S.C. LIOMARMED S.R.L.

SUPORT CURS PENTRU PENTRU CALIFICAREA IN PROGRAMUL DE

FORMARE TEHNICIAN MASEUR

MODULUL
MASAJ SOMATIC MASAJ SI TERAPEUTIC
CUPRINS
NOTIUNI DE BAZA DIN ANATOMIA CORPULUI OMENESC
CELULA
TESUTURILE
PIELEA
SISTEM OSTEOARTICULAR

SISTEM

MUSCULAR

SISTEM NERVOS
APARAT CIRCULATOR
APARAT RESPIRATOR

AUTOPREGATIREA IN VEDEREA EFECTUARII MASAJELOR

ENUMERAREA PRINCIPALELOR TEHNICI DE MASAJ
TEHNICA AUTOPREGATIRII IN VEDEREA PREGATIRI IN VEDERA
EFECTUARII MASAJULUI
TEHNICA RELAXARII
BIOMECANICA MAINII
STABILIREA TEHNICILOR SI FORMELOR DE MASAJ
STABILIREA FORMEI DE MASAJ
STABILIREA TEHNICILOR DE MASAJ
EXAMINAREA REGIUNII DE MASAT
NOTIUNI DE BAZA DIN MASAJUL SOMATIC
DESCRIEREA OCUPATIEI DE MASEUR
MASAJUL DE LUNGUL TIMPULUI
CALITATILE SI CONDITIILE CE TREBUIE INDEPLINITE IN SPATIUL DE
2

LUCRU SI DE TERAPEUT

TIPURI DE MASAJ
EFECTELE DIRECTE IMEDIATE

TARDIVE,LOCALE SI GENERALE ALE TEHNICILOR DE MASAJ

REGULI GENERALE DE LUCRU
CONTRAINDICATIILE TERAPIEI PRIN MASAJ
SAU PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ

TEHNICI
TEHNICI SAU

PROCEDEE SECUNDARE DE MASAJ

NOTIUNI DE BAZA DIN MASAJUL TERAPEUTIC
INTRODUCERE IN MASAJUL TERAPEUTIC
TEHNICI FUNDAMENTALE ALE MASAJULUI TERAPEUTIC
EFECTE LOCALE SI GENERALE ALE MASAJULUI TERAPEUTIC
MASAJUL TERAPEUTIC IN AFECTIUNI INFLAMATOARE ALE
MUSCHILOR
MASAJUL TERAPEUTIC IN AFECTIUNI INFLAMATORI ALE
TENDOANELOR
.MASAJUL TERAPEUTIC IN AFECTIUNILE PERIOSTULUI
SINDROMUL SCAPULOHUMERAL
PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA
EPICONDILITA

SINDROM

BRAT-MANA

SINDROAME

DUREROASE ALE COLOANEI VERTEBRALE

BOLILE REUMATISMALE
CELULITA

CUPRINS
I. NOTIUNI DE BAZA DIN ANATOMIA CORPULUI OMENESC

I.1. CELULA

I.2.

TESUTURILE

I.3. PIELEA
I.4. SISTEM

OSTEOARTICULAR

I.5. SISTEM

MUSCULAR

I.6. SISTEM NERVOS

I.7. APARAT CIRCULATOR
I.8. APARAT RESPIRATOR

II. PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR SI TEHNICI DE MASAJ

TERAPEUTIC FOLOSITE
II.1.INTRODUCERE IN MASAJUL TERAPEUTIC
II.2. TEHNICI FUNDAMENTALE ALE MASAJULUI TERAPEUTIC
II.3. EFECTE LOCALE SI GENERALE ALE MASAJULUI TERAPEUTIC
II.I. AFECTIUNI INFLAMATOARE ALE MUSCHILOR
AFECTIUNI INFLAMATORI ALE TENDOANELOR

II.2.
II.3.

AFECTIUNILE PERIOSTULUI

II.4.

SINDROMUL SCAPULOHUMERAL

II.5.

PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA

II.6.

EPICONDILITA

II.7. SINDROM

BRAT-MANA

II.8. SINDROAME

DUREROASE ALE COLOANEI VERTEBRALE

III. BOLILE REUMATISMALE
IV. CELULITA
V. AUTOPREGATIREA IN VEDEREA EFECTUARII MASAJELOR
V.1.ENUMERAREA PRINCIPALELOR TEHNICI DE MASAJ
V.2. TEHNICA AUTOPREGATIRII IN VEDEREA PREGATIRII IN VEDERA
EFECTUARII MASAJULUI
V.3. TEHNICA RELAXARII
V.4. BIOMECANICA MAINII
4

VI. STABILIREA TEHNICILOR SI FORMELOR DE MASAJ

VI.1. STABILIREA FORMEI DE MASAJ
VI.2. STABILIREA TEHNICILOR DE MASAJ
VI.3. EXAMINAREA REGIUNII DE MASAT
V. NOTIUNI DE BAZA DIN MASAJUL SOMATIC
V.1.DESCRIEREA OCUPATIEI DE MASEUR
V.1. MASAJUL DE LUNGUL TIMPULUI

V.2.

CALITATILE SI CONDITIILE CE TREBUIE INDEPLINITE IN SPATIUL DE LUCRU

SI DE TERAPEUT

V.3. TIPURI DE MASAJ

V.4. EFECTELE DIRECTE IMEDIATE

TARDIVE,LOCALE SI GENERALE ALE TEHNICILOR DE MASAJ

V.5. REGULI GENERALE DE LUCRU

V.6.

CONTRAINDICATIILE TERAPIEI PRIN MASAJ

SAU PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ

V.7. TEHNICI
V.8. TEHNICI SAU

PROCEDEE SECUNDARE DE MASAJ

VI. NOTIUNI DE BAZA DIN DRENAJUL LIMFATIC

VI.1.

DESCRIEREA GENERALA A CIRCULATIEI LIMFATICE

VI.2. EXAMINAREA SEGMENTULUI AFECTAT
VI.3. PROCEDEE DE DRENAJ LIMFATC
VI.4.EFECTELE DRENAJULUI LIMFATIC
VI.5. INDICATII SI CONTRAINDICATII LA APLICAREA DRENAJULUI
LIMFATIC
VII. MASAJUL REFLEXOGEN SAU REFLEXOTERAPIA
DEFINITIA MASAJULUI REFLEXOGEN
VII.2. TEHNICI SPECIFICE ALE MASAJULUI REFLEXOGEN
VII.3. ZONELE REFLEXOGENE DE PE PLANTA
VII.4. ANATOMIA SI BIOMECANICA PICIORULUI
5

VII.1.

VII.5. ELEMENTE DE FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS

VII.6. EFECTELE REFLEXOTERAPIEII

NOTIUNI DE BAZA DIN ANATOMIA CORPULUI OMENESC

CELULA
DEF: celula este unitatea morfofunctionala si genetica a organizarii materiei vii.
CLASIFICARE: -dupa forma:
-stelate, piramidale, piriforme(ex. neuron)
-ovale (ex. ovulul)
-fusiforme (ex. fibra musculara)
-turtite(ex. epiteliu de acoperire)
-cilindrice, cubice
-cu prelungiri(ex. spermatozoidul, neuronal)
-dupa marime:
-mici(ex. trombocitele)
-medii(ex. hematii)
-mari(ex. fibra musculara)
functie:

-dupa
-secretori(ex

celulele ce intra in structura glandelor enocrine si exocrine)

-senzoriale(ex. celulele gustative si celulele
olfactive)
-contractile(ex. fibra musculara)
STRUCTURA:

1.

MEMBRANA CELULARA: este de natura lipoproteica (contine lipide si

proteine), alcatuita din 3 straturi. Ea prezinta o serie de sisteme enzimatice ce
relizeaza schimbul de substante inte interirul celulei si exteriorul celulei (elimina
reziduri si co2 si primeste substante nutritive si O2). Tot schimbului de substante
6

transcelular se produce o incarcatura electica a acesteia.Este un invelis extern, care

separa celula de mediul exterior.
2.CITOPLASMA: are o structura complexa, la nivelul ei desfasuranduse
principalele functi celulare(metabolism), este o materie fluida continand numeroase
organite

celulare comune tutror celulelor(reticol endoplasmatic, mitocondri,

lizozomi, centromer) si specifice unor celule(neurofibrilele-neuronilor, miofibrilelecelulei musculare striata).

3.NUCLEUL: este situat central, exceptia o face la celula adipoasa unde
nucleul este situate periferic. Majoritate celulelor sunt uninucleate, dar pot fi si
anucleate(ex. hematia) sau multinucleate(fibra musculara striata, celula hepatica).
Rolul lui este: depoziteaza materialul genetic (AND, ARN), transmiterea
informatiei ereditare, coordonare metabolismului celular.
PROPRIETATILE CELULEI:
-propietati generale : metabolism, diviziune;
-propietati specifice: excitabilitatea (cel. nervoasa), contractilitatea (cel
musculara), activitatea secretorie (celula glandulara), fagocitoza (macrofagul),
chemotactism (limfocitul).
TESUTURILE
DEF.: sunt sisteme organizate ale materiei vii formate din celule care au aceeasi
forma si indeplinesc acelasi rol. Celulele sunt unite intre ele prin prelungiri
citoplasmatice si prin substanta intercelulara.
CLASIFICARE:
-tes.epitelial:
-de acoperire intra in structura pielii, captuseste cavitati, etc;
-glandular intra in structura glandelor cu secretie externa interna sau mixta;
-senzorial intra in structura organelor de simt ca mucoasa olfactiva, gustative;
-tes.conjuctiv:
-lax umple spatile libere dintre organe, intra in structura pieli, leaga fibrele
musculare si grupele de muschi;
7

-adipos: rol termic si mechanic

-fibros: formeaza fascile ce acopera muschi, intra in structura tendoanelor si a
capsulei unor organe ca ficat splina, rinichi.
-elastic: intra in structura arterelor mari, corzi vocale ligamente;
-reticular: formeza maduva osoasa;
-semidur, cartilaginous: intra in structura cartilajelor de crestere, traheii,
articulatie;
-tes.muscular:
-alcatuit din celule musculare, adaptat functiei de contractie, se clasifica in:
-tes. muscular neted, nu are control voluntar, intra in structura tub
digestive, aparat urinar, respirator, genital, sifincterele anal si urinar intern;
-tes. muscular striat are o actiune voluntara si formeaza muschi
scheletici;
-tes. muscular cardiac structura striata, actiune nevoluntara, formeaza
miocardul;
-tes.nervos:
-este alcatuit din cel.nervoase (neuroni) si de celule de sustinere;
-tes.sangvin:
-sangele este un lichid de culoare rosie, cu gust putin sarat, alcatuit din plasma si
elemente figurate;
-elementele figurate sunt:

-globulele rosii(hematiile),care sunt in nr.4-4.5

milioane/mm3 de sange. Ele sunt produse de maduva rosie osoasa. Au o viata scurta
de aprox 100 zile, apoi sunt distruse in splina si ficat. Sunt anucleate datorita
faptului ca sunt pline de o substanta proteica numita hemoglobina, care are rol de a
transporta oxigenul-oxihemoglobina, dioxidul de carbon-carboxihemoglobina.
-globule albe(leucocite), care sunt in numar de
aprox.7500/mm3, avand rol in apararea organismului. Leucocitele se pot deplasa cu
ajutorul pseudopodelor, pot trece prin pereti vaselor de sange printrun procedeu
numit diapedeza, pentru ajunge la locul infectiei, tot prin intermediul pseudopodelor
captureza microbii pe care ii digera, fenomen numit fagocitoza. Alte leucocite
8

produc anticorpi, proteine cu rol in distrugerea structurilor care nu apartin

organismului.
-trombocitele sau plachetele sangvine sunt celule de
talie mica gasindu-se intr-un nr.de 200-400mii/mm3 de sange. Ele au rol in
coagularea sangelui, intervenind imediat dupa ce se produc leziuni. Aici
trombocitelor se unesc si participa impreuna cu alti factori de coagulare din plasma
la formarea cheagului.
PIELEA
DEF: este un organ receptor ce inveleste corpul la exterior, avand rol in protectie si
excretie. Prezinta receptori tactili, termici, durerosi, de presiune si vibratori.
STRUCTURA: pielea cuprinde 3 straturi :
-epidermul este un epiteliu pavimentos asezat pe o
membrane bazala, nu este vascularizat, dar este foarte bine inervat.
-dermul este un tesut conjunctiv ce contine celule numite
fibroblaste, fibre de colagen si din fibre elastice. Este foarte bine vascularizat si
inervat. El mai contine vase limfatice si anexele cutanate.
-hipodermul este stratul profound al pielii format din
tesut conjunctiv lax si tesut adipos organizat in paniculi adiposi.

ANEXELE PIELII:
-FIRUL DE PAR format dintr-o parte oblica infipta in piele, numita radacina
firului de par si o parte libera, la suprafata, numita tulpina. La radacina firului de par
exista: o glanda sebacee care produce sebumul si unge firul de par, un muschi
erector, vase sangvine si nervi. Firul contine celule cu pigment melanic ce da
culoarea parului.
-UNGHIILE sunt asezate pe partea dorsala a degetelor si sunt formate din
lame cornoase. Unghia are o parte vizibila-corpul si o portine ascunsa-radacina.

-GLANDE SUDORIPARE: sunt foarte numeroase aprox 2-3 milioane, mai

frecvente pe frunte, buze, axial, palma, planta. Produc un lichid (sudoare)
asemanator urinei in cea ce priveste substantele minerale si organice.
-GLANDELE SEBACEE au rolul de a secreta o substanta grasa numita
sebum, ce unge pielea si firul de par. Daca secretia este abundenta vorbim de
seboree, iar daca este scazuta vorbim de ihtioza.
FUNCTIILE PIELII:
-PROTECTIE fata de agenti fizici, chimici, infectiosi;
-IMUNITATE fata de bacterial de pe piele si din mediul incojurator;
-HOMEOSTAZIE (proces de reglare prin care corpul isi mentine diferite
constante ale mediului interior (ansamblul lichidelor din organism) in limitele
valorilor normale), prin plexurile vasculare, fiind un important rezervor de sange,
pat vascular cutanat=o treime din volumul sangvin circulant.
-TERMOREGLARE prin tesutul adipos din hypoderm si secretia sudorala
care impiedica supraincalzirea corpului.

SISTEMUL OSTEOARTICULAR
FORMAT din :-SISTEM OSOS
-SISTEM ARTICULAR
SISTEMUL OSOS
Cuprinde oasele, care sunt organe dure si rezistente.
CLASIFICAREA OASELOR DUPA FORMA:
-oase lungi predomina lungimea (ex.femur, tibie, humerus)
-oase late predomina latimea (ex.coxal, omoplat, parietal,
frontal, occipital si stern)
-oase scurte cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale
(ex.tarsiene si metatarsiene)
-oase neregulate (ex.vertebre, mandibula sphenoid, etmoid)

10

-oase sesamoide in apropierea articulatilor sau in interiorul unor

tendoane
-oase suturale sunt inconstante
CONFORMATIA INTERNA A OASELOR
OSUL LUNG este format din doua extremitati numite epifize si oportiune de
mijloc numita diafiza. La nivelul epifizei la exteriorul acesteia gasim o lama de
substanta osoasa compacta si la interior gasim substanta osoasa spongioasa. La
nivelul diafizei se gaseste substanta osoasa compacta sub forma unui cilindru,
lamelele de substanta osoasa sun dispuse concentric iar in mijloc gasim maduva
osoasa. Intre epifiza si diafiza se gaseste metafiza sau cartilajul de crestere care se
osifica cand cresterea in lungime a osului se opreste. La exterior este invelit de
periost
OSUL LAT este invelit si el la exterior de periost sub care se gasesc doua
lamele de substanta osoasa compacta ce marginesc substanta spongioasa.
OSUL SCURT ca si structura seamana cu epifiza oaselor lungi.
MADUVA OSOASA
Se gaseste in canalul medular al diafizei oaselor lungi si in areolele osului
spongios din interiorul oaselor scurte si late. Ea prezinta trei varietati: rosie,
galbena, si cenusie. Maduva rosie are rol de a forma globulele rosii sau hematiile.
Odata cu cresterea si dezvoltarea organismului ea este inlocuita de maduva galbena,
care este mai putin activa fiind bogata in tesut adipos.
Maduva cenusie se gaseste la persoanele in varsta, fara rol functional.
FUNCTIILE OASELOR
-ca suport, sprijin pentru corp si partile moi;
-protejeaza anumite organe importante (craniul protejeaza creierul, cutia
toracica protejeaza organele toracice, bazinul protejeaza organele pelvine;
-determina forma, dimensiunile si proportile corpului si ale segmentelor
acestuia;
11

-servesc ca elemente de insertie pentru muschi, devenind parghi pentru

miscare;
-depozit de calciu si fosfor;
-prin maduva osoasa genereaza o mare parte din elementele figurate din
sange;
SCHELETUL
Este alcatuit din scheletul capului, trunchiului si a membrelor.
Scheletul capului prezinta 23 oase impartite in:
-neurocraniu, adaposteste creierul alcatuit din 4 oase neperechi:
frontal, occipital, etmoid, sfenoid si 2 perechi parietale si temporale;
-viscerocraniu format din 6 oase perechi: maxilare, palatine,
nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale si 2 oase neperechi vomerul si
mandibula;
Scheletul trunchiului este format din:
-coloana vertebrala reprezinta scheletul axial, situata in partea
mediana si posterioara a trunchiului. Este alcatuita din 33-34 vertebre care sunt
asezate metameric (una deasupra alteia) si sunt clasificate in functie de regiuni in:
vertebre cervicale -7, vertebre toracale-12, lombare-5, sacrale-5, coccigiene-4,5.
O vertebra este alcatuita din: corpul vertebral-care este situate anterior si care
prezinta o circumferinta, o fata superioara si una inferioara care se articuleaza cu
vertebra supra si subadiacenta prin intermediul discului intervertebral, arcul
vertebral-care prezinta o apofiza spinoasa unica situata median si posterior, doua
apofize transversale dreapta si stanga si 4 apofize articulare, arcul este situate
posterior, 2 pediculi vertebrali-care leaga corpul de arcul vertebral. Discul
intervertebral care articuleaza doua vertebre, este o formatiune fibrocartilaginoasa
avand in centru nucleul pulpos si la periferie un inel fibros. Are multiple roluri:
mentine curburile coloanei vertebrale, readuce coloana la starea de echilibru prin
elasticitatea lui, dupa terminarile miscari, redistribuie fortele in toata coloana,
amortizeaza presiunile la care sunt dispuse diferite segmente ale organismului, sunt
in nr.de 23 intre atlas si axis neexistand disc intervertebral.Nucleul pulpos este situat
12

central, fiind format dintr-o masa gelatinoasa avand forma unei lentile turtite,
datorita continutului ridicat in apa, nucleul este deformabil, elastic si extensibil. Prin
lezarea inelului fibros se produce hernierea nucleului pulpos.
Din punct de vedere biomecanic coloana permite urmatoarele miscari: flexie,
extensie, inclinare laterala, torsiune sau rotatie si circumductie.
Curburile fiziologice ale coloanei sunt in plan sagital cifoze (cu concavitatea
anterioara ex.cifoza toracala) si lordoze (cu concavitatea posterioara ex.lordoza
lombara).
-sternul este un os lat situate anterior pe linia mediana a
toracelui este format din manubriu sternal, corp si apendice xifoid care ramane
cartilaginous pana la varsta de 40 ani.
-coastele sunt in nr de 12 si impreuna cu sternul formeaza cutia
toracica. Primele 7 coaste se numesc coaste adevarate pentru ca se articuleaza cu
sternul, urmatoarele 3 se articuleaza intre ele si apoi cu sternul si se numesc coaste
false si ultimele doua raman libere si se numesc coaste flotante.
Scheletul membrelor :
-membru superior format din oasele centuri scapulare:
clavicula si omoplat si din oasele membrului superior liber: humerus, radius, ulna
(cubitus), 8 carpiene, 5 metacarpiene, 14 falange.
-membru inferior format din oasele bazinului:osul sacru si
doua oase coxale si oasele membrului inferior liber: femur tibie, fibula(peroneu),
8 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange.
SISTEMUL ARTICULAR
Totalitatea elementelor prin care se unesc oasele intre ele formeaza articulatiile.
Acestea sunt reprezentate de formatiuni fibro-conjunctive si formatiuni musculare
cu rol de a mentine prin tonicitate si elasticitate suprafetele articulare in contact,
fiind sediul miscariilor.
CLASIFICAREA ARTICULATILOR IN FUNCTIE DE MISCARE

13

-articulatii fibroase (sinartroze) leaga oasele intre ele prin tesut

fibros dens, sunt articulate fixe, imobile, nu poseda cavitate articulara, le inalnim la
nivel de coloana vertebrala numite sindesmoze, la nivel de craniu suture
interosoase, la implantarea dintilor in alveolele dentare gomfoze.
-articulatii cartilaginoase (amfiartroze) legatura intre oase se
realizeaza prin cartilaj hialin sau prin fibrocartilaj, articulate semimobile si le
intalnim la nivelul discurilor intervertebrale numite sincondroze si simfiza pubiana,
simfize.
-articulatii sinoviale (diartroze) sunt cele mai frecvente
articulatii, permit miscari complexe si variate datorita mari mobilitati. Sunt alcatuite
din: suprafete articulare care sunt acoperite de cartilaj hialin fara nervi si vase de
sange cu rol tampon, amortizor, distrugerea cartilajului duce disparitia miscari in
articulatie-anchiloza; capsula articulara are forma unui manson ce se insera pe
ambele extremitati osoase, formata dintrun strat extern fibros si unul intern
reprezentat de membrane sinoviala, capsula are rol de protectie si impiedica
raspandirea lichidului sinovial in tesuturile vecine; membrana sinoviala este stratul
intern al capsulei si secreta un lichid galbui, vascos, unsuros, ce lubrefiaza
suprafetele articulare; cavitatea articulara spatiu virtual cuprins intre capetele
osoase care se articuleaza si capsula artuculara, in aceasta cavitate se gaseste o
cantitate fina de lichid sinovial; ligamentele articulare formatiuni fibroase ce se
insera pe cele doua oase ale unei articulatii.
BIOMECANICA ARTICULATIILOR
Exista 3 tipuri de miscari elementare ce se pot efectua intre suprafetele articulare: alunecare (in articulate plane)
-invartirea sau rostogolirea (cot genunchi)
-rotatia (rasucirea osului in jurul axului sau ex.umar
sold).
In functie de raporturile osoase ce se articuleaza inainte si dupa efectuarea unei
miscari avem:

-flexia-cele doua segmente se apropie;

-extensie-cele doua segmente se departeaza;
14

-adductie-apropierea unui segment de planul

sagital al corpului;
-abductia-indepartarea unui membru de planul
sagital al corpului;
-circumductia-miscarea in trunchi de con, cu
varful in articulatie. Ea totalizeaza flexia, extensia, adductia, si le asociaza cu
rotatia;
-pronatia-miscarea de rotatie a maini in care fata
palmara este situata in jos;
-supinatie-miscarea de rotatie a maini in care fata
palmara este situata in sus;
PRINCIPALELE ARTICULATII DIN CORPUL UMAN
-Articulatile
art.sternoclaviculara

(intre

centurii
stern

cu

pectorale

sunt

manubriul

sau

reprezentate
si

de

clavicula)

si

art.acromioclaviculara (intre clavicula fata acromiala si acromiu cu fata sternala);

-Articulatiile membrului superior liber sunt reprezentate de:
-art.umarului, se realizeaza intre capul humerusului si cavitatea glenoidiana
a scapulei. Este o articulatie sinoviala si co o foarte mare mobilitate in ea bratul
executa miscari de flexie (proiectie inainte a bratului pana la 90-100 grade),
extensia, abductia, adductia, rotatia interna (80 grade), rotaqtie externa (50-60
grade) si circumductia.
-art.cotului, este o articulatie complexa formata din: art.humeroulnara,
art.humeroradiala si art.radioulnara proximala miscari premise sunt de flexie (atinge
un unghi de 40 grade) si extensie (pana la 180grade).
-art.radioulnare intre radius si ulna miscari ce se pot executa sunt rotatie
interna si externa care la nivelul antebratului si mainii devin miscari de pronatie si
supinatie (70 grade);
-art.radiocarpiana (art.mainii) se relizeaza intre radius, ulna cu scafoidul,
semilunarul, si piramidalul, miscari posibile flexie, extensie, abductie si adductie.
-Articulatiile centurii pelvine sunt reprezentate de:
15

-art.sacroiliaca se realizeza intre fetele articulare ale coxalului si ale

sacrului, miscarile premise sunt limitate contribuind doar la modificarea diametrelor
bazinului, acestea sunt: nutatia (baza sacrului se inclina inainte si in jos iar varful se
deplaseaza invers) si contranutatia (miscarea inverse).
-art.pubiana articularea celor doua oase pubiene distantarea celor doua oase
adapteaza diametrele bazinului la nastere si in timpul sarcini.
-Articulatiile membrului inferior liber sunt reprezentate de:
-art.soldului relizata intre femur si coxal, miscarile premise sunt de flexie,
extensie, abductie, adductie si circumductie;
-art.genunchiului realizata intre femur, patela si tibie, este o articulatie
sinoviala mobile care permite urmatoarele miscari: flexia (apropiere fetei
posterioara a gambei la fata similara a coapsei) extensia (pozitia de rectitudine a
genunchiului considerate ca pozitie fizologica a genunhiului), miscarile de rotatie
sunt passive si se petrec la terminarea extensiei si a flexiei fiind numite miscari
terminale.
-art tibiofibulara intre tibie si fibula proximal cat si distal;
-art.talocrurala (a gleznei) realizata intre cele doua oase ale gambei si talus,
miscarile premise sunt de flexie plantara prin care piciorul se indeparteaza de
gamba, flexie dorsala prin care dosul piciorului se apropie de gamba.
SISTEMUL MUSCULAR STRIAT
Este format din muschii striate scheletici, care reprezinta componenta active a
sistemului locomotor. Rolul lor este in contractie, favorizeaza intoarcerea venoasa si
limfatice si totodata reprezinta principala sursa de caldura a organismului.
STRUCTURA UNUI MUSCHI STRIAT
Muschii sunt formati din:
-corpul muscular;
-tendoane prin care muschii se fixeaza de suprafetele de origine ca: oase, piele,
membrane fibroase, fascii, septe intermusculare. Insertia se face printr-un tendon

16

care este inextensibil, necontractil si de culoare sidefie. Dintre cele doua capete de
fixare unul este proximal-originea iar cel distal insertia.
CLASIFICAREA MUSCHILOR
Muschii se clasifica:
-dupa forma: -lungi (in special la membre);
-lati (la nivelul trunchiului, abdomenului)
-scurti (de dimensiuni mici, asezati de obicei profunzi-muschi spatelui);
-orbiculari (circulari, inconjoara diferite orifice ex.orbicularul gurii, a
ochilor)
-dupa numarul capetelor de origine:biceps, triceps, cvadriceps;
-dupa asezare: superficiali (cutanati sau pielosi ex.muschi mimicii), profunzi
(muschi profunzi ai spatelui);
-dupa numarul articulatilor peste care trec: -uniarticulari (muschii scurti);
- biarticulari (biceps brachial,
croitor);
-multiarticulari (flexorii si extensorii
lungi ai degetelor);
ANEXELE MUSCULARE
1.Fasciile musculare sunt formatiuni ce invelesc muschiul individual, un grup
muscular sau totalitatea muschilor unui segment. Au rol de protectie, de favorizare a
alunecarii muschiului in timpul contractiei, in mentinerea calibrului unor vene
favorizand circulatia venoasa.
2.Retinaculele sunt ingrosari fibroase

ale fasciilor de invelis sub forma de

panglica. Au fost numite si ligamente inelare. Ele mentin tendoanele in locul unde
aceste isi schimba directia.
3.Tecile sinoviale sunt formatiuni cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor in
interiorul canalelor osteofibroase determinate de retinacule. Au forma de cilindru
format din doua foite care inched o cavitate in care se gaseste lichidul sinovial.

17

4.Bursele sinoviale au forma unor sac care contin o cantitate minima de lichid, se
gasesc acolo unde tendonul sau muschiul aluneca pe o suprafata dura, rolul lor este
de distributie a presiuni protejand tendonul sau muschiul.
5.Trohlee musculare sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec
anumite tendoane, schimbandu-si directia.

PROPIETATIILE FIZICE ALE MUSCHIILOR SOMATICI

1.Elasticitatea este propietatea unui muschi de a se alungi sub actiunea unei forte;
2.Extensibilitatea revenirea la lungimea initiala daca forta deformatoare inceteaza.
3.Contractilitatea propietatea active a unui muschi de a raspunde printr-o
contractie (dezvolta o fort ace tinde sa apropie cele doua capete musculare), la
actiunea unui stimul nervos. Se cunosc mai multe tipuri de contractii: izomertica
lungimea ramane aceasi dar se modifica tensiunea interna, izotonica tensiunea
ramane constanta cu modificarea lungimii care se scurteaza.
4.Tonusul muscular este o propietate fundamentala a muschiului cu inervatie
pastrata, este o stare de contractie usoara si permanenta a muschiului in repaus
manifestata printr-un grad mic de tensiune.
GRUPE MUSCULARE
1.Muschii capului:muschii mimicii, m.cutanati grupati in jurul orificilor orbitale,
nazale, orificiul bucal, m.masticatori (maseteri si temporari), m.limbii, m.extrinseci
ai globului ocular.
2.Muschii gatului: pielosul gatului, sternocleidomastoidian, hioidieni.
3.Muschii trunchiului: m.spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal), m.toracelui
(pectorali, dintati, intercostali, diafragma) si m.abdomenului (drept abdominal,
oblici).
4.Muschii membrului superior: m.umarului (deltoid), m.bratului (biceps, triceps),
m.antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai
degetelor), si m.mainii.
5.Muschii membrului inferior: m.fesieri, m.coapsei (croitor, cvadriceps femoral,
biceps femoral, adductori ai coapsei), m.gambei (gastrocnemian, pronatori si
18

supinatori ai piciorului, flexori si extensori) si m.piciorului (extensori ai degetelor si

plantari).

SISTEMUL NERVOS
Este format din 2 mari sisteme:
-sistemul nervos somatic;
-sistemul nervos vegetative;
NEURONUL
Este unitatea structurala si functionala care sta la baza sistemului nervos, este o
celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura
electrochimica numite impulsuri neuronale.
Anatomic neuronal prezinta: -corpul celular;
-dendrite sunt prelungiri celulare;
-axon tot prelungire celulare;
Conducerea impulsului nervos se face astfel: dendritele preiau impulsul nervos, le
transmite spre corpul celular (transmitere centripeta), axonul preia impulsul de la
corps pre organele efectoare care pot fi muschi, glande si viscere (transmitere
centrifuga).
Functiile neuronului:
-primeste informatii de la alti neuroni prin dendrite si a corpului celular;
-sumarea particulara a impulsurilor excitatorii si inhibitorii ce sosesc la
nivelul corpului celular;
-conducerea impulsului de-a lungul axonului si ramificatilor sale;
-transfera informatia primita altor neuroni sau celulelor efectoare;

SISTEMUL NERVOS SOMATIC CENTRAL

Se mai numeste si nevrax si cuprinde maduva spinarii si encefalul.
MADUVA SPINARII
19

Este adapostita in canalul vertebral, limita superioara vertebra C1 numita si atlasul

iar ca limita inferioara vertebrele L1, L2. Lungimea ei este in medie 43 cm la femei
si 45 cm la barbate.
Maduva este invelita de meninge care sunt de la exterior la interior: duramater,
arahnoida si piamater. Intre arahnoida si piamater se gaseste spatial subarahnoidian
in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR).
Configuratie externa
Are forma unui cilindru plin usor turtit anteroposterior, prezinta 2 unflaturi
sau intumescente una situata cervical C3-C6 si una situata toracolombar T10-L1 ce
corespund plexurilor nervoase brachial si lombar. Anterior maduva prezinta un sant
larg si adanc numita fisura mediana, aici se gasesc arterele perforante du rol in
vasculrizatia maduvei. Lateroventral avem 2 santuri locul unde ies radacinile
anterioare a nervilor spinali. Pe fata psterioara se afla un sant median posterior si
lateral de el, lateroposterir avem doua santuri posterolaterale locul de intrare a
radacinilor posterioare a nervilor spinali.

Configuratia interna
La periferie avem substanta alba, formata din prelungirile neuronale si
celulele gliale, iar central avem substanta cenusie formata din corpurile neuronale si
are forma literei H. substanta cenusie se imparte in 4 coarne unul anterior cu functie
motorie, unul posterior cu functie senzitiva, si 2 laterale cu funstie vegetative.
Functilie maduvei
1.Functia reflexa
Actul reflex reprezinta procesul fizologic de raspuns la actiunea unui stimul nervos.
Arcul reflex constituit din receptori care preiau informatia, centri nervosa care
prelucreaza informatia si elaboreaza raspunsul si efectori care realizeaza comanda
venita de la centrii nervosa.
Reflexele care se inched la nivelul maduvei sunt reflexe somatice care pot fi
monosinaptice (ex.rotulian, ahilean, bicipital) si polisinaptice (ex.reflexe de flexie);
20

si reflexe vegetative-refx.cardio-accelerator, pupilo-dilatator, vasomotor, de

mictiune etc.
2.Functia de conducere
Se efectueaza prin fascicolele de substanta alba aflate in cordoanele anterioare,
posterioare si laterale. Astfel ele deservesc sensibilitati exterioceptive (tactila,
termica, dureroasa), propioceptiva (controleaza miscarile constiente si inconstiente)
si visceroceptiva (controleaza ativitatea organelor interne).

ENCEFALUL
Se gaseste in cutia craniana, fiind situate in prelungirea maduvei spinarii. Este
alcatuit din:
-Trunchi cerebral care se gaseste la baza encefalului, anterior de cerebel de
care se leaga prin pedunculi cerebelosi. Substanta cenusie se gaseste la interior sub
forma de nuclei ai celor 12 perechi de nervi cranieni, iar substanta alba la exterior.
Este format din bulb, punte, mezencefal. Functilie trunchiului cerebral sunt: de
conducere prin cai ascendente, cai descendente, cai de asociatie intre nuclei
trunchiului; functia reflexa se relizeaza cu ajutorul nucleilor de substanta cenusie
reflexe ce se inched la acest nivel sunt: respirator, adaptative cardio-pulmonare,
motori digestive-salivare, lacrimale, orientare vizula si auditiva. Tot aici avem o
serie de neuroni care formeaza sistemul reticulat activator ascendant cu rol de
mentinerea tonusului cortical, starea de veghe a cortexului.
-Cerebelul mai este numit si creierul mic, este situate in spatele trunchiului
cerebral. La exterior avem substanta cenusie care formeaza scoarta cerebeloasa iar
la interior 4 nuclei. Substanta alba este formata din fibre ascendenta, descendente,
de asociatie care asigura functia de conducere. Functia reflexa realizeaza
coordonarea miscarilor pentru mentinere echilibrului si precizia miscarilor de finite.
-Diencefalul este situate intre trunchi si emisfere si este format din
hipotalamus, talamus si metatalamus.
Hipotalamusul controleaza temperatura, tensiunea arteriala, ritmul
cardiac, functia digestive, ritmul respiratiei, reproducerea, starea somn-veghe,
21

euphoria, mania, calmul, teama, depresia, cenrul placeri, durerii, foameii, satietati,
setei, si impreuna cu hipofiza controleaza sistemul endocrine.
Talamusul siutat deasupra hipotalamusului iar nuclei sai reprezinta un
releu pe statile senztive, iar impreuna cu substanta reticulata determina tonusul
cortical realizand constientizarea senzatilor si proceselor mentale.
Metatalamusul statie de releu pe calea fibrelor optice si auditive.
-Emisferele cerebrale este cea mai voluminosa si mai complexa a sistemului
nervos central. Cele doua emisfere sunt despartite de santul interemisferic. Pe
suprafata fiecareia se gasesc fisuri ce delimiteaza girusuri, cele mai adanci
delimiteaza lobi cerebrali: frontal, parietali, temporali si occipital. Substanta cenusie
e situata la exterior formand scoarta cerebrala iar axoni formeaza substanta alba
reprezentata de corpul calos, trigonul cerebral, comisura alba anterioara si
posterioara, cu rol de a lega cele doua emisfere intre ele.
Sistemul limbic (paleocortex) este situat pe fata mediana a emisferelor, are
forma unui inel de substanta cenusie. Rolul lui este de a coordona reactiile
emotionale, viscerale, instinctuale, de baza (supt, deglutitie, masticatie, foame
activitate sexuala, frica, furie si asocierea lor cu fenomenele vegetative).
Neocortexul poate fi senzitiv, motor si de asociatie. Neocotexul senzitiv
cuprinde ariile sensitive primare si secundare situate in girusul post central al
lobului parietal. Segmentele corpului sunt proectate rasturnat, alcatuind homunculus
senzitiv. Neocortexul motor este reprezentat de arii motorii primare, situate in
girusul precentral al lobvului frontal. In mod similar se formeaza homunculus
motor. Aria senzitiva primara si cea motorize formeaza o unitate functionala numita
arie senzitiva motorize unde se incruciseaza fibrele nervoase astfel ca lezeiunile de
la nivelul cortexului motor drept dau o pareza pe partea stanga.
In cazul anumitor functii corticale una din emisfere detine rolul dominant asfel ca
dreptacii au emisfera stanga dominanta care indeplineste anumite functii
predominant cocnitive ca scrisul, cititul, calculul, limbajul, analiza, iar alte functii
predominante in emisfera dreapta ca intuitia, organizarea spatiala a perceptiilor si
miscarilor, muzica, picture, dansul, sportul, imaginatia creativa si sinteza.

22

SISTEMUL NERVOS SOMATIC PERIFERIC

Este alcatuit din nervi senzitivi care iau informatia de la receptori si o transmit la
centrii nervosa superiori si nervii motori care se distribuie organelor efectoare.
Nervi spinali sunt in numar de 33-34 si corespund regiunilor medulare unde
isi au originea. Sunt alcatuiti din doua radacini una posterioara senzitiva la nivelul
careia se gaseste ganglionul spinal si una anterioara motorize ce pleaca de la nivelul
coarnelor anterioare medulare. Cele doua radacini se unesc intr-un trunchi comun
mixt care da nastere la patru ramuri mixte. La nivelul vertebrei L2, acolo unde
structura cilindrica a maduvei dispare formeaza un manunchi de fibre nervoase
numite COADA DE CAL, ce se intinde pana la nivel coccigian. Nervii spinali
acopera ca inervatie motorize si senzitiva organismul de la gat in jos.
Nervii cranieni isi au originea la nivelul trunchiului cerebral exceptia facand
nervii I si II, fiind in numar de 12 perechi. Ei se distribuie gatului si
viscerocraniului, cu exceptia vagului (X) care abordeaza si organelle abdominale.
Din punct de vedere al fibrelor pe care le contin se clasifica in : nervi senzitivi(I, II
si VIII), nervi motori (III, IV, VI, XI si XII) si nervi miscti (V, VII, IX si X)
NERVUL OLFACTIV (I), nerv senzitiv transmite impulsuri nervoase de la
mucoasa olfactiva nazala la lobul frontal (aria olfactiva) transformanduse in
mirosuri;
NERVUL OPTIC (II), nerv senzitiv transmite impulsurile nervoase de la retina
prin chiasma optica spre lobul occipital,aria vizuala rezultand vederea, forme culori;
NERVUL OCULOMOTOR(III), nerv motor duce comanda din mezencefal la
muschii extrinseci ai ochiului si irisului, rezulta miscarea globului ocular in orbita,
si mareste sau micsoreaza pupila se numesc reflexe de acomodare pupilar
fotomotor;
NERVUL TROHLEAR (IV), nerv motor pleaca din mezencefal la muschii
globului ocular, intervenind in miscarea acestuia;
NERVUL TRIGEMEN (V), nerv mixt alcatuit din 3 ramuri: oftalmica, maxilara,
mandibulara. Fibrele sensitive aduc informatii de la nivelul nasului, ochiului, pielea
23

fruntii si pleopa superioara, mucoasa bucala si nazala, pielea regiuni temporale, a

buzei superioare si a pleoapei inferioare, glande salivare, limba, pielea fetei, buza
inferioara, dinti pavilionul urechii, la trunchiul cerebral. Fibrele motorii duc
comanda de la trunchiul cerebral la muschii masticatori, tensori ai timpanului, ai
valului palatin.
NERVUL ABDUCENS (VI), nerv motor duce comanda de la trunchiul cerebral la
globul ocular, miscandul;
NERVUL FACIAL(VII), nerv mixt, ramura senzitiva ce vine de la limba, la
trunchiul cerebral, o ramura motorie ce pleaca de la trunchiul cerebral la muschii
mimici si auriculari, si o ramura vegetativa ce inerveaza glandele salivare ,
lacrimalesi nazale. Este raspunzator de sensibilitatea gustative, mimica, secretie
lacrimala si salivara.;
NERVUL ACUSTICOVESTIBULAR (VIII), nerv senzitiv pleaca de la urechea
interna la trunchiul cerebral, fiind raspunzator de auz si pozitia capului.;
NERVUL GLOSOFARINGEAN (IX), este nerv mixt, ramura senzitiva pleaca de
la urechea medie, faringe, limba si zonele reflexogene cardiovasculare la trunchiul
cerebral, o ramura motorie de la trunchiul cerebral la muschi faringelui si laringelui
si una vegetativa care inerveaza glanda salivara parotidica;
NERVUL VAG (X), nerv mixt, fibrele sensitive pleaca de la urechea externa,
mucoasa si muschii laringelui si faringelui la trunchiul cerebral si fibrele motorii de
la trunchiul cerebral la muschii netezi ai viscerelor toracice, abdominale si glandele
acestora. Raspunde la sensibilitatea gustative, visceroceptiva, secretie glandulara si
de miscarile laringelui si ale musculaturii netede din viscere;
NERVUL ACCESOR (XI), nerv motor de la trunchiul cerebral si maduva
cervicala spre muschii laringelui, sternocleidomastoidieni si trapezii, raspunzand de
miscarile laringelui, capului, si umerilor;
NERVUL HIPOGLOS (XII), nerv motor pleaca de la trunchiul cerebral la muschii
limbii, determinand miscarile acesteia.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

24

Controleaza activitatea organelor interne si este parte a sistemului nervos central,

unde alaturi de cel somatic formeaza un tot unitar. Creierul prin intermediul scoartei
cerebrale conduce si activitatea sistemului vegetativ fara ca noi sa constientizam.
Este format din :

-centrii nervosi localizati in unele regiuni ale encefalului si in

maduva spinarii coarnele laterale:

-doua lanturi de ganglioni aflati de o parte si de alta a coloanei
vertebrale;
-nervi vegetativi cu originea in centri nervosa specificati mai
sus;
El are doua componente :-parasimpaticul, care utilizeaza ca neurotransmitator
acetilcolina si determina contractia pupilelor, accelerarea miscarilor tub digestiv,
vasodilatatie periferica, controleaza activitatea normala ale organelor interne;
-simpaticul care utilizeaza ca neurotransmitator adrenalina
si nonadrelina si determina dilatarea pupilelor, accelarea batailor inimii, inhiba
motilitatea tubului digestiv, vasoconstrictie periferica cu vasodilatatie pe vasele din
inima si creier, actioneaza in special in situatii de pericol, neobisnuite pentru
organism.

APARATUL CIRCULATOR
Este format din :

-inima;
-artere;
-vene;
-capilare;
-vase limfatice;

INIMA
Inima este un organ muscular situate in cutia toracica intre cei doi plamani.
Principalul sau rol este de pompa, de motor, asigurand circulatia sangelui in intreg

25

organismul realizand aportul de oxigen si de substante nutritive catre celule si a

substantelor toxice spre eliminare prin rinichi si sudoare.
Structura inimii : -la exterior este invelita de pericard (format din doua foite intre
care se gaseste o cantitate minima de lichid ce asigura lubrefierea cu o alunecare
mai buna in contractie);
-medial avem miocardul (tesut muscular striat cardiac), care
asigura contractile ritmice. Este mai bine reprezentat la nivelul ventricolului stang.
Principalele caracteristici ale miocardului sunt : excitabilitatea, automatismul,
conductibilitatea si contractilitatea. In miocard pe langa fibrele musculare specifice
apare un tesut special numit excito-conductor, care genereaza impulsuri electrice
necesare contractiei miocardului. Astfel sunt generate contractii ritmice de
70b/minut, in functie de starea organismului (in somn 50-55b/minut, emotii
puternice, efort sustinut 140-180b/minut.
-la interior avem endocardul o foita ce captuseste cavitatile
inimi si se continua cu pereti vaselor de sange;
In sectiune longitudinala inima prezinta la interior 4 cavitati: -doua atrii;
-si doua ventricole.
Cele doua atrii sunt separate intre ele prin septul interatrial, necomunicand partea
dreapta cu partea stanga.
Cei doi ventricoli sunt separate intre ei prin septil interventricular.
Atrile comunica cu venticolii prin valve: intre AD si VD avem valva tricuspidiana si
intre AS si VS avem valva bicuspida sau mitrala.
In atrii se deschid vene: -in atriu drept se deschid vena cava superioara, ce
aduce sange neoxigenat din partea superioara a organismului

si vena cava

inferioara ce aduce sange neoxigenat din partea inferioara a organismului;

-in atriu stang se deschid 4 vene pulmonare care aduc
sange oxigenat de la plamani la inima;
Din ventriculi pleaca artere:

-din ventriculul drept pleaca artera pulmonara

care duce sange neoxigenat la plamani;

-iar din ventricolul stang pleaca artera aorta care
duce sange oxigenat in tot organismul;
26

Mica circulatie
sange neoxigenat din superior si inferior se varsa in atriu drept prin vena cava
superioara si inferioara de aici trece in ventricolul drept, apoi prin artera pulmonara
ajunge in plamani unde la nivelul alveolei pulmonare si capilarului se elimina CO2
si se incarca sangele cu O2, de aici se intoarce prin cele 4 vene pulmonare in atriul
stang.

Marea circulatie
sangele oxigenat din atriul stang trece in ventricolul sang de unde prin aorta merge
in sistemul arterial in tot organismul pana la nivel de capilare unde oxigenul intra in
celula si CO2 trece in capilar si apoi se reantoarce prin sistemul venos
Sistemul arterial
Arterele sunt vase prin care sangele circula de la inima spre tesuturi, transportand
sange oxigenat, exceptie face art pulmonara care duce sange neoxigenat spre
plamani. De la inima spre periferie avem urmatoarea ramificatie arteriala: aorta
(artera calibru mare), artere calibru mediu, artere de calibru mic-arteriole.
Peretele arterelor este format din 3 tunici: adventitie, situata la exterior, formata din
tesut conjunctiv si fibre collagen si elastice; media situata la mijloc, formata din
lame de tesut elastic dispuse concentric, fibre musculare, fibre colagen; intima la
interior continua endocardul ventricular;
Propietatiile arterelor
Elasticitatea destinderea arterelor la cresterea presiuni de sange si revenirea
la calibru initial cand presiunea sangelui scade.
Contractilitatea se gaseste la nivelul arterelor de calibru mic-arteriole si
consta in modificarea calibrului prin contractie sau relaxarea fibrelor musculare din
peretii lor.

27

Tensiunea arteriala este definita ca presiunea masurabila care este data de un

volum de sange care apasa pe peretii arteriali .
Tensiune arteriala sistolica este data de expulzarea sangelui din ventricolul
stang in aorta in urma sistolei. Valorii 110-140mmHg, de la valoarea de 140mmHg
se considera std I de HTA;
Tensiune arteriala diastolica corespunde diastolei sau relaxarii miocardice.
Valorii 70-90mmHg, peste valoarea de 90mmHg avem HTA std I;
Capilarele
Capilarele sunt vasele cu cele mai mici dimensiuni, prezinta pereti vasculari cei mai
subtiri si cei mai permeabili formati dintr-un singur strat endoteliu. Ele sunt vase de
tranzitie facand trecerea de la artere la vene. La nivelul lor se relizeaza schimbul de
substante cu tesuturile. Apa cu substantele nutritive si oxigenul trece din capilar in
celula iar reziduri si CO2 trece din celula in capilare. La acest nivel fluxul sangvin
este continu permitand schimbul. Peretii capilarelor pot fi strabatutii de toate
componentele cu exceptia proteinelor.
Sistemul venos
Venele sunt vase prin care sangele circula de la periferie spre inima.
Ele cresc in dimensini de la periferie spre inima astfel: venule sau venele cu calibru
cel mai mic, vene calibru mediu, vene de calibru mare-cele doua vene cave si cele 4
vene pulmonare. Ele transporta sange incarcat cu CO2 exceptie fac cele 4 vene
pulmonare care aduc sange cu O2. Structura anatomica a venelor este asemanatoare
cu structura arterelor, cu exceptia venelor inferior unde sangele circula in sens
antigravitational, unde avem la nivelul intimeu valvule sub forma de cuib de
randunica, ce fragmenteaza coloana de sange si face posbila intoarcerea venoasa.
Propietatiile venelor
Distensibilitatea este propietatea venelor de asi mari pasiv calibru sub
actiunea presiunii sangelui.
Contractilitatea propietetea de a-si mari active calibru prin contractie sau
relaxare.
28

Intoarcerea venoasa
Sangele se intoarce la inima prin intermediul urmatorilor factorii:

diferenta de presiune dintre AD si venele cave;

-presa abdominala, create de coborarea diafragmei in timpul inspirului;
-pompa musculara, determinate de contractia musculaturii;
-masajul pulsatil efectuat de arterele pe care le insotesc;
NOTIUNI DE BAZA DIN MASAJ SOMATIC
MASAJUL DE LUNGUL TIMPULUI
Primele acte terapeutice folosite de homo sapiens a fost masajul. La inceput a fost
gestul instinctive de frcare a locului dureros cu mana. Cei dintai profesionisti au fost
preotii, care practicau masajul empiric in anumite ritualuri religiase.
Grecii antici au folosit masajul mai intai in cadrul exercitilor militare apoi la iocurile
olimpice, manevre folosite au fost framantarea, atingerea usoara, baterea, si frictiunea.
Romani au folosit masajul practicat de sclavi, mai ales in terme. Se practica un masaj
de dimineata si unul seara. Celsius unul dintre cei mai mari medici romani, indica
masajul in tratamentul afectiunilor reumatice.
In evul mediu masajul este desconsiderat si decade.
In epoca modera, masajul se dezvolta in cadrul medicinei, educatiei fizice si sportului.
In Suedia Pehr Henrik Ling (1776-1839)pune bazele stintifice ale masajului si
gimnasticii moderne.
Incepand de prin ani 1880 si pana in zilele noastre, masajul se practica in mod metodic,
el constituind obiectul de studiu a numeroaselor cercetari.

CALITATILE SI CONDITIILE CE TREBUIE INDEPLINITE IN SPATIUL DE

LUCRU SI DE TERAPEUT
1. Spatiul de lucru
Trebuie sa confere pacientului confort fizic si relaxare.
29

Camera trebuie sa arate professional: spatioasa, linistita, bine ventilate, luminoasa,

curata, calduroasa (21 grada C), atmosfera sa fie placuta neicarcata cu diverse obiecte
decorative. Culoarea peretilor este de preferabil sa fie alba.
Patul de tratament trebuie sa permita libera miscare in jurul pacientului, inaltimea
trebuie sa fie la jumatatea coapsei terapeutului.
Prosoape, cearceafuri sunt necesare pentru acoperirea pacientului, lasand
descoperita doar partea care se trateaza.
Unguentul este necesar, pentru a face ca mainile terapeutului sa alunece pe piele,
fara a produce efectul de frecare. Se poate folosi ulei de corp, crme pudre fine.
Muzica relaxanta, linistitoare poate insoti pe parcurs terapia.
2. Calitatile necesare terapeutului
Calitati fizice:-sa fie sanatos
-sa aiba un bun simt tactil, auz fin, vedere buna
-unghii taiate scurt si pilite
-sa nu lucreze cu inele, bratari, ceas la mana
-sa nu se fumeze in sala de terapie
-aspect ingrijit, curat, parul lung strans
-sa poarte uniforma confortabila
Calitati morale si spirituale: -cinste
-corectitudine
-punctualitate
-intelegere, rabdare, cumpatare.
TIPURI DE MASAJ
Masaj reflexogen pe muschi, tesuturi, palme plante, pe puctele reflexe ale organelor
pe care le reprezinta.
Masajul partial, pe diferite regiuni, segmente ale corpului, planuri anatomice moi.
Masajul general, pe toata suprafata corpului.
Automasajul

30

Durata sedintelor este in functie de patologie, varsta, sex, si poate dori de la 10-15
minute la 2 ore.
EFECTELE DIRECTE IMEDIATE ALE TEHNICILOR DE MASAJ
Circulatia sangelui este influentata prin masaj care are un efect de pompare de
stimulare, marind irigarea si eliminarea substantelor la nivel celular. Efecte asupra
circulatiei generale influentand implicit si sistemul nervos, sistemul endocrine, aparatul
digestive, cardiorespirator, excretor etc.
Masajul are effect de intindere asupra peretilor vaselor, marind astfel, capacitatea de
functionare.
Circulatia limfatica, vasele limfatice sunt paralele cu venele, fiind stimulate
simultan de masaj.
Permeabilitatea interstitiala este stimulate prin efectul strict mecanic al masajului
de impingere a fluidelor prin tesuturi, ajuta la deschiderea acestor pori, favorizand
schimburi chimice care au loc la nivelul lor.
Tesuturile bolnave unde masajul actioneaza in stadii post-acute si cornice prin
stoparea formari tesutului fibros in excess au daca este format, frictiunea poate s ail rupa
in particule mici. In cazul aderntelor intre fibrele musculare sau intre alte structuri, care
duc la limitarea miscarilor si functionalitatii, tehnici speciale pot sa rupa aderentele, sa
separa fibrele.
REGULI GENERALE DE LUCRU
1.Tratamentul va incepe intodeauna prin manevre simple;
2.Aparitia unei jene locala, a durerii, a contracturii reduce timpul de lucru si
mnevrele se impugn de finite;
3.Fiecare sedinta va fi diferita functie de pacient sau de evolutia unei afectiuni;
4.Orice manevra aplicata timp indelungat produce un efect iritant duce la schimbarea
ei.
5. Tehnicele adanci sunt ineficiente in muschi foarte tensionati.
6. Prioritate au zonele dureroase;
7. In masajul general se incepe cu fata posterooara si apoi cea anterioara.
31

8. Ritmul si viteza sunt variabile creand ritmul masajului. Viteza este cheia in
realizarea efectului scontat.
9.Masajul la nivelul membrelor se face de la extremitati la radacina iar pe trunchi spre
inima.
CONTRAINDICATIILE TERAPIEI PRIN MASAJ
Afectiuni ale pielii: -infectii, furuncule, foliculite;
-arsurii, rani deschise;
-leziuni de natura diabetica;
-veruci vulgare(negi);
-herpes, zona zoster, varicela, pojar;
-melanom;
-psoriazis;
-exeme
-sifilis;
-micoze;
Tumori maligne generalizate;
Boli neurologice: -meningoencefalite, AVC
Boli ale aparatului respirator:-pneumonii, pleurezii, pneumotorax;
Boli ale aparatului cardio-vascular:-IMA
-tulburari severe de ritm cardiac
-anevrisme de aorta
- endocardita, pericardita, miocardita
-insuficenta cardiaca decompensate
-HTA
Boli de sange:hemofili, leucemii;
Boli ale aparatului digestive: hemoragii digestive, perforate, penetratii,
pancreatite, colecistite, hepatire acute, ciroze decompensate.
Faze acute in afectiuni ca : PRR, RAA, spondilita anchilozanta, LES
TBC
Ultimele 3-4 luni de sarcina
32

Fracturi, subluxatii.
TEHNICI SAU PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ
1.Netezirea (efleurajul)
2. Frictiunea
3. Framantatul
4. Tapotamentul
5. Vibratiile
1. Netezirea
Sunt alunecari usoare ritmice sau actini de impingere sau tragere a mainilor pe
suprafete mai mult sau mai putin intinse ale pieli, se executa cu o anumita
apasare, care poate fi superficiala, sau de adancime, cu un anumit ritm variabil, si
cu un sens bine determinat care poate fi longitudinal sau transversala.
Netezire longitudinala-superficiala
-este manevra cu carese incepe tratamentul, pentru a intinde unguentul, si a
face incalzirea;
-se parcurge o suprafata mare, in lungimea muschilor;
-se executa cu ambele maini pe zone mari ;
-presiune mai mare in directia inimi si o presiune mai mica pe retur;
-pe member directia de la degete spre radacia;
-efectele sunt: relaxare, activarea circulatiei, identificarea zonelor tensionate;
-mainile au contact permanent cu pielea cu presiunea focalizata pe podul
palmei;
-pentru o presiune mai mare se plaseaza o mana peste cealalta;
-pentru o netezire mai profunda se foloseste o zona mai mica de contact nu o
forta mai mare;
Netezire transversala-superficila
Se executa la fel ca cea de mai sus dar directia este transversal ape directia
fibrelor musculare;
-efect principal este eliberarea si separarea muschilor;
33

-asupra circulatiei sangvine, aceasta tehnica are effect mai slab;

Netezire longitudinala si transversala de adancime
-este mai profunda si mai eficienta in identificarea leziunilor si tensiuni
profunde;
-se executa incet;
-cele doua forme se combina cea transversala dizolva tensiunile fibrelor
musculare iar cele longitudinale le intend si realineaza;
-pe suprafete mici, rotunde se executa cu policele, degetele mainilor,
nodozitatile mainilor;
-pe suprafete mari se executa cu radacina mainilor, margina cubitala,
marginea exterioara a antebratului sau cu pumni inchisi;
- efectele manevrei de netezire sunt mecanice directe prin exfolierea celulelor
cornoase, stimuland activitatea celulelor bazale crescand elasticitatea pielii si stimuland
functia antimicrobiana; stimuleaza termoreglarea prin activarea glandelor sudoripare;
stimuleaza circulatia si functiile nervilor trofici, se activeaza schimburule nutritive si
au effect relaxator asupra muschilor superficiali;
2. Frictiunea
Acest procedeu consta din apasarea pielii si a tesuturilor moi subcutanate de
tesuturile profunde sau pe un plan dur-osos, precum si din deplasarea lor in sens
circular sau liniar atat cat le permite elasticitatea proprie.
-nu trebuie sa intelegem niciodata prin frictiune o actiune de frecare a
pielii;
-pe portiuni foarte mici se aplica varful celor trei degete (indicator,
mijlociu, inelar);
-pe portiuni mai mari sew aplica palma intreaga, marginile si radacina
mainii, sau pumnul inchis;
-pe regiuni foarte mari se lucreaza cu ambele palme si cu degetele
intinse;
-pe portiuni mai sensibile folosim partea carnoasa a palmei, de la baza
degetului mare sau de la baza degetului mic;
-cand lucram cu doua mani frictiunea se executa similtam si simetric;
34

-dupa intensitatea presiuinii frictiunea poate fi superficiala, medie sau

profunda in functie de unghiul dintre deget si piele care poate fi 30 0 , 700 si 900;
-se poate executa in sens circular, liniar constand in miscari scurte si
ritmice de dute- vino;
-pe spate in lungul coloanei vertebrale se executa o frictiune ondulata
sau in zig-zag, mai ales in sens descendent de la ceafa spre fese;
-se poate executa police peste police pentru a creste presiunea, celelalte
degete ramand desfacute in evantai pentru suport si control; /////varful degetului aratator
intarit de celelalte degete; varful cotului, cealalta mana controland directia miscarii, se aplica
la nivelul coloanei vertebrale; cu nodozitatile mainii tinute cu pumnul inchis, se executa la
nivelul articulatiilor mari sold, umar, genunghi;
-efecte terapeutice: elibereaza adeziunile fibroase, realinierea fibrelor
musculare adanci, stimularea circulatiei locale, stimularea schimburilor nutritive, scaderea
sensibilitatii locale reducerea contracturii si diminuarea incordarii nervoase generale;
-se foloseste in tratamentul sechelelor traumatice prin stimularea
proceselor de vindecare, prin regenerarea tesuturilor lezate;
3.Framantatul
Consta din prinderea sub forma de cuta a muschilor si a altor tesuturi
profunde, ridicarea lor atat cat le permite elasticitatea proprie si stoarcerea prin
comprimarea intre degete si palma sau prin presiune pe un plan profound.
-framantatul in cuta prinderea tesutului intre police si degetul /aratator
se executa mai ales pe suprafete plane, spatele;
-tramantatul in val, prinderea tesutului intre cele cinci degete si
radacina mainii, este folosit la nivelul spatelui si pe membrele inferioare;
-framantatul intre varful degetelor, se prinde tesutul intre police in
opozitie cu celelalte degete;
-pe member framantatul se executa fie cu ambele maini aplicate in cerc
sau in bratara, la acelasi nivel, sau aplicate etajat, fie cu o singura mana care faramanta
separate fiecare grupare de muschi;
-sensul de la radacina spre extremitate;
35

-in regiunea abdominala se executa un framantat in cuta sau in val;

-efecte

terapautice:

stoarcerea

muschilor,

dezvolta

mechanic

elasticitateasi stimuleaza contractilitatea, excetabilitatea acestora, aspra vaselor profunde

de vase si limfa se produce o comprimare activand circulatia profunda, inbunatateste
schimburile nutritive avand efect trofic

-se utilizeaza in starile de

atonie, atrofie si infuficienta musculara;

4. Tapotamentul
Tapotamentul consta in loviri usoare si ritmice, aplicate pe piele sip e tesuturile
moi ale corpului.
-aceasta tehnica se realizeaza cu ambele maini care
lovesc una dupa alta rapid;
-rapiditatea actiunii provine din cot, incheietura mainii ramanand
moale;
-manevra de tocat este realizata cu muchia exterioara a palmei, astfel
incat incheietura pumnului sa nu dea senzatia de lovire; este baterea cu manile
alternative lovind tegumentul;
-,,nuielele constatau ion baterea tegumentului cu ambele maini
concomitant;
-manevra de batatorit sau ventuza se executa cu palmele arcuite in
forma de cupa asfel incat sa prinda aer intre ele si suprafata pielii;
-pentru a amplifica miscarile audaugam la inclinarea laterala a mainilor
si o miscare de rasucire a antebratelor sensul pronatie supinatie;
-pe abdomen folosim tocatul tangential care nu patrunde in
profunzime;
-manevra de lipait sau plescait se realizeaza cu parte plamara a
pumnilor usor inchisi;
-batatoritul cu pumnul se executa cu pmnii incomplete inchisi, fie cu
pumnul inchis si cu degetele inchise in palma acesta aplicandu-se pe regiuni foarte
musculoase si putin sensibile;

36

-tapotamentul cu varfurile tuturor degetelor, se executa cu degete usor

indoite, care cad perpendicular pe regiunea masata aceasta folosindu-se la nivelul
articulatiilor sold, centura scapulara si genunghi;
-tapotamentul cu partea dorsala a pumnului inchis se foloseste mai ales
in zona bazinului;
-tapotamentul cu fetele palmare ale mainilor cuplate una peste cealaltaprin aceasta manevra cu cele doua maini suprapuse se obtine o miscare ritmica cu forta
mult spotita; se foloseste la nivelul articulatiilor coxo-femurale, centurilor scapulare,
coloana vertebrala;
-efectele directe ale tapotamentului sunt: scade grosimea stratului
adipos, creste afluxul de sange spre regiunea prelucrata, scade sensibilitatea dureroasa,
efect stimulativ cu stimularea nervilor si muschilor;
-indicata in afectiuni ca paralizii, paraplegii, scleroza in placi,
hipotomii musculare, nu se foloseste in hipertomie sau spasm muscular;
5. Vibratii
Constau in imprimarea in tesuturi a unor miscarii oscilatorii ritmice pe unitatea
de timp. Ea rezulta din contractile alternative ale muschilor antagonisti ai degetelor
si mainii, ai antebratului si bratului.
-efectele vibratiilor constau in activarea circulatiei profunde, dand o
senzatie placuta de incalzire si relaxare cu intens effect calmant; reduce sensibilitatea
nervilor din piele si produc o activare a circulatiei locale;
-sunt indicate in tratamentul afectiuinilor dureroase insotite de
contracture musculare si incordari psihice;
TEHNICI SAU PROCEDEE SECUNDARE DE MASAJ
1. Rulatul
Se aplica la nivelul membrelor completand manevra de framantat acesta
tehnica se executa prin prinderea segmentului masat intre fetele palmare ale
mainilor si se deplaseaza ritmic alternative de jos in sus si de jos in sus, fetele
palmare ale mainilor aflandu-se permanent in pararel, variind ritmul si viteza.
37

2.Cernerea
Este manevra care se executa la nivelul membrelor superioare sau inferioare,
prinzandu-se un segment intre cele doua maini si executand mioscarea ca a unei site care
cerne. Are un efect foarte relaxant al muschilor.

3. Presiunile
Presiunea stationara simpla se realizeaza cu palmele tinute pe
parallel si o apasare de intensitate variabila. Se foloseste la nivelul

loc

spatelui, paralombar si are

un efect linistitor.
Presiunea stationara circulara se executa cu pumnii inchisi simetrici de o
parte si de alta a coloanei vertebrale executandu-se concomitant cu apasarea si miscari
circulare de insurubare. Se executa in regiunea lombo sacrata.
Presiunea cu alunecare cu policele ambelor maini tinute paralel se executa
alunecand paravertebral ascendant si descendent. Presiunea cu alunecare cu ajotorul
palmelor sau a pumnilor se executa prin alunecarea in acelasi mod ca mai sus.
Se interzice aplicarea acestei ntehnici in osteoporoza, afectiuni cardiace,
afectiuni respiratorii, scolioze si discopatii vertebrale.
4. Tractiunile
Se executa la nivelul degetelor sau segmentelor mari cum ar fi: sold,
genunghi, umar, cot, pumn.
La nivelul degetelor se executa o tragere in sensul lung al segmentului, iar la
nivelul segmentelor mari se pune priza deasupra articulatiilor respective si cu cealalta
mana se trage in ax articulatia.
5. Scuturaturile
Sunt miscari oscilatorii ritmice in axele si planurile normale ale articulatiilor
si se executa distcinct sau concomitant cu tractiunile.

38

VI.

NOTIUNI

DE

BAZA

DIN

MASAJUL

REFLEXOGEN

REFLEXOTERAPIA
DOCUMENT DE EVIDENTA
NUME
PRENUME
VARSTA
SEX M/F
ADRESA
DATA INCEPERII SEDINTELOR
NUMAR TOTAL SEDINTE
FRECVENTA SEDINTELOR (cate pe saptamana, cate pe luna sau la cate zile)
DURATA UNEI SEDINTA(15min, 30min, 40min, 60min)
FORMA MASAJ SOLICITATA: -SOMATIC (procedee aplicate)
-REFLEXOGEN(zonele masate)
-DRENAJ LIMFATIC
-TERAPEUTIC(procedee aplicate, pentru afectiunea solicitata)
-LOCAL(zona masata)
-GENERAL

MOTIVAREA SOLICITARII
39

SAU

REZULTATE OBTINUTE IMEDIATE IN FORMA DE MASAJ SOLICITATA: - LOCALE

-GENERALE

SITUATII NEPREVAZUTE CE AU INTERVENIT IN TRATAMENT

DATA INCHEIERI SEDINTELOR

REZULTATELE FINALE : -LOCALE

-GENERALE
Data completarii

Semnatura maseur

Semnatura pacient
MASAJ TERAPEUTIC

INTRODUCERE
Pentru a intelege masajul terapeutic vom trece in revista doua specialitati
medicale unde folosim cu predilectie in recuperarea dupa faza acuta alaturi de
medicamente si masajul.
40

Primul domeniu este reumatologia unde intalnim afectiuni care converg cu

predilectie pe aparatul locomotor cu rezultante mutilante in timp.
Al doilea domeniu este neurologia unde in urma afectari sistermului nervos
prin lezarea periferica si centrala a acestuia, rezulta imobilizari cu sechele a
aparatului locomotor.
CATEVA ELEMENTE DE REUMATOLOGIE
Pentru a intelege afectiunile reumatologice trebuie inteles alcatuire tesutului
conjunctiv si elementele ce influenteaza metabolismul tesutului conjunctiv.
Tesutul conjunctiv este a alcatuit din : celule numite fibroblaste specifice
fiecaruriu tesut, astfel celulele tesutului cartilaginos se numesc condrocite, cele
osoase se numesc osteocite, cele adipoase se numesc lipocite; matrice formata din
fibre proteice extracelulare din care precizam fibre de collagen, elastice, si de
reticulina, matricea poate fi rigida la os, elastica la cartilaj, sau chiar lichida in
fluidul sinovial; si substanta fundamentala, material amorf care se gaseste intre
celule si fibrele proteice(in cursul unei agresiuni bacteriene substanta
fundamentala poate fi fluidificata, tesutul conjunctiv formand un perete fibros in
jurul inflamatiei, process numit cicatrizare.
Metabolismul tesutului conjunctiv este influentat de hormoni si vitamine.
Dintre vitamine enumeram: vit C participa la formarea colagenului ( colagenul
este o proteina stabila in tendon aproape nu se reface deloc, pe cand in derm,
hypoderm, tes de sustinere al organelor cavitare, seroase, vase sangvine si
limfatice se renoieste repede). La nivelul tesutului conjunctiv osos el este supus
continu

unui

process

de

remodelare:

rebsorti(realizat

de

osteoclasti)

depuneri(realizat de osteoblasti).
Sinteza osului si cartilajului sunt influentate de vit A, D, si C. Vit D stimuleaza
absortia intestinala de Ca si fosfor, vit C intervine in formarea matricei osoase, vit
A moduleaza relatiile dintre osteoclasti si osteoblasti.
Hormoni ce influenteaza sinteza osului si cartilajului sunt : parathormonul
(hormone paratiroidian) creste calcemia scoate calciu din os, calcitonina scade
calcenia depune calciu in os; hormonal somatotrop (al hipofizei )numit si
41

hormonal de crestere, stimuleaza cresterea in lungime a osului prin influentarea

condrocitelor din cartilajul de crestere;estrogeni si androgeni (h sexuali)induc
osificarea cartilajului de crestere oprind dezvoltarea in lungime a osului.
CLASIFICAREA SUMARA A BOLILOR REUMATISMALE
A. REUMATISME ARTICULARE INFLAMATORII
REUMATISM ARTICULARA ACUT (RAA)
POLIARTRITA CRONICA REUMATOIDA EVOLUTIVA
SPONDILITA ANCHILOPOETICA
ARTRITA INDUSA DE MICROCRISTALURI
B. REUMATISM ARTICULAR DEGENERATIV (BOALA ARTROZICA)
SPONDILOZA(CERVICALA, TORACALA, LOMBARA)
ARTROZA(COXAARTROZA, GONARTROZA)
POLIARTROZE
C. REUMATISM ABARTICULAR(AL TESUTURILOR MOI, INFLAMATOR
SAU DEGENERATIV)
PERIARTRITE
NEVRITE
MIOZITE
TENDINITE
BURSITE
REUMATISMELE ARTICULARE INFLAMATORII
1. REUMATISMUL ARTICULAR ACUT
Boala inflamatorie cronica data de infectia faringo-amigdaliana cu streptococ
B-hemolitic grupa A, care poate afecta articulatile, inima, pielea, tesutul
subcutanat, sistemul nervos central, rinichi.

42

RAA la copil se caracterizeaza prin: dureri articulare mono sau poliarticulare,

migratoare, fugace si prinde articulatile mari (glezna, genunchi, coate,
pumni)intr-o succesiune rapida, manifestare cardiaca(suflu systolic, tulburari de
ritm, durere pericardiaca superficiala), noduli subcutanati (duri, nedurerosi,
neaderenti la planurile profunde), manifestari digestive care pot mima apendicita.
RAA la adult se caracterizeaza prin acleasi simptome dar durerile articulare
sunt mai putin migratoare si cu incidenta la membrele inferioare de 85%.
Tratament :in faza acuta nu se face masaj, se trateaza infectia streptococica cu
penicilina timp de 10 zile, pentru inflamatia articulatilor se adm aspirina sau
cortizonice la indicatia medicului, repaus psihic si fizic, regim normocaloric si
desodat la cei cu afectarea cordului, si a rinichilor(glomerulonefrite)
In faza subacuta se poate face masaj de crutare, lejer, utilizam toate
procedeele: presiuni alunecate, neteziri, frictiuni, framantare, vibratii. Se maseaza
regiunile deasupra si dedesuptul articulatiei afectate apoi articulatia afectata. In
primele 2-3 sedinte masaj usor apoi din a 4 sedintamasajul poate fi marit ca
intensitate a executarii procedeelor. Se practica si interventia pe punctele
dureroase pt ca prin apasare local se elibereaza endorfinele care au un effect
analgesic si de relaxare.
2.POLIARTRITA REUMATOIDA
Clinic se exprima prin artrita la mai multe articulatii, predomina la femei are
predispozitie genetica la care se adauga factorii de mediu, cauza este necunoscuta.
Boala incepe cu afectare sinovialei, a capsulei sinoviale, progresand spre
cartilajul articular.
In evolutia bolii se disting trei faze:sinovita inflamatorie, distructia cartilajului,
si fibroza si anchiloza cu imobilizare la pat sau scaun cu rotile.
Particularitatea bolii consta in afectarea simetrica a articulatilor sinoviale si
articulatiile cu solicitarea mecanica cea mai importanta sa fie cele mai sever
afectate:art.maini, picior, sunt interesate la debut, apoi genunchi si coate, umarul,
soldul, coloana vertebrala sunt mai rar afectate datorita unei sinoviale mai
reduse.

43

Modificari musculare constau in atrofii datorate, fie afectarii fibrelor

musculare, fie ca o consecinta a imobilizarii.
Tratament:-medicamentos:

analgezice

,anttipiretice,

antiiflamatorii,

cortizonice;
-gimnastica medicala blanda pentru toate articulatiile suferinde
trebuie practicata zilnic; sunt interzise exercitiile de intensitate mare;
-procedee fizioterapice calde (impachetarii cu parafina, baii calde);
-masajul interzis in puseele acute cand avem o articulatie calda,
rosie, umflata si dureroasa;in afara puseelor avem voie sa masam cu intensitate
redusa la primele sedinte, procedee folosite sunt: neteziri superficiale, vibratii,
tapotamente fine. Acestea au rolul de a ameliora durerea, prin relaxarea
musculaturii, care se contracta datorita durerii articulare. Treptat se poate
efectua un masaj de tonifiere prin insistare pe tapotamente si intensitate
crescanda la a 4-5 sedinta, pentru atrofiile musculare. Se face pentru inceput serii
de 10 sedinte cu o frecventa de 3 sedinte pe saptamana si apoi de intretinere 2 pe
saptamana, combinate cu exercitii fizice de recuperare(kinetoterapie).
3.SPONDILITA ANCHILOZANTA
Boala inflamatorie cronica afecteaza predominant coloana vertebrala, cu debut
la nivelul articulatilor sacroiliace si progresand ascendent cu

evolutie spre

fibroza, osificare si anchiloza a coloanei. Este frecvent intalnita la barbate mai

ales sub 40 ani. Cauza necunoscuta, factor genetic, factorii de mediu si infectilee
ar juca un rol in debutul boli.
Simptome : -durere lombara sau fesiera persistenta , cu durata de cel putin 3
luni, apare predominant in partea a doua a noptii se amelioreaza cu exercitii si se
agraveaza in repaus prelungit, se asociaza cu durerea de sciatic cu iradiere pana
in spatiu popliteu, bilaterala, alternanta;
-anorexie, febra, pierdere ponderala, transpiratii nocturne, acestea
sunt prezente in fazele de debut timpuriu;
-dureri toracice ca urmare a afectari coloanei toracie urmata de
dureri cervicala care survine tardiv;
44

-afectarea coloanei duce la limitarea anteflexiei coloanei lombare ,

evaluate prin indice-sol(normal 0), si prin Schober(se marcheaza pe coloana doua
repere:apofiza spinoasa L5 si altul 10 cm mai sus; la omul sanatos aceasta
distanta creste cu minim 5cm in timpul flexiei maxime a coloanei vertebrele si sub
4cm la bolnavul cu afectiune). Odata cu progresia boli coloana se rigidizeaza se
sterge lordoza lombara coloana de bambus, rigidizarea portiuni cervicale duce
la luarea poziti cu capul flectat in pamant.
-afectarea extraarticulara: oculare care poate duce la orbire,
cardiace, pulmonare, renale, neurologice.
Tratament : -calmarea dureri si reducerea inflamatiei cu antiinflamatorii si
corticosteroizii;
-mentinerea mobilitati coloanei vertebrale si prevenirea
anchilozei prin: gimnastica medicala, hidroterapie, sporturi usoare ca inotul;
-dormitul pe pat tare fara perna pt prevenirea cifozei
(cocoasei);
-nu se practica in puseul acut in faza cronica sic ea sub acuta
se incepe seria de 10 sedinte , trei pe saptamana primele sedinte masaj usor
neteziri, presiuni usoare prin alunecare frictiuni, framantat, tapotamente usoare
si vibrati, apoi se creste treptat in intensitate. Rezultatele sunt apreciabile pt
pacient cu diminuarea contracturilor paravertebrale, calmarea durerilor,
tonifierea si mentinerea masei musculare.
4.ARTRITE INDUSE DE MICROCRISTALURI
Depunerea de microcristaluri libere intr-o cavitate articulara produce
inflamatia acuta cu modificari distructive a cartilajului articular.
GUTA este depunerea de cristale de urat de sodium in articulatii, este o
perturbare genetica a metabolismului ac uric cu formare de cristale in sinoviala.
Ac uric se formeaza in organism din catabolismul purinelor subs continute in
produse de carne, ficat peste, vanat, moluste, aesta nu poate fi transformat ci
trebuie sa fie eliminat prin urina sau digestive prin secretile biliare, astfel
insuficenta eliminare sau excesul de carne produc hiperuricemia si favorizat de
45

temperature mai scazuta a articulatiei fata de temp centrala a corpului produce

precipitarea uratului de Na si depunerea in articulatie.
Simptome :-debut brusc in plina noapte si in plina sanatate;
-in cateva ore articulatia se roseste si se incalzeste si se umfla, criza
dureaza cateva ore sau cateva zile, cu repetarea crizei la 2 ani, alti dupa 5-10 ani si
uni nu prezinta un al doilea atac niciodata;
-localizarea este la pavilionul urechi, degete, mana, genunchi,
picioare, tendonul lui ahile.
Tratament :-antiinflamatoare, regim alimentar cu reducerea proteinelor la 7080gr/zi, reducerea greutati corporale sau obezitatii, dieta bogata in citrice,
medicatie Alopurinol toata viata.
-masajul in timpul crizei nu se practica dar in afara este chiar
indicata serii de 10 sedinte manevre blande la inceput apoi se creste intensitatea
lor, se repeat serile de 10 sedinte de 3 ori pe an sau se poate face de intretinere.
REUMATISMELE ARTICULARE DEGENERATIVE
Se descrie ca deteriorarea cartilajului articular, nu are o cauza cunoscuta.
Factori favorizanti: varsta, predispozitia genetica, suprasolicitari articulare
repetate, obezitatea, diabetul zaharat, guta.
In mod fiziologic, cartilajul se remodeleaza continu, iar prin actiunea factorilor de
mai sus se produce fisurarea fina a cartilajului, erodarea si chiar ruperea in
fragmente mici care ajung in cavitatea articulara, sub cartilaj la nivrlul osului se
produce ingrosarea si sclerozarea chiar pinteni osteofitici, astfel se ingusteaza
spatiu articular cu deformari articulare.
Simptome:durerea, apare la inceput dupa efort, iar cu progresia boli si in
repaus; marirea in volum a articulatiei; cramente; deformari articulare;
subluxatii in fazele avansate.
Cele mai frecvente localizari sunt coloana vertebrala(spondiloza), art.
coxofemurala(coxartroza,), genunchi(gonartroza), degete mana, picior.
1.Spondiloza
46

Modificare degenerative ce intereseaza articulatile disco-vertebrale, cele mai

frecvente localizari sunt :C5, T8, L3.
Artroza disco-vertebrala debuteza prin lezarea initiala a discului, astfel
ligamentele paravertebrale vor fi impinse inainte sau lateral iar pe discuri pot
aparea osteofit. Osteofitele localizater pe partea anterioara a corpilor vertebrali,
raman deobicei asimptomatici, iar cele de pe partea postero-laterala pot duce la
afectarea radacinilor nervoase la trecerea lor prin gaurile de conjugare
determinand o durere radiculara.
Hernia nucleului pulpos spre lateral este intalnit in portiunile cervicala,
toracala, lombara, iar cand herniaza median spre posterior apare sindromul de
compresiune a maduvei.
Simptome :-durere locala, datorita suferintei ligamentelor destines anormal,
spasmului muscular in zona cervicala se adauga dureri precordiale, cefalee
occipitala, ameteli, vertij, si mai rar tulburari vizuale;
-durere radiculara, datorita compresiuni radacini nervoase;
-afectarea unei radacini nervoase se manifesta prin durere, parestezi,
alterarea reflexelor osteo-tendinoase, tulburari motori;
2. Coxartroza
Apar deformari ale capului si cotilului femoral, osteofite, osteoporoza,
micsorarea spatiului articular. Durerea apare la mers mai ales la urcare si
coborare, si poate fi locala sau iradiaza in creasta iliaca, fesieri sis pre genunchi.
Miscarile passive sunt limitate de durere si apare scurtarea membrului inferior cu
modificari pe coloana vertebrala.
Tratamentul consta in reducerea greutati la persoanele obese, masaj toate
tehnicile principale si secundare pot fi folosite combinat respectand pragul
dureros suportabil, exerciti fizice pt mobilitatea articulara si prevenirea atrofiei
musculare periarticulare, exerciti fizice sub apa, proceduri calde baii calde
impachetari cu parafina inflarosii, infiltrate locale paravertebrale, medicamente
ce inlatura durerea, interventie chirurgicala in cazuri severe cu deficit
neuromotor.
47

RECUPERAREA NEURO-MOTORIE IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE

I.

CATEVA ELEMENTE DE NEUROLOGIE

In mare afectiunile neurologice se pot clasa in doua mari categorii:a)tulburari

de nervi periferici;
b)tulburarii de neuroni centrali;
Tulburari de nervi periferici
Traumatisme ale nervilor periferici;
Traumatisme vertebro-medulare;
Compresiuni medulare, radiculare;
Tulburari de neuroni centrali
Traumatisme cranio-cerebrale;
Come, infectii;
Anevrisme cerebrale;
Accidente ischemice sau hemoragice;
Tumorii cerebrale, etc;
Traumatisme ale nervilor periferici
Nervul periferic este format din fibre motorii(duce inf de la creier la muschi,
fibre sensitive(conduc inf de la muschi spre centru) si vegetative cu rol vegetative
trofic prin urmare nervul periferic este un nerv mixt.Nervul periferic este
inconjurat pe traiect de structuri conjunctive cu rol de sustinere si rezistenta. In
structura nervului periferic intra axonul neuronului, corpul neuronului find in
substanta cenusie a maduvii spinarii. Axonul este invelit de doua teci de la
exterior spre interior avem teaca SCHWANN si teaca de mielina, fiecare din
acaste structuri putand fi lezate. Radacinile nervilor periferici au originea in
maduva spinari de unde formeaza plexuri la nivel cervical, brachial, lombar, si

48

sacro-coccigian. Din plexuri pleaca trunchiurile nervoase care inerveaza

membrele si trunchiul.
In rezumat, nervul mixt are o functie motorize una senzitiva si una vegetativtrofica. Prin urmare in teritoriul de inervare al unui nerv mixt traumatizat, apar
manifestari ca:
-tulburari motorii cu pierderea miscarilor voluntare, scaderea sau
pierderea tonusului muscular si a reflexelor osteo-tendinoase, atrofia musculara
teritoriala apare mai tarziu;
-tulburari

senzitived

cu

hipo

sau

anestezie

in

teritoriu

inervat(sensibilitatea tactila, termica si dureroasa);

-tulburari vegetative-trofice apar mai tarziu si intereseaza toate
planurile: piele devine palida, lucioasa, uscata, sau din contra cianotica si cu
edem, apoi cornoasa, unghile sunt aspre-casante; apar retracti musculotendinoase, pozitii vicioase prin blocaje articulare si osteoporoza;
Tratamentul de recuperare neuro-motorie consta in gimnastica, miscari active si
passive,

masaj

pe

membru

lezat,

hidroterapie,

electroterapie

stimulatoare(ionizari, curenti galvanici, si faradici miostimulari). Pentru

stimulare neurotizarii, oprirea atrofiei musculare si pastrarea troficitati.

49