Sunteți pe pagina 1din 37

G.

Bacovia
Schem
Simbolism
Este precedat de Baudelaire.
Jean Moreas d numele curentului in 1886 intr-un articol-scrisoare intitulat Le
Symbolisme.
Reprezentani:Verlaine, Rimbaud,Mallarme.
Trasaturi:1.-exprimarea strilor sulete!ti "a#i ,luide transmise prin analo#ie,su#estie si
un limba$ poetic inedit%apar : ne"ro&a,plictisul,spleen-ul,an#oasa,macabrul, amrciunea%
'.-ca obiect al artei este proclamat impalpabilul, ima#inarul, subcon!tientul
(.- utili&area simbolului.
).- su#estia *calea de reali&are a simbolului si de exprimare a
coresponden+elor.
,.- coresponden+ele* ainit+i in"i&ibile -ntre dieritele pr+i ale uni"ersului
.eu-lume/ care se traduc prin simboluri%
6. - sineste&iile* asocierea spontan -ntre sen&a+ii de natur dierit care se
su#erea& reciproc.
0.- mu&icalitatea * mu&ica are posibilit+i de su#estie absolut.
8 - tematica:sin#urtate, ne"ro&, spleen, re"erie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora!, boal, moarte, d1cor, macabru,declin, descompunere a materiei,e"adare in spa+ii
exotice,mare, corabie,parc, ,parum, culori,mu&ica, pardisuri artiiciale%iubire.
Simbolismul romnesc
Este sus+inut de Macedons2i.3rin acti"itatea lui simbolismul este primul curent sincronic
cu unul european%
1/-etapa Macedons2i-articole, cenaclul si re"ista Literatorul;
'/-etapa de la re"ista Viata noua condus de 4.5ensu!ianu.
(/6.Minulescu-poe&ia lui se caracteri&ea& prin:utili&area simbolurilor,simbolistica
numerelor,pre&en+a ima#inilor sineste&ice,exotism, #ustul pt macabru% teme si
moti"e:cltoria, dra#ostea,moartea, re"olta,ora!ul, parcul, marea.7e culti" "ersul liber.
)/ 8.Baco"ia
9ni"ersul baco"ian pre&int un indi"id capti" -ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este sin#ura realitate, astel c sensul lumii s-a pierdut si iin+a are sentimentul
de spaim si pe cel al inutilit+ii.
:par culori.#alben, "iolet, ro!u, ne#ru, alb, #ri/, instrumente mu&icale, ora!ul de
pro"incie,parcul, amur#ul,toamna,sin#urtatea, disperarea.
PLUMB
onte!t :pare in "ol. de debut-omonim !i -i d titlul-plumbul de"ine element deinitoriu
pt lirica baco"ian.
Geneza: poe&ia este inspirat de un e"eniment bio#raic,scris in 1;<<, pubicat ini+ial in
re"ista iesean =Versuri = in 1;11
"iziunea #espre lume $este aceea a unui damnat, insin#urat.
Tema >moartea asociat sin#urat+ii absolute si an#oasei simboli&ate de rela+ionarea
suletului cu plumbul:Baco"ia:plumbul ars e galben;sufletul ars e galben.
%nca#rare :art poetic deoarece pre&int notele deinitorii ale liricii poetului%
-ele#ie ca specie a #enului liric.
6ncadrarea in curent- simbolism prin su#estie, coresponden+ele intre interior si exterior,
ambi#uitate, strile "a#i,mu&icalitate la care se adau# elemente expresioniste.
Structura :dou catrene cu rim imbr+i!at ,masura de 1< silabe, ritm "ariabil%' planuri-
exterior-lumea ca"ou*macrocosmos si interior-moartea iubirii*microcosmos%se remarc
simetria dat de repetarea cu"?ntului din titlu.
Tipul #e lirism lirism subiecti" prin mrcile eului liric: "b si pron de pers 1%
Titlul este cu"?nt cu "aloare de simbol,marc@ea& coresponden+a dintre planul "ie+ii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul e!ecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietriicat.3lumbul este un metal #reu, cenu!iu, maleabil ce precipit
#alben,moale, ru conductor de electricitate si cldur.
3lumb este metaora simbol ce st in centrul ima#inarului poetic,d sensul elementelor ce
alctuiesc planurile >interior si exterior prin alturarea sa ca determinant:sicrie de
plumb.coroane de plumb flori de plumb, amor de plumb,aripi de plumb.
Aumea de plumb este una atacat de moarte, r sens ,monoton creatoare de ne"ro&
,anxietate,spleen.6n text cu"?ntul de"ine laitmoti" >se repet de 6 ori.


B:V49 :morul
5ormeau dormea
7icrie de plumb, E9A 7tam sin#ur de plumb
Clori de plumb am inceput s-l stri# aripi de plumb
Boroane de plumb mort
Cri#,
"?nt
&naliza #i'eritelor paliere ale #iscursului poetic (ima)inar poetic
*.nivel le!ico+semantic ,cmpuri semantice
a-Moartea :sicrie, coroane, cavou ,mort,funerar vestmnt este c?mpul semantic
dominant,su#erea& lumea inc@is, limitat apstoare r speran+ sau posibilitatea de
a oeri sal"are iin+ei umane%determinantul de plumb accentuea& trecerea de la "ia+ la
moarte, "idul interior,un uni"ers artiicial, reiicat.
b- .atura$ frig, vnt de"ine o su#estie a uni"ersului dominat de moarte, neat iar sen&a+ia
accentuea& sin#uratatea si anxietatea.
c- /iina uman$ stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu >este alienat, -ntoars
spre interior-amorul de plumb, dar percepe doar "idul pt c iubirea este moart si nu il
poate sal"a.5e aceea insul uman este sin#ur, ratat ,prota#onistul unei existente absurde
maniest?ndu-se prin stri#tul expresionist.
0.nivel mor'o+sintactic
a- "erbele la imper'ect cu caracter durati" eterni&ea& tra#ismul condi+iei umane capti"e
intr-un destin e!uat, potri"nic.Verbele nu exprim mi!carea,ci opusul ei dormeau,stam
atrnau su#er?nd astel imposibilitatea e"adrii si condi+ia de marionet a omului
modern.
b- Relaiile #e coor#onare in 'raz prin i pun pe acela!i plan interiorul si exteriorul,
accentuea& coresponden+ele,speciice simbolismului.
1./onetic+la acest ni"el se remarc "ocalele -nc@ise vnt, vestmnt,consoanele .-) in
cu"?ntul plumb) ce exprim triste+ea, disperarea, consoane stridente speciice lui Baco"ia
pt a marca starea eului :scriau.
Ainiile de pau&, punctele de suspensie racturea& discursul,aceast
destructurare iind speciic modernismului, pt a transmite incoeren+a cau&at de an#oas
si e!ec in comunicare concreti&are a sin#urat+ii absolute.
2- Stilistic textul se indi"iduali&ea& prin meta'ora simbol plumb, repetiii ce asi#ur
mu&icalitatea poemului si conturea& condi+ia de capti" -nr?nt a eului liric.
3M4.T&R%U
Simbolismul
M.Blinescu:Simbolismul este o prim !ncercare de structurare a e"perienei poetice
moderne.#r !ndoial, despre o poetic perfect articulat a simbolismului e greu,dac
nu imposibil de vorbit.$"ist ins %&'cteva coordonate constante; poe(ia pur,ut
musica poesis)transformarea dictonului *oraian ut pictura poesis),starea poetic,
limba+ul poetic%&'.
Simbolismului )pe care nu-l putem despri !n c*ip artificial de ceea ce au adus nou in
materie de poetic marii lui precursori)!i revine meritul de a fi descoperit si folosit
inepui(abilele rersurse de polisemie,ambiguitate sau sugestie a limba+ului
poetic,transformnd a,a-numitele probleme de form in veritabile probleme de coninut
ale poe(iei.-n acest sens se poate afirma,in modul cel mai legitim,c unele dintre
dimensiunile inalienabile ale conceptului modern de poe(ie au fost impuse de simbolism.
6storic:-apare in Cran+a la inele sec al 1; lea ca reac+ie -mpotri"a poe&iei retorice
romantice, impersonalit+ii reci a parnasianismului si impotri"a naturalismului.
.Parnasianism >curent literar aprut in Cran+a in a ' a $umtate a sec al 1; lea ca reac+ie
la romantism.Bulti" o poe&ie rece, impersonal,,descripti",eliberat de
sensibilitate.Maniest preocupare pt aspectul ormal-culti" poe&ia cu orm ix/
Este precedat de Baudelaire.
Jean Moreas d numele curentului in 1886 intr-un articol-scrisoare intitulat Le
Symbolisme.
Reprezentani:Verlaine, Rimbaud,Mallarme.
Trasaturi:1.-exprimarea strilor sulete!ti "a#i ,luide transmise prin analo#ie,su#estie si
un limba$ poetic inedit%apar : ne"ro&a,plictisul,spleen-ul,an#oasa,macabrul, amrciunea%
'.-ca obiect al artei este proclamat impalpabilul, ima#inarul, subcon!tientul
(.- utili&area simbolului - * o ima#ine concret ce are o semniica+ie proprie pt
o realitate ascuns,abstract%cu"?ntul cu "aloare de simbol are multiple semniica+ii in
contextul poetic%
).- su#estia *calea de reali&are a simbolului si de exprimare a
coresponden+elor.6n concep+ia simboli!tilor accesul la transcendent nu se produce direct,
ci pe ci mediate unde sunetele,cu"intele,parumurile rele" misteriosul din uni"ers%
poe+ii comunic ima#ini coloristice, mu&icale,olacti"e corespun&toare unor stri
sulete!ti%
,.- coresponden+ele* ainit+i in"i&ibile -ntre dieritele pr+i ale uni"ersului
.eu-lume/ care se traduc prin simboluri%
6. - sineste&iile* asocierea spontan -ntre sen&a+ii de natur dierit care se
su#erea& reciproc%ele sunt ci de acces la unitatea misterioas a lumii%
0.- mu&icalitatea * mu&ica are posibilit+i de su#estie absolut a!a cum airm
Verlaine:.u(ica !nainte de toate sau Malllarme :/oe(ia nu e dect mu(ica prin e"celen.
Mu&icalitatea* sen&a+ie interioar !i se exprim prin armonii "erbale, pau&e,
asonan+e,alitera+ii,reren,leitmoti",repeti+ii obsedante ale unor cu"inte sau "ocale%
8 - tematica:sin#urtate, ne"ro&, spleen, re"erie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora!, boal, moarte, d1cor, macabru,declin, descompunere a materiei,e"adare in spa+ii
exotice,mare, corabie,parc, ,parum, culori,mu&ica, pardisuri artiiciale%iubire.
Simbolismul romanesc
Este sus+inut de Macedons2i.3rin acti"itatea lui simbolismul este primul curent sincronic
cu unul european%
1/-etapa Macedons2i-articole, cenaclul si re"ista Literatorul;articole:0espre logica
poe(iei,/oe(ia viitorului,0espre poe(ie; airma+iile acestuia despre noul curent -i pun -n
e"iden+ caracteristicile: arta versurilor nu este nici mai mult nici mai puin dect arta
mu(icii;simbolismul este numele modului de a se e"prima prin imagini, spre a da
na,tere ,cu a+utorul ei,ideii.
'/-etapa de la re"ista Viata noua condus de 4.5ensu!ianu- se caracteri&ea& prin:
reu&ul tradi+ionalismului,al satului,culti"area citadinului !i deine!te simbolismul drept
simbolul poetic al "ie+ii moderne%
(/6.Minulescu-poe&ia lui se caracteri&ea& prin:utili&area simbolurilor,simbolistica
numerelor,pre&en+a ima#inilor sineste&ice,exotism, #ustul pt macabru% teme si
moti"e:cltoria, dra#ostea,moartea, re"olta,ora!ul, parcul, marea.7e culti" "ersul liber.
)/ 8.Baco"ia
:l+i repre&entan+i:7t.3etic, 6.B 7"escu, :l D 7tamatiad,E Cara#o.
Bacovia+citate critice
E.Manolescu:1u 2.3acovia ne aflm in faa unui parado":pe de o parte ,el este cel mai
original poet romn,in sensul c sensibilitatea lui e"trem nu poate fi !mprt,it si, cu
att mai puin ,luat ca model;pe de alta, el este singurul nostru poet in care simbolismul
se regse,te plenar ,de la recu(it la retorica afectiv.
9ni"ersul baco"ian pre&int un indi"id capti" -ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este sin#ura realitate, astel c sensul lumii s-a pierdut si iin+a are sentimentul de
spaim si pe cel al inutilit+ii.,6n lumea >ca"ou in care nu mai exist transcendent omul
este un alienat neputincios,martor al trecerii spre moarte,sin#ur si incapabil de
comunicare.7tri#tul este r raspuns%apar culori ce exprim ne"ro&a si disperarea-
"iolet.simboli&ea& si @alucina+ia/,#alben,ale mortii:alb,ne#ru,
deri&oriului:#ri,cenu!iu.7unetele sunt stridente,totul este artiicial-d1cor ,obiecte din care
"iata s-a retras %se impune intr.-o astel de lume reiicat ima#inea teatral a eroului liric
ce rtce!te prin ora!ul de pro"incie cu ma@alale, parc,anare,caenele, iluminatul slab-
artiicial, precum si recu&ita simbolist:corbi, apusuri, toamne,culori, ploi monotone si
obsedante,,ne"ro&,sin#uratate .Marturisiri:8.Baco"ia -n poe(ie m-a obsedat totdeauna
un sentiment de culoare./ictura cuvintelor sau audiie colorat,cum vrei s-o iei.-mi place
mult vioara..elodiile au avut pt mine influen colorat%&'.#iecrui sentiment ii
corespunde o culoare.4cum in urm m-a obsedat galbenul,culoare de(nade+dii&.-n
plumb vd culoarea galben.Sufletul ars e galben.%&'1t prive,te despre mine am fost
si rmn un poet al decadenei.
5eca#entism-curent de la s?r!itul sec.al 1; lea si inceputul sec.'< le#at de simbolism
care opune realit+ii o lume a strilor subiecti"e, considerate ca sin#ura autentic.7e
caracteri&ea& prin rainament, sentimentul nuan+ei,al crepusculului.
PLUMB
onte!t :pare in "ol. de debut-omonim !i -i d titlul-plumbul de"ine element deinitoriu
pt lirica baco"ian.
Geneza: poe&ia este inspirat de un e"eniment bio#raic,scris in 1;<<, pubicat ini+ial in
re"ista iesean =Versuri = in 1;11
"iziunea #espre lume $este aceea a unui damnat, insin#urat, un sulet predispus spre
triste+ea #rea pt care omul este o "ictim incapabil de eliberare dintr-un uni"ers inc@is,
intr-o cdere continu spre moarte,r speran+ si r mre+ie%precipitatul de plumb este
#alben,culoarea sufletului ars;
Tema >moartea asociat sin#urat+ii absolute si an#oasei simboli&ate de rela+ionarea
suletului cu plumbul:Baco"ia:plumbul ars e galben;sufletul ars e galben.
%nca#rare :art poetic deoarece pre&int notele deinitorii ale liricii poetului%
-ele#ie datorit notei de tristete pro"ocat de atmosera sumbr, de
"ocalele inc@ise, consoane, ritmul iambic,su#estia atotpre&en+ei mor+ii.
6ncadrarea in curent- simbolism prin su#estie, coresponden+ele intre interior si exterior,
ambi#uitate, strile "a#i,mu&icalitate% #eca#entism prin obsesia t@anatic,,anxietate%
e!presionism prin stri#tul tipic ,sentimentul s?r!itului de lume.
Structura :dou catrene cu rim imbr+i!at ,msura de 1< silabe, ritm "ariabil%' planuri-
exterior-lumea ca"ou*macrocosmos si interior-moartea iubirii*microcosmos%simetria
dat de repetarea cu"?ntului din titlu repre&int o su#estie a obsesiei s?r!itului ,a
ima#inii sfr,itului continuu .6Baraion/si o materiali&are a paralelismului sintactic.
Tipul #e lirism lirism subiecti" prin mrcile eului liric: "b si pron de pers 1%
Titlul este cu"?nt cu "aloare de simbol,marc@ea& coresponden+a dintre planul "ie+ii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul e!ecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietriicat.3lumbul este un metal #reu, cenu!iu, maleabil ce precipit
#alben,moale, ru conductor de electricitate si cldur.3lumb este metaora simbol ce st
in centrul ima#inarului poetic,d sensul elementelor ce alcatuiesc planurile >interior si
exterior prin alturarea sa ca determinant:sicrie de plumb.coroane de plumb flori de
plumb, amor de plumb,aripi de plumb.Aumea de plumb este una atacat de moarte, r
sens ,monoton creatoare de ne"ro& ,anxietate,spleen.6n text cu"?ntul de"ine laitmoti" >
se repet de 6 ori.
&naliza #i'eritelor paliere ale #iscursului poetic (ima)inar poetic
*.nivel le!ico+semantic ,cmpuri semantice
a-Moartea : sicrie, coroane, cavou ,mort,funerar vestmnt este c?mpul semantic
dominant,su#erea& lumea inc@is, limitat apstoare r speran+ sau posibilitatea de
a oeri sal"are iin+ei umane%determinantul de plumb accentuea& trecerea de la "ia+ la
moarte flori de plumb, coroane de plumb, apsarea unei lumi monotone cenu!ii #rele prin
lipsa libert+ii sicrie de plumb, uni"ersul artiicial coroane de plumb, funerar vestmnt,
"idul interior dat de dispari+ia sentimentelor,an#oas si mortiicare amorul de plumb,
cderea, imposibilitatea aspira+iei si sal"rii, lipsa uni"ersurilor romantice compensati"e
aripi de plumb .
b- .atura$ frig, vnt de"ine o su#estie a uni"ersului dominat de moarte, neant, este
perceput tactil, iar sen&a+ia accentuea& sin#uratatea si anxietatea.
c- /iina uman$ stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu >este alienat, -ntoars
spre interior-amorul de plumb, dar percepe doar "idul pt c iubirea este moart si nu il
poate sal"a.5e aceea insul uman este sin#ur, ratat ,prota#onistul unei existente absurde
maniest?ndu-se prin stri#t ca expresie a spaimei ,de&nde$dii .El e martorul neputincios
al cderii lumii si al propriei cderi.
0.nivel mor'o+sintactic
a- "erbele la imper'ect cu caracter durati" eterni&ea& tra#ismul condi+iei umane capti"e
intr-un destin e!uat, potri"nic,anticipea& condi+ia uman din %ona lui M.7orescu.Verbele
nu exprim mi!carea,ci opusul ei dormeau,stam atrnau su#er?nd astel imposibilitatea
e"adrii si condi+ia de marionet a omului care nu i!i construie!te sin#ur destinul ,ci este
o simpl ppu! in m?na unor or+e potri"nice,e!ecul existential.
b- Relaiile #e coor#onare in 'raz prin i pun pe acela!i plan interiorul si exteriorul,
accentuea& coresponden+ele,speciice simbolismului.
1./onetic+la acest ni"el se remarc "ocalele -nc@ise vnt, vestmnt,consoanele -) in
cu"?ntul plumb ce exprim triste+ea, disperarea, consoane stridente speciice lui Baco"ia
pt a marca starea eului :scriau. Eimic nu mai are armonia clasica sau macar "isata de
romantici deoarece "isul de"ine cosmar.Aacustra/
Ainiile de pau&, punctele de suspensie racturea& discursul,aceast
destructurare iind speciic modernismului, pt a transmite incoeren+a cau&at de an#oas
si e!ec in comunicare concreti&are a sin#urat+ii absolute.
2- Stilistic textul se indi"iduali&ea& prin meta'ora simbol plumb, repetiii ce asi#ur
mu&icalitatea poemului si conturea& condi+ia de capti" -nr?nt a eului liric.
3pinia Baco"ia este un poet inedit, ce incearc &adarnic s se re#seasc si astel s ale
sensul existen+ei sale si al lumii.
P346%& M354R.%ST& S% TR&5%T%3.&L%ST& %.T4RB4L%&
P346%& M354R.%ST& P346%& M354R.%ST& S% TR&5%T%3.&L%ST&
%.T4RB4L%&
P346%& M354R.%ST&
S74M&
Mo#ernismul+M.Blinescu, cercettor al poe&iei moderne ca !i F.Criedric@
,caracteri&ea& curentul prin urmatoarele trsturi :
1.-sus+inerea doctrinei ima#inati"e .
'.- accentuarea distinc+iei dintre eul biografic *indi"idual, con$unctural,supericial si
eul esenial5poetic5#eneral,necesar,pround,obscur,autentic%
(. -preocuparea pt problema limba$ului poetic. 3oetul modern este preocupat de dorin+a
extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu mu&ica-simbolismul, pictura-cali#rame
sau cu pro&a-stilul $urnalistic ori publicitar in poe&ia de a"an#ard.
Trasaturi )enerale ale mo#ernismului$
+ ambi#uitate,uneori obscuritate
- mu&icalitate
- pluralitate de sensuri, preerin+a pt metaor
- renun+area la specii tradi+ionale
- pre&en+a cate#oriilor ne#ati"e. macabrul, s?!ierea -ntre extreme, #rotescul, estetica
ur?tului/, limba$ poetic inedit: cu"inte din ar#ou, populare, neolo#isme, abstracte.
Modernismul este promo"at de 4.Lovinescu prin cr+i, articole , cenaclul si re"ista
Sburtorul.3t moderni&area literaturii rom?ne si intrarea c?t mai repede in circuit
european criticul propune:
: - intelectuali&area pro&ei si poe&iei
- promo"area citadinului
- lirici&area poe&iei
- obiecti"i&area pro&ei
- crearea romanului obiecti" si de anali& psi@olo#ic.
Modernismul moderat, eclectic este repre&entat de D.:r#@e&i, modernismul sincron de
A.Bla#a, iar modernismul ermetic de 6.Barbu.
/L3R% 54 MU%G&%8 T.&RG746%
onte!t /lori #e muci)ai este un "olum sin#ular in opera ar#@e&ian cuprin&?nd ', de
texte lirice care au drept corespondent in pro& "ol.Poarta .ea)r.
3unctul de plecare il repre&inta perioada petrecut de poet in inc@isoare, crea+iile
descriind "ia+a de+inu+ilor, a mar#inali&a+ilor societ+ii si constituind o tentati" de
valori'icare a esteticii urtului at?t sub raport tematic c?t si in ceea ce pri"e!te lexicul
poetic,structura discursului ,ambele eliberate de constr?n#erile clasici&ante.
:stel ima#inea lumii -nc@isorii !oc@ea& cititorul prin amestecul de teriiant, #rotesc,
pitoresc, macabru, sua"itate si sen&ualitate.
D.:. se incadrea& in modernism prin contribu+ia la depoeti&area limba$ului artistic ,ca si
8.Baco"ia ins modalit+ile sunt dierite.
Modelul este "ol. /lorile rului al lui B@.Baudelaire pe care :r#@e&i a dorit s il traduc
sub titlul /lori #e otrav.
Titlul este un oximoron ce asocia& doi termeni ce pot su#era estetica ur?tului.Clorile
sunt un simbol al rumosului, "ie+ii, ra#ilitatii, parumului, culorii, in timp ce muce#aiul
repre&int ur?tul, moartea, pestilen+a, banalul ,durata a!a c se poate -n+ele#e -nc din
aceast sinta#m aptul c in poe&ia modern rumuse+ea -!i tra#e se"a din ur?t, c
diormul, neobi!nuitul, ,lumea ab$ec+iilor, a inernului poate i surs a poe&iei.
%nca#rare+ poe&ia ce desc@ide "ol. !i -i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concep+ia autorului despre poet , procesul crea+iei si poe&ieGoper .3rin ea poetul i!i
exprim ade&iunea la estetica ur?tului.
3oe&ia este inclusa in mo#ernism prin "aloriicarea esteticii ur?tului, limba$ul nou
!ocant, .enomenul depoeti&rii/ pun?nd alturi ar@aisme, cu"inte populare ,amiliare si
metaore, prin condi+ia de damnat a eului liric in iposta&a de artist, prin circumstan+ele
procesului crea+iei, structura ce nu mai respect in totalitate pro&odia tradi+ional.Ba si in
intre# "olumul ,unc+ia poetic a comunicrii se -mbin cu cea expresi".
"iziunea #epre lume este a unui om care consider artistul un arti&an al cu"?ntului ce
poate aborda iecare aspect al realit+ii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Bu"?ntul este elementul ori#inar si esen+ial pt c el instaurea& realit+i, lumi ,iar
artistul trebuie sa stp?neasca te@nica literar ,dar sa ie si in&estrat cu @ar.:rta ca
me!tesu# a acut critica literar sa il numeasc pe D.:. poeta 'aber.
Tema$ concep+ia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra crea+iei:sti*urile,
florile.
Motive poetice$ noaptea, sti@urile, -ntunericul, un#@ia.
Tipul #e lirism( textul se incadrea& in lirismul subiecti" prin mrcile eului liric: orme
"erbale si pronominale de pers 1: am scris,mi.
Structura$ ' sec"en+e lirice cu rim imperec@eat, msura ine#al ce cuprind 6 ra&e de
dimensiuni dierite.
%ncipitul surprinde tema,procesul crea+iei prin sinta#ma le-am scris in care pronumele
su#erea& poe&ia-florile din titlu, iar "erbul la perect compus plasea& actul creator
-naintea conesiunii ca pe un act -nc@eiat.
Relaii #e opoziie si #e simetrie 7e remarc opo&i+ia dintre spa+iul -nc@is firida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia btea departe ,afar , dintre ung*ia !ngereasc si
ung*iile de la mna stng .
%ma)inarul poetic Bircumstantele creaiei implic elementul spaial si temporal
precum si uneltele actului artistic9 condeiul si climara in poezia art poetic
6estament.)
Spaiul scrierii este exprimat de sinta#ma prete de firid goal ,su#estie a claustrrii, un
spa+iu -nc@is propice damnrii care exclude a$utorul di"in.
Aumea claustrant se deine!te prin rela+ia cu ad"erbele departe, afar accentu?nd
condi+ia de damnat si totodat or#oliul creator al celui care a renun+at la a$utor
di"in.:pare astel condi+ia poetului modern ce a pierdut di"initatea si nu mai simte c
este in&estrat cu @ar ,ci doar cu propria con!tiin+ si propriul talent.
Timpul scrierii pare a i noaptea :era intuneric -ns ambi#uitatea poe&iei moderne poate
su#era si un intuneric interior exprim?nd sen&a+ia de prsire si -nsi#urare: pe intuneric in
singuratate.
Uneltele crea+iei sunt: ung*iile de la mna stng dup ce m?na dreapt !i-a pierdut
calit+ile :1nd mi s-a tocit ung*ia !ngereasc74m lsat-o s creasc 7Si nu a mai crescut
sau nu o mai am cunoscut.
Eul poetic mrturise!te renun+area la un#@iile m?inii drepte a crei putere nu mai exist
sau nu mai este recunoscut de creator.
6n mod obi!nuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renun+area la condi+ia
traditional a poetului -n&estrat cu @ar di"in pe care omul modern nu o mai recunoa!teG
re#se!te -n propriul sulet.
6n acest ca&, un#@iile m?inii st?n#i nu mai repre&int demonicul ,ci umanul,
capacitatea iin+ei de scrie r a$utor ceresc ,din propria se". Eoua condi+ie a creatorului
este o mrturisire a preerin+ei pentru modernism
6deea aderrii la modernism este accentuat de suerin+a implicat de eortul scrierii si de
ima#inea m?inii-#@ear:Si m durea mna ca o g*iar78eputincioas s se strnga.7e
su#erea& eortul artistului care metamoro&ea& ur?tul, #rotescul,sordidul in "aloare
estetic.
Procesul creaiei implic sin#uratate, talent propriu ,lipsa a$utorului di"in ,parc
nelalocul su in lumea 6nernului )Le-am scris)1u puterile nea+utate78ici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul71are au lucrat !mpre+urul 7Lui Luca, lui .arcu si lui -oan.
5ac artistul nu mai are "irtu+ile cre!tine cere!ti, el de+ine ins "oin+a de a crea si
capacitatea de a se dedica acestui eort.
reaia su#erat de ar@aismul sti*uri este delimitat de "ersurile anterioare sti*urile de-
acum si se deine!te prin c?te"a metaore:
fr an,
de groap,
de sete de ap si de foame de scrum.:ntitraditionalist, poe&ia este ima#inea unei lumi
eterne care se sustra#e timpului, a unui uni"ers inc@is,concentra+ionar,dominat de moarte
si de certitudinea existen+ei ei in care iin+a uman -!i pierde dimensiunea spiritual, dar
men+ine ne"oia speran+ei in lumin ,"ia+ ,rena!tere, rumos, libertate, puriicare.
aracteristicile limba:ului poetic
Aa ni"el lexico-semantic se remarc pre&en+a ar@aismului sti*uri,a cu"intelor cu caracter
reli#ios Luca, .arcu,-oan , a cu"intelor cu orm popular prete. Aa ni"el
morosintactic se obser" alternan+a timpurilor "erbale :pre&ent Gtrecut su#er?nd
caracterul etern al operei -n antite& cu condi+ia eemer a omului, c@iar dac este un
creator .Aa ni"el stilistic, speciic pt D.: este metaora noua ,inedit: d groap, sete de
apa,scrum, ung*ia ingeresc.Aa ni"el pro&odic, e"ident este pstrarea par+ial a
elementelor tradi+ionale.
Cirid #oal am scris lori de muci#ai
Hntuneric cu un#@ia sti@uri r an
7in#urtate un#@iile de la m?na st?n# de #roap

Bu puterile nea$utate de sete de ap si de oame de scrum
7pa+iu -nc@is
damnare eul este artist poe&ie modernist
3M4.T&R%U
Mo#ernismul+M.Blinescu, cercettor al poe&iei moderne ca !i F.Criedric@
,caracteri&ea& curentul prin urmatoarele trsturi
1.-sus+inerea doctrinei ima#inati"e .clasicismul sus+ine doctrina imitati"*mimesis.
romantismul sus+ine doctrina expresi"/% rolul ima#ina+iei este incompatibil cu imita+ia si
se opune retori&rii expresiei reali&at in romantism%
'.- accentuarea distinc+iei dintre eul biografic *indi"idual, con$unctural,supericial si
eul esenial5poetic5#eneral,necesar,pround,obscur,autentic%
(. -preocuparea pt problema limba$ului poetic-ce demonstrea& con!tiin+a lin#"istic:ie
c scrie o poe&ie care caut absolutul ie c i se opune, poetul modern este preocupat de
dorin+a extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu mu&ica-simbolismul,pictura-
cali#rame,sau cu pro&a-stilul $ournalistic ori publicitar in poe&ia de a"an#ard.
Trasaturi )enerale ale mo#ernismului$ ambi#uitate, uneori obscuritate, mu&icalitate,
pluralitate de sensuri, preerin+a pt metaor, renun+area la specii tradi+ionale, pre&en+a
cate#oriilor ne#ati"e. macabrul, s?!ierea -ntre extreme, #rotescul, estetica ur?tului/,
limba$ poetic inedit: cu"inte din ar#ou, populare, neolo#isme, abstracte.
Modernismul este promo"at de E.Ao"inecu prin cr+i, articole , cenaclul si re"ista
7burtorul.3t moderni&area literaturii romane si intrarea c?t mai repede in circuit
european criticul propune :intelectuali&area pro&ei si poe&iei, promo"area citadinului,
lirici&area poe&iei, obiecti"i&area pro&ei, crearea romanului obiecti" si de anali&
psi@olo#ic.
Modernismul moderat, eclectic este repre&entat de D.:r#@e&i, modernismul sincron de
A.Bla#a, iar modernismul ermetic de 6.Barbu.
/L3R% 54 MU%G&%8 T.&RG746%
onte!t /lori #e muci)ai este un "olum sin#ular in opera ar#@e&ian cuprin&?nd ', de
texte lirice care au drept corespondent in pro& "ol.Poarta .ea)r.3unctul de plecare il
repre&inta perioada petrecut de poet in inc@isoare, crea+iile descriind "ia+a de+inu+ilor, a
mar#inali&a+ilor societ+ii si constituind o tentati" de "aloriicare a esteticii ur?tului at?t
sub raport tematic c?t si in ceea ce pri"e!te lexicul poetic,structura discursului ,ambele
eliberate de constr?n#erile clasici&ante.Aimba$ul utili&ea& elemente speciice re#istrului
stilistic coloc"ial, popular si oral, elemente de ar#ou,remarc?ndu-se at?t unctia poetic? a
comunicarii c?t si cea expresi".Ba structura se obser" aspectul narati" al unor poeme,
sau descrierea olosit in altele, imbinarea satirei cu medita+ia,a conesiunii cu
dialo#ul.:stel lumea -nc@isorii !oc@ea& cititorul prin amestecul de teriiant, #rotesc,
pitoresc, macabru, sua"itate si sen&ualitate.D.:. se incadrea& in modernism prin
contribu+ia la depoeti&area limba$ului artistic ,ca si 8.Baco"ia ins modalit+ile sunt
dierite.
Modelul este "ol. /lorile rului al lui B@.Baudelaire pe care :r#@e&i a dorit s il traduc
sub titlul /lori #e otrav. :!a cum arat F.Criedric@, in poe&ia lui Baudelaire ca s fie
la adpost de banal, sfidnd gustul banal, frumusetea trebuie s fie bi(ar.%&'0ar el a
dorit fr niciun ec*ivoc si urtul ,ca ec*ivalent al misterului ce trebuia din nou
abordat. %&'.ai violent dect pn acum ,anormalitatea se anuna ca principiu al
poe(iei moderne.
Titlul este un oximoron ce asocia& doi termeni ce pot su#era estetica ur?tului.Clorile
sunt un simbol al rumosului, "ie+ii, ra#ilitatii, parumului, culorii, in timp ce muce#aiul
repre&int ur?tul, moartea, pestilen+a, banalul ,durata a!a c se poate -n+ele#e -nc din
aceast sinta#m aptul c in poe&ia modern rumuse+ea -!i tra#e se"a din ur?t, c
diormul, neobi!nuitul, ,lumea ab$ec+iilor, a inernului poate i surs a poe&iei.Estetica
ur?tului anun+at de titlu este pre&ent !i in poe&ia arta poetic Testament ce desc@ide
"ol de debut, uvinte potrivite$Din bube ,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumusei si
preuri noi.
%nca#rare+ poe&ia ce desc@ide "ol. !i -i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concep+ia autorului despre poet , procesul crea+iei si poe&ieGoper .3rin ea poetul i!i
exprim ade&iunea la estetica ur?tului.
3oe&ia este inclusa in mo#ernism prin "aloriicarea esteticii ur?tului, limba$ul nou
!ocant, .enomenul depoeti&rii/ pun?nd alturi ar@aisme, cu"inte populare ,amiliare si
metaore, prin condi+ia de damnat a eului liric in iposta&a de artist, prin circumstan+ele
procesului crea+iei, structura ce nu mai respect in totalitate pro&odia tradi+ional.Ba si in
intre# "olumul ,uncia poetic a comunicarii se -mbin cu cea expresi".
"iziunea #epre lume este a unui om care consider artistul un arti&an al cu"?ntului ce
poate aborda iecare aspect al realit+ii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Bu"?ntul este elementul ori#inar si esen+ial pt c el instaurea& realit+i, lumi ,iar
artistul trebuie sa stp?neasca te@nica literar ,dar sa ie si in&estrat cu @ar.:rta ca
me!tesu# a acut critica literar sa il numeasc pe D.:. poeta 'aber.
Tema$ concep+ia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra crea+iei:sti*urile,
florile.
Motive poetice$ noaptea, sti@urile, -ntunericul, un#@ia.
Tipul #e lirism( textul se incadrea& in lirismul subiecti" prin mrcile eului liric: orme
"erbale si pronominale de pers 1: am scris,mi.
Structura$ ' sec"en+e lirice cu rim imperec@eat, msura ine#al ce cuprind 6 ra&e de
dimensiuni dierite.
%ncipitul surprinde tema,procesul crea+iei prin sinta#ma le-am scris in care pronumele
su#erea& poe&ia-florile din titlu, iar "erbul la perect compus plasea& actul creator
-naintea conesiunii ca pe un act -nc@eiat.
Relaii #e opoziie si #e simetrie 7e remarc opo&i+ia dintre spa+iul -nc@is firida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia btea departe ,afar , dintre ung*ia !ngereasc si
ung*iile de la mna stng .
%ma)inarul poetic Bircumstantele creaiei implic elementul spaial si temporal
precum si uneltele actului artistic9 condeiul si climara in poezia art poetic
6estament.)
Spaiul scrierii este exprimat de sinta#ma prete de firid goal ,su#estie a claustrrii, un
spa+iu -nc@is propice damnrii care exclude a$utorul di"in.3eretele ca loc al crea+iei
implic ideea de inscrip+ie-semn al rm?nerii in eternitate, pe cea a creatorului cronicar, si
enomenul depoeti&arii prin trimitere la picturile rupestre. Aumea claustrant se deine!te
prin rela+ia cu ad"erbele departe, afar accentu?nd condi+ia de damnat si totodat
or#oliul creator al celui care a renun+at la a$utor di"in.:pare astel condi+ia poetului
modern ce a pierdut di"initatea si nu mai simte c este in&estrat cu @ar ,ci doar cu propria
con!tiin+ si propriul talent.
Timpul scrierii pare a i noaptea :era intuneric -ns ambi#uitatea poe&iei moderne poate
su#era si un intuneric interior in perect rela+ie cu cel exterior al inc@isorii si lipsei
sperantei, intr-o lume "isceral lipsit de spiritualitate, #rea.:lturi de spa+iu, ,,timpul
conturea& un uni"ers ostil ,sen&a+ia de prsire si -nsi#urare care este de altel exprimat
direct: pe intuneric in singuratate.
Uneltele crea+iei sunt simboli&ate de metaora ung*ia asociat m?inii st?n#i dup ce
m?na dreapt !i-a pierdut calit+ile :1nd mi s-a tocit ung*ia !ngereasc74m lsat-o s
creasc 7Si nu a mai crescut sau nu o mai am cunoscut. Bonorm 5icionarului #e
simboluri mna e"prima ideea de activitate, de putere ,i de dominaie, fiind un !nsemn
regal. .na stnga a lui 0umne(eu este tradiional legat de +ustiie, iar mna dreapt
de milostenie, repre(entnd embleme ale puterii regale)stnga) respectiv
sacerdotale)dreapta).6n discursul liric conesi", eul poetic mrturise!te renun+area la
un#@iile m?inii drepte a crei putere nu mai exist sau nu mai este recunoscut de
creator.6n mod obi!nuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renun+area la condi+ia
traditional a poetului -n&estrat cu @ar di"in si care aspir spre di"initate, pe care omul
modern nu o mai recunoa!teG re#se!te -n propriul sulet.6n alt el se poate obser"a o
noua condi+ie a creatorului de poe&ie, care nu se opune psalmilor, ci este anticipat de
psalmi prin airmarea or#oliului artistului con!tient de propria condi+ie limitat. 6n acest
ca&, un#@iile m?inii st?n#i nu mai repre&int demonicul ,ci umanul, capacitatea iin+ei de
scrie r a$utor ceresc ,din propria se" .Eoua condi+ie a creatorului este o mrturisire a
preerin+ei pentru modernism a!a cum in Testament, bubele, mucegaiul si noroiul su#erau
estetica ur?tului.6deea aderrii la modernism este accentuat de suerin+a implicat de
eortul scrierii si de ima#inea m?inii-#@ear:Si m durea mna ca o
g*iar78eputincioas s se strnga.Eeputin+a airmat poate i con!tiin+a sin#urt+ii in
lume si implicit airmarea condi+iei de stp?n al unui uni"ers din care sacrul s-a
retras.M?na st?n#a este astel instrumentul nou al scri$elirii crea+iei pe peretele temni+ei
,act de re"olt si de airmare a talentului :Si m-am silit s scriu cu ung*iile de la mna
stnga. 5in iposta&a anterioar a artistului , pre&ent in poe&ia Testament rm?ne
eortul, truda celui care lucrea& asupra cu"?ntului pt a sublima suerin+a, #rotescul,
teriiantul ,a transorma ur?tul in rumos .
Procesul creaiei implic sin#uratate, talent propriu ,lipsa a$utorului di"in ,parc
nelalocul su in lumea 6nernului )Le-am scris)1u puterile nea+utate78ici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul71are au lucrat !mpre+urul 7Lui Luca, lui .arcu si lui
-oan .Repeti+iile si enumera+ia e"iden+ia& simbolistica di"in rele"at de 5ionisie Curna:
/entru .atei, un barbat, pentru .arcu,un leu, pentru Luca, un bou, pentru -oan, un
vultur.1el cu c*ip omenesc infi,ea( !ntruparea,cel cu c*ip de leu infi,ea( tria si
puterea imprteasc;cel cu c*ip de bou infi,ea( virtutea preoeasc si +ertfa;acela cu
c*ip de vultur infi,ea( pogorrea Sfntului 0u*.3rin enumera+ia cu sens ne#ati" se
accentuea& lipsa transcenden+ei si a "irtu+ilor simboli&ate de ea. Rm?ne omenescul si
nu int?mpltor Matei si in#erul su lipsesc din enumera+ie, intruc?t -n#erul este cel mai
aproape de om si slbiciunea lui. 5ac artistul nu mai are "irtu+ile cre!tine cere!ti, el
de+ine ins "oin+a de a crea si capacitatea de a se dedica acestui eort, -nlocuind ima#inea
e"an#@elistului absent.3t omul modern se pare c slbiciunea sau or+a uman extras
c@iar din pcat si ab$ec+ie este mai palpabil, mai credibil de moment ce di"inul reu&
s se re"ele&e.
reaia su#erat de ar@aismul sti*uri este delimitat de "ersurile anterioare sti*urile de-
acum si se deine!te prin c?te"a metaore: fr an, de groap, de sete de ap si de foame
de scrum.:ntitraditionalist, poe&ia este ima#inea unei lumi eterne care se sustra#e
timpului, a unui uni"ers inc@is,concentra+ionar,dominat de moarte si de certitudinea
existen+ei ei in care iin+a uman -!i pierde dimensiunea spiritual, dar men+ine ne"oia
speran+ei in lumin ,"ia+ ,rena!tere, rumos, libertate, puriicare.Doate aceste sensuri se
adau# poe&iei inscrip+ionate pt a i mrturie urma!ilor sau -ntre#ii condi+ii umane, pt c
uni"ersul -nc@isorii are !i un sens conotati".Dimpul, spa+iul, setea oamea conturea& un
uni"ers al ne"oilor concrete ,imediate.
aracteristicile limba:ului poetic
Aa ni"el lexico-semantic se remarc pre&en+a ar@aismului sti*uri,a cu"intelor cu caracter
reli#ios Luca, .arcu,-oan , a cu"intelor cu orm popular prete. Aa ni"el
morosintactic se obser" alternan+a timpurilor "erbale :pre&ent Gtrecut su#er?nd
caracterul etern al operei -n antite& cu condi+ia eemer a omului, c@iar dac este un
creator .Aa ni"el stilistic, speciic pt D.: este metaora noua ,inedit: d groap, sete de
apa,scrum, ung*ia ingeresc.Aa ni"el pro&odic, e"ident este pstrarea par+ial a
elementelor tradi+ionale.
3pinia #lori de mucigai este o art poetic modernist in care artistul este -nstrinat de
di"in , lipsit de @ar, dar con!tient de capacitatea lui creatoare , indr&nind s
metamoro&e&e ur?tul in rumos, s se deineasc in mod ori#inal si or#olios prin or+a si
eortul crea+iei.
4U .U STR%"4S 3R3L& 54 M%.U.% & LUM%%8 L.BL&G&
S74M&
onte!t 3oe&ia apar+ine "ol. de debut intitulat /oemele luminii si ace parte dintre artele
poetice moderne.
Ea apare in perioada interbelic >1;1; si cuprinde elemente e!presioniste.Dextul rele"
rela+ia str?ns dintre poe&ie si ilosoie.
%nca#rare Dextul apar+ine modernismului prin elementele expresioniste: exacerbarea
eului creator,sentimentul absolutului, tensiunea liric, spirituali&area peisa$ului.
:ceast art poetic se -nscrie in mo#ernismul interbelic si prin limba$ul metaoric
.metaore re"elatorii si plastici&ante/, prin caracterul ilosoic si prin renun+area la
pro&odia tradi+ional.
"iziunea #espre lume
Misterul este conceptul esen+ial al ilosoiei bla#iene in sensul de obiect al cunoa!terii.
3lsmuitorul uni"ersului este Marele &nonim,centru metai&ic al existen+ei care eman
din sineIdieren+ialele di"ineI.particule ce ormea& toate entit+ile existen+ei/.6n
uni"ersul misterelor ,omul se deine!te prin tentati"a de a re"ela misterul adic a de&"lui
si a traduce lumea in limba$ uman in condi+iile in care M.:. instituie cen&ura
transcendent care ace imposibil cunoa!terea absolut.
unoasterea este o "aloare umana undamental, iar obiectul ei, misterul, are '
aspecte: unul 'anic >ce se arat omului prin experien+ si unul criptic .care se ascunde/
.Bunoasterea este la r?ndul ei de ' eluri: para#isiac si luci'eric.
unoa;terea para#isiac 9 pluscunoa;tere- i!i propune cercetarea datelor reale si
ormularea unor idei care se al in analo#ie cu materialul concret, anic.Este o
cunoa!tere r tensiune problematic, se ba&ea& pe obser"a+ia si explica+ia
nonproblematic.
unoa;terea luci'eric 9minuscunoastere- operea& asupra unor mistere desc@ise
crora le produce o J "aria+ie calitati"I,lans?nd idei care sunt in opo&i+ie cu
concretul.:ceasta cunoa!tere ,deinit de o tensiune problematic intre spirit .subiect/si
obiect ace saltul din planul anic in cel criptic pe ba&a unei idei pe care intelectul o
elaborea&a pt a de&"lui structura de ad?ncime a lumii.Ea duce la poten+area misterului.
.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic utili&at in
pluscun.
Tipul #e lirism 3oe&ia se incadrea& in lirismul subiecti" prin mrcile eului: pron de pers
1 eu repetat pe parcursul textului , ad$ posesi" mea ,"erbele de pers 1: nu strivesc, nu
ucid.
Tema$ cunoa!terea uni"ersului, rolul poetului si al poe&iei in rela+ia om-uni"ers. 3oetul,
prin cunoa!terea lucieric ampliic prin crea+ie tainele lumii.
Motive poetice $ misterul, lumina .moti" central simboli&?nd cunoa!terea,
iubirea,#ene&a./
Titlul este o metaor re"elatorie ce pune in rela+ie eul exacerbat cu uni"ersul.
Corma ne#ati" a "erbului nu strivesc exprim reu&ul cunoa!terii ra+ionale care are drept
consecin+ distru#erea rumuse+ii, armecului uni"ersului tainei.
1orola de minuni semniic acest uni"ers ale crui caracteristici sunt perec+iunea dat de
orma seric, ra#ilitatea, rumuse+ea su#erate de corola si misterele exprimate de
minuni.
%ncipitul reia titlul si -l explicitea& prin "erbul nu ucid asociat substanti"ului tainele ,
eul poetic adopt?nd cunoa!terea lucieric ce implic o atitudine protectoare a+ de
uni"ersul tainei.
/inal ultimul "ers exprim sentimentul de iubire, cunoa!terea prin participare,
comunicarea aecti" cu uni"ersul cci eu iubesc si flori si oc*i si bu(e si morminte.
Relatii #e opozitie si #e simetrie se stabilesc intre cele dou tipuri de cunoa!tere
simboli&ate de meteorele lumina mea7lumina altora, intre eu7altii. 7imetria se
reali&ea& prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumera+iei in inal .
Structura :( sec"ente lirice marcate de de ma$uscule.
%ma)inar poetic si e!presivitate
Prima secven exprim atitudinea eului a+ de uni"ersul misterelor concreti&ate in
flori, oc*i bu(e ,morminte su#er?nd rumosul, ra#ilitatea si
eemeritatea.lori/,cunoa!terea si autocunoasterea.oc@i/, rostirea si iubirea .bu&e/ ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce reu& cunoasterea lo#ic ,ra+ional
cu mintea .3rin enumera+ie se concreti&ea& elementele corolei de minuni, uni"ersul iind
un tot -n care eul liricG artistul se inte#rea& !i a+ de care are o atitudine protectoare.
& 0 a secven se construie!te pe ba&a unor opo&i+ii eu-altii;lumina mea 9lumina-altora,
metaore ale celor ' tipuri de cunoa!tere :lucieric sau poetic si paradi&iac,
stiin+iic.6n rela+ie cu uni"ersul minunilor, eul poetic sporeste, imboge,te, tainele prin
crea+ie si cunoastere in timp ce omul obi!nuit, adept al cunoa!terii paradi&iace sugrum
misterul ,"r?nd sa-l explicite&e.3oetul, iin+a creatoare, particip la mister, il ampliic, il
poten+ea& , crea+ia poetic a"?nd o dimensiune sacr largi fiori de sfnt mister .5e
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina diu& a lunii.
A.B se deine!te astel drept un poet nocturn au#ment?nt ideea de mister printr-o serie de
metaore si prin moti"ul de sor#inte romantic al lunii.
& 1 a secventa are rol conclu&i" ,de!i exprim un raport de cau&alitate prin con$unc+ia
cci.Bunoa!terea poetic este un act de contempla+ie ,dar si de participare la mister.
Limba:ul poetic este o surs a expresi"it+ii.
Aa ni"el lexico-semantic, se obser" c?mpul semantic al misterului taina, mister, ne-
ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opo&itia lumina-intuneric.
Aa ni"el moro-sintactic important este repetarea de 6 ori a ormei pronominale plasate
pe prima po&i+ie.
Aa ni"el stilistic se remarc metaorele plastici&ante si re"elatorii ce simboli&ea&
uni"ersul tainei:neptrunsul ascuns in adncimi de intuneric,intunecata (are ne-ntelesuri
si mai mari , opo&itia metaorelor lumina mea- lumina altora, enumera+ia flori, oc*i,
bu(e , morminte.
Aa ni"el pro&odic, discursul liric este alctuit din '< de "ersuri libere,cu ritm interior si
se olose!te in#ambamentul.

Borola de minuni a lumii eu lar#i iori de s?nt mister
Clori, oc@i, bu&e, morminte nu stri"esc, tot ce-6 nen+eles
neptrunsul ascuns nu ucid cu mintea se sc@imb-n nen+elesuri
ad?ncimi de intuneric sporesc si mai mari
intunecata &are imbo#+esc sub oc@ii mei
iubesc
lumina mea
universul misterelor rolul poetului imbo)irea tainei
cunoa;terea revelarea ei prin iubire
3M4.T&R%U
onte!t 3oe&ia apar+ine "ol. de debut intitulat /oemele luminii si ace parte dintre artele
poetice moderne.Ea apare in perioada interbelic >1;1; si cuprinde elemente
expresioniste.Dextul rele" rela+ia str?ns dintre poe&ie si ilosoie.
%nca#rare Dextul apar+ine modernismului prin elementele expresioniste:exacerbarea
eului creator,sentimentul absolutului, tensiunea liric, spirituali&area peisa$ului.
L.B.deine!te expresionismul in Filosofia stilului :0e c!te ori un lucru este astfel redat
!nct puterea,tensiunea sa interioar !l intrece, !l transcendea(,trdnd relaiuni cu
cosmicul,cu absolutul , cu ilimitatul avem de-a face cu un produs artistic
e"presionist.aceast art poetic se -nscrie in modernismul interbelic si prin limba$ul
metaoric .metaore re"elatorii si plastici&ante/, prin caracterul ilosoic si prin renun+area
la pro&odia tradi+ional.
"iziunea #espre lume
Misterul este conceptul esen+ial al ilosoiei bla#iene in sensul de obiect al
cunoa!terii.Existenta dieren+ia&a , moduri ontolo#ice undamentale .anor#anic,"e#etal,
animal,uman, di"in /intre care omul se distan+ea& de celelalte prin participarea
con!tient la existen+a in ori&ontul imediat .comun animalelor si omului/ si la existenta
in ori&ontul misterului si pt re"elarea acestuia. speciic doar omului.:cest
tip de existen+ se reali&ea& prin cunoa!tere si crea+ie, deoarece destinul uman este unul
pround creator.3lsmuitorul uni"ersului este Marele &nonim,centru metai&ic al
existen+ei care eman din sineIdieren+ialele di"ineI.particule ce ormea& toate entit+ile
existen+ei/.6n uni"ersul misterelor ,omul se deine!te prin tentati"a de a re"ela misterul
adic a de&"lui si a traduce lumea in limba$ uman in condi+iile in care M.:. instituie
cen&ura transcendent care ace imposibil cunoa!terea absolut.Bultura este re&ultatul
crea+iei umane,al eortului de re"elare a misterului.5e aceea, spre deosebire de ci"ili&a+ie,
cultura nu poate i $udecat dupa criterii pra#matice,ci dup inten+iile ei re"elatorii.
Bunoasterea este o "aloare umana undamental, iar obiectul ei, misterul,are '
aspecte:unul 'anic8 ce se arat omului prin experien+ si unul criptic .care se
ascunde/.Bunoasterea este la r?ndul ei de ' eluri: para#isiac si luci'eric.Bunoa!terea
paradisiac.pluscunoa!tere/ i!i propune cercetarea datelor reale si ormularea unor idei
care se al in analo#ie cu materialul concret ,anic.Este o cunoa!tere r tensiune
problematic, se ba&ea& pe obser"a+ia si explica+ia nonproblematic.Bunoa!terea
lucieric operea& asupra unor mistere desc@ise crora le produce o J "aria+ie
calitati"I,lans?nd idei care sunt in opo&i+ie cu concretul.:ceasta cunoa!tere ,deinit de
o tensiune problematic intre spirit .subiect/si obiect ace saltul din planul anic in cel
criptic pe ba&a unei idei pe care intelectul o elaborea&a pt a de&"lui structura de
ad?ncime a lumii.5ac prin cun.paradisiac se urmare!te determinarea obiectului
cunoa!terii, lucierica urmreste ptrunderea in aspectul criptic al misterului si re"elarea
acestuia. Ea se deine!te ca o minuscunoa!tere,orma exceptional de cunoa!tere ce duce
la poten+area misterului, opun?ndu-se pluscunoa!terii care are drept scop atenuarea
misterului.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic
utili&at in pluscun.
4<PR4S%3.%SMUL
Burentul apar+ine modernismului si are printre i&"oarele ilosoice #?ndirea lui
Eiet&sc@e.
aracteristici$
1.Exprim elanul "italist,impulsurile primare ale iin+ei.
'.7e preocup de aspectele morbide ale existen+ei.
(.Baut esen+a lucrurilor,partea lor misterioas, obscur.
).5e&"luie nelini!ti metai&ice si tinde spre o spirituali&are pround.
,.3romo"ea& intoarcerea la copilrie, mit,suletul primar.
6.7e re"olt impotri"a ci"ili&a+iei care stri"e!te iin+a uman !i "ede ora!ul ca spa+iu al
alienrii si al disolu+iei eului.
0.Bulti" o ima#istic !ocant,o "iolent a limba$ului,c@iar p?n la strident.
Teme8motive ale curentului $ imposibilitatea comunicrii,sentimentul alienrii,triste+ea
metai&ic,an#oasa, disperarea,de&inte#rarea eului,sentimentul s?r!itului,neantului,
#olului,moartea,limitarea iin+ei,ne"oia de&mr#inirii, elanul dionisiac,natura strin,
@alucinant.
Tipul #e lirism 3oe&ia se incadrea& in lirismul subiecti" prin mrcile eului: pron de pers
1 eu repetat pe parcursul textului , ad$ posesi" mea ,"erbele de pers 1: nu strivesc, nu
ucid.
Tema : cunoa!terea uni"ersului, rolul poetului si al poe&iei in rela+ia om-
uni"ers.3oetul,prin cunoa!terea lucieric ampliic prin crea+ie tainele lumii.
Motive poetice $ misterul, lumina %moti"ul central este lumina pre&ent si in titlul
"olumului de debut, simboli&?nd cunoa!terea, iubirea,#ene&a.
Titlul este o metaor re"elatorie ce pune in rela+ie eul exacerbat cu uni"ersul.Corma
ne#ati" a "erbului nu strivesc exprim reu&ul cunoa!terii ra+ionale care are drept
consecin+ distru#erea rumuse+ii, armecului uni"ersului tainei.1orola de minuni
semniic acest uni"ers ale crui caracteristici sunt perec+iunea data de orma seric,
ra#ilitatea si rumuse+ea su#erate de corola si misterele exprimate de minuni.
%ncipitul reia titlul si -l explicitea& prin "erbul nu ucid asociat substanti"ului tainele ,
eul poetic adopt?nd cunoa!terea lucieric ce implic o atitudine protectoare a+ de
uni"ersul tainei.
/inal ultimul "ers exprim sentimentul de iubire, cunoa!terea prin participare,
comunicarea aecti" cu uni"ersul cci eu iubesc si flori si oc*i si bu(e si morminte.
Relatii #e opozitie si #e simetrie se stabilesc intre cele doua tipuri de cunoa!tere
simboli&ate de meteorele lumina mea7lumina altora, intre eu7altii. 7imetria se
reali&ea& prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumera+iei in inal .
Structura :( sec"ente lirice ,prima a"?nd rolul unei ipote&e, a ' a constiduind
ar#umentele si ultima >conclu&ia.Bele ( sec"en+e sunt marcate de de ma$uscule.
%ma)inar poetic si e!presivitate
Prima secven exprim atitudinea eului a+ de uni"ersul misterelor concreti&ate in
flori, oc*i bu(e ,morminte su#er?nd rumosul, ra#ilitatea si
eemeritatea.lori/,cunoa!terea si autocunoasterea.oc@i/, rostirea si iubirea .bu&e/ ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce reu& cunoasterea lo#ic ,ra+ional
cu mintea .3rin enumera+ie se concreti&ea& elementele corolei de minuni, uni"ersul iind
un tot -n care eul liricG artistul se inte#rea& !i a+ de care are o atitudine protectoare.
& 0 a secven se construie!te pe ba&a unor opo&i+ii eu-altii;lumina mea 9lumina-altora,
metaore ale celor ' tipuri de cunoa!tere :lucieric sau poetic si paradi&iac,
stiintiic.6n relatie cu uni"ersul minunilor, eul poetic sporeste, imboge,te, tainele prin
crea+ie si cunoastere in timp ce omul obi!nuit, adept al cunoa!terii paradi&iace sugrum
misterul ,"r?nd sa-l explicite&e.3oetul, iin+a creatoare, particip la mister, il ampliic, il
poten+ea& , crea+ia poetic a"?nd o dimensiune sacr largi fiori de sfnt mister .5e
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina diu& a lunii si-ntocmai cum
cu ra(ele ai albe luna7nu mic,orea(, ci tremuratoare7 mre,te si mai tare taina
nopii,7a,a imbogesc si eu intunecata (are7 cu largi fiori de sfnt mister7si tot ce--
neneles 7se sc*imb-n ne-ntelesuri si mai mari7 sub oc*ii mei.A.B se deine!te astel
drept un poet nocturn au#ment?nt ideea de mister printr-o serie de metaore si prin
moti"ul de sor#inte romantic al lunii.
& 1 a secventa are rol conclu&i" ,de!i exprim un raport de cau&alitate prin con$unc+ia
cci.Bunoa!terea poetic este un act de contempla+ie ,dar si de participare la mister.
Limba:ul poetic este o surs a expresi"it+ii.Aa ni"el lexico-semantic, se obser" c?mpul
semantic al misterului taina, mister, ne-ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opo&itia
lumina-intuneric. Aa ni"el moro-sintactic important este repetarea de 6 ori a ormei
pronominale plasate pe prima po&i+ie .Aa ni"el stilistic se remarc metaorele
plastici&ante si re"elatorii ce simboli&ea& uni"ersul tainei:neptrunsul ascuns in
adncimi de intuneric,intunecata (are ne-ntelesuri si mai mari , opo&itia metaorelor
lumina mea- lumina altora, enumera+ia flori, oc*i, bu(e , morminte. Aa ni"el pro&odic,
discursul liric este alctuit din '< de "ersuri libere,cu ritm interior si se olose!te
in#ambamentul.
3pinia 4ri#inalitatea poe&ie const in mutarea accentului dinspre te@nica procesului
creatiei spre problematica cunoa!terii.Rolul poetului este acela de a spori misterul
uni"ersal prin propria crea+ie%"erbul iubesc din inal accentuea& ideea contopirii eului cu
uni"ersul tainei.
R%G& R=PT3 S% L&P3.& 4.%G4L8 %.B&RBU
S7%T&
3oe&ia barbiana este asociata poe&iei pure in rela+ie cu lirismul promo"at de Mallarme si
ValerK.3oe&ia pur urmre!te s se ridice la totala depersonali&are pe care o atin#e
J#?ndirea #eometricI.
Airismul absolut barbian este ar@etipalul cutat intr-o J"i&iune mitic-ini+iatic asupra
realit+iiI.6.Em.3etrescu/ si astel eroul liric al uni"ersului su este Ciin+a.oul, melcul,
ciuperca, centaurul, c?inele/% lirismul absolut este transindi"idual prin eliberarea de
personalitatea curent a autorului .psi@olo#ism, exprimarea eului /si "oin+a de a dep!i
semantismul indi"idual l.cu"?ntul ca no+iune /-important este "ersul "&ut ca unitate
spiritual si onetic.
Ri)a r>pto si lapona 4ni)el
onte!t 3oe&ia este inclus in ciclul 9"edenrode din "ol.?oc secon# si este considerat
un Luceafr intors.
%nca#rare >in specia baladei datorit irului epic, persona$elor si naratorului.
Este speciica mo#ernismului interbelic prin simboluri, ambi#uitate, mu&icalitate,
culti"area #rotescului, intelectualism-poe&ia se cere decriptat, -nclcarea con"en+iilor
speciice #enurilor si speciilor.
"iziunea #espre lume necesit initierea lectorului , poetul a"?nd rolul ini+iatorului pt
cititor ca si in poe&ia 0in ceas dedus
3t. 6.B poe&ia se deine!te ca o anumit simbolic pt repre&entarea ormelor posibile de
existen+.Ea ace Jconcuren+ demiur#ului in ima#inea unor lumi probabileI% poetul
propune ca si #eometrul un model intelectual al lumii, relect?nd Ji#ura spirituluiI
,deosebindu-se astel at?t de poe&ia mimetic c?t si de cea expresi".
Barbu numeste poetica sa transindi"idual si nonantropomoric drept in'rarealism .
Tema si motive poetice %poe&ia poate i interpretat , tematic, in mai multe eluri
:po"este a iubirii imposibile, opo&i+ia dintre materie si spirit, cunoa!terea, repre(entarea
formelor posibile de e"isten .6 Barbu/.
Motive poetice :nunta, 7oarele, suletul ?nt?n,increatul,o#linda, "isul.
Titlul indic lectura textului ca poe&ie erotic% repre&int numele prota#oni!tilor implica+i
intr-o rela+ie incompatibil: masculinul: BrKpto-are statutul de re#e, apar+ine lumii
"e#etale si su#erea& aspira+iile ascunse ,sau simbolul mai pu+in accesibil. prin
semniicatia cu"?ntului in rela+ie cu ad$ecti"ul criptic/ precum si specia cripto#amelor%
emininul apar+ine umanului din &onele reci, nordice lapona si prin numele ce pro"ine de
la cu"?ntul -n#er su#erea& spiritualitatea.
Structura #iscursului $dou pr+i% se olose!te sc@ema po"estirii in ram% sec"en+e
poetice ine#ale cu mu&icalitate dat de rim.
Relatii #e opozitie si #e simetrie( opoziiile din text "i&ea& statutul prota#oni!tilor:
umanGnonuman% masculin Geminin si semniica+ia ilosoic materieG spirit,
umbrGluminG, sentiment.aect/Gintelect,creatG increat.
Simetria este dat de moti"ul nun+ii: cea uman, consumat din ram.prolo#/, cea dorit
dintre cei doi prota#oni!ti si cea reali&at din inal intre BrKpto si mselari+.7imetria
de&"luie aptul ca nuntirea are loc numai intre iin+e cu acelasi statut ontolo#ic .
Simboluri "isul >ace le#tura dintre lumi incompatibile sub raportul comunicrii,cercul
. roata, inelul, ?nt?na/este metaora cunoa!terii: dionisiac-iubirea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
%ma)inar poetic
Rama povestirii este si incipitul acesteia% ea aduce inaintea cititorului pe artist-
menestrelul care ini+ia& prin po"este-cu"?nt >poe&ie pe receptorul operei de art-
nunta!ul runta! care cere ca po"estea s ie respus stins ,incetinel la s?r!itul unei nun+i
implinite intr-un spa+iu aprtor, propice >cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune po"estea tra#ic de dra#oste, cntecul larg adresat nuta!ului iind poe&ia, prin
care se re"elea& sensurile ascunse ale lumii si existen+ei.
Povestea in rama debutea& cu portretul lui r>pto , exponentul lumii "e#etale, un
uni"ers umed, material, instinctual pat de ru si *um uns % -n aceasta lume, BrKpto
are o po&i+ie pri"ile#iat crai, rig, dar sin#ular pt c nu se supune le#ilor ei nu
voia s !nfloreasc, nu e marcat de ire"ersibila trecere a timpului !i este blestemat s
rm?n etern >el iind un simbol al increatului ra#il care -ncearc s-!i
dep!eascGsc@imbe condi+ia vecinic tron de rou,fntna tinereii .7imbol al
materiei, BrKpto poart toate semnele inocen+ei ei ori#inare: umiditate,
rcoare,r#e&imea plp?nd.
4ni)el este o iin+ uman surprins in drumul ritualic spre sud, spre lumina si cldura
asociate soarelui in noul an s-,i duc renii..ic, lini,tit, lapona este in&estrat cu
intelect ,iind superioar lui BrKpto din acest punct de "edere si put?nd aspira spre
cunoa!terea total simboli&at de soare, destinul, idealul ei.Ea are nostal#ia celest si
este centrat pe propriul sulet de ori#ine astral .6.3etrescu/.
6n poe&ia :itmuri pentru nunile necesare, 6.Barbu pune in e"iden+ trei etape de ini+iere
pentru des"?r!irea spiritual: cercul Venerei, al instinctului, tririi, iubirii, cercul lui
.ercur, al intelectului, mai pur dec?t cel al iubirii !i cel al Soarelui ,simbol al
cunoa!terii absolute unde se -nptuie!te comuniunea dintre trup !i sulet.
6n drumul ei spre sud, Eni#el popose!te in poiana re#elui ciuperc si in vis este
ademenit de el,oniricul iind o modalitate de reali&are a comunicarii -ntre iin+e
apar+in?nd unor uni"ersuri incompatibile ca in Aucearul lui Eminescu% asemnarea
continu prin ( c@emri- desc?ntec ale iin+ei inerioare, care ii oer etei fragi, pe
sine si intrea#a lume a lui in sc@imbul aspira+iei solare% oertele au caracter de
simbol si accentuea& dierenta dintre spirit si materie, deoarece Eni#el, ca iin+
uman, respin#e propunerile ciupercii in numele aspira+iei sale si din teama de
umbr ,iar ri#a se deine!te prin opo&i+ia cu soarele-lumin: visuri sute de mcel m
despart .
Cata se caracteri&ea&a tocmai prin i#ealul solar comun conditiei umane : tot polul meu
un vis visea( 7 greu taler scump cu margini ver(i7de aur visu-i cercetea(; pt ea
BrKpto este ra#il umed si plpnd si ii propune coacerea imposibil pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. El se al prin iubire pe o treapt inerioar
a cunoa!terii roata Venerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului :roata
lui .ercur .El o tentea& pe ata cu uni"ersul lui somnul fraged si rcoarea, o lume
a dionisiacului, a instinctului ,a intunericului pe care Eni#el o reu& din teama de a
renun+a la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
sufletul fntn ,metaor pt capacitatea intelecti" ce-i permite implinirea in spirit.
Eu -nt?mpltor ea "ine din lumile de #@ea+,uni"ersul ra+ional in opera poetic
barbian, iar inrudirea cu ursul alb accentuea& desprinderea de lumea
materiei.5imensiunea spirituala este accentuata de ima#imea soarelui inel >simbol al
nun+ii , care -l pedepse!te pe BrKpto, o#lidindu-se de trei ori in pielea-- c*eal !i
transorm?ndu-l intr-o ciuperc otr"itoare. 5estinul lui tra#ic este depl?ns de iin+a
uman plngi preacuminte $nigel,iar menestrelul a"erti&ea& receptorul asupra
opo&i+iei dintre iin+a ra#il, "e#etal si om :fiara btrn;totodata el explic
drama lui BrKpto c-i greu mult soare s !ndure ciuperc crud de pdure; iar la
fptur mai firav 7pa*ar e gndul cu otrav.6n inal, BrKpto, "ino"at de comiterea
h>brisului8 re"ine de#radat in lumea lui .nebunul rig), este rtcitor si prin
inso+irea cu mselari+a inalul baladei explic si le#enda na!terii ciupercilor
otr"itoare.:stel desc?ntecul ri#i pare a se -ntoarce asupra lui -nsu!i, "isul
pro"oc?ndu-i destinul tra#ic n timp ce lapona -!i continua drumulGaspira+ia spre
cunoa!terea total.
Limba: si e!presivitate
La nivel le!ico+semantic se obser" utili&area unor cu"inte cu i& ar@aic :ciupearc,
beteli, funt , elemente ale limba$ului popular-oral : iac, puiac alturi de elemente
neolo#ice repre&entate in primul r?nd de numele prota#onistilor
.La nivel mor'o+sintactic se remarc ra&a elaborat, alturi de ormele "erbale si
pronominale de pers a ' a speciice dialo#ului.
%n #omeniul stilistic, simbolul se -mbin cu repeti+ia rig 1rypto, rig 1rypto pt a su#era
implicarea aecti", compara+ia ca o lam de blestem7vorba-n inim-ai infipt-o ,
epitetul,menestrel trist ,metaora:greu taler scump cu margini ver(i >idealul solar,
personiicarea printre ei brfeau bureii.
%n ceea ce priveste prozo#ia, ea sus+ine mu&icalitatea baladei si este adaptat
mesa$ului:catrene -mbinate cu stroe ine#ale, cu msura "ariabil si rima -ncruci!at
asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
M4.4STR4LUL P3"4ST4& .U.T&@UL /RU.T&@
&rtistul sensuri ascunse8 asculttorulAreceptorul
iniiatic
r>pto +ve)etalul 4ni)el +umanul Soarele
%nsin)urat8 etern8 Bnzestrat cu su'letul cunoa;terea absolut8total8
"rea s+;i #ep;easc 'ntn+ aspir spre pericol #e moarte pt r>pto
Propria con#iie8 i#eal8 spre cunoa;terea
Stpne;te o lume absolut
5ionisiac se teme #e lumea instinctului

%UB%R4& .U S4 P3&T4 R4&L%6&
R=PT3 PLCT4@T4 %.5RC6.4&L& 54 & %.4R& SC+@% 54PC@4&C
PR3PR%& 3.5%D%4
3M4.T&R%U
3oe&ia barbiana este asociata poe&iei pure in rela+ie cu lirismul promo"at de Mallarme si
ValerK.3oe&ia pur urmare!te s se ridice la totala depersonali&are pe care o atin#e
J#?ndirea #eometricI.
3oetica lui Mallarme: 4 numi un obiect inseamn a suprima treisferturi din desftarea
poemului care este alctuit din g*icirea puin cte puin; a sugera,iat visul.
3oetul rance& ace distinc+ie intre unc+ia reeren+ial si cea poetic a
limba$ului.Aimba$ul poetic este unul esen+ial in care se incorporea& no+iunile pure ,ideile
.eliberate de ima#ini concrete/ concepute in sens platonician.
D.Vianu: 4colo in regiunile spiritului pur,dincolo de valea rcoroas a lumii ,ceea ce
poetul contempl sunt esene ,idei nerepre(entabile.
Airismul absolut barbian este ar@etipalul cutat intr-o J"i&iune mitic-ini+iatic asupra
realit+iiI.6.Em.3etrescu/ si astel eroul liric al uni"ersului su este Ciin+a.oul, melcul,
ciuperca, centaurul, c?inele/%lirismul absolut este transindi"idual prin eliberarea de
personalitatea curent a autorului.psi@olo#ism, exprimarea eului /si "oin+a de a dep!i
semantismul indi"idual.cu"?ntul ca no+iune /-important este "ersul "&ut ca unitate
spiritual si onetic.
9ni"ersul lui Barbu se conturea& astel ca spa+iu al metamoro&rilor Airica sa caut
ima#inea etern a 3oe&iei in maniestarea ei ar@etipal >rela+ia cu Elada.:par astel mai
multe ima#ini ale 8reciei :
-cea a lui Eiet&sc@e *Ielanul cutreier?nd dinamic iin+ele si ridic?nd un cer
platonicianIdin etapa int?i%
- pitorescul si umorul balcanic* Jo ultim 8recieIdin etapa a ' a
- Js?nta ra& a :lexandriei din ciclul 9"edenrode.
4tapele liricii
*.etapa parnasiana caracteristici: descrieri-aspect de pastel,orma ix,pro&odie
tradi+ional,lipsa subiecti"it+ii,rene&ia "italist si seninatatea apolinic%ca si la Bla#a se
celebrea& dorinta contopirii cu Marele Dot,a de&mr#inirii ,trirea or#iastic.Deme
impersonale:suletul uni"ersal,suerin+a limitrii,elanul dionisiac.
0.etapa bala#ic+orientala are drept caracteristici:narati"itatea, pitorescul, ima#inea lumii
balcanice al crei erou este Eastratin Fo#ea si al crei spa+iu deinit :Ila mi$loc de ru si
bunI,este utopica 67:RAHL% se prelucrea& elemente din lumea lui :.3ann.
1.?oc secun# > poe&ie ermetic.incirata%termenul ermetic pro"ine de la Fermes
Drisme#istul*cel care transmite in"+turile oculte @eleniste%lui i se atribuie si un !ir de
scrieri antice cu continut ini+iatic in Jmarile mistere si practici ma#iceI.
3oe&ia se adresea& doar ini+ia+ilor si presupune ambi#uitate ,c@iar obscuritate pro"enit
din polisemia limba$ului :Idereali&atI.abstract/si i#urilor mitice, ar@etipale.
3oetul mrturiseste c tema undamental a liricii sale este Moartea si 7omnul.
Aimba$ul-caracteristici:termeni !tiin+iici,sa"an+i,neolo#isme,cu"inte rare,cu"inte scrise
cu ma$uscule.
Ri)a r>pto si lapona 4ni)el
onte!t 3oe&ia este inclus in ciclul 9"edenrode din "ol.?oc secon# si este considerat
un Luceafr intors.
%nca#rare >in specia baladei datorit irului epic, persona$elor si naratorului.Este
speciica modernismului interbelic prin simboluri, ambi#uitate, mu&icalitate, culti"area
#rotescului, intelectualism-poe&ia se cere decriptat, -nclcarea con"en+iilor speciice
#enurilor si speciilor.
"iziunea #espre lume necesit initierea lectorului , poetul a"?nd rolul ini+iatorului pt
cititor ca si in poe&ia 0in ceas dedus&.Bel care ini+ia& in tainele poeticului si ale
cunoa!terii este menestrelul.trubadur / ,iar simbolul cititorului ce "rea s ie ini+iat este
nunta,ul frunta,. 3t. 6.B poe&ia se deine!te ca o anumit simbolic pt repre&entarea
ormelor posibile de existen+.Ea ace Jconcuren+ demiur#ului in ima#inea unor lumi
probabileI% poetul propune ca si #eometrul un model intelectual al lumii, relect?nd
Ji#ura spirituluiI ,deosebindu-se astel at?t de poe&ia mimetic c?t si de cea expresi"
,maniestare a sentimentului, psi@olo#iei respinse de poet% suflet mai degrab religios
dect artistic ,am vrut in versificrile mele s dau ec*ivalentul unor stri ale intelectului
si vi(iunii:starea de geometrie si, deasupra ei, e"ta(a. Barbu numeste poetica sa
transindi"idual si nonantropomoric drept in'rarealism *metoda poetic similar
metodelor !tiin+ei%pt ea obiectul artei este increatul cosmic *existen+ele embrionare%
punctele critice ale inrarealismului sunt pra#uri de trecere intre stri existen+iale
dierite :increat-crea+ie, "ia+-moarte,moarte-resurec+ie.
Tema si motive poetice %poe&ia poate i interpretat , t@ematic, in mai multe
eluri:po"este a iubirii imposibile,opo&i+ia dintre materie si spirit,cunoa!terea,
repre(entarea formelor posibile de e"isten .6 Barbu/.Moti"e poetice :nunta, 7oarele,
suletul ?nt?n,increatul,o#linda, "isul.
Titlul indic lectura textului ca poe&ie erotic% repre&int numele prota#oni!tilor implica+i
intr-o rela+ie incompatibil: masculinul >BrKpto-are statutul de re#e, apar+ine lumii
"e#etale si su#erea& aspira+iile ascunse ,sau simbolul mai pu+in accesibil. prin
semniicatia cu"?ntului in rela+ie cu ad$ecti"ul criptic/ precum si specia cripto#amelor%
emininul apar+ine umanului din &onele reci, nordice lapona si prin numele ce pro"ine de
la cu"?ntul -n#er su#erea& spiritualitatea.
Structura #iscursului $dou pr+i% se olose!te sc@ema po"estirii in ram% sec"en+e
poetice ine#ale cu mu&icalitate dat de rim.
Relatii #e opozitie si #e simetrie(opo&i+iile din text "i&ea& statutul prota#oni!tilor:
umanGnonuman% masculin Geminin si semniica+ia ilosoic materieG spirit,
umbrGluminG, sentiment.aect/Gintelect,creatG increat.7imetria este dat de moti"ul
nun+ii: cea uman, consumat din rama.prolo#/, cea dorit dintre cei doi prota#oni!ti si
cea reali&at din inal intre BrKpto si mselari+.7imetria de&"luie aptul ca nuntirea are
loc numai intre iin+e cu acelasi statut ontolo#ic .
Simboluri "isul >ace le#atura dintre lumi incompatibile sub raportul comunicrii,cercul
. roata, inelul, ?nt?na/este metaora cunoa!terii: dionisiac-iubirea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
%ma)inar poetic
Rama povestirii este si incipitul acesteia% ea aduce inaintea cititorului pe artist-
menestrelul care ini+ia& prin po"este-cu"?nt >poe&ie pe receptorul operei de art-
nunta!ul runta! care cere ca po"estea s ie respus stins ,incetinel la s?r!itul unei nun+i
implinite intr-un spa+iu aprtor, propice >cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune po"estea tra#ic de dra#oste incompatibil, cntecul larg adresat nuta!ului iind
poe&ia, prin care se re"elea&a sensurile ascunse ale lumii si existen+ei.Menestrelul mai
aburit ca vinul vec*i este deinit de atributul !ndrtnic,deoarece la -nceput e&it s
spun, s c?nte po"estea ,dar mai apoi accept pt ca era s ie -n+eleas -n proun&ime.
Povestea in rama debutea& cu portretul lui BrKpto , exponentul lumii "e#etale, un
uni"ers umed,material, instinctual pat de ru si *um uns % -n aceasta lume, BrKpto
are o po&i+ie pri"ile#iat crai, rig, dar sin#ular pt c nu se supune le#ilor ei nu
voia s !nfloreasc, nu e marcat de ire"ersibila trecere a timpului !i este blestemat s
rm?n etern >el iind un simbol al increatului ra#il care -ncearc s-!i
dep!eascGsc@imbe condi+ia vecinic tron de rou,fntna tinereii .7imbol al
materiei, BrKpto poart toate semnele inocen+ei ei ori#inare: umiditate,
rcoare,r#e&imea plp?nd . Eni#el este o iin+ uman surprins in drumul ritualic
spre sud, spre lumina si cldura asociate soarelui in noul an s-,i duc renii..ic,
lini,tit, lapona este in&estrat cu intelect ,iind superioar lui BrKpto din acest punct
de "edere si put?nd aspira spre cunoa!terea total simboli&at de soare, destinul,
idealul ei.Ea are nostal#ia celest si este centrat pe propriul sulet de ori#ine astral
.6.3etrescu/.6n poe&ia :itmuri pentru nunile necesare, 6.Barbu pune in e"iden+ trei
etape de ini+iere pentru des"?r!irea spiritual: cercul Venerei, al instinctului, tririi,
iubirii, cercul lui .ercur, al intelectului, mai pur dec?t cel al iubirii !i cel al Soarelui
,simbol al cunoa!terii absolute unde se -nptuie!te comuniunea dintre trup !i sulet.
6n drumul ei spre sud, Eni#el popose!te in poiana re#elui ciuperc si in "is este
ademenit de el, oniricul iind o modalitate de reali&are a comunicrii -ntre iin+e
apar+in?nd unor uni"ersuri incompatibile ca in Aucearul lui Eminescu % asemnarea
continu prin ( c@emri- desc?ntec ale iin+ei inerioare, care ii oer etei fragi, pe
sine si intrea#a lume a lui in sc@imbul aspira+iei solare%oertele au caracter de simbol
si accentuea& dierenta dintre spirit si materie, deoarece Eni#el, ca iin+ uman,
respin#e propunerile ciupercii in numele aspira+iei sale si din teama de umbr ,iar
ri#a se deine!te prin opo&i+ia cu soarele-lumin: visuri sute de mcel m despart .
Cata se caracteri&ea&a tocmai prin idealul solar comun conditiei umane : tot polul
meu un vis visea( 7 greu taler scump cu margini ver(i7de aur visu-i cercetea(; pt ea
BrKpto este ra#il umed si plpnd si ii propune coacerea imposibil pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. El se al prin iubire pe o treapt inerioar
a cunoa!terii roata Venerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului :roata
lui .ercur .El o tentea& pe ata cu uni"ersul lui somnul fraged si rcoarea, o lume
a dionisiacului,a instinctului ,a intunericului pe care Eni#el o reu& din teama de a
renun+a la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
sufletul fntn ,metaor pt capacitatea intelecti" ce-i permite implinirea in spirit.
Eu -nt?mpltor ea "ine din lumile de #@ea+,uni"ersul ra+ional in opera poetic
barbian, iar inrudirea cu ursul alb accentuea& desprinderea de lumea
materiei.5imensiunea spirituala este accentuata de ima#imea soarelui inel >simbol al
nun+ii , care -l pedepse!te pe BrKpto, o#lidindu-se de trei oro in pielea-- c*eal !i
transorm?ndu-l intr-o ciuperc otr"itoare. 5estinul lui tra#ic este depl?ns de iin+a
uman plngi preacuminte $nigel,iar menestrelul a"erti&ea& receptorul asupra
opo&i+iei dintre iin+a ra#il, "e#etal si om :fiara btrn;totodata el explic
drama lui BrKpto c-i greu mult soare s !ndure ciuperc crud de pdure; iar la
fptur mai firav 7pa*ar e gndul cu otrav.6n inal, BrKpto, "ino"at de comiterea
@Kbrisului, re"ine de#radat in lumea lui nebunul rig,este rtcitor si prin inso+irea
cu mselari+a inalul baladei explic si le#enda na!terii ciupercilor otr"itoare.:stel
desc?ntecul ri#i pare a se ntoarce asupra lui -nsu!i, "isul pro"oc?ndu-i destinul
tra#ic n timp ce lapona -!i continua drumulGaspira+ia spre cunoa!terea total.
Limba: si e!presivitate
Aa ni"el lexico-semantic se obser" utili&area unor cu"inte cu i& ar@aic :ciupearc, beteli,
funt , elemente ale limba$ului popular-oral : iac, puiac alturi de elemente neolo#ice
repre&entate in primul r?nd de numele prota#onistilor.Aa ni"el moro-sintactic se remarc
ra&a elaborat, alturi de ormele "erbale si pronominale de pers a ' a speciice
dialo#ului.6n domeniul stilistic, simbolul se -mbin cu repeti+ia rig 1rypto, rig 1rypto
pt a su#era implicarea aecti", compara+ia ca o lam de blestem7vorba-n inim-ai infipt-
o , epitetul,menestrel trist ,metaora:greu taler scump cu margini ver(i >idealul solar,
personiicarea printre ei brfeau bureii.6n ceea ce pri"este pro&odia, ea sus+ine
mu&icalitatea baladei si este adaptat mesa$ului:catrene -mbinate cu stroe ine#ale, cu
msura "ariabil si rima -ncruci!at asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
3pinia 7inte& intre poe&ie si matematic, textul barbian propune un mod inedit de
ini+iere a cititorului in tainele cunoa!terii, accentu?nd le#ea uni"ersal ce se maniest in
toate domeniile existen+ei , incompatibilitatea dintre spirit si materie, treptele succesi"e
ale cunoa!terii , eemeritatea "ersus eternitate.

J4B 7EB9E5 .5in ceas dedusM/
5in ceas , dedus adancul acestei calme creste
6ntrata prin o#linda in mantuit a&ur,
Daind pe inecarea cire&ilor a#reste
6n #rupurile apei , un $oc secnd mai pur
Eadir latentN3oetul ridica insumarea
5e @are resirate ce-n &bor in"ers le pier&i
7i cantec isto"este:ascuns cum numai marea
Medu&ele cand plimba sub clopotele "er&i.
3oe&ia nu are titlu si a ost numit dup primele cu"inte-0in ceas,dedus.. sau dup titlul
"olumului-;oc secund.
7DR9BD9R:-' catrene cu rima incruci!at si masura de 1(-1) silabe.3rima stro
deine!te poe&ia prin metaora Jcalma creastI si moti"ul o#lin&ii.
7troa a ' a deineste poetul prin metaora Jnadir latentIsi moti"ul c?ntecului .
DEM:- B4E56D6: 34EO6E6 76 : 34ED9A96 *DEPD :RDQ 34ED6BQ .:R7
34ED6B:/.
A6MB:J9A-abstract ,neolo#ic ,matematic,termeni din astronomie
-are semniicatii ascunse*ermetic
3oe&ia ermetic implic un -n+eles ascuns,o incirare a sensurilor ob+inut printr-o
exprimare diicil care cere din partea cititorului ini+iere.6ncirarea se reali&ea&a la
1/ni"elul lexicului prin cu"inte polisemantice,termeni stiintiici
'/ni"elul structurilor #ramaticale prin elips ,dislocri sintactice,contra#eri
(/i#urilor de stil prin metaore complicate ,uneori obscure.
3oe&ia ermetic se adresea&a mai mult intelectului dec?t sentimentului . acesta ace
obiectul poe&iei lene!e/.
56BD64E:R
5edus*desprins
:#reste*rustice,#rosolane
Eadir*punct de pe bolta cereasca opus &enitului,situate la intersectia "erticalei unui punct
de obser"a+ie cu supraa+a bol+ii ceresti din emisera opus.
Oenit*punctul cel mai -nalt de pe bolta cereasc, situat pe "ertical deasupra locului de
obser"a+ie%calea de deasupra capului.trimite la deinirea poe&iei-ca semn al mintii, act de
narcissism,ima#ine a spiritului artistului.
D6DA9A V4A9M9A96
Joc 1. *poe&ie ludic, combinatorie ce implic simboluri mitice, mi!carea ascensional a
spiritului ,transcenderea si unitatea onetica >coresponden+e intre ni"elul metaoric >
simbolic si sonoritatea cu"intelor.
'. *poe&ie intelectual sub semnul min+ii,. intelectului ,cu multiple sensuri
(. *poe&ie ermetic ce trebuie descirata >$ocul are "aloare ini+iatic.
7ecund *de #radul al ' lea.
:stel poe&ia este o demateriali&are a lumii prin o#lindire,o repre&entare puriicat a ei
*I$oc secund mai purI.
6EDER3RED:R6 BR6D6BE
64E 343 9poe(ia<apro"imea( sensul actului creator ca remodelare, prin concentrare
si abstragere din accidental si temporalitate )=din ceas,dedus<)a +ocului lumii
fenomenale in =oglinda<unui spirit ce elimin superfluul ,ce eliberea( de lestul materiei
impure )=inecarea cire(ilor agreste<),unific fragmentarul intr-o vi(iune imnic
atotcuprin(toare si definitiv )=poetul ridic !nsumarea de *arfe resfirate<&<si cntec
istoveste<).0efinit ca =nadir latent<,situat simbolic intr-o po(iie opus (enitului lumii
fenomenale, eul poetic invit astfel la o iniiere in cntecul =ascuns<al poe(iei.I
8.B:A6EE7B9-aceste dou strofe sunt definiia ins,i a poe(iei :calma creast a
poe(iei este scoas )dedusa)din timp si spaiu ,adic din universul real)din ceas),este nu
un +oc prim ,ci un +oc secund ,o imagine ireal intr-o ap sau intr-o oglinda./oetul nu
trieste la (enit ,simbolul e"istenei in contingent, ci la nadir ,adic in interior,in eul
absolut ,care nu e efectiv,ci numai latent./oe(ia e un cntec de *arfe rsfrante in apa sau
lumina fosforescenta a medu(elor care sunt v(ute numai pe intuneric,adic numai cnd
oc*ii pentru lumea intins se !nc*id.<
9E6VER7 3A:D4E6B6:E
5emiur#ul ar@itect creea& Aumea 6deilor *orme pure ce se caracteri&ea& prin existen+a
absolut,substan+ial,etern,uni"ersal,imuabil%aceasta repre&int realitatea.
Aumea sensibil*contin#entul este doar o copie a lumii ideilor %corpurile i&ice nu au
realitate dec?t dac particip la idei ca prototipuri.
M6D9A 3E7DER66-76MB4A9R6.
3estera repre&inta lumea sensibil.6ntunericul ei este i#noran+a omului% lan+urile sunt
pre$udec+ile, sim+urile care limitea& omul.
Cocul semniic lumina cunoa!terii %umbrele de pe pere+ii pesterii sunt ima#inile
corpurilor i&ice ,aparen+ele care #enerea& opinii int?mpltoare%contemplarea lumii din
aara pe!terii este cunoasterea metai&ic prin intelectul pur.
7oarele repre&int ideea Binelui.perectiunea/.
7uletul omului se aseamn cu ideile pt c este nemuritor, cunoa!te lumea inteli#ibil
printr-un process de con"ersiune a crui or+ o repre&int erosul.iubirea are ca eect
uitarea in "ederea dob?ndirii purit+ii primare./Bunoa!terea ideilor este o reamintire >
anamnesis a suletului incarcerat in corpul i&ic .Menirea suletului este s pre#teasc
omul pt moarte ce semniic eliberarea suletului nemuritor si intoarcerea acestuia in
lumea ideilor.
6EDER3RED:RE
7DR4C: 1
3oe&ia-Jad?ncul acestei calme cresteI se deine!te prin -proun&ime,act de contempla+ie,
superioritate a intelectului .Ea iese din timp-%din ceas dedusI pentru a instaura o lume
superioar prin relectare in o#linda spiritului.
7pa+ii ale relectrii sunt oglinda, grupurile apei, marea.Relectata in spirit >intelect
poe&ia pleac de la materie-cire(ile agreste dar o dep!e!te ,o transcende *inecarea
cire(ilor agreste de"enind act intelectual de sublimare ,esen+iali&are a lumii >+oc secund
mai pur.Versurile relect concep+ia despre crea+ie exprimat in /oetica domnului 4rg*e(i
JVersul caruia ne inc*inm se dovede,te a fi o dificil libertate:lumea purificat pn a
nu mai oglindi dect figura spiritului nostruIBreatia are ca punct de plecare datele lumii
enomenale >cire(ile agreste ,dar acestea sunt doar o copie a lumii ideilor ,sin#ura real,
perect ,etern, uni"ersal, imuabil .3oe&ia sublimea&.,transorm-esen+iali&ea&
datele contin#entului tind pe inecarea construind prin o#lindire in spirit un uni"ers de
#radul al doilea secund dar mai pur dec?t cel prim care este lumea enomenal.Breatia
de"ine astel +oc secund mai pur deoarece primul $oc creator apar+ine di"init+ii..3oe&ia
aspir spre lumea ideilor spre mntuit a(ur iind un $oc al min+ii artistului, replic a
deinirii poe&iei pure din articolul dedicat lui :r#@e&i 0esigur ca tot absolutul o pur
direcie un semn al mintii.Bromatica este rele"ant pentru in+ele#erea textului poetic
incirat:a(urul semniic ininitul sacru amintind de Eminescu%verdele este un simbol al
eternit+ii si al intelectului.-"erdele apare si in descrierea metaorica a 7oarelui in balada
:iga 1rypto.-=greu taler scump cu margini ver(i..
7DR4C: : ' :
3oetul este deinit in al doilea catren prin exclama+ia retoric Jnadir latentI-neolo#ic si
ambi#u asa ca toat poe&ia modern mai ales cea ermetic .Valoriic?nd airma+ia lui
Balinescu si cuno!tin+ele despre lirica modern putem considera sinta#ma o deinire a
eului pround, #eneral speciic acestui tip de poe&ie. 5eci poetul este eul absolut care
ini+ia& cititorul in tainele lumii ,aspir?nd spre reacerea uni+ii si armoniei primordiale
prin crea+ie.3oetul este un *omo ludens .creea& poe&ia ludica/ dar si o con!tiin+ care are
nostal#ia purit+ii lumii ideilor ,a ori#inilor.Eadirul ,opus &enitului este ascuns pri"irii dar
poate i accesibil prin #andire si su#erea& caracterul ermetic al creatiei care cere eort
intelectual din partea lectorului Dotodat nadirul este simetric punctului cel mai inalt al
lumii enomenale care este &enitul anticip?nd rolul creatorului de a inl+a ima#inea
esen+iali&at, sinteti&at a lumii..:stel poetul are rolul de a -nsuma >reace unitatea
armonioas a lumii ce aminte!te de uni"ersul platonician prin mu&ica serelor ridica
insumarea70e *arfe resfirate. El se deine!te drept con!tiin+a ce are nostal#ia purit+ii
3aradisului pierdut odat cu cderea omului pe pm?nt-ce-n (bor invers le
pier(i.9tili&area persoanei a ' a coner #eneralitate atitudinii si pune in e"iden+ rela+ia
poet-cititor, artistul ca ini+iator al receptorului crea+iei poetice .9n nou 4reu, creatorul de
poe&ie pur cntec istoveste, reace armonia primordial ,inal+ ima#inea sinteti&at a
lumii ridic insumarea ,ordonea& ,esen+iali&ea& datele lumii enomenale intr-un uni"ers
mai pur ce este poe&ia care se aseamn cu matematica prin esentiali&area si puriicarea
datelor contin#entului.El ini+ia& in sacralitatea lumii primordiale - clopotele ver(i
-adres?ndu-se intelectului intr-un act de cunoa!tere ins sensul creatiei se cere descirat
datorit caracterului sau ermetic ascuns .Bunostere ,reacerea armoniei pierdute ,initiere
aspiratie spre lumea perecta a ideilor sunt atributele poetului in "i&iunea lui 6.Barbu.


&"&.G&R5&
Este o miscare artistica ampla si etero#ena in arta de la de la inceputul secolului al PP
lea. Bonturea&a drama omului modern ce-si obser"a limitele si isi maniesta disperarea
datorata imposibilitatii reali&arii libertatii spiritului sau artei absolute, recuperarii puritatii
ori#inare.
aracteristici$
- contestarea a#resi"a, "irulenta a sistemului existent si a traditiei pe care o reu&a %
- sidarea permanenta a modelelor, re"olta anar@ica, ne#ati"ismul%
- spiritul oensi"-polemica asociata preerintei pt ormule incendiare , socante%
- pro"i&oratul, continua restructurare a ormelor,aspiratia spre o absoluta innoire a
limba$ului%
- caracterul cosmopolit
- sincretismul:cali#rame,pictopoe&ia%
- indi"idualismul nonconormist,exaltarea, elanul "ital, rene&ia "erbala%
- ambi#uitatea #enerata de ne#atia nelimitata%
- culti"area umorului ne#ru, a #rotescului, absurdului,tri"ialului%
- #reata, de&#ustul,oroarea.
Poezia avan)ar#ista este destructurata semantic si sintactic, nu are o or#ani&are interna
ba&ata pe lo#ica, are un caracter ra#mentar, produce o a#lomerare a sensurilor,maniesta
preerinta pt elipse si analo#ii incompatibile .
Mani'este si pro)rame avan)ar#iste :
.anifest activist catre tinerime, 6.Vinea
4viograma , 6larie Voronca
.anifest 7asa 3ana.
Reprezentanti Dristan D&ara intemeietorul dadaismului, 9rmu&, 6 Voronca, 8 Bo#&a, 8
Eaum%
Reviste : 1ontimporanul,>? @/,/unct,-ntegral, unu.
5a#aismul este iniintat de D D&ara , in El"etia si culti"a arbitrariul total, nepre"a&utul,
abolirea ormelor constituite% in maniestul miscarii J5adaI s epropune cautarea limitei
dintre #andire si expresie, se nea#a totul.
Suprarealismul s-a deinit prin automatismul psi@ic- dicteul automat,libertatea totala de
expresie,inlaturarea oricarei acti"itati premeditate in actul creatiei,explorarea
subconstientului, atotputernicia "isului.Repre&entanti: :ra#on, Eluard,Breton, 5aliEaum,
3ana, Bo#a.
onstructivismul apare in Rusia si propune o noua ormula estetica prin care sa se
armoni&e&e arta cu spiritul te@nicii moderne.
Mani'est activist catre tinerime: ;os 4rta7caci s-a prostituatA%&'V:$. 7minunea
cuvantului nou si plin de sine;e"presia plastica stricta si rapida a aparatelor .orse.
Mani'est : cetitor, depara(itea(a-ti creierulA7strigat in timpan7avion7t.f.f.-radio7,
televi(iune7>B *.p.
TR&5%T%3.&L%SM %. GR&5%.& G74TS4M&.%8
"."3%UL4SU
Dradi+ionalismul, curent care accentuea& tradi+ia ceea ce este auto@ton ,preia, in
prima $umtate a secolului al PP lea, idei din perioada anterioar: pa!optism si
$unimism.accentul asupra spiritului na+ional, reu&ul ormelor r ond /, maniest?ndu-
se la re"ista Semanatorul la inceputul secolului si la 2ndirea in perioada
interbelic.7emntorisml sus+inut de E.6or#a propune o literatura de inspiratie rurala,
istorica, auto@tona care sa "aloriice speciicul national respin#and desc@iderea spre
4ccident inceput de #eneratia pa!optist.Doate curentele de orientare tradi+ionalist
conunda etnicul si esteticul pretin&?nd ca arta s exprime doar speciicul na+ional.6n
perioada interbelic traditionalismul se nume!te si #?ndirism sau ortodoxism datorita
re"istei care il repre&int si dimensiunii reli#ioase.2ndirea apare initial la Blu$-1;'1 si
are un caracter eclectic asi#ur?ndu-si colaborarea unor nume importante ale epocii:
6.Barbu,A.Bla#a,Mateiu Bara#iale., 6.3illat.6deolo#ul re"istei,dupa mutarea acesteia la
Bucuresti, de"ine Eec@ior Brainic si odat cu instalarea lui la conducere se remarc si
orientarea spre tradi+ionalism.:cesta este sus+inut at?t prin texte doctrinare:Sensul
tradiiei,-isus in ara mea, /uncte cardinale in *aos c?t si prin promo"area unei literaturi
inspirate din tradi+iile,natura istoria auto@ton. 8?ndirismul se reclam de la
semntorism, dar pune in "aloare dimensiunea reli#ioas a suletului rom?nesc
simboli&at de credin+a ortodox:/este pmntul pe care am invat sa-l iubim din
=Semntorul, noi vedem arcuindu-se coviltirul de a(ur al 3isericii ortodo"e.8oi vedem
substana acestei 3iserici amestecat pretutindeni cu substana etnic./entru noi si
pentru cei cari vor veni dup noi, sensul istoriei noastre si al vietii si artei populare
rmne pecetluit dac nu inem seama de factorul cre,tin.$l e tradiia etern a
Spiritului care,in ordine omeneasc, se suprapune tradiiei auto*tone.<7e promo"ea&
cultul limbii,al s?n#elui ,intoarcerea la mituri ,mai ales cele ale identit+ii na+ionale si
continuit+ii .Boncep+ia lui E.Brainic este inluen+at de lucrarea lui 4s"ald 7pen#ler
0eclinul Cccidentului.7ocietatea occidental este considerat o ci"ili&a+ie alat intr-un
proces de distru#ere.Breatia poetica traditionalist este repre&entat de 6.3illat,
:.Botru!,:.Maniu,V.Voiculescu.
onte!t Airica lui V.Voiculescu se inscrie in tradi+ionalism prin dimensiunea
reli#ioas, un "olum se nume!te /oeme cu ingeri, prin prelucrarea scenelor biblice,
descrierea peisa$ului auto@ton, inspiratia din istorie si mediul rural. 9na dintre poe&iile
repre&entati"e pentru traditionalismul poetic este crea+ia intitulat -n 2rdina 2*etsimani
din "ol. /rg, in care poetul "aloriic textul sacru al cre!tinismului si aduce in prim-
plan ima#inea iconic a M?ntuitorului.
%nca#rare in curent 3e de o parte, apartenen+a la tradi+ionalism este sus+inut de
caracterul reli#ios anticipat de titlu, o sinta#m cu sens spa+ial simbolic pentru reli#ia
cre!tin.Dotodat ea este accentuat de incadrarea poetului de ctre 8.Blinescu in
#ruparea Crtodo"i,tii ) alturi de E.Brainic /din -storia literaturii de la origini pana in
pre(ent..6ma#inea M?ntuitorului in 8rdina 8@etsemani de pe Muntele Mslinilor in
prea$ma srbtorilor pascale isi are sursa in $vang*elia lui Luca :Si cnd a sosit in acest
loc, le-a (is)ucenicilor)<:ugai-v ,ca s nu intrai in ispit<.Si $l s-a deprtat de ei ca
la o arunctur de piatr si ingenunc*ind Se ruga, (icnd =/rinte, de voie,ti, treac de
la .ine acest pa*ar&0ar nu voia .ea ,ci voia 6a s se facA<Cra#mentul biblic are at?t
o semniica+ie reli#ioas, simboli&?nd lupta Mantuitorului cu indoiala de sine, c?t si una
etic :incercarea de a-6 con"in#e pe ucenici c spiritul uman trebuie sa ie mereu trea& ,sa
"e#@e&e asupra patimilor proprii. 5e!i respect structura obi!nuit a liricului se obser"
totu!i inluente ale modernismului at?t la ni"elul ideilor poetice c?t si la acest ni"el
ormal unde punctele de suspensie accentuea& starea lui 6isus ,ampliic dramatismul
tririlor si tensiunea liric ce apropie textul de expresionism ca si ima#inea auditi"a
reali&at prin in"ersiune J4marnica-- strigare<,amintind celebrul ipt al acestui curent
modernist.
"iziunea #espre lume este aceea a unui poet tradi+ionalist care nu se indoie!te de
pre&en+a di"inului ca :r#@e&i,dar care extrapolea& drama M?ntuitorului !i ace din ea o
dram a tuturor iin+elor exemplare, creatoare.
Tipul #e lirism Voiculescu prelucrea& cunoscutul ra#ment al Br+ii sacre si reali&ea&
un text poetic incadrat in lirismul obiecti".
Structura discursul este alctuit din patru catrene: trei surprin&?nd lupta interioar a lui
Bristos si o stro cu caracter descripti" in care este pre&entat planul exterior ce ampliic
suerin+a Ciului omului si al di"inului, d?ndu-6 dimensiuni cosmice.Dextul poetic nu
aminte!te rela+ia cu ucenicii ,deci nu insist asupra caracterului didactic ,ci detalia&
c@inul celui care !tie ca trebuie sa se sacriice pentru omenire pentru a m?ntui condi+ia
uman,c@iar dac el insusi e pe $umtate om si in aceasta calitate se teme ,e&it in a+a
mor+ii si c@inului.
3e de alt parte, discursul liric se inscrie in tradi+ionalism prin pstrarea structurii
clasice: catrene cu rima incruci!at, msura de 1) silabe si ritm iambic, in consonan+ cu
tonul ele#iac.
Tema si motive di"inul si umanul,$erta, pa@arul, cupa, ru#ciunea.
Titlul aminte!te sursa biblic si anticipea& continutul ideatic , ima#inea iconic a lui
6sus,sin#uratatea ,ru#ciunea, opo&itia dintre om si di"in.
%ncipitul clar ,direct e"iden+ia& accentul pus asupra 4mului care se impotri"e!te
destinului su#erat de metaorele pa*arul si gro(ava cupa.6ma#inea M?ntuitorului este
in+i!at #radat de la exteriorul ce poart semnele c@inului ,dar si implorrii Datalui
Beresc c(ut pe brnci la interiorul mcinat de contradic+ia intre uman si di"in su#erat
de oximoron . i#ura de stil centrala in stroele mediane/.7pre deosebire de textul biblic ,
poetul ortodoxist accentuea& latura uman a iin+ei sacre si ace din 6isus un simbol al
condi+iei umane superioare, c@iar al artistului care se $erte!te pentru oper ,id1e sau
semeni.Aa ni"el morolo#ic se remarc utili&area imperectului care sus+ine
#enerali&area situa+iei permi+?nd lr#irea sensurilor textului poetic, ce prin limba$ul
metaoric se ambi#ui&ea&, ambi#uitatea iind element speciic modernismului. :stel se
poate obser"a c traditionalismul se inu&ea& cu elemente din curentul pe care teoretic il
respin#e, textele poetice do"edind complexitate si ori#inalitate.
%ma)inar poeticDabloul descripti" din ultima stroa moti"ea& titlul si detalia&
sinta#ma din stroa int?i in iarba prin mai multe amnunte ce incadrea& iinta dual in
spatiul cunoscut din Biblie.Doposul este unul simbolic prin su#estia indus de
rm?ntarea mslinilor, tradi+ional copaci ai pcii si lini!tii, prin sinta#ma de mare or+
e"ocatoare vrai,tea grdinii ce su#erea& un uni"ers ce-si pierde coe&iunea si armonia
prin $erta lui 6isus, precum si datorit simbolisticii mor+ii ulii de sear, prad, bti de
aripi.3rin descriere se su#erea&a iposta&a de miel al 5omnului a lui Bristos , "iitorul
sacriiciu ,tra#ismul clipei cruciicrii. 5escrierea are rolul de a ampliica suerin+a
M?ntuitorului ce capt astel proportii cosmice ,iar cruciicarea de"ine un cataclism ce
reinstaurea& @aosul.
Moti"ul ru#ciunii este un alt ar#ument care inscrie textul in traditionalismul
interbelic..3a@arul are at?t semniica+ia sipirituala a m?ntuirii prin asumarea $ertei sau a
amrciunilor "ie+ii cat si cea material trimi+?nd la momentul expierii c?nd M?ntuitorul
bea o+etul.6ntr-o atitudine de implorare ,dar si de suerin+ pm?nteasc 1(ut pe brnci
in iarb se-mpotrivea intruna ,6isus poart insemnele caracterului su dual su#erate
cromatic prin imbinarea albului purit+ii cu ro!ul "ietii si sacriiciului 1urgeau sudori de
snge pe c*ipu-- alb ca varul si se adresea&a Datalui Beresc simboli&at de metaorele
furtuna, mna nendurat.5i"inul isi intele#e si accept menirea, rolul ,ins umanul se
teme, e&it se impotri"e!te ,do"ede!te slbiciunea neacceptat de Datal care propune si
apropie de bu&ele 7ale gro(ava cup. .
Limba: si e!presivitate Aa ni"elul lexicului, tradi+ionalismul se "de!te prin utili&area
cu"intelor din limba$ul popular cu i& ar@aic pe brnci, sterlici precum si prin lexemele
din c?mpul semantic al reli#iosului :pa*arul, cupa, mslinii 7piritualitatea
transcendentului si slbiciunea omeneasc ce se opun sunt e"iden+iate de structuri
oximoronice marcate simetric in stroele mediane de con$unc+ia ad"ersati" dar: Si-o sete
uria, sta sufletul s-- rup70ar nu voia s-ating infama butura;-n apa ei ver(uie +ucau
sterlici de miere7 Si sub veninul groa(nic simea c e dulcea&70ar flcile-ncle,tndu-
,i cu ultima putere 73tndu-se cu moartea uitase de viaA<BupaI este explicat de
metaorele ce surprind dramatismul temerii omului infama butura, apa
ver(uie,veninul,moartea in antite& cu atitudinea di"inului su#erat de sinta#mele sete
uria,,sterlici de miere, dulcea, viaa 3e de o parte 6isus in+ele#e $erta, menirea si
accept sacriiciul-scopul existentei sale, dar pe de alt parte, ca om tributar slbiciunilor,
spaimei de moarte, el se impotri"e!te destinului de exceptie,incearc sa se sustra# sor+ii
impuse de Datl ceresc..7e surprinde astel lupta etern dintre materie si spirit ,dintre
eternitate si eemeritate, slbiciune si or+ ,ric si dorin+a de a urma un destin de
exceptie.5e aceea momentul ales de poet pentru a de&"olta tema reli#ioas-ru#ciunea
din 8rdina 8@etsemani este semniicati" si pround pentru condi+ia umana in ansamblu
nu numai pentru Bel :les.
3pinia :!adar at?t la ni"el ideatic c?t si la cel pro&odic sau lexical poe&ia lui
Voiculescu se -nscrie in tradi+ionalismul interbelic ,dar "deste si inluen+e ale
modernismului.:stel se remarc preerin+a pentru dimensiunea spiritual-
reli#ioas ,IlecturaItextelor sacre ,preocuparea pentru latura moral si un limba$ poetic
ornat.3oe&ia de"ine in acest el repren&entati" pentru atitudinea poe+ilor interbelici a+
de cele dou direc+ii sustinute de Ao"inescu sau Brainic concreti&?nd un mod ori#inal in
care se exprim o orientare teoretica.
&% S3S% P4 "R4MUR%
S7%D&
Tra#iionalismul, curent care accentuea& tradi+ia ceea ce este auto@ton ,preia, in
prima $umtate a secolului al PP lea, idei din perioada anterioar: pa!optism si
$unimism.accentul asupra spiritului na+ional, reu&ul ormelor r ond /, maniest?ndu-
se la re"ista Semanatorul la inceputul secolului si la 2ndirea in perioada interbelic.
Semntorismul sus+inut de E.6or#a propune o literatura de inspiratie rurala, istorica,
auto@tona care sa "aloriice speciicul national respin#?nd desc@iderea spre 4ccident
inceput de #eneratia pa!optist.
Doate curentele de orientare tradi+ionalist con'un#a etnicul si esteticul pretin&?nd ca
arta s exprime doar speci'icul naional.
6n perioada interbelic traditionalismul se nume!te si )n#irism sau orto#o!ism datorit
re"istei care il repre&int si dimensiunii reli#ioase.
2ndirea apare initial la Blu$-1;'1 si are un caracter eclectic.6deolo#ul re"istei,dup
mutarea acesteia la Bucuresti, de"ine Eec@ior Brainic si odat cu instalarea lui la
conducere se remarc si orientarea spre tradi+ionalism.:cesta este sus+inut at?t prin texte
doctrinare:Sensul tradiiei,-isus in ara mea, /uncte cardinale in *aos c?t si prin
promo"area unei literaturi inspirate din tradi+iile,natura istoria auto@ton. 8?ndirismul se
reclam de la semntorism, dar pune in "aloare dimensiunea reli#ioas a suletului
rom?nesc simboli&at de cre#ina orto#o!
7e promo"ea& cultul limbii8al sn)elui 8intoarcerea la mituri 8mai ales cele ale
i#entitii naionale si continuitii.Breatia poetica traditionalist este repre&entat de
6.3illat, :.Botru!,:.Maniu,V.Voiculescu.
onte!t 3oe&ia apare in ciclul /e 4rges in sus din 1;'( ,. in epoca interbelic/ iind
ilustrati" pt traditionalism.Bontextul interbelic ace ca elementelor tradi+ionaliste s li se
alture si c?te"a dintre caracteristicile poe&iei moderne: ambi#uitate, su#estie,
mu&icalitate .
"iziunea #espre lume este a unui intelectual in, un artist care descrie spatiul natal,
scriitorul deinindu-se ca un sustinator al traditionalismului si al speciicului na+ional:
3illat este creatorul pastelului spiritual% lirica lui e"identia&a ne"oia de recuperare
simbolic a trecutului, sentimentul -nstrinrii.
Teme si motive$ trecerea ire"ersibil a timpului !i ciclicitatea "ie+ii -n eternitate, iubirea,
cuplul, clopotul casa amintirii, luna.
%nca#rare in curent : textul se incadrea&a -n tradi+ionalism prin e"ocarea trecutului,
sentimentul de nostal#ie,pre&en+a unor elemente speciice spa+iului rural auto@ton:clopot,
sat, prid"or, @orn, dar si a unor elemente culturale speciice unui timp apus- romantic:Le
lac, $liad.7e poate "orbi astel de un traditionalim trecut prin cultur si de pre&en+a
moti"ului bibliotecii.
Aa ni"el lexico-semantic traditionalismul se concreti&ea&a in utili&area unor termeni ca:
*aiduci, poteri si prin aspectul casei : obloane, prid"or, @orn,&"or.
5in punct de "edere pro&odic, discursul pstrea& elementele clasice: rima -mperec@eat,
ritmul iambic, msura de 1( silabe.
Structura discursul este alctuit din disti@uri #rupate in ( sec"en+e lirice.7e remarc
prezena laitmotivului clopotul vec*i din sat ce anun+ nunta, dar si moartea ,
accentu?nd ideea de ciclicitate si sentimentul de melancolie pro"ocat de trecerea
ire"ersibil a timpului.
Tipul #e lirism se -mbin lirismul de tip obiecti" si cel de tip subiecti" prin mrcile
speciice eului liric : orme "erbale si pronominale de pers 1 si a ' a : m-,mi, ti, am soptit,
am prut.
Titlul cuprinde un ad"erb de loc aci si o locu+iune ad"erbial de timp pe vremuri unite de
"erbul sosi.7patiul are caracter uniicator , anticip?nd ideea ciclicit+ii, repetabilit+ii
e"enimentelor, iar indicele temporal surprinde de la inceput e"ocarea nostal#ic a unor
"remuri apuse%"erbul speciic e"ocrii sosi su#erea&a dinamismul trecerii de la "ia+ la
moarte, susccesiunea #enera+iilor.
%ncipitul introduce moti"ul casei amintirii, are un caracter descripti" si e"ocator
.Basa btr?n pare un spatiu al conser"rii trecutului iar aspectul ei este lipsit de "ia+,
-ncremenit. Elementele descripti"e obloane, pridvor, poarta, (vor o incadrea&a in
traditie iar paian+enii accentuea&a ideea de spatiu prsit, din care "ia+a s-a retras,
scriitorul su#er?nd c spa+iul locuirii s-a transormat in spatiu al amintiri , o amintire
personal, dar si una a "remurilor a"enturoase simboli&ate de poteri si *aiduc.
5in incipit este surprins antite&a pre&ent - trecut precum !i recuperarea acestuia prin
amintire.
/inalul este constituit din "ersul cu "aloare de laitmoti" 0e nunta sau de moarte, in
turnul vec*i din sat precedat de ima#inea auditi" a sunetului clopotului cu rol de
a"ertisment .Baracterul relexi" al discursului este astel accentuat , poetul transmi+?nd
cititorului ideea eemerit+ii in rela+ie str?ns cu cea a repetabilitatii destinelor% ca si casa
amintirii, turnul are rolul de martor al trecerii #enera+iilor, iar clopotul,"estitor
ambi"alent, prin #lasul lui #ra" anun+ momentele esen+iale ale existentei.7e poate "orbi
de un timp uman 'init, repetabil la ni"el de #eneratii ,#e unul universal din care ac
parte elementele naturii supuse si ele ine"itabilei treceri -n drumul lor spre (are
imbtrnir plopii si de universul lucrurilor care #inuie: turnul "ec@i, casa amintirii
,clopotul.
Relatii #e opozitie si simetrie se stabilesc at?t intre cele dou re#istre% obiecti"-subiecti"
,c?t si -ntre pre&ent si trecut : ieri- acuma, berlina- trsura..5iscursul poetic este construit
pe simetria #intre #ou ritualuri erotice in care prota)oni;ti sunt bunicii si
nepoii.:ceste ceremonialuri au rolul de a accentua caracterul repetabil al tuturor
lucrurilor, timpul ciclic prin care se transmite ideea c nemurirea const din succesiunea
infinit de viei muritoare .V.Canac@e/
%ma)inarul poetic surprinde ' idile le#ate prin medita+ia eului liric asupra timpului
trector.
%ntlnirea #e #ra)oste a bunicilor se reali&ea&a -ntr-un cadru romantic nocturn, intr-o
atmosera amiliar >cea a casei amintirii si cuprinde a!teptarea inri#urat a bunicului,
sosirea miresei cu oc*i de peru(ea, in larg crinoline, recitarea "ersurilor speciice epocii
si comuniunea perect a perec@ii. :"ertismentul clopotului este doar partial luat in seam
deoarece indr#ostitii au sentimentul eternit+ii 0ar ei in clipa asta simeau c-o s
rmn&ins este in+eles de eul liric contemplati" ce inre#istrea& lucid trecerea
timpului si consemnea&a sec aptele 0e mult e mort bunicul, bunica e btrn.
Cra#mentul relexi" este introdus printr-o exclama+ie retoric ce straniu lucru vremea
urmat de rela+ia iin+- portret, simboluri ale "ie+ii si amintirii acesteia, sau c@iar al artei
ce pastrea&a in eternitate ima#inea ei.
iclicitatea se reali&ea&a prin reluarea ritualului erotic de ctre o alt #enera+ie, cea a
nepotului ce repet aidoma #esturile predecesorilor.
:tmosera romantic este creat tot prin pre&enta lunii si compararea c?mpiei cu un lac,
miscarea iubitei este aceea!i 1a ieri sosi bunica& ,i vii acuma tu la el ca si starea de
asteptare a indr#ostitului% ceremonialul implic aceleasi trimiteri culturale, insa creatiile
sunt altele:poeme de bunul #racis ;ammes si 3alada lunei de @oria #urtuna semn al
trecerii timpului. Ba si cuplul bunicilor tinerii au sen&atia opririi timpului din cau&a
iubirii 1u ber(ele intr-insul amurgul se opri &de!i indr#ostitul e constient de conditia
limitata a iintei si de a"ertismentul clopotului.6ubita cu oc*i de ametist , replica modern
a bunicii BalKopi pare mai putin romantioas dec?t predecesoarea ei, Si m-ai gasit,
(mbindu-mi, ca prea naiv eram, dar se supune ceremonialului erotic ce pstrea&
continuitatea "ietii si a #eneratiilor.
Limba:ul poetic se remarc prin mu&icalitate, amestec de ar@aisme, neolo#isme si
cu"inte cu sens conotati".
/i)urile #e stil utili&ate sunt compara+ia ,i totul ce romanticn ca-n basme se ur(ea,
cmpia ca un lac, enumeratia, antite&a, epitetul oc*i de ametist, personiicarea
imbtrnir plopii.
&S& &M%.T%R%%
TR4UT$ ! "#!$%#I PR464.T$&'%$&
T%MPUL
%UB%R4& BU.%%L3R %UB%R4& .4P3D%L3R

D4D9A 7E 5E7CQR4:RQ B6BA6B
3M4.T&R%U

itate critice$ E.Ao"inescu il consider un :lecsandri trecut prin tot progresul de
Dsensibilitate si prin toate prefacerile limbii pe care le-au putut infptui cinci(eci de ani
de evoluie.:nalo#ia are -n "edere construirea unui ima#inar poetic ce porne!te de la un
punct de reerin+ similar: mo!ia lui :lecsandri de la Mirce!ti si cea a lui 3illat de la
Miorcani .Clorica/%relatia este accentuat de temperamentul clasic caracteristic ambilor
poeti , preerinta pt pastel, nostal#ia unei lumi disparate.
onte!t 3oe&ia apare in ciclul /e 4rges in sus din 1;'( ,. in epoca interbelic/ iind
ilustrati" pt traditionalism.Bontextul interbelic ace ca elementelor tradi+ionaliste s li se
alture si c?te"a dintre caracteristicile poe&iei moderne:ambi#uitate, su#estie,
mu&icalitate .
"iziunea #espre lume este a unui intelectual in, un artist care descrie spatiul natal,
scriitorul deinindu-se ca un sustinator al traditionalismului si al speciicului na+ional:
6oat poe(ia mea poate fi redus, in ultim anali( ,la vi(iunea pmntului care
rmne aceea,i , la presimirea timpului care fuge mereu.).arturisiri).3illat este
creatorul pastelului spiritual% lirica lui e"identia&a ne"oia de recuperare simbolic a
trecutului, sentimentul -nstrinrii.
Teme si motive$ trecerea ire"ersibil a timpului !i ciclicitatea "ie+ii -n eternitate, iubirea,
cuplul, clopotul casa amintirii, luna.
%nca#rare in curent : textul se incadrea&a -n tradi+ionalism prin e"ocarea trecutului,
sentimentl de nostal#ie,pre&enta unor elemente speciice spatiului rural auto@ton:clopot,
sat, prid"or, @orn, dar si a unor elemente culturale speciice unui timp apus- romantic:Le
lac, $liad.7e poate "orbi astel de un traditionalim trecut prin cultura si de pre&en+a
moti"ului bibliotecii.Aa ni"el lexico-semantic traditionalismul se concreti&ea&a in
utili&area unor termeni ca: *aiduci, poteri si prin aspectul casei : obloane, prid"or,
@orn,&"or.5in punct de "edere pro&odic, discursul pstrea& elementele clasice: rima
-mperec@eat, ritmul iambic, msura de 1( silabe.
Structura discursul este alcatuit din disti@uri #rupate in ( sec"en+e lirice.7e remarc
pre&en+a laitmoti"ului clopotul vec*i din sat ce anun+ nunta, dar si moartea , accentu?nd
ideea de ciclicitate si sentimentul de melancolie pro"ocat de trecerea ire"ersibil a
timpului.
Tipul #e lirism se -mbin lirismul de tip obiecti" si cel de tip subiecti" prin mrcile
speciice eului liric : orme "erbale si pronominale de pers 1 si a ' a : m-,mi, ti, am soptit,
am prut.
Titlul cuprinde un ad"erb de loc aci si o locu+iune ad"erbial de timp pe vremuri unite de
"erbul sosi.7patiul are caracter uniicator , anticip?nd ideea ciclicit+ii, repetabilit+ii
e"enimentelor,iar indicele temporal surprinde de la inceput e"ocarea nostal#ic a unor
"remuri apuse %"erbul speciic e"ocrii sosi su#erea&a dinamismul trecerii de la "ia+ la
moarte, susccesiunea #enera+iilor.
%ncipitul introduce moti"ul casei amintirii , are un caracter descripti" si e"ocat6r,
amiliari&ea& cititorul cu tonul melancolic si nostal#ic speciic liricii traditonaliste.Basa
btr?n pare un spatiu al conser"arii trecutului iar aspectul ei este lipsit de "ia+,
-ncremenit. Elementele descripti"e obloane, pridvor,poarta (avor o incadre&a in traditie ,
iar paian+enii accentuea&a ideea de spatiu prsit, din care "ia+a s-a retras% spatiul capt
astel doar un caracter sentimental, scriitorul su#er?nd c spa+iul locuirii s-a transormat
in spatiu al amintirii , o amintire personal , dar si una a "remurilor a"enturoase
simboli&ate de poteri si *aiduc.5in incipit este surprins antite&a pre&ent - trecut precum
!i recuperarea acestuia prin amintire.
/inalul este constituit din "ersul cu "aloare de laitmoti" 0e nunta sau de moarte, in
turnul vec*i din sat precedat de ima#inea auditi" a sunetului clopotului cu rol de
a"ertisment .Baracterul relexi" al discursului este astel accentuat , poetul transmi+?nd
cititorului ideea eemerit+ii in rela+ie str?ns cu cea a repetabilitatii destinelor%ca si casa
amintirii, turnul are rolul de martor al trecerii #enera+iilor, iar clopotul,"estitor
ambi"alent, prin #lasul lui #ra" anun+ momentele esen+iale ale existentei.7e poate "orbi
de un timp uman init, repetabil la ni"el de #eneratii ,de unul uni"ersal din care ac parte
elementele naturii supuse si ele ine"itabilei treceri -n drumul lor spre (are imbtrnir
plopii si de uni"ersul lucrurilor care dinuie: turnul "ec@i, casa amintirii ,clopotul.
Relatii #e opozitie si simetrie se stabilesc at?t intre cele dou re#istre% obiecti"-subiecti"
,c?t si -ntre pre&ent si trecut : ieri- acuma, berlina- trsura..5iscursul poetic este construit
pe simetria dintre dou ritualuri erotice in care prota#oni!ti sunt bunicii si nepo+ii.:ceste
ceremonialuri au rolul de a accentua caracterul repetabil al tuturor lucrurilor, timpul ciclic
prin care se transmite ideea c nemurirea const din succesiunea infinit de viei
muritoare .V.Canac@e/
%ma)inarul poetic surprinde ' idile le#ate prin medita+ia eului liric asupra timpului
trector.
6nt?lnirea de dra#oste a bunicilor se reali&ea&a -ntr-un cadru romantic nocturn, intr-o
atmosera amiliar >cea a casei amintirii si cuprinde a!teptarea inri#urat a bunicului
sosirea miresei cu oc*i de peru(ea, in larg crinolin , in recitarea "ersurilor speciice
epocii si in comuniunea perect a perec@ii. :"ertismentul clopotului este doar partial luat
in seam deoarece indr#ostitii au sentimentul eternit+ii 0ar ei in clipa asta simeau c-
o s rmn&ins este in+eles de eul liric contemplati" ce inre#istrea& lucid trecerea
timpului si consemnea&a sec aptele 0e mult e mort bunicul, bunica e btrn.
3unctele de suspensie pre&ente in aceast parte a textului au rolul de a spori atitudinea
meditati" si melancolia eului liric ce accepta conditia eemer a omului% ra#mentul
relexi" este introdus printr-o exclama+ie retoric ce straniu lucru vremea urmat de
rela+ia iin+- portret, simboluri ale "ie+ii si amintirii acesteia, sau c@iar al artei ce
pastrea&a in eternitate ima#inea ei. Biclicitatea se reali&ea&a prin reluarea ritualului erotic
de ctre o alt #enera+ie, cea a nepotului ce repet aidoma #esturile
predecesorilor.:tmosera romantic este creat tot prin pre&enta lunii si compararea
c?mpiei cu un lac, miscarea iubitei este aceea!i 1a ieri sosi bunica& ,i vii acuma tu la
el ca si starea de asteptare a indr#ostitului% ceremonialul implic aceleasi trimiteri
culturale, insa creatiile sunt altele:poeme de bunul #racis ;ammes si 3alada lunei de
@oria #urtuna semn al trecerii timpului. Ba si cuplul bunicilor tinerii au sen&atia opririi
timpului din cau&a iubirii 1u ber(ele intr-insul amurgul se opri &de!i indr#ostitul e
constient de conditia limitata a iintei si de a"ertismentul clopotului.6ubita cu oc*i de
ametist , replica modern a bunicii BalKopi pare mai putin romantioas dec?t
predecesoarea ei , Si m-ai gasit, (mbindu-mi, ca prea naiv eram, dar se supune
ceremonialului erotic ce pstrea& continuitatea "ietii si a #eneratiilor.
Limba:ul poetic se remarc prin mu&icalitate, amestec de ar@aisme,neolo#isme si
cu"inte cu sens conotati".Ci#urile de stil utili&ate sunt compara+ia ,i totul ce romanticn
ca-n basme se ur(ea, cmpia ca un lac, enumeratia, antite&a, epitetul oc*i de ametist,
personiicarea imbtrnir plopii.
3pinia mea este c poe&ia lui 3illat este repre&entati" pt traditionalismul liric rom?nesc
inu&at de elemente speciice modernismului. Dextul nu este o simpl ilustrare a ideilor
#?ndiriste , ci o medita+ie ilosoic ori#inal asupra timpului si condi+iei umane, un prile$
pt lector de a-si pune intrebri c@iar dac acestea rm?n uneori r rspuns.