Universitatea "$tefan

cel Mare" suceava

Y
Facultatea de Inginerie Electflcd
I
E
Valentin POPA
Eugen COCA
ii
"',
:l
!qea-l
'\
i
DtspoztTtvE
$t
ctRcutTE ELECTRONTCE
lli
indrumar de proiectare
:
-
Pentru uzul studenfilor -
r
2044
Cuprins
,i.'-:..,
Fdi
Cap. 1. Senzori
de temperatr'tri
""""'r"""
!"ri""""""
""'!': """""
:
Gap. 2. Liniarizarea
caracteristicilor
sehzorilor de ternperaturd..."..'...."""
1
'7
9
13
17
25
Cap. 3. Circuite
de amplificare
de bazdcu ampl!ficatoare
opera$onale""
Proi ectarea circuitutui
de lini arizare
" """"""':
Etapete
de
Proiectare.........
i
Exemplu
de
Proiectare
...-....
,
Cap.4.
l*
Cap.5.
Cap.6.
i ,-:
.l
Anexa 1.
Anexa 2.
Anexa 3.
Anexa 4.
Caracteiisti
cil e senzorilor
de temperatura"j"
"""""': ""', " "" " " " "
35
Vatori
standardizate
de rezistoare
in ctasa de toleranle
1%""""
38
Calcutul
erorilor la liniarizarea
cu doui segmente """'
39
$chema
electrici
a circuitului
de liniarizare
""""""""'
45
Dispozitive
gi circuite electronice ll - indrumar
de proiectare
Cap.1.
Senzori
de temPeraturi
in domeniul
masuririlor
electrice,
prin senzor se inlelegJ
un dispozitiv
care
transforma
0 anumitd mSrime
fiz\ca sau chimica intr-o mirime erectrica,
aceasta
drn
urmi
putand fi utilizatS
pentru a indica
valoarea mdrimii mSsurate
sau chiar
pentru a
<;ontrola sistemut
care a
generat-o. Mirimea
fizicd
poate fi lungirne,
greutate'
presiune, temperatura,
etc., cea chimicS
putand fi concentralia diferitelor
gaze' PH-ul'
etc.
pentru
a
putea fi forosite in echipamentere
de misur6, automa{izare
gi control,
semnarere
generate de senzori
trebuie
prerucrate cu ajutorur unor circuite
electrontce
care rearizeazdaga-numita
condition
arc aacestora.
operatiire
principare
care trebuie
realizate
sunt filtrarea,
liniarizarea 9i
amplificarea.
1.1. Clasificarea
senzorilor
oprimdmetodddeclasificareasenzori|orconstdinseparareaacestoraIn
senzori
.care
genereazd un semnal
de iegire sub formd de
lensiut:
l1:-t^::t:::
dependent
de mirimea
de intrare
gi senzori
cirora trebuie sd ri se aprice
din extertor
o tensiune
sau un curent
pentru a produce un semnari de iegire
util. Primul
tip de
senzor este denumit
ca fiind cu autoexcitafie,
iar cel. de-al doilea
este nunrtt
cu
excitalie externd.
calitatea
excitaliei
determinS 9i
calitatea
semnalului
de iegire
pentru senzorii
cu exciialie
externS' Senzorii
pot fi
grupqli
9i
in funclie
de domeniul
tle apricabiritate.
unii sunt cu funclii
crar dedicate, in timp ce ar\ii
pot fi utilizati
pentru
diverse misuritori
specifice.
De exempru,
senzorur de tip marcd
tensometricd
este in
realitate doar un rezistor
variabil
ce poate fi utilizat
:pentru
a mdsura
greutatea'
presiunea, fo(a,
acceleralia 9i
deformarea.
in controlul tuturor
proceselor
industriale'
automatizirire
joaci un ror din ce in ce mai important.
pentru
ca o astfel
de instalalie
sd functioneze
in siguranlb,,este
necesar
ca anumiii
pa,rametri din acel
proces
sE fie
c,unoscufi, cre verorrre
mEsurate
ale acesiora
depinzanci structu ra comenzilor
apiicate'
Cel mai comun
parametru industrial
care trebuie mdsurat este temperatura'
1.2. Senzori de temperaturi
I
Cele mai comune tipuri de senzori de temperaturS sunt: termorezistenlele,
termocuplurile, termistoarele gisenzorii integrali. Fiecare are avantaje, dezavantaje
9i
cerinle specifice privind prelucrarea gi condilionarea semnalului furnizat la iegire. Cei
mai utilizali senzori de temperatur5 sunt termocuplurile gi termorezistenlele, motiv
pentru
care prezentim mai,jos c6teva detalii teoretice. Pentru o prezentare detaliati
se poate consulla bibliografia propusd la finalul acestei lucr5rii.
a) Termocuplurile
'
Termocuplul este un senzor cu cost redus, care acoperd cea mai largE gam6
de temperaturS,comparativ:cu alte tipuri de senzori. Nu necesitd excitalie externd
gi
i
este format dintr-un ansamblu de dou5 conductoare omogene (denumite
termoelectrozi) sudate intre ele. Sudura este denumitd
joncliune
de m5surare
(sau
sudura calde) gi se aflS in mediul cu temperatu ra T care se doregte a fi misurati.
Capetele libere, care constituie
jonctiunea
de referin{i (sau sudura rece) se afld la
temperatura mediului To. in aceste condilii, intre cele doui capete tibere apare o
tensiune termoelectromotoare E* a c5rei valoare aproximativd este datd de relatia:
Er"
=
xn (r
-rr')
Un dezavantaj al utilizirii termocuplurilor este acela cd doui termocupluri
(chiar
de acelagi tip constructiv) pot produce semnale de iegire mult diferite intre ele,
Pentru a obline o precizie bund trebuie reluat procesul de calibrare la fiecare
inlocuire a senzorului. in Tabelut 1 sunt
prezentate principalele tipuri de termocupluri
existente pe pia!5, ?mpreun5 cu caracteristicile constructive gi funclionale,
(1)
1
'.
Dispozitive gi circuite electronice ll - lndrumar de proiectare
Tip Compozi!ie
Limitele de m,isuri
.
(oc)
.
J Fe
Cu-Ni -210 t476a
K Ni-Cr
Ni-AI
:,
-270la 1372
T Cu
Cu-Ni -270 h 4A0
E Ni-Cr
Cu-Ni -270 la 1000
R Pt-13% Rh
Pt 0 la 1768
a
Pt-10% Rh
Pt 0 la 1768
B Pt-30% Rh Pt-6% Rh 0 la 1820
W-5% Re
W-26% Re 0 h2324
N Ni-14,2olo Cr-1
,44/o
Ni-4,4% Si-O,1%Mg -270la 1300
Tabelul 1. TiPuri de termocuPluri
Gama tensiunilor
generate de terrlocupluri se incadreazb intre 1OmV
gi
BOpV, pentru intreg domeniul valorilor de temperaturS. semnalele de iegire
prezintd
neliniaritSli dependente de valoarea temperaturii, aga cum se prezinte in Figura 1
9i,
i1 plus,
fiecare termocuplu are o caracteristicd neliniarS,proprie. Aceasta face dificilS
realizarea unui circuit de liniarizare
universal va,labil. Acurate{ea termocuplurilor
clepinde gi de
puritatea compozifiei metalelor componente gi de piocesul de
fi.lbricalie. Uzual,
un termocuplu nu are o precizie mai buni de 0,5% (uzual 1%) din
ciomeniul maxim de mdsurS.
Termocuplurile necesiie, aproape intotdeauna,
circuite
cie amplificare gi de compensare
a
joncliunii de referinli.
F H E. S
.0
=*'0,5 b<,
P.,t
.w.
- r. L'
,;:S.
,ft.,5
:c.
:
'!J'
'n
.E
''''r!;.
tl)..^-
:.,h -z'?
.-t1..
rlJ
_3
'{,1
.
Figura t. Eroarea de neliniaritate pentru
termocupluri
Este impor:tant de notat cA termocuplurile indicd intotdeauna diferen[a dintre
temperaturile
a doui
joncliuni
(a joncliunii
calde gi a
joncliunii
reci). Temperatura
joncliunii
de misurd este temperatura importantS, util5. Cealalt5
joncliune
este fie
menlinutd la temperatura de referint6 (0'C) fie aceasti condi{ie este simulatd cu
ajutorul unui circuit electronic.
i\
b) Termorezistentele
Metatele
Si
semiconductoarele iSi cresc rezistivitatea atunci cdnd sunt @
incSlzite,
rezisten{a acestora crescand odatd cu cregterea temperaturii. Acest
mecanism,
in metale precum,
nichelul, tungstenul, cuprul sau platina, este folosit in
aga-numitele
detectoare de temperaturi rezistive RTD (Resistance Temperature
Detectors).
Detectoarele pe bazA de platinE (PRTD - Platinum Resistance
Temperature
Detectors) au o dependen!5 rezisten!5-temperaturi .aproape liniarS,
relalia putAndu-se
exprima astfel:
unde:
(
| / r\/
-rrl')
R(r)
=ncorir."L'*s[r
#) #.u[' *X#)'.J]
(2)
4
Dispozitive
$i
circuite electronice ll - indrumar de proiectare
R(D
=
rezistenta la temperatura 7
. .:a I
R(0)= rezistenla la temperatura de 0,01
oC
sau 273,16
oK
:
o
=
coeficientul de temperatura
F =
constanta Van Dusen
r
=
temperatura (in grade C)
Valorile tipice pentru aceste constante sunt:
q
=
0,003926; 6
=
1,491i
I =
0
pentru f
<
OoC
Ai F =
0,1103 pentru f
>
OoC.
in practicS, valorile acestor constante o, 6,
F
gi R(0) se determind prin
nrisurarea valorii rezistenfei la temperaturi cunoscute (dintre care una este 0
"C) 9i
r
'
rezolvarea sistemului de ecualii rezultat.
Termorezistenlele se clasificS in functie de compozifia materialului din care
sunt construite gi de rela{ia de dependenld rezisten!5 / temperaturd. in Tabelul 2 sunt
prezentate citeva tipuri de termorezistenfe: .
Denumire Material
Rezistenfa
la 0'C (Cr)
Valoarea coefi cientului o
PT1 OO Platind 100 0,003850
PT2OO Platind 200 0,003850
PTsOO Platind
ann
0,003850
PT1 000 PlatinA 1 000 0.003850
D1 00 Platind 100 0,00391,6
SAMA Platini 9',i29
:l
n nn3q23
|
i
Nt120 Nichel 120 0,006720
Cu1 0 Cupru 10 0,0a427 4
Tabelul 2. Tipuri de termorezistenle
Termorezistentele
din platind oferi cele mai bune caracteristici, printre
care
9i
o precizie
foarte bund, gamd
mare de temperaturi de misurS, rezistentd chimicd
in
mediile industriale- Termorezisten(a PT100 este cea mai utilizatd termorezistentd
gi
este caracterizatd prin faptul,ci la punctul de topire al ghelii
are ,"zis{enfa
egald cu
100fi. Tipurile
PT200, PT500 gi PT1000 au apdrut mai recent, oferind de fapt simple
multiplicdri
ale curbei caracteristice pentru
PT100. Astfel,
pTS00
are de 5 ori
rezistenta lui PT100 la o aceeagi temperaturS.
Rezistenlele mari necesitE mai pulin
rnaterial
9i
ca urmare sunt mai ieftine iar senzorul rezultat va fi mai mic
Ai
cu un pre[
de cost mai redus. AceastE reducere de dimensiune atrage insi dupd sine gi o
reducere
a curentului de excitatie ce poate
fi aplicat. Un curent mare ar duce la
autoincdlzirea
senzorului, der aceea se aleg valori ale acestui curent de 0,2mA
-
0,25mA. Termorezistenla
PT100 este utilizatd in cea mai mare parte a aplicatiilor
industriale
'
Deoarece termorezisten[a trebuie excitati cu un curent, rezistenla firelor de
legdtur5
se adaugd la valoarea termorezisten[ei. introduc6nd o eroare de misur5
supl.imentari.
Aceastd eroare poate fi micaoratd dac5 se mdsoari rezistenla firelor
de legiturd
9i
la calculul final se introduce un factor de corec{ie propo(ional.
Unul din dezavantajele termorezistentelor este dat de neliniaritatea rezistentei
in func[ie de temperatur6 aga cum se prezintd
in Figura 2.
l
.a
.;c3
.l:
Temperatura
fC)
c:. c5 c'
(r-'
Ef, Ir)
- t-1., t:.1
'a ct ..o.
rj-)
Cr ' ln
f?!frr
1,e
..'::
'1.6
:R." ,.
Y
t,+
:lD
'.E''r.3
cni
tEl
:=
rh .'0,
.-t]. . r '
E.,r,q
.8..
d
0,4
H-i .
o
Figura 2. Eroarea de neliniaritate pentru termorezistenta PT100
Dispozitive qi circr-rite electronice ll ' Indrumar de proiectare
Cap. 2. l-iniarizarea
caracteristicii
senzorilor de temperatura
:
La cea mai mare
parte a senzorilor, dependenla dintre yrdrimea
de intrare
qi
cea de iegire nu este liniar.d. De exemplu, la termocupluri, evoli-rtia
tensiunii in func{ie
de temperatur5
diferd de la un dispozitiv la aitui gi are o evolutie neliniard.
Senzorii cu
un astfel de comportament
se numes c netiniari. \n Figura 3 este
prezentatd o
comparatie dintre curbele realS
gi idealS
pentru un termocuplu, ca referinli
ludndu-se
valorile terminale
(de la capitul domeniului de temperaturE).
Iegirea
Figura 3. Liniarizarea cu un singur segment de dreaptd
l
Exista
doua metode
de a face liniarizarea caracteristicii:
software
sau
hardware. Cele doud metode mai sunt cunoscute in literaturd ca metode
digitale
9i
resper:tiv analogice.
Liniarizarea
software const6 iri modificarea
valorilor date de
senzor prin metode matematice
(se face dup5 conversia analog digitala
a semnalului
rezultat de la senzor, fie utilizdnd aproximarea cu polinoame de rang mare fie prin
taSele rle corespondenld).
Mai mulie informalii se pot gdsi in materialele
bibliografice
indicate la sfArgitul acestei
lucrdri'
Liniarizarea
hardr,vare
se realizeazd cu circuite integrate
analogice
care
;calizeazd o fr:nclie de transfer neliniari Cu ajrl{orrtl rtnor aprnximatii
hardware
lirriare, care sunt drepte de diferite
pante, se aproximeazd
caracteristica
neliniard
a
+f,
Curba, ideali
senzorului. Diferenla dintre valoarea reald gi aproximatia
hardware liniard se r -t-
numegte eroare; de conformitate gi reflecti cAt de bine se conformea
zd curba
liniarizat6 la curba neliniar:5. De-a lungul curbei, sunt prezente
aga-nurnitele puncte
de fr6ngere care.ge nereazderori pozitive sau negative de conformitale, ca in Figura
4. Este evident'ici utilizarea mai mulior puncte va duce la scdderea erorii de
conformitate. Punctele de frdngere sunt plasate de-a lungul curbei astfel inc6t sd
minimizeze erorile de conformitate pozitive gi negative. Pentru obtinerea unor erori
mici se utilizeazd scheme de aproximare cu pdni la
g
puncte de frangere (cu
10
segmente de dreapt5) ating6nd o conformitate tipic5 de
p6ni
la 0.015% din domeniul
cie misurS. in cazul in care mirimea de intrare. depdgegte limitele minimd sau
maximi ale domeniului, iegire a va ii complet neliniar5.
Eroarea de
conformitate
Aproximafii hardwa re inversate
Curba reali
Ie5irea liniarizati
Caracleristica
modulului
de llniarizare
F'igura 4. Liniarizarea hardvrare a caracteristicii prin aproximare
cu segmente de dreapti
Practic, liniarizarea in vederea ob{inerii unei anumite erori de conformitate se
face prin introducerea unui circuit electronic care preia semnalul
provenit de la
senzor gi care genereazd o caracteristicd de transfer de tipul aproximatiilor liniare
neinversate din Figura 4 (cele trasate cu ingrogati intrerupti). Prin combinarea
caracteristicii
senzorului cu cea a circuitului de liniarizare se obtine o caracteristici
aproximativ liniarE (in lrmita erorii de conformitate acfmise), foarte apropiat6 de cea
idealS (figuratd cu linie punctata subtire).
I
....7
'l
/
:
\
Dispozitive
9i
circuite electronice tl - indrumar de proiectare
Cap.3. Circuite de amplificare de bazi cu amplificatoare operationale
Amplificatorul operalional (AO) este un amplificator cu intrare diferen{iali
9i
iegire simplS, folosit in scheme cu reac{ie externb
9i
care,reprezinp cea mai simpld
9i
mai ieftind solulie de realizare a oricdrei funclii analogice de circuit. in mod uzual,
unui AO i se atage azd in exterior un circuit de reactie cu ajutorul ciruia se
pot
controla amplificarea, rezisten{a de iegire
gi care minimizeazd efectul mirimilor de
intrare de decalaj, imbunStitegte stabilitatea amplificirii'crescAnd in acelagi timp
9i
gradul de liniaritate a circuitului gi impedanfa sa de intrare.
Figura 5. Simbolizarea amplificatorului opera{ional
Simbolizarea unui AO este prezentati in Figura 5. Amplificatorul operafionai
are doud borne de intrare gi una de iegire. Borna notatd (-) este numitd intrare
inversoare deoarece semnalul de la ie9!rea AO este intotdeauna in
antifarE cu cel de
pc aceastd bornd. Borna notati (+) este numiti intrare neinversoare, deoarece
senrnalul de la iegirea AO este intotdeaun ainfazAcu cel de pe aceastd born5.
,
-,
Analizaschemelor cu AO se face considerdnd amplificatorul operalional ca
fiirrd r-rnul ideal. Un AO ideal este caracterizat prin:
- amplificare ?n bucl5 deschis6 de valoare infinitE;
- impredan!5 de intrare infinitd;
- iripedan!5 de iegire nul5;
- bandd de frecvenld
infinita;
- tensiune de iegire nuli pentru tensiune de intrare nulS;
- caracteristicd de transfer liniari
9i
simetricS;
.
insensibilitate fati de varialiile de temperaturi, varialiile surselor de alimentare
gi a
t,.:nsi,Jniloi- Cc intrarc dc mccl comLln;
- revenirea
instantanee din saturatie.
1 'j,.
:J
specifice oriciror Bcheme ce utilizeazd dispozitive bctive. Astfel, impedan{a de intrare
este finiti, cea de,iiegire este biferiti de zero, viteza de varialie a semn'alului de iegire
i.
1
:
::
.
Amplificatoarele operi*lionale reale diferE de cele ideale datoritd limitirilor
:
gi banda de frecvdn{e fiind
gi ele finite.
.
in practicd existi b serie de chcuite de amplificare cu AO standard
9i
anume:
3.1. Confi gu ratia r,l einversoare
'
.
Schema de princlbiu a unui hmplificator de tensiune realizal cu AO in configuralie
neinversoare este prezentatS:in Figura 6.
::
Figura
6. Amplificator operalional in configuralie neinversoare
r'
l
Valoarea amplific6rii este dati de relalia:
:
i
d
=uo
lui -l+
R, / R,
r*\
f}
(3)
10
3.2. Configuralia inversoare
Schema
de principiu a unui amplificator de
inversoare este
prezentati in Figura 7.
Dispozitive gi cilcuite electronice lF- lnclrumar oe
Prolecnre
I
tensiune realipat cu AO in configura(ia
'i
t
U3
L;l
Figura 7. Amplificator operational in configuralie neinversoare
jr.;
Valoarea amplificdrii este dati de relalia:
d=uo/zti
*-Rt/R.
3.1t. Confi
guratia diferenfiali
Schema de principiu a unui amplificator
Prezentati
in Figura 8.
(4)
de tensiune diferen{ial, realizal cu AO, este
Figura 8. Amplificator operafional in configura{ie diferenliali
tl
ao
=(&l(4
+n-)0*ft, tRr)ui
-(n,
lR,)u;
in cazul in care se indeplinegte condifia:
relalia (5) se reduce la: :
-''R,
l*
-\
t/o
=r.Vr" -ll , J
n,
si c;r*uiiul se comportd ca un amplificator diferenlial
pur.
Valoarea tensiunii de iegire este datd de relalia (5):
R,
=R,
Rz R3
(5)
(6)
.fa.
.;
(7\
12
Dispozitive
9i
circuite electronice ll - indrumar de proiectare
Capitolul 4, Proiectarea circuitului de liniarizare
Liniarizarea caracteristicii unui senzor de temperaturd nu
poEte fifdcutE in aga
fel incrt eroarea fald de o caracteristic5 idealS si fie zero. Scopul circuitelor de
liniarizare este insi ob{inerea unei dependen[e U
= f
(f) cit mai apropiate de o
dreaptd. intotdeauna vor exista ins6 erori de conformitate. Cregterea
complexitSlii
circuitelor de liniarizare, determinati de numirul del puncte de frAngere ale
caracteristicii iniliale, conduce la oblinerea unor erori de conformitate din ce in ce mai
Dacd, de exemplu, se folosegte un singur
punct
de frdngere - ca in Figura 9,
iezultatul liniarizdrii va fi cel prezentat in Figura 10. Se poate remarca reducerea
erorii de conformitate, aceasta fiind cu at6t mai micd cu,cAt numdrul de
puncte de
frd.ngere este mai mare.
Caracteristica
liniarizati pe portiuni
Figura 9. Caracteristica senzorului neliniarizqt
Pentru liniarizarea caracteristicii senzorului se va porni de la o caracteristicd
liniarizatd pe po(iuni (Figura 9):
lir',
=
krr.T+c pentru r efr,,rrl
Caracteristica realS
(8)
(e,) ksr
U,
_U,
Tr
-7,
':
U
Uz
jCar:acteristica
lin
Figura 10. Caracteristica liniarizati cu un singur punct de fringere
?,'
-
In vecterea;liniarizlrii, tbnsiunea de iegire a senzorului este preluati la intrarea
l
unui circuit electronic care ard caracteristica de transfer;
U,.7.
-Uv.T,
Si c=
'
r r
I
T,
-T,
Ur
Ur
,R
:. j.'
1f
,,
7K,.[/",
+ c'
I
i
conform schemei bloc din Figura 11:
.:
j
Figura
11. Schema bloc a primului circuit de liniarizare
ih ansamblu, senzoruli gi cirouitul de liniarizare vor avea o
transfeide forma:
U
;, =
kr-U
,,,
* cr
=
kt-kst'T' + kr'c
r,
+ c,
(10)
caracteristici de
il
14
(11)
Dispozitive Si
circuite electronice ll - Indrumar de proiectare
":
:i:
.j:
:
,,
,
Pgntru
ob(inerea
ungi caracterlstlcl
ca[ IIl"l
'lPrL'Prots
ue
q"q
'vvgrsr
r"
Ponditia:
-
.:
.-..
i.
'
$-:,
ir*o
=
k,*o,
=)
kt
=
Y
=
4;
I
lu,
-uJtvr -r,
::
i
: i ,
din Figu
ra 12, amplificatorul
operational
flind
Circuitul
de lit'riarizare
pcjate tl cel Qln Flgurd
tz' Qtrrv"r'vsrv!sr
vr-
atirnentat
diferenlial
cu
+/- 5V'
:,A
H;
'i
'j
,:
LI"ui
rrj
:
.ii
::
ii
:i1
I
Figural2.Exernp|udecircuitdeliniarizare
i
:1
:u
-cnectarda altor
circuite
de amplificare
A - irrtrare
Pentru
ct '\e
vv
'F.o- tensiune{
de referinlii
'ij
1:
Acest circuitiva
treuui
sa aibe
urmatoarea
caracteristici
de transfer:
(12)
(13)
(14)
'LI*,=
k.U,n+c
j
,l
unde LI," este
tensiuned
generata
de termocuplu
sau termorezistenld
iar constantele
it
ir
gi
c sunt cele
din relalia
(9)'
l.in6nd
cont de reralia!tsl ti
de
particuraritd[ire
circuiturui
din Figura'12,
ob[inem
'pehtru
circuitul
de liniarizare
ecuatia:
15
tIo*=(n lG.
"&)X1+R,
/Rr)u,,
-(R,
/R,\8"
Prin identificare, se pot proiecta
valorile rezistoarelor R,...4,
:care
trebuie sd respecte
rc,
=
((u,
-
u,) /
F, -
r,))
4fu
,
*
u,) r
k, - I ) = &
/(n, + R_
),0
+,_R, / R,
)
F ,
(15)
$1
,R,_
Kt.c$ +ct
=
*I"
I\2
Din_relalia (16) se determin5 valorf,e rezistoarelor R, gi
&,
pentru
aceasta se va
impune una dintre valori, calculindu-se apoi cea de-a doua.
:i
D3 elemRlu, se poate
impune Rr
=
5l,l ke gi apoi se deter:minid n, din relalia (16).
Relafia (17)
se impune in v6derea minimiz5rii derivei tergnice a amplificatorului
opqra{ional.
Astfel:
(16)
"i"'.-,
&
R; l(n, *n.,)=
&.&
/(4 +n,)
(17)
Valorile rezistenlelor obfinute cu relaliile de mai sus se aproxim eazd cuvaloarea cea
mai apropiati din standard, pentru toleranfa de 1% (E96).
Valorile standardizate
pentru
clasa E96 sunt prezentate in Anexa 2. .
;i:
16
_"--"
{i
ulspozmve
sl clrcufie elec$onrceiil - Inorumar oe prolecElte
Gap. 5. Etapele de
Proiectare
Etapa 1. Proiectarea schemei bloc
Presupunem ci liniarizarea caracteristicii senzorului de ternperaturi se va
faee
cu un numir r? segmente de dreaptS, numdr stabiiit astfel incat sE se respecte
eroarea de conformitate maximd impusi in tema de proiectare. Schema de principiu
a circuitului de liniarizare este prezentati in Figura 13.
:
i
:
Figura 13. Schema electricE de principiu
a circuitului de liniarizare
,l
'ti
Circuitul
pentru obtinere:
segmentuluide
pant5
Pr(kr,
cr)
Rr, Rz, Rr, &
Circuitul
pentru obtinerea
segmentuluide
panti
Pz,
(kz, cz)
Rs,
&,
Rz) Rs'
Circuitul
pentru obtinerea
segmentuluide
panti pn
&,+1, &+1, &,*s, &,*s
17
Fiecare circuit utilizat
pentru oblinerea unui segment de panti dati este un
ciicuit aseminitor cu cel din Figura 12. Cu exceplia primului circuit, pentru primul
segnierrt;"celelalte circuite
pot sa fie conectate fie direct la amplificatorul sumator final
fie la intrarea primului circuit (intrarea A), in func{ie de relafia;intre pantele
segmentelor alese
pentru liniarizare. Proiectarea fiecirui astfel de circuit implicE
determinarea a patru rezistenle Rn4, Rn+4, Rn*5, Rn*e Ufld n>2 reprezintd numdrul
de segmente de drreaptS folosite la liniarizare.
Etap a 2. Trasarea
:caracteri
stici i sen zo ru I u i
in functie de senzorul impus in tema de proiectare, se va trasa prin puncte, din
grad- in grad Celsius, caracteristica tensiune-temperaturd.
Caracteristica se
reprezinti intr-un'sistem de coordonate
(U,,2)- unde U, este tensiunea de iegire a
senzorului (de fapt tensiunea de intrare in circuitul de liniarizare) iar T este
temperatura. Datete se vor prelua sau se vor calcula folosind informaliile
9i
relaliile
din Anexa f . in Figu ra 14 este prezentat un exemplu de astfel de caracteristicS. Cu
linie continui s-a figurat caracteristica idealS
(liniari)'a senzorului.
Caracteristica realS
Tr T2 temperatura
Figura 14. Caracteristica
senzorului de temperaturi
Observafie: in cazul
caracteristicd este o
in care senzorul imPus este
func!ie rezisten!5-temPeraturS,
o termorezistenfa,
a carei
valoarea tensiunii Ui se
1B
Dispozitive
9i
circuite electronice ll - indrumar de proiectare
'determin!
considerand termorezistenta
excitate cu un
,curent
de 0,2 mA. Pentru
domeniul
de'temperaturi impus, se calculeazi din grad
in
grad Celsius valorile
;
fezistenfei
cu relalia din Anexa 1, iar valorile astfel obfinute sunt inmullite apoi cu A,2
'pentru
a se obline valoarea tensiunii
(Ji
(exprimatd in tVlf ca
9i
in cxrzul
q
termocuplului.
Valorile astfel ob{inute vor fi dispuse tntr-un
plan (U,,7), ca in
exemplul din Figura 14.
Etapa 3: Stabilirea segmentelor
de liniarizare inversate
Caracteristica
obtinuti la etapa precedentd va fi dproximatd cu segmente de
ciieapt6. Se impune ca primul segment sd porneascd din primul punct al
caracteristicii senzorului
( T, U,) iar ultimul segment sd se termine in ultimul
punct al
:
caracteristicii senzorului
( T, U^).
Tr lz 13 Ia l
Figura 15. Aproximarea caracteristicii cu segmente de dreapti
Un exemplu de aproximare
prin trei segmente de dreaptd este
prezentat in
Figura 15. in figuri este evidentiati
gi eroarea de conformitate. Aproximarea
trebuie
s6 ser.faci astfel inclt sd se respecte eroarea maximd de conformitate impusd
pentru
fiecare segment de dreaptS. Numirul
de drepte folosit pentru liniarizare nu trebuie si
fie rnai mare decit cel strict necesar,
pentru a nu cregte nejustificat costul circuitului.
Ur
Uq
U:
Uz
U1
.1q
Pentru fiecare segment
forma:
:.1
,
;:
U,
=k,-T
+c,
Uot
=
k,r.U,
=kit.\.T =
k,a"ot.T
de unde rezultS:
k,,
=
k*^ lk,
de dreaptd ob{inut astfel se determinE cSrte o ecuatie de
in care este important sd se determine constantele numerice k, gi c, cit mai precis
pe baza punctelor de inceput
9i
de sfdrgit ale fiecirui segment de dreapt5.
f.:
Etapa 4. Proiectarea circuitului de liniarizare
pentru primul
segment
La etapa piecedent5 s-a determinat valoarea lui f,. Aceasta inseamni cE
pqntru intervalul de temperaturd T, ... T, caracteristica senzorul a fost aproximat5 cu
o rdreapti de pantS k,T . Aceasti panti nu este ins5 cea idealS pe domeniul de
liniarizare, notati k,*^ gi figurati cu linie intreruptd in Figura 15. Ajustarea va fi
fdcuti de primul ciicuit de liniarizare, care va fi proiectat pentru a amplifica cu o panti
/r,, astfelinc6t se avem:
,
(18)
(1s)
i'
*:
(20)
Circuitul de liniarizare este similar cu cel din Figura 12. Tensiunea de iegire U,, este
datd de relalia (14). Prima conditie de
proiectare ce trebuie impusi, este ca acest
circuit si amplifice'semnalul de intrare {./, doar: pentru tensiuni de intrare
(},>U,
adici:
(1",
=o
pentnt
(It
<(ll
20
(21\
Deoarece
circuitul va fi atimentat intre
+5V gi GryD, semnalul
l
hegative
gi va avea valoarea zero
pentru U,.Ur, dacja se
:i
'(Jo=0
Pentru
U,=Ur:
u
o =
o= (& /(& *
&))0
+ fi, /ft,)u,
-
(& t R?).E,
de unde rezultd:
Y,, nu
Poate
lua valori
impune in relalia (14)
(22)
(23)
F: :I
Oblinerea
pantei
(20) astfel:
(R, /(ft, +R-)Xl +.R, /rR,
) =
k,,
=
k,o"o, / k,
Relaliile (23)
ei
(24) sunt cele doud relalii impuse
pentru a liniariza icaracteristica
pe
primul interval T, ...Tr. CombinAndu-le
se obline:
&,'^R, =
(!*, l k,).(U
t
l E")
(25)
in relafia (2S) se impune una dintre rezistenle
gi se defermini apoi cea de-a doua-
Valorile celor doui rezistenfe trebuie si fie standardizate, aproximind
valorile
ob{inutedinca|culecuceIedintabelu|dinAnexa2.
Cu valorile astfel oblinute se determind apoi din relalia (23) sau (24) raporiul R, /-Ro
'
iar pentru
determinarea
valorilor rezistenlelor se procedeard la fel ca in cazul R,
9i
i
/ir. Valorile celor doud rezistenle
trebuie sd fie standardizate, aproximdnd
valorile
obtinute din calcule cu cele din tabelul din Anexa 2.
:,
1,,, se.face impunAnd ca panta din re{alia (1p) sft respecle relalia
(24)
i!
21
Etapa 5. Proiectarea circuitului de tiniarizare pentru
al Z-lea segment gi a
urmftoaretor
.| ,.'
,tt
Odat5 incheiatd
proiectarea circuitului de liniarizare pentru pq)mul
segment
rezultd cd primul circuit respecti o relalie de forma Uor=k,,.U,+c,. Acest circuit i9i
men[ine funclionarea in continuare, adici gi pentru intervalul de temperaturi Z, ... Tr,
unde caracteristicd senzoruluira fost liniarizati cu o dreapti de panll kr.T .
in acest caz, primul circuit va asigura o pant5 k,r.k, dileriti de 1,r,,, (deoarece
kt este diferit de
,
kr) pe dorneniul de tempe raluri 7., . T, in aceastd situalie, va
F'\
tre5ui sI se introduci un nou circuit care.si ajusteze panta primului circuit (, pentru .
t??!odr.ul k,r*d"* k, sd devini egal5 cu k,*r-
.'
a) Cazul kr>k,
.
in acest caz, ail 2-lea circuit de liniarizare este similar cu cel din Figura 12, dar
conectarea iegirii'sale se face la intrarea I a primului circuit, printr-o rezisten!5 R
=
1O t6nmi. Pentru acest circuit, se impune ca semnalul de iegire sa fie diferit de zero
numai daci U,>Ur, similar cazului precedent.
Jinand
cont de relalia (14), aceasti
condilie inseamnS:
:
uo
=
o= (4 l(n, +
R)Xr
+
4
/ R")u,- (n, t4)r"
(26)
dq unde rezultS:
;
(n
4n
+&)(1+& /&)
=
E" t(J,
(27)
Prin gonectarea
celui de-al doilea circuit la intrarea A a primului, tensiunea de iegire
a primului circuit, pentru intervalul de temperaturi T, ...7, devine:
i
uot
=(,t,, -
(n, /(& *&D0 *& /&X& / R)u,
-
(e I Ru\n"
22_
(28)
ulspoz[]ve
9l
clrcu|le etecrronrce lr - Inorumar ae
Prorecrare
in care
4 Si
f,, (relalia 15) se cunosc de Ia etapa precedenti, iar R=10 kohmi.
Panta din rela{ia (28) va trebui sa fie cea idealS, adicS:
:':"-: . t
':kz'.fk,,
-
(& l(n, *R,))(t + R, t R,)(n, ln)]
=
kid,or
Relafiile (27) gi (29) sunt cele doui relalii impuse pentru
a
al2-lea interval T, . .7, CombinAndu-le se obtine:
:
/\
Rrl&
=
(E"x, lR.u,)t(r,,
-kd""t
lk2)
(2e)
ll
liniariza caracteristica pe
(30)
in relalia
(30) se impune una dintre rezisienfe gi se determini apoi cea de-a doua
fie standardizate, aproximind
valorile oblinute din calcule cu cele din tabelul din Anexa 2.
l
Cu valorile astfel oblinute se determini apoi din rela{ia (27) sau (29) raportul fi, /,R'
iar pentru determinarea valorilor rezistenfelor se procedeazE
la fel cain cazul
& Si
(. Valorile celor doud rezistenle trebuie sd fie standaidizate, aproximAnd valorile
obtinute din calcule cu cele din tabelul din Anexa 2.
'
,
in acelagi mod se procedeazd gi cu urmitoareie segmente dacd panta urmdtorului
segment cregte fald de cea a segmentului anterior.
I
'
b) Cazul k, <k,.
ln acest
caz, al 2-lea circuit de liniarizare este din nou similar cu cel din Figura 12,
cJar conectarea iegirii sale se face direct la intrarea sumatorului final. in aceastd
situafie, panta totaii se obline prin sumarea pantelor
celor doul circuite (pentru
prirrrul
segment gi pentru al dpilea).
$i
?n acest caz trebuie indepliniti condilia:
ktt^o\itr"ot
.k
z =
k
ia"ot
Astfcl se obtine rela{ia.
t
z5
!:
'
(k,, *(& l(n, +&)(l +&t&)\.k2=kid"or (31)
a
.:
i
Condifiile (26)
Sii:respectiv
(87) sunt valabile
9i
in acest eaz.
I
it
: .. .
Din combinarea relaliilor (2ft
9i {31)
rezutt5:
i
:
4
/4
=
(8, / u
r)X(!r,o,n
I kz
*
kt1)
(32)
in:reiaqia (32) se impune uria di:ntre rezistenle
gi se determinE apoi cea de-a doua
'i;j
rezistenli. Vator;ile celor doire rezistgnfe trebuie s5 fie standardizate, aproximdnd
:
"1::1"
obfinute
Fin
calcule eu cele din tabelul din Anexa 2.
fl
Cu valorile astfel oblinute sd determini apoi din relafia (27) sau (31) raportul R, /n.,
'."
'"
:,i
iar pentru
{eterminarea
valqrilor rezistenlelor se procedeazd la fel-ca in cazul
& Si
l.ji
Jlu. Valoril{ celOr doud rezistente trebuie s5 fie standardizate, aproximind valorile
li6
obfinute diri calcule crl cele din tabelul din Anexa 2.
in acelagi mod se procedeazS gi cu urmitoarele segmente dac6 panta urm5torului
lii
segment scade fbli de cea a segmentului anterior'
{, ,J
:i
iiJ
irl
ri
lii
24
i. -
i
l'.'
6.1. Tema de
Proiectare
Se se
proiecteze un circuit cu amplificatoare
ile
pentru liniarizarea
urmdtoarele
caracteristicii
unui senzor de temperatur5
cu termocuplti,
.r:
care sd aibd
i
..
':.
:Performante:
;
Gama
temperaturilor
de lucru : Tt
=
60"C
"'
T7 24aoc ',
.
I
.:
- Tensiunea
de referinfi
pentru circuitul de liniarizare: E,
=25inY
- Eroare maximE admisi
pentru tiniarizare:
0'35Yo,'
.
:
circuitul va fi alimentat
cu tensiune diferenliala
+/- 5V.
;:
'
6.2. Rezolvare
Ite
ide
coordonate
(4
=6A"C, ,Pentru
inceput
se traseazi dreapta
prin
nulcte
i
i
ut=3.ll6my)
gi (r,
=240oc,
u2=L3mv)'
oreiptS care se numeste
curb6 idealt'.
i
'Caracterlsticile
acestei drepte sunt date de coeficienlii h;*", gi c,o"o1'. ,
Cap. 6. EremPlu
de
Proiectare
kr+^
=
9r
-icleal
-
DisPoziWe
$
cirtuite electronlce ll - Inorurnal rls
Prurw'rc
(33)
(34)
':''-f
'
tqr*"lt
;
Ui-!
ceea ce inseamni k,*^
=0,05491
lY l"C
.:
Tr-.7'
uPTz-u2.Tl
adic5 c
id,ot =
0,17 866tr'
\-7,
:urbei ideale iunt date in
:i:
'[:igura
16:
cq
13,00mV
Curba realS
-,
Tensiunea
de iegire
3,1150rnV
i69"C
,
/
)' '
l
/i* remperatura 240'C
Figufa 1$ C,aracteristicile
realS
9i
ideali ale senzorului de temperaturi
..
--.-
in etapa urmAtoare
se:calculeazl
eroarea
procentualS a tensiunii date de
\-,
-*,-.g.:,.
, , .- ; r F
-t:-_
r^l_.
senzor in ralbrt cu curba ideatd (cotoana E din tabelul din Anexa 3). in
punctul in
care aceast5 eroare est6 maximi, se prevede un punct de frAngere a caracteristicii
circuitului de corectie.
,=lu,^-u,*"'l .ro"
(35)
U
id"ot
-
-.rl''
,
gi s? determina eroarea maxirna din tabelul din Anexa 3: t***
=0,8224910/o,
QtOsfa
::l-
care se obline la temperatura
de 106"C.
Pentru inceput se va incerca
liniarizarea cu doui segmente de dreaptS. Dac5, in
rlculelor,.se
v.a constata cA eroarea maxime obfinutd
pe fiecare
;egiTient in parte este.mbi mdre'dec6t
cea impusi in datele de proiectare, se revine
ia acest punct gi se aleg mai multe
puncte de frAngere
(dou6 sau mai multe'
pAnd
. .r
!tYl h-:-
cind sunt satisficute cerinlgle
privind eroarea maximl admisibil5). Primul segment ai
curbei de liniariz"r*
-rb
t'ermini in acest
punct ( 106"C
),
loc in care incepe al doilea
segment.
Pentru primul segmen[ se calculeaz5 coeficien\ii
k,**t
9i
cia"oul
1:
i:
'
:'
i,
zo
k,*^,
=
l$i
'
"idcall -
k,*^t
=
0,053891
Dispozitive qE circuite electronice ll - indrumar de proiectare
(36)
(37',)
inceputul
aceluiagi
(38)
W
=)
c,*nr=o,ll747.
T
Ecualia dreptei care reprezinti primul segment este: U,4u^,
=
kr*,1.F ,4^.
! ' ,:
:unde Ur=3,115mY
Si
T
=60".C,
valori e;tre reprezinta coordonatele
:primutui
segment
$i
U,
=5,595mV
gi Tr=106'C .ar",o"pr"zint5 bfdrgitul
segment.
i
Pentru al doilea segment avem:
:-
\1'
l,
'-':
u.
-u,
"
ki,t"otz
=
#
=)
kiaron= 0,055261
lz- rt
si
(J,.T
-(J..7
cid.otz
=
#
=)
c
rd"otz =
0,262687
tt- l?
(3s)
Eamfia celui de-aldoilea segment de dreapt6 este:
U*^r=k,*rr.U*cia"az (40)
\
,1'
unde
(Jt=5,595rnl'
gi
4 =106oC,
valori ggre reprezintd coordonatele inceputului
celrii cfe-af doilea segment gi
Uo
=l3,0mY Si
Tz=24C*:C care reprezint5 sfirgitul
.aceluiagi
segment.
in continuare,
se calculeazi eroarea procentualS
a tensiuniide iegire, dupi circuitele
i:
cie c:oreu{ie, raportaii.la curba ideali:
:
,
:'
(41) 'u,
=lu
*"!:u'*ul.r00
gi rro*
=
0,r8r94 < 0,35
. ua"an
27
lu,^ -u*orl
tr=W.loo
gi 62**
=
a,2I2195 <0,35 (42)
.
....:
'"
;
.-
-:i
Se observ5 ci eroarea maximi
pentru fiecare segment de dreaptS estf mai mici
decAt valoarea impusi ca datd de proiectare.
Reprezentarea gra,fici a erorilor
(inainte de liniarizare
gi dupi liniarizarea cu doui
segniente) este
prezentatd in Figura 17:
or&
gi70
.^ b,su
s
E
n,sp
'tD.
'q
tr..KI
u'alro
0,?o
g,io
0r0O
./' .l
N
I
.\
\
1,t' \
at
t-\]
-oooooceo@IIP6coooeo
@ F @ o o.- F 6
-
d, @ F 6 6
- -
N '{
'- -
;
=.
;
-''
F (Y 9,{.
c-{ fi.. C'
Tomparatura
(Ct
Figura 17. Erorjle inainte gidup5 introducerea
circuitului de liniarizare
1 - curba erorilor inainte de introducerea
circuitului'de liniarizare
,
2- curba erorilor la iegirea din circuitul de liniarizare
Toate cele rnenlionate mai sus se regdsesc in tabelul din Anexa 3, semnificatia
cotoanelor fi ind urrnetoarea:
A - Valcarea ternperaturii in
oC;
B
=
Tensiunea
(in mV)
generati de termocuplu
corespunzetoare temperaturii
din
coloana A,:
28
Dispozitive
9i
circuite electronice ll - lndrumar de proiectare
C. Tensiunea
(in mV) corespunzdtoare caracteristicii liniare ideale (oblinute cu o
::,
-
singurd
dreaPtd);
:..iiD!Diferen{adintretensiuneaideali9iceadebitat5determocup|u(C-B);
'E- Eroarea
procentu al| atensiunii reale faf5 de cea idealS, calcqlat5
dupi formula:
'F
- Tensiunea
(in mV)
generat5 de circuitele de corec[ie (pe cete]Ooua
segmente);
. G - Diferenta dintre tensiunea
generatd de circuitele de corec[ie
9i
tensiunea
'
generati de termocuplu
(reprezintd, de fapt, tensiunea reale ce va fidebitati
de
j
.sistemulformatdintermocup|u9icircuite|edeliniarizare;..
:H
- Eroarea
procentuald a tensiunii de iegire dupd circuitele de coreclie, raportatd la
curba idealS
(liniarizarea cu un singur segment de dreapt6).
'
6.3. Galcutul valorilor componentelor
din circuitul de liniarizare
ii
:
La acest
punct vom
proiecta circuitele de liniarizare
propriu-zise
(vom calcula
valorile componentelor)
pentru primul segment de dreaptd depanl6',,kr,.u:
*
)
uout
Figura 18. Topologia circuitului care realizeazd caracteristica
primului segment
Ajlstarea caracteristicii senzorului
pentru segmentul 1 va fi ficut5 de circuitul de
liniarizaredin Figura 18, care va fi proiectat pentru a amplifica cu o panta de valoare:
29
(43)
Asttei, avem urmdioarele:
)'
I
(44)
(46)
(45]
(47)
(48)
:.
-l
ii '!
i,,-
-il
.
ldentific6nd cu valori numerice, o$inem:
l
p ( p\
R
"o
.l 1+
"r
l.g.tto*10-3
-
"r
.25.10-3
=
0
&+&\
R,)' R,
Dacd not5m:
R,R,.
* =
r
Si + =
y relalia de mai sus devine:
Rz-R{
I
-f-.6
+ x).3,1 16. 10-3
=
25.70-3.x
t+y
Dar
4"
(r-,&)=0,,
4+&[
R,)
Si
avem;
:
.
,l
;!:(1*
r)
=
l,olg722 i
'
t+y
Rozultd un sistein:cu cloui ecuafii
9i
douS necunoscute:
Ir
l-
llf
y
..
-..,
| .1
-.
-
/.t
..
,..-t-
,:II-+y
,rc
.(l + r).3,116
=25.x
.(1+r)
=1,018722
urspozr$ve
iir
ctrcu[e etec(tonrce u - lnqrumar oe plotecrdre
(4s)
a"**t
i
I
Rezolvarea acestui sistem de ecualii duce la solu{ia: x
=
o,l269gi;
=
0,1061. La acest
punct impunem
&=51,1&Q
gi
&=51,1&f)
(valori standardizate - din Aneka 2).
;inlocuind in prima relalie oblinem Rr.=6,59.103. Alegem gi pentru acest rezistor o
valoare standardizatS, adicS R,
=
5,65fQ. inlocuind in cea de-a doua relalie, oblinem
.
Rt
=
5,42.103. Alegem o valoare standardizati gi anume Rt
=5,49k{l
in continuare vom proiecta circuitul de liniarizare pentru al doilea segment de dreapti
'de
pantd k*o,r. Deoarece k*^rlk*";, circuitul de liniarizare este similar
", ""flain
\-/
Figura 18, cu exceplia faptului ci iegirea'acestuia ,": u" conecta la punctul A in
circuitul de liniarizare
pentru primul segment, printr-un rezistor R
=
1Okfl.
spre A la
circuitulpenbu
segmenhll
Figura 18. Topologia circuitului care realizeazi caracteristica'
celui de-al doilea segment
Pentru segmentul al doilea, avem Ut
=
5,595mV .
Gdsirea valorilor componentelor implicA rezolvarea unui sistem de ecuafii, similar
celui de la puncl.ui precederrt, asiiel.
UI
,
(50)
(51)
(52)
','
intoixrind valorile;inumerice irl aceastd ecua$e
gi rezolvSnd sistemul rezultat, oblinem:
.t
D r.'.
j
..-.
5
=
0,0087 gi
+ =24,93.
lmpunind .Ru
=
51,1K)
Si
.&
=
41,l}Q rezulti valori
Br&
:.
standardizate pehtru Rs
=
442(19i ft,
=
l,O?l,Kr-
:l
i
,j
6.4. Generarea tehsiunii de rdferinNi
.
j
Tensiuneel de referinlE E,
=25mV
se poate obline din sursa de alimentare de
:
+SV printr-un dfuizor rezistiv
gi un repetor reatizat cu amplificator operaliona!. in
cazul in care sd doregts s:precizie mai bun5, se poate folosi un circuit integrat
specializat (eventual cu compensare termicE).
:
+5V
\1,
I.
q
?
*
32
f[gura 20. Divizond rezistiv
pentru generarea tensiuniide referinfi
Dispozitive gi cfcuite electronice ll -'lndrumar de proiectare
lmpunem curentul
prin divizorul rezistiv la o valoat" d? cel pu{in 10 ori mai mare
decit cel absorbit de intrarea in circuitul operational, conbctat ca rep,etor, astfel:
I
=1ru4=
='""=
de unde rezulti
&
* R,o
=
5k(L
&+R,o
Dar E" -
/n,o
=
5mY
9i &o
= =
25{L Calculind, oblinem
& =
4,9751c{t.
25mI/
lmA
,Dgoarece
pentru
&
nu existi o valoare standardizatd corespunz5toare,
el
:
'construiegte
prin conectarea in serie a doui rezistoare; unul de 4,751lfJ-
9i
unul
:
226{2
'lensiunea
U, debitati de termocuplu este de 3,11_6mV la temperatura
de 69'C .
,Ciicuitele
de liniarizare incep si genereze tensiune pozitivi la iegire numai daci
tensiunea de intrare este mai mare decAt aceasti-valoare. Practico iegirea este cu
3,ll6mV mai mic6 dec6t necesar. De aceea, se impune;ca la intrarea in sumator si
. fie aplicati, prin intermediul unui repetor cu amplificatof opera{ional, o tensiune de
3,ll6mV. Circuitul care gene reazb aceastd tensiune este prezentat in Figura 21
'
\
|
:,rtemv
y,<
Figura 21. Divizorulrezistiv
pentru generarea tensiu,nii
necesarecompensdriijoncliunii
de referin!5,
.Pentru componentele divizorului se oblin valorile Rrr
=
7kf) gi R,,
=3kQ.
Anexa 4
cclniine schema completd a circuitului de liniarizare.
se
de
JJ
Dispozitive gi circuite electlonice tl - indrumar de prolectare
ANEXA
1
Caracteristicile
senzorilor de temperaturi utilizafi in proiect
in tabelul de mai
jos
sunt
prezentare tensiunile electromotoare
generate de
termocuplul
folgsitd in cadrul proiectului. Tensiunea este datd in mV iar temperatura
.iin:
grade Celsius. Modul de determinare a tensiunii generate la o anumitd
,temperaturi este urmdtorul: in prima coloanE se gisegte valoarea zecilor de grade,
unitifile
gisindu-se in coloanele de la 0 la 9. La intersec{ia rAndului
ce reprezinti
:zeiile de
grade cu coloana corespunzdtoare unit6tilor (pentru temperatura
doritd), se
gdsegte valoarea tensiunii electromotoare
generate. De exemplu,
pentru a deterntina
-.
tensiunea
generatd de termocuplul la 183 de grade Celsius, se citegte valoarea din
tabel aflatd la intersectia liniei 180 cu colcjana 3
9i
anume 9.780 mV'
t("c! 0 1 2 3 4 5 6 7 I
0 0, 0oo 0,050 0,101
n 1(1
o,2o2 o
,253
U, JJ" 0,405 0,156
:i;::hi:::( c, a::
::::U tt Ll )2 :1:jp siil
i1:::ii:a
(i:
V: t iY:Y:Y.::
i:::r::
a:i;:n
:l::::
E
i tiigEA,
20
1 nl o
!,07r L,122
1 114
L,226 I,211 L,329
1 ?n1
1, 433 1,485
1iiiS37i
i:t::::(QO:
:+J lYa: iii:il;;6{:[:
.'::: ::i::::i;;: l: : : : :];
iii:lii.::?:q,lt i
:::::::::::::: j:::.:
i,4r YY.P
40 z, ua> 2,tLl zt Lo|l z ,
z Lo z, zbt
.2
,322
zrJl,) 2,427
2,480
ililllZiis8i5:
:!:i:i:: if ii:ii!-i ilii-':i
:;:::2:i::ff4
.:,iii::ii: i: !:::: i i
: :: : i : i . : : : tl : : i : : :
:it 2,i'i19.'t:i
:i::: ll
:9i19:
iiii2;i9q3
.,. .l 1J.i..-.:iiii..: :: l1i;t:ltli+,i
ii!:ii:i:ii i:::::::.
50 3
,
11-6 3,
?zz
3,329 3,436 3/ 489 3,543
-:i:ii::i:r:::::i::1: :::::.:i.:i::i:;i:l:i;
::ir,J i.-qqx,
ij:::tiii:::::! :::i:
iilt'l
in:t4:
:.'l:':11
97;s
:l:
BO +t181 4t240 4,294
r'
,1dR
4t402 4,456 4,510 4 ,564
4, 6L8 4,5i2
r:::::l-:i: :,:i::i:.1
iiiliigO;i
: li::::i:: i:::t::l
t:i:4',ti?.8!;:
::::4::: H: < h_:: '> t t.:
:i::qi:inqr::
:::: (-=i,-.i
i:l:i::!:::::t:::i::
:;Fii::iI
:::la::
:U O:
::4::::
i::!:(i:rXiKfi'
ii l;i
100 5,269 5,323
5, 4A7
5, 705
: ii:.:::ii i:: i:: l
'E: : : : lir: : : : i: :
ii:.i:i::::::: I
:5:
866
t.t::Iii:a:i,al
1:i:?,1:7:',
:l::i:ii::::i;:
ti t5,;9:7i7. 032:
: l::i : :l ::i:j
::: i: ::::: i::::::
:i;rFt,q7
ll.:::: l::';:,.::
ci :4 A 1::l
.i.:.:::..:i:l
t) 1.'Y bl .::t:b:':Z>t
:'::l :3r016
120 6,360
. a1q
6,470 6,525
6,534 ,
,689
6,744 6,799 6,854
iiii.rl3'Ot,i:
,::::1:,.: i.::.:.: i:.:: i
iii:i::i
::r:1 ::i:i:: :,,f::
,t,;1";,P:14-,i
:::: :"1::1::-:l:
i;i416|,,1,:
:il:l i ).ltY.;
7
,459
1,514
'7,
e?4 1t 61 9
'1
,13lj
1 19q
1 LAA 7.900
irilSSii:i
:i;i::: r:i i: ii:::i
iaiiles::
i::: A' ;ii?5
:h'i:t"i ::
i:ir:iii:i:ii!ijii
::::9'..::'> Q e
i.ii !:l iir:: i ilil r.
'a::::i:::'::-: il
::::q :i:Ai4:l
g.i;lt,f:i
::!An,45:21': tirt:::q:h:]
iYt., :7.-: !
::-i::.:11:iil:
160
E C,AJ
8, 518 9,613
A 1'A
8,839 8, 894 I ,949
9, 005 9,050
'.:.:Y:;tjlltLt::
ta;14b. ilti9.il.:Z16Z:i
:q:
i::ay
;:,i:i
:JVZ,:
it;'i:r: : ;:::1;:::iiar:
:i::iq:!:.i4 Aii
i!::ii:i::ii::,li: ii:l ii
180 9,569 9,125 9, ?80 9,835
o 9q1
9,941 10, 002
1n nq? 1n 11.i
10,-l_ 6B
iii:leitiii;
i : ::: :.., i ;: i:t r.: r';... :
':iTG:i:224:
1ri:i i::;:::t:::: tli
19i':/,lP.t
i: ::; ; :: r::
:IU
:A
A'd
:1 ,.I
55?r
:li:
..f, '
d Lz
'lr9,lifFq
:.4.6:
tltJ
:r::::::i
200 !0,779 10, 834
1n aon
10,945
11 nnl
la/ uJb t]-,1t2 II,Ib / !rrzz5 lt,2'18
r1i11334
i;{iil1.{t
:!iiii:iiiii ii
::=:t.:.:,Yl
.,i+..+,i',P L1',
i: i: i:::::::i:::i:::
:7213
!,=l i\"'::..
:ij:i:i::n
"
220 11,889 11,945 12, 0oo t2,056 12,177 12,1,7 72,222 LZ,ZtA 12 ,334
LZ, JCV
:?30
:':::::;:::::i:::!:
l1?:;;SS9;:
1: : i I i'. : : 2'. t 1 : i aia r.
t?;il.;r,,
i.:^::l:;;:;i:
':::::::::j:!i:::
: ::: :ti:: i:
r: i: :;: I : ::
i:L'.':!"1:L4 i
.t:=l'..:.:.i
;:;ti;is:s3l
:.it::::::::i:.:
-:
il:D:::lP9O
240 13,000
11 nqA tl
L11 IJ, Ib / 13,222 rJ, l tv t3,444
11 Rnn
iii2i50.!l
r,.r ,.,,..i.i.!!1:.
::i:: i::it:::: i::
:::ii;i;:ii:'ii;..::;i
il13ii555
::i::: ::.:j:.ii.::i::1i.:
: i
.t:'::::::,: :;::::::
:i:{"1i:9 * l::
i.i i:! ! i i:!:ii !:.i! i ii i!.:
1.1 . Aee
,::.::: ::::::.:
:ti|i:li,:
:i: it:11l:l'
-+ {
.H
{ {
t!:^:t.:.:.:
i:i::'.:.'.::::lil : 'i+l
aaa
ii;:: lt::
;is,;rg{
q
i!,L,lt
260 L4, LtO L9/ .lbo r.t, zz! lqrzl I L4 ,332
14, 388 14
|
443 L4,499 t4 ,554
'J-4,
609
:i::;:ii;l:A:
',;li',!itl!.1:9:
1:a' Q?.11 hq'? tf';.:1Ea
::::t::-:-:--
1q 66',1
280 !5,219 15,275 15, 330 15, 441 15, 496
1q
qq?
I5, bU
'
r iiiiaiii::
::::i::::':ti:::t:
:1 E:::nha .
=-Y
a Y.::t.: ils
940' I5
::?:,1:
I:d:;i0S0
ii: i:: i:i:i::::i::
i:gE;:tqE :+:9:a
i:I5t:?,1.{il
::i,i::::::;:::ii''::
300 IbtJlt
1( ?C?
16,438 l.6, 493 !6, 544
1e 11q
L6,-110 l6,825
i:lFi,935
i:ia:::bci:il
A46l
::i:+tti\:;t;
:id:7r;::r+ /
! ::i.rii ; i:i ;:i::! ii i i i
t Lt{.):Zll
:T:fi
: ,:: i:::
268l
::i:za::? ?1
:
::ar::::::r::.:::.::l:
320 t'7
,434
r7
,489
11 \dA
L I , J>>
1? <qq
L7
t7l0
!!,loJ L1 ,
ezo l7
,8'l
,
1-7 0?1
i:33ijilli
i:j:::.:
rii::;:i-:.i
ii :.:::.
ir:l:t::i:Ol 4
.:i !::: t: ii::: i::::
n A 1:::
::l U; U.Y./. l
in
i... t:
+?.2
iiii:l:,
t.::.:.:::::rli::
.1..8';11'4,7;,1.
trQ :21,Q:.
g
1.J.
,FtP
3{0
::::::rit::
i350:i:
L8,538
ffi
,irei:690,i
i:::::iiiii i :,::::ij: : : r:.::
1R
qq4
18
,649
18,704 l8/ 814 l_8, 8?o !8
|
925
1e aA4 10 n?q
::::,::;;::!:i::
I:r: !!t.o
lc.?n1l
:.- | t.Y*
tg),zi:g'
;i:::::ir::::::.1
:f .a;:::19,h
:+! ! :-:.:)
::':i:::l:::ii .:,
t't .a 't
t1il:
.a
-..( .i:...)
{9;i532
'::::t::::::::"
,iii o:i:qA:?
360 t9, 642
10
(o7 1q ?q-l 10 ane 10 a1n
20 ,028
20, 083 20
,'L39
1:;i:
i:r:::::t::t:
ii:17giiii
ir::ii ii:::jri:ii:r:
izcii194 291.;:?9:?
'g04
'20
:: rji:iii::i:::t::i:
1.49.|,i4:!.!;:
:tA
gq.ei
'4v,i.:7.1?,:
:ZA' 58:0 zq1,9r!
t:i:::::::::::::,
,?,?,i,t,6-?9
380 20,145 20,800 ZU. dJJ 20 ,9L1
zv ,
>od 2r
|
02L 2i ,01
6 2T 131
11 191
2t,241
r::.::.r;;::;:.:.i
iiiiS9gl
i:irlitii: i ii':i
i:]::::::!:::::::.:
i:.)t1tii::.cQ,^1.
::: i.:.: I:::l i.:i :.::::::
::l L:itJJZ::
i l;::,:::: i l:.::: i:
::
r':iii::: i:::l:i:l
?,I:t,!97u,,
t:a:I:;:i! q1i: La,
',,2;!.:i:9.1:1.
i:?+iii16.9,i,
: r::1:.-:: :.: i:
+:ii?53:l
400 2l,848 2t
|
9O3 22,0r4 zztuE> 22
|
724 22,L19 22,231 tt,16Y zz, JqJ
;;i:410rii:
:::.;::ii:i l:::::
'1-1ti:??.?
:,i.:1::l::: i::j:
t't:::c,i ii:
:::: :: ;. ::: :::
22 :bZU:
'.:^'^'::i:/42 1
It:) E t A:
,111i,!l!,,
zz'
il:: ii
to.b . 22'::eeT
tlo 22
,952
23,007 zJ, urJ/. zJ, L! i 13, L t z 23 ,228
23,283
1? ?1R
zJ,.1>J 23,449
i,{301::
t: : : ,:.i::l:l ilr: i:
3i1.i,t.qt
:? ?:
qqlq'
: - f ::.4.,
X.:
LJ
':IZ>
:t:.::t,
2;i,r:1,i,0i,
Ja.:tiQt< i
,
.::1::::.".
,24;OOl
140 24
tO5'7
24,7L2 24,L61 z.l , zzJ 24,279 24
,333
24,389 24,444
Z'!
|
tr>t
- A ace
:i::4,5gil:il
:!:ii: il,\il,:::i
ii2'4:;:91-Q 24';'-7?l
aA
?',4',i9,?V'
, -: :.-:...,,.
:.4..1 j
z.tJ
risi;..1'09,
460 25
tL64
25
,220
25
,
?75
,
q
?11
za t
5ao 25
,442
25,.t> I I5, JJJ
)< tA?
za , oo.l
:ili::::tli:.:::ii:':::'
:i:l:S:,i:i..i/2A|
ii:ril.:l.jiriii:.r:;:.i
2i:r:1,7-5,: l3 886
-23
t9'42
:Lq U)'J'
..:... i:
itZ'6
):1"O9',
;,zzv
liio 26
,27
6 26,332 2(,,381 26, 443 26, 499 26,555 26 |
670 zo t
ooo za , t 4z 26,778
iiz.?iiis5.7
: !:i ::-:::.iiiii::i::;i: :
i2'lir:h?E
'500
127
1393
27
,449
27,505 21
,551
21
,6L1
27
,6-13 zt,tz> 27,785 2'7,841 27
,891
:i.i1 ,.,irii!!
it2:1::;:: 53
irii!!iii:{iii:::ii
i28jr1i$t0ii
i iii: : lliil:iii; i:i::i
ii?tgljifr.66i
:]tii]:tl::i::1: ii::
r:':::l:i: : ::i:: :i : a::: ::::il
iiE.fiii:r,ZZ:i
i:ilili:i::
2S,;i!
3'8',
i:ttiiiii:i!:+i:ri]
iz8ir234!
i !: : ,:: i !: i i !.: ;: i: i ! ! ! i i !i
il8i;1?,g1
i7$,itill.i
li!:;iii!:ii: i:::::
i:28.i;i*69:
ri: iii::::ii.i:i::,1
520 28,516 28,5'12 28 ,629
28
,685
28,'14],' 28,798 28,854
?8,
911 28 ,961
29, O24
ii:i5:Ic
,'::l!
i::;.iri:::i:
ii;ii:i:::::i::i:.i::;
,:2&;i0BG,
:i:::: i:: ii::ii:i:rl i
a'Ctql
r::iii:a:::i
ii*9,{ii
i2,.eii$qt
r29
tit:d:i1:I t 8:
ia:9t]:'5s'4
::::ii::::i::::::::
tQ:::ton:
.:::::::::':'::
540 29,647 29,'104 z>, toL ?9
|
818 29,8'14 29,931 29,988
?n ndq 1n?
:1l155CIliij
d:: : l::ii: : ll:: :::i:
,3,0:;i33O :3:G:;;44'4:i:
;:i::,:ii:iiiiiri:i:1l
:t]::::::i::::: i::::
:30:ji502r:
:in:n:i::(
q
ci
i30:
iili:,i!;
|iI:;tl
:DI.o::
::i::::r::::: :::
:3Oi;ii673.
i::::ii:-:j
j:::; ::::.
a8';,rlo:
i:i::::r::
::i: :
31", 304
550 30,788 30, 845 30
,902
30, 960 31,017 3I
,
O'14 3L,L32 31,189 3L,241
:iisScil::i
'::ii': r: ::: : ::; ::::::::::
:l3Ii':.{iI9
i'3,l:irglT
::::.:::::::-:::::::
;.:::;:ii::::i;:
;: :, :i:
i;lll:q:1.1
:r1I:;:o.
'f
U.i
i:t:::::i::..i:i:::.:::i
i:31:;:?0$ i
::: i;!ili::t i;;. i:.::
'u,t;i:Iib:bii
:'I i::i:::i::::::lli
580 37,939
32
ttt3
32
|
L'?I 32,229 32
,287
32 ,34s
32,443
'1,) A A1
5rr'0
::!:i:!l'j iii
l'n J:::i<il::l:
:,:::::: ::ii:::::::::
3
c:;tJzltl
:ii;l;:iLii:i i:i::
i3?i;j'.985,
Iii'irI:ii,:ir:i::.:i
i3'l.i194:4::
600 33, LOz loa 33
t21,9
33,278 33,337
"?
q1?
33,530
lv:l:i::
iil::1i'*.
:: tr::iii
iis.qli
::::::::::::: !::: l;:: i:
i:,331;;6:5:511 i'Btiigt$'
: rii:1:1;i:i::;i::: i
620 34,2"19 34, 338 34 ,397
34,45'l 3 4, 516 34
,5'15
34, 635 34,694 34,'754 34, 813
:3:4:;'1873:
:::i::: i:::i i::.::
: a::::::::::;ii;i:
:l i:::1::::::::::
i3.:4 :g5t
i:i:: li:::
tlt:.lii!
,:3'5:;:i1111'i
i.!iiiii:::!;i:::::i::
iL:i:,i:.1.
t1:.i itit:
z5u.
:::ii::.i:
35:ii290,:
540 35,47O
1<
(On
35, 7L0 35,77O 35,890
3 5, 010
.7:r.i;;;l
'9jiiVi[;t: ii3!5ii1.3*
: ii:ii;:.:::!l;:::::
: i:: i:::
.12.E:
*2,
:::::::::
i35
lt:;i;t.
IJi/J::
::::r.i:ii::i i::::i:
36;::{33
3(!;55{,
ii: l!:! iiii:i::.i::i
660 615 36,'136 36,'19'l 36,858 36,918 36,979 37
,040
3'7,rot
11
L62
a1 ) )'2.
tiiiii:A:,:,t':
i: i: i i :: ::i:.ii: : 1:;:
?7::?4q 2-i'.
fl::::::
{ o.r:i
ii::i:!::!i
i i:: t::
:31
i-::ii'it ::
::::: ?:i:i:::::i:1:
:5:T: ,65 L
2-?:i:?i t
--:1.t,'.":ia
ir:i:3?i'
:ltt'.::ala"lll:::
i;33,lleiiti
580 38, 019 38, 08L 34,14? 38, 20{ 38
,265
3dt3/,t
38, 450
li'b;;*li.i
:::;:i i::,, !::::;:
3g;:9;?1
fi <H
3B 699t.
::::: i:l:
38;i8,22
ii::: ii::::::::::
is9:iiYl 9: 9-9:i:9QF
l"?ri9x9
Dispozitive
9i
circuite electronice ll - iMrumar de proiectare
ln cazul in care prin tema de proiectare se impune utilizarea unei termorezisten,te,
pentru determinarea caracteristicii reale se va lua in considerare o dependenfS
a
rezisteniei de forma:
:
ft(f) ft*(1+ A*T+B*T')
rela{ie in care se vor considera urmdtoarele valori pentru constante:
A=3,9083E
-3(Cl),
B
= -5,775E
=1(c-t)
9i
n
=
i00ct
ANEXA 2
;'
Vatori standardizate de rezistoare
pentru clasa de toleranla 1%
-
E96
in tabelul de mai
jos
sunt
prezentare valorile standardizate pentru rezistoare
pentru clasa de toleranli de 1% (E96). Pentru a face o alegere corect6, se va
considera cea mai apropiati valoare de cea calculat'5. Existi situalii practice in care,
din cauza diferenlei dintre valoarea calculatS gi cea gdsit5 in tabel, trebuie revenit la
calcule. Modificirile trebuie fdcute in sensul in care valoarea ob[inutE si poatd fi
ge.rjf
in tabel sau sE fie foarte aproape de o valoare stand ardizatd. De exemplu,
daci este necesar ca raportul intre valorile a doui rezistoare sd fie de 4,1
putem
alege unul de valoare 6,49 gi unul de 1,58, erzin care raportul va fi de 4,1076.
Putemfuceinsd gi o alt5 alegere
9i
anume unul de4,51 gi altul de 1,1 raportul fiind
de 4,1000, exact valoarea doritd.
i, 00
1 n4
!,07 1, 1o 1, l-3 t,2L L, Z5 L,21 1, 30
*:;i43:i.i 1117:;11.7,:
a: : c,
I'.r.4:7.
:'::l
:::t:::i l:l!
,-11;;q!
a:::.1 i
7,18 L, dz
'J-,87 1
ql
1
q6
l, uv 2, 05 z, to z,ra zrzt z, zo 4, J4
,"
JJI
:6
tz 6't
::r:')d .iit:i
::'::(.::
7i:l
::1:
:.i:
:za
i::.:.:;:
t: tg
.4.:,t9,!.i
!2
!!t4:
it::::::::::
5 09
J, Z.t 3t32 3,40 3
,48
3
,57
3, 55 3,74 4,02
A 1?
tl;i^',li:i
ii:ii
:66'
:::::: i: :.:
5 Jb 49
5, 62
qon
6,04 6
,34
6, 49 6, 65
6 A1
6,98 1
,32
::1.:.i:(ft:i::
.:i:r::Y:..::
9 i:tq.::
i1i:
:i8
.:i:H:
:O O::
O:::itO
::1..: :.
iih
::'a JI JJ: 55
a.a:::.i.1.
Jat
LJlsPgZlUVts
il
GllCulte cleclronlce ll - lllqlulllcl uc
PlulplclE
ANEXA 3
:. :
.. :
Catculut erorilor la liniarizarea cu doui segmente de dreapti
I
T
A B c D E F
IJ H
Temp Ur Ui Ur-Ui e=(D/Q*100 Useg Us
- Ur e=(Gyff100
60 3, 1150 Jr Ll.bu 0,0000 0,0002 J,IIOU 0,0000 0,0000
.br 3, L 69o 3,7709 0,0019 0, 0 601
? 140q
0,0009 0 ,02'l
s
bz 3
,2220
3
,7258
0, 0038 0,1183
? ?t?e
0,0018 0,0547
uJ 3,2750 3 ,2807
0, 0057 0
,77
45 3
,2171
0 ,0027
0/ 0809
64 3,3290 0,0066
n 100n
3, 331"5 0,0025 0
,07
53
65
"
20nq
0, 0085 o
|
252t 3,3854 0,0034 0,1014
66 3
!
4360 J,
qg55 0,0095 o
,27
46 3, 4393 o, 0033 0, 0966
o, 3,4890 3,5004 0,01_14 0
,3249
3
|
4932 o,o042 0,1205
68 3, 5 430 0
,
0723 0,3455
? cn?1 0,0041 u/ t-LJb
69 3,5960 3,6L02 0, oL42 0,3931 3. 6010 o,0050 0, 1385
tv 3,6500 3
t
665',1
n n1q1
o,4t2l 3,6549 o,0049 0,1335
7t 3
/
7030 3,1240 0, 0170 0,4574 3, ?088 o, 005 8
n 1q<q
72 3,75'10 3
t7'7
49
n
.n1?o
4,4149 o, 0057 0,1503
-13
3,'8 10 o 3
|
8298 0, 0198 0, 518 0 3,8L66 0,0066 0
,17
14
74 3r 8640 3
,8847
o
|
0207 0.5341 3,8705 o,0055 o,1662
75 3/ 9LB0 0
|
o2l1 0.5498 3
|
9243 o,0063 0.161-1
/o 3,9'7to 3
,9946
o
,
0235 0,5901 3
|
9782 o
,0o7
2 0
tl8L2
7-l 4
t
4250 4
r
A495 0,0245 0/ 5045 4,0321 0r007t 0
,I'l
60
tv 4
,
o-710 4,L044 o
,
o254 o, 6!81 4,0860 0
/
0070 0, 171.0
I> 4,1330
I 1qA? A A) 4'l
0,6324 4
,
!399 0,0069
BO 4
t
l8'70 4
,21,42
0
|
0272 0,6458
d 1q"lR 0,0068 0/ 1514
n1
4
,24oo
0
,
oz9! o, 6822 4,2477 0
t
o0'7'7 o
tlBQz
4,2940 4
,3240
0,0300 o, 5946 4,3AL6 0,0076
n 11\4
83 4,3480 4,3'.789 0, 0309 0,1467 4, 3555 0/ 0075 0,i107
QA
4, 4020
d d??q n n?10 n ?1Aq
4, 4094 0
,0a7
4 0
,lF,l
B5 4,4560 4
,
4488 0
,0328
0, 7300 4,4633 0.0073 o
,
t6t1
86 4, 5 100 4
,543'7
0,0337 o,7 4t2
d
q1'7
1 o/ 0071
0,1573
oa
4
,5644
4,5985 0,0346 0,1522 4
,51
Lo 0, 0070
68 4, 5180
a hqiq
0,0J55 a
,1
6'L9 1,6249 Li
,0Ub9
0, L4i't
A B
G D E F G H
Temp Ur
Ui Ur-Ui e=(D/C)*100
Useg Useg
-
Ur s=(G/Q*100
89 4, 6720 4,1084
o,0364 o,'7134 4,6188 0, 00 68 0,1449
YU
q,
l zov 4,1633
n n2?1 n ?Q?<
4,-132'l o
,
og6'1 0,1409
91 4
,7
g'J-O
4, Bt82 0 ,03'12
o,7'128 4,'1866 0, 005 6 0,1163
92 4,8350
4,8'131
0, 03 81 a,7828 4,8405
0,0055 0 , tl21
q-1
4,8890
4
,928\
o, 0391 o,7925 4,8944 0, 005 4 0, 1093
94 4,9430
4,9830
0,0400 o
,8o2t
4, 9483 0, 0053 0,1059
4,991 0
0,0409
0,8114
5
,0022
0, 0052 0,1025
YO 5,0520
( no?Q
o,0408 0, 8009 5/U5bl
0,0041 0
,01
91
97 5
/
1060
5,L411 0
|
a4t7 0,8101
q'
l noo
0, 0039 o,o'7 6'7
.98- 5,1600
J, ZVLO 0
t
0426
0,8191
5.1638
0,0038 0, 0?38
99 5
,2r5O
5
t2575
0
,0425
0/ 8088
J, ZT I I a
,
ao2-1 0, 0519
100 5,2690 5,3L24
0,0434
ot8!16
5
,21
i6 0, 002 6 o
|
0494
101 5, 3230
0r 0443 o,e26?
0, 0025
o, o46e
to2 5,3?80 5,4223
0,0443
o
|
8762
5t31 94 0,001.4 0, 0259
1n?
5,4320 5,4112
0
t0452
o
,8246
5, 4333 0, 0013 o,0236
rua 5, 48?o
c
q??1
0,0451
0, 814 8 5, 4872 o; ooo2
o,0034
r0s 5,5410
<
(e?n
0,0460
o
,8237
5, 5 411 0, 0000 0,0000
IU O
5 ,64L9
0, a469
n e11? 0, 0o0o
o/ o0o0
70-l ), b5uu 5, 6968 0,0468
o
,82t7
5,6502
0,0002
o, oo42
IUd 5, ?o5o
0
,
o451 0,8123
0,0005 0, oo8?
109
5, ttubo o, o4'7 6 0,8203
5,7608
0,0018
0, 0303
11n
5,8140
( qA1 q
0,0475
0,8111
5, 8160
0/ 0020 0, c345
111 5,8680
0,0485
0,8190
5,8713
0,0033
n
^((q
0, 0035
n n(o/
112 5
,9230
c o?1d 0,0484
0, 8100
0,8L'11
C OAl R 0,0048
0,0798
1_13
6,0263
n n4q?
b, uJ / r 0/ 0051
-0/
0833
114 6
|
O32O 6,08]-2
0,0492
0,8089
6/ o87o 6, L36!
o
I
o497
0,8002
6,0923
0,00.53
0,0858
6, 1410 6, L9t0 0,0500
0/8078
5, L4'7 6 o
,
oo66 0,1054
t1-'t 6, L960 6
t2459
0r 0499 o,'1993
6,2029
0,0069
n lnq7
n ?ono
6,2581
o, 007 L
n 11?Q
J.It' b, ZJIU 6,3008
0,0498
o,7826
( '11?d
o, oo1 4 U, I I bU
119 6,3050
,
,3551
a
|
049'7
720 b, JOUU 6,41"01
0, o5 o7 o,7902
6 ,368
6 0, 008 6 U,IJ9
'
121 6,41.50
(,,
4656 0,0505
o,1B2A
6,4239
o/ 0089 UIIJIO
122 6,4100
6
,5205
0/ 0505
0
t71
4l
6
|
4'792
0, 0092 0,1404
40
Dispozitive gi circuite electronice ll - indrumar de proiactare
A B c D E F G H
Temp Ur Ui Ur-Ui s=(D/Q*10 Useg Useg - Ur e=(G/C)r100
. L23 6,5254 6,5'754 0,0504 0,'7 663 6,5344
r
0,0094 0
,1432
L24 6,57 90 5,6303
n nql ?
0,1731
.6,5897
Y
o,oro1 0, 1610
L25 6,6340 6, 6852 0,0512 a
,7
660 :6
,
6449 0,0109 0/ 1535
LZO 6, 6890 6
,'1
40L
n n(11
0,7584
,
6
,'l
002
n nl1?
0,1562
L27 6
t'7
440 6 ,7 950 0,0510 0,7510
:6,7555 0,0115 0,1687
LZd
4 ?OOr1
6,8499 0,0509 0
,7
43'l 5,8107 0,0117 0,L777
LZ> 6,8540 6,9049 0,0509 0, 73 65 6,8550 0,0120 0,1735
130 6,9090 0/ 0508 0,1294 6
,92L2
o
,0122
0tL159
131 6,9640 1,0L47 0,0507 a,'7224
6
q"6q
0
,0125
0,1183
1?2
7, 0190 7,4696 0,0506
n ?1q(
7, 0318 0,0128 0,1805
133 7
t0140
-t,L245
0,0505 0,7088 7
|
a870 0,0130 0,1828
i.3 4 7
t'J_290
7,7'194 0, 0504 o,702t
'1
,L423
0, 0133 0,1851
1.35 7
,1_8
40 7
,2343
0, 0503 I, LY
'J
n n11q
0,1873
'l
,2394
7
t2892
0,0502 0,6891 t
, z3t6 0,0138 0,1894
137 7,2940
1 1AA1
0,0501_ 0, 6827 ;7,3081
n n]41 0,L9t6
lJb 7
t
3490 I , J,Ur 0, 05 01 0,6765
-t,3633
0,0143 0
,
L937
139 7
,4040
7
,4540
0,0500 0
,6703 7
,4!86
0, 014 5
n 10<Q
L40 7
,4590
0,0499 0
|
6642 1
,4'739
0,0149 0,1978
t4'], 7
,5t40
0,"0 4 98 0
|
6582
1 c)a1
0,0151
n 100n
t42 I , JOrU 7
,6187
o,0497 0,6523
-7
,5844
o/ 0154 o,2ot8
L15 7
|
6240
1 41
'16..
0 ,0496 o
|
6465 7
,6396
0, 015 6 0,2038
7
,6790
7,7285 0, 04 95 o
r
6407 7
t
6949 o,0159 0 ,205'l
t4s 7
t7340
7,'t834 o
|
0494 o/ 6351 .7,7502 o
t
0162 at2o'76
L46
'7,'7890 ? n?n1
0/ 0493 0,6295 7,8054 o/ 0154 0
t
2095
1i1
lat 7
t8440
4,0493 0, 6240
'l
,8601
0,,0761 0
,2113
t 48 7,9000 7;9482 o,0482 0,6060 0,0159 0
,2006
149 7,9550 I, 0031 o, 04 81 o/ 6007 1,91!2 0 ,
al52 o
|
2024
150 8,0100 8, 0580 o/ 0480 I
,0265
0,0165 o
r2043
8,0550 I
,
t'l_29 0t04'79 0/ 5904
F np1?
0
,016-7
a
,20
67
1.s2 I
/
1200 0,0478 I
,'J_310
o, 0170 0,2080
8, 1750 B
,2221'
o
|
0417
n
qnn?
8,1.922 a
,0'112
a
,2097
1EA
I
,2370
0 ,0466 0, 5 633 8,2475 0,0155 0,1994
1-s 5 I
,2860
0,0465
a
"nra
o
,01,68
0,2412
156 8,3410
a 2a?q
0,0465 0,5538 8,3580 a ,0!-1
0 0
,2030
4
A B c D E F G H
fenrF, tk Ui Ur- Ui s=@/C)*100 Useg Useg - Ur s=(G/Q*1.00
1s7 8, 3960 I, 4424 0
t
0464 0,5491
n d11?
o, or.'73 o,20E8
158 B,4524 I
,49'73
0,0453 o,5328 I
,4686
0,0166 0,1948
159 8,50?0 I
,5522
0;0452 0,5283 B
,5238
0, 016B
n 10(4
l- ou I
,5620
8,60'7t 0. 045 1 o ,5239
v, lJJ. , I 0,1984
161 8,6180 I,6620 0,0440 0,5080 8,6343 0,0163 0,1886
t62 I,6'734 I,'7L69 0,0439 0,5038 8,6896 0,01_66 0,1904
153 I,7284 8,1118 0,0438 0,4996 8,1449 0,0169 0;1922
L64 8,7830 8,8267 0,0437 0
,4955
8,8001 0,0171
n 10?o
IbJ 8, 8390 8, I816 0
,0426
o,4802 8,8554 0,0L64 0,1844
foo 8,894O 8/ 9366 0
,0426
o,41 62 8, 910 6 0/ 0156 o ,1862
167 I
,9494
8,9915 o,0425 o
,
4'123 8,9659 0,0169 0,1880
168 9/ 0050 9
,
0464 0
,
0 4'J,4 ot4514 9,0212 0
,
0!62 a,1786
9,0600
o 1nl ?
0,0413 0,4537 9,01 64 0,0164 0/ LB04
11n.
9 ,1552
0
|
o4t2 0,4500
o 111?
0,0167 o,1822
t7t
o 1?1n
9,2L7L 0,0401_ 0, 4 355
n n1(o
o, 173 1
Ltz t. z4ov 9 ,2660
0,0400 0,4320 9
,2422
0,0).62 ot7"I 49
173 9,3209 0r 0389 o,4L11 I ,291
5 0,0155 U, T bJ Y
174
o 1??n 0,0388 o,4143 9
,3521
0
|
oLs-l vtLoll
9
t
3920 9,4308 0/ 0388 0/ 4110 9,4080 0,0160
n 14qq
t'7 6 9
t
4484 9,4857 o
,
0377
n ? o? 1
9,4632 0,0152 0,1608
171 9,5030 9,5406 0,o376 o, 3939 9,5185
n n1(q
o
,1626
L t6
o
qqon
0,0365 o/3803
o
q??n
0,0i.48
n 1q?o
9, 6L4Q 9,6504 0, 0364 o,37'12 9,6290 0,0150 0/ 1558
180 9, 6690
o ?nq?
0, 03 63 a
,3'7
42 9,6843
n nl
q?
18t 9,725Q 9,7 602 0,0352 0,3609
o ?1q6 0,0146 o
,
t49r
L82 9,7800
o a1q1
0, 035 1 0,3580 9,7948 0, 01.4I 0, 1509
183 9,8360 9,8700 0,0340 0,3450 9,8501 0,0141 o,1426
l_84
o eqln
J
2
YZJV 0,0340
a 1621
o cn(?
0,0143 0, 1415
185 9,941Q 0
,
a329 o,3294 9,9606
0,0135 0,1363
rob L0
,
oo2o 10,0348 0, 032 I o,3261 l_0,0159
n n'l 10 n 1?41
1B'7 10, o5?0 10,0897 o,0321 o
,3240
Lo, 07 11 0,0141
o 11qa
1e8 10,1130
'J,0
,7446
0,0316
n ?11q 1n 1) AA 0,0134 0.1319
189 10,1"680
1n 100q
0, 0315 0,3090 10,1816
o, 013 6
L90 1-O ,224Q
lo,2544 0, 030 4 v, z>o t t0,2369 o
,
o!29 v, !zJd
42
Dispozitive
9i
circuite electronice ll - Indrumar de proiectare
t
:
A B c D E F G H
''Temp
Ur Ui Ur-Ui e=(D/Qr100 Useg Useg - Ur e=(GlQ*100
r0
|
2-l 90 10,3093 0,0303 0,2942 ro,2922
I
0,0132 o
,
L2'7'7
L92 J,U,J5JU L0,3642 v, uz>z 0,2822 LO,3474 ' o,o:.z4 0, 1199
IYJ 10, 39oo L0,4t92 o
,0292
o,2'|98 \o, 4021 o
,
ot2'7 o,'J-2r8
L94 10,4460 to,4'7 4r o,0281 0,2680 10,4579 0,0119 0,1141_
10,501.0
1 n
q?qo
0,0280 0,265'l
'l n E12t
a, or22 0,1159
't96
10,5570 10,5839 a.,0269 0,2541 10, 5 685 0,0115 0,1084
Iyt ra,6L2o 10,6388 a, 0268
n rq10
10, 6231 o
,
01L'7 0,1103
1or 668o
urut, I 0 ,24O4
ro
.
6'7 90 0,0110 0, i.028
]-99 LU, I ZJV L0
t7
486 o,0256 0,2384 10, ?343 0,0113
0, 1047
200 LO,7'190 10,8035 o
,0245
6 ))11
'1
n ?RO(
0/ 0105 0/ 0973
ZUL l0/ 8340 10,8584 o,o?44 a
t225t
10/ 8448 0/ 0108 o
,0992
202 L0/ 8900 L0,9134 a,0234 0,2)-40 10, 9000 0/ 0100 0, 0920
zu5 10,9450 10,9583 0,0233 0
t2l2t
lo,9553 0, 01.0 3 0,0939
204 11, 0010 lL,0232 o
|
0222 0,20].2 11,0106 0,0095
0,086'l
205 1-1, 05 50
'J-7,
OTet o
to22r
0,1994 11,0658 0,0098
0/ 0885
zuo ).L,1t20 11,1330 0,0210 0,1886 11. 12 11 0,0091
0,0816
zut 11,1670 1l
,t8'19
o
,0209
0, L8 69
-1
1 11 A?, 0,0093
0,0835
208 r L, zz5u tI ,2128
0, 0198 u , L I O5 1,1
,23!5
0, 008 6 0,01 65
209 Lt
,21
8o
n n1a?
0,L74'7
11
'a(O
0/ 0089 0,0784
2to
11 ??dn 0, 018 6 0 ,1642 TL
,342L
0, 003 L 0
,01
l('
271 11,3890 tL, 401 5 0,0L86 0,1521 71
,397
4 0, 008 4 0, 0735
zLz 11,4450 lL,4625 0,0175 0,1524 11,4526 o,oo76
0
,066'7
zL3
11 Cn'l n
LL,5l.'l 4 0,0164 o,1422 11,5079 0,0059
0,0600
214 0,0153 0,1408 1L
t
5632 0,o012
o
I
o6L9
2ts ).1
t
6L2Q ILt 6212 0,0152 0, 1307 11,6184 0, 0064
n nqq?
216 tL, 66'.70
'J_L,6821
0,0151
n 'l ,o?
t\,6731 a
,
0061 0/ 0573
21'l tl
t1230
LL,73'10 0,0140 0,1L95 LL,7290 0, c059 0, 05 07
218 tr,7180 \t ,'t91,9
0,01-39 0,1181 11
,'18
42 0,0052 0
,0521
11,8340 LL
I
e46B 0,0128 0, 108 4 0,0055
o
,046?
220 11,8890 11,9018
0,0t28 0,ta'|2 11,8947 o, so57
0, 018 2
227 i. 1,9450 1J
,
95,1 0, 0117 o
,091 6 1 1,9500 0.0050
0,0418
222 12
/
0000 12,0116 0,011-6 o, 0964 l_2,0053 0,0053
0,0431
zz-1 L?,0560 1.?.,0.6c 0,0105 0, 0B6s 12, 0605 0,0045
0,031 4
224 L2, TLIO L2 , L214 0,0104 0,0858 0,0048
0,0391
4
A B c D E F G H
renF' tr ui Ur-Ui e=(D/C):ti00 UseS Useg - Ur s=(Grc)*100
225
L2,t67A 12. t7 63 0,0093 0 ,07 65 t2 . t7to o, o6eo 0,0332
226
12.2220t L2,2312 0 ,0092 0,0754 LZ, ZZOJ 0, 0043 0, 035 1
22'l
!2 ,2780 t2,286! 0,0081 0,0662 LZ, Z6 16 0.0036 0,0290
228
12, 3340 L2,3410 0. 0070 0,0571 1.2,3368 0, 0028 o.0229
229
1.2, 38 90 L2,3960 0.00?0
n nq61
IZ, JYZL
n nn?1
o,0249
230-
12,4450' 12,4509 0,0059 o
,0471
12,4413 0, 0023 0.0188
231
L2,5004
1'
qn(Q
0,00s8 a ,0462
!2 ,5026 U, UUZt) 0,0208
232
12, 55 5o t2 ,5601
0, 0047 0; 0373 LZ,3J t> 0,0019 0 . 0118
233
t2,6tto t2,6156 0, 004 6 0,0354 t2,6L3l 0. 002 L 0, 0159
234'
12,6670, t2
,
6'105 0, 0035 o
,0277
t2,6684 0,0014 0,0109
255
L2.7220, 12,'1254 0,0034 o
,
0269 t2,7236 0,0016 0,0L30
250
12,778Ci t2,7803 0,0023 a . oL82 L2,'7789 0. 0009 0, 00?1
'
23'1
LZ,6J5rJ, 1-2 ,8352 0 .0022 0, 01?5 t2,8342 0,0012 0. 0091
z5d
12,889O: t2 ,8902 0,0012 0,0089 12,8894 0, 0004 0, 0033
239
t2,'9449, t2,9451 -oloorr
0, 0082 t2 ,9447 0. 0007 0,0053
rqv
13,0000 13, 0000 0,0000 -0.
0002 13, 0000 0. 0000 0,0000
i1
44
Dispolitive gi circuite electronice ll - Indrumar de proiec-tare
'AllExA 4
i
..'
A
4
Rz
51,1k
Rr 5,49k
:
Sch ema electrici a ci rcu itu I u i :de lin iarizare
.j
Uirt
,., 't,
"'''.
L,'
45
lfj:
.+'i,
r
I
,$
:
.
1. G. lonescu
S.a,-
Traductoare pentru automatiz6ri industriale, vol. 2, Editura
Tehnicd, ISBN 973-31{807-3
:
2. A Manolescu,:g.a., Circuite integrate liniare, Editura didacticd sipedagogic[,
Bucuregti, 1982
3. P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice, Editura tehnic6, Bucuregti, 1982
4. M. Bodea, g.a.; Aparate electronice de m6surl si control, Editura didactici gi
t
pedagogic6,
Bucuregti,' 1 983
5. M. Antoniu, M#surdri electlonice - Metrologie, aparate de mdsurd analogice, Vol. i}
1, Edilia a2-a,Editura SATYA, tagi, 1999, ISBN 973-98708-7A
6.. T. DEnilE, N. Cupcea, Rm$titicatoare operalionale, Editura Teora, Bucuregti,1994
7.
*
- Circuite integrate analogice - catalog, Editura tehnice, Bucuregti, 1983
{. *'
46