Sunteți pe pagina 1din 4

Anula Nr. I. Viena. vineri 13/25 maiu 1800.

Ese i e t r e i ori in septemana: Me r c u r i - a ,


Vi n e r i - a si Do m i nee' a, candu o cola intrga,
candu numai di umetate, adec dupa momentulii
impregiurariloru.
Pretiulu de prenomeratiune:
p e n t r u Au s t r i a :
pe anu intregu 7 fl. a. v.
di umetate de anu 4 r J,
patrariu ' 2 *
p e n t r u l i o ma n i a si S t r a i n e t a t e :
pe auu intregu 1 "i fl. v. a.
diumetate de anu 8 n n n
patrariu n 4 n n
Prenumeratiunile se facu l a toti dd. corespun- !
dlnti -i nostri, si d'adreptulu l a Retiactiune:
Stadt, Wallfischasse Xr. 8, Mezzanin, unde
sunt se adtes si corespundntele, ce privescu
Redactiunea, administratiuuea su speditur'a;
cte vor fi hefrancate, nu se vor primi, ra cele
i . anonim.e nu ee Tor publica.
Centru a n u n c l e si al t e comuntcatiuni <t inte-
resu privatu se respunde cate 7 cr. de l i ni e,
repeifrile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
timbrului cate 30 cr. pentru \ w> data, sa
antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 1 1
, . unde se primescu Insertiuni,
Viena 12/ 24 maiu.
S. serbatori sau ingrigitu ca diet'a
Ungariei s'aiba repausu cam pana la fi-
nea acestei lune. Numai ingrigirile pentru
asecurarea natiunalitatei nstre n'au re-
pausu, ele n'au potutu av inca serbatori
duna miia d'ani ai mai bine, neci pro-
specte n'avemu c temerile nstre se vor
piol corni.
DiplomatVa nu sci inca alege intre
congresu, su resbelu.' Pana alalta-ieri
:
se afirma c Prussi'a si Itali'a s'ar fi ob-
legatu a nu ataca, pana nu va cad pro-
ieptulu congresului. Optimitii erau si
;
mai cura&iosi cu afirinatiunile loru, pre-
tindiendu a sei c s'a statoritu si progra-
min, s'a datu si nvoirea Austriei. Dar
unu telegramu de la Paris, fece capetu
combinatiuniloru, insciintiandu-ne c Au-
stri'a nu si-a datu nvoirea, ma si proiep-
tarea oficiale a congresului numai astadi
va pleca de la Paris catra curile re-
spective.
Astfelu cestiunea congresului nain-
ta forte incetu. Prerile, dorintiele si a-
s'piratnile ce domnescu la desclinitele
curi, mbrcar caracteru cu multu mai
pretensivu, de catu s potemu ascept de
la congresu resultate imbucuratrie.
Pre candu pentru pace sunt putiene
scr favoritrie, resbelulu se falesce cu
multe. *N. Fr. P." afirma: Inca putiene
dile, si regele Prusiei Vilelmu va fi in
mediloculuarmalei sale, in resbelu contra
Austriei. Se ascpta manifestulu regelui
catra poporu." Totu acest'a e intiele-
sulu diuarieloru de Berolinu d'in 21 1. c.
ele ni spuser: Se ascpta inca astadi
ca regele s subscrie manifestulu, ce se
pote considera de inceputulu unoru eve-
niminte decisive, cari vor urm rapede.
Am ajunau in presr'a resbelului."
Totu aceste preri le are si Itali'a. Diua-
riului N. A. Z." i se scrie d'in Florenti'a
cu datulu 16 1. c. c se ascpta erumpe-
rea. Generalulu Lamarmora adechiaratu
representantiloru poteriloru strine c
guvernulu italianu, daca pana in 20 1. c.
nu va av sperantia secura de predarea
pacica a Veneiei, nu va mai asculta alte
suaturi, ci numai vocea unanima a opi-
niunei publice, ce pretinde a face capetu
nesecuritatei, starei nesuferibile.
Intemplarile de pana acum'a ne do-
vedir c Prussi'a nu asculta nici de sua-
tulu neutraliloru, vina acela de veri unde.
S'a incercatu regin'a Angliei a molcomi
spiretulu belicu alu regelui prusescu, tri-
mitiendu pre principele Ludovicii de
Hessen, ca in numele ei s-ivorbsca de
pace. Dara regele afl cu cale nici a pri-
mi pe principele. Credemu c totu asi
fara de resultatu vor fi si dechiaravle ce
le fecere deputaii nemtiesci in dilele tre-
cute, adunai in parliamentu la Franco-
furtu. Ei se dechiarara contra veri carui
resboiu nemtiescu, si recursere lablaste-
murile naiunii, ca s urmarsca pre celu
ce va nstrina catu de putinu d'in pa-
mentulu Get maniei. Intr'adeveru, da-
ca pacea Germaniei ar depinde de la
frase retorice, am pot fi securi c dnii
deputai o intemeiara. Dara lui Bismark
i pasa putinu de spresiunea opniunii
publice, dovedesce acst'a trecutulu lui
intregu.
InnaltVa Sa regsca Carolu I, Dom
nulii Romaniloru, si-a ocupaii tronulu
la care l'a cliiamatu vocea naiunii. De
scriemu acst'a mai la vale. Se ascpta ca
conferinti'a de la Parisu se reousca
faptele complinite, cci nu pt fi inten-
tiunea ci a provoca turburari.
Seraci'a nstra,
daca nu voiesce a se las de noi neci cu
capu taiatu, celu putienu de s'ar face con-
servativa, dar nu vre, s'a luatu si ea dupa
lume, e progresista, e liberala in feliulu
seu, in catu de i-am traduce rol'a la po
litica, am pot dice cu dreptu cuventu
c ea ntrece libcralitatea tuturoru par-
titeloru politice, cu cari Romanii au a
face. Acsta cercustantia ni impune a
grai rasi de obieptulu acest'a, a grai de
tempuriu, cci aici nu se pt dice cumca
celu ce vine in r'a a unsprediecea e pri
niitu bine, tocm'a cas\ celu ce s'a infati
satu i% a nu'a ra. Daca pre terenulu
materiale nu ne vom descept astadi,
desceptarea de mane ne va face a ne spa
ri de starea ruinata la care am ajunau,
a provoca astfelu suspinele nstre, pre
camlti vindecarea raneloru va fi cu multu
mai grea. Daca nu ne intristmu inca
astadi de calea ce am apucat'o, caus'a e
c inca nu o cunscemu deplinii.
Pana act am disu totu starea n-
stra materiala," dar candu acst'a e ne-
gativa, ea si-are altu terminu, se numesce
seracia, in tocm'a precum candu e po-
sitiva se cliiama avere," avuie." Deci
ne rogmu s ni se ierte smint'a ce am
facutu, cci de acum'a o vom numi cu
numele celu adeveratii, i vom dice *se-
rac\a. "
Lipsele," si acoperirealipseloru,"
sunt cele dua rubrice principali de pre
cari se mesura starea economica a natiu-
niloru si a tierelorn. D'in aceste-a se pt
cunsce cu securitate daca economi'a e
buna, su e rea.
Naiunea ce despune de capitale
mari de bani, intr'adeveru e avuta de
presentu, unu casu inse su doua de ne-
norocire su neprecugetare, i potu smul-
ge capitalele de'n mani, si naiunea se-
racesce. D'in contra, naiunea ce are in
senulu seu toti faptorii cari contribuescu
la acoperirea lipseloru ei, nu pt serac;
aceti faptori sunt garanti'a economiei
bune si in venitoriu,* casualitatea putienu
i pt strica.
Va s dica, naiunea cu capitale e
avuta de presentu, dar n'are garantie
pentru casualitati si yenitoriu, ra naiu-
nea ce are faptorii numii, e avuta astadi
si are garantie pentru venitoriu.
S ilustrmu aseriunea nstra cu
istori'a. Dupa descoperirea Americei,
scimu pr bine c Spani'a se navuise
forte. Unu seclu, dua, si de avutl'a spa-
niola nu .jnai fu pomna. I reniase nu-
mai cenusi'a in vtra: ingomfarea gran-
dului spaniolii. Ore de ce? Pentru c
poporulu spaniolii si-ave lipsele sale,
ra faptorii cari s le acoperenu ess-
teau; manufaptorii francesi dar mai
vertosu ai Angliei acoperira lipsele
Spaniei, ei stracorara in tierele respetive
avutVa spaniola, si paresira trgurile ne-
fericitei Spanie, candu nu maigasiau ne
mi cu builu de dusu in tir'alorii. Spa-
ni'a nu senti nefericirea la inceputu, pen-
tru capitale se credea desdaunata prin
manufacture, dar candu aceste-a prin
usu se consumar, i vei rondulu a se
convinge cu amarii, c trebue s esiste
sciinti'a, ce va s se numsca economia
S vedemu ac daca lipsele popo-
rului romanu, le acoperii totu faptori ro-
mani, si daca pre noi nu ne-a menitu
cum-va sortea si neprecugetarea nstra
de a d altor'a totu ce am castigatu?
In asta privintia trecutulu poporului
romanu, desi multu fatale, dar ni face
lauda. Pana mai ieri alalta-ieri ferne'a ro
mana gat' suinanulu (siub'a, tiundr'a)
brbatului, ea face cirecii, barbatulu
se ingrigi de materie, ce nu o cumper
de la strini. Caciul'a romans ca er d'in
mielulu turmei prsite de pecurariulu ro-
manii. Numai la incaltieminte intreveni
dubariulu, dar pelea vitei er de la Ro-
manu. Pentru intrevenirea dubariului
Romanulu er desdaunatu prin vendiarea
produpteloru ce le ave de prisosii. Tte
vestmintele cele necesarie si de folosii in
casa erau gtite de manile cele serguin
cise a le tieranei romane, imbracamin-
tele ei, a le brbatului si a le copiiloru
nu fura atinse de mani strine.
Astadi inse e cu totulu altmintre.
Romanulu laped caciiil'a, o inloci cu
pelari'a ce o cunipera in tergu de la ma-
etri de alte natiunalitati, totu asi
fece si cu incaltiamintele, acu intrevine
nu numai dubariulu ci si caltiunariulu,
ambii pe spesele celui ce cumpera,
sumanulu lui e nzestraii cu nisce panure
ce nu le producu frabricanti romani, c-
ci acesti-a nu esistu. Era tieran'aromana
reduse aptivitatea sa celu putienu la ju-
metate, cci e multa pandi'a adusa d'in
tergu, de securii nu de la fabricani ro-
mani. Astadi se ar invi M. Opitz, si
ar veni s vda pojorulu romanu, obiep-
iulu Musei lui, de securu ar sterge noti-
ti'a fcuta despre carpe, carpiscule.
Eca cine acopere lipsele poporului
romanu, si unde cauta s se duca natu-
ralminte banii ctigai de sudrea ro-
mana. D'acl e apriatu ceea ce am voitu
s demustrmu, cumca seraci'a nstra e
progresista, cci pre di ce merge totu
mai muli strini contribuescu la acope-
rirea lipseloru nstre.
Daca cumpera mai multu vor
dice unii e dovda c ac are bani
mai multi de catu in trecutu. Asi e, o
dicemu si noi, pentru c pretiulu lucrului
s'a urcatu, prin ce Romanulu a dobndiii,
dar daca acsta cercustantia precum si
eliberarea bratieloru lucratrie, ambele
le vom intrebuinti numai in folosulu al-
tor'a, in acestu casu avemu tendintie e-
conomice forte ratecite.
Nu pretindemu ca Romanulu s nu '
cumpere ce i este de folosu, ci vremu ca
vendiatorii s fie rasi Romani. Dar si in
casulu acst'a s se invetie a stim mai
multu cele produse de elu, de catu cele
cmnperate. ,
S'ar insiel forte celu ce ar crede
c noi vremu straformarea principieloru
sistemei mercantile, si apoi a le aplic
la naiune. Nu suntemu atatu de egoiti,
nei nu potemu invi sstem'a cadiuta
inca de multa pentru slabitiunile ei, ci
dorimu numai c precum suntemu si
noi reprsentai pre terenulu lipseloru,
in fcoqm'a s0 fimu si pre cel'a alu acope-
rire loru; nu ca de presentu, candu noi
numai lipse avemu, ra cei ce ni le aco-
perii sunt niai .eci-isivu, strini.
Sc nu ne ocupmu numai totu cu
politic/a,, care ajtadi face; atat'a sfara in
tira, ci s lumu in consideratiune tte
lipsele nstre. Intr'adeveru, candu
barbatulu politicu vine ani spune c spi-
retulu tempului pretinde ndreptirea
egale a tuturoru natiunalitatiloru^ si c
seclulu. nostru, are s restitue pre omu in
demnitatea ce-i compete, individulu are
s fie autonomu in suer'a legiloru con-
titutiunali, cci ce alta va s djea cumca
omulu e facutu de pre tipulu si dupa a-
semenarea lui Ddieu? s. a. Cutase mar-
tnrisimu c are dreptu, principiele i sunt
salutare, tintescu a fericirea genului o-
menescu, te inchini loru, mai alesu candu
ti-arta c aceste principie si-au sieluptatu
ici col cate unu pieu de validitate, prin
cete convingi despre poterealorudevitia.
Vine apoi barbatulu economiei, elu
afii'nia: seclulu nostru e alu materialis-
mului. Aseriunea lui o,basza pre date,
aretandu nntimea niedilceloru de co-
municatiune: drumuri ferate, ni, tele-
grafe, riuri curite, porturi, tratate co-
merciali, in fine miscamentulu generalu.
Daca ac tragi parelela intre aseriunile
acestoru duoi omeni, cauta s marturi-
sesci c cesiu d'in urma are mai multe
dovedi intrate in fapta.
Omulu nepreocupatu ascultandu si
pre unulu si pre altulu, va conchide c
societatea omeive^ e in,r' regenerarei
generali, dectrfelt fnk socotla de
tte ramurile societatei pentru a nu-si
sminti procedur'a sa, in tocm'a precum
claditrlA
s
tien socotla *d bnsonan-
ti'a tuturoru partiloru edificiului.
Astfelu avemu s proeedemu si noi
la cldirea edificiului starei nstre veni-
trie, ca elu s ni fie spre onre in ordi-
nea cladiriloru altoru naiuni.
Dar spre acst'a se recere aptivitate
si energia nua, se recent alte tendintie
economice, si mai pre sus de tte alte
moravuri sociali in loculu neprecugetarei
de acum'a. Se vom retorn curundu
de pre calea apucata, ne vom mntui, la
d'in contra nu preste lungu tempu isto-
riculu criticu ni va imput ra cumca
pentru gloria si faptele marete a le stra-
mosiloru nostri, nu pt fi satira mai
mare de catu esistinti'a nstra.
Vom atinge rsi acestu obieptu, dupa
ce ne mai ocupmu si de cele lalte cestiuni.
D'in Slaronfa.
Avendu de a face in Slavonia am
esperiatu, c limb'a oficisa la tte jude-
tiele, dicasteriele, de susu pana josu, e
limb'a croata, si nici pomna nu e de cea
magiam. :
%
- >.
n urmarea acestei esperiintie mi
vine. a intrebu de fraii magiari, cari
totu intr'un'a ni spunu, c voescu a des-
leg cestiunea natiunalitatiloru, c
daca in Slavonia, carea totu-si are o le-
gtura milenara si istorica cu Ungari'a,
nu pretmdu introducerea si i nti pmi ^-:
tiarea limbei magiare in sclele si^t^a-
regatoriele acestei tieri: cum si cu ce
drepii o pretiridu ast' Tfi c romanii
d'in Ardealu, care de sute de ani n'a a-
vutu nici o legtura cu Ungari'a? ma ce
e mai multu ! cum potu pretinde, ca chi-
ar si credentiunlele deputaiiorti nema-
giari d'in Ardealu s fie scrise ri'lirrib'a
magiara?
Mi-se 'mpare, c vin'a ca niai mare
o porta depotii Romani, si
1
magiarii, ve-
dien<iu slabitiiMiea, nepotinti' si nesoK-
daritatea deputatilorunotri d'in Ardeal,
capeta d'in di ce nrerge totu mai mare
curagiu la asemenea prtensiurii fatia cu
romanii.
csvayyunu deputatu niagiaru d'in
Ardealu, pretinse ;nii euhadi in sie-
dinti'a cmisinei p'eitru Uniune, ca
Ardeluht n t ta priviiti'a s se -.ins-
ca, adec s se contopsca in Ungari'a.
Si pecand si Secuii (ca magiari si unio-
nrsti) voira a sttstier pritrsine cate
ce-va d'in drepturile loru garantate prin
legile Ardealului romaTtrii notri, cari
ar trebui s duca rlu primariu iii acesta
comisiune, tacura ca pescele. Ei sunt
indestuliti, si nu li trebue nici chiar
limba romangca, cu atatu mai putienu
ce-va autonoima su vitiantiuriala. ca
slabitiimea si neputinti'a deputatiloru
romni'! Dar' ei sunt totodat si nesoli-
dari. Peste totu eu nu pricepu: cum au
venitu 2 3 deputai romani la Pest'a
d'iii Ardealu, fara ca mi nainte s se fie
svatnitu a casa cil cei'a-l-alti ck ce au de
a face in aceste tenipuri critice. 'N'ar fi
fostu dre mi bine s se fie convoitu toti
l n program, c trebuia
1
s-lu urmeze
fie-care dputatu ardleaii, de catu ast-
felu a se compromite, si ce e mai multu:
a nu apeit ihtresele rmahilorn, a caroru
mandatari sunt ei?
Grigiti Domniloru, c la spatele
Dvsra sta Clio, si va insemn in istori'a
romaniloru tote faptele Dvstre fara par-
tenire, si daca nu veti fi in stare a mdi-
loc penlru ardeleni nici intrebuintiarea
libra a' limbei ca tocmai in Croati'a si
Slavoni'a: atunci pagin'a, unde va figura
nMttffc Dv* i totorto, va m
njjr* jta catu, peeatvuht!
.' Vau romano.
. ' '
v
.* '. C.TIW>IH
:
Mai u .. n. ,*=,
Ast adi avuramu aici ocasune a serb o
solenitate pc catu de rara, atat' a mart i a si
pompdsa. Obi ect ul u au fostu santirea a ddue
st i ndarde ostasiesci pent r u cele ddue batalidne
militari infiintiate de nou ale r egi ment ul ui 13.
de grani t i a. Pr e la noua (ire demant i ' a i n pia-
ti' a de esercitiu erau adunat e trei bat al i dne de
mi l i t ari , totu corpul u oficirescu cu gener al ul u
j n frunte ast ept andu veni rea D. eppu diecesanu.
l l ust ri t at ea Sa in omoforu sub bal dachi nu pe-
t recut u de optu preoi mbrcai i n ornat e bi-
sericesci si insocitu de unu numer u mare de
orasieni cu processiune i nt re cntri religio'se
veni la loculu meni t u, unde er gatitu unu
cortu cu cele de lipsa pent ru pl i ni rea cerimo-
niei. Dupa datin' a ri t ual e se fac mai antaiu
santirea apei, apoi Pr Sant i ' a Sa cu genunchi i
plecai ceti rogat i unea catra i mperat ul u cerescu,
ca s t rami t a bi necuvent area sa prest e aceste
st i ndarde si prest e cei ce voru fi condui de
densele, facandu-le i nvi ngat dre de dumani.
Dupa acst' a le-au st ropi t u cu agiasm' ungen-
au-le si cu unt u de l emnu i n semnul u pcii si
alu nvi ngeri i , apoi se bat ura cuiele ndat i nat e
pe. st i ndarde. Pr Santi' a Sa bat cele d' antai
trei in numel e t at . fiiu. si alu duh. s. apoi ge-
neral ul u in numele Maiestatei sale, carui-a au
urmat u totu corpul u oficirescu bat andu cate
unu cuiu in numele mai mul t oru demni t ari
besericesci si ostasiesci, si a nat i unei rom. am-
bele bat al i dne apoi depusera j ur ament ul u dic-
tatu de D. colonelu alu regi ment ul ui . Fi ni ndu-
se cerimoni' a ast' a d' in urma, Il ust r. Sa eppul u
se sui pe o t ri buna mai inalt iat a su amvonu
si rosti catra bravii ostai o cuvent are forte e-
nergica, in curagi andu-i . ca daca ar ii vre o
btaia, in aceea cu eroismulu stramosiloru ce-
l oru odinidra admirai de l ume s se l upt e, se
t i ena st i ndardel e ca o santienia si amul et u de
nvi ngere, precum au fostu st i ndardel e marel ui
Const ant i nu nsemnat e cu semnul u crucii pri n
care au invinsu pe cont rari ul u seu Li ci ni u, s
l e apere cu t r upur i l e si viti' a l oru si pent ru
nici unu pret i u pana la picatur'a cea mai dc
pe urma de snge s nu l e parassca. Devis' a
s le fie credinti' a catra monarcu, amorulu
catra pat ri a si na i une, speranti' a tota in Ddi eu.
Dmna de insemnatu e si scurt' a alocui-
une a D. generalii Benko deBenk prin carea
au l audat u vi rt ut ea, eroismulu, bravur' a, lo-
ialitatea si neclatit' a credintia a rom?ni l oru
militari catra pat ri a si tromu. Laude, de care
n' au mai audi t u romanul u d' i n gur' a nici unui
barbat u de alta na i une. Credemu dar' c pe
catu va fi st rabat ut u la inima cuvi nt el e cele
insuflatdre de curagi u a l e archi ereul ui , atat' a
l audel e si recunoscinti' a de vi rt ut ea mi l i t are
respicate de predi sul u gener al u vor fi facutu
acea nobile i mpressi unc in pept uri l e bravi l oru
ostai HMtaM d* grani t i a, Catu Jtffos si pl mi
de insuftotke j aergendu in ceatr'a nimicilorU
cu brbia, si bnegare de sine se vor lupta
pent r u ae sainpa treijrne pamentsca : na i une
t ronu, si pat ri a; pl i ni apoi de increder-4s-
pr e reportarea unei glorids i nvi agri se voru
buc ur i i&re-si c- norocoV retornare la l i -
trele loru, dupa carea facandu-se demni de
ndua grat i a a bunul ui Monarcu vor av meri-
fulu c de ac ' nai nt e i nt re bi necuvent ari l e
pcii d' in respectulu l oi al i t at ei t ut uroru romani-
l ru dile mai serine si mai fericite pent ru nai-
unea r omana vor inflori. Ddi eul u celu t are
in resbdie cu brat i ul u seu prpot erni cu s-i
conduc, s-i scutsca si nvi ngt ori de dusi-
mani s-i faca. Dupa amdi la ddue dre au
urmat u la It t ea sa eppul u. prandi u stralucitu
la care au partecipatu general ul u si oficirii
preste 40 de pei-sdne.
M. V.
Feniacu 2 maiu v.
(Decursulu incuiitiunei miste.) Des-
criu mai antaiu pusetiunea comunei ndstre. E
nsiediata i nt r e doua monastiri, spre resaritu
Hodosiulu la i ndepart are de j umet at e ora, ra
l a apusu Bezdi nul u, i ndepart at u de o dra. Ar e
2500 suflete, Romani si erbi , cu trei parochli,
anume: ddua serbesci si un' a r omana; dar si a-
cst'a vacanta. Beseric' a e cea mai frumdsa
i n j ur u.
I n 29 si 30 apri l e se adunar toti in-
dreptatitii l a consul t are in cas'a comunale, sub
presi di ul u dlui Ormos Zsigmond subcomitele
Temisidrei. D' i n part ea Romani l oru fura i n
comissiune d. Meletie Dreghi ci u prot opopul u
Temisidrei, d. At anasi u Ratiu advocatu con-
sistoriale; ra d' in part ea Serbiloru d. Ji vco-
vici archi mandri t ul u Bezdi nul ui si d. Georgi u
Nicolici prot opopul u Aradul ui . Desflaterile le
incep d. presiedinte, punendu nt rebare po-
porul ui adunat u: daca densii voiescu despr-
i r ea? la cara toti respunsera: da! A dou' a
nt rebare daca au ei vre unu drept u eschisivu
la beseri ca? Romani i loiali ca t ot deun' a are-
t andu c iubescu frietatea, respunsera c toti
au drept u comunu l a ea. Serbi i d' in part ea
loru incercare a dovedi c e drept ul u numai
a lorUjC e zidita de erbi s. a. ce inse nu po-
t ura document a, deci caut ara s taca.
Dupa aceste-a d. presiedinte spuse respi-
catu intielesulu ordi nat i unei de la loculu in-
nal t u: cumca majoritatea va dobndi beseric' a
scdl'a, si sessiunile parochiali, ra part ea in
mi nori t at e va pri mi despgubi re in bani , ame-
surat u proport i unei dupa pret i ui rea aceloru
bunuri . Mai depart e i provoca cu seriositate,
ca in linisce si ordine buna s vina pe rondu
la inseriere, al egendu doi Romani si doi, erbi
cari sub decursul u inscrierei s veghieze a su-
pr' a dechi arat i uni l oru. Se incep conscrierea,
l a care erau de fatia si cei doi preo i erbi d' in
locu, carbr' a U e fncredintiata s *ai i *i i i i t rarea
veduvitei parochi e romane, veni ndu rondul u
la uhu Romanu cu numel e Josifu N. l' intreb
omissiunea: ce esti, Romanu su Ser bu? Ro -
aanu, fu respunsul u. Voiesci s fii sub
ie^rchi' a r omana? Voiescu domnii me , eut dt a
tnim' a si cu totu sufletulu, Ddi eu numai asi
' s^l j i ert e pecatele, cci de candu repaus
preotttlu nost ru celu romanescu, numai odat

f
* ijpotu r ogat i une romansca in beserica, si
aceea am t r ebui t u s'o platescu mai antaiu.
Tot u cam cu de aceste compliminte si-lu po-
porul u romanu remasu bunu de la preoii sei
serbesci.
Resul t at ul u cdnscrierei fu prest e 1700
de Romani , cam l a 700 de erbi . Indat a se
cluamara t ot u feliulu de maetri, pr et i ui r a tdte
bunur i l e ami nt i t e, se dice c facu sum' a de
27. 000 fl. val. aus. Cu aceste-a se fini incui-
sitiunea.
Serbi i mai pret i nsera s li se pltatsca
nisce scaune d' in beserica, la ce presiedintele
respunse c s'au pret i ui t u tdte pana si mtur' a
i funile de la clopote.
Asi dice c Romani i se bucura forte,
dar credu c e de prisosu s spunu, on. ceti-
t ori vor fi sciindu.
Ro m n i a .
Bneoresei 4 / 1 6 maiu.
Principele Carolu de Hohenzollern-
Sigmaringen alesu prin plebiscitu de
Domnituriu alu Romniei, Ta prochia-
matu si camer'a la 1 maiu v. pentru a
implini si formalitile de prisosu, dieu
c er de prisosu de ra-ce l'alesese ple-
biscitulu, camer'a inse privi la conferin-
ti'a de Paris, s-i previn scrupulositatea.
Er tma aici c intrigele strine
vor face s cada tdte ce s'au facutu pana
acum'a pentru consolidarea romnismu-
lui intr acestu statu, dar lauda lui Ddieu
c scap tir'a acst'a de o mare nenoro-
cire. Daca nu se alegea Carolu acest'a
su ori care altulu strainu, er reu,fiindu
c vrmaii seculari ai romnismului
voiau desbinarea si sfasiarea tiereloru
prin arbitrariulu de a alege casl pana a-
cum'a principe pre acela, care venia la
socotl'a si interesulu vrasmasiloru limi-
trofi, si ast'a e caus'a refugiului la prin-
cipe strainu, pre care neci unulu d'intre
neamici nu voiescu s ni lu dee. La a-
cestu principe a plecatu d. Brateanu, elu
are s vina cu densulu pre atunci, pre
candu acel'a si-va tien intrarea sa sole-
na in capitala ca domnu alu Romaniloru.
Acsta sosire nu pdte multu se intardia.
FO ISIO RA.
lanosiu ( raiu si Aiiuti't
i.
Dal b' a de maict ia '
O atra-a sa At t ut i,
Tot u asi i gr ai :
Ca eu te voi d
Si te-oi inarit
Dupa- unu purcarel u
Catu de prot onelu!"
Mandea sa Anvitia,
' di cea: Maicutia!
C eu n' oi pleca,
Candu v fulgera'
Porcii s'oru spari
Si s'orii resfira. >
' ' Gr di ni voru strica
Kl simbri' a-io-a d
Staparii. )de-ia ' mpac
Ci de-a, fi fi^iecu, , . , .
Si ngur a mi ; algu,
Si-ASteptu pana 'n Maiu
Dupa l anosi u craiu,
( ' ate sunt criese
Td*-isf| {fifae-aleelt
Maicuti' a gr i a:
. Da r a te voi d
Dupa- unu vacarelu,
Cat u de prost anel u!"
Mandr' a sa Anut i a,
I dicea: Maicutia!
C eu n'oi voi,
Musc' a de-a veni
Vacele-oru sterni,
Simbri' a-i s'a-opri,
El u n' a sei ' mpac,
Ci eu voi plec
In l un' a l ui Maiu
Dupa l anosi u Craiu,
Tdte-su ddmne-alese,
Cat e sunt u criese!"
Maie' a mai gr ai :
n D- t e- a maic' a d,
L' unu pecurarel u :
Cat u de prost anel u!"
Ba eu n' oi porni ,
C l upi voru bu,
Turm' a-oru respand
Reu s'a pgubi !
Ci eu voi por ni
In lun' a l ui Maiu
Dupa l anosi u Crai u!
Cat e sunt criese
Tdte-su ddmne-alese!"
Maic' a 'i dicea:
Ca si eu asiu vr
Dara n'oi av
Breu d' auru curat u
Pent r u Crai u i nnal t u,
Rochii dc matasa
Pent r u o craisa,
Pi nt enei rotai
La nde cumna i !"
Dul ce maic' mea!
Gri j e nu ave,
Candu ei m' oru ved
Tdt e le-oru seuit,
Si m' oru sruta!"
11.
l anosi u. audi a,
Si elu o iubi
Bine o peti,
Mires' a-o ducea
Pana ajungea
L' o fantana mare
Si ' n medilocu de cale
Pal t i nu recorosu
La t r upi na gror<ii.
Stai tu lanosiu Crai u
Se dai fenu la cai,
D' in cea vedrisidra,
Se beu-otierisidra!"
l anosi u i gr ai :
Nu te cobori,
Nici te opinti,
C ' ti potu d eu
Si d'in pumnul u meu!"
. ,B. d' Jn pumnul u teu
Eu nu vru se beu,
Put e- a pr au depusi ca!"
Ti-oi d dar' din pldsica!"
-- Ba, nu-ini trebe mic
C pute-a rachia!"
Ea se scobori
Apa rece bea,
Vent ul u reu sufl
Cre'ng'a-o legna,
I n peru i-o ' ncalci,
Pe-Anut i ' a-o tienea
Si o i nnal t i ,
Tar e o dur ea!
l anosi u candu vedea,
Pal osi ul u scotea,
C se taie r amul u
Dar ' 'i taie capul u,
V
T
ai de-a sa mirsa,
De-a maicei craisa!
Anut i a, Anut i a!
Er undi a de salcutia,
Ai fostu bl ast emat a
Chi ar de a ta maica,
Ok n' ai ascultatu
Pent r u mari t at u,
Dar ' eu te-asi rog
De m' ai srut a
Pent r u i ert ci une,
C mi -amaraci une!"
l anosi u c grai ,
Apoi elu pleca
I n tir' a romanesca,
C se povestsca,
l or ' a voi ni csca
Daca principele nostru alesu va fi
o adeverata copia alui Napleon, pre-
cum na ni place a crede, apoi si poli-
tic'a tierei nstre va merge bine* la casu
inse daca Carolu alesulu va fi numai unu
aventurrii! alesu contra decisiuniloru
consiliului de Paris, apoi tir'a nstra de
aici are s sufere d ast data si ea ca
un'a care a lucratu de capul ei fora in-
voil'a celoru puternici.
Totu in 1 maiu otirea de aici cu
Haralambie in frunte plec la Dunre,
trb'a se vede c Turculu vre s man-
tiena conclusiunile parisiane cu putere
in principete, si s niedrlocsca alegerea
unui principe pamentn.
Ati pledatu in acsta fia pentru
al egerea membriloru la siedintiele ce
vor av s se tiena in Bucuresci la 1 au-
gustu, pentru unificarea ortografiei si a
culturei limbei romane. Loculu compe-
tinte aprba ideea, dar inse nu pt s
faca asi d'in cause politice a le guver-
nului austriacu care (precum mi spune
fora multa deslucire) usioru ar pot s
impedece persnele destinate pentru a-
cestu scopu a nu lu parte la aceste
siedintie.
In fine, nu precepn cum ati crediutu
c s'ar fi datu imputerire dlui A. Romanu,
ca la casu de nu va primi cutare mem-
bru invitarea la siedintie, s denumsca
elu de capulu lui pre altulu. Denumirea
ia noi casi la Dvstra, e unu dreptu alii
suveranului, in lips'a lui essercita Locu-
tierinti'a domnsca, si s'ar pot re de-
pune in man'a unui privatu?*)
De la datulu acestei corespundintie
:
pana acum'a, trebile in Romnia luar
alta fatia. Principele Carol u I insotitu
de d. Brateanu, trecu incognito prin
Austria, paresira nai'a la Turnu-Severi-
nului, de unde despre sosire incunoscin-
tiara membrii locutienintiei domnesci,
cari esira spre intempinare.
Cu datulu 22. 1. e s t . n._la 4 re
dupamdiadi, se telegrafad'iriBtresci:
Tocm'a acum'a principele de Hohen-,
zollern intra in capitale, intr saltfeie
tunmrihrw si svketeluh clopdihru. La
bariera prima panea si sarea ce i se
aduse, si plec de locu catra camera si
beseric'a metropolitana. sta-sra na
fi iluminatiune mare.
Intrandu principele in camera, ten
urmatrea cuventare:
Al esu de Domni t ori u alu Romniei
pri n voi nt i ' a l i bera a nat iunei, fora i nt ardi are
am paresit u tir' a mea si famili' a mea, ca s
ascultu de chi amarea popox' ului, ce mi-a incre-
di nt i at u mie destinele sal e. Candu puseiu picio-
rul u pre acestu pament u sant i t u, me facuiu
Romanu. Pri mi rea plebiscit ului mi i mpune, o
sciu, mari det ori nt i e; speru c mi va fi cu po-
tintia a le i mpl i ni .
Vi aducu inima loiala, i nt ent i uni sin-
cere, vointia t are de a ntemeia bi nel e, devota-
ment u nemargi ni t u pent ru nou' a mea pat ri a, si
respect ul u celu mar e de lege, ce l' am invetiatu
de' n essemplulu datu de ai mei. Ast adi ceta-
tianu, mane osrasu, de va t rei mi s fiu, ro u
i mpart i cu Dvst ra destinele bune si rel e. De;
acum' a tote ni sunt comune. Cont a i pr e mine,;
precum io contezu pe Dvst ra. Numai Ddi eu
pote s scie ce a reservat u veni t pri ul u pat ri ei
nstre.
S ne mul t i ami mu a impuni detorinti' a
nstra. S ne i nt ari mu pr i n cont i el egere. S
*) Cu nedreptulu ni se imput ea noi am fi crediutu :
d'in capulu locului, o puolicaramu cu lespunsabili-
tatea corespundintelui, seducerea se pt efeptui
contra a veri ce grge. Aitmintre noi n'ain crediutu
neci denumirile, dar daca le vediuramu, am cugetatu
c casulu dlui Romanu e anJogu. Credemu c
Austri'a constitutiunala e cu multu mai neprejude-
ti8* de catu s nu permit alegerile. Si candu nu
le-ar permite, pana la 1 aug. se potu face denu-
mirile, si intru acst'a consentimu cu d. corespun-
dinte alu nostru de la granitie, la care provoci.!
Red.
i mpreunmu l ucrri l e nstre, pent ru ca s
stmu ' l i nnal t i mea evenimint elru. Providint i' a,
care pana acu scuti pre Al esul u \
r
ost ru, si
del at ur pedecele de' n calea pana aci, nu va
ls opulu seu ne mplinit u. S traisca
Romni a!"
Diurnalele nemtiesci de Viena 'iau
lipsescu a desbate cestiunea Romniei de
tote laturile. Cele mai multe credu c
unu politicu mare europeanu vre s-si
bata jocu de conferinti'a de Paris.
Pentru liniscirea celoru ce se temeau
de invasiunea Turciloru, ministrulu de
interne in 17 1. c. dede proebiamatiunea
urmatria:
In i mpregi urari l e in cari se afla Eu-
ropa astadi, Guver nul u O t omanu armdia si
el u ca tote cele-l-lalte Put er i . El u concentrdia
otiri in Al bani a, pe frontierele Mu nt enegr ului,
al e Serbiei si pe mal ul u Dunri i . ,
Voitorii de reu folosindu-se de acsta
mprej urare, ca se neliniscsca spri ri t el e in
tira, respandescu felurimi de vorbe.
Sciri pri mi t e astadi de la Constanti-
nopolu si de la Pari s, ne asecura d'in nou c
nu pote nici o armat a trece pe t eramul u Roma-
nescu fara incuviintiarea Put er i l or u garant i ,
si ni se asecura c acsta i ncuvi i nt i are a Put e-
ri l oru nu esiste.
Vot ul u Adunar i i d'in 1 Maiu este con-
sant i rea pent r u totu-deun' a a Romniei una si
nedespr i t a. Acst' a spre liniscea poporul ui
Romanu.
Ministru de I nt er ne: Demitrie Ghica."
PROECTU DE CONSTITUTIONE
presentat u
ADUNRII NATIUNALE.
T I T L UL U I.
Despre Teritoriulu Principateloru-Unite-Romane.
Ar t . 1. Pri nci pat el e-Uni t e-Romane costi-
tue unu. sengur u St at u sub numjrea de, Rom-
nia, sub unu Domnu alesu d' ntr' o dinastia
domni t re a Eur opei , cu drept u de eri di t at e in
r amur ' a barbatsa a familiei sale.
Ar t . 2. Ter i t or i ul u Romani i este nealie-
nabi l u. Li mi t el e St at ul ui nu pot u fi schimbate
su rectificate de catu in vi rt ut ea unei legi.
Ar t . 3. Ter i t or i ul u este i mpart i t u i n j u-
detie, j udet i el e in plasi, plasile in comune.
Aceste diviiuni si subdivisiuni nu potu
fi schimbate seu rectificate de catu pr i n lege.
TI TLULU II.
Despre drepturile Romaniloru.
Art . 4. Romanii se bucura de libertatea
consciintii, de l i bert at ea i nvet i ami nt ul ui , de
l i bert at ea presei, d libertatea i nt runi ri l oru.
Ar t . 5. Romanii se bucura de drept uri
politice, Conformu l egi l oru Ti eri i .
Ar t . G. nsui rea de Romani se doben-
desce, se conserva, si se perde, pot ri vi t u regu-
liloru st at ori t e pr i n legile civile.
Rel i gi unea nu mai pote fi unu obstacolu
la i mpament eni re.
Ar t . 7. Romanul u d' in ori-ce statu, fara
pri vi re catra loculu nascerii sale dovedindu
lepdarea sa de prot ect i unea st ri na, pote
. dobndi de i ndat a esercitarea dr ept ur i l or u
politice pri n unu votu alu corpuri l oru le-
gi ui t re.
Ar t . 8. Tot i Romani i d' in Romnia sunt
egali nai nt ea legii, nai nt ea dari l oru, naintea
conscri pt i uni i si pri mi i in funciunile st at ul ui .
Legi speciale vor hot r condi t i uni l e
de i admisibilitate si de nai nt ar e in funciunile
publice.
St rai n i nu pot u ti admii in funciuni
publ i ce de catu in cauri anu ne statornicite
de lege.
Ar t . 9. Tot i st ri ni i afltori pe pamen-
t ul u Romani i se bucur a de prot ect i unea data
de legi persnel oru sj averel oru in genere.
Ar t . 10. . Tote pri vi l egi el e, scutirile si
monopol uri l e de clase ,sunt opri t e pent r u totu
deuna i n St at ul u Romniei.
Romani i n au si riu pot u pr i mi t i t l uri
d nobl t i a s dignit at strine fara autorisa-
rtiune Speciale a corpuri l oru leguit dre.
Ar t . 11. Li bert at ea i ndi vi dual e este garan-
t at a. Ni meni ,nu pote fi urmari t u, poprit u,
arest at u de catu in caurile prevedi ut e de lege
si dupa formele prescrise de dens' a.
' Ni meni nu pote fi. popri t u su arestatu
afara de casulu de vina veghita, de catu in
put er ea unui mandat u j udecl orescu mot i vat u,
si care t rebue s-i fie comuni cat u i n momen-
t ul u arestatiunii su celu mul t u in 24 re
dupa arestare. Ni meni nu pote fi sustrasu
in cont ra vointii sale de l a firescii su l egi ui i i
sei j udect ori .
Ar t . 12. Domi ci l i ul u este neviolable.
Nici o visitare a domiciliului nu se pote
face de catu in caurile anume prevedi ut e
de l ege si pot ri vi t u formejloru de ea prescrise.
Ar t . 13. Nici o pedpsa nu pote fi infi-
intiata nici aplicata de catu i n puterea unei
legi.
Ar t . 14. Nici o l ege nu- pt infiinti
pedpsa confiscarei averi l ru.
Ar t . 15. Pedps' a morii este desfiintiata,
afara de caurile prevedi ut e in codul u penal u
militariu.
Ar t . 16. Rel i gi unea ortodassa a resaritului
este rel i gi unea St at ul u Romanu.
Li bert at ea t ut ur or u cul t el oru este ga-
rant at a.
Biseric' a ortodocsa romana d' in Romnia,
este si remane neat arnat a de ori ce chi ri archi a
strina, past randu-se inse uni t at ea cu biseric' a
ecumenica a resari t ul ui in pri vi nt i ' a dog-
mel oru.
Afacerile spi ri t ual i , canonice si discipli-
nar e al e bisericei ortodocse d' in Romnia, se
voru r egul a de o si ngura aut ori t at e sinodala
centrala, conformu unei l egi ui ri speciale in-
tr' acst' a.
Cl er ul u superi ore si i nst i t ut i uni l e de
i nst ruc i une religse a rel i gi unei ortodocse se
voru nt re i ne de cat ra St at u dupa cumu se va
regul a pr i n o anume lege.
Cl erul u parohialu se rt ri bue de cat ra
comuna.
Ar t . 17. Act el e St at ul ui civile sunt u de
at ri but i unea aut ori t at e! civile.
nt ocmi rea acestoru acte va t r ebui s
presi da in totu duna benedictiunea religisa
osebitu de esept i uni l e prevedi ut e de lege.
Ar t . 18. I mvet i ament ul u este l i beru.
Or i ce mesura prevent i va i n acsf pri-
vire este interdisa, represi unea delicteloru este
regul at a numa priit legev
I mvet i at ur' a este gratuita..
Ea va fi obligatorie pent ru fie-care Ro-
manu pr et ut i ndeni unde voru fi scol pri mare
instituite de St at u.
Se vor infiinti t rept at u scle pr i mar e in
tote comunel e Romniei.
Ar t . 19. Pres' a este libera.
Nici censur' a, nici alta mesura prevent i va
pent r u aparitiunea, vendi area seu di st ri but i unea
a ori-carii publ i cat i uni , nu se potu infiinti.
Pent r u publ i cat i uni de j ur nal e nu este
nevoia de aut ori sat i une pr eal abi l e a autoritate.
Nici o cau i une nu se va cere de la
Di ari st i scriitori, editori, tipografi si litografi.
Pres' a nu va fi supusa nici odat sub
regi mul u avert i smi nt el oru.
Nici unu j ur nal u su publ i cat i une nu va
pot fi suspinsa su supri mat a.
Tot e delictele comise pri n esercitarea
l i bert et ei presei, se voru pedepsi comformu
codul ui penale.
Aut or ul u este respundi et ori u pent ru scri-
erile sale, ra in lips' a aut orul ui sunt r espun-
dietori su gar ant ul u su edi t orui u.
Veri-ce j ur nal u t rebue s aiba unu
gar ant u responsabile care s se bucure de drep-
t ur i l e civile.
Numai romani potu fi redactori su ge-
r an i responsabili de j ur nal e politice.
Art . 20. Secret ul u scrisoriloru si al u
depesieloru telegrafice este nevi ol ab l e.
O l ege. va det ermi na respu nsabilitatea
agent i l oru Guver nul ui pent r u violarea secre-
t ul ui scrisoriloru si depesieloru i ncredi nt i at e
potei si telegrafului.
Ar t . 21. Romanii au drept ul u de. a se
aduna pacinici si fara arme, comformandu-se
l egi l oru cari rcgul za esercitarea acestui drept u,
pent r u a tracta si cestiu,ni politice, i nt r u acst' a
nu este t rebui nt i a de autorisatiune preal abi l e.
Acst a despuse i une nu se va aplica si
i nt runi ri l oru in locu deschisu, care sunt cu
t ot ul u supuse legiloru poliienesc!.
Romanii au dr ept ul u de, a se asocia.
Acest u drept u nu pote fi upusu l a nici o
mesura prevent i va. .
Ar t . 22. Ei e-are are dr ept ul u d'a se
adr esa, l a aut ori t i l e publ i ce pri n petitiuni
subscrise de catra un' a su mai mul t e persnq,
ne .putend-u i nse petjtiun de catu iu numel e
subcrisiloru.
Numa aut ori t i l e constituite, au dr ept ul u
de a adresa pet i t i uni in nume colectivii.
Ar t . 23. Ori cine are dr ept ul u fara
aut ori sat i unea preal abi l e d'a ur mr i naintea
t ri bunal el oru competeni pe functiunarii pu-
blici pent r u l ucrri l e si faptele sevrsite de
densii si pri vi t re la functunle lru, fara inse
a ggtii regul el e statornicite in pri vi rea Minis-
t ri l oru.
Art . 24. Propri et at ea de ori ce nat ur a
este ne violata. Ni meni nu pote fi spropri at u
d ' datu pent ru causa de utilitate publ i ca si
dupa drpt a si preal abi l a despgubire.
Pr i n ut ilit at e publica se intielege comuni-
cri' si salubritatea. '
Li ber' a si ne i mpedecat ' a' i nt rebui nt i are
a ri uri l oru navi gabi l i si flotabili a sioseleloru
si alt ora ci de comunicare este de domenul u
publicu. ' '
Legi speciale voru regul a aceste ceti uni.
Art . 25. Nici unu Romanu fara autorisa-
t i unea guver nul ui nu pot e i nt ra in serviciulu
uni St at u fara ca nsui pr i n acst' a s-si prda
nat i unal i t at ea. '
;
Est radarea refugiatloru ' politici este
oprita.
11
TI TL UL U 111.
Despre puterile Statului
Art . 26. Tote put eri l e St at ul ui purcedu
de la na i une, ele se esercitaa numai dup*
pri nci pi el e si r egul el e asi edi at ei n constiturtiuea
de fatia.
Ar t . 27. Put eri l e St at ul ui sunt u ncre-
dinate Domnul ui si Adunar ei gener al e/
Ar t . 28. Put er ea legislativa se eseroita
colectivu, de catra Domnu cu concursul u consi-
l i ul ui de, St at u, si de cat ra Adunar ea general a.
Ar t . 29. Initiativ' a legiloru eate data Dom-
nul ui si Adunar ei general e,
Ar t . 30. I nt er pr et at i unea legiloru cu
drept u de aut ori t at e se faee numai de puterea
legiuitor*.
; Ar t . 31. Put er ea esecutiva se eserci*a d
catra Domnu, dupa cum se r egu di a pr i n
acst' a conet i t ut i une.
Ar t . 32. Unu consiliu de Statu, este
instituitu care se va consulta de gurernu asu-
pra t ur ur or u legiloru si Regul ami nt el oru da
adnxiniitratiune publ i ca si va av s atrrbutiuni
i n mat eri i admi ni st rat i ve si contentidsc com.
formu l e g i speciale in,tr'acsf a.
Aiit. 33. Put er ea j udecat orsca e fcsereita
conformu legiloru intr' acst' a.
Ar t . 34. Int eresel e sclusivu tinutal su
comunali se regul za de ct re consiliuri!
t i aut al i sn comunal i dupa pri nci pi el e asiediate
pri n const i t ut i une si pri n legi speciale.
. C A P U L
i D e s p r e Do mni i .
Ar t . 35. Put er i l e const t ut i unal e aie Dom-
nul ui sunt eredi t are in lini' a coboritre directa
si legitima alu Mriei Sal e Pri nci pel ui Carol u ,
de Hohenzol l ern Si gmari ngen d'in brbat u in
barbat u pri n ordi nul u de primO-genitura.
Ar t . 36. La casu candu Domnul u nu va
av coboritori d' in part ea barbatsa, Adunar ea
i n i nt i el egere cu Domnul u va avisa la numirea
succesorului lui d' intr'o dinastia Domni t re in
Europ' a conformu cu principiele cupri nse 1*
t i t l ul u 1 al u Const i t ut i unei si alu art. de
mai susu.
Daca numi rea nu s' au factu 1 mrt ea
Domnul ui . Tr onul u va fi vaoantu.
Ar t . 37. I n casu de vacantia a Tronuhri,
chiar fara convoeatiune, Adunar ea generala se
aduna de i ndat a si alege pana in optu dile
celu mul t u de la nt runi rea sa, unu Dmnu in
comformitate cu principiei asiediate la titlul
I, al u Const i t ut i unei si al u art. . . . . . Presen-
ti' a a
s
/ 4 a membri l oru nscrii este necesari*
pent ru a se face acst' a alegere. In casu candu
i n t ermenul u. aret at u mi se va face alegerea,
at unci in a nou' a di la amidi, Adunar ea v
pas i da al egere ori care, ar fi numerul u membr i -
l oru de facia.
Daca Adunarea se afla disolvata in momea-
ilu yacaniei Tronul ui , se va u r mi in modul u
aretatu. in art. 37. ,, , .
Pana la sosirea Domnul ui , ea va numi
cu majorita,te absol ut a a vo uri l oru o L<ocute-
nent i a Domnsca, compusa de trei ,perone.
. V o t u l u va fi,, secretu. . . , , ;
- Ar . 38. La mrt ea Doninjilui, Adunar ea
se aduna chiar fara, enyoa,tiune, elu t ardi u
dee dile dupa, declararea mor i i . Daca d'in
i nt empl are ea a fostu disolvata mai nai nt e, si
convQcatiunea e a fptu hotaria in act ul u de
di sel var e. pent r u. o epoca, i n urfli.'a,,celoru diece
di l e, atifnei. Adunar ea ceav,eb,ia a'aduna pana
la intruiu' rea acelia care are a o, nlocui.
Ar t . 39. De la, dat' a morii Domnul ui si
pana la, depunerea j ur ani ent ul ui a succesorului
su la Tr onu, put eri l e consttutiunale ale Dom-
nul ui unt eserciate i n numel e popor ul ui
romanu , de Mi ni st ru nt runi i in Consiliu si
sub a loru respunsabiiitate.
Ar t . 40. Domnul u este versnicu la verst' a
de 18 ani ndeplinii.
La sui rea sa pe Tr onu, elu va depune
mai intaiu i n senul u adunar ei general e, urma--
t ori ul u j ur ament u.
J ur u d'a padi constitutiunea si l egi l e,
popor ul ui romanu, d' mant i n dr ept ur i l e lui
nat i unal e, si i nt egri t at ea t eri l or ului. "
Ar t , 41 . Daca l a mrtea domnul ui succe-
sorulu seu este neversnicu, adunarea numesce
regent i ' a pana ce elu va aj unge la verst' a
l egi ui t a.
. Regent i ' a este compusa de trei persne,
formandu totu de d a t a si t ut el a Domnul ui
in t i mpul u minoritii sale.
A r t 42. DacDomnul u se afla i n imposi-
bi l i t at e de a domni , Minitrii dupa ce au
constatatu l egal mi nt e acst' a imposibilitate, con-
vocu de indata adunarea general a. Acst a alege
regent i ' a care va ferma si t u tel' a.
> ' Ar t . 43. Membri i regent i ei nu pot u i nt r
i n funt i une mai i nai nt e de a depune j urmn^
t ul u prescrisu l art. 40.
Ar t . 44. Nici o modificatiune nu se pte
face const i t ut i unei i n t empul u regent i ei .
Ar t . 45. Domnul u nu va put fi totu de
o dat a si siefulu unui al t u statu tara consimti-
nientulu adunarei .
. Adunar ea nu pote del i bera asupra aces-
t ui bi eet u, daca. nu voru fi present i celu pu-
cinu doua t rei mi d' in membri i care o compunu,
si otaiire. nu se prfte lu de catu cu doue t re-
imi d' in vot uri l e membri l oru de fatia.
Ar t . 46. Persn' a domnul ui este nevio-
labila.
Minitrii lui sunt u respndi at or .
Nici unu actu al u domnul ui nu pt e av
t arl a daca nu va fi contra-semnatu de unu mi-
ni st ru care pr i n aJcdst'a chi ar devi ne respun-
di at ori u de acelu actu.
Ar t . 47. Domnul u numesce si revoca pe
minitri sei.
El u sanctiunza, promul ga si aplica le-
gi l e, elu pte refusa sanciunea sa. I n acestu
casu inse, legea se va prsent a d' in nou aduna-
rei iii sesiunea viitre. Daca adunarea va st r ui
i n vot nl u seu, Domnul u su va sanctiun legea
su v desolv adunarea. Adunarea cea noua
persi st andu, sanciunea ,va fi data.
El u are drept ul u de a ert su de a mi-
esior pedepsele in materie criminale, afara de
cea ce. s' a statorniciii i n pri vi rea ministriloru.
El u, nu pte suspinde cursulu urmari roi
su al u j udeca i i , nici a i nt er veni pri n nici unu
modu, i n admi ni st rat i unea j ust i i ei .
El u numesce seu confirma in tote funci-
uni l e admi ni st rat i unei publ i ce si de rel at i une
esterira, dupa anume legi.
Ei n nu pte, cre noua funciune fara
l ege speciale.
El u face r egul ami nt e necesarie pent r u
esecuarea legilor u, far* se pta vre o data
modifica su suspi nde legile, si nu pte scut i
pe ni meni de aplicarea l pr u.
El p este capul u put eri i ar mat e.
El u confer gr adur i l e militare, in con-
formitate cu legea. ,
El u va confra decoratiunea Romana,
cpnformu unei anume l egi .
El u ar e dr ept ul u de a bate moneda con-
formu unei legi speciale.
El u i nchee cu statele st ri ne conventiu-
ni l e necesarie pent r u comerciu, navi gat i une si
al t e asemenea, inse pent r u ca aceste acte s
aiba aut ori t at e indet orit re, t rebue mai antaiu
a fi supuse put erei legislative si aprobat e de ea.
Ar t . 48. List' a civila a Domnul ui se vo-
tza de adunarea general a nai nt ea fie cari -a
nt ronri . '
Ar t . 49. La 15 Noembre a fie-caru-a nu,
Adunar ea se int runesce fara convocatiune, daca
Domnul u nu a convcat' o mai ' nai nt e.
Dr at ' a fie-care-a sesiuni ordi nare este
de t rei l une.
La deschiderea sesiuiiei, Domnul u e-
spne pr i n unu mesagiu st area t i erei .
Domnul u pr onun i a nchi derea sesiunei.
"Elu' are dr ept ul u de a convoca in sesi-
une st raordi nar a adunarea.
El u are dr ept ul u de a dsdlve adunarea.
Act ul u de disolvare t rebue se cont i ena
convocatiunea al egat ori l oru pana i n due l uni
de dile si a adunarei pana i n t rei l uni .
Adunar ea n cele trei l uni de sesiuni or-
di nari e, are sengur a drept ul u de a se aman.
Ar t . 50. Domnul u nu se pte deprt a
d' in copri nsul u t eri t orul ui Romniei, fara incu-
viintiarea Adunar ei .
At t . 51. Domnul u nu are alte dr ept ur i
de catu acele date l ui anume pr i n const i t ut i une.
CAP U I I .
De s p r e Mi n i t r i .
Ar t . 52. Nu pt e fi Mi ni st ru de catu
celu care este Romanu d' in nascere, su celu
care a dobendi t u i mpamen t eni r ea cea mare.
Ar t . 53. .Nici unu membr u alu familiei
domni t re nu pte fi Mi ni st ru.
Ar t . 54. Daca Minitrii" nu aru fi membri
ai adunarei , ci potu l u par t e l a desbaterea
legi loru, fara a av inse si dr ept ul u de a vot.
La desbaterile adunarei presenti' a celu
pucinu a unui Ministru c necesarie.
Adunar ea pt e esige presenti' a Ministri-
l oru l a del i berat i uni l e ei.
A r t 55. La nici unu casu ordi nul u
verbal u su inscrisu al u Domnul ui nu pt e
aper pe unu Mi ni st ru de respundere.
Ar t . 56. Minitrii sunt respundi et ori de
clcarea l egi l oru si de ori ce resipa a bani l oru
publici.
Ar t . 57. Adunar ea gener al e si cu Dom-
nul u u drept ul u de a acusa pe Minitrii si ai
t ri mi t e d' in' aintea curtei de casatiune, care sen-
gur a in seciuni uni t e este i n drept u ai j udeca,
afara de cele ce se voru statua pr i n legi i n cea
ce privesce esercitiulu actiunei civile a part ei
lezeate si i n ceea ce privesce crimele si delic-
tele comise de Minitri afara d'in esersitiulu
funct i uni l oru loru.
Puner ea sub acusatiune a Mi ni st r l oru
nu se pte rost i de catu pr i n majoritatea de
doue t rei mi ale membri l oru de fatia.
O l ege present at a la cea dant ai u sesiune
legislativa, va det ermi na caurile de responsa-
bilitate, pedepsel e aplicabile Ministriloru si
modul u de ur mr i r e i n contr' a l oru, at at u i n
pri vi rea acusatiunci admise de Adunar ea gene-
ral a catu si in pri vi rea urmari rei d' in partea
part i l oru lezeate.
Acusat i unea porni t a de Adunar ea gene-
ral a in contra Ministriloru, se va susine de ea
insasi.
Ur mr i r ea porni t a de Domnu se va face
pri n Mi ni st erul u publicu.
Ar t . 58. Pana se va face legea preva-
di ut a in Ar t . precedent e, Curt ea de casatiune
are put erea de a caractrisa delictulu si de a
det ermi na pedpsa.
Pedep' a inse nu va put fi mai mare de
catu det en i unea fura prej udi t i ul u casuriloru
anume prevedut e de legile Punal e.
Ar t . 59. Domnul u nu pte s ierte, su
s micsioreze pedps' a otarita Mi ni st ri l oru de
cat ra Cur t ea de casat i une de catu numai dupa
cererea Adunar ei .
CAPU I I I .
Despr e Adunar ea General a.
A r t 60. Membrii Adunar ei represi nt a
Na i unea.
Ar t . 61 . Adunar ea Gener al a este alsa
pe pat r u ani .
Ar t . 62. Siedintiele Adunar ei General e,
sunt u publ i ce.
Ar t . 6 3 . Adunar ea verifica t i t l uri l e memj
bri l oru sei si j udeca cont est at i unel e care se
pot u ridica asupra l oru.
La casu de cont est at une, nepri mi rea
unui Deput at u nu se pt e i ncuvi i nt i de catu
pr i n majoritatea de doue treimi a membri l oru
de fatia ai j Adunnr ei .
Ar t . 64. I ndat a ce unu membru al u a-
dunarei va pr i mi de la Guvcr nu o funciune
salariata
v
e l u "incetza' de a fi membr u alu
Adunar ei .
Deput at ul u care va deveni Mi ni st ru t re-
bue s se supue la o noua al egere.
Ar t . 65. I n fie-care Sesiune Adunar ea
generala, si numesce Presi edi nt i i Vice-Prese-
dintii s Bi uroul u.
Ar t . 66. Deci si unea Adunarei nu se pt e
d de catu pri n majoritatea absoluta, afara de
ceia ce se va statornici pri n Regul ament ul u
Adunar ei in pri vi rea alegat oriloru de Comisi-
uni si altele, precumu si in pri vi rea present a-
t i uni l eru.
Candu vot uri l e sunt mpr i t e in doue
part i egal i , ' ^propuneri l e supuse del i berarei
sunt u respi nse; ele t r ebue inse s revi n in
discutiune dupa t recere de treidieci de dile.
Adunar ea nu pte t i n siedintie si d
ot arari fara ca s fie facia celu put i nu j umet at e
si unul u d' in nt regul u numeru alu membri l oru
din care ea se compune.
Ar t . 67. Vot uri l e se dau pri n grai u su
pri n colare si siederc, seu si pri n votu secret u.
Vot ul u secretu t rebue ceru tu de diece.
membri , asupra nt regul ui proect u de lege, se
voteze pri n apehi nomi nal u si pri n grai u.
Al egeri l e de persne se voru face prin
votu secretu.
Ar t . 68. Adunar ea are drept ul u de an-
cheta.
Ar t . 69. Unu Proectu de lege nu pte
fi adopt at u de o Adunar e, de catu dupa ce s'a
vot at u articlu dupa articlu.
Ar t . 70. Adunar ea are drept ul u de a a-
mend si de a separa articlele si amendamin-
tele propuse.
Art . 71. Or i care Proect u de l ege; pen-
t ru a fi definitivu adopt at u de Adunar e, tre-
bue s trca pr i n trei citiri sucesive, fcute
d'in diece in dece dile.
Ar t . 72. Nici unu membru al u A dunri i
nu pte fi pri goni t u, urmari t u seu arestatu,
pent r u vot uri l e su opi ni uni l e emise de elu in
esercitiulu functiunei sale.
Ar t . 73. I n totu t empul u sesiunei nici
unu membru alu Adunar ei nu pte fi urmari t u,
nici arestatu fara aut ori sat i unea Adunarei , data
cu maj ori t at e de doue treimi.
Ur mr i r ea, arestarea su const ri ngere
unui membru alu Adunar i i , se pte amni in
t empul u sesiunei si pent r u totu concursulu ei
daca Adunar ea o va cere.
Ar t . 74. Numai in casu de vina vcidii-
ata unu membr u alu Adunr i i pte fi arestatu,
inse at unci , in cele 24 de re, aut ori t at ea este
datore a aduce easulu la cunoscinti' a Presi edi n-
t el ui Adunar ei , care i ndat a o convoca spre a
otari.
Pent r u a se put incuviinti mant i nerea
arestarei este t rebui n a de incheerca Adunar ei
data cu majoritatea de doue treimi a membri -
loru ei.
Membrii Adunar ei , cari afara d' i n tem-
pul u sesiunei, s'a arestetu sub ori ec banul a
de vina, chiar in diu' a i nt runi rci Adunar ei se
d sub paza in pri i mi rea prcsiedintelui ei m-
pr euna cu tote actele arestrii si urmri ri i sale.
Adunar ea in t ermi nu de trei dile, seros-
tesce cu majoritate de doue treime, daca ares-
tarea si urmri rea sunt u legali si t r ebue a fi
mant i nut e; l a d' i n cont ra membr ul u i ndat a
este pusu i n l i bert at e si scutitu de ori ce ur-
mri re.
Ar t . 75. Part i cul ari i nu potu infatisi A-
dunarei pet i t i uni in persona.
El e pent r u a fi citite in Adunar e, t rebue
se lie spr i gi ni t e. de cinci membri .
Ar t . 76. Adunar ea are dr ept ul u de a tri-
mite mi ni st ri l oru respectivi pet i t i uni l e ce-i sunt
adresat e; si minitrii sunt detori a le da espli-
catiuni asupra cupri nderi i loru, ori candu Adu-
narea le va cere.
Ar t . 77. Fi e-care membru are dr ept ul u
d' a cere de l a aut ori t i , pr i n bi ur our i l e Adu-
narii, tote sciintiele ce-i ar t r ebui despre ori ce
ramu al u Admi ni st rat i unei publ i ce.
(Va urm. )
FRANCIA. Monitoriulu de sr'a d'in
23 1. c. vorbindu despre congresu, dice
intre altele: Franci'a, Rusia si Angli'a
pentru a d pasiuriloru loru caracteru
corespundiatoriu, aflara de lipsa a numi
cestiunile ce ar av a se aterne confe-
rintie. Aceste trei cabinete nu pretindu
a fi arbitri in diferintiele pendinti, ci vo-
iescu numai a av base la consultri, si a
conduce desbaterea la puntele ce le credu
de causa colisiunei. Poterile se consulta
supr'a redigerei notei, ce se va trimite
la Viena, Berolinu, Francofurtu si Flo-
renti'a. Avemu motivu a crede c ea va
fi curundu la loculu destinatiunei.
La France." scrie: Respunsulu Rusiei
se ascpta. ntrunirea conferintiei e pro-
babile, dai- cu greu se va intempl mai
curundu de 20 de dile.
CONF EDERATI UNEA NEMI T ESC A.
Astadi (24 1. c.) senatulu confedera-
tiunei se va ocup de relatiunile intre
Prussia si Annover'a, acst'a vre s fie
neutrala, unu dreptu ce senatulu i-lu de-
nga, dar presiedintele crede c nvoirile
separate nu sunt contra institutiuniloru
confederatiuni. Majoritatea guverneloru
e contra, neutralitii. Numai in nr. veni-
roriu vom pot insciinti resultatulu, ce
are s fie de importantia mare.
V A II 1E T A T .
= Corpu sasescu de voluntari sc in-
fiintiza in Sibiiu, precum ni spuneM. Vi l g. "
= Adresa de omagiu aduse Maj . Sal e
reprcsent ant i ' a orasinlui de Prag' a.
= Nr. 53 1866. P r o v o c a r e .
Comi t et al u Asoc. t ranne romane, dorindu de o
part e ca conspectulu despre membrii Asoc. s
st rbat in tote pr i l e, pr e unde csiste vre-unu
membr u al u Asoc. r de alta part e voindu a
crut i pr e catu se pte spesele espeditiuniloru
postale, se afla i ndemnat u in urm' a decisiunci
sale de adi sub . 37 a pofti pri n acst'a pr e
membri i si resp. pr e colectorii Asoc, ca s bi-
nevoisca a face dispositiunile necesarie pent r u
procurarea numi t ul ui ' cnspectu del cancelari' a
Asoc. carele conformu dcisiunei Comitetului
d' in 5 Decembre 1865 . 81 are s se i mpart a
g r a t i s , fiacarui membru alu Asoc. trane r o-
mane. D' i n siedinti' a O omit et nlui Asoe. t r anne
romane t i enut a l aSabi i u in 8 Maiu 1866. T. R. "
O deputatiune Transilvana a sositu
aici in 20. 1. c. demantia d' in Clusiu si i n
21. dupa mdiadi fu primit a la cancelariulu
de curt e t ranu, contele l al l er. In 22 alee. avu
audi i nt i a la Maj. Sa.
= Ofertele pentruresboiusc adunar
pana acum in cas'a tierii si la presidiulu nia-
gi st rat ual u prest e 35 mii. fl. afara de mai mul t e
efecte.
= Pest a 20 maiu. Candu ati publicatu
numel e membri l oru comisiunei filologice, s'a
scrisu despre unu felu de mp u t e r n i c i r e a
dlui Romanu, am a Vi spune c. atare mpu-
ternicire nu esiste. Mi se pare c insciintiare
corespundi nt el ui DVst re a fostu (endentisa.
La ivirea antaia d' in motive subiective si o-
biective ati li pot ut u ved c nu p t e li ade-
verata. l l ogu-ve invetiati a vi cunsce cores-
pundi nt i i . S.
Part e mare a celitoriloru notri sunt
de' nt re stimatorii dl ui B a b e s i u , care de mai
mul t e dile j ace morbosu, deci nepot endu-l e
scrie, noi li insciintimu cu parre de reu c
ingagiaiiientulu l uat u pent ru infatisiare nu se
va pte i mpl i ni estimpu l a Rusalii.
He g p UI l S U. Dlui AI. 1. B. Mi se pare ca
Domniele loru nu graiescu adorerulu. Despre acpst'a DTa
Te-ai conv'msu, deci nu crede!
Cursurile din 23 Maiu n, 1866.
Imprumutele de atatu:
Cele cu 5/o i n val. austr.
contributiunali d, 1866 %
jnue in argintu
Cele in argintu d. 1865 (in 600 franci)
Cele natiunali cu 5%O'
11
-)
metalice cu 5/o
n maiunov.
4/i%
4 % :
Efepte de loteria:
Sortile de statu din 1864
" 1860y3i ncel ei nt rege
n n Vi separata
4 %din 1854
din 1839, Vs
bancei de eredet
n eociet. vapor, dunrene cu 4 %
imprum.princip.Eszterhazy lOfl
S
a l n l

cont. Palffy i
princ. Clary
cont. St. Gnois
( ) princ."Windischgrtz 20
cont. Wftldstein
Kegl evi ch 10
Oblegatlunl easaroinatore i e
pament u:
Cele din Ungari a
,, Banatulu tem.
Bucovina
Transilvania
Aciuni :
A bancei natiunali
do eredet
,, Bcontu
aiglo-austriaee
A societatei vapor, dunar.
l^loydului
A drumului feratu de nord
statu
apusu (Elisabeth)
H
S U < 1 U
l at i gaTi sa
) ; Lemberg-Czerno-witz
Bani:
Galbenii iinperatesci
Napoleond'ori
Friedrichsd'ori
Suverenii engl.
Imperialii rusesci
Argintulu
bani marf.
4 9 - 5 0
9 9 - 6 0
7 5-
68 -
6.1
54- 50
58 - 7 5
4 7 - 7 6
4 1- 6 0
31-
59- 90
7 1- 10
78
69-
1S7-
99-
6 0- 5 0
58 - 60
50- 50
56-
658 -
25- 7 0
61- 50
4 1 2 - -
135 -
1390
152 -
100-
156
147 -
91-
6- 12
10- 52
11- 15
12- 8 0
10- 65
129-
4 9 - 7 5
99- 7 5
76
69-
63 50
55
59- 25
48 - 25
42-
31- 50
60- 10
7 1- 30
7 8 - 5 0
7 0-
129-
100-
7 5-
60-
25-
21
21
21
15-
17 - 50
13-
61- 50
5 9 - -
57 - 50
57 - 95
660- -
125 90
2 - 5 0
414-
14 0 - -
1395
162- 20
101 -
1 6 0 - "
92-
6- 14
10- 54
11- 25
12- 90
10- 7 0
130-
Edi t or u: Vasile Qrigorovltia.
I n t i pografi ' a Mechi t ari st i l oru. Redact or u r espundi at or i u: Giorgiu Popa (Pop.)