Dumi tru

Drdgan
- - ,
- ,
a
'..1/4ll
'.':.a)
;4t: \\
I
-Ln
!,ondap
4
cu-abecedar-E
Ed[urr
l on Croang=ae
DUMITRU DRAGAN
Un bondar
:
--
3E;-
cu-abecedar
Editura lon Crand
Bucu.qti, l9E6
z--
-;
CUPRINS
JURTMINT DE
SOII\d
3
BUNA DIMINEATA 3
BUCURTE 5
STRAI DE
FLORI 5
BUNTCUL 6
CORIBIOARELE A
HARNICIE 8
DOUA GOSPODINE
IO
PALARIA
T2
INTREBAREA
1'
NUMARAI.I PINi
t,A TREI 15
L{ PESCUIT 16
BALOANE COLORATE
18
CREIRAiUL IE
DOCTORUL
ARICI 20
NUMARATOAREA
23
PRIMA
LECTTE Z
BIBILTCA 25
clnBUL
26
MOTANEL
2I
T'N SPBCTACOL
DE BALET
2'
L{ ZIUA LI,t
MO6 MARTIN TI
AIECBDARUL 33
Zl'lEUL
31
ctNcl
ANr
sr...
36
Crpertn
si
ilustr4ii de
Nrgy
EVA
tdor
PASSIONAR:IA STOICESCU-MNOV
.Toercd.cd
CONSTANTIN
GOSAV
Eqlic rtla
r5 lr.1986
C.li
& tbc r5
Tr{ITEfuIiDREA POI.IGRAFICA
"OL
|-ENIA"
.._e^lovA
oL r5o
JURAMINT DE
$OIM
Jur pe strimd5easca
glie,
scumpA
tare,
RomAnie,
ca atunci cind voi fi mare
-:torei
iluji
fere-ncetar.
Jur cd voi veghea cinstit,
sa-nzecesc tot ce-ai zidit.
ce-i frumos pe-al ttu meleag...
Jur pe steme
gi pe steag !
BUNA DIMINEATA
Mamd, btnb, dimineala,
prima-mi luminezi, tu, viala !
Bund di mi neal n.
-srem
d.
Frii
noastre diademl.
Bune dirnineala, vir,
pentru zbor inalt deschis.
Bun[ dimineii4
vou[,
sdrutate
.fiori
de roui !
Bucuria moa
qi
viala,
pace,
brnd dimineala !
-,'
a,
{,-
BUCURIE
Cit de fericiti egti
de cind poli
siti
povesti
Te intimpine-n alai
zine
gi
feciori dc crai.
Albi-ca-Zdpada-ti
este
sora buni din poveste.
Feti-Frumogi
ti
se arattr
ca-ntr-o lume fermecate.
Bucur6-te, fii cuminte
$i
citette inainte !
Cine-nva{A alfabetul
desluqegte cu incetul
toate tai nel e di n carte...
Doar aga ajungi departe
STRAI DE FLORI
Am la geamul
meu deschis
o mindrele de cais,
imbrdcat ca-n strrbitori,
in veqmintul slu de flori.
- Spune-mi, oare ce croitor
face-asemenea
splendori ?
E vreun megter mare-n lume,
nlscocind aqa minune ?
5
- Primdvara-mpiriteasa
e, desigur, croitoreasa,
ce-n aprilie
$i
mai
coase tdrii
mindru strai.
BUNICL,'L
Deci t bunul meu buni c
sint de zece ori mai mic,
dar cu el
grozav
mi-mpac
gi
lui
jocurile-i
plac.
Construi m i arna-n ogradd
ditai omul de
zipad[.
Pdldria el i-o
pune,
eu
ii
fac
ochi de
cirbune
;
i l
gi ti m
cu-n m[turoi
Ei -apoi
ri dem
ami ndoi .
Primdvara.
bunul meu
me ajuti
sd
fac
zmeu.
Vara-n
cimp. la
secere.
ne luim
la-ntrecere.
Toamna-n
circa lui md sui
sA
culeg nuci
$i
gutui.
ri di cat a;a,
spre soare,
si ml
si mt
;i
eu mai mare.
Tare-ag
vrea. cum
sd
ve
spun,
bunicugul
meu
cel
bun
sl rbmini tot voinic
pin-oi
fi
9i
eu bunic
!
6
,fu,
iill
tIl
(
il\
*=
---=S
CORABIOARELE
Dace te ajute
sora ta mai mare.
dintr-un dop
de
plutd
faci
coribioare.
Pui din
pinzi
vele
se te-mpi nge
vi ntul .
cind
porne$ti
cu
ele
pe
intreg
pimintul.
Peste ape line
duci incolo-ncoace
dorul teu de bine.
dorul tdu Ce
pace.
HARNICIE
Vin albine muncitoare
in salcimii albi
de
floare,
sd
culeagi hecare
parfumat
nectar
gi
soare.
Se-ntorc vesele-n
stupina
gi
fac mierea cea mai fini,
ri u
de aur
i n l umi ni .
hi rni ci nd
ca-ntr-o uzi ne.
Muncitoarele acele,
harnice
gi
mititele
.
sint
prietenele
mele :
luagi exemplu
de-la
ele !
8
DOUA GOSPODINE
Mama spal6 rufe, coase,
meturA
ti
spald vase-
O ajut
9i
eu cum
pot
:
curtrl mere, fac compot.
Gnd tai morcoYi
pentru
sup[,
mama,
pe furig ml pup[.
Eu ml fac ce nici nu-mi
pasl
gi gterg praful tot din cas[.
Dar aqa, dupun minut,
me duc
Ai
eu
qi-o
slrut.
Cind egti singuri la treabtr,
n-ai nici spor
9i
n-ai nici
grab6,
dar cu doui
gospodine
merge repede
qi
bine !
a,
' / .
PALARIA
Am Yezut o
peltrrie
jos,
sub
nucul de Ia vie.
Igi flcuse-n ea culcuq
chitaristul Greierug.
Dar veni un vint hoinar
gi-o
zvirli-ntr-un virf de
par.
O
gisi
un cuc
haihui
9i-o
lui drept cuibul
lui.
Dusa-apoi de-un
vinticel
clzu-n
capul unui miel.
care-n turma
lui
de
oi
fAcu mare
tlrrboi.
De aici,
un viflt
piezi$
o
purte
spre
p[puri$,
unde un brotac
poznag
o schimbi
in vapora$.
Dar
in
joaca
lui, un val,
o impinse lingl mal.
De aici am
luat-o eu
s-o duc
la bunicul meu,
care cind
sepase
via
igi
pierduse
pildria.
t 2
(/
iNTREBAREA
Md intreb
si
tot visez
cum ag face
sI
plstrez
pin6-n luna
lui Cuptor,
omulelul de zipadi,
sll mai vtrd
cind mi-o fi dor ?
$i-am
descoperit
chiar ieri :
il
plstrez
in frigider !...
Da, dar vara.
in ograde
oare va
putea
s[
gadi
?
E, desigur,
o-ntrebare,
fiindcl omul de zipadi
cind deasupra lui
e soare,
numai cit
ai zi ce,,pegte"...
Ce
pito$te ?
- Se topeste !
1l
NUMIRATI
PIN,I
LA TREI
S[
prive$ti
$i
sd
nu crezi
i
de
la Capra
cu
trei
iezi
poti
s6-nveti
cu
mult temei
numaratul
PinJa
trei.
(Jnu
e-..
cum
sd vd
zic ?
Prlslea,
iedul
cel mai
mic.
la
nevoie siritor.
intelept
$i-ascultitor.
El
;i-a
dat intiiul
seama
cum ci
lupul nu e
mama,
cind
la
geam,
slut
9i
limbut,
glasul
gi
l-a
preficut.
Doi e
cel ascuns de
fricd
sub o albie
mai mici.
Dar cumitru-a
stranuht.
s-a afl at
$i ...
l -a
pdpat.
Trei e
iedd cel
mai mare
care
cu neascultare
a
pus
mina
pe
zbvor
gi-a
dat drumul
in
pridvor
lupului infometat...
$i-apoi
$titi
voi
ce-a urmat.
Din trei
iezi dac6-a
btat doi,
unul
a rdmas
cu no|
S[
ne-nvefe
cu temei
numeratul
pinla
trei
l5
9i
se
spune
: - Luati
seama,
ascultali
copii
de
mama
!
LA
PESCIIT
rsule!
9i
Ursulean
s-au urcat intr-un
lighean
qi
pe
lacul linigtit
au
plecat
la
pescuit.
Ursulet,
in
apa rece,
se
temea
sA nu
se-nece,
cAof i adi nci , poat e,
si
el nu
$tie
sd-noate.
Ursulean,
la
o adici,
i-a
qoptit:
- Nu-!i
fie
frictr
Mi-a
spus
mie
Ursul
unchi
:
,,Apa-i
pine
la
genunchi".
Ursule(ii
s-au
plimbat.
veseli, pini
pe-nserat
qi
n-au
pescuit
nimic,
nici
m5car
un
peste
mic.
-
Nu vtr pard
rdu,
le-am
zis.
cA
n-aveali
la
voi permis
!
1A
BALOANE COLORATE
lntr-o ceaqci, uite pun
nigte aptr
qi
sipun
qi
c-un
pai
subl i re. mi c.
i au di n cani ci te-un pi c.
Suflu-n el
gi paiul scoate
mi ci bal oane col orate
care pleacS-n zbor. in larg,
gi-n
albastrul cer se sparg.
Li ngd mi ne, Moti nel
qade
mi nunat
qi
el .
Mi auni
qi -ar
vra, se
pare,
un bal on si pri ndd-n gheare
GREIERA$UL
Grei eragul meu di n casd
poarti hai ni de mAtase.
Suntr, suni
qi
risuni
melodia lui sub luni.
Pe-nserat, cintecul siu.
seamlnl c-un zurgildu,
parc-ar
trece-o s[nioare
sub
pridvorul
de la scard.
cu ti l pi cel e de roui .
lunecind sub luna noud.
t 8
ry
-N
DOCTORUL ARICI
Un arici intr-un l6get
a deschis un cabinet,
sb acorde. vezi matale,
consultalii medicale.
lntr-un arbore,
pe ram,
a pus chiar
Ei
un
program
scris cu litere citele,
sil respecte cu strictele.
Mai acum vreo slptiminl
a venit cu-un ied de minb
capra, care toli o
ttiu
;
chiar cu iedul mijlociu,
c6-ntr-o zi, umblind haihui
qi-a-nlepat
copita-n cui.
Cu
piciorul plin
de singe
bietul ied amarnic
plinge.
Doctorul arici, urgent,
i-a
ti
pus
un
pansament.
Apoi a venit la rind
iepuragul, tremurind
cum cl l-ar fr fugdrit
lupul...
qi
s-a-mbolnlvit.
Doctorul i-a zis : - Aiica...
te-ai imbolntrvit de frich !
$i-i
glsi urgent un leac
s6-i vinl bolii de hac.
li didu
ni$te buline,
frica sa i-o mai alinc,
w
/ t
Alt6dati, intr-o
joi,
a sosit un piligoi,
vlicerindu-se, saracul.
cd il doare reu stomacul.
Doctorul i-a spus : Ptri, vezi'!
O
pdle$ti
cu fructe verzi !
$i-i
dbdu sd bea, in frne,
un ceai negru de aflne.
lntr-o zi la telefon
veste neagre, ghinion,
cu un caz mult mai aparte :
un
purcel
zlcea
pe
moart,
un purcel cu pdrul
cret,
din familia Mistret.
Doctorul sosi urgent
Si-l
certt pe pacient
:
-
GhiJ[, ce nlrav urit,
de-a nu te spdla
pe
rit...
Cum vrei tu s[-!i fie bine
cu-atita noroi pe
tine ?
L-a pus
s[ se sdpuneasc[.
bine s[ se limpezeascd
iar purcelul,
curelit,
iute s-a-nseneto$it.
Medicul'cel priceput,
pe
tofi bine i-a l6.cut,
pe cei mari
qi pe
cei mici
Bravo, doctore arici I
NUMAR.ITOAREA
Callrat
pe
coS
cinti
Un
coco$.
Am
acasl
Doi
iepuraqi
de
soi.
Eu,
Dan si
Andrei
ne
juclm
ln
Trei.
Pe-un
bilet
de
teatru
vrem
s[
intrlm
Pdrru.
h vifin6-s
Cinci
rotunjoare
mingi.
$ase
oi
llloase
are unchiul
Tase.
Am
in
pungi
SaPte
biscuili
cu
lapte.
T a laie-'l
Opt
pepenele copt.
In cuibar
sint
oud
zikUic,
cllp Noud.
$i
deget
cu
deget
numlr
fird
Preget
qi
adun
incet
Zece
in
caiet.
n
Ca str
9ti1i
mai bine,
repetatri cu mine !
(C{drat
pe
co$
cint6 Un cocog...)
PRIMA
LECTIE
Trec
bobocii,
o
duzini
ghemotoace
de lumin[.
Glsca-n
frunte,
ei in
gir
9i
giscanul
- comandir.
Lipa-lipa
merg
voiogi
parca
ar
purta
galogi.
Merg
cintind,
fdcind
mult
haz
pintr
cind
ajung
la iaz.
Pe
iaz,
mama le
arattr
sI invete
cum
se-noata
9i
le
strigd
: -
Atenlie
!
Facem prima
leclie
!
Toti
bobocii,
o
duzintr
trec
plutind
pe
apa lin6.
Mama
gisci
ii petrece
$i-ncintatb
le d[
zece.
,l
-------.-
),
7,
:
',,
ilt
ttllL
BIBILICA
Durdulia
bibilici
seaminl
cu-o curctr micd
Da'
de unde ! Mi se
pare
cd-i un pitpalac
mai mare.
Ba-i o dropie de curte,
dar cu aripi mult mai scurte.
Nu-i mci mare, nu-i nici micd
bibilica-i bibitce.
Iar nlstrugni,cul ei ou
seamlni cu-n... bibel-ou !
CTIIBUL
ln ogradtr
la bunici
gtiu
un cuib de rindunici,
aqezat mai cetre soare
sub fereastr[,
la intrare.
Imi
spunea bunica mie :
- ZLu, nu le-am pretins
chirie
E destul ci dumnealor
cint[ toatA vara-n cor !
Toamna pleac6-n
depdrtiri,
in
ldri
calde,
pesrc
meri,
gi
vin iar la primi.vartr
la bunicii mei la
FrA.
8
MOT.INEL
SearA, noapte
sau
amiaztr
loarce,
toarce
gi
viseaze.
M-am
uitat
in
jos,
ln
sus.
n-am
vlzut
furctr
si
fus.
Mot[rclul
toaxce
ollno
firul
alb
al unui gind,
care
gind
ascunde-n
el. . .
Ali
ghicit
:
un
goricel
!
fN SPECTACOL DE BALET
Am
citit
pe
un afiq
ctr-i
serbare-n alunig :
,,Azi,
spectacol
de
balet
-
gratuit,
16r[ bilet.
"
Prin
Wniare,
'Ctiar
din zorl
se
dduna
spectatori :
a
t-
ro
\5,
greieragi,
albine, fluturi,
gindtcei
cu roqii
scuturi.
iepuraqi
qi
cdpriorre,
jderi
qi
p[sdri
cintitoare.
La opt,
publicul pricepe
ctr spectacolul
incepe.
Uite-apar in dans dibaci
balerinele-n copaci :
veveritele
zglobii !
Parct-s niqte fleceri vii.
De
pe-o
creangb sar
pe
rlte
ramuri mai subliri
qi-nalte
gi
ce
piruete
fac
rogcovanele-n copac !
Pentru dans
gi
acrobalii
flori,
alune
Ei
ovatii I
LA ZrU A LIII
MO$ MARTIN
La ziua
lui Moq
Martin
fel
9i
fel de
oaspeli vin :
buni
9i
rii, fuduli,
modegti.
vin
din snoave
$i
pove$ti.
Sosesc
la
serbitoritul
Harap-Alb
$i
Stan Petitul.
m
)
.b
=:
i
<rl)
/;t"
' r , l , l
i , , , ,
, ,
, ,
, , , , ,
"/2
Pe cdrdri,
dinspre livezi.
vine Capra
cu trei iezi.
Vine vulpea ro$covantr.
infoindu-se
in blan{.
lupul imbrdcat
in frac
qi
Denih Prepeleac.
Un mogneag cu pir
bdlan
gi
cocosul n zdtfvan
cu-o punguld
cu doi bani.
se grebesc
printre
tufani.
De pe
dealuri
si
poiene
vin Ilene Cosinzene
9i
cu ele Fe{i-Frumo9i,
fl6c6i
mindri gi
voiogi.
Mai gindili-vd
qi
voi
care-au
fost ceilalli
eroi,
cA mai sint chiar zeci gi
sute
in povestile qtiute.
C{prioarele qi
cerbii
au pus pe
covorul ierbii
masi-ntinsi
9i
bogatd,
str se-nfrupte lumea toati :
zmeura,
alune,
mure
Si-alte
fructe
de
pldure.
Limpede,
rtrcoritbare
-
apl vie din izvoare.
La
qsp4t, cu mare fast,
s-a
lmut 0t
un toast
i
un scatiu, un cuc
Ai-o
broasci
au cintat
,,Mulli
ani trtriascd !..
32
$i
aga
cum
se
cuvlne
mA
poftirl
ti P
nune'
Eu
incilecai
Pe-o
qa
s[
v-anun!
9i
altceva
:
De0tru
data
viitoare.
ia
calalttr-aniversare.
MoS
Martin'
gazde-nleleapta
qi pe voi.
copii.
v-asteaPta
!
ABECEDARUL
Astt-varb
un
bondar
vru
s6-gi
facl-abecedar.
Pe
o
frunzl
de
verbini
a
pictat-o
Pe
,4lbin[
Pe o
vi1tr
cu
circel
desend
un
Eroticel.
Pe-o
coajd
verde
de
nuc
a fecut
un
Pui
de
Cuc
Pe
o
frunzi
de
mohor
zugrdvi
qi
un
Dihor'
Pe'o
coaje
de
castravete
f6cu
iute
un
,rete.
Pe-o
floare
de
tufdnica
desend
qi
o Furnic6.
Cu
tug
roqu
qi
Peni96
a
pictat
gio
Glrg[rill.
3:l
Si-uite-aga,
voia cu-ncetul
sA invele alfabtui.
Dar n-a mai putut
cu bine
,,opera"
si
gi-o
termine.
incepea
iama si vind
uscind totul in grldintr.
Venea-ngheg
9i
vijelie
$r
n-avea pe
ce si scrie.
Ca sd ajutali
bondarul,
sfir$ili voi abecedarul
!
ZMEUL
$tiu
de la bunicul meu
cum poti
str struneqti
un zmeu.
Cind dau drumul bine sforii,
zmeul meu spinteca
norii.
Citeodati imi cdqund
si il urc pinl pe lund.
Ba. l-aq duce mai
departe,
chiar pintr-n planeta
Marte.
- Bunule,
ce-ar fi qi
eu
se m6-nal1 precum
un zmeu ?
De-ai si-nveli,
cind vei fi mare
ai s-ajungi pin[
la soare.
34
7.4
Deocamdati,
doar cu zmeul
pofi
atinge
curcubeul.
Cu el zbori, mai sus de nori.
pini
cregti
aviator !
CTNCI AI\[I
9I..,
Am ci nci ani qori
gi -o
mi nee.
Ci nd nu pl oud
5i
nu ni nge
cei de
gase
ani nu-mi iart6
ci bag goluri
multe-n poarti.
Am cinci ani
gi-o
cart noue.
Cind afard-i frig
9i
ploutr,
stau in case cu bunica
$i-ascult
toat6 ziulica.
Am cinci
ani
gi-o
senioari.
Dac[
ninge tare-afard
nici
nu-mi pasl
de urcuq.
cind mi dau pe
derdelug !
Trece
vremea
;
soare, ceatd,..
$i-ntr-o
bun6 diminealtr
cind in zori mama mi scoale,
$ase
ani am... Plec la
scoale !
l ei 3,75