Sunteți pe pagina 1din 18

PROFESORUL EUROPEAN

Motto:
Arta suprem a profesorului este
de a trezi bucuria exprimrii creatoare
i bucuria cunoaterii
Albert Einstein
Dincolo de o Europ cultural, economic i politic exist o Europ educaional
Mai mult c!iar, se poate spune c "aloarea european #nseamn #n primul r$nd o sc!imbare
de atitudine, mentalitate i competene
%rofesorul european reprezinta fluidul "ital al educatiei si dez"oltarea profesionala a
acestuia este un in&redient esential in mentinerea calitatii sistemelor de educatie
' indelun&ata perioada de timp s(a acordat o deosebita importanta dimensiunii co&niti"e a
procesului instructi"(educati", considerandu(se ca educatia nu inseamna doar acumulare de
informatii, de cunostinte care apoi pot fi "alorificate practic) cu timpul, s(a constatat ca si
dimensiunea psi!osociala *oaca un rol semnificati" in acti"itatea educati"a
+limatul psi!osocial al orelor de curs, de seminar sau de lucrari practice, atmosfera
&enerala care predomina pot influenta reusita ele"ilor sau a studentilor ,n acti"itatea de in"atare
au loc interactiuni repetate intre profesor si studenti ce pot conduce la influentare reciproca si la
atin&erea tuturor obiecti"elor propuse
A fi profesor este oare o meserie ca oricare alta- .u/ 0i aceasta pentru c un
profesor nu lucreaz cu lemn, tabl, materiale de construcii, c$nepEl lucreaz cu suflete/
1ocmai de aceea nu(i poate permite rebuturi, resturi aruncate la &unoi i nici timp pierdut
+ci timpul nu se mai #ntoarce #napoi, iar sufletul aruncat la &unoi rm$ne acolo, oric$t te(ai
strdui apoi s repari &reeala
%rofesia de cadru didactic este mult mai profunda, solicita calitati speciale, care se pot
forma si dez"olta daca persoana respecti"a doreste, cu ade"arat, sa fie profesor
%rofesorul european se implica in acti"itatea didactica cu intrea&a sa personalitate,
in"esteste afecti", isi impartaseste experienta co&niti"a si de "iata ele"ilor sai, stabilind
anumite raporturi, anumite relatii cu acestia, care depind atat de structura sa de personalitate
si de stilul de conducere a acti"itatii educati"e, cat si de trasaturile indi"iduale si de &rup ale
ele"ilor
+el care se !otaraste sa urmeze o cariera didactica trebuie sa poarte, inainte de a se
inscrie la facultate, o discutie cu el insusi, pentru a se "erifica daca poate face fata cerintelor
profesiei
,n primul rand, constata daca este constient de importanta profesiei, pentru ca a fi
profesor inseamna sa te dedici celor pe care(i educi, sa ai sentimente poziti"e fata de ei, sa le
oferi dra&ostea si respectul tau, sa fii constient ca le influentezi "iata si esti raspunzator
pentru asta in fata lor, a parintilor, a societatii
2n alt aspect se refera la formarea ele"ilor pentru "iata
2n profesor ade"arat nu se &andeste numai la stapanirea disciplinei lui, la felul in care
ele"ul raspunde la lectie, ci, in primul rand, la felul in care el foloseste in mod independent
ceea ce profesorul l(a in"atat
+ariera didactica nu este o 3manta de "reme rea4, o urmezi numai daca iti place, daca
ai "ocatie, nu doar atunci cand "iata te refuza in alte locuri
Este ade"arat ca, in multe domenii de acti"itate, esti rasplatit in mod e&al cu efortul
depus
,n educatie nu este asa) dai mai mult decat poti obtine
Ai in fata 56(76 de suflete, de minti, de perec!i de oc!i si urec!i, toate indreptate cu incredere
spre tine ,n aceasta situatie nu poti spune ca le dai putin pentru ca primesti putin) cei din fata ta nu au
nicio "ina 8pecialistii
au demonstrat ca scoala 3produce4 in"atare, dar 3productia4 ei nu se realizeaza ca in celelalte
domenii 9aspunderea este cu
mult mai mare pentru ca lucram cu oamenii ,n fabrica, o piesa turnata
&resit se retopeste si se toarna din nou ,n educatie, un ele" pierdut de"ine o
problema pentru societate, de aceea toti oc!ii sunt indreptati spre noi si cerintele fata de noi sunt mai
mari De multe ori profesorul este asemanat cu un
actor, ceea ce ne onoreaza, dar profesorul, cand isi interpreteaza rolul, este cu oc!ii pe spectatori si
sc!imba textul in functie de reactiile acestora +a si actorul, cand incepe rolul, uita de problemele
sale, de suparari si necazuri si da totul spectatorilor) ca si actorul nu primeste cat da, dar niciodata nu
face calculul acesta si asteapta ca societatea sa(l faca
+a sa comunice cu clasa, elaboreaza mesa*e si le transmite in
forme potri"ite fiecarei clase de ele"i, urmareste sa(i con"in&a folosind semne, limba*e, sensuri,
structuri di"erse, este mereu atent la reactiile celor ce recepteaza
%entru mesa*ele primite, ele"ii sunt indrumati sa le analizeze, sa le
identifice codurile, sa le dea o alta exprimare, sa le restructureze etc
,n relatiile cu ele"ii, profesorul analizeaza situatii, reactioneaza poziti" la solicitari, studiaza
asteptarile, urmareste relatiile stabilite, ii stimuleaza, aproba sau dezaproba, colaboreaza cu alti factori
etc Am
urmarit numai cate"a domenii ale procesului de predare(in"atare si s(au strans o multime de actiuni pe
care trebuie sa le realizeze profesorul ' fi &reu- ' fi usor- 9aspunsul e unul sin&ur: .u(i usor, dar e
frumos 8i&ur ca raspunsul este doar
pentru cei care simt ce"a fata de aceasta cariera %entru cei care nu simt nimic, nici un fel de
atractie, "a fi &reu, dar cel mai &reu "a fi pentru ele"ii lor
+a profesor, ai sansa sa fii partas, intr(un
mod subtil, dar cu atat mai important, la 3prefacerea lumii4 Efortul continuu de 3iesire din tine4 te
mentine proaspat, in contact intim cu 3tine4 9elatia cu tinerii iti transfera entuziasm, bucurie de
"iata %oti fi ales ca model de "iata, ceea ce nu(i putin lucru pentru un om %oti modela
caractere %ana la urma, incon"enientul de a fi mereu pus sub lupa de oc!ii uneori 3cruzi4, dar de cele
mai multe ori obiecti"i ai tinerilor este un pri"ile&iu de a fi foarte atent la ceea ce esti, pentru a modela
ceea ce "or fi cei pentru care esti acolo Adica ai sentimentul unei mari responsabilitati, care te
preface continuu pe tine
%rofesorul european pune accent pe acti"it ile ludice) *ocul si acti"itatile ludice sunt
instrumentele de lucru in metoda animatiei socio(educati"e) ceea ce se poate spune despre aceasta
metoda este faptul ca *ocul este o acti"itate placuta, "oluntara, cu re&uli mai mult sau mai putin
stricte, acti"itate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in "aloare
abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria fiin
+ompeten e pri"ind acti"itatea profesorului european
+ompetene pri"ind inte&rarea europeana
detinerea unui set de cunostinte functionale le&ate de :
dimensiunea european a procesului de #n"are i predare )
rile participante la pro&ramele colare)
pro&ramele europene in domeniul eduactiei)
or&anizarea sistemelor colare din alte ri europene)
specificitatea domeniului educatiei in Europa si lume : subsistem, continuturi,
metodolo&ie etc;
capacitatea de a :
de a utiliza instrumente informati"e pentru a participa la pro&ramele europene )
de a &estiona experienele educa ionale
capacitatea de a implementa eficient instrumente ale educatiei interculturale )
capacitatea de a realiza le&tura dintre contextul european i cel local #n acti"itatea profesionala
+ompetene psi!opeda&o&ice si didactico(metodolo&ice
de a asi&ura transpunerea eficienta a proiectarii didactice in practica )
de a asi&ura articularea predarii cu e"aluarea din perspecti"a in"atarii ca sursa de formare a
elementelor de competenta a ele"ilor )
de a familiariza ele"ul cu ideea de implicare responsabila in sarcina)
de a mana&eria timpul #n funcie de ritmul de acti"itate a ele"ilor )
+ompetene de comunicare
de a asculta acti")
de a formula #ntrebri rele"ante )
de a reformula anumite enunuri pentru a le face inteli&ibile pentru ele"i)
de a sustine discuii libere cu ele"ii
de a selecta sec"ene informati"e i acionale prin raportare la specificul "arstei)
de a crea oportuniti de feed bac< ele"ilor)
Fia de cunoatere psihopedagogic a unui elev
2.,1A1EA DE ,.=A1AMA.1: >,+E2>
%1c
>'+A>,1A1EA: %itesti
+lasa: a ?(a
Anul scolar:
@,8A DE +A9A+1E9,AA9E %8,B'%EDAC'C,+A
a ele"ului Dumitrescu Adrian, nDscut la EFEEEGGH #n localitatea Iucuresti
, DA1E @AM,>,A>E:
A 'cupatia pDrintilor:
1ata J in&iner
Mama J contabilD
I @ratiKsurori
.u are frati
+ +onditii materiale:
+onditiile materiale pot fi definite ca fiind satisfDcDtoare unui trai decent Ele"ul
locuieste #mpreunD cu pDrintii si cu doi bunici :pDrintii tatDlui; #ntr(un apartament cu trei
camere Are propria sa camerD aran*atD potri"it preferintelor personale
D +limat afecti":
9elatiile afecti"e din familie :at$t dintre pDrinti, c$t si dintre ele" si pDrinti; pot fi
definite drept calde si afectuoase @iind sin&uru ELMEL"5EEHp l lor copil, pDrintii #l iubesc
foarte mult fDrD #nsD a manifesta o tendintD exa&eratD #n a(i satisface dorintele >a r$ndul lui
ele"ul #si iubeste si respectD pDrintii pe care #i considerD 4cei mai buni sfDtuitoriN El
apreciazD #n mod deosebit la pDrintii sDi faptul cD(i acordD libertatea de a lua decizii >a fel de
mult este #nc$ntat cD pDrintii sDi stiu sD(si respecte propria intimitate
,, DA1E DE8%9E DEA='>1A9EA @,A,+A 8, 81A9EA 8A.A1A1,,
Ele"ul este dez"oltat armonios, #n limitele specifice "$rstei: #nDltimea J E,H6m)
&reutate J FE <&
+onform fisei medicale si a examenului de bilant, ele"ul este sDnDtos clinic
,,, DA1E %9,=,.D 8,12A1,A 8+'>A9A
A E"identierea &lobalD a rezultatelor scolare
.r Disciplinele
8colare
8emestrul
crt 8em , 8em al ,,(lea
E >imba si literatura rom$na E6 E6
5 >imba strDinD :E; G E6
7 >imba strDinD :5; E6 G
M ,storie G G
L Ceo&rafie H E6
O %si!olo&ie E6 E6
F Matematica E6 E6
H @izica E6 E6
G +!imie E6 E6
E6 Iiolo&ie G E6
EE Diri&entie E6 E6
E5 Educatie fizica E6 E6
E7 %re&Dtire optionalD: +ultura &eneralD E6 E6
EM ,nstruire practicD E6 E6
EL %urtare E6 E6
I E"identierea cauzelor ce au fDcut ca ele"ul sD obtinD rezultate foarte bune la unele
discipline si rezultate mai slabe la alte discipline scolare
Ele"ul a obtinut rezultate foarte bune la ma*oritatea disciplinelor scolare si acest fapt
se datoreazD constiinciozitDtii sale si dorintei de a cunoaste c$t mai multe despre lume si
"iatD
>a unele discipline scolare a obtinut doar rezultate bune deoarece nu este suficient de
interesat de acestea
+ DificultDti ma*ore la #n"DtDtura
Ele"ul nu #nt$mpinD dificultDti ma*ore la nici o disciplinD scolarD
D %articiparea ele"ului la cercuri stiintifice si te!nice
Ele"ul este #nscris #ncD din clasa a ,?(a la cercul de informaticD al liceului
E %articiparea ele"ului la olimpiade si cercuri scolare si rezultatele pe care le(a
obtinut
,n clasa a ,?(a DA a obtinut premiul al ,,,(lea la olimpiada de matematicD ( faza
municipalD si o mentiune la olimpiada de rom$nD ( faza de sector
@ %articiparea ele"ului la alte tipuri de acti"itDti
@ace parte din ec!ipa de basc!et a scolii si este pasionat al tenisului de c$mp DA
este #nsD mai putin acti" #n #n ceea ce pri"este acti"itDtile artistice desfDsurate #n cadrul scolar
,= DA1E %8,B'>'C,+E
A E"identierea principalelor aspecte referitoare la acti"itatea psi!icD
E ,ntelectul
a; Acuitatea senzorialD
1oate modalitDtile senzoriale ale ele"ului sunt normal dez"oltate ,n plus, DA se
descrie ca a"$nd o sensibilitate olfacti"D foarte dez"oltatD
b; 8piritul de obser"atie
DA are un spirit de obser"atie foarte dez"oltat, el fiind capabil sD distin&D cu
usurintD, rapiditate si precizie elementele slabe si ascunse, dar semnificati"e pentru
fenomenul obser"at
c; .i"elul de dez"oltare a ima&inatiei
DA dispune de o bo&atD ima&inatie, uneori re"eriile ima&inati"e #mpiedic$ndu(l sD
se raporteze realist la ceea ce se #nt$mplD #n realitate
d; +apacitatea de #ntele&ere
Ele"ul #ntele&e rapid materialul oral si scris, #nre&istr$ndu(se totusi o preferintD pentru
materialul scris si #n special pentru cel sub formD &raficD
e; +aracteristicile &$ndirii din punctul de "edere al capacitDtii operatorii
1oate operatiile &$ndirii :analizD, sintezD, &eneralizare, abstractizare, comparatie; sunt
functionale la un ni"el superior at$t #n domeniul obiectelor si fenomenelor concrete c$t si #n
sfera notiunilor si ideilor abstracte
f; .i"elul de dez"oltare a memoriei
DA are ne"oie de mai multe repetitii pentru a realiza o bunD #ntipDrire a informatiilor
#nsD conser"area informatiilor este fidelD si de lun&D duratD Ele"ul se defineste ca a"$nd o
foarte bunD memorie afecti"D
Memoria mecanicD nu este #nsD foarte dez"oltatD, ea fiind #nsD suplinitD de o memorie
lo&icD #nalt functionalD
&; 2surinta K dificultatea exprimDrii "erbale) corectitudineaK incorectitudinea
exprimarii "erbale
DA dispune de un "ocabular bo&at si are o mare usurintD #n exprimarea "erbalD,
poate "erbaliza cu usurintD propriile idei si stDri afecti"e De asemenea, exprimarea sa oralD si
scrisD se caracterizeazD prin corectitudine si pertinentD
!; +apacitatea de concentrare a atentiei, distributi"itatea si mobilitatea atentiei
+apacitatea de concentrare a atentiei este foarte bunD, spre deosebire de atentia
distributi"D, care, desi dez"oltatD, nu poate fi caracterizatD #n aceiasi termeni Din punct de
"edere al mobilitDtii atentiei, DA se situeazD #n limite normale
i; 8tilul de #n"Dtare al ele"ului
Ele"ul si(a constituit propriul stil de #n"Dtare #n functie de performantele pe care le(a
obtinut de(a lun&ul anilor #n acest tip de acti"itate El obisnuieste sD citeascD inte&ral
materialul de asimilat, sD extra&D ideile esentiale ale textului :idei formulate at$t cu propriile
cu"inte c$t si cu expresiile din text; si sD le noteze pe caietul de notite Apoi mai citeste de
c$te"a ori materialul inte&ral ca, #n decursul urmDtoarelor zile si sDptDm$ni, sD(si fixeze un
anumit numDr de repetitii pentru ca materialul sD fie bine asimilat
5 Afecti"itatea
a; ,ntensitatea trDirilor afecti"e
Este foarte &reu sD apreciem intensitatea trDirilor afecti"e at$ta timp c$t ele"ul este
destul de #nc!is #n sine El este foarte putin desc!is la dez"Dluiri de aceastD naturD 1otusi,
discut$nd cu cei care #l cunosc de mai multD "reme, putem concluziona cD "iata afecti"D a lui
DA este foarte bo&atD, complexD si intensD %ra&ul sDu emotional este foarte scDzut, el
reactin$nd destul de puternic la stimulii din *ur De asemenea, ele"ul poate dez"olta
sentimente puternice care, #n plus, au si un &rad de stabilitate ridicat
b; ExteriorizareaKneexteriorizarea trDirilor afecti"e
DA #si exteriorizeazD foarte putin trDirile afecti"e, deoarece #i este teamD cD, fDc$nd
acest lucru, ceilalti i(ar putea &!ici "ulnerabilitatea
7 =ointa si moti"atia
a; %erse"erenta #n urmDrirea scopurilor) rapiditatea de a lua decizii
Deciziile minore le ia relati" usor pe c$nd cele semnificati"e pentru "iata sa sunt luate
dupD o atentD &$ndire a situatiei si dupD ce, #n prealabil, s(a sfDtuit cu pDrintii si cu cei c$ti"a
prieteni pe care #i are DA spune cD le cere sfatul acestora pentru a a"ea mai multe
perspecti"e din care sD analizeze situati
Ele"ul este foarte perse"erent #n urmDrirea scopurilor, uneori el fiind c!iar #ncDpDt$nat
:dupD propria descriere; El considerD cD este astfel atunci c$nd, desi a*un&e la concluzia cD
este nerealist sD mai urmDreascD #ndeplinirea unui scop, o face totusi #n speranta cD 4nimic nu
este imposibilN
b; ,nteresele ele"ului :&enerale, speciale;
%e l$n&a pasiunea pentru informaticD, ele"ului #i place foarte mult sD citeascD El
preferD litereatura 8@, dar si scriitorii clasici 8pune ca are o mare atractie pentru literatura
rom$nD ,i place foarte mult sportul si, #n special, basc!etul si tenisul DA ascultD foarte
multD muzicD, de toate &enurile
I E"identierea principalelor aspecte referitoare la #nsusirile de personalitate
E 1emperamentul
DA are un temperament predominant fle&matic, dar si caracteristici specifice
temperamentului melancolic
5 Aptitudinile
a; .i"elul de inteli&entD al ele"ului
Ele"ul are un coeficient de inteli&enta superior
b; Existenta unor aptitudini speciale
DA are aptitudini superior dez"oltate pentru informatica, literaturD :ele"ul este
colaboratorul unei re"iste de literaturD; si anumite ramuri ale sportului
7 +aracterul
a; 1rDsDturi de caracter deri"ate din orientarea persoanei
DA nu este foarte sociabil deoarece este mai mult intro"ertit %oate fi caracterizat ca
un ele" constiincios care doreste c!iar sD(si a*ute cole&ii 2neori nu stie #nsD cum sD le ofere
a*utorul Este modest si sincer 8inceritatea lui este acompaniatD si de mult tact, el spun$nd
ade"Drul #ntr(o manierD care sD nu rDneascD interlocutorulDA este optimist si are #ncredere
in fortele proprii
b; 1rDsDturi de caracter prin care se exprimD "ointa
DA este un ele" care depune un efort intens pentru urmDrirea scopurilor si poate fi
caracterizat ca fiind foarte perse"erent in realizarea efortului "oluntar Este !otDr$t si stDp$nit,
dar nu at$t de cura*os pe c$t ar "rea
= DA1E 9E@E9,1'A9E >A +'.D2,1A E>E=2>2,

a; +onduita ele"ului la lectii
DA este atent la lectii si #n plus foarte acti" J pune intrebDri, cere explicatii
suplimentare
b; +onduita ele"ului #n &rupul scolar
Are c$ti"a buni prieteni si cu acestia este dezin"olt, spontan, cu simtul umorului ,n
&rupurile mai lar&i #nsD este de obicei retinut si putin in!ibat Din aceastD cauzD multi #l
pri"esc ca fiind aro&ant, nestiind cD retinerea lui "ine dintr(o ima&ine !iperbolizatD despre
sine si dintr(o accentuatD timiditate ,ar timiditatea #si are cauza #n faptul cD nu se percepe at$t
de atrD&Dtor, ci mai mult neatrD&Dtor
c; +onduita ele"ului in afara scolii
%Drintii #l descriu ca fiind un t$nDr matur, care are o conduitD adec"atD situatiilor
+omportamentul lui nu are exuberantD, uneori exacerbatD, a celor de "$rsta lui Acest fapt se
poate datora unui &rad de maturitate pe care DA l(a dob$ndit, #n a"ans fatD de cei de "$rsta
lui
=, 9E+'MA.DA9, %8,B'%EDAC'C,+E 9E@E9,1'A9E >A '9,E.1A9EA
8+'>A9A 8, %9'@E8,'.A>A A E>E=2>2,

A 9ecomandarea diri&intelui
A"$nd #n "edere pasiunea lui pentru informaticD, diri&intele #i su&ereazD sD opteze
pentru o facultate #n acest domeniu
I 9ecomandarea ps!i!olo&ului scolar
%si!olo&ul scolar #i recomandD o facultate umanistD :litere, filosofie etc;, aceasta
deoarece structura lui de personalitate :este ima&inati", creati", intro"ert, dornic de a se
analiza si cunoaste; s(ar mula mai bine pe un astfel de profil de pre&Dtire
+ 'ptiunea personalD a t$nDrului
DA oscileazD ca optiune pentru #n"DtDm$ntul superior J #ntre @acultatea de
AutomaticD si +alculatoare si @acultatea de >itere El mai spune cD mai are doar doi ani la
dispozitie pentru a "edea care dintre acestea i se potri"este mai bine
+'.+>2A,E
Dez"oltarea ele"ului in plan psi!ic si educational J nu numai cD se realizeazD #n
limitele specifice "$rstei, dar c!iar are un anumit a"ans fatD de cole&ii sai ,nscrisD pe aceste
coordonate si dacD nu "or inter"eni transformDri traumatizante in "iata sa, dez"oltarea psi!icD
si educationalD "a continua armonios, contur$nd o personalitate maturD si bine pre&atitD #n
domeniul profesional
Data: Autorul fisei:
LECA ! FOR"# FUN$A"EN%AL# $E OR&AN'ARE
A PROCESULU $E (N)##"*N%
>ecia este forma fundamental de or&anizare a procesului de #n"m$nt #n care se
desfoar acti"itatea ele"ilor sub conducerea cadrului didactic #ntr(o unitate de timp
delimitat
Pn literatura de specialitate lecia este definit astfel: 3o microstructur peda&o&ic
care reunete, #ntr(o unitate funcional, totalitatea aciunilor i a mi*loacelor implicate #n
procesul de instruire la o or colarN, 3o unitate de aciune didactic ce tinde #n mod
deliberat ctre un anumit scop, #n condiii bine determinate, cu a*utorul unor mi*loace
adec"ate pentru a a*un&e de la condiiile existente la condiii corespunztoare scopului
urmritN >e
cia este conceput drept o entitate didactic de sine stttoare, 3o celulN care st la baza
procesului de #n"m$nt i conine toate elementele i caracteristicile acestuia
Abordat #ntr(o perspecti" sistemic, lecia prezint trei categorii de variabile:
funcionale :scop, obiecti"e;) structurale :resurse umane i materiale, coninut, metode,
mi*loace, forme de &rupare a ele"ilor, timp, spaiu colar;) operaionale :desfurarea
practic: strate&ii de instruire i e"aluare;
Aceste "ariabile se afl #n raporturi de intercondiionare :fiecare influen$ndu(le pe
celelalte;) de aceea se cer a fi pri"ite #n unitatea lor
@undamentale i orient$nd confi&uraia celorlalte "ariabile rm$n #ns scopul i
obiectivele leciei. Pn funcie de acestea se ale& coninuturile, strategiile de instruire, tehnicile
de evaluare etc
%ipurile de lec+ii
>ecia se desfoar #ntr(o succesiune de etape, care(i confer o anumit structur
1ipul de lecie se refer la structura comun a leciilor care urmresc aceleai finaliti
1ipul de lecie se stabilete #n funcie de obiecti"ul &eneral al leciei
1ipurile principale de lecii sunt urmtoarele: lecia de transmitereK#nsuire de
cunotine) lecia de formare de priceperi i deprinderi) lecia de recapitulare i sistematizare
a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor) lecia de e"aluare a performanelor colare)
lecia mixt :combinat;
@iecrui tip de lecie #i este proprie o anumit structur general Aceast structur nu
este obli&atorie i ri&id
1ipurile de lecii se re&sesc #n realitate #n practica colar sub forma unor variante
concrete +onstituirea "ariantelor de lecii este determinat de: specificul obiectului de
#n"m$nt) particularitile ele"ilor) condiiile materiale locale) competenele cadrului
didactic
%rezentm #n continuare structura general, orientativ, a fiecrui tip de lecie.
Lecia de transmitere/nsuire de cunotine
%rin acest tip de lecie se urmrete at$t ac!iziia de cunotine :date concrete,
noiuni, principii, le&i;, c$t i formarea la ele"i a capacitilor de a opera cu acestea :de a le
interpreta, aplica, analiza, sintetiza i e"alua;
Structura general a acestui tip de lecie este urmtoarea:
E momentul organizatoric, prezent #n orice lecie i prin care se asi&ur condiiile unei
bune desfurri a leciei)
5 pregtirea pentru tema nou, care const #n actualizarea, de re&ul prin con"ersaie, a
unor cunotine anterioare, necesare noii #n"ri)
7 anunarea subiectului (titlului i a obiectivelor leciei
Acestea din urm "or fi prezentate ele"ilor #ntr(o form accesibil #n "ederea moti"rii i
cointeresrii lor pe parcursul leciei)
M transmiterea cunotinelor: este etapa de baz a leciei, care ocup cea mai mare parte a
timpului %rin strate&ii specifice, profesorul prezint noul coninut i diri*eaz #n"area
ele"ilor, asi&ur$nd o participare acti" a acestora, p$n la obinerea performanei "izate)
L fi!area cunotinelor, care se poate realiza prin con"ersaii sau aplicaii practice
O anunarea i e!plicarea temei pentru acas
"ariante ale leciei de transmitere de cunotine: lecia prelegere) lecia dezbatere) lecia
introductiv) lecia vizit
Lecia de formare de priceperi i deprinderi
8e #nt$lnete la o "arietate de obiecte de #n"m$nt care au ca obiecti" formarea i
exersarea deprinderilor intelectuale :matematic, &ramatic;, deprinderilor motorii :educaie
fizic, te!nolo&ic, lucrri de atelier; sau capacitilor creatoare :muzic, desen, compunere;
Acest tip de lecie are urmtoarea structur general:
E momentul organizatoric, care capt o importan sporit #n cazul #n care exersarea se
bazeaz pe utilizarea unor mi*loace de #n"m$nt specifice :#n atelier, laborator etc;)
5 anunarea subiectului i a obiectivelor leciei)
7 actualizarea/prezentarea, prin explicaii sau con"ersaie, a unor cunotine, ce reprezint
suportul teoretic al exersrii)
M e!plicarea i demonstrarea modelului aciunii de executat, realizate de re&ul de cadrul
didactic, #n "ederea formrii la ele"i a modelului intern al aciunii respecti"e)
L e!ersarea propriu#zis, care se realizeaz mai #nt$i sub #ndrumarea profesorului i apoi
independent, sub forma unor exerciii "ariate, dozate i &radate)
O evaluarea rezultatelor obinute
Adesea deprinderile nu pot fi formate #ntr(o sin&ur lecie, exersarea lor realiz$ndu(se
pe parcursul mai multor ore, care se pot desfura c!iar succesi", #n aceeai zi
%rintre variantele acestui tip de lecie, determinate de natura di"ers a deprinderilor
de format c$t i de "arietatea resurselor materiale implicate, se numr: lecia n atelier) lecia
n laborator) lecia de rezolvare de probleme) lecia de educaie fizic :lecia de formare de
deprinderi motrice;
Lecia de recapitulare
%rin acest tip de lecie se urmrete consolidarea, sistematizarea, aprofundarea i
uneori c!iar completarea cunotinelor i deprinderilor ele"ilor 8e or&anizeaz la sf$ritul
unui capitol, la sf$ritul semestrului i al anului colar :recapitulare final;, #naintea lucrrilor
scrise sau la #nceputul anului colar
Structura general a acestui tip de lecie este urmtoarea:
E enunarea subiectului i a obiectivelor leciei)
5 recapitularea propriu#zis, care se poate face #n urmtoarele "ariante: con"ersaie
pe baza unui plan :anunat ele"ilor din timp, care s(au pre&tit #n prealabil;) efectuarea de
ctre ele"i a unei teme cu caracter aplicati" :de exemplu, rezol"are de probleme, lucrri de
laborator;) prezentarea i discutarea unor referate, proiecte) expunereJsintez a cadrului
didactic)
7 aprecierea rezultatelor
Lecia de evaluare pune #n e"iden #n special funciile de dia&noz i de conexiune in"ers
ale e"alurii
Structura general a acestui tip de lecie este urmtoarea:
E anunarea obiectivelor)
5 evaluarea propriu#zis :#n funcie de metodele folosite, notele sunt anunate pe loc
sau communicate #n orele urmtoare;)
7 $precieri generale, concluzii, recomandri "iz$nd ameliorarea acti"itii
Acest tip de lecie se concretizeaz #n diferite variante: lecia de e"aluare oral) lecia de
e"aluare prin probe scrise) lecia de e"aluare prin probe practice) lecia de e"aluare cu
a%utorul calculatorului
Lecia mi!t (combinat Denumirea este dat de urmrirea concomitent a mai multor
obiecti"e didactice: transmitere de cunotine sau fixare i e"aluare Este tipul de lecie cel
mai rsp$ndit #n practica colar, #n special la clasele primare i &enerale, unde "olumul
cunotinelor de transmis este mai mic
Are urmtoarea structur general&
'. momentul organizatoric)
5 verificarea cunotinelor i deprinderilor anterioare dob(ndite :i #n primul r$nd;
"erificarea temei pentru acas)
7 pregtirea pentru tema nou)
M anunarea subiectului i a obiectivelor leciei)
L transmiterea noilor cunotine)
O fi!area cunotinelor)
F anunarea i e!plicarea temei pentru acas
Acest tip de lecie poate #mbrca un numr mare de variante, deteminate de:
succesiunea etapelor :"erificarea poate fi fcut concomitent cu transmiterea cunotinelor
sau, #n etapa de dob$ndire de cunotine pot fi intercalate momente de fixare parial;, de
strate&ie dominant, de mi*loacele de #n"m$nt folosite
Ale&erea, #n cadrul fiecrui tip de lecie, a "ariantei optime este, #n ultim instan, o
expresie a creati"itii cadrului didactic
,ndiferent de tipul cruia #i aparine, o lecie modern #ntrunete urmtoarele trsturi
eseniale: accentul este pus pe acti"itatea ele"ilor) ele"ii sunt coparticipani #n acti"itatea
didactic) se realizeaz, #n diferite etape ale leciei, tratarea difereniat a ele"ilor) e"aluarea
este predominant formati"
)articulariti ale leciilor desfurate n cabinete,laboratoare, ateliere, secii
uzinale, antiere, muzee, e!poziii .a.
Modernizarea #n"m$ntului impune di"ersificarea experienelor de #n"are ale
ele"ilor, apropierea colii de "iaa real, de acti"itatea practic De aceea, #n afara clasei
tradiionale, leciile pot fi or&anizate #n spaii colare specifice :cabinete, laboratoare, ateliere,
loturi colare; sau se pot desfura #n afara colii :pe antiere, #n secii uzinale, muzee a;
=arietatea mediilor de instruire constituie o resurs care permite atin&erea unor
obiecti"e peda&o&ice di"erse, duc$nd astfel la creterea eficienei leciilor Modificarea
semnificati" adus uneia dintre "ariabilele leciei J locul de desfurare antreneaz
sc!imbri la ni"elul tuturor celorlalte "ariabile :coninut, state&ii, modaliti de e"aluare;
Astfel, leciile desfurate #n cabinete :de istorie, tiine sociale, desen te!nic etc; sau
laboratoare colare :de te!nolo&ie, de informatic, de fizic, de c!imie etc; beneficiaz de
existena unor mi*loace de #n"m$nt specifice, cum ar fi: plane, truse, aparate, folii, filme,
diapoziti"e, cri i re"iste de specialitate, care fa"orizeaz #n"area prin descoperire %ot fi
utilizate cu prioritate metodele acti"e, bazate pe explorarea direct a realitii :obser"area
sistematic, experimentul; sau pe aciune :studiu de caz, proiectul; Ele"ii pot desfura
acti"iti independente ' alt resurs o constituie di"ersificarea posibilitilor de &rupare a
ele"ilor, #n"m$ntul put$nd fi or&anizat #n special pe &rupe sau indi"idual Pn laborator se
or&anizeaz cu prioritate lecii cu caracter experimental, care permit at$t dob$ndirea i
consolidarea cunotinelor c$t i formarea de priceperi i deprinderi
>eciile desfurate #n atelierul colar sunt lecii practice, de formare a priceperilor i
deprinderilor #n cadrul unor acti"iti de proiectare, executare sau reparare a unor produse
Existena unor mi*loace de #n"m$nt specifice :maini(unelte, scule, dispoziti"e a;
permite desfurarea, indi"idual sau #n &rup, a unor acti"iti practice di"erse, diri*ate sau
independente
Pn afara colii, leciile pot fi desfurate #n secii uzinale, antiere, muzee, expoziii,
ele"ii put$nd lua, astfel, contact direct cu problemele caracteristice diferitelor domenii de
acti"iti Pn acest context, se realizeaz "ariante ale leciilor de dob$ndire de cunotine sau
de recapitulare i sistematizare
Aceste lecii ridic o serie de probleme specifice, cum ar fi:
( or&anizarea ele"ilor :&ruparea lor, distribuirea sarcinilor etc;)
( ale&erea celor mai adec"ate strate&ii didactice, care "alorific metode precum:
obser"aia sistematic, con"ersaia, studiul de caz etc;
( inte&rarea leciei #ntr(un sistem de lecii, prin stabilirea corelaiilor cu leciile
anterioare :care o pre&tesc; i leciile urmtoare :care o "alorific;
Particularit+i ale lec+iilor ,n -unc+ie de nivelul colarit+ii
2n alt parametru care &enereaz di"ersitatea leciilor este ni"elul colaritii la care se
desfoar acestea: primar, &imnazial, liceal, profesional("ocaional
%articularitile de "$rst ale ele"ilor, pri"ite mai ales sub raportul capacitilor
intelectuale i al potenialului de #n"are, determin ale&erea tipului i a "ariantelor leciei
>a clasele mici se utilizeaz, de obicei, lecia mixt, datorit faptului c ele"ii nu pot recepta
un "olum mare de cunotine i nu(i pot concentra atenia un timp mai #ndelun&at J de unde
necesitatea "arierii acti"itilor Pn clasele liceale, #ns, se poate opta pentru lecia de
dob$ndire de cunotine, #n "ariantele lecie(prele&ere sau lecie(dezbatere
%e de alt parte, pornind de la obiecti"ele urmrite, #n #n"m$ntul profesional(
"ocaional predomin leciile cu caracter practic, de formare de priceperi i deprinderi,
or&anizate #n ateliere
"oduri de organi.are a activit+ii elevilor ,n cadrul lec+iei
Dup numrul ele"ilor care particip la realizarea sarcinii, acti"itatea ele"ilor poate fi
or&anizat: frontal) pe &rupe) indi"idual
$ctivitatea frontal desemneaz modul de or&anizare #n care profesorul lucreaz
direct cu #ntrea&a clas Accentul cade, #n acest caz, pe acti"itatea cadrului didactic, care
diri*eaz i #ndrum acti"itatea ele"ilor QHR Ele"ii au mai mult un rol pasi" i nu exist
posibiliti de difereniere a instruirii
$ctivitatea pe grupe Crupele sunt constituite prin di"izarea colecti"ului clasei i
funcioneaz doar pe parcursul realizrii unei sarcini @iecare &rup #i desfoar acti"itatea
independent de celelalte, prin cooperarea dintre membrii si
Pn funcie de componena lor, &rupele pot fi: omo&ene :alctuite din ele"i de acelai
ni"el de pre&tire;) etero&ene :alctuite din ele"i de ni"ele diferite de pre&tire;
'piunea pentru un anumit tip de &rup este determinat de obiecti"ele urmrite, cci
fiecare tip de &rup prezint at$t a"anta*e c$t i deza"anta*e
'r&anizarea pe &rupe a ele"ilor se realizeaz #n anumite etape ale leciei, de exemplu
dob$ndirea sau consolidarea cunotinelor, prin efectuarea de experimente, de obser"aii,
elaborare de proiecte, analiz de caz etc 8arcina de lucru poate fi comun, identic pentru
toate &rupele sau difereniat de la o &rup la alta
+ondiia esenial a eficienei acti"itii &rupelor este iniierea ele"ilor #n te!nicile
colaborrii
$ctivitatea individual presupune ca fiecare ele" din clas s realizeze sarcini colare
independent de cole&ii si s rezol"e exerciii, probleme, studiaz un text, lucreaz la
calculator, efectueaz un experiment etc; 8arcinile de lucru pot fi #n acest caz: comune
pentru toi ele"ii din clas, difereniate pe cate&orii de ele"i, indi"idualizate :personalizate;
Pn cadrul aceleai lecii, pot fi #nt$lnite dou sau c!iar trei modaliti de or&anizare a
acti"itii ele"ilor
Dei acti"itatea frontal predomin #n practica colar, date fiind deza"anta*ele pe
care aceasta le prezint, se impune alternarea ei, de c$te ori condiiile concrete o permit, cu
acti"itatea pe &rup sau indi"idual
AL%E FOR"E $E OR&AN'ARE
A PROCESULU $E (N)##"*N%
Alturi de lecie i complet$nd(o pe aceasta, #n coal se #nt$lnesc i alte forme de
or&anizare a procesului de #n"m$nt %rezena lor este cerut #n principal de: complexitatea
obiecti"elor procesului de #n"m$nt) de necesitatea respectrii diferenelor dintre ele"i sub
raportul ni"elului de pre&tire, intereselor, aptitudinilor) precum i de necesitatea "arierii
experienelor de #n"are
*ormele de organizare a activitii didactice complementare leciei practicate de
colectivul didactic al colii pot fi &rupate astfel Q7, p 55GR:

$ctiviti desfurate n coal
(n afara clasei
$ctiviti desfurate
n afara colii&
( consultaii)
( meditaii)
( cercuri pe materii)
( eztori literare)
( *ocuri i concursuri colare)
( serbri colare)
( cenacluri)
( #nt$lniri cu personaliti din
domeniul tiinei, te! nicii, culturii
( excursii i "izite didactice)
( acti"iti cultural(distracti"e)
( "izionri de spectacole, filme

@ormele de or&anizare menionate au urmtoarele particulariti: au un caracter
opional) ofer o di"ersitate de experiene de #n"are) permit or&anizarea de pro&rame
difereniate i c!iar personalizate) promo"eaz un alt tip de relaie profesor(ele") necesit
forme specifice de e"aluare


/ / L O & R A F E
E +er&!it ,oan :coordonator;, )erfecionarea leciei n coala modern, Editura Didactic
i %eda&o&ic, Iucureti, EGH7
5 +uco +onstantin :coord;, )sihopedagogie pentru e!amenele de definitivare i grade
didactice, %olirom, ,ai, EGHH
7 ,onescu Miron, 9adu ,on, +idactica modern, Editura Dacia, +lu*(.apoca, EGGL
M Moldo"eanu Mi!aela, 'proiu Cabriela +armen, ,epere didactice i metodice n
predarea disciplinelor tehnice, Editura %rintec!, Iucureti, 5667
L .icola ,oan, )edagogie, Editura Didactic i %eda&o&ic 9 A, Iucureti, EGGM
O 'prea 'l&a, -ehnologia instruirii, Editura Didactic i %eda&o&ic, Iucureti, EGFG
F 9adu 1 ,on, +ozma M, .oduri i forme de organizare a procesului de nvm(nt, #n:
/urs de pedagogie, 1ipo&rafia 2ni"ersitii, Iucureti, EGHH
H S#rco"nicu =ictor, 0nvm(nt frontal, nvm(nt individual, nvm(nt pe grupe,
Editura Didactic i %eda&o&ic, Iucureti, EGHE
2 .,=E98,1A1EA DE 81A1 D,. %,1E81,
@A+2>1A1EA DE E>E+19'.,+A,+'M2.,+A1,, 8, +A>+2>A1'A1E
%'91'@'>,2 DE
E=A>2A9E
8tudent: A.CBE> A.+A
,E: ,=
Crupa: E