Sunteți pe pagina 1din 13

Efectul lucifer

Posted on iunie 18, 2013 by gerica64


Efectul Lucifer cel mai controversat
experiment cu oameni
n 1971, psihologul Philip Zimbardo, autorul cr!ii lansate recent "n #$%, a selectat un
grup de &' de studen!i la #tanford tineri echilibra!i, inteligen!i, care nu au avut probleme
cu drogurile (i nici cu legile
n (ase )ile, *umtate s+au transformat "n bestii, aduc,nd la disperare cealalt *umtate
ntr-o diminea de duminic, Poliia din Palo Alto, ali!ornia, a arestat un gru" de studeni sub
acu#aia de $a! armat %i t&l'rie( n realitate, singurul lucru "e care )l !cuser tinerii !usese s
rs"und unui anun dat de "si'ologul P'ili" *imbardo, care reali#a un e+"eriment "entru a testa
limitele umane( ,l -roia s desco"ere dac oamenii buni, oamenii obi%nuii, se "ot trans!orma )n
oameni ri, sub "resiunea circumstanelor(
.,+"erimentul din nc'isoarea /tan!ord0 a a-ut loc )n 1121 %i a de-enit cel mai cunoscut %i cel
mai contro-ersat e+"eriment "si'ologic( n cur&nd, cartea .,!ectul 3uci!er( um de-in ri
oamenii buni0, a "si'ologului american P'ili" *imbardo, a"rut recent )n /4A, -a !i tradus %i
)n limba rom&n %i -a a"rea la editura 5umanitas( artea !ace o "aralel )ntre acest e+"eriment
%i abu#urile asu"ra "ri#onierilor din )nc'isoarea american Abu 6'raib, de l&ng 7agdad(
$mile(te -pri)onierii., d putere -gardienilor.
Psi'ologii au selectat 24 de tineri, ec'ilibrai, inteligeni, !r "robleme medicale, care nu au
consumat niciodat droguri %i care nu au a-ut -reodat "robleme cu legea( 8oluntarii au !ost
)m"rii, "rin tragere la sori, )n .gardieni0 %i ."ri#onieri0, roluri "entru care au !ost "ltii cu 19
dolari "e #i( .Am -rut s testm e!ectele "si'ologice a ceea ce )nseamn s !ii ."ri#onier0 sau
.gardian0( n acest sco", am simulat condiii de )nc'isoare )n subsolul 4ni-ersitii /tan!ord %i
a"oi am notat e!ectele instituionali#rii asu"ra com"ortamentului tuturor celor )nc'i%i )ntre "atru
"erei0, a e+"licat *imbardo( Autorul e+"erimentului sublinia# c )nainte de )nce"erea
e+"erimentului, care trebuia s dure#e dou s"tm&ni, toi -oluntarii erau la !el din "unct de
-edere com"ortamental %i moral(
&nd ."u%cria0 a !ost "regtit, au !ost adu%i %i "ri#onierii care !useser inui iniial )n beciurile
Poliiei din Palo Alto( 8oluntarilor nu li se e+"licase c -or !i arestai de ctre "oliia local care
i-a adus )n acest !el de acas %i acesta a !ost un %oc real "entru ei( Pe toat durata arestului au !ost
"erc'e#iionai din c&nd )n c&nd du" ce au !ost com"let de#brcai %i li s-a dat cu s"ray-uri
)m"otri-a "uricilor %i "duc'ilor ca s !ie umilii( Au "rimit un numr %i au !ost )mbrcai cu
roc'ii )n loc de uni!orme "entru "u%cria%i, de%i erau de genul masculin( 3i s-a inter#is s "oarte
len$erie de cor", au !ost tun%i la #ero, au !ost "u%i )n lanuri %i au !ost tre#ii cu brutalitate )n
!iecare noa"te la ora 2,30 )n sunete de !luier(
A-eau -oie s se "limbe doar "e 'olurile .)nc'isorii0, legai la oc'i, %i tot acolo au m&ncat %i au
!cut gimnastic( elulele au a-ut gratii %i -eceul a !ost im"ro-i#at )ntr-o )nc"ere e+trem de
)ngust %i )ntunecoas la ca"tul 'olului( :u e+istau !erestre %i nici ceasuri care s le "ermit s
msoare scurgerea tim"ului( n celule au !ost "use micro!oane cu a$utorul crora au !ost
)nregistrate )n secret toate con-ersaiile ."ri#onierilor0( Prin di!u#oare se !ceau din c&nd )n c&nd
anunuri(
-/ardienilor. nu li s+au impus reguli stricte
3i s-a e+"licat doar c trebuie s aib gri$ s !ie res"ectate legile %i s cear res"ect din "artea
."ri#onierilor0( Au !ost )mbrcai )n uni!orme ;a;i %i li s-au dat !luiere %i bastoane )m"rumutate
de la "oliie( /"re sur"rinderea organi#atorilor e+"erimentului, .gardienii0 au intrat destul de
re"ede )n rol, au in-entat "ede"se %i au !olosit metode "si'ologice "entru a-i intimida "e
."ri#onieri0( :ici mcar du" ce doi dintre ."ri#onieri0 au renunat la e+"eriment "entru c nu au
mai re#istat "resiunilor !i#ice %i "si'ice, .gardienii0 nu au renunat s caute metode cu care s
domine( n numai c&te-a #ile, .gardienii0 au de-enit a"roa"e sadici iar ."ri#onierii0 au intrat )n
de"resie( 3ucrul acesta a %i dus la )ntreru"erea e+"erimentului du" numai %ase #ile, )n loc de
dou s"tm&ni, c&t era "rogramat(
Psi'osociologul "ro!( 4ni-( <r( /e"timiu 'elcea scrie )n recen#ia "e care o !ace crii lui P'ili"
*imbardo= .8i#iunea lui des"re indi-id %i societate este tulburtoare= suntem "osibili criminali %i
trim )ntr-o er a uciderii )n mas( n ultima sut de ani, mai mult de 90 de milioane de oameni,
ci-ili %i militari, au !ost uci%i sistematic "rin 'otr&rile gu-ernelor0(
Rul const din comportamentele intenionate care urmresc s produc suferin, abuzuri,
njosire, dezumanizare sau distrugerea fizic a unor persoane nevinovate sau folosirea
autoritii i puterii oferite de sistem pentru ncurajarea sau acceptarea acestor practici -
!ilip "imbardo
sursa articol
'tt"=>>???(gandul(in!o>stiri>e!ectul-luci!er-cel-mai-contro-ersat-e+"eriment-cu-oameni-1022166

@n Aomania, un e+"eriment cat se "oate de real si asemanator cu cel des!asurat la 4ni-ersitatea
/tan!ord, a !ost trait de mii de tineri intelectuali romani, in "erioada comunista, in inc'isorile
comuniste de la Aiud, Pitesti etc( ,+"erimentul cunoscut sub numele de .Experimentul Pitesti0
este cel mai cunsocut dintre ele( artea cu acelasi nume, scrisa de istoricul Alin Buresan "e ba#a
declaratiilor su"ra-ietuitorilor ororilor de la Pitesti, "re#inta -iata "e care au dus-o detinutii
"olitici de la Pitesti, cum s-a incercat reeducarea detinutilor "rin terori inimaginabile( @n
inc'isorile comuniste s-a trait la "ro"riu trans!ormarea umana sub actiunea !ortelor situationale
descrise de *imbardo in cartea sa C,+"erimentul 3uci!er0( Bulti tineri intelectuali, "rieteni, au
de-enit gardienii si tortionarii "ro"riilor camara#i de su!erinta, "entru a obtine !a-orurile
ade-aratilor tortionari(
Efectul Lucifer despre natura umana
Posted on 04>02>2011 by Andreea Dalma#anE omments F!!
Experimentul #tanford1
elebrul "si'olog american, P'ili" *imbardo, a reali#at in augsut 1121 un e+"eriment al
inc'isorii( ,l a ales ca subiecti un numar de studenti "e care i-a im"artit in doua gru"e egale ca
numar( F gru"a urma sa $oace rolul de Cgardieni0, in tim" ce ceilalti $ucau rolurile de Cdetinuti0(
P'ili" *imbardo, im"reuna cu raig 5aney, urtis 7an;s si <a-id Ga!!e, masteran#i in
"si'ologie la randul lor, au amena$at in subsolul Hacultatii de Psi'ologie din cadrul /tan!ord
4ni-ersity o inc'isoare( Au "rocedat ast!el intrucat reali#area e+"erimentului intr-o inc'isoare
reala a !ost im"osibila(
18 studenti, selectati in urma unui anunt in #iarele locale, a-and un ni-el de educatie normal,
!ara di!erente ma$ore de com"ortament intre ei, !ara "robleme de natura "si'ica si !ara ca#ier, au
!ost im"artiti in doua gru"uri( 1 dintre ei $ucau rolurile de gardieni, in tim" ce ceilalti 1 rolurile
de detinuti(
Aolurile au !ost luate in serios in ciuda !a"tului ca "artici"antii erau constienti ca este -orba doar
de o simulare, de un $oc( 4nul dintre Cgardieni0 declara la !inalul e+"erimentului, ca a trait
"rimele #ile sentimentul ridicolului( @mbracat !iind in tinuta ;a;i si cu oc'elarii de soare era
ne-oit sa isi inabuseasca e+cesele de ras in !ata colegilor si "rietenilor sai care $ucau roluri de
detinuti(
,+cesul de #el al "artici"antilor, in s"ecial al gardienilor, a !acut ca inca din "rima noa"te in
interiorul Cinc'isorii0 sa aibe loc o re-olta a detinutilor( Acestia, tre#iti cu brutalitate in mie#ul
no"tii "entru Ca"el0, s-au ra#-ratit im"otri-a "resu"usilor gardieni, baricadandu-se in celule(
CHortele de ordine0 s-au -a#ut ne-oite sa a"ele#e la e+tinctoarele am"lasate in incinta "entru a-i
inde"arta de usile celulelor "e detinuti(
Pe masura ce #ilele treceau, s-a obser-at ca gardienii abu#au de "utere agresandu-i "e detinuti(
Au a"arut !a-oritismele( ei care res"ectau regulile si ii ascultau neconditionat "e gardieni a-eau
"arte de mici !a-oruri( 'iar li s-a amena$at o celula cu conditii ci-ili#ate( elor care o"uneau
re#istenta si se re-oltau le erau inter#ise si minimele dre"turi "e care le a-eau= de a manca si de a
!olosi toaleta amena$ata la ca"atul culoarului(
4nul dintre !ostii gradieni, cel mai bland dintre toti in -iata reala, s-a do-edit a !i cel mai
necrutator in tim"ul e+"erimentului( /i-a "ierdut calmul cand unul dintre detinuti a re!u#at sa
manance si @-a turnat mancare acestuia "e !ata(
Fstilitatile dintre cele doua gru"uri au ince"ut sa !ie e-idente du"a a 3-a #i de e+"eriment(
6ardienii erau singurii care isi mani!estau sentimentele, in tim" ce detinutii erau ne-oiti sa si le
re"rime( Primii a-eau mani!estari im"re-i#ibile, re!u#and adesea sa ras"unda la intrebarile
sim"le si legitime ale detinutilor(
@n cea de a "atra #i, *imbardo a adus in inc'isoare un "reot care sa stea de -orba cu subiectii
detinuti( /-a obser-at ca in marea lor ma$oritate s-au "re#entat cu numarul de identi!icare "e care
l-au "rimit la Carestare0( @n tim"ul discutiilor "e care le-au "urtat cu "reotul, subiectii au abordat
mai mult subiectele legate de conditiile din inc'isoare si mai "utin cele "ersonale( *imbardo si-a
con!irmat i"ote#a ca "ersoanele in detentie au tendinta de Cde#indi-iduali#are0(
4imitor "entru cercetatori a !ost !a"tul ca "ana si "reotul, care stia ca este -orba des"re un
e+"eriment, a luat in serios con-ersatiile "e care le-a a-ut cu detinutii, "romitandu-le acestora ca
-a inter-eni "entru ei, sa obtina conditii mai bune de trai in detentie( <e asemeni le-a "romis ca
-a a$uta la contactarea unor a-ocati "entru a ii elibera(
,+"erimentul urma sa se des!asoare tim" de 14 #ile dar, in urma reactiilor a"arute in randul
"artici"antilor, a !ost intreru"t du"a o sa"tamana( Hamiliile acestora au a"elat la randul lor la
a-ocati "entru a cere incetarea e+"erimentului si eliberarea studentilor(
4n rol 'otarator in inc'eierea inainte de -reme a "roiectului l-a a-ut ristina Aaslas', -iitoarea
sotie a lui *imbardo, la randul ei absol-enta de "si'ologie( 8enita in -i#ita la Cinc'isoare0,
aceasta a remarcat atrocitatile la care erau su"usi cei incarcerati( ,a i-a cerut lui *imbardo
inc'eierea imediata a e+"erimentului cu argumentul ca e+"erimentul s-a trans!ormat radical !ata
de ce isi "ro"usese initial, si ca e!ectele mediului inc'isorii sunt "ro!unde asu"ra subiectilor
im"licati(
*imbardo si ec'i"a sa si-au dat seama ca ei insisi au "ierdut contactul cu realitatea si ca situatia
a degenerat( Au 'otarat inc'eierea imediata(
u toate acestea, "ro!esorul a tras conclu#ii im"ortante legate de modul in care rolurile sociale si
mediul con$unctural in!luentea#a caracterul uman( ,l a conclu#ionat ca= puterea contextului
social "n care se afl o fiin! uman "ntr+un anumit moment este de cele mai multe ori
dominant fa! de capacitatea de a se opune a acesteia1
2ontextele sociale ne determina rolurile
Aolurile "e care "e care le $ucam in societate sunt determinate de conte+tele sociale si de gradul
de autoritate care ne este o!erit "rin !unctie(
and ne a!lam in gru"urile noastre sociale, "ersonalitatea noastra este "uternic in!luentata de
regulile ce sunt im"use in gru"ul din care !acem "arte, de cerintele "e care le au de la noi ceilalti
si sunt "uternic accentuate de dorinta de a nu da gres, de a res"ecta legile si de a a-ea simtul
datoriei im"linite(
,-enimentele socio-"olitice sau economice "e care le traim au un e!ect asu"ra caracterului uman
determinand reactii -ariate, !unctie de cat de a!ectate ne sunt -ietile si siguranta(
@n situatiile duse la e+trem, cei care au "uterea au tendinta de a isi de"asi atributiile, in tim" ce
cei cu dre"turi limitate au tendinta de a se re-olta, a"oi de a se resemna si de a se interiori#a(
@m"actul "e care il au situatiile e+treme Ide ra#boi,de inc'isoare, c'iar si de dictaturaJ asu"ra
indi-idului au ca re#ultat o trans!ormare interioara a caracterului acestuia(
Prin e+"erimentul condus de Psi'ologul P'ili" *imbardo s-a demonstrat ca Csituatiile e+treme si
nu "ersonalitatea de-ianta se a!la la originea dis!unctiilor sociale0(
3etaliile
Autorii e+"erimentului nu au !ormulat i"ote#e "recise( Fbiecti-ele lor au !ost, in "rinci"al,
e+"lorarea interactiunilor in mediul "enitenciar, "rin intermediul simularii unei inc'isori
!unctionale(
Pentru alegerea "artici"antilor in cadrul e+"erimentului sau, autorii acestuia au dat un anunt un
"resa locala "rin care "romiteau "artici"antilor 19K "e #i celor care urmau sa !ie selectati( <in cei
100 de candidati, au !ost alesi 28, in urma unor teste de "ersonalitate si inter-iuri clinice(
/tudentii "artici"anti la e+"eriment "artici"asera si la cursurile de -ara de la /tan!ord(
3a e+"erimentul "ro"riu#is au "artici"at 18 subiecti, im"artiti in doua gru"eL 1 au $ucat rolul de
gardieni, iar 1 au $ucat rolul de detinuti( eilalti care au trecut de !a#a de selectie, au !ost
considerati re#er-e, autorii e+"erimentului antici"and Cde#ertarea0 unora(
Partici"antii la e+"eriment au semnat o !orma de contract "rin care isi e+"rimau acordul de a
"artici"a in cunostinta de cau#a la e+"eriment(
04ig 4rother0
Pentru ca nu a !ost a"robata cererea de a e!ectua e+"erimentul in interiorul unei inc'isori reale,
ec'i"a de cercetatori a amena$at o inc'isoare in subsolul Hacultatii de Psi'ologie din cadrul
4ni-ersitatii /tan!ord, cu a"robarea comitetului de conducere a acesteia( onditiile im"use de
comitet au !ost ca nimeni sa nu su!ere !i#ic si ca #ilnic sa se "re#inte un ra"ort la cabinetul
medical al 4ni-ersitatii( <e asemeni sa am"lase#e e+tinctoare in interiorul subsolului(
Au !ost construite 3 celule, de cate 2m>3m a"ro+imati-, in care au !ost introdusi cate 3 detinuti,
/-a amena$at de asemeni o camera destinata gardienilor, unde sa se sc'imbe si sa se odi'neasca,
o camera "entru consiliere "si'ologica si inter-iuri, si o camera "entru Cdirectorul inc'isorii0,
nimeni altul decat P'ili" *imbardo(
Pentru reali#area cat mai a"roa"e de realitate a inc'isorii din subsolul !acultatii, cercetarii au
a"elat "entru consiliere la un !ost detinut, care a is"asit 16 ani de detentieL au studiat literatura
des"re inc'isori si des"re lagarele de concentrare(
Pentru su"ra-eg'erea C!alsei inc'isori0 *imbardo a !olosit camere ascunse, iar la !inalul
e+"erimentului e+istau "este 12 ore de material inregistrat(
/-au !olosit ben#i magnetice "e care au !ost inregistrate "rin intermediul unor micro!oane
camu!late, starile emotionale si comunicarea dintre detinuti(
/c'imbarile de stari a!ecti-e ale "artici"antilor au !ost masurate cu liste de ad$ecti-e si cu teste
sociometrice(
@nainte de simulare, "artici"antii au com"letat teste de "ersonalitate care a-eau ca sco" urmarirea
unor caracteristici im"ortante "entru com"ortamentul inter"ersonal, "recum scala H sau /cala de
Bac'ia-elism(
4n material de cercetare au re"re#entat-o si ra"oartele #ilnice com"letate in scris de gardieni la
iesirea din sc'imb(
3a !inalul e+"erimentului, toti subiectii au ras"uns la c'estionare "oste+"erimentale(
5olurile1 6bligatiile1 3repturile
3etinutii
Pentru o simulare cat mai reala, cu a$utorul de"artamentului de "olitie CPalo Alto ity0, subiectii
M detinuti au !ost arestati in "lina noa"te, ridicati de la casele lor, trans"ortati la "olitie unde li s-
au intocmit !ise "ersonale si li s-au luat am"rentele( A"oi au !ost trans"ortati la Ninc'isoareO(
Aici au "rimit !iecare cate un sa"un, un "roso" si o salo"eta "e care erau inscri"tionate numerele
de identi!icare( /alo"eta trebuia "urtata !ara len$erie intima( Hiecare "urta "e ca" o casca de
nylon "entru simularea tunderii la c'elie(
@nstructiunile "entru detinuti "re-edeau ca intrei sa se adrrese#e du"a numaruld e identi!icare, iar
gardienilor sa se adrese#e cu !ormula C<omnul o!iter corectional0(
A-eau dre"tul al 3 mese "e #i si 3 drumuri la toaleta, dar insotiti(
/ardienii
Purtau uni!orme ;a;i, !ormate din "antaloni si camasa, oc'elari de soare cu lentile care !aceau
im"osibil contactul -i#ual cu detinutii( /imbolurile "uterii lor erau re"re#entate de bastoane de
lemn, !luiere, catuse si c'eile de la celule(
/arcina gardienilor era aceea de Ca mentine un ni-el re#onabil de ordine in inc'isoare, necesar
"entru !unctionarea e!icienta a acesteia0(
3i s-a inter#is de la ince"ut sa recirga la -iolenta, dar aceasta instructiune a !ost incalcata inca din
a doua #i(
.7ortele situationale pot produce modificari ale naturii umane0
3a ince"utul e+"erimentului nu e+istau di!erente notabile intre gru"ul gardienilor si cel al
detinutilor( @nsa, la mai "utin de o sa"tamana, gru"urile erau com"let di!erite( <i!erentele dintre
cele doua au !ost determinate de conte+tul s"ecial in care au !ost "usi(
/-a obser-at ca rolurile au !ost luate in serios mai ales de catre cei ce !ormau gru"ul gardienilor(
<in randul detinutilor s-a !acut remarcat un singur student care si-a "astrat luciditatea si amintea
adesea colegilor sai ca este -orba doar de un $oc si sa incerce sa !ie calmi si sa nu se ia "rea in
serios(
u toate acestea, la !inalul e+"erimentului inc'eiat cu o sa"tamana inainte decat !usese
"rogramat, *imbardo remarca ca C!ortele situationale "ot "roduce, intr-ade-ar, modi!icari ale
naturii umane, mai s"ectaculoase decat trans!ormarea0( @n cartea des"re e+"eriment, autorul
mentiona ca C"e masura ce gardienii de-eneau agresi-i, detinutii de-eneau "asi-i( Aserti-itatea
gardienilor a dat nastere de"endentei detinutilor( <e"resia si li"sa de s"eranta a detinutilor a
cores"uns sentimentului de control de#-oltat de gardieni0(
,+"erimentul inc'isorii, dar si alte e+"erimente de acest ti", arata ca si cei mai buni dintre
oameni "ot su!eri trans!ormari ma$ore in anumite conte+te ce !a-ori#ea#a com"ortamente
considerate aberante in mod normal(
/e "oate e+"lica ast!el de ce in tim"ul celui de al doilea ra#boi mondial, unii indi-i#i considerati
normali inainte de ra#boi, au !ost "artasi la atrocitatile din tim"ul ra#boiului( /-a luat ca e+em"lu
un o!iter german al carui rol era acela de a coordona trenurile ce trans"ortau detinutii catre
lagarele de e+terminare( Benirea lui era ca "rogramul trenurilor sa !ie res"ectat( @n tim"ul
"rocesului ce @-a !ost intentat ulterior, el s-a declarat ne-ino-at, intrucat Cnu am !acut altce-a
decat am res"ectat ordinele0( :ici unui dintre o!iterii im"licati in masacrul din tim"ul ra#boiului
mondial nu @-a trecut "rin minte sa nu res"ecte ordinele, sa se re-olte si sa elibere#e detinutii(
@n #ilele noastre acte similare se intam"la in ra#boaie, "recum cele din @ra;, 8ietnam etc( ei
direct im"licati in actiunile de ra#boi, se trans!orma in urma !ortelor situationale ce actionea#a
asu"ra lor, urmand ordinele si cautand sa ramana in -iata(
,!ectele e+"eriementului Cinc'isorii /tan!ord0 "ot e+"lica in mare ceea ce se intam"la in
ade-aratele inc'isori, e!ectul de NreeducareO "e care il au acestea asu"ra detinutilor reali( ,+"lica
si com"ortamentul agresi- al celor ce lucrea#a in inc'isori, dar si a !ortelor de ordine im"licate in
actiunile sociale(
,+"erimentul /tan!ord este unul dintre cele mai rele-ante studii de "si'ologie sociala tocmai
"entru ca do-edeste im"ortanta anali#ei situationale a com"ortamentului uman(
2ontroverse
Asu"ra lui *imbardo si a colegilor sai a "lanat multa -reme acu#atia de incalcare !lagranta a
"rinci"iilor de etica a cercetarii( Hara indoiala subiectii au su!erit traume !i#ice si "si'ice(
P'ili" *imbardo a recunoscut ca ar !i trebuit sa "una ca"at e+"erimentului c'iard e a doua #i
cand s-a "rodus re-olta detinutilor iar gardienii au inter-enit cu -iolenta( /i admite, de asemeni,
ca a incalcat codul etic al "rocedurilor cand si-a asumat roluld e director al inc'isorii, rol cu care
s-a identi!icat e "arcursul e+"erimentului(
@n a"ararea sa si a "roiectului sau, sunt aduse insa a"robarea comitetului de etica "entru
des!asurarea in cadrul uni-ersitatii a e+"erimentului, "recum si declaratiile subiectilor ca au luat
la cunostinta si sunt de acord cu conditiile de "artici"are la e+"eriment(
Ade-arul este ca nimeni nu a "utut antici"a cum -or e-olua e-enimentele( u toate acestea,
subiectii au !ost sub obser-atie "e o "erioada de un an de #ile de la inc'eierea studiului si s-a
remarcat !a"tul ca e!ectele negati-e au dis"arut tre"tat(
@n Aomania, un e+"eriment cat se "oate de real si asemanator cu cel des!asurat la 4ni-ersitatea
/tan!ord, a !ost trait de mii de tineri intelectuali romani, in "erioada comunista, in inc'isorile
comuniste de la Aiud, Pitesti etc( ,+"erimentul cunoscut sub numele de .Experimentul Pitesti0
este cel mai cunsocut dintre ele( artea cu acelasi nume, scrisa de istoricul Alin Buresan "e ba#a
declaratiilor su"ra-ietuitorilor ororilor de la Pitesti, "re#inta -iata "e care au dus-o detinutii
"olitici de la Pitesti, cum s-a incercat reeducarea detinutilor "rin terori inimaginabile( @n
inc'isorile comuniste s-a trait la "ro"riu trans!ormarea umana sub actiunea !ortelor situationale
descrise de *imbardo in cartea sa C,+"erimentul 3uci!er0( Bulti tineri intelectuali, "rieteni, au
de-enit gardienii si tortionarii "ro"riilor camara#i de su!erinta, "entru a obtine !a-orurile
ade-aratilor tortionari(
#accsiv8s 9eblog
Experimentul #tanford .E7E2:$L L$2;7E5< 2um
devin ri oamenii buni01 3E:E=:;%< gardieni si pri)onieri
Posted in ,H,D43 34@H,A, inc'isoare by saccsi- on iunie 11, 2010
ite# din articolul .Efectul Lucifer0<
, "osibil ca )n !iecare din noi s stea la "&nd un gardian( 4n "si'olog %i "ro!esor american,
P'ili" *imbardo, a trans!ormat 18 studeni, "rin tragere la sori, )n "ri#onieri %i gardieni(
elebrul e+"eriment din 1121 ID'e 3uci!er e!!ect( 4nderstanding 'o? good "eo"le turn e-ilJ
ar !i trebuit s dure#e dou s"tm&ni, tim" )n care !iecare "artici"ant c&%tiga 19 dolari "e #i(
&te-a laboratoare din subsolul seciei de "si'ologie a uni-ersitii /tan!ord au !ost
trans!ormate )n celule, iar carcera a !ost im"ro-i#at )ntr-o debara( A !ost adugat un sistem de
su"ra-eg'ere audio--ideo %i unul de comunicare cu cele trei celule )n care erau )ng'esuii c&te
trei deinui -oluntari, su"ra-eg'eai de c&te trei gardieni, care lucrau )n sc'imburi de 8 ore(
/tudiul ar !i trebuit s o!ere in!ormaii noi des"re com"ortamentul uman )n detenie, indi!erent
de care "arte a #brelelor se a!l subiectul( u acordul lor, cei din ec'i"a deinuilor au !ost
arestai cu sirene %i ctu%e )n "ro"riile locuine, sub "ri-irile stu"e!iate ale -ecinilor, care nu-%i
)nc'i"uiau )ntr-o "a%nic duminic du"-amia# c t&nrul drgu de alturi ar !i "artici"at la un
$a! armat, cum scria )n ordinul !icti- de reinere(
6ardienii %i-au creat regulile, "ornind de la cele de$a e+istente %i a$utai de un !ost "ro!esionist,
care a )nc'eiat e+"erimentul )ntr-un de#gust "ro!und !a de "ro"ria "ersoan( <einuii a-eau
a%te"tri minime %i o solidaritate care a-ea s dis"ar )n dou #ile( :u-i di!erenia iniial nimic,
toi "artici"anii erau "si'ic %i !i#ic snto%i, educai, inteligeni %i a"arineau clasei mi$locii(
<einuii au "rimit un !el de cm%i, au !ost ra%i "e ca", li s-au atribuit numere )n locul numelor
%i "urtau la gle#na "iciorului dre"t un lan greu, cu lact, care le aducea aminte %i )n tim"ul
somnului c nu sunt liberi( 6ardienii "urtau oc'elari de soare cu lentil oglind %i a-eau gri$ ca
toi cei su"ra-eg'eai s nu aib niciun re"er legat de tim" sau orientare s"aial(
Prima lor aciune de instituire a autoritii s-a "etrecut la ora 2 dimineaa, c&nd i-au tre#it "e
deinui "entru a-i numra %i "entru a-i obi%nui !orat cu noile lor identiti, adic numerele
im"rimate "e !aa %i s"atele cm%oiuluiuni!orm(
<e$a a a"rut "rima "edea"s "entru abateri sim"le= !lotrile, !oarte !olosite, de alt!el, la
Ausc'?it#, unde gardienii obi%nuiau s se %i urce )n "icioare "e deinui(
Pi imediat, )n dimineaa celei de-a doua #ile, su"ra-eg'etorii au a-ut de )n!runtat "rima
rebeliune( <einuii s-au baricadat cu "aturile, %i-au dat $os cm%ile inscri"ionate %i au )nce"ut
s )i )n$ure %i s-i bat$ocoreasc( Ae#istena a !ost )n-ins cu a$utorul e+tinctoarelor, imediat a
!ost in-entat o camer "entru "ri-ilegiai %i a !ost semnat gruna ne)ncrederii "rintre deinui(
<in a treia #i, cei )nc'i%i erau con-in%i c gardienii au !ost ale%i a%a )nc&t s !ie su"eriori din
"unct de -edere !i#ic, de%i nu era absolut nicio di!eren )ntre ei( el mai dur a !ost "oreclit Go'n
Qayne %i o sinistr coinciden !ace ca la Ausc'?it# cel mai crud gardian s !i !ost "oreclit Dom
Bi+, "redecesorul lui Qayne )n istoria mac'oismului cinematogra!ic american(
,liberarea unui deinut aduce %i #-onul unei e-adri )n mas, organi#at de el %i "rietenii lui,
mult "anic %i deblocarea limitelor de cen#ur a abu#ului( el "lecat a !ost )nlocuit de un
-oluntar din "anelul de re#er-e, care a intrat )n gre-a !oamei, cer&nd s-i !ie res"ectate dre"turile
%i demnitatea(
eilali deinui l-au -#ut )ns ca "e o surs de neca#uri, mai "uin ca "e un erou, %i s-au
delimitat at&t de tare de el, )nc&t nu au !ost de acord s doarm !r "turi "entru ca el s !ie
eliberat din carcera )n care nu a-ea cum s doarm lungit(
8i#ita "rinilor %i rudelor a !ost la !el de teribil )n descrierea relaiei absurde dintre cetean %i
autoritate( F mam care a s"us c nu l-a -#ut niciodat at&t de obosit %i de"rimat "e !iul ei a !ost
con-ins de so c e su!icient de "uternic "entru a re#ista acestei "robe de brbie %i c, oricum,
domnii su"ra-eg'etori %tiu mai bine cum stau lucrurile(
o"ilul era !oarte a"roa"e de "rbu%ire( <u" numai cinci #ile, tabra deinuilor era "si'ic
decimat, de#binat %i total la )ndem&na abu#urilor taberei gardienilor, care )n ciuda "rogramului
di!icil %i "licticos nu a )nregistrat )nt&r#ieri sau absene, nemulumiri de orice !el sau cereri de
su"limentare a remuneraiei(
<e alt!el, la !inalul brusc al e+"erimentului, care a -enit )n a %asea #i, gardienii au !ost singurii
care au regretat )ntreru"erea acestui $oc( , !oarte "osibil ca autorul acestui studiu s !i au#it de
Henomenul Pite%ti, unul din "ragurile mi#eriei umane "racticate de regimul comunist, care a
trans!ormat deinuii )n cli %i torionari "entru ceilali deinui(
ele %ase #ile de studiu "e oameni au condus la conclu#ia c nimeni nu este su!icient de
"regtit "entru a re#ista !orei rului %i c e!orturile !iecrui indi-id care crede c morala e ce-a
mai mult dec&t un cu-&nt, ar trebui s mearg )n aceast direcie(
Poate nu )nt&m"ltor, la ce-a tim" du" aceast e+"erien cum"lit, doctorul *imbardo a creat
"roiectul 5ero, o organi#aie care crede c )n !iecare dintre noi e+ist mai degrab un erou )n
a%te"tare( 4n !el de= 5o? good "eo"le turn better(
P1#1< Pentru restul "o-e%tii, recomand= >>>1prisonexp1org %i
>>>1lucifereffect1com?heroism+signup1htm
@ata si ce mai "utem citi in articolul Efectul Lucifer cel mai controversat experiment cu
oameni=
artea .,!ectul 3uci!er( um de-in ri oamenii buni0, a "si'ologului american P'ili"
*imbardo, !ace o "aralel )ntre acest e+"eriment %i abu#urile asu"ra "ri#onierilor din )nc'isoarea
american Abu 6'raib, de l&ng 7agdad(
Pe toat durata arestului au !ost "erc'e#iionai din c&nd )n c&nd du" ce au !ost com"let
de#brcai %i li s-a dat cu s"ray-uri )m"otri-a "uricilor %i "duc'ilor ca s !ie umilii( Au "rimit
un numr %i au !ost )mbrcai cu roc'ii )n loc de uni!orme "entru "u%cria%i, de%i erau de genul
masculin( 3i s-a inter#is s "oarte len$erie de cor", au !ost tun%i la #ero, au !ost "u%i )n lanuri %i
au !ost tre#ii cu brutalitate )n !iecare noa"te la ora 2,30 )n sunete de !luier(
A-eau -oie s se "limbe doar "e 'olurile .)nc'isorii0, legai la oc'i, %i tot acolo au m&ncat %i
au !cut gimnastic( elulele au a-ut gratii %i -eceul a !ost im"ro-i#at )ntr-o )nc"ere e+trem de
)ngust %i )ntunecoas la ca"tul 'olului( :u e+istau !erestre %i nici ceasuri care s le "ermit s
msoare scurgerea tim"ului( n celule au !ost "use micro!oane cu a$utorul crora au !ost
)nregistrate )n secret toate con-ersaiile ."ri#onierilor0( Prin di!u#oare se !ceau din c&nd )n c&nd
anunuri(
-/ardienilor. nu li s+au impus reguli stricte
3i s-a e+"licat doar c trebuie s aib gri$ s !ie res"ectate legile %i s cear res"ect din "artea
."ri#onierilor0( Au !ost )mbrcai )n uni!orme ;a;i %i li s-au dat !luiere %i bastoane )m"rumutate
de la "oliie( /"re sur"rinderea organi#atorilor e+"erimentului, .gardienii0 au intrat destul de
re"ede )n rol, au in-entat "ede"se %i au !olosit metode "si'ologice "entru a-i intimida "e
."ri#onieri0( :ici mcar du" ce doi dintre ."ri#onieri0 au renunat la e+"eriment "entru c nu au
mai re#istat "resiunilor !i#ice %i "si'ice, .gardienii0 nu au renunat s caute metode cu care s
domine( n numai c&te-a #ile, .gardienii0 au de-enit a"roa"e sadici iar ."ri#onierii0 au intrat )n
de"resie( 3ucrul acesta a %i dus la )ntreru"erea e+"erimentului du" numai %ase #ile, )n loc de
dou s"tm&ni, c&t era "rogramat(
Psi'osociologul "ro!( 4ni-( <r( /e"timiu 'elcea scrie )n recen#ia "e care o !ace crii lui
P'ili" *imbardo= .8i#iunea lui des"re indi-id %i societate este tulburtoare= suntem "osibili
criminali %i trim )ntr-o er a uciderii )n mas( n ultima sut de ani, mai mult de 90 de milioane
de oameni, ci-ili %i militari, au !ost uci%i sistematic "rin 'otr&rile gu-ernelor0(
Rul const din comportamentele intenionate care urmresc s produc suferin, abuzuri,
njosire, dezumanizare sau distrugerea fizic a unor persoane nevinovate sau folosirea
autoritii i puterii oferite de sistem pentru ncurajarea sau acceptarea acestor practici -
!ilip "imbardo
Comentariu saccsiv:
#r mai fi multe de completat$ %ulti m-au indemnat sa scriu o carte despre puscarie, un fel de
dezvoltare a celor scrise aici. &and s-o mai scriu insa si pe aceasta, nu stiu$
' o diferenta mare intre e(periment si viata reala din penitenciar$ /tan!ord a !ost un soi de
"uscarie "ornita de la #ero, iar conditiile de detentie c'iar bunicele, daca le com"aram cu
inc'isorile comuniste si in anumite "ri-inte, c'iar cu cele actuale din Aomania(
uscariile reale nu sunt zidite peste noapte si umplute cu infractori aflati la prima
condamnare$ 'le sunt populate, in proportii diferite, de rec!ini recidivisti, ce au impus de
generatii anumite reguli, independente de cele ale gardienilor$ 'ste o lume aparte, in care
necazul nu vine doar dinspre angajatii institutiei, ci si dinspre ceilalti colegi de celula$ #supra
acestui aspect voi insista un pic$
) componenta importanta a lumii puscariilor o reprezinta sodomizarea, despre care am scris
cate ceva in articolul*
2ontrolare prin #636@;Z%5E si umilire sexuala
<ar mai sunt multe altele ce nu le -oi anali#a aici( Ba -oi limita totusi la a -a "re#enta o scurta
imagine a detentiei din Aomania( /tudentii din e+"eriment "ot !i asemuiti cu in!ractorii
C"rimari0, cei ce intra "entru "rima data la "uscarie( @ata in mod normal "este ce ar da=
Ba$oritatea celulelor din aresturile situate in subsolurile sectiilor de "olitie sunt camarute
e+trem de mici, cat sa intre "aturile su"raeta$ate( @ntr-un colt o"us usii se a!la tineta, ce-a antic ce
a !ost demult galeata si in care arestatii urinea#a( ontinutul ei se arunca o data "e #i, la baia
comuna, cand toti ocu"antii cate unei celule au cate-a minute sa stea la ?c si sa se s"ele(
Aerisirea camerei se !ace "rintr-un mic Cgemulet0 I!ara geamuriJ "re-a#ut cu mai multe
randuri de #abrele si "lase de sarma( <e !a"t, e un !el de a s"une, caci "atrunde !oarte "utin aer si
lumina( @ar in acest s"atiu se !umea#a la greu R
@ntr-unul din aresturi am dat "este o metoda de "ede"sire in masa a tuturor ocu"antilor cate
unei celule= -ara, "rin e+terior se obtura gemuletul si se dadea drumul la calori!er R @arna,
-ice-ersa(
F data "e #i se !ace si "limbarea, intr-un C"limbator0 cat o su!ragerie mai maricica= "atru
"ereti, !ara "la!on, ci cu multe #abrele si "lase de sarma(
and le -ine c'e!ul, gardienii "ot !ace C"iata0, un soi de control general, cand arestatii sunt
scosi a!ara, se de#braca in "ielea goala si li se -eri!ica 'ainele si celula( Fbligatoriu se lasa in
urma o de#ordine cat mai mare(
<u"a ce se termina !a#a urmaririi "enale, arestatul este de"us la "enitenciar( Acolo totul e mai
mare= camerele, !erestrele, "limbatoarele( <ar si neca#urile(
@n ca#ul in care esti "rimar si nu esti Cba#at0, -iata ta -a !i !oarte grea( Probabilitatea de a
de-eni lac'e "rin sodomi#are, este destul de mica, insa -ei !i cetatean de categoia a doua( 8ei sta
la al treilea "at su"raeta$at, cu inca unul sau c'iar doi colegi in acelasi "at( 3a ?c te -ei duce doar
cand e sa !aci "e tine, adica !oarte rar, "entru a nu-i deran$a "e baietii-sta"ani de la "atul unu( <e
"limbat "rin camera, nici nu "oate !i -orba, caci ii deran$e#i "e aceiasi /ingurele momente cand
mai e-ade#i din "at sunt "rogramul de "limbare si cand -ine masa( /tai la rand la -i#eta, iti iei
re"ede castronul si !ugi la "at(
<in cand in cand iti iei cate un Cca"ac la urec'e0, ca sa nu iti uiti Cmenirea0( and "rimesti
"ac'et de acasa, treci cu el intai "e la sta"ani, sa-si aleaga ei ce le "lace( u "utinul care iti
ramane, !ugi din nou re"ede la "at, sa nu le iei aerul(
/tudentii din e+"eriment a-eau care -a sa #ica scoala( Aau de ei, daca ar !i intrat intr-o "uscarie
reala romaneasca( F -orba "re!erata a sta"anilor semianal!abeti este .unu+ cu liceu sa-mi faca
patul0 R u cat ai mai multa scoala, cu atat esti mai rau "ri-it si esti considerat un !raier "rin
de!initie( @n aceasta "ostura !iind, trebuie sa !i mereu atent ce !aci ca sa sca"i de .amen#i0(
Acestea le dau sta"anii din di-erse moti-e( Atat de di-erse, ca nici nu "rea "oti sca"a de ele(
Hiind la "atul trei, cand cobori sau urci, trebuie sa !ac cum-a sa nu le atingi cearcea!ul sau sa le
calci "e "a"uci( Alt!el, amenda( Hoarte mare atentie trebuie sa ai cand im"rumuti un obiect, sa
nu-l strici( 'iar daca nu-l iei de la un sta"an, ci de la unul de acelasi rang cu tine, daca il
deteriore#i, e "osibil ca sta"anii sa a!le si iar sa !ii amendat( 4n ac, "oate -alora si cate-a
milioane R
3a toate acestea se adauga limba$ul( ,sti sistematic in$urat de mama, !iica, sotie sau de ce
considera sta"anii ca te !ac sa su!eri mai mult(
<aca "enitenciarul unde ai !ost de"us nu e din #ona in care locuiesti, "oti e-entual sa ai "arte si
de oarece mici torturi "entru distractia .localnicilor0( @ata un e+em"lu= -ictima este "usa in
butoiul in care se strange a"a si e ."iscata0 cu curent de 29 8 I!olosit la lumina de -eg'e ce nu se
stinge noa"teaJ( Pare slab( :u insa si cand esti ud(
.<etinutii0 din e+"eriment n-au stat decat sase #ile( /igur re#istau ei mai mult R :-a-eti idee
ce re#istent e omul( <ar desigur, e+ista si limite( <intre smec'erii omorati in "usarie, ma$oritatea
sunt .mierliti0 de R !raieri( Aabda el ce rabda, a"oi cand nu mai intre-ede alta solutie decat
dis"aritia celui mai ticalos dintre sta"ani, ince"e sa-si ascuta lingura, "ana o !ace sa taie ca
briciul R
Pentru altii insa, limita inseamna a se s"an#ura R
um "oti re#ista totusi, daca nu esti din lumea sta"anilorS um "oti indura detentia si
gardieniiS /im"lu( Punandu-ti toata nade$dea in bunul <umne#eu si rugandu-te( Asa au sca"at
marii nostri du'o-nici, iar conditiile detentiei lor au !ost cum"lite !ata de toate cele descrise mai
sus(
Asa am sca"at si netrebnicul de mine( 7a mai mult, a lucrat atat de minunat incat am !ost
res"ectat si a"reciat atat de catre baieti, cat si de catre ceilalti( @ar camera in care am stat ani de
#ile, a !acut bunul <umne#eu sa !ie mereu curatata de uraciunile "e care le-am aratat( /ingurii
care m-au urat au !ost cei mai ticalosi dintre sta"anii descrisi mai sus( u ei am !ost in des in
ra#boi, dar ,l mi-a dat i#banda(