Sunteți pe pagina 1din 54

ROMANUL ROMNESC INTERBELIC

ROMANUL OBIECTIV ION, L.REBREANU


Schema
Context:perioada interbelic, 1920
Incadrare: roman realist obiectiv ce are urmtoarele caracteristici: cauzalitate,narrator
omniscient,naraiune la pers. a 3 a, verosimilitate, unitatea perspective narative(centrism),
final nc!is, circularitate, persona" tip in relaie cu mediul din care provine.#ste o
construcie a$at asupr lumii creia individual i este subordonat.
Ion are si alte elemente dec%t cele ale realismului obiectiv:
& naturaliste: ereditate, accentuarea relaiei cu mediul, interes pt scene brutale si
manifestri fizice si fiziolo'ice.
& moderne: circularitatea in spirala& drumul din incipit nu este acela(i cu cel din final,
realismul esenelor.
Vii!nea de"#re $!me
).* este promotorul realismului esenelor in care nu se promoveaz o'lindirea e$act a
realitii,ci un realism care are in vedere o reprezentare a vieii universale, ca o sintez
totalizatoare a fiinei umane si armonizare a contrariilor.
Re$atia rea$itate%&icti!ne
+eneza romanului evideniaz raportul dintre realitate si ficiune.)a baza crii stau
c%teva elemente ale realitii cu care prozatorul a intrat in contact, dup cum afirm in
Mrturisiri :1) scena vzut intr&o zi obisnuit a sptmanii n care un ran imbrcat in
!aine de srbtoare srut pm%ntul.,criitorul inre'istreaz doar ca pe o ciudenie acest
'est cruia i se adau' 2 )cazul *odovici, fata unui ran bo'at btut de tatl su pentru
c a 're(it cu unul dintre sracii satului obli'%ndu&(i astfel printele s se incuscreasc cu
pleava satului.3) discuia pe care *ebreanu o are cu un flcu !arnic, muncitor, dar f
srac, -on .op al +laneta(ului care consider drept cauz a tuturor necazurilor sale lipsa
pm%ntului /).-nt%mplri din propria familie completeaz planul vieii trne(ti din
romanul satului ardelean pe care scriitorul il '%ndeste timp indelun'at, con(tient de
necesitatea unei or'anizri in detaliu a materialului
Tema romanului este prezentarea problematicii pm%ntului0 romanul are caracter rural si
mono'rap!ic, deoarece descrie veridic ima'inea satului ardelean in toate detaliile lui.
'er"#ecti(a narati(a 1dindarat&narator omniscient, ubicuu, re'izor universal, relatarea
la pers. a 3 a,cronolo'ic obiectiv fara implicarea naratorului, focalizare neutr, final
inc!is, respectarea relaiei cauz 1efect, utilizarea unor simboluri:toponime, 2ristosul de
tinic!ea,drumul, nucul,mrul,te!nica anticiprii.
Str!ct!ra %romanul este corp sferoid ce d iluzia realului prin respectarea principiului
mimesisului0
&2 pri Glasul pamantului si Glasul iubirii 0 2 planuri& al vieii rneti si al
intelectualitii rurale, te!nica numit a contrapunctului (dezvoltarea aceleia(i teme in
medii si momente diferite, marc%nd semnificaia comun a secvenelor epice)
&13 capitole cu titluri su'estive: -nceputul, ,f%r(itul. 3unta, 4opilul, 5trean'ul0
&mari evenimente din viata omului: na(terea, cstoria, moartea0
Inci#it!$ descrie drumul(personificat, suprapersona") spre .ripas si imbin toponime
reale si ficionale ce marc!eaz trecerea spre universul romanesc.
)ina$!$ descrie drumul care iese din sat, acum cenu(iu ce se pierde in oseaua cea mare
si fr inceput. 6iaa se desf(oar monoton iar timpul trece implacabil, impasibil la
dramele individuale, 'eneratiile noi inlocuind eroii carii la !ora prile"uit de sfinirea
bisericii noi.
Cronoto# 1contribuie la veridicitatea specific realismului0 aciunea este plasat la
inceputul sec. al 77 lea in 8rdeal.
Con&$icte *in planul vieii ranilor: e$terior :-on&6asile 9aciu0 -on&+eor'e0
:interior 1vocile, patimile ce acioneaz in sufletul lui
-on si ii determin destinul0
&in planul vietii intelectualitii rurale: 2erdelea&9elciu'.
& in plan national: rom%ni&autoritile ma'!iare,anticip%nd problematica din
Pdurea spnzurailor.
Tit$!$ este numele persona"ului principal, un nume comun at%t in mediul rural c%t si in cel
urban, cel putin in perioada istoric respectiv0 prin titlu se su'ereaz de la inceput c
persona"ul se incadreaz intr&o tipolo'ie, c el este un simbol al ranilor dornici de
pm%nt dintotdeauna.
S!+iect!$
Scene
,ora 1prezint ima'inea de ansamblu a satului si relaia persona"elor cu mediul in
care triesc0 descrierea 'rupurilor stenilor evideniaz ierar!izarea acestora.
S-r!tarea #-m.nt!$!i 1ilustreaz dorinta lui -on de imboire,relaia aproape
senzual pe care o are cu pm%ntul, raportul dintre #ros si :!anatos.
'er"ona/!$ %caracteriare
#ste persona" eponim, principal, rotund,realist cu elemente naturaliste.:e!nica
basoreliefului il face s se evidenieze pe tot parcursul actiunii0 e$ponent al unei clase
sociale, eroul evolueaz de la tipic la atipic.
Moda$it-0i de caracteriare: se utilizeaz pluriperspectivismul, preri diferite despre
-on: 2erdelea, 6asile 9aciu, 9elciu', satul.
1.Caracteriare direct- 1narator: iute si harnic ca m-sa; iubirea pmntului l-a
stpnit de mic copil.
& 6asile 9aciu :srntoc, ho, fleandur
& 8na : norocul meu.
&narator fi(a bio'rafic :cel mai iubit elev al lui 2erdelea,
inteli'ent, bun la carte,dar iube(te mai mult pm%ntul si munca lui, a(a c renun la
(coal.(opoziie cu 3iculae ;oromete ce renun la pm%nt pentru (coal)
2.Caracteriare indirect- a) mediul in care trie(te il face sa se simt umilit c nu are
avere, sin'ura care ofer demnitate si respect0 casatoria ca mi"loc de imbo'ire este un
fapt comun, o practic obi(nuit, deosebit este comportamentul lui -on fa de 8na.
b) fapte, comportament & violent, impulsiv:btaia cu +eor'e
& !arnic, muncitor,lacom de pm%nt 1munca la c%mp0
& dominat de dra'ostea, patima pt pm%nt& sarutarea
'liei0
c)relaiile cu:
8.pm%ntul:dra'oste nefireasc, innscut ce il cople(e(te si ii determin aciunile:
Glasul pmntului ptrundea in sufletul flcului ca o chemare copleindu-l; se simea
mic si slab ct vierme!" sau ca o frunz pe care vntul o vltorete cum ii place.
9.8na :impasibilitate,ur, disimulare, viclenie,determinare,brutalitate
<lorica :iubire, pasiune dominatoare creia nu ii poate rezista, mai ales c aparine lui
+eor'e, e'oism si e'ocentrism.
+eor'e: disimulare, dispre, oarecare naivitate0
<amilia 2erdelea: respect, dar si e'oism, lips de interes.
,atul:ambiie,frustrare, umilin,nevoia de respect, demnitate,cura".
<inalul este previzibil&-on se indreapt spre moarte.
Re$atii$e Ion *Ana
8na este fata bo'at, unic la prini, orfan de mam0 sin'uratic, trist, lipsit de
caldura matern si a unei familii obi(nuite (6asile este incapabil de sentimente de la
moartea soiei)
8na vede in -on (ansa ei de a fi fericit, norocul ei 0 promis de tatl su lui +eor'e pt
c acesta este bo'at si nu cere zestrea p%n la moartea btr%nului, 8na are cura"ul s
infrunte, s sfideze 'ura satului, le'ile nescrise, autoritatea patern, s indure c!inuri
fizice si suflete(ti 'roaznice pt a&si implini visul de a fi alturi de -on.
4storita cu -on indur violena acestuia, nemulumirile =enobiei muncile 'rele ale
'ospodriei.
#ste 'eloas pe <lorica, isi d seama de scopul lui -on, trece de la dra'oste la
vinovie,apoi la ru(ine si 'rea astfel inc%t, sensibil, tratat ca pe un obiect, insin'urat
si lipsit de speran se sinucide. .;oartea ei anticipeaz si provoac destinul lui -on,
vinovat pt soarta femeii .
.
COMENTARIU
Context romanul apare in 1920 si face parte dintr&o proiectat trilo'ie referitoare la
condiia ranului, in cele 3 re'iuni 'eo'rafice: :ransilvania&-on, ;untenia& *scoala,
;oldova 1nerealizat.
Incadrare #ste roman rea$i"t o+iecti(, doric cu elemente de modernitate Con"ideratii
a"!#ra roman!$!i doric *roman!$ rea$i"t c$a"ic:
> *omanul este o ima#o mundi si o structur0 o felie de viat,cum pretindeau zoli(tii si
un substitut lo'ic al vietii.
.?,ocietatea, morala, istoria sau ereditatea alctuiesc,intr&un astfel de roman adevrata
cauzalitate care e$plic ceea ce persona"ele sunt sau infptuiesc,si care e transcendena in
raport de e$istena si de actele persona"elor.?
&infi(eaz o lume omo'en si raional in care valorile colectivitii le inte'reaz pe
cele individuale.
&morala individului e aceea(i cu morala colectivitii triumftoare0
&persona"ul este un caracter @ o unitate relativ stabil, indiferent de aciunea in care se
afla prins, care&l confirm sau infirm, fr a&l modifica fundamental.
&naratorul este omniscient, omniprezent, omnipotent, o instan supraindividual,
necontestat, autoritar, ce relateaz cronolo'ic, obiectiv
&este un roman de creaie&faptic epicul este mai important dec%t analiza psi!olo'ic, ce
aspir sa redea iluzia vieii complete
&accentul este pus asupra socialului.
*ealismul obiectiv se caracterizeaz prin: perspectiva narativ dindrt0 obiectivitatea
observaiei, relatarea cronolo'ic, relaia dintre persona"e si mediu, persona"e tipolo'ice,
relaia cauz&efect,te!nica detaliului semnificativ, accentul pus asupra socialului, aspectul
mono'rafic al societii.
*omanul are si e$emente nat!ra$i"te:
& accentul pus asupra ereditii0 relaia cu mediul 0
& interes asupra aspectelor brutale0
& accent pus asupra manifestrilor fizice si fiziolo'ice.
Vii!nea de"#re $!me
).* este promotorul realismului esenelor in care nu se promoveaz o'lindirea e$act a
realitii,ci un realism care are in vedere o reprezentare a vieii universale, ca o sintez
totalizatoare a fiinei umane si armonizare a contrariilor. 8cest tip de realism se manifest
la nivelul simbolurilor si la cel al or'anizrii compozitionale.
Conce#tia de"#re $iterat!ra *artico$!$ Cred
Pentru mine arta $zic %art&si m #ndesc mereu numai la literatur $inseamn creaie
de oameni si de via .'stfel arta, intocmai ca si creaia divin, devine cea mai minunat
tain. (rend oameni vii, cu viaa proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de
misterul eternitii.)u frumosul, o nscocire omeneasc, intereseaza in art, ci pulsaia
vieii!*inceritatea e calitatea de cpetenie a scriitorului adevrat!.
' crea oameni nu inseamn a copia dup natur indivizi e+isteni. 'semenea realism sau
naturalismul e mai putin valoros ca o foto#rafie proast .(reaia literar nu poate fi
dect sintez.,mul pe care-l zu#rvesc eu o fi avnd si trebuie sa aib asemnri cu mii
de oameni, dar trieste numai prin ceea ce are unic si deosebit de toi oamenii din toate
vremurile.-nic ins e numai sufletul..iaa eternizat prin micri sufleteti-realism.
Re$atia rea$itate%&icti!ne
+eneza romanului evideniaz raportul dintre realitate si ficiune.)a baza crii stau
c%teva elemente ale realitii cu care prozatorul a intrat in contact, dup cum afirm in
Mrturisiri :1) scena vzut intr&o zi obisnuit a sptmanii n care un ran imbrcat in
!aine de srbtoare srut pm%ntul.,criitorul inre'istreaz doar ca pe o ciudenie acest
'est cruia i se adau' 2 )cazul *odovici, fata unui ran bo'at btut de tatl su pentru
c a 're(it cu unul dintre sracii satului, obli'%ndu&(i astfel printele s se incuscreasc cu
pleava satului si s dea o zestre bun unui prpdit de flcu care nu iubea pmntul si
nici nu tia sa-l munceasc cum se cuvine..ania *odovici il impresioneaz pe t%nrul
creator si o transform intr&o nuvela intitulat /uinea, rmas nepublicat.-n roman
ranul sarac si becisnic are un caracter puternic si se dovede(te !arnic si muncitor, iar
fata bo'at si frumoas devine 8na lui 6asile 9aciu, o fiin slbu si uric, sensibil,
introvertit ,sin'uratic si dornic de iubire0 ea are cura"ul sa infrunte le'ile nescrise ale
colectivitii rurale pentru a&si implini dra'ostea pt feciorul +laneta(ului care o
manipuleaz pt a obtine averea tatlui su.3)4ea de a treia scen este discuia pe care
*ebreanu o are cu un flcu !arnic, muncitor, dar f srac, -on .op al +laneta(ului care
consider drept cauz a tuturor necazurilor sale lipsa pm%ntului si care vorbe(te despre
delnie cu atta lcomie si pasiune, parc-ar fi fost vorba depre o fiin vie si adorat!
,criitorul realizeaz le'tura intre cele trei momente si construie(te sc!eletului unui
roman pe care il intituleaz 0estrea.,criitorul mrturise(te: Problema pmntului mi-a
aprut atunci ca insi problema vieii romneti, a e+istentei poporului romnesc, o
problem menit s fie venic de actualitate, indiferent de eventualele soluii ce i s-ar da
in anume con1uncturi. #l ima'ineaz proiectul unor romane care s prezinte problema
pm%ntului in 8rdeal&prin -on al +laneta(ului, in :ara *om%neasca 1prin rscoala
ranilor din 190A si in 9asarabia prin deposedarea romnilor de pmnt, prin
colonizarea aici a neamurilor strine si mutarea romnilor btinai in alte pri ale
marelui imperiu rusesc.-nt%mplri din propria familie completeaz planul vieii trne(ti
din romanul satului ardelean pe care scriitorul il '%ndeste timp indelun'at, con(tient de
necesitatea unei or'anizri in detaliu a materialului, deoarece romanul este un or#anism
viu si unitar.;aterialul imprit in planuri si capitole se sintetizeaz in mintea scriitorului
ca o fi#ur #rafic2 o tulpin se desparte in dou ramuri vi#uroase care, la rndul lor, isi
incolcesc braele, din ce in ce mai fine, in toate prile2 cele dou ramuri se impreun
apoi iari, inche#nd aceeai tulpin re#enerat cu sev nou.
Tema romanului este prezentarea problematicii pm%ntului0 romanul are caracter rural si
mono'rap!ic, deoarece descrie veridic ima'inea satului ardelean in toate detaliile lui.
'er"#ecti(a narati(a 1dindarat&narator omniscient, ubicuu, re'izor universal, relatarea
la pers. a 3 a,cronolo'ic obiectiv fara implicarea naratorului, focalizare neutr, final
inc!is, respectarea relaiei cauz 1efect, utilizarea unor simboluri:toponime, 2ristosul de
tinic!ea,drumul, nucul,mrul,te!nica anticiprii.
Str!ct!ra %romanul este corp sferoid ce d iluzia realului prin respectarea principiului
mimesisului0
&2 pri Glasul pamantului si Glasul iubirii 0 2 planuri& al vieii rneti si al
intelectualitii rurale, te!nica numit a contrapunctului (dezvoltarea aceleia(i teme in
medii si momente diferite, marc%nd semnificaia comun a secvenelor epice)
&13 capitole cu titluri su'estive: -nceputul, ,f%r(itul. 3unta, 4opilul, 5trean'ul0
&mari evenimente din viata omului: na(terea, cstoria, moartea0
& simetria incipitului si finalului prin motivul drumului care introduce cititorul
in universul ficional si il readuce in realitate dup nararea evenimentelor.
Inci#it!$ descrie drumul spre .ripas si imbin toponime reale si ficionale ce marc!eaz
trecerea spre universal romanesc0 drumul alb,neted, vesel trece ,ome(ul, a"un'e in
8rmadia si apoi in .ripas fiind o modalitate de a prezenta satul intr&o zi torid de
duminic si de a anticipa evenimentele prin descrierea 2ristosului "alnic,a toponimelor
*%pele Bracului 4i(meaua ;ortului si a ima'inii caselor: a invtorului cu ferestrele
do1enitoare 3rolul educativ al acestuia) spre inima satului, a +laneta(ilor, cu acoperi(ul
ca un balaur (caracterul persona"ului, fora, ener'ia, brutalitatea aciunilor lui).Brumul
personificat este un suprapersona" ce introduce lectorul in sfera fictionalului si
anticipeaza destine,conflicte,situaii.)ini(tea si aspectul static al deascrierii satului in
cldura verii se afl in opoziie cu e$plozia de ener'ie de la !or.
)ina$!$ descrie drumul care iese din sat, acum cenu(iu ce se pierde in oseaua cea mare
si fr inceput. 6iaa se desf(oar monoton iar timpul trece implacabil, impasibil la
dramele individuale, 'eneratiile noi inlocuind eroii carii la !ora prile"uit de sfinirea
bisericii noi.
Cronoto# 1contribuie la veridicitatea specific realismului0 aciunea este plasat la
inceputul sec. al 77 lea in 8rdeal.
Con&$icte *in planul vieii ranilor: e$terior :-on&6asile 9aciu0 -on&+eor'e0
:interior 1vocile, patimile ce acioneaz in sufletul lui
-on si ii determin destinul0
&in planul vietii intelectualitii rurale: 2erdelea&9elciu'.
& in plan national: rom%ni&autoritile ma'!iare,anticip%nd problematica din
Pdurea spanzurailor.
Tit$!$ este numele persona"ului principal, un nume comun at%t in mediul rural c%t si in cel
urban, cel putin in perioada istoric respectiv0 prin titlu se su'ereaz de la inceput c
persona"ul se incadreaz intr&o tipolo'ie, c el este un simbol al ranilor dornici de
pm%nt dintotdeauna.
S!+iect!$ 1 momente #$poziiunea surprinde spaiul, timpul, persona"ele0 la !ora
duminical -on al +lanetasului o ia la dans pe 8na lui 6asile 9aciu, ur%ic dar bo'at si
nu pe frumoasa <lorica, fata de care este indr'ostit.-ntri'a debuteaz odata cu sosirea lui
6asile care il "i'ne(te si il umile(te pe -on in faa satului0 -on !otr(te s se rzbune si sa
se impun. Besf(urarea aciunii prezint evolutia persona"elor, mai ales -on, 8na,
<lorica, +eor'e si a relaiilor dintre ele. Bup !or, -on si +eor'e se bat la carcium,
scen construit simetric cu cea a morii lui -on : la inceput -on il doboar pe +eor'e iar
la final -on devine victima aceluia(i0 -on renun pt o vreme la pasiunea pt <lorica si o
seduce pe 8na, pe care o las insarcinat pt a&l sili pe 9aciu sa ii dea averea. 8re loc
nunta deoarece 6asile promite c ii satisface lui -on dorina, ins conflictul continu pt c
dup nunt el retracteaza spusele0 in cele din urm -on devine bo'at asa cum si&a dorit,
are un fiu si c!iar scap de 8na pt ca ea se sp%nzur0 dupa moartea copilului -on rm%ne
in posesia averii insa nu mai poate fi multumit din cauza pasiunii renscute pt <lorica,
mritat cu +eor'e. Beznodm%ntul, previzibil, infi(eaz moartea ranului, dominat
de patimi, incarcerarea lui +eor'e, construirea bisericii noi in .ripas cu averea lui -on ce
revine bisericii. -n al doilea plan se urmre(te destinul famileie 2erdelea, al invtorului
si al celor 3 copii, conflictul cu preotul, autoritile, maturizarea lui :itu 2erdelea.
Scene
,ora 1prezint ima'inea de ansamblu a satului si relaia persona"elor cu mediul in
care triesc0 descrierea 'rupurilor stenilor evideniaz ierar!izarea acestora: tinerii "oac,
dansul fiind o manifestare a ener'iei si un mi"loc de realizare a perec!ilor premer'tor
cstoriei,femeile mritate discut despre copii si 'ospodrie suprave'!ind
comportamentul tinerilor, fetele nepoftite la "oc a(teapt invidioase si "induitoare flcii,
copiii se "oac printre picioarele dansatorilor, brbatii maturi discut plini de importan
despre treburile satului si sracii nu indrznesc s se amestece in dialo'ul
bo'ailor.,tratificarea social este specific realismului, iar te!nica detaliului si
anticiprii aduce in faa cititorului problematica te$tului.)umea din .ripas are ca valoare
fundamental pm%ntul (i cei care nu il dein se simt umilii, lipsii de stim de sine (i de
demnitate.4storia este o relaie sentimental,dar (i social deoarece implic zestrea.
S-r!tarea #-m.nt!$!i 1ilustreaz dorinta lui -on de imboire,relaia aproape
senzual pe care o are cu pm%ntul, raportul dintre #ros si :!anatos.-ntr&o zi de luni,
primvara, -on isi inspecteaza pm%ntul dob%ndit si este atras de lut ca de o
ibovnic.)e'tura cu 'lia proaspt ii antreneaz toate simurile ( miroase pm%ntul, il
prive(te avid, ii aude 'lasul, il pipie cand ia in m%n lutul),este cu picioarele intuite si
are m%inile imbrcate in lut ca ni(te mnui de doliu,element cu valoare
anticipativ,su'er%nd moartea. Cn final, ranul se apleac si sruta cu evlavie, dar si
pasional pm%ntul, 'est intim care trebuie aprat de oc!ii iscoditori ai lumii.,cena este
ilustrativ pt imbinarea lui #ros cu :!anatos pe tot parcursul crii.
Lim+a/!$ este neutru, obiectiv, dur,bolovnos.
'er"ona/!$ %caracteriare
#ste persona" eponim, principal, rotund,realist cu elemente naturaliste.:e!nica
basoreliefului il face s se evidenieze pe tot parcursul actiunii0 e$ponent al unei clase
sociale, eroul evolueaz de la tipic la atipic..
Ion este&persona" & realist& tipul arivistului care parvine prin femei ca eroul lui ,tend!al
din romanul /ou si ne#ru.
&naturalist 1persona" trt de propriul lui destin(3. ;anolescu4;este
dominat de propriile patimi ;
&ca persona" de roman doric, -on este reprezentativ pt afirmaia lui
3.;anolescu:?5roii lor sunt predestinai.*i aproape nimic nu e+ist in sine,ci in
vederea unui scop tiut de autor .*emnele predestinrii sunt pretutindeni in 1urul eroului,
in bio#rafia,in faptele sau in trsturile lui.5l nu e liber,e manipulat !"5 o victima a
fatalitii.?
-on este victima mreata a fatalitii biolo#ice.
&persona" tra'ic ce comite !Dbrisul si nu se multume(te cu ceea ce obine,
ci vrea totul si treze(te furia destinului care iniial pare a&i fi prielnic.
8precieri critice :#.)ovinescu -on: *ufletul su este in realitate unitar2 simplu, frust si
masiv el pare crescut din pmntul iubit cu frenezie.
+.4alinescu: 6on nu e inteli#ent si prin urmare nici ambiios. 'r fi putut
s se smul#a din locul naterii sale, sa fac o cariera oreneasc. 5l ins vrea
pmnt.7orina lui nu e un ideal, ci lcomie obscur,poate mai puternic dect a altora,
dar la fel cu a tuturor.!"6on nu e ins dect o brut creia iretenia ii tine loc de
deteptciune.
;odaliti de caracterizare: se utilizeaz pluriperspectivismul, preri diferite despre -on:
2erdelea, 6asile 9aciu, 9elciu', satul.
1.Caracteriare direct- 1narator: iute si harnic ca m-sa; iubirea pmntului l-a
stpnit de mic copil. .enic a pizmuit pe cei bo#at si venic s-a inarmat intr-o hotrre
ptima2trebuie sa aib pmnt mult, trebuie87e pe atunci pmntul i-a fost mai dra#
ca o mam!
6asile 9aciu :srntoc, ho, fleandur
8na : norocul meu.
&narator fi(a bio'rafic :cel mai iubit elev al lui 2erdelea,
inteli'ent, bun la carte,dar iube(te mai mult pm%ntul si munca lui, a(a c renun la
(coal.(opoziie cu 3iculae ;oromete ce renun la pm%nt pentru (coal)
2.Caracteriare indirect- a) mediul in care trie(te il face sa se simt umilit c nu are
avere, sin'ura care ofer demnitate si respect0 casatoria ca mi"loc de imbo'ire este un
fapt comun, o practic obi(nuit, deosebit este comportamentul lui -on fa de 8na.
b) fapte, comportament & violent, impulsiv:btaia cu +eor'e
& !arnic, muncitor,lacom de pm%nt 1munca la c%mp0
& dominat de dra'ostea, patima pt pm%nt& sarutarea
'liei0
c)relaiile cu:
8.pm%ntul:dra'oste nefireasc, innscut ce il cople(e(te si ii determin aciunile:
Glasul pmntului ptrundea in sufletul flcului ca o chemare copleindu-l; se simea
mic si slab ct vierme!" sau ca o frunz pe care vntul o vltorete cum ii place.
9.8na :impasibilitate, lips de sentiment c!iar mil,ur, disimulare, viclenie,determinare .
<lorica :iubire, pasiune dominatoare creia nu ii poate rezista, mai ales c aparine lui
+epr'e, e'oism si e'ocentrism.
+eor'e: disimulare, dispre, oarecare naivitate0
<amilia 2erdelea: respect, dar si e'oism, lips de interes &ii face necazuri invtorului
c%nd ii scrie reclamaia deoarece este preocupat doar de propriile probleme, nu se poate
'%ndi la cei din "ur.
<inalul este previzibil&-on se indreapt spre moarte.
Re$atii$e Ion *Ana
8na este fata bo'at, unic la prini, orfan de mam0 sin'uratic, trist, lipsit de
caldura matern si a unei familii obi(nuite (6asile este incapabil de sentimente de la
moartea soiei) 8na vede in -on (ansa ei de a fi fericit, norocul ei 0 promis de tatl su
lui +eor'e pt c acesta este bo'at si nu cere zestrea p%n la moartea btr%nului, 8na are
cura"ul s infrunte, s sfideze 'ura satului, le'ile nescrise, autoritatea patern, s indure
c!inuri fizice si suflete(ti 'roaznice pt a&si implini visul de a fi alturi de -on. )a !or
crede c a 'sit in flcul srac sufletul perec!e, atunci c%nd -on i se pl%n'e de necazuri.-
se druie(te, sufer atunci c%nd flcul o prse(te,indur btile lui 6asile si drumurile la
+lanetasi apoi din nou acas, a(teapt rbdtoare s i se decid soarta, fiind de la inceput
o victim a mentalitii si relaiilor sociale ale vremii, dar si a propriei pasiuni.4storita
cu -on indur violena acestuia, nemulumirile =enobiei muncile 'rele ale 'ospodriei.
#ste 'eloas pe <lorica c!iar la propria nunt c%nd -on o prive(te pe aceasta lacom si
"oac cu ea m%nat de emoie (i pasiune0 in timp, 8na isi d seama de scopul lui -on, trece
de la dra'oste la vinovie,apoi la ru(ine si 'rea astfel inc%t nici copilul nu o poate salva
pt c in oc!ii lui vede privirea devoratoare a lui -on de care se instrineaz treptat fiind
din ce in ce mai atras de '%ndul mortii0 sensibil, tratat ca pe un obiect, insin'urat si
lipsit de speran ea se sinucide, av%nd astfel un sf%r(it tra'ic .;oartea ei anticipeaz si
provoac destinul lui -on, vinovat pt soarta femeii .
O#inia Eniversul romanului, coerent, sferic inc!is intre incipit si final ,structura, tema,
destinul persona"elor verosimile, pline de via ofer cititorului o reprezentare a lumii in
toate datele sale 'enerale si particulare.,imetria incipit final e$prim ideea c zbaterile
umane sunt inutile, fr valoare, totul desf(ur%ndu&se ciclic, destinul individual fiind
nesemnificativ in faa vieii si morii.
ENI1MA OTILIEI, 1EOR1E CALINESCU
Schi0-
Context apare in 193F, in plin epoc a romanului modern, proustian, in perioada
interbelic
Incadrare 1roman rea$i"t, doric de factur balzacian, dar dep(e(te balzacianismul.#l
reprezint deconvenionalizarea romanului clasic, balzacian (i transformarea lui intr&unul
modern.
Vii!nea de"#re $!me: scriitorul i(i e$prim opiunea pt romanul realist si inclinaia spre
ri'oarea clasic, in plina perioad a modernismului.
E$emente +a$aciene:
1.Tema #rinci#a$a a romanului. -ma'inea 9ucurestiului la inceputul secolului al 77
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic balzacian pentru
reconstituirea unei epoci: strada anticipeaza portretul persona"elor, mediul&bur'!ez,
preteniile, lipsa educaiei solide, 'oana dup bani..reocuparea pt social,veridicatate.
2.Tema $!#tei #entr! mo2tenire susine ideea balzacian a banului ca valoare suprem:
el este zeul cruia i se inc!in toi.
3.Tema #aternit-0ii se asociaz cu motivul orfanului reprezentat de Gtilia, <eli$ si
,tnic. :itlul iniial al romanului, dat de 4linescu : '-rin0ii Oti$iei susinea aceast
tem.
/. Incadrarea exact- in tim# "i "#ati! 1 >intr-o sear de la inceputul lui iulie9:;:, cu
puin <nainte de orele 9;, un tnr de vreo optsprezece ani, imbrcat in uniform de
licean, intra in strada 'ntim, venind dinspre strada *finii 'postoli!
H.Inci#it!$ c!#rinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scena de 'rup in care
apar aproape toate persona"ele0 descrierea ar!itecturii se realizeaza prin te!nica
detaliilor:ima'inea strzii cu cldiri construite intr&un amestec inestetic de stiluri
realizeaz le'tura persona"elor cu mediul in care triesc0 lumea infi(at este bur'!ezia
bucure(teana cu pretentii de educaie. cultur, rafinament, dar mar'init, mesc!in lipsit
de 'ust, lacom de bani si avere. 8stfel, descrierea ar!itectural si a interioarelor
reprezinta o modalitate de caracterizare.
I...<ormula narativ este balzacian. <inalul este inc!is&se rezolv destinele tuturor
persona"elor, naratorul fiind un adevrat demiur', re'izor universal.
A.. Str!ct!ra circ!$ar, "imetric- a incipitului si &ina$!$!i 1ima'inea lui <eli$ ,ima pe
strada 8ntim .#l este primul si ultimul persona" ce apare si rm%ne in oc!ii si memoria
cititorului
F..esona"ele ce se inscriu in tipolo'ii,nu se sc!imba si sunt caracterizate de la e$terior
spre interior:mediu social,detalii ar!itecturale, portret fizic 1fizionomie,vestimentatie.
E$emente moderne sunt cele care asi'ur dep(irea balzacianismului
1.)a nivelul perspectivei narative se remarc limitarea omniscienei prin prezena
persona"ului reflector&<eli$ ,ima si prin ochiul estetului 1naratorul este un specialist care
comenteaz viaa, o ordoneaz in funcie de 'ustul su.
2 )a nivelul structurii se remarc prezena epilo'ului in care persona"ele sunt surprinse
dup mai muli ani, apro$imativ 10, fara alte detalii din e$istena desf(urat intre
plecarea Gtiliei si int%lnirea lui <eli$ cu .ascalopol in tren.4ircularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilo'ul, nu cu deznodm%ntul.
3.4omicul, un alt aspect ce deosebe(te te$tul lui 4linescu de cel clasic realist&balzacian,
rezid in tipolo'ia redus la esen, aproape mecanic, e$cesul de caricatur, e$ibarea
interioritii si dezvluirea motivaiilor.
/.*elativizarea ima'inii persona"ului Gtilia ;rculescu prin te!nica reflectrii poliedrice
(pluriperspectivism) si comportamentism.
H..reocuparea pentru patolo'ie reflect influena naturalist.
I.Bialo'ul surzilor&noncomunicarea din scena suprave'!erii lui ;os 4ostac!e dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fra'mentului din replicile persona"elor
A.8utomatismul ce aseamn persona"ele lui 4alinescu cu cele ale lui 4ara'iale.
E$emente romantice:dra'ostea dintre <eli$ si Gtilia, antiteza n construcia persona"elor,
descrierea 9r'anului.
1enea
;rturisirile autorului referitoare la e$periena sa de via.
Tit$!$
4onine numele eroinei ea devenind astfel persona" eponDm si simbolizeaz misterul
feminitii (i tinereii.
'er"#ecti(a narati(- :dindrt a naratorului omniscient si cea a persona"ului reflector.
Con&$icte romanul conine at%t conflicte e$terioare 'enerate in primul r%nd de mo(tenire
cat si conflicte interioare, frm%ntrile lui <eli$.
'er"ona/e$e
)e$ix Sima 1este ambiiosul, dar si t%nrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
.#ste persona"ul venit din e$terior si se remarc de la inceput prin finee, inteli'en,
sensibilitate, voluntarism.#ste si va fi un om raional cu idealuri clare si drum de"a stabilit
in via: carier de e$cepie in medicin, implinire in dra'oste alturi de Gtilia. Co"tache
1i!r3i!(ean! este avarul0 el intr in cate'oria maniacilor,iar caracterul este anticipat de
ima'inea casei si apoi de portretul fizic. 4asa devine primul mi"loc de caracterizare a
avarului in acest roman urmat de portretul fizic.
Betaliile fizionomice surprind btr%netea 'eneratoare de manii, 'rotescul ,prin 'esturi
necontrolate&ticuri ce anticipeaz comportamentul ciudat al avarului care se teme de
intru(i 1poteniali atentatori la averea sa si care nu vrea s supere pe nimeni.4asa lsat in
para'in evideniaz apartenneta lui 4ostac!e la clasa mi"locie, bur'!ezia bucure(tean a
vremii cu pretenii de educaie, cultur, bun 'ust si totodat dorina avarului de a nu
c!eltui, de a pstra banii prin aspectul ei deplorabil, total nein'ri"it.
;a"oritatea celorlalte persona"e sunt prezentate cititorului in scena "ocului de table si
cri.
'a"ca$o#o$ este mo(ierul rafinat, adultul matur dezam'it si nemplinit familial.
A3$ae T!$ea este baba absolut fr cusur in ru o femeie matur, mar'init, rea, acr si
lacom care nu poate iubi dec%t propriile pro'enituri in numele acestei iubiri ur%nd&o pe
Gtilia si teroriz%ndu&si fratele.
)ata +atrana *A!rica,dovedeste de la inceput invidie, rutate, preocuparea pentru
mriti(, orice t%nr fiind un posibil so.
Simion T!$ea este, din prima scen, bizar prin aspect si preocupri,anticip%ndu&se boala
psi!ic si evoluia spre nebunie:
Titi T!$ea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su:
St-nic- Ra0i! este arivistul si dema'o'ul, un avocat fr procese ce provine dintr-o
familie numeroas si ateapt s se cptuiasc prin orice mi1loace (cstorie,furt).#ste
un dema'o' pe tema paternitatii.
CARACTERIZARE OTILIA
.ersona" pricipal,eponim,atipic,rotund 0orfana 0 adolescenta&copilaroasa si feminina.
3umele :Gtilia ;arculescu
,tatut familial :fiica celei de&a doua sotii a lui 4ostac!e +iur'iuveanu,orfana
,tatut social :apartine bur'!eziei bucurestene de la inceputul secolului al 77 lea
,tatut profesional :studenta la conservator
Incadrare 1tipul coc!etei pe care il depaseste reprezentand eternul mister feminin
4oncepia despre viata si rolul femeii : /ostul femeii este sa placa,in afara de asta nu
poate fi fericire 8
Moda$itati de caracteriare *+a$aciene
1.a)'ortret direct initia$ rea$iat din #er"#ecti(a #er"ona/!$!i martor%re&$ector )e$ix
=eli+ privi spre captul scrii ca spre un cer deschis si vazu in apropierea lui >ermes cel
vopsit cafeniu un cap prelun# si tanar de fata, incarcat cu bucle,cazand pana pe umeri.
Betaliile vestimentare surprind ele'anta, atractia pentru frumos, lu$, frivolitatea ,iar
detaliul de comportament e$prim sinceritatea, naturaleea.
,e completeaza datele portretului iniial cu amnunte de v%rst, finee a
trsturilor,'raie,fra'ilitate, amestec de copilarie si feminitate,de tinerete si maturitate
care i dau farmecul eni'matic..
b) 'ortret direct &ina$ in e#i$o3 din aceeasi perspectiva a a lui <eli$ acum matur
surprinde o ima'ine sc!imbat, fr nicio urm de mister, Gtilia transform%ndu& se intr&o
femeie banal, u(or vul'ar.<oto'rafia femeii i prile"uie(te lui <eli$ un moment de
meditaie asupra timpului si nostal'ia fa de trecut.
2.A!tocaracteriare
*unt foarte capricioasa,vreau sa fiu libera.
5u am un temperament nefericit 2ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata.
(onstat, vai, ca sunt mediocra,neinsemnata pe lan#a tine3=eli+4.ointa ta imi inspira
respect.
Gtilia isi recunoa(te defectele,este lucid si mrturise(te nevoia de a fi prote"at.
3.4e"crierea camerei 1aceea(i perspectiv a lui <eli$ :
Bescrierea anticipeaza te!nica o'linzilor&reflectarea poliedric prin cele 3 o'linzi ,
accentueaza comple$itatea si tinereea persona"ului prin te!nica detaliului
semnificativ:Gtilia este coc!et, frivol, capricioas, spontan,nerbdatoare,
sc!imbtoare, impulsiv,dar si o fat inteli'ent si plin de finee care c%nt la
pian,cite(te in francez (i 'erman.
Moda$it-0i moderne de caracteriare :%re$ati(iea- ima3inea &etei, creea- eni3ma,
mi"ter!$ ce o incon/oar- :
1.Com#ortamenti"m!$ denot spiritul aventuros si ludic,vivacitatea, spontaneitatea,
amestecul derutant de copilrie (i maturitate, caracterul protector, feminitatea, or'oliul
tineretii (i al frumuseii, 'enerozitatea, demnitatea, suferinta condiiei incerte.
2.'$!ri#er"#ecti(i"m!$&anticipat de o'linzi,contribuie la realizarea comple$itatii
portretului care nu se poate incadra in tipicitate.Gtilia este vazuta diferit de cei din "ur :
)e$ix& o vede ca pe o fiin superioar, fina,delicat, inteli'ent, fa de care are
sentimente caste,dar care il deruteaz prin comportament si concepia asupra vietii0
proiecteaz asupra Gtiliei o ima3ine idea$-.
'aca$o#o$ o cunoaste cel mai bine, deoarece a vazut&o cresc%nd, a cunoscut&o pe mama
fetei si inele'e mediul in care s&a format si trieste fiind prieten cu 4ostac!e.#ste atras
de frumuseea, delicateea,spontaneitatea si aspectul rasat al Gtiliei.
,pre deosebire de <eli$ el inele'e faptul c fata este risipitoare,coc!et, dar in acela(i
timp modest si cuminte,neidealiz%nd&o ca t%nrul medicinist.
Co"tache o iube(te sincer,o ascult in ceea ce priveste comportamentul zilnic,dar nu e un
printe adevrat deoarece nu i poate oferi spri"in sau protectie,ls%nd aceasta in 'ri"a lui
.ascalopol.
Stanica este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor valori 0pentru el Gtilia este
desteapt,o fat care (tie s se descurce in via
A3$ae care are sentimente de ura, tem%ndu&se ca fratele ei ii va da averea o consider o
destrblat, o znatic o u(uratic al crei rost este s triasc discret cu bieii de
familie ca :iti, refuz%ndu&i Gtiliei o e$isten demn, moral sau reu(ita social.
A!rica are aceea(i atitudine,accentuat doar de sentimentul invidiei.
Comentari!$ !nei "cene :
.rima scen de 'rup a crii stabile(te tipolo'iile si relaiile dintre persona"e. <eli$ este
introdus in universul casei din strada 8ntim (i observ relaiile Gtiliei cu celelalte
persona"e :4ostac!e o soarbe umilit din ochi,.ascalopol o trateaza cu afeciune si isi
dore(te 'esturile prin care ea ii dovedeste atentia si interesul, 8'lae si 8urica sunt iritate,
du(mnoase..e tot parcursul primei scene, fata oscileaza intre <eli$ si .ascalopol
acord%ndu&le pe r%nd atenia ei si ve'!ind ca niciunul s nu se simt trdat sau
'elos.8titudinea se va pstra p%n la sf%r(it, inc!eindu&se cu prsirea t%narului si
cstoria cu mo(ierul.
Re$atia Oti$ia *)e$ix
Gtilia si 4ostac!e sunt sin'urele rude ale t%nrului venit de la -asi&foto'rafia pe care
Gtilia i&o arat ii dovede(te c se cunosc din copilarie .<eli$ este atras puternic de fata,se
indra'osteste de ea,ii scrie o scrisoare de dra'oste si asteapta apoi nelinistit,tensionat
rspunsul .Gtilia consider copilresc comportamentul lui, este mai puin vistoare in
ceea ce prive(te dra'ostea .
<eli$, mereu nesi'ur de sentimentele fetei,'elos pe .ascalopol i cere la un moment dat
Gtiliei sa nu&l mai primeasc,fapt realizat de ea fr entuziasm .Gtilia il consider pe
t%nr inca un copil,il trateaza matern,fratern sau prietenesc cauz%nd uneori supararea lui :
<eli$ o vrea alturi ca soie in drumul lui spre succes in timp ce Gtilia este intri'at si
c!iar deran"at de faptul c mos 4ostac!e vrea s&i construiasc o cas, ea vis%nd la viitor
ca la un sir neprevzut de aventuri :
Cl iubeste pe <eli$,dar isi d seama c sunt foarte diferiti, c au alte idealuri si a(teptri
#a c!iar are un sentiment de spaim fa de ambiia si voina t%nrului :
Bupa moartea lui 4ostac!e,Gtilia, ii demonstreaza lui <eli$ faptul ca o casatorie la acel
moment nu este posibila si ca nici nu si&o doreste, considerand casatoria ceva pedant si
paralizant opus tineretii si vietii boeme la care viseaza. Cn final l ale'e pe .ascalopol (i
nu l mai vede niciodat pe <eli$.
COMENTARIU
Context este al 2 lea roman al autorului si apare in 193F, in plin epoc a romanului
modern, proustian.
Incadrare 1roman rea$i"t, doric de factur balzacian, dar dep(e(te balzacianismul.
.?alzacianismul romanului clinescian nu este numai polemic3contradictoriu4,ci si, prin
e+celen,critic 33 ;anolescu)
Vii!nea de"#re $!me este cea a romancierului realist care manifest preferina pt
romanul de factur balzacian, consider%ndu&l mai adecvat 'radului de dezvoltare a
culturii si societii romanesti dec%t romanul modern0 scriitorul i(i e$prim si inclinaia
spre ri'oarea clasic, in plina perioad a modernismului..e de alt parte, tipul su de
sensibilitate artistic este orientat spre pozitivism (i realism.
E$emente +a$aciene:
1.Tema #rinci#a$- a romanului: ima'inea 9ucurestiului la inceputul secolului al 77
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic balzacian pentru
reconstituirea unei epoci: strada anticipeaz portretul persona"elor, mediul&bur'!ez,
preteniile, lipsa educaiei solide, 'oana dup bani.
.8par mai multe medii sociale si ocupaionale: studenesc, al rentierilor, ofierilor,
afaceri(tilor, coc!etelor.;ediul citadin, specific modernismului si promovat de
#.)ovinescu, este dominat de c%teva probleme: averea, matrimoniul ca mi"loc de
ascensiune sau de validare social si imbo'ire, reu(ita profesional.-ma'inea veridic
specific realismului este completat de scene care definesc persona"ele si epoca :"ocul de
table si cri,plimbrile cu trsura, clatoriile la .aris, preocuprile culturale: lecturi,
muzic.(e$.descrierea camerei Gtiliei.)
2.:ema luptei pentru mo(tenire susine ideea balzacian a banului ca valoare suprem: el
este zeul cruia i se inc!in toi.Bin acest punct de vedere aciunea are in centru averea
lui 4ostac!e +iur'iuveanu0 aceasta avere se cuvine Gtiliei, dar este v%nat de familia
:ulea condus de 8'lae si de ,tnic *aiu.:ransformat in bani, ea este furat de
,tnic, cel care provoac astfel moartea btr%nului.
3.:ema paternitii se asociaz cu motivul orfanului reprezentat de Gtilia, <eli$ si
,tnic. :itlul iniial al romanului, dat de 4linescu : '-rin0ii Oti$iei susinea aceast
tem.4riticul literar G.4ro!mlniceanu analizeaz relaia parental din carte si consider
ca posibili prini ai Gtiliei, care ii 'uverneaza destinul, pe 4ostac!e, .ascalopol, 8'lae.
4ostac!e o iubeste,dar nu&i re'lementeaz situaia: am%n nfierea,apoi renun la ea,
am%n 'estul de a&i face fetei un depozit bancar, i(i m%n'%ie con(tiina cu planuri
fantasma'orice&construirea casei pentru care adun materiale de la demolri.8variia,
teama de 8'lae,de 'ura lumii (scrisoarea anonim scris de ,tnic) l fac s fu' de
responsabilitile paterne, dar s conduc din umbr, involuntar, destinul fetei.
.ascalopol o iubeste, ii satisface toate capriciile, o a"ut in orice mpre"urare, o
prote"eaz, dar trebuie s&i devin so ca s1(i poat e$ercita sentimentele paterne0 el
insu(i nu poate discerne ntre ce este patern si ce este viril in sentimentele pentru Gtilia.
8'lae este ma(tera(vitre'a), o femeie rapace(lacom,!rprea), rea, autoritar care o
ur(te pe fat, deoarece este rival la mosenirea pe care o consider de drept a ei ca rud
de s%n'e si pt c este opusul 8urici.
/. Incadrarea exact- in tim# "i "#ati! 1susine de la nceput tema romanului.-ncipitul
fi$eaz e$act cronotopul, dovada preocuprii pentru veridicitate specific literaturii
bazate pe principiul mimesis&ului.>intr-o sear de la inceputul lui iulie9:;:, cu puin
<nainte de orele 9;, un tnr de vreo optsprezece ani, <mbrcat in uniform de licean,
intra in strada 'ntim, venind dinspre strada *finii 'postoli!
H.Inci#it!$ c!#rinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scen de 'rup in care
apar aproape toate persona"ele0 descrierea ar!itecturii se realizeaza prin te!nica
detaliilor: pentru 9alzac o cas este un document care, studiat atent, determin
posibilitatea de a reconstitui intrea'a societate0 ima'inea strzii cu cldiri construite intr&
un amestec inestetic de stiluri realizeaz le'tura persona"elor cu mediul in care triesc0
lumea infi(at este bur'!ezia bucure(tean cu pretentii de educaie. cultur, rafinament,
dar mr'init, mesc!in lipsit de 'ust, lacom de bani si avere.8r!itectura anticipeaz
caracterele: casa lui 4ostac!e1avaritia, casa lui .ascalopol&finetea,ele'anta, rafinamentul,
camera Gtiliei&comple$itatea, spontaneitatea ei.8stfel, descrierea ar!itectural si a
interioarelor reprezinta o modalitate de caracterizare.
I...<ormula narativ este balzacian prin incipit, structura descrierilor, persona"e
tipolo'ice, observaia atent,te!nica detaliului semnificativ, relaia cauz1efect,
perspectiva narativ dindrt a naratorului omniscient,omniprezent, ubicuu, obiectiv ce
relateaz la persoana a 3 a, cronolo'ic, cunoa(te dinainte destinele persona"elor si
rezolvarea conflictelor, at%t interioare c%t si e$terioare..<inalul este inc!is&se rezolv
destinele tuturor persona"elor, naratorul fiind un adevrat demiur', re'izor universal.
A.. Str!ct!ra circ!$ar, "imetric- a incipitului si &ina$!$!i este realizat prin ima'inea lui
<eli$ ,ima pe strada 8ntim .#l este primul si ultimul persona" ce apare si rm%ne in oc!ii
si memoria cititorului.;aturizarea lui constituie unul dintre planurile romanului si
confer te$tului caracter de bildun'sroman0 <eli$ si Gtilia sunt inocenii crii care asist
la spectacolul luptei pentru motenirea averii.Be asemenea replica lui 4ostac!e din incipit
nu-nu st nimeni aici, nu cunosc!este reluat n final usor modificat accentu%ndu&se
senzaia de 'ol:aici nu st nimeni!
F..esona"ele ce se inscriu in tipolo'ii,nu se sc!imb si sunt caracterizate de la e$terior
spre interior: mediu social,detalii ar!itecturale, portret fizic 1fizionomie,vestimentaie,
psi!olo'ie.
E$emente$e moderne sunt cele care asi'ur dep(irea balzacianismului .
1.)a nivelul perspectivei narative se remarc limitarea omniscienei prin prezena
persona"ului reflector&<eli$ ,ima si prin ochiul estetului :naratorul este un specialist care
comenteaz viaa, o ordoneaz in funcie de 'ustul su.
2 )a nivelul structurii se remarc prezena epilo'ului in care persona"ele sunt surprinse
dup mai muli ani, apro$imativ 10, fr alte detalii din e$istena desf(urat intre
plecarea Gtiliei si int%lnirea lui <eli$ cu .ascalopol in tren.4ircularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilo'ul, nu cu deznodm%ntul.
3.4omicul, un alt aspect ce deosebe(te te$tul lui 4linescu de cel clasic realist&balzacian,
rezid in tipolo'ia redus la esen, aproape mecanic, e$cesul de caricatur, e$ibarea
interioritii si dezvluirea motivaiilor, teme si motive caracteristice comediei clasice:
avariia ie(it din comun, ca si rutatea 8'laei, interveniile lui ,tnic, un incurc lume
care isi e$teriorizeaz intentiile si construie(te intri'i.+rotescul descrierilor ar!itecturale
si portretistice.(e$&vestimentatia lui 4ostac!e) reprezint si el o surs a comicului.
/.*elativizarea ima'inii persona"ului Gtilia ;rculescu prin te!nica reflectrii poliedrice
(pluriperspectivism) si comportamentism.
H..reocuparea pentru patolo'ie,cazul lui ,imion si al copiilor lui&:iti, 8urica este unul
din aspectele ce reflect influena naturalist.
I.Bialo'ul surzilor&noncomunicarea din scena suprave'!erii lui ;os 4ostac!e dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fra'mentului din replicile persona"elor este apana"ul
modernitii.
A.8utomatismul ce aseamn persona"ele lui 4alinescu cu cele ale lui 4ara'iale(nu au
moralitate, nu evolueaz, nu au coninut sufletesc,ci triesc doar la nivelul limba"ului)
este un alt tribut adus modernismului.
E$emente romantice se recunosc at%t in ceea ce prive(te tema si subiectul: dra'ostea
dintre <eli$ si Gtilia, c%t si la nivelul construciei persona"elor pe baza antitezei:
<eli$&:iti, Gtilia&8urica precum si la nivelul modurilor de e$punere in fra'mrentul
descrierii 9r'anului ce impresioneaz prin 'randoare.
1enea
;rturisirile autorului:
Gtilia are ca model o fat cunoscut in copilariei care l&a impresionat precum si o scen
care i&a rmas in minte.-n Jurnal &193A 4linescu scrie :
' murit @inca, una dintre mtuile din 2(asa cu molii&.7up moartea ei, fratele, ?ic
*imion, a invadat casa cu numeroii lui copii, #sind banii si lund lacom din ei.*i cnd
a murit @ache, muierile s-au inchis in cas si au cutat bani.
Tit$!$
4onine numele eroinei ea devenind astfel persona" eponim. #ste dat de editor pentru
atra'erea publicului cititor, fiind alctuit din dou substantive ce su'ereaz misterul
feminitii si al tinereii e$uberante .-n aceast eni'm a fetei cred <eli$ si .ascalopol, asa
cum demonstreaz intre' romanul si cum apare e$plicit in epilo'ul su.
.ascalopol: ' fost o fat delicioas,dar ciudat. Pentru mine e o eni#m.
<eli$:)u numai ,tilia era o eni#m, ci si destinul insui. 4alinescu e$plic in mod
psi!olo'ic titlul si relaia persona"elor: )u ,tilia are vreo eni#m, ci =eli+ crede
aceasta.Pentru orice tnr de douzeci de ani, eni#matic va fi pe veci fata care il va
respin#e, dndu-i totui dovezi de afeciune.
6raionalitatea ,tiliei supr mintea clar, finalist a lui =eli+.
'er"#ecti(a narati(a :dindrt a naratorului omniscient,omnipresent ubicuu, obiectiv ce
relateaza la persoana a 3 a,cronolo'ic, cunoa(te dinainte destinele persona"elor si
rezolvarea conflictelor.
Con&$icte romanul conine at%t conflicte e$terioare 'enerate in primul r%nd de mo(tenire
cat si conflicte interioare, frm%ntarile lui <eli$.
'er"ona/e$e
)e$ix Sima 1este ambiiosul, dar si t%nrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
.ortretul fizic iniial anticipeaz tipolo'ia si trsturile caracteriale prin fizionomia
1uvenil, faa aproape feminin, nasul cu tietur elinic ce e$prim voint si
determinare.6estimentaia accentueaz tinereea:
-niforma nea#r ii era strns bine pe talie, ca un vemnt militar, iar #ulerul tare si
apca umflat ii ddeau un aer brbtesc si ele#ant.
,osirea lui <eli$ este si prete$tul descrierii 9ucurestiului de inceput de secol 77.#ste
persona"ul venit din e$terior si se remarc de la inceput prin finee, inteli'en,
sensibilitate, voluntarism.#ste si va fi un om raional cu idealuri clare si drum de"a stabilit
in via: carier de e$cepie in medicin, implinire in dra'oste alturi de Gtilia.:inereea
su'ereaz lipsa e$perienei si dorina de cunoa(tere, in timp ce uniforma ii surprinde de
la inceput statutul social: t%nr absolvent de liceu.
Co"tache 1i!r3i!(ean! este avarul0 el intr in cate'oria maniacilor,iar caracterul este
anticipat de ima'inea casei(primul mi"loc d ecaracterizare) si apoi de portretul fizic:
(asa avea un sin#ur cat,aezat pe un scund parter-soclu, ale crui #eamuri ptrate,
acoperite cu hrtie translucid, imitau un vitraliu de catedral. Partea de sus privea spre
strad,cu patru ferestre de o inlime absurd, formnd in vrful lor cte o rozet #otic,
dei deasupra lor zidria scotea tot attea mici frontoane clasice,spri1inite pe cte dou
console 3cornia care spri1inea un balcon4.Aa faad, acoperiul cdea cu o streain
lat, rezemndu-se pe console desprite de casetoane, totul in cel mai antic stil, dar
console, frontoane si casetoane erau vopsite cu un ulei cafeniu. 0idria era crpata si
scoro1it in foarte multe locuri, si din crpaurile dintre faada casei si trotuar ieeau
indrzne buruienile.
.ortretul fizic:
-n omule subire si puin incovoiat.(apul ii era atins de o calviie3chelie4 total si faa
prea aproape spn si,din cauza aceasta, ptrat.?uzele ii erau intoarse in afar si
#albene de prea mult fumat, acoperind numai doi dini vizibili ca nite achii de os.,mul,
a crui vrst, desi#ur inaintat rmnea totusi incert, zmbea cu cei doi dini,clipind
rar si moale, intocmai ca bufniele suprate de o lumina brusc, privind intrebtor si
vdit contrariat3surprins neplacut4.Betaliile fizionomice surprind btr%netea 'eneratoare
de manii, 'rotescul ,prin 'esturi necontrolate&ticuri ce anticipeaz comportamentul ciudat
al avarului care se teme de intru(i 1poteniali atentatori la averea sa si care nu vrea s
supere pe nimeni.4asa lsat in para'in evideniaz apartenena lui 4ostac!e la clasa
mi"locie, bur'!ezia bucure(tean a vremii cu pretenii de educaie, cultur, bun 'ust si
totodat dorina avarului de a nu c!eltui, de a pstra banii.
;a"oritatea celorlalte persona"e sunt prezentate cititorului in scena "ocului de table si
cri.
'a"ca$o#o$ este mo(ierul rafinat, adultul matur dezam'it si nemplinit
familial..ortretul fizic realizat prin aceea(i te!nic a detaliului semnificativ surprinde
v%rsta( vreo cincizeci de ani4, rafinamentul vestimentaiei de bun calitate, finetea
parfumului si ele'ana, dovezi ale situaiei financiare f bune, prosperitii demonstrate si
de lanul #reu de aur cu breloc de la vest.
.3.;anolescu in Arca lui Noe il consider pe .ascalopol mo(ierul epicureu (inclinat spre
plceri,lini(te si evitarea suferinei) si filosoful pra'matic ce alturi de <eli$ are o
concepie moral a vieii, celelalte persona"e intr%nd in sfera instinctualului.
A3$ae T!$ea este baba absolut fr cusur in ru o femeie matur, mar'init, rea, acr si
lacom care nu poate iubi dec%t propriile pro'enituri in numele acestei iubiri ur%nd&o pe
Gtilia si teroriz%ndu&si fratele.6estimentaia, coafura 1aponez pretentioas si cesuleul
de aur o incadreaz in bur'!ezia bucure(tean , iar trsturile fizionomice denot
rutatea aproape patolo'ic prin paloare: faa ii era #lbicioas, prin obra1ii brzdai de
cute si mai ales prin nasul incovoiat si buzele subiri,acre.
.ersona"ul este ilustrativ pentru umanitatea redus la esena de natur clasic (umanitatea
canonic) spre care i(i manifest atracia 4linescu.
)ata +atrana *A!rica,dovedeste de la inceput invidie, rutate, preocuparea pentru
mriti(, orice t%nr fiind un posibil so.#a are o v%rst dincolo de prima tineree o fat
cam de treizeci de ani, o fa prelun#, sfrind intr-o brbie ca un ac si o privire avid
de curiozitate fi$at asupra lui <eli$.
Simion T!$ea este, din prima scen, bizar prin aspect si preocupri,anticip%ndu&se boala
psi!ic si evoluia spre nebunie:
-n brbat in vrsta,cu papuci verzi in picioare si cu o broboad pe umeri mica minile
asupra mesei, intind atent.'vea musti pleotite si un mic smoc de barb.6ndividul
ridic asupra lui =eli+ nite ochi #rozav de splcii si-i ls apoi asupra msuei, fr
s scoat o vorb.
Titi T!$ea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su:
, uoar musta si brbia despicat in dou,in care cteva tuleie mai lun#i schiau
barbionul lui *imion, ii ddeau un are matur si care fcea din uniforma colar un
adevrat vemnt militar. 5ra un tnt bland si cu infisare modest!
St-nic- Ra0i! este arivistul si dema'o'ul, un avocat fr procese ce provine dintr-o
familie numeroas si ateapt s se cptuiasc prin orice mi1loace (cstorie,furt).#ste
un dema'o' pe tema paternitatii ..ortretul fizic iniial, care il introduce in scen ca pe
toate persona"ele anticipeaz caraterul: este un om dornic de cptuial, puternic, la
mod, 'lasul sonor si 'esticulaia e$prim%nd apartenena la tipolo'ia dema'o'ului si
!istrionismul.
,tnic era rou la fa fr sa fie propriu-zis #ras, de o sntate a#resiv, contrastnd
cu prul lui mare si ne#ru, foarte cre si cu mustaa in chip de musc.-n #uler tare si
inalt inea o cravata infoiat ca o lavalier3cravata innodat ca o fund4..enise
imbrcat intr-un costum de soie-ecrue deschis si =eli+ fusese izbit de la inceput de l
r#imea hainei si de ridicula dimensiune a canotierei de paie,care abia ii cuprindea
prul.*tnic vorbea sonor,rotund cu cu #est artistic si declamator.
CARACTERI5ARE OTILIA
.ersona" pricipal,eponim,atipic,rotund0 adolescenta&copilaroas si feminin.
3umele :Gtilia ;arculescu
,tatut familial :fiica celei de&a doua soii a lui 4ostac!e +iur'iuveanu,orfan
,tatut social :apartine bur'!eziei bucure(tene de la inceputul secolului al 77 lea
,tatut profesional :student la conservator
Incadrare 1tipul coc!etei pe care il depa(e(te reprezent%nd eternul mister feminin
4onceptie despre via si rolul femeii :
Pentru o fat,reuita in via nu e o chestiune de studiu si de ener#ie.!"/ostul femeii
este s plac,in afara de asta nu poate fi fericire 8!")u stiu cui trebuie s plac,stiu
ins c o femeie i#norat de brbat e un monstru.Privete la biata 'urica.*in#ura
noastr form de inteli#en,mai mult de instinct, e s nu pierdem cei civa ani de
e+isten, vreo zece ani cel mult .(t crezi c mai am de trit, in inelesul adevrat al
cuvntului B(inci, sase ani BPe urm, am s capt cearcne la ochi,zbrcituri pe obraz,
o sa devin a#itat ca 'urica,imposibil.(nd ai venit tu eram o fetita,si,acum,dup att
de scurt timp, sunt btrn.!"*uccesul nostru in via e o chestiune de vitez.
4onceptia este tributara epocii si mediului din care provine fata& femeia isi implineste
destinul in functie de se$ul advers&barbatii sunt cei care stabilesc soarta si fericirea sau
nefericirea femeii care e$ista doar pt a placea&de aceea timpul de implinire al femeiii este
f. scurt si in afara lui ea pare a nu e$ista ca personalitate,ci doar ca manifestare a
frustrrilor provocate de lupta cu timpul si sin'uratatea.4onceptia, determinata probabil
de situatia de orfana, de dorina de protectie,dar si de putere priveste femeia doar in
aspectul e$terior&tinerete, frumusete, 'ratie.Gtilia se prive(te ea ins(i ca pe un obiect
frumos si de aceea se teme de btr%nee,fiind con(tient c doar cativa ani deine fora
seductiei e$ercitat asupra brbailor.
Moda$it-0i de caracteriare *+a$aciene
1.a)'ortret direct initia$ rea$iat din #er"#ecti(a #er"ona/!$!i martor%re&$ector )e$ix
=eli+ privi spre captul scrii ca spre un cer deschis si vzu in apropierea lui >ermes cel
vopsit cafeniu un cap prelun# si tnr de fat, incrcat cu bucle,cznd pn pe umeri.
#ste prima ima'ine a fetei pus in opozitie cu detaliul de interior ce e$prim ur%tul,
Kitsc!&ul 0portretul surprinde tinereea, fiind completat ulterior prin te!nica amnuntului
semnificativ0de asemenea este evideniat atitudinea lui <eli$ 1de prote"at, supus (fata
este mult mai spectaculoas si matur la aceea(i v%rst)prin poziia superioar a
fetei,captul scrii si comparaia direciei privirii cu un cer desc!is .
=ata subtiratic,imbrcat intr-o rochie foarte lar#a pe poale,dar stransa tare la mi1loc
si cu o coleret de dantel pe umeri,ii intinse cu franchee un brat #ol si delicat.
Betaliile vestimentare surprind ele'ana, atracia pentru frumos, lu$, frivolitatea c!iar si
un detaliu de comportament ce e$prim sinceritatea, naturaleea.
=ata prea s aib optsprezece-nousprezece ani .=ata mslinie,cu nasul mic si ochii
foarte albatri arta si mai copilaroas intre multele bucle si #ulerul de dantel.6ns in
trupul subiratic, cu oase delicate de o#ar,de un stil perfect,fr acea slbiciune supt si
ptat a 'ureliei,era o mare libertate de micari,o stpnire desvrit de femeie.
,e completeaz astfel datele portretului direct cu amnunte de v%rst, finee a trsturilor,
'raie, fra'ilitate, amestec de copilrie si feminitate,de tineree si maturitate care dau
farmecul eni'matic ce ii atra'e pe brbaii din "ur.<izionomia in relaie cu vestimentaia
accentueaza aerul copilros si su'ereaz vulnerabilitatea fetei.,e realizeaza si opozitia cu
8urica : suplee&slbiciune bolnvicioas, aspect rasat&aspect comun.
b) 'ortret direct &ina$ in e#i$o3 din aceea(i perspectiv a a lui <eli$ acum matur
7up cteva vorbe banale moierul scoase din buzunar o foto#rafie care infia o
doamn foarte picant, #en actri intreinut, !"*periat =eli+ se mai uita o
data.=emeia era frumoas, cu linii fine, dar nu era ,tilia,nu era fata nebunatic .-n aer
de platitudine feminin stin#ea totul. 'vusese dreptate fata 2 Cnoi nu trim dect cinci-
ase ani 8 C
-ma'inea este total sc!imbat. )a maturitate Gtilia nu mai pastreaza eni'ma feminitii
incipiente, devine un om banal&o doamn f.picant- c!iar dominat de platitudine at%t din
pricina timpului care trece ine$orabil&noi nu trim dect cinci-sase ani c%t si din cauza
sc!imbrii perspectivei lui <eli$ care nu mai este t%nrul naiv, are e$perien de via si
poart in suflet ima'inea din tineree a fetei cu care compar foto'rafia =eli+ se inchise
in biroul lui si scoase vechea foto#rafie pe care i-o dduse ,tilia.(e deosebire 8-nde era
,tilia de altdata B)u numai ,tilia era o eni#m,ci si destinul insusi.,tilul indirect liber
transpune 'andurile, dilemele, caracterul refle$iv al persona"ului
2.A!tocaracteriare
*unt foarte capricioas,vreau s fiu liber.
5u am un temperament nefericit2m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat.
(onstat, vai, c sunt mediocr,neinsemnat pe ln#a tine3=eli+4.oina ta imi inspir
respect.Pn acum, rdeam de oamenii prea serioi, imi plceau brbaii c!ic.)ici nu
stiu cine e prim-ministru,att de puin m intereseaz lumea izbutit.)oi, fetele, =eli+,
suntem mediocre, iremediabil mediocre, si sin#urul meu merit este acela c imi dau
seama de asta.
,rict de independent a fi,ca fat, simt nevoia unei ocrotiri.)u m pricep la nimic,
papa nu mi-a dat nicio e+perien !"amndoi avem nevoie de un prieten mai in vrsta,
cum e Pascalopol.
Gtilia isi recunoaste defectele,este lucid si mrturise(te nevoia de a fi prote"at, dar
scoate in eviden si deosebirile dintre cei doi tineri, anticipand ale'erea lui .ascalopol ca
sot, precum si sentimentul c este nepotrivita pentru <eli$.
3.4e"crierea camerei 1aceea(i perspectiv a lui <eli$ :
6n apropierea ferestrei se afla o mas de toalet cu trei o#linzi mobile si cu multe
sertare.6n faa ei se vedea un taburet rotativ de pian.*ertarele de la toalet si de la
dulapul de haine erau trase afar in felurite #rade,si-n ele se vedeau,ca niste intestine
colorate,#hemuri de pan#lici,cmi de mtase mototolite, batiste cu broderie si tot
soiul de nimicuri de fat.(utii cu pudr!rochii,plrii zceau mai peste tot,amestecate
cu note muzicale pentru pianoforte.
Pe un fotoliu se #sea un morman de cri,cele mai multe nemeti,dar si romane
franuzesti!
Bescrierea anticipeaza te!nica o'linzilor&reflectarea poliedric prin cele 3 o'linzi ,
accentueaz comple$itatea si tineretea persona"ului prin te!nica detaliului
semnificativ:Gtilia este coc!et, frivol, capricioas, spontan, nerbdtoare,
sc!imbtoare, impulsiv(m plictisesc repede-sertarele trase in afara in diferite #rade 4
dar care are educaie si plcerea lecturii, o fata inteli'ent si plin de finee care c%nt la
pian,dovedind c are sensibilitate si aptitudini artistice.
Moda$it-0i$e moderne de caracteriare :%re$ati(iea- ima3inea &etei, creea-
eni3ma, mi"ter!$ ce o incon/oar- .
1.Com#ortamenti"m!$ ('esturi materne fa de <eli$ si momente c%nd se copilre(te,
fu'a pe scri si in 'rdina, c%ntatul pasional la pian, descoperirea lumii rurale la mosia lui
.ascalopol, 'esturile fa de cei doi brbai(<eli$ si .ascalopol),iritarea manifestat 'estic
si verbal fa de :iti, druirea pianului 8urici) denota spiritul aventuros si ludic,
vivacitatea, spontaneitatea, amestecul derutant de copilrie si maturitate, caracterul
protector, feminitatea, or'oliul tinereii si frumuseii, 'enerozitatea, demnitatea,suferina
condiiei incerte.
2.'$!ri#er"#ecti(i"m!$ contribuie la realizarea comple$itii portretului care nu se
poate incadra in tipicitate.Gtilia este vzut diferit de cei din "ur :
)e$ix o vede ca pe o fiin superioar, fin, delicat, inteli'ent fa de care are
sentimente caste&le doreste caste&,dar care il deruteaz prin comportament si conceptie
asupra vietii. 3esi'ur, prefer s stea cu lucrurile fetei si s viseze la ea0 o vrea de soie ca
prta( la cariera lui0 atitudinea poate fi e$plicat prin condiia de orfan a persona"ului,
prin felul in care a fost crescut, un mediu rece, fr dra'oste matern sau prezene
feminine0 el proiecteaz asupra Gtiliei o ima3ine idea$-, nu o cunoa(te cu adevrat si
momentul de certitudine si fericire&implinire este urmat de dezam'irea crunt a faptului
ca este prsit0 sin'ura e$plicatie este scrisoarea trimis de Gtilia de la .aris :
(ine a fost in stare de atta stpnire e capabil s <nvin# si o dra#oste nepotrivit
pentru marele lui viitor.
.rerile,sentimentele reies din '%ndurile persona"ului: monolo' interior in stil direct si
indirect liber, "urnal, replici :
@rebuie s stimez totdeauna pe ,tilia si s am incredere in ea.
,tilia e o fat admirabil, o fat superioar !"pe care n-o intele#
, infia nu mai puin femeia lui ideal.@rebuia s cread in ea, iar dac fata i-ar
dezmini mai trziu iluziile, era <ndatorat s-i cultive ima#inea in #ol, ca o simpl
posibilitate a e+istentei.
'aca$o#o$ o cunoa(te cel mai bine, deoarece a vzut&o cresc%nd, a cunoscut&o pe mama
ei si intele'e mediul in care s&a format si trie(te, fiind prieten cu 4ostac!e.#ste atras de
frumuseea, delicatetea, spontaneitatea si aspectul rasat al Gtiliei mai ales c este un
brbat sin'ur nemplinit matrimonial si patern, i accept, inele'e slbiciunea pentru lu$
si faptul c are nevoie de ocrotirea pe care el i&o poate oferi, mai ales ca nu ii cere nimic
in sc!imb(spre deosebire de posesivitatea lui <eli$)
7omnioara ,tilia e o fat rar!"5 un temperament de artist, care simte nevoia
lu+ului, a schimbrii .' o inchide acum intr-o cstorie inseamn s-i deformezi
caracterul, s-i stin#i avntul, #raia.
;o(ierul este un admirator loial si lucid care vrea s lupte pentru ea cu mi"loacele de
care dispune (tiind c <eli$ ii este rival.
Co"tache o iube(te sincer, o consider fiica lui, o ascult in ceea ce priveste
comportamentul zilnic, are incredere in ea, dar nu poate s ii asi'ure viitorul, nu are o
atitudine protectoare, ci este el nsu(i prote"at de Gtilia ca n momentul c%nd este
nspim%ntat de scrisoarea anonim trimis de ,tnic..<ata cunoa(te slbiciunile tatlui
adoptiv( papa e cam avar4 si refuz infierea (spre u(urarea lui 4ostac!e):
-=etia mea-zise el-,tilica mea,tu tii ca numai pe tine te am .@ie ii las tot.'i s fii ca o
prines.*tiam eu c tu inele#i toate.*ituaia mea e #rea, foarte #rea.'#lae imi bate
capul mereu, dar eu nu m uit la ce spune ea. * fim cu tact, cu foarte mult tact 8)u-i
aa B(e-i trebuie ie alt nume B)u eti tu ,tilica mea scump, nu-i las eu ie tot ce am B
St-nic- este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor valori 0pentru el Gtilia este
desteapta fat care (tie s se descurce in via prin faptul c are puterea de a seduce
brbaii0 nu int%mpltor mai in 'lum mai in serios ii propune cstoria ( apoi se insoara
cu +eor'eta care, c!iar dac nu are finetea, sensibilitatea, inteli'ena si rafinamentul
Gtiliei, este o coc!et de succes ce are importante relaii care il pot propulsa pe scara
social.)
A3$ae care are sentimente de ur, tem%ndu&se c fratele ei ii va da averea, o consider o
destrblat, o znatic, o u(uratic al crei rost este s triasc discret cu bieii de
familie ca :iti, refuz%ndu&i Gtiliei o e$isten demn, moral sau macar reusit social.
8versiunea ce o nutreste fa de ea este sporit de ncercarea de a o pune in valoare pe
8urica.-n ceea ce o prive(te, rutatea 8'laei este absolut,ea comport%ndu&se fr
scrupule, sim moral sau politee, fr compasiune sau con(tiina faptului c Gtilia este
foarte t%nr.
A!rica are aceea(i atitudine, accentuat doar de sentimentul invidiei. -i face plcere s o
umileasc, s ii aduc aminte de condiia de orfan, rsp%nde(te vorbe ur%te accentu%nd
frivolitatea, libertina"ul de care vorbe(te si 8'lae in speranta c adoratorii Gtiliei i(i vor
indrepta atenia asupra ei. -n om distins ca Pascalopol trebuia s vad in sfrit ca nu e
nimic interesant intr-o dezmat ca ,tilia.
Bup moartea lui 4ostac!e vrea c!iar pianul fetei, uimind&o p%n si pe mama ei0 pe de
alt parte incearc s o imite pe Gtilia pentru a se implini marital oferind un spectacol
ridicol.
Comentari!$ !nei "cene :
.rima scen de 'rup a caii stabile(te tipolo'iile si relaiile dintre persona"e. <eli$ este
introdus in universul casei din strada 8ntim numai dup ce Gtilia il recunoaste si il
prezinta societii adunate la "ocul de table si cri. <ata se comport firesc, natural, cu
maturitatea unei femei in opozitie cu <eli$ care se simte nendemanatic, timid si nu are
usurinta ei de a se comporta in societate.9un obsevator, <eli$ remarc atenia pe care
Gtilia o acord lui .ascalopol, 'esturile familiare si pline de dr'l(enie precum si
atitudinea mo(ierului care are nevoie de atentia ei (i ii ofer un inel..rin prisma lui <eli$
sunt stabilite relaiile cu fata ale celorlalte persona"e :4ostac!e o soarbe umilit din ochi,
8'lae si 8urica sunt iritate de faptul ca mo(ierul ii ofer Gtiliei inelul.)ipsit de simt
'ospodresc, zpcit in ceea ce priveste noul venit, dar matern, Gtilia ii ofer dou
pr"ituri si apoi il culc in camera ei..e tot parcursul primei scene, ea oscileaz intre <eli$
si .ascalopol acord%ndu&le pe r%nd atenie si ve'!ind ca niciunul sa nu se simt trdat sau
'elos,desi <eli$ simte izbucnirea acestui sentiment c%nd fata trateaz cu familiaritate pe
.ascalopol.
Re$atia Oti$ia *)e$ix
Gtilia si 4ostac!e sunt sin'urele rude ale t%nrului venit de la -asi si foto'rafia pe care
Gtilia i&o arat ii dovede(te c se cunosc din copilrie .<eli$ este atras puternic de fat,s e
indr'oste(te de ea, i(i mrturise(te sentimentele intr&o scrisoare si a(teapt apoi
nelini(tit, tensionat rspunsul .Gtilia consider copilresc comportamentul lui, este mai
puin vistoare in ceea ce prive(te dra'ostea .
<eli$ este mereu nesi'ur de sentimentele Gtiliei, 'elos pe .ascalopol, posesiv, naiv .Gtilia
il consider inc un copil, il trateaz matern, fratern sau prietenesc cauz%nd uneori
suprarea lui :
=eli+, eu a vrea s inele#i c eu in tine caut mai mult dect un 1une frumos si un
adorator, eu caut marele prieten, care s m stimeze cum nu m-a stimat nimeni si s-mi
ias in cale atunci cnd voi fi nevoit s plec in lume.(ci =eli+,va veni o vreme cnd
voi fi sin#ur, in#rozitor de sin#ur.@e iubesc i altfel, =eli+, voi fi pentru tine odat
altfel, acum fii pentru mine un frate.
<eli$ o vrea alturi ca soie in drumul lui spre succes in timp ce Gtilia este intri'at si
c!iar deran"at de faptul c mos 4ostac!e vrea s&i construiasc o cas, ea vis%nd la viitor
ca la un (ir neprevzut de aventuri :
Putea s-o rapeasc un en#lez s-o duc in 6ndii, putea s-l roa#e pe Pascalopol s-o duc
in /usia, dar s se fi+eze pe 1umtate din #rdina lui lui mos (ostache ii era odios.
Gtilia il iubeste pe <eli$, dar isi d seama c sunt foarte diferii c!iar si in privina
aspiraiilor, concepiei asupra vieii. #a are un sentiment de spaima fa de ambiia si
voina tanarului :
6l iubea intr-adevr pe tnr .@otusi, simea ca =eli+ nu era pentru ea.6l admira,ii purta
#ri1a de sora, dar inuta indr1it a acestuia in via o infricoa.7esi tnr, =eli+ avea
priviri prea brbteti .,tilia era o rz#iat constient de viiul ei, care se simea bine
cnd o prote1au oameni delicai ca Pascalopol, care ii ddeau imposibilul fr s-i cear
nimic.
Bupa moartea lui 4ostac!e,Gtilia, ii demonstreaza lui <eli$ faptul ca o cstorie la acel
moment nu este posibil si c nici nu (i&o dore(te, consider%nd matrimoniul ceva pedant
si paralizant opus tinereii si vieii boeme la care viseaz. -n timp ce <eli$ stie ce vrea, o
carier de succes,sa fie primul in domeniul su si s se cstoreasc cu fata, ea viseaz la
un viitor aventuros si testeaz capacitatea biatului de a trece peste suferina provocat
de dra'ostea neimplinit in noaptea c%nd vine la el in camer, fc%ndu&l pe <eli$ s aib
certitudinea c este iubit si apoi prsindu&l.
O#inia 4onsider c romanul lui 4alinescu este o capodoper nu numai prin zu'rvirea
atent a societii rom%nesti a vremii, ci si prin latura comic, prin preluarea polemic a
metodei balzaciene intr&o epoc in care aceasta este considerat de cei mai muli prozatori
perimat.
BALTA1UL, M.SA4OVEANU
SC,I67
Context roman interbelic,aprut in 1930.
Incadrare:
roman rea$i"t, obiectiv prin perspectiva narativ, neimplicarea naratorului, dimensiunea
mono'rafic, incadrarea e$act in spaiu si timp, persona"e ce ndeplinesc roluri
roman mitic,deoarece in structura crii se pot observa elemente din c%teva mituri
rom%nesti si universale: mioritic,-sis si Gsiris, labirintul,cobor%rea in -nfern.*omanul
ilustreaz realismul mitic in care, dincolo de manifestrile vizibile ale realitii se
reveleaz le'i invizibile, strvec!i.
Vii!nea de"#re $!me este cea a unui traditionalist pt care e$istena se bazeaz pe o le'e
universal rnduiala 1 simbol al ordinii cosmice ce trebuie transmis din 'eneraie in
'eneraie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile.8pare astfel diferena dintre om!$ arhaic
le'at de natur, de cosmos, de le'i nescrise (talionul) de sacru, de soare si "ocietatea
modern- nstrinat care a nlocuit valorile spirituale tradiionale cu cele
materiale.Brumul 6itoriei este un dr!m "#re centr!, de recuperare a sacralitii pierdute
de ctre modernitate, epoc profan prin e$celen.
Ra#ort!$ rea$itate *&icti!ne: perspectiva observatorului lucid, obiectiv se asociaz cu
viziunea tradiional in care realitatea este redus la evenimente ar!etipale0 romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind iniiat in tainele lumii care trebuie descifrat.:e$tul i(i are
ori'inea intr&o conversaie despre o crim pastoral auzit de prozator si asociat mitului
mioritic.
Tema 4omple$itatea caii permite intepretarea ei la mai multe nivele tematice: relaia
dintre realitate(contin'ent) si transcendent, omul ar!aic, familia, iubirea, iniierea,
moartea.
Str!ct!ra 1I capitole si un prolo'.
Tit$!$ este un substantiv comun cu sens denotativ si conotativ. -n sens denotativ, balta'ul
este un obiect pstoresc, o secure cu 2 ti(uri folosit ca arm a crimei si a rzbunrii.-n
sens conotativ, balta'ul este obiect iniiatic pt +!eor'!i, simbol al vieii si al morii .
Inci#it!$ este reprezentat de povestea spus de )ipan la petreceri si recuperat prin
amintire de 6itoria. Be la inceput cititorul este transpus intr&un timp mitic (i i se aduc la
cuno(tin cuvintele cu valoare de "im+o$ :rnduial, semn.27omnul 7umnezeu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn fiecrui neam..ovestea are rolul de a avertiza
asupra calitilor si destinului pstorilor, care venind prea t%rziu in faa divinitii, nu se
pot bucura de ceea ce i(i doresc: c%mpii mnoase, ci trebuie s se mulumeasc cu ceea ce
au si <ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea bucura de via, plcerea de a petrece,
muieri frumoase si iubee.
)ina$!$ las in urm trecutul si se focalizeaz asupra viitorului familiei condus de
+!eor'!i, c!iar dac mama este cea care face planurile.4a si in aciunile dedicate
actului "ustitar, 6itoria se dovedeste meticuloas si or'anizat, respect%nd datina si ritmul
vieii care cur'e necontenit: or%nduirea turmelor, parastasul de /0 de zile, impotrivirea
fa de fiul dascaliei indr'ostit de ;inodora.
'er"#ecti(a narati(a este a naratorului omniscient, omniprezent, obiectiv,
neutru(focalizare zero) care se mbina cu focalizarea intern c!iar din incipit prin
rememorrile eroinei.
Con"tr!ctia "!+iect!$!i respect momentele tradiionale ale acestuia.Ex#oiti!nea
infi(eaza locul: satul ;'ura :arcului unde incepe aciunea si se afla 'ospodria
)ipanilor, timpul: toamna t%rzie c%nd 6itoria incearc s inelea' absena ndelun'at a
soului, apel%nd la preot si vr"itoare.Intri3a este int%rzierea barbatului si decizia femeii
de a porni in cutarea lui dup ce realizeaz c fiul, +!eor'!i este inc imatur pt a pleca
sin'ur pe urmele printelui disprut.4e"&-2!rarea acti!nii cuprinde pre'tirile de
plecare, drumul in cutarea lui 3ec!ifor '%ndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c visul
in care i(i vede sotul trec%nd o ap nea'r cu spatele spre ea o face pe 6itoria s inelea'
c acesta a murit0 ceea ce nu stie sunt inpre"urrile si ceea ce trebuie sa inplineasc este
ritul mortuar fr de care 3ec!ifor nu ar avea lini(te.<emeia ine post 12 vineri, se
inc!in la icoana ,fintei 8na creia ii incredineaz taina, vinde o parte din produse pt a&
(i procura banii necesari cltoriei si pleac mpreuna cu +!eor'!i la inceputul lui
martie (10 martie).;ama si fiul strbat satele din partea de nord a ;oldovei: 4lu'reni,
<rca(a, 9orca, 4ruci, afl la 6atra Bornei c 3ec!ifor a cumprat oi din care a v%ndut o
parte altor 2 pstori si apoi descoper urmele trecerii celor 3 p%n in satul ,u!a unde
ima'inea lui 3ec!ifor dispare06itoria inele'e c soul ei murit ntre satele ,abasa si
,u!a, il 'se(te intr&o 'ospodrie pe )upu, c%inele lui )ipan si cu a"utorul lui descoper
cadavrul pstorului care pstreaz urma loviturii de balta'.'!nct!$ c!$minant "i
denodamant!$ sunt concentrate in finalul romanului, c%nd la masa de praznic impus
de ceremonialul funebru, femeia demasc uci'a(ii si c%inele il rne(te mortal pe 4alistrat
9o'za ce mrturise(te crima06itoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de viitor.
,c!ema construciei romanului poliist impune actiuni tipice:crima, anc!eta, descoperirea
criminalilor, probarea vinoviei si pedepsirea uci'asilor.
Re$atii tem#ora$e "i "#atia$e
:impul are coordonate reli'ioase, simbolice prima parte a aciunii desf(ur%ndu&se
toamna(,f Bumitru) si apoi iarna asociate morii lui )ipan si unei ima'ini statice a
eroinei, deoarece ea simte nevoia s coboare n propriile amintiri, iar a 2 a parte a
evenimentelor se desf(oar primvara(,f +!eor'!e), anotimpul rena(terii, c%nd 6itoria
dovede(te o mare ener'ie, ambele realiz%nd ciclul e$istenial nentrerupt anticipat de
titlu.,paiul inscrie si el 2 coordonate: sacr, tradiional, ar!aic(muntele) si profan,
modern(c%mpia)0 3ec!ifor este cel care face le'tura dintre cele dou dimensiuni
spaiale0forma de'radat a c%mpiei este valea, r%pa(in care este 'sit cadavrul pstorului)
spaiu al morii, al -nfernului.
'artic!$arit-0i$e $im+a/!$!i relev tonul ceremonios specific lui ,adoveanu in opera
cruia se remarc arta de povestitor ce (tie importana )o'osului. ,e imbin ar!aisme,
re'ionalisme si neolo'isme ce redau e$act si concis ima'inea celor dou lumi: ar!aic si
modern.
Con"tr!ctia #er"ona/e$or evideniaz sc!ema mitic:Gsiris& 3ec!ifor, -sis& 6itoria,,et!&
4aliatrat 9o'za, 2orus& +!eor'!i, 8nubis&)upu.
Nechi&or Li#an este persona"ul absent al romanului, portretul su realiz%ndu&se din
amintirile 6itoriei, ale drumeilor si din mrturisile uci'asilor.#l are atributele
e$ceptionalitii:cura", demnitate, 'enerozitate, voio(ie, vite"ie.3umele este un mi"loc de
caracterizare si semnific biruina asupra morii prin urma(i si prin inte'rarea n univers
prin ritualul funebru.
1heor3hi0- este t%nrul surprins in procesul maturizrii, erou de bildun'sroman, numele
semnific%nd victoria asupra rului, dar si asupra propriilor slbiciuni.#l poart numele
tainic al tatlui, fapt ce su'ereaz refacerea destinului acestuia si preluarea calitilor sale.
Vitoria Li#an este un persona" comple$, e$ponenial, rotund cu multiple faete dintre
care se remarc postura de mam, , munteanc si erou "ustiiar, detectiv.8 fost
considerat >amlet feminin, e+ponenta speei (4alinescu), reprezentant a lumii ar!aice
pus fa in fa cu ordinea modern a lumii in care nu are ncredere.
Tr-"-t!ri &iice "i mora$e Betaliile fizice sunt frumuseea oc!ilor(care permite si
trecerea din planul prezentului in cel al evocrii) si v%rsta maturitii0 portretul iniial este
static, insufletit doar de ochii cprui in care parc se rsfrn#ea lumina castanie a
prului; oc!ii apri#i si inc tineri incearc s ptrund p%n la )ipan si s&(i e$plice
int%rzierea lui, femeia simindu&se deta(ata de e$istena cotidian si intr%nd in sine.
.ortretul moral evidentiaz voina, inteli'ena, capacitatea de disimulare, intuiia,
caracterul puternic.
Ca "o0ie, 6itoria dovede(te dra'oste, devotament, loialitate si pasiune c!iar si la v%rsta
maturitii, c%nd are copii mari si se ru(ineaz oarecum de sentimentele sale 0cert este c
)ipan reprezint dra'ostea ei de douazeci si mai bine de ani, iar spusele babei ;aranda
ii trezesc 'elozia, de(i stie f.bine c brbatul se ntoarce la ea ca la apa cea bun
ntotdeauna0 acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe '%nduri si o fac s
cread ca i s&a int%mplat o nenorocire.G asemenea relaie marital o dore(te si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradiiei si nu permite ie(irea ei din 'raniele comunitii
pstorilor.
Ca mam-, este autoritar, 'ri"ulie, protectoare, sever cu ;inodora atunci c%nd aceasta
incearc sa adopte obiceiuri moderne, dar si cu +!eor'!i c%nd flcul trebuie s preia
rolul tatlui si s se maturizeze rapid.+!eor'!i observ sc!imbarea mamei, consider c
i&au crescut epi de aricioaic si incearc s i fac pe plac, consider%nd c brbaii
reprezint fora, iar femeile intuiia,viclenia.-n relaiile familiale femeia respect datina pt
c ea reprezint ordinea rnduiala lumii si d fiinei umane o certitudine .-n numele
acestei rnduieli il pre'te(te pe fiul adolescent pt a prelua responsabilitile de cap al
familiei. ;ai int%i, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut,ns fin psi!olo',
intele'e, desi fiul nu se impotrive(te, c el nu este pre'tit pt aceasta cltorie si !otr(te
s mear' impreuna pt a implini ritualul si a afla adevrul, restabilind astfel ec!ilibrul
lumii distrus de crim.4u rbdare si !otr%re 6itoria preia ipostaza de mentor al fiului pe
care il supune la mai multe probe culmin%nd cu infruntarea uci'a(ului tatlui. .rocesul
maturizrii beneficiaz si de un obiect cu valoare iniiatic: balta'ul sfinit de printele
Bnil.
Ca m!nteanc-, 6itoria este un persona" e$ponential ca si soul ei, concretiz%nd toate
calitile cate'oriei creia ii aparine.#ste rbdtoare, !arnic, demn, onest fa de
tradiie si cei apropiai, le'at de lumin(soare4. #a cunoa(te natura si manifestrile ei,
'!id%ndu&se dup v%nt sau umbra bradului, nu are ncredere in autoriti sau in lumea de
"os, este prevztoare si nu marturise(te adevratul scop al cltoriei, prive(te cu
nencredere pe subprefect, dar se folose(te de prezena lui, face reclamaie, dar se
adreseaz tot icoanei ,fintei 8na pt a"utor..t ea este imperios necesar s l 'seasc pe
)ipan, s realizeze ceremonialul funebru pt lini(tea sufletului celui disprut, s 'seasc
si s pedepseasc uci'a(ii, comunitatea ar!aic a pstorilor conduc%ndu&se dup le'ea
vec!e a :alionului.
In ca$itate de detecti(, este capabil de disimulare, inteli'ent si apt sa urzeasc intri'i
pt a&i invr"bi pe cei doi vinovai0 ncalc c!iar modalitatea tradiional de desf(urare a
parznicului pt a mplini actul "ustitiar.
Moda$itati de caracteriare: direct de ctre narator(portret fizic), de ctre alte
persona"e: 8nastase 9almez observ c este <nc tnr si frumoas, autocaracterizare :
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era ln# dnsa.
4aracterizarea indirect se realizeaz prin fapte, 'esturi, limba", mediu, relaii cu alte
persona"e, nume.3umele provine din latinescul victor si semnific biruina, avertiz%nd
asupra caracterului puternic, asupra victoriei asupra morii si rului.<aptele si 'esturile
relev !otr%rea, luciditatea, spiritul calculat, stp%nirea de sine.*elatiile cu ceilali
evidentiaz faete diferite ale personalitii ei: si'urana de sine in relaie cu urma(ii si
necunoscuii, spiritul intero'ativ, nesi'urana in conversatiile cu ne'ustorul Bavid sau
mo( .ricop.)imba"ul si mediul arat apartenena ei la la comunitatea ar!aic a satului de
munte izolat de civilizaia modern si condiia de femeie in ara brbailor
(3.;anolescu)0 femeia ne(tiutoare de carte se descurc in lumea de "os prin calitile sale
intrinseci si apelul la traditie.
Re$atii$e c! !n a$t #er"ona/
Be(i nu apare pe tot parcursul romanului, le'tura cu ;inodora este semnificativ pt
profilul femeii de munte. <ata, care probabil mo(tene(te frumuseea mamei, este indr'it
de feciorul dscliei, +!i :opor, care nici ei nu&i este ur%t si este inc%ntat de cartea
po(tal primit de la el.;ama este nemultumit de preferina tinerei pt vals, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse (i in satul de munte, admonest%ndu&(i odrasla si c!iar
avertizand&o c ii aplic o corecie dur dac renun la tradiia pstrat din 'eneraie in
'eneraie prin femei(bunica, mama, nepoata) si pe care 6itoria o consider prea buna pt a
o sc!imba. Be aceea ea se impotrive(te noului considerat superficial si fr le'turi in
ordinea sacr a lumii. .rotectoare fa de fat, 6itoria o duce la m%nstire pe toat
perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de /0 de zile si c!iar
dup e$periena noii lumi se impotrive(te cstoriei ;inodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar nsemna ie(irea din comunitatea ar!aic a pstorilor si implicit adoptarea
altor re'uli ale e$istenei. <ata se subordoneaz autoritii materne, relaie tradiional
intre prini si copii.
Comentari!$ !nei "cene <inalul romanului cuprinde dou scene relevante pt
caracterizarea prota'onistei: demascarea uci'a(ului si scena morii acestuia.:impul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei0 la masa de praznic,6itoria a
avut 'ri" s ii invite pe 'ospodarii de la Boi ;eri si oficialiti dup ce a rsp%ndit
zvonuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa de 4alistrat 9o'za despre care su'ereaz c nu este in apele
lui.8poi il face s bea peste msur si s se comporte violent, cre%ndu&i o stare de
nelini(te prin e$actitatea cu care poveste(te desf(urarea crimei si prin afirmaia c (tie
evenimentele de la cel disprut0 femeia mimeaz comportamentul 'azdei atente, creeaz
o stare de interes in r%ndul mesenilor, il provoac pe pstor si abia in final il acuz de
crim, tonul fiind nu acuzator ci cu mirare dovedind astfel capacitate de disimulare,
viclenie si inteli'en. 8cuzaia este formulat in primul r%nd pt +!eor'!i, dar e
valabil pt toti mesenii: pe balta# e scris sn#e si acesta-i omul care a lovit pe tatu-
tu.Burerea si revolta se manifest in secvena morii lui 9o'za care are nevoie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a restabilit dreptatea:intoarcerea
turmelor catre )ipani.4on(tient c va muri, 9o'za cere iertarea pe care femeia int%rzie s
i&o dea si pe care cu 'reu o roste(te 7umnezeu s te ierte0 ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu adevrat fapta oierului de la Boi ;eri.+esturile accentueaz
determinarea femeii de a aplica le'ea talionului:ii strnse buzele, il privi neclintit o
vreme si dup aceea se retrase.
Comentari!
Context roman interbelic,aprut in 1930.
Incadrare:roman realist,obiectiv prin perspectiva narativ, neimplicarea naratorului,
dimensiunea mono'rafic, incadrarea e$act in spaiu si timp, persona"e ce ndeplinesc
roluri si roman mitic, deoarece in structura crii se pot observa elemente din c%teva
mituri rom%nesti si universale: mioritic, -sis si Gsiris, labirintul, cobor%rea in
-nfern.*omanul ilustreaz realismul mitic in care, dincolo de manifestrile vizibile ale
realitii se reveleaz le'i invizibile, strvec!i.
Vii!nea de"#re $!me este cea a unui traditionalist pt care e$istena se bazeaz pe o le'e
universal rnduiala 1 simbol al ordinii cosmice ce trebuie transmis din 'eneraie in
'eneraie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile( ;inodora este educat in spiritul datinii
pe care trebuie s o (tie, sa o respecte si s o duca mai departe). 8pare astfel diferena
dintre omul ar!aic le'at de natur, de cosmos, de le'i nescrise (talionul) de sacru, de
soare si societatea modern nstrinat care a nlocuit valorile spirituale tradiionale cu
cele materiale.Brumul 6itoriei este un drum spre centru, de recuperare a sacralitii
pierdute de ctre modernitate, epoc profan prin e$celen.
Ra#ort!$ rea$itate *&icti!ne: perspectiva observatorului lucid, obiectiv se asociaz cu
viziunea tradiional in care realitatea este redus la evenimente ar!etipale0 romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind iniiat in tainele lumii care trebuie descifrat.
+eneza romanului 1 te$tul i(i are ori'inea intr&o conversaie despre o crim pastoral
auzit de prozator si asociat mitului mioritic.
Tema 4omple$itatea caii permite intepretarea ei la mai multe nivele tematice: relaia
dintre realitate(contin'ent) si transcendent, omul ar!aic, familia, iubirea, iniierea,
moartea.
Str!ct!ra 1I capitole si un prolo'.
Tit$!$ este un substantiv comun cu sens denotativ si conotativ. -n sens denotativ, balta'ul
este un obiect pstoresc, o secure cu 2 ti(uri folosit ca arm a crimei si a rzbunrii.-n
sens conotativ, balta'ul este obiect iniiatic pt +!eor'!i, simbol al vieii si al morii .
Inci#it!$ este reprezentat de povestea spus de )ipan la petreceri si recuperat prin
amintire de 6itoria. Be la inceput cititorul este transpus intr&un timp mitic (i i se aduc la
cuno(tin cuvintele cu valoare de "im+o$ :rnduial, semn.27omnul 7umnezeu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn fiecrui neam..ovestea are rolul de a avertiza
asupra calitilor si destinului pstorilor, care venind prea t%rziu in fata divinitii, nu se
pot bucura de ceea ce i(i doresc: c%mpii mnoase, ci trebuie s se mulumeasc cu ceea ce
au si <ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea bucura de via, plcerea de a petrece,
muieri frumoase si iubee.
)ina$!$ las in urm trecutul si se focalizeaz asupra viitorului familiei condus de
+!eor'!i, c!iar dac mama este cea care face planurile.4a si in aciunile dedicate
actului "ustitar, 6itoria se dovedeste meticuloas si or'anizat, respect%nd datina si ritmul
vieii care cur'e necontenit: or%nduirea turmelor, parastasul de /0 de zile, impotrivirea
fa de fiul dascaliei indr'ostit de ;inodora.
'er"#ecti(a narati(a este a naratorului omniscient, omniprezent, obiectiv,
neutru(focalizare zero) care se mbina cu focalizarea intern c!iar din incipit prin
rememorrile eroinei.
Con"tr!ctia "!+iect!$!i respect momentele tradiionale ale acestuia.Ex#oiti!nea
infi(eaza locul: satul ;'ura :arcului unde incepe aciunea si se afla 'ospodria
)ipanilor, timpul: toamna t%rzie c%nd sose(te ar'atul ;itrea si c%nd 6itoria incearc s
inelea' absena ndelun'at a soului, apel%nd la preot si vr"itoare.Intri3a este
int%rzierea barbatului si decizia femeii de a porni in cutarea lui dup ce realizeaz c
fiul, +!eor'!i este inc imatur pt a pleca sin'ur pe urmele printelui
disprut.4e"&-2!rarea acti!nii cuprinde pre'tirile de plecare, drumul in cutarea lui
3ec!ifor '%ndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c visul in care i(i vede sotul trec%nd o
ap nea'r cu spatele spre ea o face pe 6itoria s inelea' c acesta a murit0 ceea ce nu
stie sunt inpre"urrile si ceea ce trebuie sa inplineasc este ritul mortuar fr de care
3ec!ifor nu ar avea lini(te.<emeia ine post 12 vineri, se inc!in la icoana ,fintei 8na
creia ii incredineaz taina, vinde o parte din produse pt a&(i procura banii necesari
cltoriei si pleac mpreuna cu +!eor'!i la inceputul lui martie (10 martie).;ama si
fiul strbat satele din partea de nord a ;oldovei: 4lu'reni, <rca(a, 9orca, 4ruci, afl
la 6atra Bornei c 3ec!ifor a cumprat oi din care a v%ndut o parte altor 2 pstori si apoi
descoper urmele trecerii celor 3 p%n in satul ,u!a unde ima'inea lui 3ec!ifor
dispare06itoria inele'e c soul ei murit ntre satele ,abasa si ,u!a, il 'se(te intr&o
'ospodrie pe )upu, c%inele lui )ipan si cu a"utorul lui descoper cadavrul pstorului
care pstreaz urma loviturii de balta'.'!nct!$ c!$minant "i denodamant!$ sunt
concentrate in finalul romanului, c%nd la masa de praznic impus de ceremonialul
funebru, femeia demasc uci'a(ii si c%inele il rne(te mortal pe 4alistrat 9o'za ce
mrturise(te crima06itoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de viitor.
,c!ema construciei romanului poliist impune actiuni tipice:crima, anc!eta, descoperirea
criminalilor, probarea vinoviei si pedepsirea uci'asilor.
Re$atii tem#ora$e "i "#atia$e
:impul are coordonate reli'ioase, simbolice prima parte a aciunii desf(ur%ndu&se
toamna(,f Bumitru) si apoi iarna asociate morii lui )ipan si unei ima'ini statice a
eroinei, deoarece ea simte nevoia s coboare n propriile amintiri, iar a 2 a parte a
evenimentelor se desf(oar primvara(,f +!eor'!e), anotimpul rena(terii, c%nd 6itoria
dovede(te o mare ener'ie, ambele realiz%nd ciclul e$istenial nentrerupt anticipat de
titlu.,paiul inscrie si el 2 coordonate: sacr, tradiional, ar!aic(muntele) si profan,
modern(c%mpia)0 3ec!ifor este cel care face le'tura dintre cele dou dimensiuni
spaiale0forma de'radat a c%mpiei este valea, r%pa(in care este 'sit cadavrul pstorului)
spaiu al morii, al -nfernului.
'artic!$arit-0i$e $im+a/!$!i relev tonul ceremonios specific lui ,adoveanu in opera
cruia se remarc arta de povestitor ce (tie importana )o'osului. ,e imbin ar!aisme,
re'ionalisme si neolo'isme ce redau e$act si concis ima'inea celor dou lumi: ar!aic si
modern.
Con"tr!ctia #er"ona/e$or evideniaz sc!ema mitica:Gsiris& 3ec!ifor, -sis& 6itoria,,et!&
4aliatrat 9o'za, 2orus& +!eor'!i, 8nubis&)upu.
3ec!ifor )ipan este persona"ul absent al romanului, portretul su realiz%ndu&se din
amintirile 6itoriei, ale drumeilor si din mrturisile uci'asilor.#l are atributele
e$ceptionalitii:cura", demnitate, 'enerozitate, voio(ie, vite"ie.3umele este un mi"loc de
caracterizare si semnific biruina asupra morii prin urma(i si prin inte'rarea n univers
prin ritualul funebru.
+!eor'!i este t%nrul surprins in procesul maturizrii, erou de bildun'sroman, numele
semnific%nd victoria asupra rului, dar si asupra propriilor slbiciuni.#l poart numele
tainic al tatlui, fapt ce su'ereaz refacerea destinului acestuia si preluarea calitilor sale.
Vitoria Li#an este un persona" comple$, e$ponenial, rotund cu multiple faete dintre
care se remarc postura de mam, , munteanc si erou "ustiiar, detectiv.8 fost
considerat >amlet feminin, e+ponenta speei (4alinescu), reprezentant a lumii ar!aice
pus fa in fa cu ordinea modern a lumii in care nu are ncredere.
Tr-"-t!ri &iice "i mora$e Betaliile fizice sunt evideniate c!iar la nceputul romanului,
datele concise accentu%nd frumuseea oc!ilor(care permite si trecerea din planul
prezentului in cel al evocrii) si v%rsta maturitii0 portretul iniial este static, insufletit
doar de ochii cprui in care parc se rsfrn#ea lumina castanie a prului; oc!ii apri#i
si inc tineri incearc s ptrund p%n la )ipan si s&(i e$plice int%rzierea lui, femeia
simindu&se deta(ata de e$istena cotidian si intr%nd in sine, concentr%ndu&se asupra
intunericului, umbrei care trebuie sa fac loc luminii interioare..ortretul moral
evidentiaz vointa, inteli'ena, capacitatea de disimulare, intuiia, caracterul puternic.
4a soie, 6itoria dovede(te dra'oste, devotament, loialitate si pasiune c!iar si la v%rsta
maturitii, c%nd are copii mari si se ru(ineaz oarecum de sentimentele sale 0cert este c
)ipan reprezint dra'ostea ei de douazeci si mai bine de ani, iar spusele babei ;aranda
ii trezesc 'elozia, de(i stie f.bine c brbatul se ntoarce la ea ca la apa cea bun
ntotdeauna0 acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe '%nduri si o fac s
cread ca i s&a int%mplat o nenorocire.G asemenea relaie marital o dore(te si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradiiei si nu permite ie(irea ei din 'raniele comunitii
pstorilor.4a mam, este autoritar, 'ri"ulie, protectoare, sever cu ;inodora atunci c%nd
aceasta incearc sa adopte obiceiuri moderne, dar si cu +!eor'!i c%nd flcul trebuie s
preia rolul tatlui si s se maturizeze rapid.+!eor'!i observ sc!imbarea mamei,
consider c i&au crescut epi de aricioaic si incearc s i fac pe plac, consider%nd c
brbaii reprezint fora, iar femeile intuiia,viclenia.;inodora i(i dore(te o csnicie
bazat pe dra'oste, ca aceea a prinilor ei si o implor pe 6itoria s nu o cstoreasc cu
cineva pe care s nu&l iubeasc.-n relaiile familiale femeia respect datina pt c ea
reprezint ordinea rnduiala lumii si d fiinei umane o certitudine .-n numele acestei
rnduieli il pre'te(te pe fiul adolescent pt a prelua responsabilitile de cap al familiei.
;ai int%i, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut, deoarece +!eor'!i are
e$perina drumurilor la turmele aflate la iernat, (tie carte si se decurc in !i(urile lumii
moderne0 fin psi!olo', femeia intele'e, desi fiul nu se impotrive(te, c el nu este pre'tit
pt aceasta cltorie si !otr(te s mear' impreuna pt a implini ritualul si a afla adevrul,
restabilind astfel ec!ilibrul lumii distrus de crim.4u rbdare si !otr%re 6itoria preia
ipostaza de mentor al fiului pe care il supune la mai multe probe culmin%nd cu
infruntarea uci'a(ului tatlui. .rocesul maturizrii beneficiaz si de un obiect cu valoare
iniiatic: balta'ul sfinit de printele Bnil.
4a munteanc, 6itoria este un persona" e$ponential ca si soul ei, concretiz%nd toate
calitile cate'oriei creia ii aparine.#ste rbdtoare, !arnic, demn, onest fa de
tradiie si cei apropiai, le'at de lumin(soare4. #a cunoa(te natura si manifestrile ei,
'!id%ndu&se dup v%nt sau umbra bradului, nu are ncredere in autoriti sau in lumea de
"os, este prevztoare si nu marturise(te adevratul scop al cltoriei, prive(te cu
nencredere pe subprefect, dar se folose(te de prezena lui, face reclamaie, dar se
adreseaz tot icoanei ,fintei 8na pt a"utor..t ea este imperios necesar s l 'seasc pe
)ipan, s realizeze ceremonialul funebru pt lini(tea sufletului celui disprut, s 'seasc
si s pedepseasc uci'a(ii, comunitatea ar!aic a pstorilor conduc%ndu&se dup le'ea
vec!e a :alionului.-n calitate de detectiv, este capabil de disimulare, inteli'ent si apt
sa urzeasc intri'i pt a&i invr"bi pe cei doi vinovai0 ncalc c!iar modalitatea tradiional
de desf(urare a parznicului pt a mplini actul "ustitiar.
Moda$itati de caracteriare: direct de ctre narator(portret fizic), de ctre alte
persona"e: 8nastase 9almez observ c este <nc tnr si frumoas, autocaracterizare :
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era ln# dnsa.
4aracterizarea indirect se realizeaz prin fapte, 'esturi, limba", mediu, relaii cu alte
persona"e, nume.3umele provine din latinescul victor si semnific biruina, avertiz%nd
asupra caracterului puternic, asupra victoriei asupra morii si rului.<aptele si 'esturile
relev !otr%rea, luciditatea, spiritul calculat, stp%nirea de sine.*elatiile cu ceilali
evidentiaz faete diferite ale personalitii ei: si'urana de sine in relaie cu urma(ii si
necunoscuii, spiritul intero'ativ, nesi'urana in conversatiile cu ne'ustorul Bavid sau
mo( .ricop.)imba"ul si mediul arat apartenena ei la la comunitatea ar!aic a satului de
munte izolat de civilizaia modern si condiia de femeie in ara brbailor
(3.;anolescu)0 femeia ne(tiutoare de carte se descurc in lumea de "os prin calitile sale
intrinseci si apelul la traditie.
Re$atii$e c! !n a$t #er"ona/
Be(i nu apare pe tot parcursul romanului, le'tura cu ;inodora este semnificativ pt
profilul femeii de munte. <ata, care probabil mo(tene(te frumuseea mamei, este indr'it
de feciorul dscliei, +!i :opor, care nici ei nu&i este ur%t si este inc%ntat de cartea
po(tal primit de la el.;ama este nemultumit de preferina tinerei pt vals, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse (i in satul de munte, admonest%ndu&(i odrasla si c!iar
avertizand&o c ii aplic o corecie dur dac renun la tradiia pstrat din 'eneraie in
'eneraie prin femei(bunica, mama, nepoata) si pe care 6itoria o consider prea buna pt a
o sc!imba. Be aceea ea se impotrive(te noului considerat superficial si fr le'turi in
ordinea sacr a lumii. .rotectoare fa de fat, 6itoria o duce la m%nstire pe toat
perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de /0 de zile si c!iar
dup e$periena noii lumi se impotrive(te cstoriei ;inodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar nsemna ie(irea din comunitatea ar!aic a pstorilor si implicit adoptarea
altor re'uli ale e$istenei. <ata se subordoneaz autoritii materne, relaie tradiional
intre prini si copii.
Comentari!$ !nei "cene <inalul romanului cuprinde dou scene relevante pt
caracterizarea prota'onistei: demascarea uci'a(ului si scena morii acestuia.:impul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei0 la masa de praznic,6itoria a
avut 'ri" s ii invite pe 'ospodarii de la Boi ;eri si oficialiti dup ce a rsp%ndit
zvonuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa de 4alistrat 9o'za despre care su'ereaz c nu este in apele
lui.8poi il face s bea peste msur si s se comporte violent, cre%ndu&i o stare de
nelini(te prin e$actitatea cu care poveste(te desf(urarea crimei si prin afirmaia c (tie
evenimentele de la cel disprut0 femeia mimeaz comportamentul 'azdei atente, creeaz
o stare de interes in r%ndul mesenilor, il provoac pe pstor si abia in final il acuz de
crim, tonul fiind nu acuzator ci cu mirare dovedind astfel capacitate de disimulare,
viclenie si inteli'en. 8cuzaia este formulat in primul r%nd pt +!eor'!i, dar e
valabil pt toti mesenii: pe balta# e scris sn#e si acesta-i omul care a lovit pe tatu-
tu.Burerea si revolta se manifest in secvena morii lui 9o'za care are nevoie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a restabilit dreptatea:intoarcerea
turmelor catre )ipani.4on(tient c va muri, 9o'za cere iertarea pe care femeia int%rzie s
i&o dea si pe care cu 'reu o roste(te 7umnezeu s te ierte0 ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu adevrat fapta oierului de la Boi ;eri.+esturile accentueaz
determinarea femeii de a aplica le'ea talionului:ii strnse buzele, il privi neclintit o
vreme si dup aceea se retrase.
O#inia 9alta'ul este un roman interesant nu numai prin problematica si posibilitatea
interpretrii in c!eie mitic ,ci si prin persona"ul principal care descoper sensul lumii si
al e$istenei apel%nd la credine strvec!i, cre(tine si precre(tine, av%nd totodata tria si
inteli'ena de a se descurca admirabil intr&o lume necunoscut, strain, o ar a
brbailor..
'OVESTIREA
,ANU%ANCUTEI,M.SA4OVEANU
IA'A LUI VO4A
Context 6olumul apare in 192F si reprezinta una dintre scrierile de valoare ale
prozatorului ;.,adoveanu.Enitara, scrierea se caracterizeaza printr&o atmosfera
melancolica si nostal'ica,in care se impletesc elemente ale realului cu cele ale
fabulosului, prin aducerea in prim&plan a unei mentalitati ar!aice ,c!iar daca e$ista in vol
si descrierea societatii moderne, printr&un limba" aparte, apt sa capteze si sa pastreze
atentia cititorului.
Vii!nea de"#re $!me este aceea a unui traditionalist pt care satul, datina, istoria sunt
valori perene 0 de aceea vremea vec!e este readusa in memoria contemporanilor pt a
ca acestia sa fie initiati atat in tainele lumii cat si in acelea ale cuvantului& artei
naratiunii.
S#ecia .ovestirea este o specie a 'enului epic ce se caracterizeaza prin nararea unei
sin'ure intamplari,atitudinea subiectiva a naratorului, interesul concentrat asupra
evenimentelor si mai putin asupra persona"elor,e$istenta unui ceremonial al zicerii,
evocarea unor intamplari din trecut.*e'imul verbal al povestirii este imperfectul sau
perfectul compus, timpuri prin e$celenta evocative,iar in naratiune au loc dislocari
temporale, timpul 4ronos asociindu&se cu timpul Lairos.
.ovestirea in rama este o formula narativa f vec!e ( prezenta in literatura antica latina,
cule'erea de povesti orientale , mie si una de nopti->alima , in 7ecameronul lui
9occacio sau Povestiri din (anterburD de +.4!auser ) care transforma naratorii in
persona"e ale actiunii. #$ista un narator principal&auctorial anonim, avand calitatatea de
martor ascultator si mai multi povestitori reuniti in acelasi spatiu si acelasi timp.
,an!%Anc!tei este un vol construit pe sc!ema povestirii in rama si cuprinde 9 naratiuni
spuse de drumetii ce poposesc la !anul de pe drumul *omanului.-n viziunea lui
+.4alinescu, a$ul volumului il reprezinta mitul eternei reintoarceri 0 persona"ele sunt
initiate in tainele lumii si e$istentei devenind modele :zodierul, calu'arul,"ustitiarul.
Teme$e relatarilor sunt diverse:iubirea, dreptatea, calatoria, insa "!#ratema volumului
este povestirea insasi.4omunicarea inseamna rememorare si retraire a evenimentelor,
povestitorul recur'and la anamnesis.
Tit$!$ reprezinta un topos sadovenian, un spatiu consacrat al spunerii povestilor0 unul
dintre elementele ce asi'ura atmosfera specifica si in acelasi timp continuitatea este
!an'ita:8ncuta din timpul relatarii naratorului auctorial, o prezenta memorabila prin
frumusete, amabilitate, sensibilitate ,dar si arta de a intretine aerul de sarbatoare,si
focul asemenea unei vestale0 ea este aidoma mamei ei , evocata de naratorii celor 9
povestiri in rama, pe parcursul volumului e$istant o permanenta pendulare intre
timpul naratiunii si cel povestit:iar 'ncuta cea tanara, tot ca ma-sa de sprancenata
si de vicleana, umbla ca un spiridus incolo si-ncoace, rumana la obra1i, cu catrinta-
n brau si cu manicile suflecate2impartea vin si mancari, rasete si vorbe dulci.
S#ati!$ "i tim#!$ sunt specifice acestei specii epice.8stfel de la inceput apare
dimensiunea ma'ica a timpului intr-o toamna aurie,!intr-o departata vreme
demult.Tim#!l fi$at de naratorul auctorial este unul dionisiac al petrecerii ,roadelor,
bucuriei de a trai, iar evocarea se realizeaza in asfintit de catre oameni cu e$perienta de
viata si !ar al spunerii. .ovestile sunt plasate in tinerea acestora, evocata nostal'ic si
considerata superioara prezentului in care are loc intrecerea povestitorilor.4aracterul de
illo tempore este accentuat de manifestarile naturii au cazut de *antilie ploi napasnice si
de abundenta roadelor ca sa se implineasca zodiile , a daruit 7umnezeu rod in pod#oriile
din @ara de Eos de nu mai aveau vierii unde sa puie mustul!s-atuncea a fost la >anul
'ncutei vremea petrecerilor si a povestilor.
S#ati!$ 1 !anul este nvestit cu valente simbolice.8sezat la rscrusce de drumuri si de
veacuri, el are valoarea unui spatiu securizant , specific povestirii avea niste ziduri
#roase si niste porti de n-am vazut de zilele mele.6n cuprinsul lui se puteau oploi
oameni,vite si carue si habar n-aveau dinspre partea hotilor ,a unui loc al petrecerii
unde cantecul lutarilor se istoveste doar atunci c%nd se ntrec naratorii, precum si de
spatiu prin care drumetii au acces la intrea'a lume a ;oldovei .2anul conserva timpul si
renvie vremurile trecute datorita cuvantului , folosit pt a se opune trecerii ireversibile a
timpului.
'er"#ecti(a narati(a este una subiectiva deoarece in povestire naratorul sau naratorii in
situatia povestirii in rama sunt implicati emotional si adpota te!nici diverse de captare si
mentinere a atentiei cititorului.#vocarea vremurilor trecute se imbina cu adresarea directa
cititorului trebuie sa stiti dumneavoastra, ca hanul acela nu era han, era cetate si marci
ale subiectivitatii si afectivitatii: persoana 1a pronumelor si verbelor, utilizarea punctelor
de suspensie, a comparatiei si superlativelor .4eremonialul implica de asemenea proba
de'ustarii vinului , a pranzului panta'ruelic a detasarii de treburile cotidiene,'ri"ile
marunte pt eliberarea spiritului.
Bintre te!nicile de captare a atentiei se remarca formula de inceput a istorisirii sau
am%narea zicerii prin subterfu'ii care sporesc atentia si ii permit naratorului persona"
situat in centrul adunarii ,in lumina focului sa&si depene povestea si sa creeze suspans.
Inci#it!$ reprezinta rama povestirilor si vocea evocatoare este aceea a naratorului
auctorial ce fi$eaza cronotopul, evoca atmosfera si introduce in scena primul narator&
persona", -onita 4omisul ce are rolul de liant intre ceilalti povestitori si de re'izor al
spectacolului oferit de acestia.-mportanta lui este anticipata de portretul subiectiv ce
scoate in evidenta caracterul ferm,prin ochiul apri# si ne#uros , e$perienta de viata si
bucuria petrecerii cu prietenii.*zesul de la Bra'anesti este nelipsit de la !an ca si
8ncuta intrein%nd atmosfera de veselie si placerea fabulatiei :*tatea stlp acolo , in
acele zile #rase si vesele, un rzs strain care mie imi era dra# foarte!5ra un om
nalt,carunt, cu fata uscata si adnc brzdata.6n 1urul mustatii tuinate si la coada
ochilor mititei, pielea era scri1elata in creturi marunte nenumarate.3umele este
dezvaluit abia dupa descrierea persona"ului, naratorul din povestira cadru insistand
asupra calului comisului , prete$tul viitoarei povestiri *i venise calare pe un cal
vrednic de mirare.5ra calul din poveste inainte de a manca tipsia cu 1ar.
)ina$!$ volumului il descrie pe acelasi -onita comisul rapus de oboseala .-n ceasul tarziu
al noptii razasul uita sa mai spuna povestea pe care o promite mereu pt a ntretine
competitia naratorilor si a trezi interesul ascultatorilor de la !an.4a si in incipit, atmosfera
este fabuloasa si misterioasa intretinuta de nechezatul iepei celei slabe a razasului -n
.ceasul tarziu al noptii drumetii adorm frnti si rasuciti ,vremea povestilor inc!eindu&se.
Con&$ict!$ este unul artistic te$tul constituindu&se ca o intrecere in arta povestirii,
spectacolul implicand atat naratorii cat si ascultatorii sau elementele cadrului protector
propice unei indelectniciri pasnice si placute cum este evocare timpurilor de demult.
Ia#a $!i Voda , prima povestire din volum, debuteaza cu formula specifica asta-6 o
poveste pe care as putea sa v-o spun, daca m-ascultati!si cu meditatia comisului asupra
trecerii timpului.#l evoca vremea tineretii lui,actiunea petrecandu&se in timpul domniei
lui ;i!ail ,turza, la !an si la -asi.3aratiunea debuteaza cu descrierea atmosferei
dominata de prezenta 8ncutei celei de demult si cu marturisirea starii de tristete a
naratorului ce devine persona" principal.-n acest moment al relatarii se realizeaza
alternanta temporala descriidu&se ima'inea drumetilor ascultatori , te!nica prin care se
am%na spunerea intamplarii.
S!+iect!$ .rete$tul actului nararii este calul comisului ce uimeste prin infatisarea sa si
constituie prile" de ironie pt calatorii de la !an. Bialo'ul despre calul din poveste
dinainte de a manca tipsia cu 1ar pre'ateste ascultatorul si implicit cititorul ,
capteaza atentia si incita curiozitatea. 8cest fra'ment este si intri'a te$tului deoarece
permite evocarea intamplarii din tineretea comisului. 4a raspuns la 'luma facuta pe
seama calului de catre ;os )eonte zodierul, rasasul istoriseste o intamplare al carei
persona" este o iapa din care se tra'e roibul costeliv.,e'mentele narative se lea'a
prin inlantuire insa in naratiunea secunda naratorul persona" apeleaza la alternanta pt
a confi'ura elementele de simtrie intre prezent si trecut.
.e vremea lui ;i!alac!e ,turza, comisul -onita se indrepta spre domnie pt a se plan'e de
nedreptatea facuta de un boier vecin care -&a deposedat pe nedrept de o parcela de
pamant.4a si in alte scrieri sadoveniene apare conflictul dintre razesi si boierii
acaparatori , primii fiind obli'ati sa suporte a'resivitatea si lacomia celor din
urma.Busmanul comisului este numit corb mare boieresc , avand colti lun#i si
ascutiti.4onflictul vec!i al familiei caruia - s eadau'a noua actiune nedreapta se cere
rezolvat si rzesul este !otarat sa obtina dreptatea.-n drum spre -asi, unde se afla curtea
domneasca, -onita se opreste la !anul 8ncutei, unde intalneste un boier strain care ii
asculta necazul , este incantat de 'estul rezasului de a inc!ina o oala cu vin si care se
intereseaza despre intentiile lui,-onita laudandu&se ca in cazul in care voda nu&- face
dreptate il pofteste sa&- pupe calul nu departe de coada.
Bupa plecarea boierului,comisul porneste spre -asi unde se infatiseaza la domnie,
solicitand o audienta. ,pre marea lui surprindere, razasul constata ca domnitorul este
insusi boierul de la !an (punctul culminant al actiunii).8cesta ii asculta pasul, ii
analizeaza documentele doveditoare ale proprietatii si ii face dreptate.Band dovada de
simt al umorului ii reaminteste zambind lui -onita 'luma de la !an0acesta , incura"at de
atitudinea domnitorului ii raspunde razand: eu vorba nu mi-o iau inapoi.6apa-i peste
drum8
3aratiunea revine in planul prezentului si comisul concluzioneaza asupra celor intamplate
marturisind totodata nostal'ia dupa tineretea pierduta si promitand o noua istorisire pe
care insa nu o spune niciodata.
'er"ona/e$e sunt putine si portretul lor nu este realizat din detalii..rota'onistul are atat
calitatea de erou aflandu&se in centrul evenimentelor cat si pe cea de narator ce
retraieste intamplarea ,o comenteaza si se autocaracterizeaza.
4omisul -onita este un om inteli'ent si comunicativ capabil sa starneasca atentia celor de
la !an in calitate de povestitor atat in prezentul actului povestirii cat si in vremea tineretii
cand povesteste la fel de convin'ator boierului necazul sau,. Be asemenea el are
e$perienta de viata si intele'erea caracterului trecator al tuturor fiintelor pe care le evoca
cu duiosie, melancolie dar si cu umor..t a creste interesul celor din "ur, face mereu
trecerea de la planul evenimentelor la cel al prezentului dand un plus de credibilitate
intamplarii care, conform specificului povestirii trebuie sa fie spectaculoasa.Baca
intalnirea cu boierul necunoscut nu are in sine nimic deosebit , naratorul persona" stie sa
faca antrenanta povestea prin elemente de portret, prin misterul ce invaluie boierul cu
barba rosa rotun1ita ,prin dialo' si monolo'.*azasul se autocaracterizeaza stam eu
naca1it foarte sau isi e$prima demnitatea si respectul de sine cerand cu semetie sa
plateasca vinul adus de !an'ita.)a domnie , -onita este cuprins de emotie ,insa isi face
cura" si intra in camera unde este asteptat de domnitor. *ecunoscandu&l pe boierul de la
!an intele'e ca trebuie sa fie infricosat insa avand spirit de observatie realizeaza ca
domnul este inveselit de amintirea intalnirii anterioare si ca prezenta sa ii este
placuta.;andru, dar si mucalit el e$plica drumetilor ascultatori importanta calului
pinteno# de trei picioare si indeamna la petrecere.
8l doilea persona" ce se dovedeste a fi voievodul cel nou are un portret doar sc!itat . el
apare in straie boieresti, dar modest la infatisare, comunicativ si bun cunoscator al firii
omenesti, deoarece reuseste in scurt timp sa&l faca pe razes sa&si dezvaluie scopul
calatoriei si necazul pt care se duce la domnie.#ste un om vesel, iar ca domnitor se
dovedeste !otarat, drept , rational si practic.
O#inia 4onsiderat o capodopera a scrisului lui ;.,adoveanu, volumul impresioneaza
prin arta naratiunii, prin te!nicile folosite de povestitori , prin puterea cu care este nvestit
cuvantul: ,pera lui *adoveanu este o >alima !"pt ca sensul ei cel mai profund il #asim
in aceasta instaurare a unei durate a ima#inatiei impotriva timpului care ne
consuma.Povestirea sadoveniana opreste timpul, crend in 1urul omului !"un spatiu
ma#ic care-l prote1eaza.3).Manolescu4
ULTIMA NOA'TE 8
SC,I67
#ste roman modern, psi!olo'ic, al e$perienei
9.roman!$ modern "!+iecti( ionic1caracteristici:
&narator persona" 1perspectiva narativ impreun cu
&naraiune la persoana int%i, subiectiv, narator necreditabil
&focalizare intern, diferit de focalizarea zeroMneutr din romanul obiectiv
&accent asupra universului interior: analiz psi!olo'ic, introspecie (privirea nuntru, analiza strilor
suflete(ti si verbalizarea lor prin monolo' interior)
&renunarea la cronolo'ie in favoarea memoriei involuntare0 e$istena unui timp interior, subiectiv si a
altuia e$terior obiectiv
&final desc!is
&autenticitate (impresia de sinceritate absolut, refuzul cli(eelor si al sc!ematismului
psi!olo'ic..ersona"ul este o individualitate, iar conflictele sunt de natur interioar: cu sine si cu
aspiraiile sale)
&romanul este confesiune, "urnal0 pare scris pe msur ce se desf(oar aciunea.
&flu$ul constiinei (te!nic narativ ce const in reproducerea fidel a '%ndurilor, reaciilor interioare,
proceselor suflete(ti obscure, senzaiilor ambi'ue, fenomenelor de con(tiin a(a cum apar ele in mintea
si in sufletul eroului narator0
&morala comun specific romanului doric este inlocuit de morala individual&"!#rema0ia e!$!i
%4oncretul psi!olo'ic lic!ideaz tipolo'ia, iar socialul este inlocuit de intimitate:eroul nu mai urmre(te
s se inte'reze in lume, ci s&(i afirme propria lume0 el se afl in >cutarea timpului pierdut? si a
identitii, iar e$perienele lui se opun lumii0eroul este un solitar, un izolat, un frustrat ce izbndete
prin vanitatea eului (3.;anolescu)0 el este un contemplativ ce se infrunt cu propriile patimi si idealuri.
Roman!$ #"iho$o3ic 1caracteristici:
&interesul romancierului se deplaseaz de la e$terior&realitatea social spre interior 1psi!olo'ie,
realitatea con(tiinei0
&valorific senzaiile, memoria, tririle persona"elor care au frecvent calitatea de naratori0
&lumea este prezentat prin oc!ii acestui persona" narrator: in centrul romanului st con(tiina lui in care
se reflect evenimentele, de multe ori cotidianul0
&investi'aia sufletului se realizeaza prin: flu$ul con(tiintei, memoria involuntar, introspecia, acronia
(efectul neconcordanei dintre istorie@desf(urare lo'ic ,cronolo'ic si timpul narrii0este un artificiu
specific romanului proustian utilizat pt rememorri, nararea in planuri paralele), autenticitatea0
&tendina de deza're'are a persona"ului sub presiunea strilor de con(tiin, a crizelor interioare si de
reconstituire treptat a acesteia0
&naratiunea de multe ori fra'mentar apeleaz la formula "urnalului, a confesiunii, memoriilor0 apar
inserri, flas!&bacK&uri0
&persona"ul este de multe ori un inadaptat la realitatea e$terioar, un nonconformist, un introvertit,
prizonier al propriilor obsesii si conflicte.
*eprezentani:.roust, 6.Noolf, J.JoDce, *ebreanu, 2..apadat&9en'escu,+.-braileanu, 8.2olban,+ib
;i!escu.
Roman a$ ex#erientei
&eroul incearc s se afirme pe sine transform%nd e$istena intr&o suit de e$periene prin care se verific
pe sine si ncearc s se situeze ntr&un absolut al libertii0 pe parcursul e$perienelor el se analizeaz
lucid incerc%nd s&(i descopere slbiciunile0
&iubirea devine o form a afirmrii de sine si se face prezent tema seduciei&modalitate prin care eroul
ia act de propria sa for interioar0
&se e$alt aciunea pt c e$istena se cucere(te si se "ustific prin fapt0
&se utilizeaz te!nicile narative specifice si romanului psi!olo'ic.
*eprezentani:(precursori: ,tend!al si BostoievsKi) 8.+ide, 8.4amus, J..,artre, 8.;alrau$, ;.#liade,
8.2olban, ;. ,ebastian.
U$tima noa#te este 1) un roman modern subiectiv ionic deoarece se caracterizeaz prin unicitatea
perspectivei narative subiective a persona"ului narator necreditabil, timpul subiectiv al
amintirii( evocarea cstoriei cu #la), flu$ul con(tiinei, luciditatea analizei, conflictul interior,
autenticitate, anticalofilie, caracterul de confesiune, "urnal.
2) un roman psi!olo'ic prin: introspecie, acronie, memoria involuntara, flu$ul
con(tiin ei,situarea in centru a con(tiinei eroului care este si liantul celor dou pri, conflictul de natur
interioar&criza de con(tiin, formula narativ, specificul persona"ului: intelectual inadaptat, solitar,
introvertit, prizonier al propriilor obsesii0
3) este un roman al e$perienei prin: problemele prota'onistului: cutarea identitii si a
autenticitii tririi, e$perienele prin care eroul se verific se cunoa(te si se raporteaz la absolut,
te!nicile narative specifice, iubirea ca form a afirmrii de sine.
Vii!nea de"#re $!me
Moderni"m!$, susinut de #. )ovinescu si reprezentat, printre alii, de 4amil .etrescu, este n str%ns
le'tur cu <reud, 2usserl, 9er'son.Gmul devine subiect si obiect al cercetrii (se analizeaz), prive(te
realitatea si timpul prin propria subiectivitate.
4onceptia lui 4amil .etrescu despre roman este suinut in articolul No!a "tr!ct!r- "i o#era $!i
Marce$ 'ro!"t in care prozatorul:
&respin'e viziunea omniscient0 manifest preferin pentru romanul proustian care pune in centrul su
e!$0
&afirm c romancierul poate povesti doar realitatea propriei con(tiine, propriului coninut sufletesc0
&adopt persoana int%i, sin'ura care poate nara realitatea propriei con(tiine0
&susine autenticitatea, trirea autentic in con(tiin
&propune dosare de e$isten
&arat importana memoriei involuntare preluat de la .roust
&este anticalofil, cere scriitorului liminar sinceritate .."fr orto#rafie,fr compoziie, fr stil si
chiar fr cali#rafie;
&este influentat de 9er'son(intuitionismul,timpul ca durata) si 2usserl(fenomenolo'ia).
.entru el,prezentul este alctuit dintr&o cur#ere de ima#ini ale mele, din trirea mea. 5ste flu+ul
contiinei mele, insusi, de vreme ce alt e+isten nu poate fi dect deducie!
In"tan0e$e com!nic-rii narati(e 1narator!$, Ste&an 1heor3hidi! are si calitatea de #er"ona/ care se
confeseaza si incearca sa intelea'a evenimentele, e$perientele traite.Cititor!$ are in fata doar constiina
sa in care se reflect si sunt analizate lucid faptele&e$perienta dra'ostei si a razboiului. <ocalizarea este
una intern, important fiind felul in care persona"ul se raporteaza la evenimente si felul in care acestea se
reflect in con(tiina sa. #ul narativ plasat in centrul naratiunii confer autenticitate te$tului si il
incadreaz in cate'oria romanelor proustiene. ,crisul are rol eliberator si de act de cunoa(tere,deoarece
prin el persona"ul narator se nele'e pe sine si pe ceilali.
'er"#ecti(a narati(a 1impreun cu 1cititorul (tie at%t c%t (tie persona"ul narator, care este subiectiv si
necreditabil, impresiile lui fiind contradictorii..ortretul #lei se realizeaz numai din aceast perspectiv
subiectiv si de aceea apare in antitez la inceputul si in finalul crii.
Str!ct!ra *dou pri unite de con(tiina eroului narator pentru care iubirea si rzboiul sunt e$periene
de cunoa(tere..rimul capitol Aa Piatra (raiului in munte si toat partea a doua descrie rzboiul, iar
capitolele 2(7ia#onalele unui testament4&I (-ltima noapte de dra#oste4 evoc e$perienta dra'ostei.
.artea a doua este un "urnal de front al persona"ului principal ce are la baz "urnalul autorului din timpul
.rimului *zboi ;ondial, iar partea int%i, confesiunea despre iubire este total ficional.*omanul iubirii
este incadrat in cel al rzboiului si este evideniat prin retrospective, amintirea lui 5tefan0 la 4..etrescu
apare memoria voluntar si nu cea involuntar de la .roust, ins ca si la scriitorul francez un eveniment
e$terior, discuia de la popot, declan(eaz rememorarea iubirii .
Cronoto# *este stabilit la nceputul crii in primavara anului 9:9F 1acesta este timpul e$perienei
rzboiului 1timp obiectiv consemnat in "urnalul de front0 e$ist si un timp subiectiv recuperat prin
amintirea iubirii ce relateaz evenimente anterioare rzboiului0 mai apare si un timp al narrii, pus in
valoare de alternanta timpurilor verbale present& perfect compus 6-am scris c-i las absolut tot ce e in
cas, de la obiecte de pre la cri!de la lucruri personale la amintiri.
Tit$!$ indic temele romanului: dra'ostea si rzboiul, ordinea acestora ultima, intia si introspecia,
analiza lucid a fram%ntrilor suflete(ti, plon"area in straturile profunde ale con(tiinei si c!iar analiza
subcon(tientului prin substantivul noapte.
Teme: dra'ostea si rzboiul ca e$periene de cunoa(tere si raportare la absolut(iubirea): (u un eu limitat
in infinitul lumii, niciun punct de vedere, nicio stabilire de raporturi nu mai era posibil si deci nicio
putin de realizare sufleteasc! Aipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, fr s cred in
7umnezeu, nu m-a fi putut realiza -dei am incercat-o -dect intr-o dra#oste absolut.
Inci#it #roul narator, care nu&(i dezvluie de la inceput numele, isi prezint ipostaza sublocotenent
proaspt, intia dat concentrat si circumstanele reprezentate de indici spaio&temporali:6alea .ra!ovei
intre 9usteni si 8zu'a,191I, inainte de anunarea intrrii *om%niei in rzboi.,unt descrise ironic
pre'tirile rii pentru marea confla'raie, atitudinea critic a persona"ului narator fc%ndu&se simit
inc din prima pa'in: tran(eele construite, 'ropile de lup, toate fortificaiile din zona, de care se
vorbe(te peste tot cu or'oliu si care sunt aprate de oc!ii curio(ilor, sunt de fapt ridicole si infantile prin
anacronismul si fra'ilitatea lor: zece porci i#neti cu boturi puternice ar fi rmat, intr-o 1umtate de zi,
toate intriturile de pe valea Prahovei!"#ropile astea de lup erau nite #ropi ct cele pe care le fac,
1ucndu-se, copiii in nisip, iar in fund aveau btut cte un mic ru,ascuit apoi ca o eap in sus.
4onfesiunea aduce in prim&plan c!inul sufletesc despre a crui cauz cititorul nu este inc informat:
pentru mine, ins, aceast concentrare era o lun# deznde1de.*elatarea discuiei de la popot
privitoare la brbatul care (i&a ucis soia infidel si a fost ac!itat are rolul de a introduce cititorul in
problematica romanului si de a&i face cunoscut persona"ul care se define(te printr&o stare de tensiune,
or'oliu si sentimentul superioritii. Biscuia prile"uie(te e$primarea concepiei depre iubire a eroului
narator care, 'raie interveniei unui alt persona", capt identitate.,tefan incearc s obin o permisie
pentru a&(i vedea soia la 4%mpulun' si face tot posibilul pentru a&(i indupleca superiorul, c!iar dac se
dispreuie(te pentru propriul comportament .#l consider iubirea o modalitate prin care se poate atin'e
absolutul, dar si un #roce" de a!to"!3e"tie, pre'tindu&se astfel rememorarea pove(tii de dra'oste si a
matrimoniului e(uat: o iubire mare e mai curnd un proces de autosu#estie !",rice iubire e ca un
monodeism, voluntar la inceput, patolo#ic pe urm.8nterior el e$primase revolta si dispretul fa de
conversaia plat a celorlali ofieri, intruc%t acestia vorbesc neautentic, utiliz%nd cli(ee, formule
prefabricate, imprumutate din literatur opuse autenticitii tririi.
)ina$ Eltimul capitol intitulat (omunicat apocrif prezint rezolvarea dramei iubirii dup ce eroul
trie(te confruntarea cu moartea in timpul rzboiului.:itlul capitolului su'ereaz transformarea
persona"ului in timpul celei de&a doua e$periente, faptul c este un altul care se raporteaz la #la si la
iubire, precum si sc!imbarea atitudinii fa de iubire, sentiment considerat anterior un adevrat
monodeism.:rimis acas deoarece este rnit, +!eor'!idiu este nt%mpinat de #la cu demonstraii de
afeciune ins acestea nu il atra' pe ,tefan care observa critic imbtr%nirea ei si mediteaz asupra
armelor ei de seducie de altfel tot armamentul ei cuceritor e parc demodat si nefolositor,ca acele
tranee puerile din munii #raniei.<r tensiunea de odinioar, doar plictisit, ironic o arat #lei si apoi ii
cere divorul calm cu un z%mbet binevoitor contrariat de faptul c in trecut ar fi putut ucide pentru ea:
m #ndesc halucinat c a fi putut ucide pentru femeia asta!c a fi fost inchis din cauza ei, pentru
crim.Besprirea de #la inseamn renunarea la tot trecutul pe care i&l las ei alturi de o mare parte a
averii, su'er%ndu&se astfel c ,tefan a dep(it e$periena iubirii si c eliberat, se poate indrepta spre alte
e$periene de cunoa(tere.
Roman!$ i!+irii ,tefan se cstore(te din dra'oste cu o cole' de la universitate si trie(te fericit c%t
vreme este srac si #la il consider centrul lumii ei, fiind capabil si dornic s i se dedice in totalitate si
sa suporte c!inul unor prele'eri fr sens pentru ea doar pentru a&i fi alturi si a pzi armonia cuplului
.-ubirea are la baz or'oliul lui ,tefan care se simte privile'iat c este iubit de una din cele mai frumoase
fete de la universitate si c aceasta are capacitatea de a i se drui total.6anitos, el simte c identitatea lui
este in relaie cu acesta iubire a #lei: s tulburi att de mistuitor o femeie dorit de toi, s fii att de
necesar unei e+istene, erau sentimente care m adevereau in 1ocul intim al personalitii mele.<emeia
este acum un ideal feminin, frumoas fizic si moral, superioar celor din "ur, 'ata de devotament si
sacrificiu :(u ochii mari,albastri, vii ca nite intrebri de cletar,cu neastmprul trupului tnr,cu #ura
necontenit umed si fra#ed, cu o inteli#ena care irumpea, izvorat tot att de mult din inim ct de
sub frunte, era de altfel un spectacol minunat. Be aici dorina lui de a controla destinul femeii alturi de
care trieste.
;ostenirea aduce cu sine sc!imbarea vieii cuplului si mai ales a #lei pe care ,tefan o descoper altfel:
mai puin feminin, interesat de bani, avere, de lupta pentru a&i pstra, dornic de distracii si de
activiti mondene alturi de 8ni(oara, mult mai puin supus si cu alte 'usturi dec%t soul ei pentru care
banii nu reprezint o preocupare. ,tefan se simte nu numai dezam'it de superficialitatea #lei, ci (i
umilit c%nd ea il compar cu noii prieteni si consider c trebuie s i(i innoiasc 'arderoba: *imeam c
nici nu era sin#ura inferioritate pe care mi-o #sea. Pare-se c snobii, pe care ea ii admira acum, aveau
un stil al lor, pe care eu nu-l aveam, vedeam cum zi de zi femeia mea se instrina in preocuprile si
admiraiile ei, de mine. .rocesul observat de prota'onist este ireversibil si continu cu bnuiala c este
in(elat atunci c%nd intr in scen +ri'oriade. Be altfel, intrea'a retrospectiv a iubirii st sub semnul
acestei bnuieli, dup cum demonstreaz inceputul capitolului al doilea: 5ram insurat de doi ani si
1umtate cu o cole# de la universitate si bnuiam c m inal... 5ra o suferin de neinchipuit care se
hrnea din propria substan. -ubirea 1vanitate ce demonstreaz influena lui ,tend!al se asociaz cu
'elozia si c!inul luntric provocat de sentimentul ridicolului fc%ndu&l pe ,tefan s mrturiseasc
macinarea interioar, procesul disoluiei personalitii sale.
O "cen- "emni&icati(- pentru suferinta provocat de 'elozia pe care eroul o respin'e consider%nd ca
sufer din cauza iubirii si a or'oliului c s&a in(elat in privina perec!ii este cea de la Gdobe(ti unde
cuplul mer'e in e$cursie, deoarece noii lor prieteni din lumea bun a 9ucurestiului au plcerea acestor
cltorii in band. ,tefan este siderat si apoi oripilat de sentimentul c este in plus, c face parte alturi
de #la si +ri'oriade dintr&un triun'!i amoros in care i s&a atribuit rolul soului in(elat. #$cursia devine o
tortur ce se manifest fizic printr&o stare asemntoare bolii, desi el i(i disimuleaz suferina pr%nd de
o veselie e+cesiv. Bescoper acum inautenticitatea nevestei lui cu un sentiment de durere si dez'ust
care se rsfr%n'e asupra tuturor femeilor: Printr-o ironie dureroas, eu descopeream acum, treptat, sub
o madon crezut autentic, ori#inalul2 un peisa1 si un cap strin si vul#ar.
*elaia continu cu certuri, despriri si impcri p%n c%nd +!eor'!idiu este concentrat si c!emat la
4%mpulun' de #la. 4apitolul -ltima noapte!constituie sf%r(itul evocrii pove(tii de dra'oste(o
adevrat povestire in ram) si intoarcerea in timpul precizat in incipit. #la decade si mai mult in oc!ii
soului atunci c%nd la 4ampulun' ii cere s o asi'ure financiar in cazul morii lui in rzboi, iar 'elozia
atin'e cote paro$istice c%nd il vede pe +. in ora( si !otr(te s ii omoare pe cei doi amani.*zboiul il
face s se deta(eze de drama provocat de iubirea pe care analiza lucid o sporeste,deoarece la
4..etrescu iubirea are un caracter cerebral nefiind un simplu sentiment, ci un fenomen intelectual:
afectele ca si durerea de dini se intensific dac le #ndeti, dac implic luciditatea.-ubirea este un
e(ec pentru prota'onistul care aspir spre absolut si care consider c indr#ostiii au drept de via si
de moarte unul asupra celuilalt.
Roman!$ r-+oi!$!i 1ilustreaz influena lui ,tend!al ca si partea referitoare la iubire, pentru c aduce
o noua perspectiv asupra acestuia. #venimentele sunt privite ca si in romanul Mnstirea din Parma
din un'!iul de vedere al participantului direct si infi(eaz ceea ce trie(te acesta. Bin acest punct de
vedere, +!eor'!idiu este un alt <abrice del Bon'o ce inre'istreaz ordinele contradictorii, atacurile si
retra'erile, mi(crile !aotice fr sens ale trupelor, scene apocaliptice ca in capitolul )e-a acoperit
pmntul lui 7umnezeu, fri'ul, suprrile pricinuite de boal, spaima c ar putea fi trimis acas din
cauza unei banale dureri si ar fi acoperit astfel de ridicol, frica din faa morii, ncercarea animalic de a
se salva a oricruia dintre combatani. *zboiul este demitizat si romanul demonstreaz atitudinea
autorului care refuz literatura eroic si efervescena ca sifonul prin intrebrile pe care prota'onistul si
le pune, prin comparaiile pe care le face mereu cu ceea ce (tie din literatur. 4a si iubirea, rzboiul este
e+perien definitiv ce nu poate fi ocolit pentru ca altfel eul s&ar simi limitat, inferior celor care au
fcut aceast e$perien si, mai 'rav, nu s&ar mai putea realiza suflete(te. .ersona"ul are de la inceput
sentimentul c va fi ucis si dup fiecare atac inamic "urnalul de front analizeaz lucid, atent senzaiile,
reaciile in faa morii,el ins inele'e c marea confruntare cu moartea este si un evenimentMsituaie
limit revelatoare: 7rama rzboiului nu e numai ameninarea continu a morii, mcelul si foamea, ct
aceast permanent verificare sufleteasc, acest continuu conflict al eului tu care cunoate altfel ceea
ce cunotea intr-un anumit fel. +!eor'!idiu se deta(eaz de tot ceea ce a trit inainte, de drama 'elosului
provocat de neadecvarea #lei la idealul pe care si l&a fcut, in final eliber%ndu&se. #ste prezentat
prima parte a participrii *om%niei la marea confla'raie, campania din 8rdeal. ,e nareaz trecerea
'raniei, primele lupte cu armata ma'!iar, traversarea cu sacrificii a Gltului, trupele fiind a"utate de
surorile ;anciulea, infruntarea trupelor 'ermane, rnirea lui +!eor'!idiu, discuia cu prizonierul neam
care depl%n'e lipsa de pre'tire a armatei romane.
'er"ona/!$
Ste&an 1heor3hidi!
,tatut literar & persona" principal, rotund, problematic, analitic
,tatut social & student la filosofie, intelectual ce trie(te in lumea ideilor, inadaptat societii0 aspir spre
absolut0
,tatut familial & cstorit din dra'oste cu #la, nepotul politicianului 3ae +!eor'!idiu, si al avarului
:ac!e +!eor'!idiu.
4itate critice
*i cum ni se prezint *tefanB(a un spirit speculativ si oarecum lipsit de simul realitii,care are despre
femei preri disproporionate, fie de adulaie, fie de dispret, fundamental e#oist, centrnd sentimentele
pe e#o-ul propriu, bnuitor din vanitate cel puin la fel de mult ca din iubire, mai de#rab senzual dect
sentimental.
3.;anolescu
;odalitati de caracterizare :caracteriare indirecta :fapte, 'esturi, atitudini, relatii cu celelalte
persona"e, modalit(ile analizei psi!olo'ice
Caracteriare directa: #la: esti de o sensibilitate imposibil
8utocaracterizare :eram inalt si ele#ant,dar e adevrat
c nu-mi fceam dect cte un costum de haine, pe care-l purtam pn se uza !"cum eram subtire,
cum cumpram obiecte pe care le credeam bune n-veam niciun motiv sa fiu in#ri1orat.
-ntrospecia 2 Prbuirea mea luntric era cu att
mai #rea cu ct mi se rupsese totdeodata si a+a sufleteasc 2increderea in puterea mea de deosebire si
ale#ere, in vi#oarea si eficacitatea inteli#enei mele.
8utoanaliza lucid :)iciodata nu m-am simit mai
descheiat de mine insumi, mai nenorocit.
;onolo'ul interior 1notarea senzatiilor,a strilor
fiziolo'ice :(reierul parc mi s-a zemuit, nervii, de atta incordare, s-au rupt ca nite sfori putrede.
.ortretul moral evideniaz comple$itatea intelectualului caracterizat de aspiratia spre absolut, vanitatea
de a fi iubit de una din cele mai frumoase femei, deoarece frumuseea este ec!ivalentul reu(itei sociale, a
succesului (3.;83G)#,4E)0in final #la nu mai este frumoas pt +!eor'!idiu, ci doar o oarecare care
nu merit sacrificiul de care se credea capabil inainte de a participa la rzboi(sa o ucida din 'elozie).
#litismul este o alt trstur, demonstrat de atitudinea de la popot si asociat cu dispreul fa de
ceilalti care nu triesc autentic, nu sunt capabili de iubireaOcerebral?(pasiunea insoit de analiz si care
este form de cunoastere si realizare sufleteasc).8cesta este dublat de un sentiment de nesi'uran
cauzat de comparaia cu tinerii din nalta societate(scena c%nd #la ii sc!imb 'arderoba si rne(te astfel
or'oliul sotului:'m inteles ca in ea se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca
suferea,fara sa spuna din cauza asta.4
.ersona"ul se caracterizeaz si prin disimulare, cunoa(terea si aplicarea unui comportament care s il
fereasc de privirile indiscrete ale celor din "ur asupra propriilor triri.,e observ totodata nervozitatea
provocat de efortul de a se nfr% na,de a se ascunde sub aparene, de a se controla din teama de ridicol
si dorina evitrii scandalului public al dezvluirii sentimentelor sincere. )a Gdobesti, ,tefan se c!inuie
s i(i ascund 'elozia si astfel isi amplific suferina.8cest mod de a aciona provine dintr&un simt al
onoarei foarte dezvoltat(3.;anolescu)
,pecific acestui erou este dorina de a se defini prin e$periene care s ii permit cunoa(terea si
autocunoa(terea asociat cu or'oliul celui care se simte superior ca trire autentic, aspiratie spre
absolut si intelectualitate celor din "ur.
8cestor nsu(iri li se adau' sensibilitatea e$acerbat, fiecare 'est al iubitei fiind analizat lucid si
interpretat(in int%lnirea de la 4%mpulun' soul analizeaz modul in care #la fumeaz si 'esturile studiate
il fac s cread in infidelitatea ei), preferinta pt lumea ideilor&filosofic si inadaptabilitatea la societatea
in care trie(te: nu suport corupia, nu se poate impca cu lipsa de scrupule in afaceri si cu
clientelismul ce caracterizeaz societatea, nu accepta compromisul.
,tefan are capacitatea de a fi ironic, sarcastic, at%t atunci c%nd apr idei la universitate unde este in
elementul su susin%ndu&si cu trie si c!iar obstinat prerile, c%t si in viaa de familie0la masa de la
unc!iul :ac!e, nemulumit de afirmaiile unc!iului 3ae izbucne(te mu(ctor. <c%nd referire la cstoria
acestuia.
+!eor'!idiu este lucid, analitic, preocupat de tririle sale si de atitudinea #lei,devine obsedat de
suspiciunea c este in(elat si caut mereu dovezi, este posesiv consider%nd c #la este indestructibil
le'at de el, c este perec!ea predestinat, etern, edenic: *imeam c femeia aceasta era a mea in
e+emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, c ne intlnisem de la inceputul lumii, peste toate
devenirile, amndoi, si aveam s pierim la fel amndoi.
Comentarea !nei "cene Biscutia de la popota ofierilor il prezint pe ,tefan din propria perspectiv ca
pe un om tensionat, mcinat de probleme interioare, or'olios si dispreuitor la adresa celor din
"ur.,ensibilitatea si nevoia de a o vedea pe #la care&l c!emase la 4ampulun' il fac s se comporte dur, s
rspund caustic, s&si e$prime c!inul interior printr& o atitudine revoltat si revolttoare pt camarazi,
de(i Gri(anu ii inele'e motivaia atunci c%nd il intreab: suferi, Gheor#hidiuleBprile"uind
rememorarea..8v%nd ca punct pe plecare articolul referitor la ac!itarea soului vinovat de crim, brbatii
concentrati pe 6alea .ra!ovei isi e$prima conceptia despre iubire si matrimoniu.
Re$atia c! E$a este prezentat din unicul punct de vedere subiectiv al eroului narator care aspir spre
iubirea absolut.-niial femeia este un model&perec!ea in eternitate&unic prin frumusee fizic si moral,
iar brbatul se crede un adevarat .D'malion sau stp%n al destinului #lei. #l resimte dureros instrinarea
femeii dup ce prime(te averea.,e instrineaz el insu(i de #la: devine bnuitor, o priveste cu oc!i critic,
este 'elos desi nu accept aceasta etic!etare, pretinz%nd c sufer din cauza iubirii si conform concepiei
lui despre iubire si e$isten trebuie crezut, deoarece suferina provine din conflictul dintre idealitate si
realitate.Bescoper treptat c femeia pe care o crede perec!ea etern, superioar celor din "ur si capabil
s triasc autentic este doar o copie, un fals0 se simte dator s ii plateasc presupusa infidelitate si faptul
c nu este de acord cu el, insel%nd&o in patul con"u'al.3u are remuscri pentru 'estul lui,dar continu s
sufere de(i marturise(te c aceast suferin se hrnea din propria substan si este amplificat de
analiza lucid.
,e dovede(te miso'in: sunt clipe cnd ura si dez#ustul meu pt femei devin att de absolute, c socotesc
c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice, se deta(eaz treptat si se desparte de propriul trecut
ls%ndu&i&l #lei, eliber%ndu&se astfel de propriile drame.
COMENTARIU
Context- perioada interbelic in care ptrund formule noi, inovatoare ale
romanului european.Modele: Proust, Gide.
-ncadrare 1) roman interbelic
2)modern subiectiv,ionic
3)psi!olo'ic
/)al e$perientei
H)citadin
9.roman!$ modern "!+iecti( ionic1caracteristici:
&narator persona" 1perspectiva narativ impreun cu
&naraiune la persoana int%i, subiectiv, narator necreditabil
&focalizare intern, diferit de focalizarea zeroMneutr din romanul obiectiv
&accent asupra universului interior: analiz psi!olo'ic, introspecie (privirea nuntru, analiza strilor
suflete(ti si verbalizarea lor prin monolo' interior)
&renunarea la cronolo'ie in favoarea memoriei involuntare0 e$istena unui timp interior, subiectiv si a
altuia e$terior obiectiv
&final desc!is
&autenticitate (impresia de sinceritate absolut, refuzul cli(eelor si al sc!ematismului
psi!olo'ic..ersona"ul este o individualitate, iar conflictele sunt de natur interioar: cu sine si cu
aspiraiile sale)
&romanul este confesiune, "urnal0 pare scris pe msur ce se desf(oar aciunea.
&flu$ul constiinei (te!nic narativ ce const in reproducerea fidel a '%ndurilor, reaciilor interioare,
proceselor suflete(ti obscure, senzaiilor ambi'ue, fenomenelor de con(tiin a(a cum apar ele in mintea
si in sufletul eroului narator0
&morala comun specific romanului doric este inlocuit de morala individual&"!#rema0ia e!$!i
%4oncretul psi!olo'ic lic!ideaz tipolo'ia, iar socialul este inlocuit de intimitate:eroul nu mai urmre(te
s se inte'reze in lume, ci s&(i afirme propria lume0 el se afl in >cutarea timpului pierdut? si a
identitii, iar e$perienele lui se opun lumii0eroul este un solitar, un izolat, un frustrat ce izbndete
prin vanitatea eului (3.;anolescu)0 el este un contemplativ ce se infrunt cu propriile patimi si idealuri.
Roman!$ #"iho$o3ic 1caracteristici:
&interesul romancierului se deplaseaz de la e$terior&realitatea social spre interior 1psi!olo'ie,
realitatea con(tiinei0
&valorific senzaiile, memoria, tririle persona"elor care au frecvent calitatea de naratori0
&lumea este prezentat prin oc!ii acestui persona" narrator: in centrul romanului st con(tiina lui in care
se reflect evenimentele, de multe ori cotidianul0
&investi'aia sufletului se realizeaza prin: flu$ul con(tiintei, memoria involuntar, introspecia, acronia
(efectul neconcordanei dintre istorie@desf(urare lo'ic ,cronolo'ic si timpul narrii0este un artificiu
specific romanului proustian utilizat pt rememorri, nararea in planuri paralele), autenticitatea0
&tendina de deza're'are a persona"ului sub presiunea strilor de con(tiin, a crizelor interioare si de
reconstituire treptat a acesteia0
&naratiunea de multe ori fra'mentar apeleaz la formula "urnalului, a confesiunii, memoriilor0 apar
inserri, flas!&bacK&uri0
&persona"ul este de multe ori un inadaptat la realitatea e$terioar, un nonconformist, un introvertit,
prizonier al propriilor obsesii si conflicte.
*eprezentani:.roust, 6.Noolf, J.JoDce, *ebreanu, 2..apadat&9en'escu,+.-braileanu, 8.2olban,+ib
;i!escu.
Roman a$ ex#erientei
&eroul incearc s se afirme pe sine transform%nd e$istena intr&o suit de e$periene prin care se verific
pe sine si ncearc s se situeze ntr&un absolut al libertii0 pe parcursul e$perienelor el se analizeaz
lucid incerc%nd s&(i descopere slbiciunile0
&iubirea devine o form a afirmrii de sine si se face prezent tema seduciei&modalitate prin care eroul
ia act de propria sa for interioar0
&se e$alt aciunea pt c e$istena se cucere(te si se "ustific prin fapt0
&se utilizeaz te!nicile narative specifice si romanului psi!olo'ic.
*eprezentani:(precursori: ,tend!al si BostoievsKi) 8.+ide, 8.4amus, J..,artre, 8.;alrau$, ;.#liade,
8.2olban, ;. ,ebastian.
U$tima noa#te este 1) un roman modern subiectiv ionic deoarece se caracterizeaz prin unicitatea
perspectivei narative subiective a persona"ului narator necreditabil, timpul subiectiv al
amintirii( evocarea cstoriei cu #la), flu$ul con(tiinei, luciditatea analizei, conflictul interior,
autenticitate, anticalofilie, caracterul de confesiune, "urnal.
2) un roman psi!olo'ic prin: introspecie, acronie, memoria involuntara, flu$ul
con(tiin ei,situarea in centru a con(tiinei eroului care este si liantul celor dou pri, conflictul de natur
interioar&criza de con(tiin, formula narativ, specificul persona"ului: intelectual inadaptat, solitar,
introvertit, prizonier al propriilor obsesii0
3) este un roman al e$perienei prin: problemele prota'onistului: cutarea identitii si a
autenticitii tririi, e$perienele prin care eroul se verific se cunoa(te si se raporteaz la absolut,
te!nicile narative specifice, iubirea ca form a afirmrii de sine.
Vii!nea de"#re $!me
Moderni"m!$, susinut de #. )ovinescu si reprezentat, printre alii, de 4amil .etrescu, este n str%ns
le'tur cu <reud, 2usserl, 9er'son.Gmul devine subiect si obiect al cercetrii (se analizeaz), prive(te
realitatea si timpul prin propria subiectivitate.
4onceptia lui 4amil .etrescu despre roman este suinut in articolul No!a "tr!ct!r- "i o#era $!i
Marce$ 'ro!"t in care prozatorul:
&respin'e viziunea omniscient0 manifest preferin pentru romanul proustian care pune in centrul su
e!$0
&afirm c romancierul poate povesti doar realitatea propriei con(tiine, propriului coninut sufletesc: s
nu descriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce <nre#istreaz simurile mele, ceea ce #ndesc eu!
'ceasta-i realitatea pe care o pot povesti, dar aceasta-i realitatea contiinei mele, coninutului meu
psiholo#ic !7in mine <nsumi eu nu pot iei;
&adopt persoana int%i, sin'ura care poate nara realitatea propriei con(tiine
&susine autenticitatea, trirea autentic in con(tiin
&propune dosare de e$isten
&arat importana memoriei involuntare preluat de la .roust
&este anticalofil, cere scriitorului liminar sinceritate .."fr orto#rafie,fr compoziie, fr stil si
chiar fr cali#rafie;
&este influentat de 9er'son(intuitionismul,timpul ca durata) si 2usserl(fenomenolo'ia): sustine
importanta intuitiei si a faptului ca nu putem cunoaste nimic absolut decat intorcandu&ne in noi
insine,asupra propriului continut sufletesc unde vom descoperi o cur'ere de stari interioare,de ima'ini,
de indoieli.4oncepia asupra cunoa(terii a(az eul in centrul e$istenei si realitatea lui este sin'ura
realitate inre'istrabil ..entru 9er'son, realitatea este durat(vzut din interior), adic devenire
perpetu.
.rezentul este alctuit dintr&o cur#ere de ima#ini ale mele, din trirea mea. 5ste flu+ul contiinei mele,
insusi, de vreme ce alt e+isten nu poate fi dect deducie!
In"tan0e$e com!nic-rii narati(e 1naratorul, ,tefan +!eor'!idiu are si calitatea de persona" care se
confeseaza si incearca sa intelea'a evenimentele, e$perientele traite.4ititorul are in fata doar constiinta
sa in care se reflecta si sunt analizate lucid faptele&e$perienta dra'ostei si a razboiului. <ocalizarea este
una interna, important fiind felul in care persona"ul se raporteaza la evenimente si felul in care acestea se
reflecta in constiinta sa. #ul narativ plasat in centrul naratiunii confera autenticitate te$tului si il
incadreaza in cate'oria romanelor proustiene. ,crisul are rol eliberator si de act de cunoa(tere,deoarece
prin el persona"ul narator se nele'e pe sine si pe ceilali.
'er"#ecti(a narati(a 1impreun cu 1cititorul (tie at%t c%t (tie persona"ul narator, care este subiectiv si
necreditabil, impresiile lui fiind contradictorii..ortretul #lei se realizeaz numai din aceast perspectiv
subiectiv si de aceea apare in antitez la inceputul si in finalul crii.
Str!ct!ra *dou pri unite de con(tiina eroului narator pentru care iubirea si rzboiul sunt e$periene
de cunoa(tere..rimul capitol Aa Piatra (raiului in munte si toat partea a doua descrie rzboiul, iar
capitolele 2(7ia#onalele unui testament4&I (-ltima noapte de dra#oste4 evoc e$perienta dra'ostei.
.artea a doua este un "urnal de front al persona"ului principal ce are la baz "urnalul autorului din timpul
.rimului *zboi ;ondial, iar partea int%i, confesiunea despre iubire este total ficional.*omanul iubirii
este incadrat in cel al rzboiului si este evideniat prin retrospective, amintirea lui 5tefan0 la 4..etrescu
apare memoria voluntar si nu cea involuntar de la .roust, ins ca si la scriitorul francez un eveniment
e$terior, discuia de la popot, declan(eaz rememorarea iubirii .
Cronoto# *este stabilit la nceputul crii in primavara anului 9:9F 1acesta este timpul e$perienei
rzboiului 1timp obiectiv consemnat in "urnalul de front0 e$ist si un timp subiectiv recuperat prin
amintirea iubirii ce relateaz evenimente anterioare rzboiului0 mai apare si un timp al narrii, pus in
valoare de alternanta timpurilor verbale present& perfect compus 6-am scris c-i las absolut tot ce e in
cas, de la obiecte de pre la cri!de la lucruri personale la amintiri.Etilizarea perfectului compus in
finalul crii plaseaz aciunea intr&un timp anterior celui al narrii.
Tit$!$ indic temele romanului: dra'ostea si rzboiul, ordinea acestora ultima, intia si introspecia,
analiza lucid a fram%ntrilor suflete(ti, plon"area in straturile profunde ale con(tiinei si c!iar analiza
subcon(tientului prin substantivul noapte.
Teme: dra'ostea si rzboiul ca e$periene de cunoa(tere si raportare la absolut(iubirea): (u un eu limitat
in infinitul lumii, niciun punct de vedere, nicio stabilire de raporturi nu mai era posibil si deci nicio
putin de realizare sufleteasc., asemenea caren, de nereparat, ar fi fost si o descalificare.(onstiina
mea imi permitea asear s ucid, s m 1udec deasupra le#ilor pentru c nu aveam s-mi reproez, in
sistemul meu sufletesc, nimic, dar tocmai de aceea nu-mi permite laitatea de a evita un pericol, pe care
soldaii cei muli nu-l puteau evita. Aipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, fr s cred in
7umnezeu, nu m-a fi putut realiza -dei am incercat-o -dect intr-o dra#oste absolut.
Inci#it #roul narrator, care nu&(i dezvluie de la inceput numele, isi prezint ipostaza sublocotenent
proaspt, intia dat concentrat si circumstanele reprezentate de indici spaio&temporali:6alea .ra!ovei
intre 9usteni si 8zu'a,191I, inainte de anunarea intrrii *om%niei in rzboi.,unt descrise ironic
pre'tirile rii pentru marea confla'raie, atitudinea critic a persona"ului narator fc%ndu&se simit
inc din prima pa'in: tran(eele construite, 'ropile de lup, toate fortificaiile din zona, de care se
vorbe(te peste tot cu or'oliu si care sunt aprate de oc!ii curio(ilor, sunt de fapt ridicole si infantile prin
anacronismul si fra'ilitatea lor: zece porci i#neti cu boturi puternice ar fi rmat, intr-o 1umtate de zi,
toate intriturile de pe valea Prahovei!"#ropile astea de lup erau nite #ropi ct cele pe care le fac,
1ucndu-se, copiii in nisip, iar in fund aveau btut cte un mic ru,ascuit apoi ca o eap in sus.7up
socotelile marelui stat ma1or romn din 9:9F-adic din timpul btliei de la .erdun-dumanul care
venea la atac avea s calce din neb#are de seam in aceste #ropi si s se <mpun# in epi, fie in talp,
fie in spate.:ran(eele 1ucrie sunt si la B%mbovicioara unde ,tefan este mutat in timpul concentrrii.
4onfesiunea aduce in prim&plan c!inul sufletesc despre a crui cauz cititorul nu este inc informat:
pentru mine, ins, aceast concentrare era o lun# deznde1de.7e multe ori seara la popot era destul
un sin#ur cuvnt ca s trezeasc rscoliri si s <ntrte dureri amorite.*elatarea discuiei de la popot
privitoare la brbatul care (i&a ucis soia infidel si a fost ac!itat are rolul de a introduce cititorul in
problematica romanului si de a&i face cunoscut persona"ul care se define(te printr&o stare de tensiune,
or'oliu si sentimentul superioritii. Biscuia prile"uie(te e$primarea concepiei depre iubire a eroului
narator care, 'raie interveniei unui alt persona", capt identitate.,tefan incearc s obin o permisie
pentru a&(i vedea soia la 4%mpulun' si face tot posibilul pentru a&(i indupleca superiorul, c!iar dac se
dispreuie(te pentru propriul comportament .#l consider iubirea o modalitate prin care se poate atin'e
absolutul, dar si un #roce" de a!to"!3e"tie, pre'tindu&se astfel rememorarea pove(tii de dra'oste si a
matrimoniului e(uat: o iubire mare e mai curnd un proces de autosu#estie !@rebuie timp si trebuie
complicitate pentru formarea ei!"6ubeti <nti din mil, din indatorire, din duioie, iubesti pentru c
tii ca asta o face fericit, ii repei c nu e loial s-o 1i#neti, s ineli atta incredere!"*i treptat ii
trebuie prezena ei zilnic.!",rice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patolo#ic pe
urm.8nterior el e$primase revolta si dispretul fa de conversaia plat a celorlali ofieri, intruc%t
acestia vorbesc neautentic, utiliz%nd cli(ee, formule prefabricate, imprumutate din literatur opuse
autenticitii tririi.
)ina$ Eltimul capitol intitulat (omunicat apocrif (atribuit unui alt autor, nesi'ur, neautentic, scriere
reli'ioas nerecunoscut de canoane) prezint rezolvarea dramei iubirii dup ce eroul trie(te
confruntarea cu moartea in timpul rzboiului.:itlul capitolului su'ereaz transformarea persona"ului in
timpul celei de&a doua e$periente,faptul c este un altul care se raporteaz la #la si la iubire, precum si
sc!imbarea atitudinii fa de iubire, sentiment considerat anterior un adevrat monodeism.:rimis acas
deoarece este rnit, +!eor'!idiu vede 9ucurestiul ca si relaiile cu cei din "ur ca pe ceva necunoscut0
incearca initial s evite ntlnirea cu familia mer'%nd la alt spital.. ;ai int%i, c%nd il viziteaz mama, are
impresia c durerea ei este strin si nu il emoioneaz, fiind instrinat de ea din momentul in care se
aliase cu celelalte rude pentru mo(tenire. 8"uns acas, este nt%mpinat de #la cu demonstraii de
afeciune ins acestea nu il atra' pe ,tefan care observa critic imbtr%nirea ei si mediteaz asupra
armelor ei de seducie de altfel tot armamentul ei cuceritor e parc demodat si nefolositor,ca acele
tranee puerile din munii #raniei.4a si pre'tirile pentru rzboi, armele #lei rm%n fr succes in faa
soului indiferent, deta(at c!iar si c%nd prime(te scrisoarea anonim ce ii confirm suspiciunea c este
in(elat.<r tensiunea de odinioar, doar plictisit, ironic o arat #lei si apoi ii cere divorul calm cu un
z%mbet binevoitor contrariat de faptul c in trecut ar fi putut ucide pentru ea: m #ndesc halucinat c
a fi putut ucide pentru femeia asta!c a fi fost inchis din cauza ei, pentru crim.Besprirea de #la
inseamn renunarea la tot trecutul pe care i&l las ei alturi de o mare parte a averii, su'er%ndu&se astfel
c ,tefan a dep(it e$periena iubirii si c eliberat, se poate indrepta spre alte e$periene de cunoa(tere.
Roman!$ i!+irii ,tefan se cstore(te din dra'oste cu o cole' de la universitate si trie(te fericit c%t
vreme este srac si #la il consider centrul lumii ei, fiind capabil si dornic s i se dedice in totalitate si
sa suporte c!inul unor prele'eri fr sens pentru ea doar pentru a&i fi alturi si a pzi armonia cuplului
.-ubirea are la baz or'oliul lui ,tefan care se simte privile'iat c este iubit de una din cele mai frumoase
fete de la universitate si c aceasta are capacitatea de a i se drui total.6anitos, el simte c identitatea lui
este in relaie cu acesta iubire a #lei: s tulburi att de mistuitor o femeie dorit de toi, s fii att de
necesar unei e+istene, erau sentimente care m adevereau in 1ocul intim al personalitii mele.<emeia
este acum un ideal feminin, frumoas fizic si moral, superioar celor din "ur, 'ata de devotament si
sacrificiu :(u ochii mari,albastri, vii ca nite intrebri de cletar,cu neastmprul trupului tnr,cu #ura
necontenit umed si fra#ed, cu o inteli#ena care irumpea, izvorat tot att de mult din inim ct de
sub frunte, era de altfel un spectacol minunat.!"=cea totul cu pasiune.-neori ispravile ei ineau de
miracol. Be aici dorina lui de a controla destinul femeii alturi de care trieste?destinul tu, fat dra#,
e si va fi schimbat prin mine&imi spuneam sin#ur, rmnnd <ndelun# cu privirea fi+.
;ostenirea aduce cu sine sc!imbarea vieii cuplului si mai ales a #lei pe care ,tefan o descoper altfel:
mai puin feminin, interesat de bani, avere, de lupta pentru a&i pstra, dornic de distracii si de
activiti mondene alturi de 8ni(oara, mult mai puin supus si cu alte 'usturi dec%t soul ei pentru care
banii nu reprezint o preocupare. ,tefan se simte nu numai dezam'it de superficialitatea #lei, ci (i
umilit c%nd ea il compar cu noii prieteni si consider c trebuie s i(i innoiasc 'arderoba: *imeam c
nici nu era sin#ura inferioritate pe care mi-o #sea. Pare-se c snobii, pe care ea ii admira acum, aveau
un stil al lor, pe care eu nu-l aveam, vedeam cum zi de zi femeia mea se instrina in preocuprile si
admiraiile ei, de mine. .rocesul observat de prota'onist este ireversibil si continu cu bnuiala c este
in(elat atunci c%nd intr in scen +ri'oriade. Be altfel, intrea'a retrospectiv a iubirii st sub semnul
acestei bnuieli, dup cum demonstreaz inceputul capitolului al doilea: 5ram insurat de doi ani si
1umtate cu o cole# de la universitate si bnuiam c m inal.7in cauza asta nici nu puteam s-mi
dau e+amenele la vreme. 6mi petreceam timpul spionndu-i prieteniile, urmrind-o, fcnd probleme
insolubile din interpretarea unui #est, din nuana unei rochii si din informarea lturalnic despre cine
tie ce vizit la vreuna din mtuile ei. 5ra o suferin de neinchipuit care se hrnea din propria
substan. -ubirea 1vanitate ce demonstreaza influena lui ,tend!al se asociaz cu 'elozia si c!inul
luntric provocat de sentimentul ridicolului fc%ndu&l pe ,tefan s mrturiseasc macinarea interioar,
procesul disoluiei personalitii sale. G scen semnificativ pentru suferinta provocat de 'elozia pe
care eroul o respin'e consider%nd ca sufer din cauza iubirii si or'oliului c s&a in(elat in privina
perec!ii este cea de la Gdobe(ti unde cuplul mer'e in e$cursie, deoarece noii lor prieteni din lumea bun
a 9ucurestiului au plcerea acestor cltorii in band. ,tefan este siderat si apoi oripilat de sentimentul
c este in plus, c face parte alturi de #la si +ri'oriade dintr&un triun'!i amoros in care i s&a atribuit
rolul soului in(elat. #$cursia devine o tortur ce se manifest fizic printr&o stare asemntoare bolii, desi
el i(i disimuleaz suferina pr%nd de o veselie e+cesiv. Bescoper acum inautenticitatea nevestei lui cu
un sentiment de durere si dez'ust care se rsfr%n'e asupra tuturor femeilor: Printr-o ironie dureroas,
eu descopeream acum, treptat, sub o madon crezut autentic, ori#inalul2 un peisa1 si un cap strin si
vul#ar. *elaia continu cu certuri, despriri si impcri p%n c%nd +!eor'!idiu este concentrat si
c!emat la 4%mpulun' de #la. 4apitolul -ltima noapte!constituie sf%r(itul evocrii pove(tii de
dra'oste(o adevrat povestire in ram) si intoarcerea in timpul precizat in incipit. #la decade si mai
mult in oc!ii soului atunci c%nd la 4ampulun' ii cere s o asi'ure financiar in cazul morii lui in rzboi,
iar 'elozia atin'e cote paro$istice c%nd il vede pe +. in ora( si !otr(te s ii omoare pe cei doi
amani.*zboiul il face s se deta(eze de drama provocat de iubirea pe care analiza lucid o
sporeste,deoarece la 4..etrescu iubirea are un caracter cerebral nefiind un simplu sentiment, ci un
fenomen intelectual: afectele ca si durerea de dini se intensific dac le #ndeti, dac implic
luciditatea.-ubirea este un e(ec pentru prota'onistul care aspir spre absolut si care consider c
indr#ostiii au drept de via si de moarte unul asupra celuilalt.#l d dovad de posesivitate si
inadaptare la lumea cu care nu este compatibil, de necunoa(terea #lei, idealizat la inceputul romanului,
si ironizat in final unde i se atribuie o ur%ire de ordin moral si fizic ce-a #sit la ea,dra#Bs ucid
pentru ea!nu mai putea #si alta la felB
Roman!$ r-+oi!$!i 1ilustreaz influena lui ,tend!al ca si partea referitoare la iubire, pentru c aduce
o noua perspectiv asupra acestuia. #venimentele sunt privite ca si in romanul Mnstirea din Parma
din un'!iul de vedere al participantului direct si infi(eaz ceea ce trie(te acesta. Bin acest punct de
vedere, +!eor'!idiu este un alt <abrice del Bon'o ce inre'istreaz ordinele contradictorii, atacurile si
retra'erile, mi(crile !aotice fr sens ale trupelor, scene apocaliptice ca in capitolul )e-a acoperit
pmntul lui 7umnezeu, fri'ul, suprrile pricinuite de boal, spaima c ar putea fi trimis acas din
cauza unei banale dureri si ar fi acoperit astfel de ridicol, frica din faa morii, ncercarea animalic de a
se salva a oricruia dintre combatani. *zboiul este demitizat si romanul demonstreazp atitudinea
autorului care refuz literatura eroic si efervescena ca sifonul prin intrebrile pe care prota'onistul si
le pune, prin comparaiile pe care le face mereu cu ceea ce (tie din literatur si mai ales din crile de
citire: =aptul c voi nvli ca in crile de citire impotriva unor tranee inesate de armata duman, c
voi fi sub bara1e de artilerie m uluiete, pare scris de o mn nevzut. 4a si iubirea, rzboiul este
e+perien definitiv ce nu poate fi ocolit pentru ca altfel eul s&ar simi limitat, inferior celor care au
fcut aceast e$perien si, mai 'rav, nu s&ar mai putea realiza suflete(te: )u pot s dezertez cci, mai
ales,n-a vrea s e+iste pe lume o e+perien definitiv, ca aceea pe care o voi face, de la care s
lipsesc, mai e+act s lipseasc ea din <ntre#ul meu sufletesc. 'r avea fa de mine, cei care au fost
acolo, o superioritate care mi se pare inacceptabil. 'r constitui pentru mine o limitare. .ersona"ul are
de la inceput sentimentul c va fi ucis si dup fiecare atac inamic "urnalul de front analizeaz lucid, atent
senzaiile, reaciile in faa morii,el ins inele'e c marea confruntare cu moartea este si un
evenimentMsituaie limit revelatoare: 7rama rzboiului nu e numai ameninarea continu a morii,
mcelul si foamea, ct aceast permanent verificare sufleteasc, acest continuu conflict al eului tu
care cunoate altfel ceea ce cunotea intr-un anumit fel. +!eor'!idiu se deta(eaz de tot ceea ce a trit
inainte, de drama 'elosului provocat de neadecvarea #lei la idealul pe care si l&a fcut, in final
eliber%ndu&se. #ste prezentat prima parte a participrii *omaniei la marea confla'raie, campania din
8rdeal. ,e nareaz trecerea 'raniei, primele lupte cu armata ma'!iar, traversarea cu sacrificii a
Gltului, trupele fiind a"utate de surorile ;anciulea, infruntarea trupelor 'ermane, rnirea lui
+!eor'!idiu, discuia cu prizonierul neam care depl%n'e lipsa de pre'tire a armatei romane.
'er"ona/!$
Ste&an 1heor3hidi!
,tatut literar & persona" principal, rotund, problematic, analitic
,tatut social & student la filosofie, intelectual ce trie(te in lumea ideilor, inadaptat societii0 aspir spre
absolut0
,tatut familial & cstorit din dra'oste cu #la, nepotul politicianului 3ae +!eor'!idiu, si al avarului
:ac!e +!eor'!idiu.
4itate critice
*i cum ni se prezint *tefanB(a un spirit speculativ si oarecum lipsit de simul realitii,care are despre
femei preri disproporionate, fie de adulaie, fie de dispret, fundamental e#oist, centrnd sentimentele
pe e#o-ul propriu, bnuitor din vanitate cel puin la fel de mult ca din iubire, mai de#rab senzual dect
sentimental.
3.;anolescu
;odalitati de caracterizare :caracteriare indirecta :fapte, 'esturi, atitudini, relatii cu celelalte
persona"e, modalit(ile analizei psi!olo'ice
Caracteriare directa: #la: esti de o sensibilitate imposibil
8utocaracterizare :eram inalt si ele#ant,dar e adevrat
c nu-mi fceam dect cte un costum de haine, pe care-l purtam pn se uza !"cum eram subtire,
cum cumpram obiecte pe care le credeam bune n-veam niciun motiv sa fiu in#ri1orat.
-ntrospecia 2 Prbuirea mea luntric era cu att
mai #rea cu ct mi se rupsese totdeodata si a+a sufleteasc 2increderea in puterea mea de deosebire si
ale#ere, in vi#oarea si eficacitatea inteli#enei mele.
8utoanaliza lucid :)iciodata nu m-am simit mai
descheiat de mine insumi, mai nenorocit.'m crezut atta vreme c eu sunt sin#urul motiv de durere sau
de bucurie pt femeia mea, iar azi descopeream c ochii ei sunt #ata s pln# pt altul, c suferea si ea,
plpnd, ceea ce eu induram ros in adnc de douazile, dar ea pt un om care mie mi se prea cel
dinti venit.
;onolo'ul interior 1notarea senzatiilor,a strilor
fiziolo'ice :(reierul parc mi s-a zemuit, nervii, de atta incordare, s-au rupt ca nite sfori putrede.
.ortretul moral evideniaz comple$itatea intelectualului caracterizat de aspiratia spre absolut, vanitatea
de a fi iubit de una din cele mai frumoase femei, deoarece frumuseea este ec!ivalentul reu(itei sociale, a
succesului (3.;83G)#,4E)0in final #la nu mai este frumoas pt +!eor'!idiu, ci doar o oarecare care
nu merit sacrificiul de care se credea capabil inainte de a participa la rzboi(sa o ucida din 'elozie).
#litismul este o alt trstur, demonstrat de atitudinea de la popot si asociat cu dispreul fa de
ceilalti care nu triesc autentic, nu sunt capabili de iubireaOcerebral?(pasiunea insoit de analiz si care
este form de cunoastere si realizare sufleteasc).8cesta este dublat de un sentiment de nesi'uran
cauzat de comparaia cu tinerii din nalta societate(scena c%nd #la ii sc!imb 'arderoba si rne(te astfel
or'oliul sotului:'m inteles ca in ea se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca
suferea,fara sa spuna din cauza asta.4
.ersona"ul se caracterizeaz si prin disimulare, cunoa(terea si aplicarea unui comportament care s il
fereasc de privirile indiscrete ale celor din "ur asupra propriilor triri.,e observ totodata nervozitatea
provocat de efortul de a se nfr% na,de a se ascunde sub aparene, de a se controla din teama de ridicol
si dorina evitrii scandalului public al dezvluirii sentimentelor sincere. )a Gdobesti, ,tefan se c!inuie
s i(i ascund 'elozia si astfel isi amplific suferina.8cest mod de a aciona provine dintr&un simt al
onoarei foarte dezvoltat(3.;anolescu)
,pecific acestui erou este dorina de a se defini prin e$periene care s ii permit cunoa(terea si
autocunoa(terea asociat cu or'oliul celui care se simte superior ca trire autentic, aspiratie spre
absolut si intelectualitate celor din "ur :,r#oliului meu i se pune acum si o alt problem.)u pot sa
dezertez caci mai ales,n-as vrea sa e+iste pe lume o e+perienta definitiva ca aceea pe care o voi face,de
la care sa lipsesc,mai e+act sa lipseasca ea din intre#ul meu sufletesc.'r avea fata de mine,cei care au
fost acolo,o superioritate,care mi se pare inacceptabila.'r constitui pentru mine o limitare.
8cestor nsu(iri li se adau' sensibilitatea e$acerbat,fiecare 'est al iubitei fiind analizat lucid si
interpretat(in int%lnirea de la 4%mpulun' soul analizeaz modul in care #la fumeaz si 'esturile studiate
il fac s cread in infidelitatea ei), preferinta pt lumea ideilor&filosofic si inadaptabilitatea la societatea
in care trie(te: nu suport corupia, nu se poate impca cu lipsa de scrupule in afaceri si cu
clientelismul ce caracterizeaz societatea, nu accepta compromisul.
,tefan are capacitatea de a fi ironic, sarcastic, at%t atunci c%nd apr idei la universitate unde este in
elementul su susin%ndu&si cu trie si c!iar obstinat prerile, c%t si in viaa de familie0la masa de la
unc!iul :ac!e, nemulumit de afirmaiile unc!iului 3ae izbucne(te mu(ctor:7e cele mai multe ori,
printele, care las avere copiilor, le transmite si calitile prin care a fcut averea2 un obraz mai #ros,
un stomac in stare sa di#ereze si ou clocite, ceva din sluenia nevestei luate pt averea ei, neaprat o
ir a spinrii fle+ibil ca nuiaua.
+!eor'!idiu este lucid, analitic, preocupat de tririle sale si de atitudinea #lei,devine obsedat de
suspiciunea c este in(elat si caut mereu dovezi, este posesiv consider%nd c #la este indestructibil
le'at de el, c este perec!ea predestinat, etern, edenic: *imeam c femeia aceasta era a mea in
e+emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, c ne intlnisem de la inceputul lumii, peste toate
devenirile, amandoi, si aveam s pierim la fel amndoi.
Comentarea !nei "cene Biscutia de la popota ofierilor il prezint pe ,tefan din propria perspectiv ca
pe un om tensionat, mcinat de probleme interioare, or'olios si dispreuitor la adresa celor din
"ur.,ensibilitatea si nevoia de a o vedea pe #la care&l c!emase la 4ampulun' il fac s se comporte dur, s
rspund caustic, s&si e$prime c!inul interior printr& o atitudine revoltat si revolttoare pt camarazi,
de(i Gri(anu ii inele'e motivaia atunci c%nd il intreab: suferi, Gheor#hidiuleBprile"uind
rememorarea..8v%nd ca punct pe plecare articolul referitor la ac!itarea soului vinovat de crim, brbatii
concentrati pe 6alea .ra!ovei isi e$prima conceptia despre iubire si matrimoniu.
Re$atia c! E$a este prezentat din unicul punct de vedere subiectiv al eroului narator care aspir spre
iubirea absolut.-niial femeia este un model&perec!ea in eternitate&unic prin frumusee fizic si moral,
iar brbatul se crede un adevarat .D'malion sau stp%n al destinului #lei.
#l resimte dureros instrainrea femeii dup ce prime(te averea.,e instrineaz el insu(i de #la: devine
bnuitor, o priveste cu oc!i critic, este 'elos desi nu accept aceasta etic!etare, pretinz%nd c sufer din
cauza iubirii si conform concepiei lui despre iubire si e$istent trebuie crezut, deoarece suferina provine
din conflictul dintre idealitate si realitate.Bescoper treptat c femeia pe care o crede perec!ea etern,
superioar celor din "ur si capabil s triasc autentic este doar o copie, un fals0 se simte dator s ii
plateasc presupusa infidelitate si faptul c nu este de acord cu el, insel%nd&o in patul con"u'al.3u are
remuscri pentru 'estul lui,dar continu s sufere de(i marturise(te c aceast suferin se hrnea din
propria substan si este amplificat de analiza lucid.
,e dovede(te miso'in: sunt clipe cnd ura si dez#ustul meu pt femei devin att de absolute, c socotesc
c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice, se deta(eaz treptat si se desparte de propriul trecut
ls%ndu&i&l #lei, eliber%ndu&se astfel de propriile drame.
O#inia *omanul lui 4amil .etrescu reprezint o modalitate de sincronizare a literaturii noastre cu cea
occidental in perioada interbelic, fiind si o concretizare a concepiei despre literatur a scriitorului care
susine noocraia (dominaia intelectualitii)si noul roman al crui model este .roust.
INTELECTUALUL
-ntelectualul in #ni'ma Gtiliei si Eltima noapte&asemanari si deosebiri
'reentarea romane$or
A"emanari
8mbele cri aparin perioadei interbelice si descriu societatea bucure(tean la inceputul sec al 77 lea0
ele sunt astfel romane citadine, concretiz%nd indemnurile lui # )ovinescu in ceea ce prive(te
modernizarea literaturii romane.
4eo"e+iri
#.G. este roman realist balzacian cu elemente moderne, deoarece +.4 consider ca romanul balzacian
este mai aproape de realitile rom%nesti ale vremii0
E.3 este un roman modern subiectiv al crui model este .roust: 4 .etrescu este de prere c romanul
balzacian este anacronic in condiiile dezvoltrii societii interbelice0
Inci#it!$ are elemente commune(cronotop, persona") scopul este ins diferit: ima'inea societatii
bucurestene, a mediului cruia i aparin persona"ele in #.G si motivarea comportamentului
prota'onistului, a atitudinii ironice in cazul romanului E.3P
)ina$!$ inc!is #.G. Mdesc!is E.3.
'er"#ecti(a narati(a dindrt #.GMimpreun cuE.3.
E$emente com!ne0 iubirea, ima'inea bur'!eziei bucurestene, tipuri de persona"e&:arivistul (,tnic
*aiu, 3ae +!eor'!idiu) avarul( 4ostac!e +iur'iuveanu, :ac!e +!eor'!idiu), scene de 'rup
reprezentative pt mentalitatea persona"elor si problematica prozelor, mediul universitar, al familiei, al
distractiilor specifice, inclusiv element de vestimentaie, conflictul interior al persona"elor masculine
principale.
Inte$ect!a$!$
-ma'inea intelectualului : <eli$ ,ima, student la medicin si apoi doctor, profrsor universitar si ,tefan
+!eor'!idiu, student la filosofie si apoi sublocotenent in armata rom%n0
A"emanari "i deo"e+iri
&6%rsta&:tineri 1ambii studeni pe parcursul actiunii, cel putin parial, deoarece ,tefan are si ipostaza de
sublocotenent, particip%nd la .rimul *azboi ;ondial
&4onditia sociala:intelectuali si aparin unor familii de intelectuali: tatal este doctor in cazul lui
<eli$(doctorul ,ima din -asi), profesor universitar in cazul lui ,tefan(4orneliu)0
&-ncadrare: persona"e principale, reflector&<eli$, narator&,tefan0 orfani0 <eli$ nu are un model patern sau
matern din cauza situatiei familiale0,tefan pare a avea un model patern: i ia aprarea tatlui decedat
preocupat de cultur si nu de bani, are relaii reci cu mama si surorile dup ce acestea ii intenteaz
proces alturi de 3ae pt mo(tenire.
<eli$ este tipul ambiiosului ,dar si intelectualul superior, t%nrul surprins in procesul maturizrii. ,tefan
este intelectualul superior ce aspira spre absolut, inadaptat societii in care traieste0<eli$ este construit
ca persona" tipolo'ic, iar ,tefan ca individualitate0
&8mbii parcur' e$periene cu valoare iniiatic, de cunoa(tere ins in scopuri diferite:,tefan probeaz
imposibilitatea atin'erii absolutului prin iubire, relaia cu #la, idealizat initial de ,tefan, dovedindu&se
un e(ec.
<eli$ se maturizeaz dar e$periena iubirii "uvenile este tot un esec0Gtilia este si ea idealizat de <eli$ ce
prefer uneori s stea cu lucrurile ei si nu cu ea ins(i0ambii nu intele' personalitatea feminin si
construiesc o ima'ine ideal a acesteia.
&8mbele iubiri stau sub semnul incertitudinii: suspiciunea de a fi in(elat in cazul lui ,tefan si
nesi'urana privind dra'ostea Gtiliei in ceea ce&l prive(te pe <eli$0
-n am%ndou situaiile e$ist triun'!iuri amoroase: <eli$&Gtilia&.ascalopol, ,tefan& #la&+ri'oriade0cei
doi intelectulai vd in femeie un spri"in al lor, in timp ce ele, Gtilia si #la, vor s plac si se inte'reaz
perfect in viata bur'!eziei bucurestene din primele 2 decenii ale sec. al 77 lea.
8mbele persona"e masculine au aventuri erotice desi sufer din dra'oste: <eli$ se iniiaz in tainele
amorului cu +eor'eta, iar ,tefan o in(ala pe #la cu o femeie u(oar c!iar in patul con"u'al.
&Caracteri"tici: )e$ix este un raional cu scopuri clare in via: reu(ita profesional in domeniul
medicinei si cstoria cu Gtilia0 este inteli'ent, profund, educat, sensibil, fr e$perien de via la
inceputul crii0 are finete, delicatee,moralitate, onestitate0 este dedicat Gtiliei, 'elos pe .ascalopol,
uimit de averea pe care o descoper la v%rsta ma"oratului0vulnerabil in faa rutii 8'laei si a
insinurilor lui ,tnic din cauza tinereii0 parcur'e un proces al maturizrii inclusiv prin dra'oste unde
se las condus de fat0 are succes social.
Ste&an este student la filosofie, aspir spre absolut, fr le'turi str%nse cu familia, cstorit de t%nr0
srac la inceput, inteli'ent, profund , analitic, educat ,!ipersensibil, fr preocupari materiale, or'olios
,incapabil de compromisuri, dezinteresat de reu(ita social0vrea s domine femeia iubit, s fie cel care ii
conduce destinul, pare a fi matur c!iar de la inceputul crii si i(i impune punctul de vedere asupra
iubirii, societii, lumii, rostului fiinei in lume.
8mbii parcur' e$periena iubirii si o a doua e$perien de cunoa(tere: cariera in cazul lui <eli$, rzboiul
in cazul lui ,tefan0 pe <eli$ aceast e$perienta il ancoreaz in societate(desi aceasta este ipocrit,
superficial, mr'init), el a"un'%nd in lumea bun a 9ucurestiului prin cstorie0 pt ,tefan e$periena
rzboiului are rolul de a&l indeprta si mai mult de societatea pe care o vede fals, ipocrit, mr'init,
superficial.
&Moda$itati de caracteriare& specifice romanului balzacian: portret direct, fi(a bio'rafic si modaliti
moderne&introspecia, analiza psi!olo'ic, monolo'ul interior0
E(o$!tia c!#$!ri$or%iubirea e(uat, motivarea e(ecului si a despririi provocate de Gtilia si ,tefan0 in
final ambele eroine se banalizeaz, i(i pierd aerul eni'matic atracia asupra persona"elor masculine0
ambele se caracterizeaza prin superficialitate, coc!etrie, rafinament, frumusete, ele'an, 'enerozitate,
spontaneitate.
Scene "emni&icati(e: asemanari:
% masa de la unc!iul :ac!e in EltimaP si "ocul de table si carti in #.G
& 4omunicat apocrif(Eltima) si epilo'ul(#.G) in ceea ce priveste atitudinea persona"elor masculine fa
de obiectul pasiunii lor si decderea celor dou persona"e feminine.
;.#liade
3.;anolescu despre proza lui #liade:
.roza lui apartine perioadei interbelice , mai precis 'ruparii influentate de filosofia lui
3.-onescu si a lui +..apini precum si de literatura lui 8 +ide...t 'eneratia lui ;# cultura
inseamna e$perienta personala, asumarea vietii(vezi romanul e$perientei),iar baza
acesteia este una reli'ioasa.;isticismul este si el o trasatura a conceptiei acestei 'eneratii.
Intoarcerea din Rai este un roman cu teza ca toate cele ale tineretii autorului si
promoveaza revolta tinerilor impotriva batranilor, a valorilor traditionale care nu mai au
ecou in sufletele si mintea tinerilor care populeaza romanul lui ;.#.si propune o noua
morala&amoralitatea ale carei ori'ini se pot 'asi in filosofia lui 3-#:=,42#0atitudinea
persona"elor implica spleen&ul perpetuu, e$perienta dro'urilor , a alcoolului , a
se$ualitatii,ezitarea, deruta.4onceptia lui #liade asupra romanului e$primata prin
intermediul unui persona" are la baza increderea in e$perienta, autenticitate ,traire
nemi"locita a realitatii:romanul este&realitatea oricarui tanar&o#linda vietii&!orice
altceva e literatura, orice nu izvoraste din senzatiile
proaspete,tactile,imediate.5+periente!" numai e+periente.'utenticitate;1urnal
intim,spovedanie despre tot si toate.*crie repede.&8stfel este definita antiliteratura care
fusese teoretizata si de 4amil .etrescu.8ceasta conceptie este reluata de 'eneratia 2000.
Incadrare
Maitre:i este un roman al ex#erientei, unul erotic si in acelasi timp unul e$otic .
#ste un roman al e$perientei pt ca valorifica trairea intensa a persona"elor,se remarca prin
autenticitatea formulei narative:te!nica "urnalului, amintirea, folosirea scrisorilor, finalul
desc!is, caracterul confesiv&e$primarea sincera a trairii si analiza acesteia.,ursa de
inspiratie este c!iar povestea de dra'oste traita de autor in -ndia cu fiica profesorului
Bas'upta.8stfel 8llan, persona"ul principal devine un alter e'o al autorului.
/omanul e+perientei se caracterizeaza prin2
-eroul incearca sa se afirme pe sine transformand e+istenta intr-o suita de e+periente
prin care se verifica pe sine si incearca sa se situeze intr-un absolut al libertatii;pe
parcursul e+perientelor el se analizeaza lucid incercand sa-si descopere slabiciunile;
-iubirea devine o forma a afirmarii de sine si se face prezenta tema seductiei-modalitate
prin care eroul ia act de propria lui forta interioara;-se e+alta actiunea pt ca e+istenta se
cucereste si se 1ustifica prin fapta;prin actiune si dra#oste ;
-se utilizeaza tehnicile narative specifice si romanului psiholo#ic;-reprezentanti2Gide,
(amus, *artre, Malrau+;5liade, >olban.
:e$tul este un roman erotic din cauza povestii de dra'oste inc!eiata tra'ic
intre un european si o ben'aleza.
1enea )a baza romanului se 'asesc elemente bio'rafice& povestea de dra'oste traita de
#liade insusi in -ndia cu fiica profesorului sau Bas'upta.,criitorul marturiseste ca a
sc!imbat numele persona"elor, mai putin al prota'onistei ,insa ca la 4alcutta cititorii ar fi
putut usor descoperi realul ca a dat nastere universului fictional.4artea lui #liade are de
altfel si replica ;aitreDiei Bevi 7ra#ostea nu moare .
Tema este iubirea incompatibila dintre doi tineri apartinand unor culturi ,
reli'ii si mentalitati diferite (occidentala si orientala)
MaitreDi este si un roman exotic deoarece 8llan ,prin ;aitreDi este
fascinat de intrea'a -ndie , de comple$itatea sufletului indian ,de cultura milenara a
acestei zone si la un moment dat,calauzit de sentiment doreste sa treaca la !induism.
'er"#ecti(a narati(a este una subiectiva a persona"ului narator ce
relateaza la persoana 1, analizand evenimentele, trairile, cu luciditate.-n tesatura
discursului narativ final sunt incluse "urnalul din timpul evenimentelor pe care 8llan il
citeste si il foloseste imbo'atindu&l cu amintiri, observatii,e$plicatii, comentariile pe
seama adnotarilor din "urnal si confesiunea finala&cartea insasi pe care scriind&o eroul
narator are ocazia sa retraiasca povestea de iubire si sa intelea'a mai bine ceea ca a trait,
propriul comportament si mai ales cel al ;aitreDei ce ramane invaluit in mister.8utorul
utilizeaza formula autenticitatii sporita de te!nica moderna a punerii in abis utilizata si de
+ide ,ale carui influente se simt si in alte romane.(punere in abis&consta in inserarea intr&
o scriere literara a unui te$t:titlu,motto,citat, naratiune scurta ce rezuma sau concentreaza
elementele semnificative ale te$tului0este un procedeu de o'lindire ate$tului in el insusi&
autoreflectare0e$.2amlet&piesa pusa in scena de eroul principal ce reprezinta c!iar
povestea tra'ediei0)
Biscursul narativ este construit pe o dubla perspectiva temporala&cea din
timpul participarii effective la povestea de dra'oste, aimplicarii totale si cea ulterioara,
modalitate prin care se relativizeaza evenimentele..erspectiva eroului narator se modifica
pe masura ce scrie confesiunea .
Con&$ict!$ este de factura interioara ,in sufletul lui 8llan , polii lui fiind
pasiunea erotica si analiza lucida ,specifica intelectualului0acest conflict este dublat de cel
dintre doua civilizatii si mentalitati : mai intai cea a europeanului care prin dra'oste
descopera -ndia si astfel se initiaza in tainele cunoasterii, c!iar daca aceasta initiere este
doar o e$perienta esuata in final&in ceea ce priveste cuplul si persona"ul care , in ciuda
finalului tra'ic al iubirii ramane imbo'atit de pe urma ei, verificandu&si totodata forta
interioara si trairea autentica0apare in te$t si conceptia indiana asupra dra'ostei prin
trsirile si marturisirile ;aitreDei0astfel , prima dra'oste a fetei a fost pomul numit sapte
frunze,urmata de sentimental cast pt un tanar necunoscut , apoi s&a dedicat 'urului ei,
:a'ore , o iubire spirituala intre discipol si maestru pt ca sa se abandoneze in final iubirii
interzise pt 8llan, care ii aduce nu numai e$tazul pasiunii ,ci si un sentiment de culpa.
Cronoto# actiunea se desfasoara in cea mai mare parte a ei in 4alcutta, in
perioada interbelica&1929.
Str!ct!ra 1H capitole .
Inci#it 1confesiunea lui 8llan debuteaza cu marturisirea ca nu&si
aminteste e$act ziua intalnirii cu ;aitreDi si acest fapt il face sa ezite , in ceea ce priveste
evocarea povestii de iubire.:ot in incipit, prin intermediul perspectivei subiective a
naratorului persona" , cititorul face cunostinta cu eroina feminina, pe care acesta o
considera urata , cu trasaturi prea puternice si o vitalitate&senzualitate e$a'erata pt un
european insa fara sa&si dea seama este atras de tanara ben'aleza a carei piele aramie o
aseama cu a unei zeite:cu ochii ei prea mari si prea ne#ri,cu buzele carnoase si rasfrante,
cu sanii puternici, de fecioara ben#aleza crescuta prea plin ca un fruct trecut in
copt.8stfel ,c!iar din incipit este evident conflictul de natura interioara specific acestui
tip de roman , a carui focalizare este una interna.Be asemenea apare de la inceput
diferenta dintre fata, reprezentanta a -ndiei autentice si 'rupul de prieteni ai lui 8llan 1
euro&asiaticii care dispretuiesc pe indi'eni si traiesc dupa modelul de viata occidental.
)ina$!$ este unul desc!is , accentuand framantarile persona"ului narrator si
misterul fetei, neinteleasa de el ,incertitudinile persistand si atunci cand relatia nu mai
poate fi reluata si sfarsitul dra'ostei este evident:*i daca n-ar fi decat o pacaleala a
dra#ostei meleB7e ce sa credB7e unde sa stiu euB 's vrea sa privesc ochii MaitreDiei.-n
ceea ce priveste deznodamantul povestii de iubire, acesta este unul tra'ic, deoarece 8llan
este obli'at sa paraseasca -ndia, iar ;aitreDi, desi isi dezonoreaza familia ,dandu&se unui
vanzator de fructe pt a fi alun'ata din casa, nu reuseste sa se elibereze. #rosul se imbina
ca toate marile povesti de dra'oste cu :!anatos , deoarece sora ;aitreDiei moare ,tatal se
imbolnaveste 'rav si orbeste.
Acti!nea este prezentata din perspectiva subiectiva a persona"ului narator,8llan, tanar
in'iner en'lez atras de -ndia ,dar si dornic de o cariera ce lucreaza la o societate de
canalizare a deltei..lecat in "un'la, pentru a suprave'!ea lucrarile de la :ambuK si
8ssam , 8llan se imbolnaveste de malarie , este spitalizat si invitat sa&si petreaca
perioada de convalescenta in casa in'inerului 3arendra ,en, superiorul sau care
intentioneaza sa il adopte ca fiu si astfel sa poata pleca in 8n'lia cu intrea'a
familie.8llan nu cunoaste planul familiei ,en si intele'e 'resit incura"arile de a se
imprieteni cu ;aitreDi.-n casa in'inerului -ndian ,8llan ia contact cu modul
traditional de viata si si este fascinat treptat de fata de 1I ani de care se
indra'osteste.8propierea dintre cei doi tineri este realizata prin lectiile de franceza si
ben'aleza , "ocul cartilor, al privirilor,al mainilor,al picioarelor.,edus de "ocul fetei,
desi la inceput nu recunoaste ca este indra'ostit, tanarul en'lez trieste puternic
pasiunea , paralel analizandu&se cu lucuditate si doreste c!iar sa treaca la 2induism.,
in speranta ca se va putea casatori cu ;aitreDi.-n ceea ce o priveste , fata stie
adevaratele intentii ale familiei si atitudinea fata de europeni a ben'alezilor,dar are
cura"ul sa nesocoteasca vointa parintilor 0 inainte de a se darui lui 8llan oficiaza o
lo'odna mistica, un "uramant in fata elementelor fundamentale ale lumii si ii
inmaneaza iubitului un inel lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene-din fier si
aur-ca doi serpi incolaciti,unul intunecat si altul #alben ,cel dintai reprezentand
viriliatea, celalalt feminitatea.<ericirea cuplului este intrerupta brutal de 3arendra
,en ,deoarece sora fetei, 4!abu, dezvaluie neintentionat sentimentele celor doi
tineri.8llan este alun'at si petrece o perioada de c!in ,boala ,suferinta dupa care se
retra'e in 2imalaia pt meditatie si contemplatie.8ici o intalneste peJenia -saac, cu
care are o aventura prin intermediul careia afla ca nu se poate desprinde de ;aitreDi,
ca alaturi de ea a trait un sentiment plenar, unic ,dar imposibil de pastrat in conditiile
dat&tatal fetei nu poate accepta casatoria acesteria in afara castei, pt ca acest fapt ar
insemna de'radarea familiei.#l pleaca la ,in'apore unde se intalneste(dupa un timp)
cu nepotul d&nei ,en de la care afla de 'estul disperat al ;aitreDiei de a se darui unul
vanzator de fructe.3arendra ,en se imbolnaveste si orbeste, 4!abu moare , familia
trecand printr&o perioada tra'ica ,dar si in aceste conditii nu o alun'a pe fiica cea
mare.
-n pa'inile cartii sunt puse fata in fata doua ima'ini ale -ndiei:cea traditionala&eterna si
cea istorica ,supusa unui proces de europenizare si marcata de framantari politice.8stfel ,
romanul infatiseasa procesul transformarii societatii indiene 1de la traditional la modern,
de la etern la istorie, ceea ce simbolizeaza caderea in profan, pierderea le'aturii cu sacrul.
'er"ona/e$e%Maitre:i
.ortretul fetei este realizat in intre'ime din perspectiva subiectiva a eroului narator care
are opinii diferite asupra ei,isi sc!imba atitudinea, o vede cand urata cand atra'atoare,
senzuala dar si pura ,misterioasa, fascinanta si se considera nu indra'ostit ,ci
vra"it..erspectiva lui 8llan este una e$terioara universului e$otic al ;aitreDiei
,europeanul neintele'and f bine conceptia -ndiana ,mentalitatea ,raportarea la univers a
ben'alezei.
Stat!t!$ initia$ ;aitreDi , persona" eponim,este fiica cea mare a in'inerului 3arendra
,en, o adolescenta cultivata, preocupata de filosofie, creativa, sensibila, plina de viata.#a
cunoaste modul de 'andire al familiei si castei sale, inclusiv interdictia privitoare la
relatia cu un european,dar este capabila sa nesocoteasca aceste interdictii si bariere pt a&si
implini iubirea..ortretul este unul comple$ ,dar plin de mister&misterul feminitatii ,prin
relativizarea ima'inii fetei&perspectiva subiectiva naratorului persona" care marturiseste
c!iar in final atitudinea ezitanta ,nesi'uranta *unt foarte turbure acum, foarte turbure.*i
vreau totusi sa scriu aici tot tot!*i daca n-ar fi decat o pacaleala a dra#ostei meleB7e
ce sa credB7e unde sa stiu euB 's vrea sa privesc ochii MaitreDei!
Bupa ce 8llan se muta in casa in'inerului, apropierea de ;aitreDi ii releva o fiinta pura, o
GprimitivaG in sensul inocentei, care iubeste copacul numit >sapte frunze? si se simte
"i'nita pana Qla lacrimi, atunci cand un barbat ii atin'e bratul.
,ensibila ,atunci cand ii daruieste lui 8llan o floare in care impletise un fir din parul ei,,
mandra si dispretuitoare in alte momente, ;aitreDi arata mereu o alta infatisare devenind
un persona" plin de mister 4eea ce impresioneaza la aceasta orientala este amestecul de
nevinovatie si senzualitate, de la "ocul copilaresc si naiv, pana la daruirea totala, din
clipele de dra'oste,prin care il deruteaza dar il si vra"este pe #uropean.
4aracterizata drept Gcea mai talentata si mai eni#matica fata din cate am cunoscutG,
;aitreDi este instruita si culta, apreciata in cercurile ben'aleze de intelectuali, dar
pastrand totodata in suflet, un amestec de pa'anism si irational care o face unica.Be o
veselie debordanta uneori, spontana si copilaroasa,tanara ben'aleza conferentiaza despre
frumos si scrie poeme filosofice appreciate de :a'ore, 'urul ei.
;. respecta traditia si cunoaste f bine mentalitatea familiei si a intre'ii societati
indiene .Besi stie ca ar trebui sa il iubeasca pe 8. ca pe un frate, se lasa purtata de
pasiune, insa are sentimentul culpei si este infricosata de faptul ca pacatul ei va fi
pedepsit.4aracterul misterios, tainic rezulta si din dimensiunea sacra a persona"ului.
8llan & o vede uneori ca pe o zeita sau ca pe o sfanta: G'ler#am intr-o masina a secolului
al HH-lea si alaturi de mine aveam un suflet nepatruns si neinteles, tot atat de himeric si
de sfant ca si al celeilalte MaitreDi, sihastra din -panishadeI
3umele eroinei mai trimite, prin asemanare, la o alta zeitate: ;aitreDa, in traducere R4el
le'at intru prietenieR0 poate si din acest motiv, daruindu&i o carte lui 8llan, ea i&o dedica,
simplu, GPrietenuluiG.
;ireasa pentru o viitoare Rnunta in cerReste ipostaza ce se contureaza in ultima parte a
romanului cand, dupa dramatica lor despartire, ;aitreDi ii spune lui 8llan: Gin viata
viitoare ne vom intalni iar, dra#ule. 'i sa ma recunosti atunciB<ata demonstreaza , prin
aceasta afirmatie si intero'atie ca are constiinta timpului cDclic,plasat sub semnul eternei
reintoarceri.
Moda$itati de caracteriare
Caracterizarea directa este facuta de catre Allan care initial o respinge
dar in acelasi timp este atras de frumusetea neobisnuita a fetei fara sa
isi dea prea bine seama de sentimentele lui. Cand Harold ii atrage
atentia ca M nu ar trebui sa il intereseze si denigreaza pe indieni, A are
o satisfactie amestecata cu jena, rusine deoarece marturiseste ca ii
place .Aceleasi sentimente amestecate le evidentiaza si portretul fzic
direct initial cand M ii apare urata , cu trasaturi prea pronuntate dar nu
si poate dezlipi privirea de bratul fetei galben intunecat atat de
tulburator, atat de putin feminin, de parca ar f fost mai mult al unei
zeite.In vizita la familia Sen alaturi de ziaristul Lucien Metz, Allan o
vede altfel pe M , ii remarca frumusetea si surprinzanduI rasul este
fascinat de amestecul irezistibil de copilarie si maturitate, de naivitate
si senzualitate. M. femeie si zeita intruc!ipand toata atractia spatiului
sacru al Indiei "mi s-a parut atunci , mult mai frumoasa, in sari de
culoarea ceaiului palid, cu papucii albi cusuti in argint , cu salul
asemenea cireselor galbene si buclele ei prea negre, ochi ei prea mari
, buzele ei prea rosii creau parca o viata si mai putin umana in acest
trup infasurat si totusi transparent ,care traia , s-ar f spus, prin
miracol, nu prin biologie.
Caracteriarea indirecta prin fapte 'esturi limba", atitudini,relatii cu alte persona"e
dezvaluie cura"ul, pasiunea, devotamentul ,spiritul de sacrificiu , conceptia diferita asupra
iubirii fata de europeni.*elatia cu europeanul dezvaluie dorinta fetei de a se implini prin
iubire si faptul ca ea concepe dra'ostea ca pe o e$perienta mistica prin care se intra in
le'atura cu sacrul.