Fantana

Fantana care nu este alimentata cu apa decat din exterior, primeste totodata mii de alte lucruri
antrenate de curent. Este expusa tuturor murdariilor si pandita de un pericol inca si mai mare: sa sece
aproape imediat ce s-a scos apa din ea. Apele filtrate de interstitiile solului raman abundente, limpezi
si proaspete chiar si in timpul caldurilor celor mai mari.

Acelasi lucru se intampla cu cei a caror credinta in Dumnezeu depinde de aporturi exterioare si cu cei
care isi trag credinta din propria lor meditatie si din convingere intima. Primii sunt supusi schimbarii,
iar credinta lor nu este scutita de indoiala. Cei din a doua categorie raman statornici. Acestia se afla in
plina Lumina, in luna plina a credintei lor care nu cunoaste niciodata obscuritatea.

Tierno numeste fantana care nu este alimentata decat din exterior, fantana lui Taqlid".
Ea ii caracterizeaza pe cei care nu fac decat sa urmeze orbeste exemple din afara lor: cutare a zis
asa", cutare a facut asa", in loc sa gaseasca in ei insisi o certitudine nascuta din experienta intima
sau chiar o reflexie personala in fata unei intamplari neprevazute.

Tierno ne amintea, in aceasta privinta, hadith-ul urmator:
Intr-o zi, Profetul vru sa-l trimita in Yemen pe unul dintre companionii sai, numit Mo'az boun Jabal, ca
sa faca si acolo cunoscut Islamul. Inainte de asta, il intreba:
- Cum vei aplica legea? Cum vei imparti dreptatea?
- Voi imparti dreptatea conform Coranului, raspunse Mo'az.
- Si daca situatia pe care va trebui sa o mediezi nu a fost prevazuta in Coran? intreba Profetul.
- Atunci voi aplica Sunna ta, Profet al lui Dumnezeu.
- Si daca nici Sunna nu a prevazut cazul acela?
- Atunci voi face apel la Idjma (consens).
- Si daca Idjma nu a intalnit niciodata o situatie ca aceea? relua Profetul.
Mo'az fu usor descumpanit fiindca, in Islam, Coranul, Sunna si Consensul sunt unicele trei surse ale Legii
si ale jurisprudentei. Cum, insa, era o persoana care se ruga si medita, gasise in el insusi calea
inspiratiei divine (ilham). Raspunse, asadar, dupa o clipa de gandire:
- Atunci voi face Ijtihad (stradania reflexiei personale).
Profetul il privi, apoi spuse:
- Du-te [in Yemen] si apeleaza la Ijtihad de fiecare data cand va fi nevoie. Atat timp cat in Islam se vor
intalni oameni ca tine, acesta nu va deveni ca un copac cu trunchiul subtire si lipsit de ramuri (care nu
da umbra si nu ofera protectie)."