Sunteți pe pagina 1din 172

Dacia literara

Schi
Perioada paoptist- caracterisitici:
- Reprezint inceputul perioadei modern
- Curentul dominant este romantismul , ins el coexist cu alte curente anterioare
- Orietare spre Occident
- Impunerea specificului national- curentul national si popular
Reprezentani:I.H.Rdulescu,M.Koglniceanu,V.lecsandri,!r.lexandrescu,
".#lcescu
Dacia literar 1840-re$ista cea mai important din epoc
Introducie, articol scris de Koglniceanu este programul est%etic al re$istei si al
romantismului rom&nesc
Ideile articolului sunt'
- inten(ia de a realiza o re$ista numai de literatur adresat tuturor rom&nilor)
- promo$area scriitorilor din toate zonele locuite de rom&ni, re$ista fiind un
repertoriu general al literaturii romne;
- *ntemeierea spiritului critic pe principiul estetic)
- afirmarea idealului de realizare a unit(ii lim+ii si literaturii rom&ne-numele re$istei
fiind semnificati$)
- com+aterea traducerilor ,i imita(iilor din alte literaturi, mediocre sau fr $aloare)
- promo$area literaturii originale inspirate din istorie, natur , folclor, realit(i
na(ionale-teme romantice prin excelen(.
le!andru "puneanul
-ste o nu#el ro$antic si istoric pu+licat in ./01 in Dacia literar, o crea(ie
original inspirat din istoria Moldo$ei.
%iziunea autorului este specific pa,optismului prin $alorificarea trecutului national.
Raportul realitate- &iciune' la +aza textului sau cronicile lui 2rec%e si Costin prelucrate
artistic de prozator.
Perspecti#a narati#a 3este cea dindrt a naratorului omniscient ,
omniprezent4u+icuu5,preponderent o+iecti$).
'e$a este lupta pt putere *n sec al 6VI lea , l.7.sim+oliznd tiranul ,domnia
centralizat *n conflict desc%is cu +oierimea f puternic.
Relatia incipit-&inal
8aragraful ini(ial prezint so+ru, o+iecti$ si concis re$enirea la tron a lui l 7, moti$ele
atitudinii lui $indicati$e, c&te$a elemente spa(iale-9ecuci ,i ipostaza eroului- $ine *n
fruntea unei o,tiri turcesti si ttr,ti pt a-,i recupera tronul pierdut prin uneltirile
+oierilor.:inalul consemneaz sf&r,itul domnitorului tiran in acela,i mod, amintind stilul
cronicarilor.
(onstructia discursului narati#
"ara(iunea se desf,oara cronologic ,prin *nln(uirea sec$en(elor )textul este *n 0 capitole
care fixeaz momentele su+iectului.
Capitolele sunt precedate de ctre motto-uri semnificati$e'
Dac voi nu m vreti ,eu v vreu 3raspunsul lui l 7 adresat soliei +oiere,ti trimis de
9om,a)
.
Ai s dai sam ,Doamn!-amenin(area +oieroaicei creia 7 i-a ucis so(ul,adresat
Ruxandei)
Capul lui Mooc vrem-cererea mul(imii adunate la por(ile cur(ii domne,ti)
De m voi scula, pre muli am s popesc i eucu$intele lui l.7.ce fusese clugrit.
(on&lictul
8une *n e$iden( personalitatea protagonistului ce *ntruc%ipeaz tiranul)conflictul
principal este unul exterior de natur politic si social du+lat de o *nfruntare
psi%ologic'lupta pt putere *ntre domnitor ,i +oieri.Voin(ei lui l.7. de a fi su$eran
a+solut I se opune dorin(a de putere a +oierilor.
Relaii te$porale i spatiale
9impul ,i spa(iul sunt +ine precizate conferind $erosimilitate nara(iunii'timpul--$ul
Mediu rom&nesc4*ntre anii .;<0-.;<=5.
Persona)ele
Persona)ul principal
Statutul social, psiholo*ic $oral
l. 7. este protagonistul nu$elei, persona> romantic excep(ional ce *ntruc%ipeaz
tiranul.-ste construit din contraste , a$&nd calit(i ,i defecte puternice 3un da$nat
romantic4Calinescu5
'rsturi: crud, $iclean, disimulat a+il politic,, %otr&t, inteligent, +un
psi%olog,diplomat, persuasi$, tenace,cinic, dia+olic , fr scrupule,am+itios,m&nat
de patimi puternice.
+odaliti de caracterizare
Caracterizare direct de ctre narator care ofer detalii $estimentare' purta corona
aleologilor i peste dulama polone! de cati"ea staco#ie avea ca$ania turceasc ,sau
ipostazele persona>ului' domnul, tiranul, $olnavul.mnuntul semnificati$ creioneaz
imaginea epocii ,i accentueaz excep(ionalitatea specific romantismului.
Mitropolitul 9eofan'crud i cumplit este omul acesta )cu$intele lui au
darul de a moti$a crima la care este indemnata domni(a Ruxanda.
utocaracterizare' n-as "i un natarau de "runte cand m-as increde in
tine%7. se do$edeste un +un politician , dar ,i un om suspicios,precaut.
Caracterizare indirect-faptele e$iden(iaz cruzimea prin omoruri, sc%ingiuiri, piramida
de capete )ne*ncrederea *n ceilal(i ,i spaima de comploturi sunt do$edite de arderea
cet(ilor, desfiin(area armatei) faptele pun *n $aloare ,i alte *nsu,iri'capacitatea de a
manipula $oin(a mul(imii,impulsi$itatea c%iar ,i fa( de Ruxanda, ipocrizia ,i strategia
politic4maria>ul cu nepoata lui ?tefan cel Mare5 comportamentul fa( de +oieri.
@iscursul rostit in +iseric este o mostr de ftrnicie, persuasiune ,i lips Ade scrupule .
Rela(iile cu ceilal(i surprind caracterul autoritar,dar si $indicati$4pedepsirea lui Motoc5
$oin(a, dorin(a de putere, am+i(ia,disimularea fa( de +oieri si Ruxanda.
Replicile memora+ile adaug noi trsturi sau accentueaz altele, de>a
cunoscute'$iclenia,caracterul amenin(tor, %otr&rea, dorin(a de rz+unare.
ntiteza intre,te apartenen(a la categoria tiranului, caracterul excep(ional ,i destinul
spectaculos specific romantismului.
Scene se$ni&icati#e dialogul cu Ruxanda din capB. @oamna, *ngrozit de amenin(area
$du$ei +oierului ucis de 7 are *ndrzneala s ii cear so(ului ei *ncetarea omorurilor.7a
*nceput 7 este curtenitor, c%iar afectuos ,dar cu$intele R *l fac s de$in irasci+il, $iolent,
B
amenin(tor.re capacitatea de a se stp&ni, rede$ine lucid, ra(ional si disimulat,*i
promite c $a *nceta omorurile ,i c *i $a da un leac de fric.
lt scen semnificati$a este participarea la slu>+a din +iseric. 7 $ine *m+rcat cu toat
pompa domneasc .8t a-,i atinge (elul ,i a-i con$inge pe +oieri asupra sc%im+rii
atitudinii sale,se cieste, folose,te cu$inte ale ?cripturii, *l ia pe @umnezeu de martor ,i
aliat are o atitudine smerit, *si cere iertare cu gesturi studiate c%iar
teatrale..Comportamentul su are succes, deoarece doar ?pancioc ,i ?troici se *ndoiesc de
sinceritatea lui.

Relaiile dintre dou persona)e " si R,
R. este sotia lui 7.8ersona>ul este caracterizat direct in cap B c&nd i se face o fi,
+iografic ,i indirect prin fapte, gesturi, lim+a>, antiteza.
-ste fiica lui 8etru Rare, si are un destin dramatic datorat apartenen(ei la o familie
domnitoare. -ste singura reprezentanta a acesteia si soarta ei e %otr&t de +oieri.
.-ste frumoas ,trist , tn#itoare , *nsingurat, sensi+il, dornica de afec(iune.8ortretul ei
e construit simetric, dar *n antiteza cu cel al lui 7. @etaliile $estimentare sus(in
apartenenta ei la clasa superioar feudal, iar comportamentul fricos, +l&nd, supus so(ului
sau +oierilor spore,te puterea caracterului lui 7.In fa(a piramidei de capete, R lesin, dar
cand so(ul +olna$ *i amenin( fiul, instigat de ?pancioc si ?troici , *ncura>ata de
mitropolit are indrzneala s *l otr$easc, comi(&nd un pcat de neiertat de care este
con,tient .stfel de$ine regent , fiul fiind minor in timp ce 7 moare in c%inuri
groaznice $eg%eat de du,manii sai care rz+un astfel crimele domnitorului.
Persona)ul colecti# 3mul(imea de t&rgo$e(i care se adun fr un scop precis la curtea
domneasc. Voin(a ei se cristalizeaz treptat mai *nti se exprim decumpnirea , apoi
c&te$a nemul(umiri sporadice ,i in cele din urm *ntr-un glas oamenii *l gasesc $ino$at pe
Mo(oc.
+ooc reprezint +oierul $iclean, trdtor ,intrigant, la, fr scrupule g%idat doar de
patima coruptoare a puterii.
?pancioc si ?troici sunt +oieri patrio(i ,i rolul lor este unul >usti(iar.
rta narati#a 3se *m+ina toate modurile de expunere.
?tilul narati$ este so+ru,concis,preponderent o+iecti$.
-le$entele ro$antice se *mpletesc cu cele clasice si cu cele realiste ,
(.+-/'RI0
Perioada pasoptista
le!andru "apusneanul
Perioada paoptist 4./C1-./<15 marc%eaz *nceputul literaturii rom&ne
moderne)curentul literar dominant este romantismul, dar el coexist cu alte curente
literare'clasicism, realism, *n opera aceluia,i scriitor ,i c%iar *n aceea,i crea(ie.
8a,optismul se caracterizeaza prin mesianism cultural, spirit critic, desc%idere ctre
Occident , lupta pt impunerea specificului na(ional, entuziasm,$izionarism.
8ersonalit(i culturale ale momentului sunt I.Heliade Rdulescu, Mi%ail
Koglniceanu,V.lecsandri,!r.lexandrescu,".#alcescu.
Re$ista cea mai importanta a epocii este Dacia literar,
C
@acia literar apare *n ./01 ,i pu+lic *n cele C numere ale sale scriitorii $aloro,i ai
$remii'V lecsandri,C "egruzzi,!r lexandrescu.
8rogramul estetic al re$istei este articolul Introducie scris de Koglniceanu ce se
constutituie ca $ani&est al ro$antis$ului ro$1nesc.
Ideile articolului sunt'
- inten(ia de a realiza o re$ista numai de literatur adresat tuturor rom&nilor)
- promo$area scriitorilor din toate zonele locuite de rom&ni, re$ista fiind un
repertoriu general al literaturii romne;
- *ntemeierea spiritului critic pe principiul estetic)
- afirmarea idealului de realizare a unit(ii lim+ii si literaturii rom&ne-numele re$istei
fiind semnificati$)
- com+aterea traducerilor ,i imita(iilor din alte literaturi, mediocre sau fr $aloare)
- promo$area literaturii originale inspirate din istorie, natur , folclor, realit(i
na(ionale-teme romantice prin excelen(.
le!andru "apusneanul
-ste o nu$el romantic de inspira(ie istoric aprut *n primul nr al @aciei literare ,i
concretiz&nd programul estetic al acesteia.
?e *ncadreaz *n specia nu#elei prin existen(a unui singur fir epic,construc(ie riguroas,
conflict concentrat,tendin(a de o+iecti$are a perspecti$ei narati$e, accentul pus asupra
persona>ului principal *n >urul cruia gra$iteaz ceilal(i eroi.
(aracterul ro$antic este asigurat de' inspira(ia din istoria na(ional- perioada -$ului
Mediu, tem, conflict, persona>e excep(ionale *n impre>urri excep(ionale,antitez,culoare
local4atmosfera epocii5 liniaritate in construcia persona#elor 4" Manolescu5
%iziunea despre lu$e este a unui pa,optist care $alorific letopise(ele moldo$ene,ti ,
apeleaz la istorie pt a-,i prezenta artistic ideile.In &crisoarea '(' din $ol )egru pe al$
prozatorul *,i exprim opinia despre domnia lui 7pu,neanu '*n veac era de cnd
aristocraia domnea i poporul gemea +n ticaloie i asuprire!Atunci providena
, v!nd-o $trn i sluit de nelegiuiri , tinde mna i alege dintre ea pre un
ne+nsemnat $oier, pre un oarecare etre &tolnicul, om prost i necunoscut.(l suie pe tron
si +i d sa$ia r!$unrii +n mn.
Acesta su$ numele de Ale,andru -puneanul, va sparge cui$ul i va strivi acest
"urnicar de intrigani ce "cea si des"cea domni. Dar oare "apta lui "ost-a de "olos
poporului%.a, cci ranele lui erau att de adnci, apsarea despotic +l ovilise intr-
atta, +nct pstorii lui Drago i ostaii lui &te"an nu erau acum dect nite sclavi
+ngiosii a unei $oierimi des"rnate care +i trata si +i vindea ca pe vite.(n
adevr,-puneanu rete!ase trunc/iul,dar odraslele creteau si nu era el omul care s
tie a le seca puindu-le stavil pre +nsui poporul; pentru aceasta , "apta lui "u #udecat
de crud , si el de tiran.
Raportul realitate-&ictiune
?criitorul foloseste cronica lui !r 2rec%e pt a prezenta a doua domnie a lui l 7.,
prelu&nd scene 4uciderea celor 0D de +oieri5 fapte4sfarsitul lui 7.5,replici4motto-urile de la
cap. si 05, dar se distanteaza de ade$rul istoric comi(&nd cate$a licen(e4prezen(a
+oierilor Motoc, ?pancioc, ?troici 5 pt a ilustra $iziunea romantic asupra istoriei,
ideologia pa,optist.
0
Perspecti#a narati#a 3este cea dindrt a naratorului omniscient ,
omniprezent4u+icuu5,preponderent o+iecti$)focalizarea zero si relatarea cronologic sunt
specifice acestei perspecti$e narati$e) se remarc *ns si c&te$a inter$en(ii su+iecti$e ale
naratorului mai ales prin epitete caracterizatoare'dentat cuvntare ,ticlosul $oier.
'e$a este lupta pt putere *n sec al 6VI lea , l.7.sim+oliznd tiranul ,domnia
centralizat *n conflict desc%is cu +oierimea f puternic.
Relatia incipit-&inal
8aragraful ini(ial prezint so+ru, o+iecti$ si concis re$enirea la tron a lui l 7, moti$ele
atitudinii lui $indicati$e, c&te$a elemente spa(iale-9ecuci ,i ipostaza eroului- $ine *n
fruntea unei o,tiri turcesti si ttr,ti pt a-,i recupera tronul pierdut prin uneltirile
+oierilor.:inalul consemneaz sf&r,itul domnitorului tiran in acela,i mod, amintind stilul
cronicarilor'Acesta "u s"ritul lui Al -. care las o pat de snge in istoria Moldaviei.-a
mnstirea &latina ,!idit de el,unde este ingropat,se vede i ast!i portretul lui i al
"amiliei sale.
(onstructia discursului narati#
"ara(iunea se desf,oara cronologic ,prin *nln(uirea sec$en(elor )textul este *n 0 capitole
care fixeaz momentele su+iectului )ec%ili+rul compozi(ional este asigurat de *m+inarea
armonioas a modurilor de expunere 4nara(iune , dialog, descriere5,i a elementelor
lexicale4ar%aisme, neologisme, cu$inte apar(in&nd lim+ii literare5.
Capitolele sunt precedate de ctre motto-uri semnificati$e'
Dac voi nu m vreti ,eu v vreu 3raspunsul lui l 7 adresat soliei +oiere,ti trimis de
9om,a)
Ai s dai sam ,Doamn!-amenin(area +oieroaicei creia 7 i-a ucis so(ul,adresat
Ruxandei)
Capul lui Mooc vrem-cererea mul(imii adunate la por(ile cur(ii domne,ti)
De m voi scula, pre muli am s popesc i eucu$intele lui l.7.ce fusese clugrit.
+o$entele su2iectului
-xpozi(iunea si intriga sunt cuprinse *n cap...l.7.se *ntoarce *n Moldo$a *n .;<0 pt a-,i
recupera tronul pierdut prin trdarea +oierilor) *n fruntea unei armate impresionante este
*nt&mpinat de o solie trimis de domnitorul 9om,a4?pancioc, ?troici, Mo(oc, Ve$eri(5
care *l roag s se *ntoarc din drum moti$&nd c (ara nu *l $rea. Hotr&rea lui 7. de a lua
tronul si dorin(a lui de rz+unare constituie intriga textului.
@esf,urarea ac(iunii cuprinde e$enimente care contureaz portretul protagonistului si
configureaz climatul medie$al auto%ton' recuper&ndu-,i- scaunul domnesc , prin fuga lui
9om,a in Muntenia, 7.arde cet(ile cu excep(ia Hotinului, desfiin(eaz armata
pm&ntean *ncon>ur&ndu-se de mercenari ,pedepse,te ,i ucide +oierii la cel mai mic
semn de nesupunere-real sau presupus)domni(a Ruxanda, so(ia lui,amenin(at de $du$a
uneia dintre $ictimele domnitorului *i cere s *nceteze omorurile ,i 7 *i promite c o $a
asculta ,dar ,i c *i $a da un leac de fric .
8unctul culminant este uciderea celor 0D de +oieri narat in cap al C lea. 7a +iseric,
domnul (ine un discurs cu caracter persuasi$ pt a-i con$inge pe +oieri c ,i-a sc%im+at
atitudinea fa( de ei) scopul este acela de a-i face s participe la osp(ul *nc%eiat cu
moartea lor) ?pancioc ,i ?troici nu cred in metamorfoza lui 7. ,i fug in 8olonia) mul(imea
se adun la por(ile cur(ii domnesti ,i i,i manifest re$olta prin uciderea lui Mo(oc, astfel
7 scp&nd de un trdtor) el construieste o piramid din capetele +oierilor uci,i-leacul de
fric pt Ruxanda.Cap 0 cuprinde deznodm&ntul'7 se retrage la Hotin unde se
;
*m+oln$e,te de lingoare, este clugrit dup o+iceiul $remii, refuz aceast ipostaz, *si
amenin( so(ia si copilul, fiind apoi otr$it de Ruxanda la *ndemnul +oierilor fugari
?pancioc si ?troici.
(on&lictul
8une *n e$iden( personalitatea protagonistului ce *ntruc%ipeaz tiranul)conflictul
principal este unul exterior de natur politic si social du+lat de o *nfruntare
psi%ologic'lupta pt putere *ntre domnitor ,i +oieri.Voin(ei lui l.7. de a fi su$eran
a+solut I se opune dorin(a de putere a +oierilor care *l puseser pe tron c&nd era doar
?tolnicul 8etre ,i pe care *l trdaser fr mustrri de con,tiint atunci c&nd interele le-au
cerut acest fapt."atura conflictului moti$eaz patima rz+unrii, cruzimea ,i a+uzurile
persona>ului din momentul *n care preia puterea.-l *nsu,i mrturise,te sc%im+area
atitudinii *n prima int&lnire cu +oierii printr-o serie de interoga(ii retorice ce *i tradeaz
furia, frustrarea, dezamgirea.Conflictul secundar dintre 7. ,i Mo(oc particularizeaz
atitudinea $indicati$ si este anun(at *n cap . prin afirma(ia cinic a lui 7 pri$itoare la
rolul +oierului de a-l uura de $lstemurile norodului.
Relaii te$porale i spatiale
9impul ,i spa(iul sunt +ine precizate conferind $erosimilitate nara(iunii-*n primele C cap
ac(iunea se desfa,oar imediat dup re$enirea la tron la cetatea de scaun, iar *n cap 0
dup 0 ani la Hotin. utorul folose,te nara(iunea rezumati$ pt e$enimentele mai putin
importante in rele$area conflictului ,i persona>ului principal, insist&nd asupra unor scene
cu pronun(at caracter dramatic.
Persona)ele
Persona)ul principal
Statutul social, psiholo*ic $oral
l. 7. este protagonistul nu$elei, persona> romantic excep(ional ce *ntruc%ipeaz
tiranul.-ste construit din contraste , a$&nd calit(i ,i defecte puternice 3un da$nat
romantic4Calinescu5
'rsturi: crud, $iclean, disimulat a+il politic,, %otr&t, inteligent, +un
psi%olog,diplomat, persuasi$, tenace,cinic, dia+olic , fr scrupule,am+itios,m&nat
de patimi puternice.
+odaliti de caracterizare
Caracterizare direct de ctre narator care ofer detalii $estimentare' purta corona
aleologilor i peste dulama polone! de cati"ea staco#ie avea ca$ania turceasc ,sau
ipostazele persona>ului' domnul, tiranul, $olnavul.mnuntul semnificati$ creioneaz
imaginea epocii ,i accentueaz excep(ionalitatea specific romantismului.
Mitropolitul 9eofan'crud i cumplit este omul acesta )cu$intele lui au
darul de a moti$a crima la care este indemnata domni(a Ruxanda.
utocaracterizare' n-as "i un natarau de "runte cand m-as increde in
tine%7. se do$edeste un +un politician , dar ,i un om suspicios,precaut.
Caracterizare indirect-faptele e$iden(iaz cruzimea prin omoruri, sc%ingiuiri, piramida
de capete )ne*ncrederea *n ceilal(i ,i spaima de comploturi sunt do$edite de arderea
cet(ilor, desfiin(area armatei) faptele pun *n $aloare ,i alte *nsu,iri'capacitatea de a
manipula $oin(a mul(imii,impulsi$itatea c%iar ,i fa( de Ruxanda, ipocrizia ,i strategia
politic4maria>ul cu nepoata lui ?tefan cel Mare5 comportamentul fa( de +oieri.
@iscursul rostit in +iseric este o mostr de ftrnicie, persuasiune ,i lips Ade scrupule .
<
Rela(iile cu ceilal(i surprind caracterul autoritar,dar si $indicati$4pedepsirea lui Motoc5
$oin(a, dorin(a de putere, am+i(ia,disimularea fa( de +oieri si Ruxanda.
Replicile memora+ile adaug noi trsturi sau accentueaz altele, de>a
cunoscute'$iclenia,caracterul amenin(tor, %otr&rea, dorin(a de rz+unare.
ntiteza intre,te apartenen(a la categoria tiranului, caracterul excep(ional ,i destinul
spectaculos specific romantismului.
Scene se$ni&icati#e dialogul cu Ruxanda din capB. @oamna, *ngrozit de amenin(area
$du$ei +oierului ucis de 7 are *ndrzneala s ii cear so(ului ei *ncetarea omorurilor.7a
*nceput 7 este curtenitor, c%iar afectuos ,dar cu$intele R *i *ntunec c%ipul ,i *l fac s
de$in irasci+il, $iolent, amenin(tor at&t $er+al muiere nesocotit c&t ,i gestual mna lui
, prin desprindere, se r!ima de #ung/iul din cingtoarea sa.re capacitatea de a se
stp&ni, rede$ine lucid, ra(ional si disimulat , o pri$este pe R !m$ind c&nd aceasta ,
*ngrozit *i relateaz *nt&lnirea cu $du$a ,i reproduce amenin(area acesteia Ai s dai
sam, doamn! ,*i promite c $a *nceta omorurile ,i c *i $a da un leac de fric) apoi *n
finalul *ntre$ederii o sftuie,te s-,i $ad de gospodrie ,de copii ,i *i aduce la cuno,tin(
c $a da un osp( +oierilor fr s *i mrturiseasc ade$aratele inten(ii. R, pe alta parte se
do$edeste mai inspaim&ntat de amenin(area +oieroaicei dec&t de $iolen(a so(ului
exprim&ndu-,i calm si direct $oin(a 0reau s nu mai veri snge, s +ncete!i cu omorul,
s nu mai vd capete tiete c sare inima din mine.
lt scen semnificati$a este participarea la slu>+a din +iseric. 7 $ine *m+rcat cu toat
pompa domneasc , are doar un mic #ung/i ,i poart o !ea de sarma.8t a-,i atinge (elul ,i
a con$inge pe +oieri asupra sc%im+rii atitudinii sale,se cieste, foloseste cu$inte ale
?cripturii,*l ia pe @umnezeu de martor ,i aliat unul Dumne!eu tie de nu mi-a prut ru
i de nu m ciesc de aceasta, are o atitudine smerit, *si cere iertare cu gesturi studiate
c%iar teatrale inc%in&ndu-se de mai multe ori in mi>locul +isericii. "aratorul a$ertizeaz
cititorul asupra f(rniciei prin detaliul fizionomic era "oarte gal$en la "a, dar
amnuntul rm&ne incert spun .Comportamentul sau are success, deoarece doar ?pancioc
,i ?troici se *ndoiesc de sinceritatea lui.

Relaiile dintre dou persona)e " si R,
R. este sotia lui 7.8ersona>ul este caracterizat direct in cap B c&nd i se face o fi,
+iografic ,i indirect prin fapte, gesturi, lim+a>, antiteza.
-ste fiica lui 8etru Rare, si are un destin dramatic datorat apartenen(ei la o familie
domnitoare. -ste singura reprezentanta a acesteia si soarta ei e %otr&t de +oieri.>unge
so(ia lui 7 deoarece acesta c&,tig tronul ,i $rea s3si atrag +un$oin(a norodului prin
cstoria cu nepoata lui ?tefan cel Mare.-ste frumoas ,trist , tn#itoare , *nsingurat,
sensi+il, dornica de afec(iune.8ortretul ei e construit simetric, dar *n antiteza cu cel al lui
7. @etaliile $estimentare sus(in apartenenta ei la clasa superioar feudal peste !o$onul
de sto"a aurita, purta un $eniel de "elendre al$astru $lnit cu samur , iar
comportamentul fricos, +l&nd, supus so(ului sau +oierilor spore,te puterea caracterului lui
7.In fa(a piramidei de capete, R lesin, dar cand so(ul +olna$ *i amenin( fiul, instigat de
?pancioc si ?troici , *ncura>ata de mitropolit are indrzneala s *l otr$easc, comi(&nd un
pcat de neiertat de care este con,tient .stfel de$ine regent , fiul fiind minor in timp
ce 7 moare in c%inuri groaznice $eg%eat de du,manii sai care rz+una crimele
domnitorului ,i care *l indeamn ironic si mustrtor ' +nva a muri, tu care tiai numai a
omori.
D
Persona)ul colecti# 3mul(imea de t&rgo$e(i care se adun fr un scop precis la curtea
domneasc. Voin(a ei se cristalizeaz treptat mai *nti se exprim decumpnirea , apoi
c&te$a nemul(umiri sporadice ,i in cele din urm *ntr-un glas oamenii *l gasesc $ino$at pe
Mo(oc.
+ooc reprezint +oierul $iclean, trdtor ,intrigant, la, fr scrupule g%idat doar de
patima coruptoare a puterii.
?pancioc si ?troici sunt +oieri patrio(i ,i rolul lor este unul >usti(iar.
rta narati#a 3se *m+ina toate modurile de expunere)dialogul confer textului
dramatism, iar descrierea are functie sim+olic si rol co$&r,itor *n crearea culorii locale.
?tilul narati$ este so+ru,concis,preponderent o+iecti$.
-le$entele ro$antice se *mpletesc cu cele clasice 4ec%ili+rul compozitional, construc(ia
simetric5 si cu cele realiste 4perspecti$a narati$, te%nica detaliului,surprinderea
psi%ologiei multimii5.
.pinia
"u$ela lui C "egruzzi este o realizare a epocii pa,optiste, un text capa+il s *nfrunte
timpul, s atrag spre lectur cititorii secolelor urmtoare.
/
30/I+- SI 'I'0 +I.R-S(0
(onte!tul istoric al apariiei societii-modernizarea societ(ii rom&nesti *n a B a
>umtate a sec al .= lea- dup unirea din ./;=)
conte!t cultural-orientarea >unimi,tilor spre cultura german, dup ce *n perioada
pa,optist intelectualitatea rom&n a fost influen(at de cultura francez.
Inte$eierea societii, etapele de acti#itate
?ocietatea a aprut in ./<C la Ia,i ,mem+rii ei fondatori fiind'
8.8.Carp,V.8ogor,I."egruzzi,9%.Rosetti si 9.Maiorescu ,ce de$ine mentorul gruprii.@in
./<D asocia(ia are si o re$ist, (on#or2iri literare ,o tipografie si o li+rrie.@irec(iile de
ac(iune ale Eunimii sunt' dez#oltarea spiritului critic,incura)area literaturii ori*inale
de #aloare, uni&icarea li$2ii literare, e$anciparea poporului prin cultur.
-tapele acti#itii 3uni$ii
-tapa iesean 4./<C-./D05 are un pronun(at caracter critic si polemic)se ela+oreaz
principiile >unimismului si se realizeaz educarea pu+licului prin prelec(iuni populare.
-tapa a4 a 4./D0-.//;5 consolideaz directia nou in literatur ,acum afirm&ndu-se
marii clasici' -minescu,Creang, ?la$ici, Caragiale.?piritul critic se diminueaz in
fa$oarea >udec(ilor de $aloare-sunt ela+orate principalele studii maioresciene.?ocietatea
se mut la #ucuresti ,dar re$ista rm&ne la Iasi.
-tapa a 5 a 62ucuresteana7 incepe in .//;.Re$ista se mut ,i ea la #ucuresti )etapa are
un puternic caracter uni$ersitar,istoric si filosofic.
'rsturile de&initorii ale )uni$is$ului :spiritul critic, &iloso&ic, oratoric,clasic si
acade$ic, ironia si autoironia, In critica literar maiorescian se resimte influen(a
filosofiei germane, in special a ideilor lui Kant si Hegel.In ceea ce pri$e,te spiritul clasic,
9.Vianu afirm ' gustul #unimitilor este clasic si academic, ei fiind inclina(i a >udeca
dup modele si a crede in valoarea canoanelor in arta. Mem+rii societ(ii sunt mae,tri ai
ironiei ,i ai oratoriei, arta discursul fiind +ine cunoscut.
'+aiorescu este promotorul criticismului >unimist ,indrumtorul cultural si literar al
epocii, primul nostru critic literar .
In domeniul lim+ii, el sus(ine inlocuirea alfa+etului c%irilic cu cel latin, *m+og(irea
lexicului cu neologisme din lim+ile latine fr exagerri ,principiul ortografiei fonetice.
In domeniul literaturii si esteticii pu+lic mai multe studii dintre care sunt +ine cunoscute
. cercetare critica asupra poeziei ro$ane de la 1889 si (o$ediile d-lui (ara*iale,
. cercetare critica: realizeaz o analiz a poeziei rom&ne a $remii pe criterii estetice,
si familiarizeaz creatorii de poezie cu no(iuni estetice, pun&nd +azele esteticii literare. ?e
define,te frumosul drept ideea mani"estat in materie sensi$il,se deose+e,te arta de
stiin(4 prima studiaz frumosul, a doua cerceteaz ade$rul5 si se analizeaz poezia pe
dou coordonate' condiiunea $aterial si condiiunea ideal, (ondiiunea
$aterial6forma poeziei5 este aceea de a trezi prin cu$intele ei imagini sensi$ile in
"ante!ia auditoriului.Cu$&ntul este in $iziunea lui 9.M. doar organ de comunicare si
pentru a-l tranforma in lim+a> poetic, creatorul apeleaz la lexeme concrete si figuri de
stil.stfel poetul creeaz imagini plastice conform principiului %ora(ian ut pictura
poesis.(onditiunea ideala studiaz fondul poezie care tre+uie s fie un sentiment sau o
pasiune.Modalit(ile de realizare a condi(iunii ideale sunt o mai mare repe#une a micrii
ideilor, amplificarea acestora si gradarea lor spre culminarea "inal.8oezia tre+uie s fie
astfel concis, dar si sugesti$, dinamic,tensionat si cu un deznodam&nt +ine
=
construit.Ideile estetice sunt inso(ite de exemple din literatura noastr , 9.M realiz&nd o
critic normati$, necesar pt impunerea $alorilor, a modelelor din literature auto%ton
4lecsandri, #olintineanu,lexandrescu 5 si descura>area mediocrit(ilor.
(o$ediile d-lui (ara*iale analizeaz raportul artei cu realitatea ,i pro+lema moralit(ii
artei. rta este moral prin emo(ia estetic trezit in sufletul cititorului, deoarece aceasta
produce Fat%arsis-ul-purificarea sufleteasc si inl(area in lumea fic(iunii ideale unde
omul i,i uit propriul egoism, manifestare a $oin(ei de a fi din filosofia lui ?c%open%auer.
Operele lui Caragiale au in centrul lor tipuri din $ia(a social, din $ia(a real, dar
realitatea este tratat ideal-artistic "r nicio preocupare practic.
lte studii' Direcia nou in poezia i proza ro$1n, -$inescu si poeziile lui, Poei si
critici,
In contra directi#e de astzi in cultura ro$1n este un studiu in care 9.M.formuleaz
cele+ra tez a &or$elor &r &ond,Maiorescu arat c societatea rom&n se caracterizeaz
prin neadevr deoarece dup ./B1 ea se treze,te din letargia oriental si se indreapt
spre cultura occidental creia ii preia prin imita(ie, fr discernam&nt formele culturale
care nu se potri$esc fondului auto%ton prea pu(in dez$oltat, deoarece se dore,te
contemporaneizarea ei cu literatura si cultura Occidentului.stfel acestea dau doar
aspectul exterior, al societ(ii rom&nesti ce se define,te prin superficialitate ,i neade$r
c%iar in istorie si filologie4exagerrile ?colii rdelene5, accentu&ndu-se discrepan(a intre
clasele sociale superioare si (rnime.Criticul sus(ine c politica , ,tiin(a, presa,
academiile,,colile,muzeele, literatur, teatrul existente in cultura auto%ton a $remii sunt
doar pretenii "r "undament,sta"ii "r trup,ilu!ii "ar adevr si consider aceste forme
fr fond noci$e dez$oltrii organice a culturii rom&ne fiindc in%i+ specificul
na(ional.-l nu este total *mpotri$a prelurii formelor culturale din exterior, dar este de
prere c acestea tre+uie adaptate specificului na(ional si c mediocrit(ile tre+uie
descura>ate de la $ia(a pu+lic.
In secolul urmtor, -.7o$inescu preia polemic aceast teorie art&nd c formele fr fond
nu sunt neaprat noci$e, deoarece in timp ele i,i creeaz fondul propriu si c dez$oltarea
societ(ii rom&ne moderne s-a realizat prin acest fenomen
.pinia 9.Maiorescu este o personalitate cultural de mare importan( in e$olu(ia
societ(ii noatre, a$&nd un rol co$&r,itor in reformarea ei.Criticul literar I."egoi(escu il
consider cel mai de seam pedagog al naiunii sale ,critica sa literar impregnat de
pedagogie integr&ndu-se in mai cuprin!toarea critic social creia ( s-a dedicat cu
contiincio!itate ma,im.
.1
+RII ("SI(I I "I'-R'0RII R.+/-
;".R- "<S'R, +,-+I/-S(0
S(=I'
Ro$antis$ul-caracteristici
-accentul pe su+iectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului)
-$alorificarea experien(ei onirice-$isul este o forma de e$aziune din real ,i modalitate de
cunoa,tere)
-sentimentul timpului, de$enirii si al istoriei)$alorificarea istoriei na(ionale)
-predilec(ia pt persona>e puternic indi$idualizate cu calit(i sau defecte ie,ite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele *nsele sau cu @umnezeu) eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului )
-interesul pt ipostazele excep(ionale ale umanului 'titanul, demonul 4re$oltatul5,geniul)
-ironia romantic definita de ?c%legel ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocup&nd o pozi(ie intermediar intre scepticism si entuziasm)
-iu+irea imposi+il ca form a aspiratie spre a+solut)partenerii apar(in de o+icei unor
uni$ersuri incompati+ile si in toate situa(iile este nefericit)
-sentimentul naturii) peisa>ul romantic este grandios, su+lim, cu desc%idere spre infinit)
-preferin(a pt nocturn, cadru predilect al experien(elor mistice, stranii,asociate fascina(iei
pt lun si stele)
-culti$area fantasticului)
-interesul pt specificul na(ional)
-stilul retoric, +ogat in figuri de stil)
-culti$area ur&tului, grotescului,
-amestecul genurilor si speciilor)
(onte!t
8oezia apare in ./DC in re$ista (on#or2iri literare, reprezint etapa de tinere(e a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul -ucea"rul.
>ncadrare -ste un text reprezentati$ pt romantism , dez$olt&nd teme specifice acestui
curent ,i un moti$ literar, cel al florii al+astre, ce se regseste in romantismul german si
italian la "o$alis si 7eopardi, semnific&nd aspiratia catre idealul de iu+ire pura.
%iziunea despre lu$e este specific romantismului prin contradic(ia dintre geniu si
iu+ire, corelarea *ntre iu+ire si natur, ipostaza iu+irii paradisiace .-minescu e$oc
amintirea unei iu+iri e,uate din cauza diferen(ei dintre lumile protagoni,tilor si a
imposi+ilit(ii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fragilitatea fiin(ei umane in
2ni$ers, caracterul su trector si faptul c nu poate pstra clipa fericii.
'e$a ' iu+irea si natura creia I se adaug tema timpulului trector ire$ersi+il)
+oti#e' floare al+astr,codrul, iz$orul, luna,marea,noaptea.
Moti$ul florii al+astre semnific la -minescu aspira(ia spre fericire prin iu+ire, c%emarea
lumii fenomenale4contingentul,concretul5opus lumii ideilor, cunoa,terii a+solute
specifice geniului.
'itlul este compus dintr-un su+stanti$ ce sim+olizeaz $ia(a, contingentul, efemerul cu
toate frumuse(ile lui si un ad>ecti$ care sugereaza infinitul, departele, idealul.?im+olurile
din titlu sunt antitetice ca si protagoni,tii po$e,tii de iu+ire.
..
(o$pozitia romantic se realizeaza prin alternan(a a B planuri, B moduri de cunoa,tere '
contin*entul6ea, floarea albastr) cruia ii sunt specifice iu+irea,concretul, efemeritatea
si transcendentul4iubitul) lumea geniului care are drept element caracteristic aspira(ia
spre cunoa,terea a+solut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate.
9extul este alctuit din 0 sec$ente lirice in care se infrunt dou cooncep(ii prin cele B
$oci lirice.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ si lirica mstilor , deoarece eul *mprumut pe r&nd cele B
ipostaze'$ocea fetei si cea a iu+itului-geniu.
Sec#entele te!tului
Pri$a sec#en este o parte a $onolo*ului &etei care ii repro,eaz iu+itului deta,area
de uni$ersul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un lim+a> coloc$ial
ce denot pasiunea si teama indrgostitei.
Repro,ul este expresia intui(iei feminine care simte in preocuprile a+stracte ale
+r+atului contemplati$ pericolul instrinrii.
0ni#ersul *eniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale +ntunecata mare,
sim+oluri ale eternit(ii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoa,terii a+solute ruri in
soare , ale ascensiunii si mor(ii piramidele-nvec/ite 4axis mundi5 ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.Repro,ul se inc%eie cu un a$ertisment ce afirm concep(ia c
*mplinirea uman se realizeaz *n lumea aproapelui prin iu+ire ')u cta in
deprtare12ericirea ta , iu$ite.ceast afirma(ie apare *n opozi(ie cu izolarea,
singurtatea geniului
doua sec#en constituie medita(ia +r+atului asupra iu+irii rememorate ,i asupra
posi+ilit(ii omului de a fi fericit.titudinea eului *m+in melanc%olia cu u,oara
condescenden( a fiin(ei masculine care surprinde pe de o parte nai$itatea iu+itei mititica,
iar pe de alt parte marturise,te nostalgia si regretul ' A/! 3a spuse adevarul, $ers care
anticipeaz finalul melancolic al poemului.
treia sec#en con(ine che$area la dra*oste a &etei, lec(ie de ini(iere a +r+atului
contemplati$ intr-o zon existen(ial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii.
/atura de#ine spaiul paradisiac si protector al perechii ada$ice.@escrierea
e$iden(iaza mre(ia cadrului natural de *nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific imaginarului poetic eminescian codru, oc/i de
pdure4centrul sacru al lumii5,"oi de mure , i!voare, $alta cea senin, trestia cea lin.
'a2loul este construit prin imagini $izuale $alta cea senin si auditi$e i!voare plang in
vale surprinz&nd natura at&t in regim diurn a soarelui caldura c&t si nocturn noaptea cea
de vara )totul sugereaz a+unden(a in perfect concordan( cu for(a sentimentului '
anotimpul-$ara, cromatica 4$erde, rosu, auriu5,$egeta(ia.
Ritualul iu2irii proiectat in spa(iul edenic al pdurii cuprinde c%emarea la dragoste, >ocul
erotic, gesturile de tandre(e, srutul , intoarcerea spre sat-indeprtarea de spa(iul sacru si
implicit de idealul erotic, despr(irea.
Cadrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumuse(e angelic, seducatoare,
senzual si nai$, pur si ademenitoare )portretul este realizat prin in$ersiuni, epitete
cromatice, compara(ii 'Mi-oi des"ace de-aur prul, 0oi "i roie ca mrul,0oi cerca de m
iu$eti.
0lti$a sec#en apar(ine eului ) atitudinea este deta,at, meditati$ , apolinica spre
deose+ire de cea dionoisiac a fetei. ?entimentul dominant este de regret pt c iu+irea
.B
este pierdut in negura timpului &i te-ai dus dulce minune1&i-a murit iu$irea noastr ,
singurtatea asociindu-se cu melancolia, marcat de tonul elegiac 2loare al$astr , "loare
al$astr14otui este trist in lume.:inalul accentueaz incompati+ilitatea geniu 3iu+ire ,
dez$oltat in -ucea"arul , precum si contratul dintre $is si realitate.
"e!icul poetic este +ogat si $ariat.
"a ni#el se$antic se remarca opozitia dintre c&mpurile lexicale ce definesc cosmicul
4stele, nori, ceruri nalte, luna5 si terestrul 4codrul, i$oarele, +alta, trestia5)
"a ni#el $or&olo*ic , un rol important au $er+ele la $iitor si con>uncti$ ce sugereaz
$isul de dragoste.
"a ni#el stilistic se poate o+ser$a +og(ia tropilor specific romantismului' metafora'
ruri in soare, repeti(ia '"loare al$astr, "loare al$astr, personificarea i!voare plng
epitetul trestia cea lin compara(ia dulci ca "lorile ascunse;
"a ni#el prozodic , muzicalitatea este asigurat de structurarea discursului liric in
catrene cu rim im+r(i,ata , ritm tro%aic, msur de / sila+e.
:7OR- 7#?9RG I2#I927
Mititica cufundat in steleHin nori si-n ceruri nalte
Ro,ie ca mrul r&uri in soareHgrmde,ti.n a ta g&ndire
@e-aur prul nu cta in deprtareHfericireaI
Ce frumoas, ce ne+un am r&s
@ulce floare ca un st&lp eu stam *n lun
@ulce minune totu,i este trist *n lume
;iina dionisiac, &iina apolinic, *eniul, atras de cunoaterea
(rede in &ericirea prin a2solut
iu2ire
I0<IR-
=ai in codrul cu #erdea
$i-i spune-atunci po#eti
#oi cerca de $ iu2eti
ne-o$ da srutri:
a $urit iu2irea noastr:
este pierdut in ne*ura ti$pului
ritualul erotic i$a*inat de &at are ca spaiu protector natura,
/'0R
Codrul cu $erdea(
Iz$oare pl&ng
8rpastia mrea(
Oc%i de pdure
#alta cea senin
9restia cea lin
:oi de mure
-ste pri$ordial, sacra, edenic,
.C
(.+-/'RI0
Ro$antis$ul-caracteristici
-accentul pe su+iectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului)
-$alorificarea experien(ei onirice-$isul este o forma de e$aziune din real ,i modalitate de
cunoa,tere)
-sentimentul timpului, de$enirii si al istoriei)$alorificarea istoriei na(ionale)
-predilec(ia pt persona>e puternic indi$idualizate cu calit(i sau defecte ie,ite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele *nsele sau cu @umnezeu)eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului )
-interesul pt ipostazele excep(ionale ale umanului 'titanul, demonul 4re$oltatul5,geniul)
-ironia romantic definita de ?c%legel ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocup&nd o pozi(ie intermediar intre scepticism si entuziasm)
-iu+irea imposi+il ca form a aspiratie spre a+solut)partenerii apar(in de o+icei unor
uni$ersuri incompati+ile si in toate situa(iile este nefericit)
-sentimentul naturii)peisa>ul romantic este grandios, su+lim, cu desc%idere spre infinit)
-preferin(a pt nocturn, cadru predilect al experien(elor mistice, stranii,asociate fascina(iei
pt lun si stele)
-culti$area fantasticului)
-interesul pt specificul na(ional)
-stilul retoric, +ogat in figuri de stil)
-culti$area ur&tului, grotescului,
-amestecul genurilor si speciilor)
(onte!t
8oezia apare in ./DC in re$ista (on#or2iri literare, reprezint etapa de tinere(e a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul -ucea"rul.-ste
un text reprezentati$ pt romantism , dez$olt&nd teme specifice acestui curent ,i un moti$
literar, cel al florii al+astre, ce se regseste in romantismul german si italian la "o$alis si
7eopardi, semnific&nd aspiratia catre idealul de iu+ire pura.
%iziunea despre lu$e este specific romantismului prin contradic(ia dintre geniu si
iu+ire, corelarea *ntre iu+ire si natur, ipostaza iu+irii paradisiace .-minescu e$oc
amintirea unei iu+iri e,uate din cauza diferen(ei dintre lumile protagoni,tilor si a
imposi+ilit(ii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fragilitatea fiin(ei umane in
2ni$ers, caracterul su trecator si faptul c nu poate pstra clipa fericii.
'e$a ' iu+irea si natura creia I se adaug tema timpulului trector ire$ersi+il) moti$e'
floare al+astr,codrul, iz$orul, luna,marea,noaptea.
Moti$ul florii al+astre semnific la -minescu aspira(ia spre fericire prin iu+ire, c%emarea
lumii fenomenale4contingentul , concretul 5 opus lumii ideilor,cunoa,terii a+solute
specifice geniului.
'itlul este compus dintr-un su+stanti$ ce sim+olizeaz $ia(a,contingentul, efemerul cu
toate frumuse(ile lui si un ad>ecti$ care sugereaza infinitul, departele,idealul.?im+olurile
din titlu sunt antitetice ca si protagoni,tii po$e,tii de iu+ire.
(o$pozitia romantic se realizeaza prin alternan(a a B planuri, B moduri de
cunoastere 'contingentul cruia ii sunt specifice iu+irea,concretul , efemeritatea si
.0
transcendentul, lumea geniului care are drept element caracteristic aspira(ia spre
cunoa,terea a+solut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate.8rimul
plan, dominat de afect, cldur , familiaritate este sim+olizat de fata-"loarea al$astra , iar
cel de-al doilea , o lume rece, rational , pur de geniu,.
9extul este alctuit din 0 sec$ente lirice in care se infrunt dou cooncep(ii prin cele B
$oci lirice.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ si lirica mstilor , deoarece eul *mprumut pe r&nd cele B
ipostaze'$ocea fetei si cea a iu+itului-geniu.
Sec#entele te!tului
Pri$a sec#en este o parte a monologului fetei care ii repro,eaz iu+itului deta,area de
uni$ersul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un lim+a> coloc$ial ce
denot pasiunea si teama indrgostitei. Repro,ul este expresia intui(iei feminine care
simte in preocuprile a+stracte ale +r+atului contemplati$ pericolul
instrinrii.2ni$ersul geniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale +ntunecata
mare, sim+oluri ale eternit(ii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoa,terii a+solute ruri
in soare , ale ascensiunii si mor(ii piramidele-nvec/ite 4axis mundi5 ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.Repro,ul se inc%eie cu un a$ertisment ce afirm concep(ia c
*mplinirea uman se realizeaz *n lumea aproapelui prin iu+ire ')u cta in
deprtare12ericirea ta , iu$ite.ceast afirma(ie apare *n opozi(ie cu izolarea,
singurtatea geniului .?entimentele de care este animat fata se manfest prin
apelati$ele 'iu$ite, su"letul vietii mele.d$er+ul iar din incipitul textului sugereaz
inter$en(ia repetat a iu+itei, aspira(ia continu a eului liric spre uni$ersul cunoa,terii
. spre a+solut,ca si de nelini,tea fetei exprimat de $er+ul de nu m-ai uita.
doua sec#en constituie medita(ia +r+atului asupra iu+irii rememorate ,i asupra
posi+ilit(ii omului de a fi fericit.titudinea eului este exprimat de $er+ele n-am !is, am
ras si de inter>ec(ia a/., suger&ndu-se melancolia , dar si u,oara condescenden( a fiin(ei
masculine care surprinde pe de o parte nai$itatea iu+itei mititica, iar pe de alt parte
marturise,te nostalgia si regretul ' A/! 3a spuse adevarul, $ers care anticipeaz finalul
melancolic al poemului.
treia sec#en con(ine c%emarea la dragoste a fetei, lec(ie de ini(iere a +r+atului
contemplati$ intr-o zon existen(ial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii."atura de$ine spa(iul paradisiac si protector al perec%ii adamice.@escrierea
e$iden(iaza mre(ia cadrului natural de *nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific imaginarului poetic eminescian codru, oc/i de
pdure4centrul sacru al lumii5,"oi de mure , i!voare, $alta cea senin, trestia cea
lin.9a+loul este construit prin imagini $izuale $alta cea senin si auditi$e i!voare plang
in vale surprinz&nd natura at&t in regim diurn a soarelui caldura c&t si nocturn noaptea
cea de vara )totul sugereaz a+unden(a in perfect concordan( cu for(a sentimentului '
anotimpul-$ara, cromatica 4$erde, rosu, auriu5,$egeta(ia.Idealul iu+irii proiectat in spa(iul
edenic al pdurii cuprinde c%emarea la dragoste, >ocul erotic, gesturile de tandre(e, srutul
, intoarcerea spre sat-indeprtarea de spa(iul sacru si implicit de idealul
erotic,despr(irea.Cadrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumuse(e angelic,
seducatoare, senzual si nai$, pur si ademenitoare )portretul este realizat prin
in$ersiuni, epitete cromatice, compara(ii 'Mi-oi des"ace de-aur prul, 0oi "i roie ca
mrul,0oi cerca de m iu$eti;ritualul erotic supus timpului face trecerea de la diurn la
nocturn suger&nd efemeritatea fiin(ei umane si este urmat de mi,carea descendent
.;
Apucnd spre sat in vale )lim+a>ul popular , familiar este in concordan( cu apartenen(a
fetei la lumea contingentului opus uni$ersului etern al ideilor a+solute spre care aspir
fiin(a genial)$er+ele la $iitor mi-oi des"ace, ne-om da srutari si con>uncti$ sugereaz
faptul ca idila este o re$erie, un $is si nu o realitate.
0lti$a sec#en apar(ine eului ) atitudinea este deta,at, meditati$ , apolinica spre
deose+ire de cea dionoisiac a fetei. ?entimentul dominant este de regret pt c iu+irea
este pierdut in negura timpului &i te-ai dus dulce minune1&i-a murit iu$irea noastr ,
singurtatea asociindu-se cu melanc%olia, marcat de tonul elegiac 2loare al$astr ,
"loare al$astr14otui este trist in lume.:inalul accentueaz incompati+ilitatea geniu 3
iu+ire , dez$oltat in -ucea"arul , precum si contratul dintre $is si realitate.
"e!icul poetic este +ogat si $ariat.
7a ni$el semantic se remarca opozitia dintre c&mpurile lexicale ce definesc cosmicul
4stele, nori, ceruri nalte, luna5 si terestrul 4codrul, i$oarele, +alta, trestia5)
7a ni$el morfologic , un rol important au $er+ele la $iitor si con>uncti$ ce sugereaz
$isul de dragoste)la ni$el stilistic se poate o+ser$a +og(ia tropilor specific
romantismului' metafora' ruri in soare, repeti(ia '"loare al$astr, "loare al$astr,
personificarea i!voare plng epitetul trestia cea lin compara(ia dulci ca "lorile
ascunse; la ni$el prozodic , muzicalitatea este asigurat de structurarea discursului
liric in catrene cu rim im+r(i,ata , ritm tro%aic, msur de / sila+e.

"0(-;R0"
S(=I?@
(onte!t 8oemul apare *n .//C in Almana/ul &ocietii -iterare Romnia Jun din
Viena, fiind apoi reprodus in Convor$iri literare.
Incadrare 9extul se *nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, moti$e, imaginar poetic, antiteza geniu- omul comun,
amestecul genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul auto%ton, dar si
filosofia lui Kant si ?c%open%auer) preocupat de tema geniului, -minescu d o prim
interpretare a poemului alegoric construit pe +aza +asmelor culese de germanul
R.Kunisc%'condiia *eniului.
'e$e si $oti#e literare in poem'
.. Iu2irea i$posi2il- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiin(e din
lumiHplanuri existen(iale 4ontologice5diferite'pm&nteanHuranianJ7. in du+la
ipostaz de astru si entitate apar(in&nd uni$ersului spiritual.
=Aperion este un eon 3un intermediar intre planul di$in si cel uman fascinat de o
pm&ntean4el nu este o fiin( perfect, deoarece perfect este doar @umnezeu5)
&ata de B$prat *ntruc%ipeaz natura dual a fiin(ei umane oscil&nd intre
nostalgia lumilor superioare si mira>ul fericirii pm&nte,ti- intre apolinic si
dionisiac) 7. este sim+olul geniului, fata este omul comun, dar capa+il s aspire
spre dep,irea condi(iei sale)
tema asociat este natura, moti$e' $isul,marea, codrul teiul,luna ,stelele.
B. te$a *eniului. 8oemul inf(iseaza pro+lematica omului de geniu in raport cu
iu+irea, cunoa,terea, timpul) condi(ia omului de geniu este ilustrat de moti$ul
7uceafarului) el este capa+il de sacrificiu pt *mplinirea idealului in iu+ire, o alt
.<
form de cunoastere) acestei teme ii sunt asociate si alte moti$e'K+urtorul,
*ngerul ,demonul, titanul,,"eptun, 7ucifer, fereastra, z+orul)
C. te$a ti$pului indi$idual4trecu o !i5,tema efemerit(ii fiin(ei umane, moti$ul
fortuna la+ilis) tema timpului uni$ersal in rela(ie cu eternitatea entit(ilor
uni$ersale)
0. te$a naterii si $orii uni#ersului'cosmogeneza si esc%atologia creia I se
asociaz moti$ele '%aosului, cerului rotitor, noptii, luminii)
;. te$a condiiei u$ane )moti$e asociate' fata de imprat, negrul castel, perec%ea
edenic.
-le$ente de co$pozitie si structura
8oemul se incadreaz in lirica o2iecti#- lirica $stilorC#ocilorCrolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale con,tiin(ei eminesciene)
par 4 planuri-terestru si cos$ic, 4 ta2louri)
?pecii lirice prezente in text' idila, medita(ia, pastelul, elegia.
'itlul
?ens denotati$- steaua cea mai strlucitoare 3planeta Venus)
?ens conotati$-alegoric-geniul superior omului comun, insetat de a+solut.
Relaii de opozitie si si$etrie se realizeaz intre cele dou planuri' terestru-cosmic in
cele 0 pr(i ale poemului 4planurile interfereaz in primul si ultimul ta+lou, apar separate
in celelalte dou5, ,intre geniu si omul comun,intre muritor si etern.
ntiteza este procedeul principal al poe$ului
.pozitia dintre *eniu si o$ul co$un' geniul din perspecti$a lui ?c%open%auer este
fiin(a superioar ce se sustrage mecanismelor oar+e ale $oin(ei de a fi si are alte
preocupri dec&t omul comun.-l este contemplati$, creator, iar lumea lui este una
ataractica.@rama lui in poem este dat de atrac(ia fericirii pm&ntesti in contradic(ie cu
destinul su superior, creator.?tarea de criz este dep,it prin asumarea condi(iei.
7a ni$el textual opozi(ia se concretizeaz in sintagmele' s"era mea-cmara ta; cercul
vostru strmt-lumea mea;
Ctlin intruc%ipeaz omulLadamicL perfect integrat in natura ,dar care aspir ,incon,tient
la spirit)el apare in B ipostaze-definit prin ignoran( si lipsa spiritului in ta+loul
B4 dragostea lui este doar una senzual5 si ca fiin( dual 4spirit si materie5in ta+loul 0.
lt antitez este intre lumea departelui-7.spre care omul tinde,se inal( si cea a
aproapelui-fata, Ctlin)lumea departelui este una a mor(ii, dar ,i a spiritului) pt a-,i
*mplini dragostea ideal pt 7, fata ar tre+ui sa moar in plan material, s treaca de la
existen(a fizic la cea metafizic)de aceea erosul se asociaz cu thanatosul,
'a2loul 1
Incipit-formula de +asm proiecteaz po$estea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic)
8ortretul fetei- una la prini, cum e "ecioara, luna;-surprinde unicitatea, frumuse(ea,
puritatea dat de aspira(ie
Moti$e-fata de imprat, castelul 3spa(iu terestru ce sugereaz efemeritatea um$ra
"alnicelor $oli;
@ragostea spre 7 se exprim prin pri$irea in sus, contempla(ia de la fereastra castelului,
spatiul de legatura intre cele B lumi, re$erie.
.D
@ragostea lui este asociat pri$irii in >os spre o lume necunoscut 7uceafrului, de,i o
stap&neste cu lumina) timpul ei a!i, mni, este limitat in relatie cu timpul lui privind de
sptmni,.
Oglinda este spa(iul lui de reflectare , #isul este modalitatea de comunicare.
In $isul fetei, 7 se intrupeaz-metamorfozeaz in *nger si demon la c%emarea ei cu
$aloare de desc&ntec.
In*erul se intrupeaz din mare, are atri+utele nemuririi si superiorit(ii' un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt giulgi,um$ra "etei strve!ii,oc/ii vii, isi dez$luie
originea' cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice. -l o c%eam pe fata in lumea
lui etern sim+olizata de ocean si *i propune o ipostaz superioar 'mireasa lui, dar fata il
refuz consider&ndu-l strain, incompati+il cu propria ei condi(ie.
De$onul se intrupeaz din %aos , are ca atri+ut lumina primordial, coroana,negrul
giulgi,marmoreele $rate,oc/iica dou patimi "r sa .Originea sa este soarele si
noaptea, iar c%emarea este in lumea stelelor)fata refuz iar, moti$&nd diferen(a
ontologic, si ii cere sc%im+area condi(iei de nemuritor, singurul mod de *mplinire a
iu+irii pe care ea *l in(elege fiind cel terestru.
7 accept a$&nd capacitate de sacrificiu si dorin(a de cunoastere, iu+irea.
'a2loul 4
pare doar spaiul terestru fr desc%idere spre astral-ung/erul , in concordan( cu
lumea omului comun.
Ctlin este un pa>, copil din "lori si de pripas , o fiin( uman fr aspira(ii inalte
viclean,indr!net, pnditor care i,i incearc norocul.
:ata *ns,i i,i pierde unicitatea, si $a de$eni perec%ea lui c%iar dac la inceput refuza
>ocul iu+irii senzuale si ii marturiseste pm&nteanului guraliv si de nimic aspira(ia
imposi+il de realizat pt 7.-a se define,te ca fiin( dual atras si de lumea ei si a lui C. si
de inalt, de 7 )dragostea terestr a lui C este un remediu pt c%emarea departelui.
'a2loul 5
8rima imagine este z2orul 7. spre @emiurg, creatorul lumii) 7.este martorul genezei
vedea ca-n !iua cea dinti, iar geneza este asemenea modelului +i+lic fiind asociat cu
lumina.
l doilea fragment-grupare de $ersuri descrie %aosul primordial,precrea(ia pt a introduce
apoi condi(ia geniului in raport cu @emiurgul, timpul, spatial, cunoa,terea.
@ialogul cu @emiurgul rele$'
-numele tainic al 7 cunoscut doar de creator' HMperion .In fata tatalui ceresc, 7. exprim
dorin(a de a renun(a la nemurire pt o or de iu$ire.
8rezen(a @emiurgului - doar ca $oce-aminte,te de 7O!O?) cu$intele Creatorului
sta+ilesc opozitia geniu- om comun, si rolul fiecruia.
ntiteza dintre muritori si eon se face sim(it la ni$el temporal, spatial, aspira(ional '
muritorii au soart sc%im+toare si, idealuri de,arte) ei se supun legii trecerii, de$enirii
uni$ersale)moti$e poetice din aceast parte sunt' $anitas $anitatum, fortuna la+ilis,
norocul)oamenii sunt limita(i si in ceea ce pri$e,te cunoa,terea deoarece nu sunt inzestra(i
cu g&ndirea si capacitatea geniului de cunoastere a+solut.
H. este o constant a uni$ersului (ar tu 67perion rmi18riunde ai apune, nu se supune
legii de$enirii continue , este etern si nu poate s3,i sc%im+e condi(ia, deoarece acest fapt
./
ar insemna distrugerea uni$ersului' H s-a nscut odat cu uni$ersul si este necesar
fiin(rii acestuia.
@emiurgul ii ofer ins alte modalit(i de implinire' titaniene' for(a cu$&ntului- creatiei,
for(a militar, puterea si il a$ertizeaz asupra condi(iei nestatornice a oamenilor) prin
contactul cu spiritul-@., HMperion se purific de pasiunea pt o muritoare si in(elege c
tre+uie s-,i asume condi(ia in totalitate.
'a2loul 4
7. re$ine la ipostaza ini(ial si contempl iu+irea pm&ntean .
?pa(iul iu+irii este cel din idile' cr&ngul de tei,noaptea, luna3 natura ocrotitoare a perec%ii
adamice) C. maturizat, trecut prin experien(a ini(iatic a dragostei $or+e,te asemenea 7
in prima parte a poemului) ceremonialul erotic cuprinde gestul im+r(i,rii,cu$intele de
dragoste )in +ra(ele lui C., fata *,i inal( pri$irea spre 7 pe care il roag s-I $eg%eze
dragostea terestr, con,tient de incompati+ilitatea lor' norocu-mi luminea! ) norocul are
semnifica(ia de soart specific omului cruia nu ii este dat s ating a+solutul, dar poate
s se implineasc in iu+ire.
;inalul poemului accentueaz diferen(a dintre geniu si omul comun.7 rede$ine creatorul
*nsigurat si etern, ceea ce implic renun(area la iluzia fericirii pm&ntesti, am+ele condi(ii
do$edindu-se tragice, deoarece at&t geniul c&t si omul comun rm&n egali cu ei in,i,i)
lumea geniului este cea rece a spiritului, el nea$&nd acces la miracolul iu+irii, in timp ce
omul comun aspir zadarnic s-,i dep,easc propria condi(ie limitat, spre un orizont ce
*i este inaccesi+il.
"i$2a) si e!presi#itate
"a ni#el &onetic se remarc muzicalitatea dat de asonan(e una- luna, !are- rsare
la ni#el $or&olo*ic dati$ul etic si dati$ul posesi$ contri+uie la realizarea tonului
intim,iar inter>ec(iile, $er+ele la imperati$ sunt mrci ale adresrii directe si oralit(ii
fragmentelor dialogate accentu&nd limitele uni$ersului omului comun' ia ,mri,dut9.de
asemenea se poate o+ser$a *m+inarea diferitelor registre stilistice'oral- popular-cult ) in
ta+loul al treilea @emiurgul are o exprimare gnomic, aforistic pt a su+linia antinomia
geniu- om comun si capacitatea de sacrificiu a fiin(ei superioare.
"a ni#el stilistic poemul este construit pe +aza alegorie, persona>ele a$&nd $aloare de
sim+ol si a antitezei.:igurile de stil nu sunt in exces, remarc&ndu-se metafora ,
compara(ia, epitetul, %iper+ola, in$ersiunea.
Din punc de #edere prozodic, textul este alctuit din =/ de de catrene cu ritm iam+ic,
rima incruci,at, msur de D-/ sila+e.
I+DI/R R.+/'I(: noapte,lun, mare, castel, $isI
"-D.RI
"0(-;@R0"-D-/I0 ;' D- >+P@R' .+0" (.+0/
=Aperion (tlina (tlin
-tern, Bnsetat de iu2ire, aspir spre a2solut, $ediocru,
Insin*urat, unic, teluric,
capa2il de sacri&iciu incapa2il s-i depeasc se spiritualizeaz
propria condiie de o$ co$un prin iu2ire
iu2ire nerealizat iu2ire realizat
.=
cuplu inco$pati2il cuplu co$pati2il6aparin aceleiai
cate*orii ontolo*ice7
D-/I0" >EI S0+@ SI/D0R@''-, .+0" (.+0/ >EI S0+@
'RFI "I+I'R-,
(.+-/'RI0

+oti#e ale liricii e$inesciene identi&icate de D,(linescu'
-geneza si apocalipsa
-lumile siderale
-du+lul, ne+unia,geniul
-omul $e,nic,iu+irea li+er
--dgar 8apu surprinde moti$e ce *ncadreaz opera eminescian in uni$ersalitate'
-erotomorfismul4natura este erotizat, seductoare,*ntruc%ipare a principiului cosmic
feminin5
-trirea departelui-fascina(ia infinitului cosmic
-cosmicizarea omului-geniul, ipostaza deplin aomului tinde s de$in cosmos
(onte!t 8oemul apare *n .//C in Almana/ul &ocietii -iterare Romnia Jun din
Viena, fiind apoi reprodus in Convor$iri literare.
Incadrare 9extul se *nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, moti$e, imaginar poetic, antiteza geniu- omul comun,
amestecul genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul auto%ton, dar si
filosofia lui Kant si ?c%open%auer) preocupat de tema geniului, -minescu d o prim
interpretare a poemului alegoric construit pe +aza +asmelor culese de germanul
R.Kunisc% '(ntr-un voia# in 4rile romne, germanul :.;:unisc/5povesteste legenda
-ucea"rului.Aceasta este povestea.(ar inelesul alegoric ce (-am dat este c, dac geniul
nu cunoate nici moarte si numele scap de noaptea uitrii, pe de alt parte aici pe
pmnt nici e capa$il de a "erici pe cineva, nici capa$il de a "i "ericit.3l n-are moarte,
dar n-are nici noroc.
'e$e si $oti#e literare in poem'
<. Iu+irea imposi+il- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiin(e din
lumiHplanuri existen(iale 4ontologice5diferite'pm&nteanHuranianJ7.in du+la
ipostaz de astru si entitate apar(in&nd uni$ersului spiritual)din perspecti$a
in$(turilor gnostice4gnosticismJo in$(tura, concep(ie,care consider c lumea
este imperfect ea fiind opera unui creator NruL)in om coexist at&t natura
luminoas de esen( di$in 3dumnezeiasc c&t ,i natura corupt a lumii
materiale5,HMperion este un eon 3un intermediar intre planul di$in si cel uman
fascinat de o pm&ntean4el nu este o fiin( perfect, deoarece perfect este doar
@umnezeu5) fata de *mprat *ntruc%ipeaz natura dual a fiin(ei umane oscil&nd
intre nostalgia lumilor superioare si mira>ul fericirii pm&nte,ti- intre apolinic si
dionisiac)7. este sim+olul geniului, fata este omul comun, dar capa+il s aspire
spre dep,irea condi(iei sale)tema asociat este natura, moti$e' $isul,marea, codrul
teiul,luna ,stelele.
B1
D. tema geniuluiJ tema central) poemul inf(iseaza pro+lematica omului de geniu in
raport cu iu+irea, cunoa,terea, timpul)condi(ia omului de geniu este ilustrat de
moti$ul 7uceafarului)el este capa+il de sacrificiu pt *mplinirea idealului in
iu+ireJo alt form de cunoastere)acestei teme ii sunt asociate si alte
moti$e'K+urtorul, ingerul ,demonul, titanul,,"eptun, 7ucifer, fereastra, z+orul)
/. tema timpului indi$idual4trecu o !i5,tema efemerit(ii fiin(ei umane, moti$ul
fortuna la+ilis)tema timpului uni$ersal in rela(ie cu eternitatea entit(ilor
uni$ersale)
=. tema na,terii si mor(ii uni$ersului'cosmogeneza si esc%atologia careia I se
asociaz moti$ele '%aosului,cerului rotitor, noptii, luminii)
.1. tema condi(iei umane )moti$e asociate' fata de imprat, negrul castel, perec%ea
edenic.
-le$ente de co$pozitie si structura
8oemul se incadreaz in lirica o+iecti$- lirica mstilorH$ocilorHrolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale con,tiin(ei eminesciene)
par B planuri-terestru si cosmic, 0 ta+louri)
?e im+in epicul, liricul si dramaticul-amestecul genurilor si speciilor)
-picul 3este dat de sc%ema +asmului pe care este construit poemul, dramaticul de
fragmentele dialogate)
?pecii lirice prezente in text'idila,medita(ia,pastelul ,elegia)
'itlul
?ens denotati$- steaua cea mai strlucitoare 3planeta Venus)
?ens conotati$-alegoric-geniul superior omului comun, insetat de a+solut.
Relaii de opozitie si si$etrie se realizeaz intre cele dou planuri' terestru-cosmic in
cele 0 pr(i ale poemului 4planurile interfereaz in primul si ultimul ta+lou, apar separate
in celelalte dou5, ,intre geniu si omul comun,intre muritor si etern.
ntiteza Gprocedeul principal al poe$ului
.pozitia dintre *eniu si o$ul co$un'geniul din perspecti$a lui ?c%open%auer este
fiin(a superioar ce se sustrage mecanismelor oar+e ale $oin(ei de a fi si are alte
preocupri dec&t omul comun-el este contemplati$, creator, iar lumea lui este una
ataractica)drama lui in poem este dat de atrac(ia fericirii pm&ntesti in contradic(ie cu
destinul su superior 3creator)starea de criz este dep,it prin asumarea condi(iei)la
ni$el textual opozi(ia se concretizeaz in sintagmele's"era mea-cmara ta;cercul vostru
strmt-lumea mea;
Ctlin intruc%ipeaz omulLadamicL perfect integrat in natura ,dar care aspir ,incon,tient
la spirit)el apare in B ipostaze-definit prin ignoran( si lipsa spiritului in ta+loul
B4 dragostea lui este doar una senzual5 si ca fiin( dual 4spirit si materie5in ta+loul 0.
lt antitez este intre lumea departelui-7.spre care omul tinde,se inal( si cea a
aproapelui-fata, Ctlin)lumea departelui este una a mor(ii, dar ,i a spiritului)pt a-,i
*mplini dragostea ideal pt 7, fata ar tre+ui sa moar in plan material-s treaca de la
existen(a fizic la cea metafizic)de aceea erosul se asociaz cu thanatosul,
'a2loul 1
B.
Incipit-formula de +asm proiecteaz po$estea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic)
8ortretul fetei- una la prini, cum e "ecioara, luna;-surprinde unicitatea, frumuse(ea,
puritatea dat de aspira(ie)moti$e-fata de imprat, castelul 3spa(iu terestru ce sugereaz
efemeritatea um$ra "alnicelor $oli;
spira(iaJdragostea spre 7 se exprim prin pri$irea in sus, contempla(ia de la fereastra
castelului4 fereastra este spatiul de legatura intre cele B lumi5, re$erie)
@ragostea lui Jpri$irea in >os spre o lume necunoscut 7uceafrului, de,i o stap&neste cu
lumina)timpul ei a!i, mni , este limitat in relatie cu timpul lui privind de sptmni;
Oglinda este spa(iul lui de reflectare , $isul este modalitatea de comunicare)
In $isul fetei, 7 se intrupeaz-metamorfozeaz in *nger si demon la c%emarea ei cu
$aloare de desc&ntec-Co$ori in #os ;pt ea 7 este $lnd- ne*nfrico,tor, de,i reprezint
alt lume, al noptii Domn)
Ingerul se intrupeaz din mare, are atri+utele nemuririi si superiorit(ii'un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt giulgi,um$ra "etei strve!ii,oc/ii vii,o constientizeaz pe
fat asupra diferentei dintre cele B lumi' a lui s"era mea si a ei ,isi dez$luie
originea'cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice)nasterea din ape este o ade$rat
genez si trimite la "eptun4toiagul cu trestii5, dar si la Venus)el o c%eam pe fata in lumea
lui etern sim+olizata de ocean si *i propune o ipostaz superioar'mireasa lui )fata refuz
consider&ndu-l strin, mort,si descriind senza(ii extreme-oc/iul tu m-ang/ea.
@emonul se intrupeaz din %aos , are ca atri+ut lumina primordial, coroana,negrul
giulgi,marmoreele $rate,oc/iica dou patimi "r sa .Originea sa este soarele si
noaptea, iar c%emarea este in lumea stelelor)fata refuz iar, moti$nd diferen(a
ontologic,senza(ia de cldur excesi$ si ii cere sc%im+area condi(iei de
nemuritor,singurul mod de *mplinire a iu+irii pe care ea *l in(elege fiind cel terestru)7
accept a$&nd capacitate de sacrificiu si dorin(a de cunoastere, implinire a
iu+irii,necunoscut p&n acum de el, c%iar daca acest fapt ar insemna un pcat in ordinea
uni$ersal a lumii si trecerea de la nemurire la o or de iu$ire.
'a2loul 4
pare doar spa(iul terestru fr desc%idere spre astral-ung/erul , in concordan( cu lumea
omului comun.
Ctlin este un pa>, copil din "lori si de pripas , o fiin( uman fr aspira(ii inalte
viclean,indr!net, pnditor care i,i incearc norocul.
:ata *ns,i i,i pierde unicitatea, si $a de$eni perec%ea lui c%iar dac la inceput refuza
>ocul iu+irii senzuale si ii marturiseste pm&nteanului guraliv si de nimic aspira(ia
imposi+il de realizat pt 7..8t ea nocturnul se asociaz singurat(ii 7 ,i re$eriei , iu+irii
fr speran( , deoarece este con,tient de deose+irea geniu- fiin( comun, lumea
familiar a aproapelui4ca in :loare al+astra5 si cea a departelui .-a se define,te astfel ca
fiin( dual atras si de lumea ei si a lui C. si de inalt, de 7)dragostea terestr a lui C este
un remediu pt c%emarea departelui)
'a2loul 5
8rima imagine este z+orul 7. spre @emiurg, creatorul lumii) timpul cosmic este altul
dec&t cel uman'Lmii de ani% 4ot attea clipeL) 7.este martorul genezei <vedea ca-n !iua
cea dintiL ,iar geneza este dupa modelul +i+lic fiind asociat cu lumina.
BB
l doilea fragment-grupare de $ersuri descrie %aosul primordial prin cu$inte antitetice ca
si in ?crisoarea I'se remarc aspa(ialitatea si atemporalitatea =>)u e nimic si totusi eL,
<0remea ?ncearca in !adar din goluri a se naste>,definite plastic prin cu$inte antitetice
si o personificare f sugesti$.
Comparatia prin se descrie starea de increat 3 un adnc asemene1*itrii celei oar$eL
accentueaz ideea de %aos primordial, precreatie.
@ialogul cu @emiurgul rele$'
-numele tainic al 7 cunoscut doar de creator-HMperion 4pro$ine din mitologia greac si
are la +az cu$intele HMper eon-Ncel care merge pe deasupraL)eonul este o putere etern ,
emanat de fiin(a suprem, prin intermediul creia se exercit ac(iunea acesteia asupra
lumii.
In fata tatalui ceresc, 7. exprim dorin(a de a renun(a la nemurire pt N o or de iu$ireL)
cauza inten(iei sale este iu+irea pt fata < din rude mari imprteti N si o+oseala de a
sustine uni$ersul prin propria g&ndire' N mi-e sete de repaosL)
8rezen(a @emiurgului - doar ca $oce-aminte,te de 7O!O?)cu$intele Creatorului
sta+ilesc opozitia geniu- om comun, si rolul fiecruia.
ntiteza dintre muritori si eon se face sim(it la ni$el temporal, spa(ial aspira(ional
muritorii au soart sc%im+toare si, idealuri de,arte) ei se supun legii trecerii, de$enirii
uni$ersale)moti$e poetice din aceast parte sunt' $anitas $anitatum, fortuna la+ilis,
norocul)oamenii sunt limita(i si in ceea ce pri$e,te cunoa,terea deoarece nu sunt inzestra(i
cu g&ndirea si capacitatea geniului de cunoastere a+solut.
H. este o constant a uni$ersuluiL(ar tu 67perion rmi18riunde ai apuneL,nu se supune
legii de$enirii continue , este etern si nu poate s3,i sc%im+e condi(ia, deoarece acest fapt
ar insemna distrugerea uni$ersului' H s-a nscut odat cu uni$ersul si este necesar
fiintrii acestuia.
@emiurgul ii ofer ins alte modalit(i de implinire- titaniene' for(a cu$&ntului-
creatiei,for(a militar, puterea si il a$ertizeaz asupra condi(iei nestatornice a
oamenilor)prin contactul cu spiritul-@., HMperion se purific de pasiunea pt o muritoare si
in(elege c tre+uie s-,i asume condi(ia in totalitate.
'a2loul 4
7. re$ine la ipostaza ini(ial si contempl iu+irea pm&ntean .
?pa(iul iu+irii este cel din idile' cr&ngul de tei,noaptea , luna 3decorul specific naturii
ocrotitoare a perec%ii adamice) florile ce cad rnduri-rnduri sunt o sugestie a
efemerit(ii si mor(ii iar C. maturizat, trecut prin experien(a ini(iatic a dragostei
$or+e,te asemenea 7 in prima parte a poemului) ceremonialul erotic cuprinde gestul
im+r(i,rii,cu$intele de dragoste )in +ra(ele lui C.,fata *,i inal( pri$irea spre7 pe care il
roag s-I $eg%eze dragostea terestr, con,tient de incompati+ilitatea lor norocu-mi
luminea! ) norocul are semnifica(ia de soart specific omului cruia nu ii este dat s
ating a+solutul dar poate s se implineasc in iu+ire.
;inalul poemului accentueaz diferena de destin dintre geniu si omul comun.7 rede$ine
creatorul *nsigurat si etern, ceea ce implic renun(area la iluzia fericirii pm&ntesti,
am+ele condi(ii do$edindu-se tragice deoarece at&t geniul c&t si omul comun rm&n egali
cu ei in,i,i)lumea geniului este cea rece a spiritului, el nea$&nd acces la miracolul iu+irii,
in timp ce omul comun aspir zadarnic s-,i dep,easc propria condi(ie limitat, spre un
orizont ce *i este inaccesi+il.
BC
"i$2a) si e!presi#itate
7a ni$el fonetic se remarc muzicalitatea dat de asonan(e una- luna, !are- rsare,la ni$el
morfologic dati$ul etic si dati$ul posesi$ contri+uie la realizarea tonului intim,iar
inter>ec(iile, $er+ele la imperati$ sunt mrci ale adresrii directe si oralit(ii fragmentelor
dialogate accentu&nd limitele uni$ersului omului comun' ia,mri,dut9.de asemenea se
poate o+ser$a *m+inarea diferitelor registre stilistice'oral- popular-cult ) in ta+loul al
treilea @emiurgul are o exprimare gnomic, aforistic pt a su+linia antinomia geniu- om
comun si capacitatea de sacrificiu a fiin(ei superioare.
7a ni$el stilistic poemul este construit pe +aza alegorie, persona>ele a$&nd $aloare de
sim+ol si a antitezei.:igurile de stil nu sunt in exces, remarc&ndu-se metafora ,
compara(ia, epitetul, %iper+ola, in$ersiunea.
@in punc de $edere prozodic, textul este alctuit din =/ de de catrene cu ritm iam+ic,
rima incruci,at, msur de D-/ sila+e.
.pinia 8oemul eminescian ofer cititorului contemporan perspecti$a romantic asupra
iu+irii, cunoa,terii si rostului omului in lume. In alt ordine de idei, el transmite un mesa>
optimist , acela c omul poate s aspire spre dep,irea limitelor sale, indiferent care sunt
acestea si s dea sens existen(ei sale efemere.
P.%-S'- "0I =RP-"<, I (R-/D
S(=I'
(onte!t
ovestea lui 6arap-Al$ a fost pu+licat in Convor$iri literare in ./DD.
Specia: textul este un +asm cultH
2as$ul cult este o specie genului epic cu persona>e purttoare ale unor $alori
sim+olice,*n care realul se im+in cu fa+ulosul-miraculosul si *n care se inf(i,eaz
parcurgerea unui drum al maturizrii de ctre eroul principal4textul are caracter de
+ildungsroman5.Conflictul dintre +ine si ru se solu(ioneaz *ntotdeauna in fa$oarea
+inelui, iar persona>ele se *mpart in categorii specifice' protagonist, antagonist,
a>utoare4ad>u$anti5, donatori)reperele temporale sunt $agi, apar cifre si o+iecte magice.
%iziunea despre lu$e este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spa(iu carna$alesc, o lume pe dos, parodie a realit(ii.
'e$a si $oti#e narati#e ' lupta +inelui cu rul inc%eiat cu trimful +inelui si procesul
maturizrii. Moti$e'impratul fr urma,i la tron, superioritatea mezinului, cltoria,
supunerea prin $icle,ug, muncile, demascarea impostorului, pedeapsa, cstoria.
Instanele narati#e: autor-I.Creang, narator4omniscient5, persona>e, cititor.Con$en(ia
impus de +asm are in $edere acceptarea de ctre cititor a regulilor lumii fa+uloase.
Perspecti#a narati#a: a naratorului omniscient,, dar nu ,i o+iecti$, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul inter$ine fie adres&ndu-se direct cititorului, fie coment&nd ac(iunea.
Relatarea se face la pers. a C a ,cronologic , iar se$en(ele narati$e sunt redate prin
inln(uire.
(on&lictul Gexterior dintre +ine si ru, persona>ele au caracter sim+olic.
(o$pozitie
Structura respect modelul folcloric 'situa(ia de ec%ili+ru, elementul pertur+ator
cltoria- ac(iunea reparatorie a protagonistului ,resta+ilirea ec%ili+rului si rsplata.
B0
+o$entele su2iectului'-xpozitiunea .Craiul are C feciori ,iar Verde imprat, fratele su
la cealalt parte a lumii are doar C fete.
Intriga'Impratul ii cere Craiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron.
@esf,urarea actiunii 4ac(iunea recuperatorie a protagonistului5
cuprinde pregtirea pt drum,cltoria ini(iatic si pro+ele impuse de ?p&n.
8unctul culminant este moartea si in$ierea protagonistului.
@eznodm&ntul'pedepsirea impostorului si rsplata eroului..
Incipit, &inal,
Incipit G Incipitul si &inalul sunt realizate dup modelulHtiparul folcloric si au acela,i
rol' de a introduce si apoi de a extrage cititorul din uni$ersul fic(ional fa+ulos. :ormula
specific este ino$at de autor'Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei
"eciori pun&nd po$estea pe seama altcui$a 4cic5) in incipit este prezentat spa(iul,
%iper+olizat si timpul $ag pe vremea aceea ,dar concretizat prin prezen(a pericolelor ce
anticipeaz drumul ini(iatic al protagonistului.?unt prezentate f.succinct persona>ele'
Craiul si fiii si, situa(ia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii mo,tenesc calit(ile si se
do$edesc a fi la,i. ?e poate spune c plecarea mezinului are la +az mai mult dorin(a de a
*nltura suprarea tatlui pro$ocat de e,ecul fra(ilor mai mari dec&t inten(ia de a de$eni
imprat.9e%nica detaliilor si amnuntele psi%ologice sunt de factur realist.
;inal 3 Rsplata eroului' nunta si *mpr(ia ce reprezint inc%eierea procesului
maturizrii) H- moare si *n$ie-trec&nd de la o ipostaz la alta 4sluga- *mprat,
adolescent- matur5 , prime,te palo,ul si +inecu$&ntarea pt cstorie cu aleasa inimii,dup
ce ?p&nul este aruncat de cal din inaltul cerului.@eznodm&ntul este urmat de formula
final, ino$at de Creanga )astfel naratorul face direct trecerea de la uni$ersul fic(ional la
cel real *ntr-un registru plin de umor implic&nd cititorul
Stil si li$2a) 3textul se caracterizeaza prin oralitate si u$or)
oralitatea este asigurat de 'propozi(ii interogati$e si exclamati$e , expresii populare,
pro$er+e si zictori introduse prin vor$a ceea , regionalisme,fraze ritmate si rimate,
dati$ul etic mi i-l in"ac , adresarea directa cititorului.
0$orul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si apelati$ele caricaturale
mangosii, apul cel ro, diminuti$ele cu $aloare augmentati$ $u!isoare,
$uturic."ara(iunea se caracterizeaz prin rapiditate, aglomerare $er+al,
indi$idualizarea ac(iunilor si a persona>elor, frec$en(a dialogului.
Persona)ele
=- este persona>ul principal eponim al +asmului, rotund, construit realist.
Prota*onistul este atipic , nu are puteri supranaturale) sim+olizeaz +inele si t&nrul
surprins in procesul maturizrii.?tatutul ini(ial este cel de neini(iat, de t&nr nai$ ,dar +un
la suflet, ce nu are *nc experien(a $ie(ii.
(alitile u$ane e!e$plare nu sunt actualizate de la *nceput ,ele fiind descoperite pe
parcursul pro+elor ce pregtesc eroul pt destinul excep(ional' +mprat ,care n-a mai stat
altul pe "aa pmntului ,aa de iu$it, de slvit si de puternic .:iul Craiului confund
aparen(a cu esen(a, nu cunoa,te oamenii si de$ine o prad sigur pt ?p&n, nu are
incredere in fortele sale ,este impulsi$ si sensi+il, *ndurerat de $or+ele usturtoare ale
printelui, in cazul e,ecului fra(ilor mai mari.-ste ins mrinimos, milosti$, generos si un
+un prieten,asculttor si recunoscator a>utoarelor sale.Credul si imatur ,eroul tre+uie sa
parcurg tot procesul initierii in care s tra$erseze experien(a umilin(ei si cele trei
B;
etape'suferin(a, moartea , rena,terea pt a de$eni conductorul a,teptat de supu,i, asa cum
ii prezice ?f @uminica
+odalitati de caracterizare 3directa de ctre narator "iul craiului, $o$oc in "elul su la
tre$i de aieste; de ctre alte persona>e'Impratul Verde'ia s am eu o sluga aa de
vrednic si credincioas ca 6-A, a pune-o la mas cu mine c mult preuiete omul
acesta.
Indirect prin nume-H- este un oximoron care surprinde dualitatea persona>ului
'condi(ia de ro+ al ?p&nului ,sau neofit si esen(a superioar ,no+le(ea si frumuse(ea
sufleteasc.Indirect prin fapte ' pl&nsul in grdin, pregtirea armelor, gsirea calului
nzdr$an, trecerea incercrilor rele$ sensi+ilitatea, onestitatea, fidelitatea, cura>ul,
ra+darea, ca$alerismul.Rela(ia cu alte persona>e' cu ?f @uminica e$iden(iaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposi+ilitatea de a discerne *ntre aparen( si esen(4in
prima int&lnire5)rela(ia cu calul nzdr$an' ne$oia de confesor, *ncrederea , lipsa stimei de
sine in ceea ce pri$este muncile incredin(ate de ?p&n,impulsi$itatea4gestul de a-I da cu
fr&ul peste cap5)rela(ia cu cei cinci mon,tri 'prietenia , generozitatea, +untatea.7egtura
tat- fiu apare in prima parte a textului ,i surprinde preluarea de ctre mezin a $irtu(ilor
printe,ti sim+olizate de cal-in(elepciunea,%aine- frumuse(ea,arme- $irilitatea. Rela(ia cu
?p&nul apare pe tot parcursul operei si e$iden(iaz procesul maturizrii.
Scene i$portante:
1,cea de la &1nt1n 3are semnifica(ia co+or&rii in Infern , a mor(ii si in$ierii
sim+olice-prin(ul i,i sc%im+ identitatea si capt nume) scena pune in e$iden(
nai$itatea, credulitatea, necunoa,terea psi%ologiei umane, lipsa de experien() mezinul
plte,te neascultarea indemnului patern,este luat ro+, >ur pe ascuti,ul sa+iei c il $a slu>i
pe ?p&n p&n $a muri si $a in$ia si i,i (ine cu$&ntul in toate impre>urrile-si c&nd este
tentat de impra(ii ce i,i doresc pielea cer+ului si c&nd se indrgoste,te de fiica
Impratului Ro,.
4,'ierea capului 3sim+olizeaz sf&r,itul procesului maturizrii , o nou metamorfoz
' trecerea la statutul de ini(iat sinonim cu cel de *mprat.?p&nul il decapiteaz crez&nd c
a clcat >urm&ntul) fata il in$ie pe erou din iu+ire, apel&nd la o+iectele magice pregtite
anterior' smicelele de mr, apa $ie si apa moart)?p&nul i,i primeste pedeapsa,deoarece
nu mai este ne$oie de el in procesul de formare, iar H- este rspltit ca orice persona> de
+asm.
Rolul cltoriei' aceasta este nu numai un drum exterior ,ci si unul interior spre sine pt
autocunoa,tere si dez$oltare) in acest sens for(ele +inelui si rului reprezint calit(ile si
defectele ce se infrunt , +asmul a$&nd de o+icei un caracter moralizator.Cltoria are rol
definitoriu in pregtirea t&nrului pt responsa+ilita(ile statutului de cap al familiei si de
conductor.H- contrazice tiparul +asmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin
e$olu(ie in plan psi%ologic , prin complexitatea caracterului, im+in&ndu-se calit(i si
defecte, trie si sl+iciune, milostenie si nai$itate.
Relaia =- Sp1n
Sp1nul este antagonistul , nici el un persona> tipic de +asm, deoarece c%iar prin nume
semnific un defect uman, o fiin( ie,it din normalitate si ca atare , *nsemnat4ca si
Impratul Ro,, prul ro,u fiind un semn distincti$5.
-l semnific rul C/ima rului pe malul prului ,dar si pedagogul, initia(orul
protagonistului prin pro+ele la care il supune, rul necesar maturizrii a,a cum +ine ,tie
calul nzdr$an ce nu inter$ine in rela(ia stp&n-slug tocmai pt c este con,tient de rolul
B<
antagonistului si unii ca acetia sunt tre$uitori pe lume cteodat, pt ca "ac pe oameni s
prind la minte. ?p&nul il int&lne,te pe fiul de Crai in pdurea la+irint si il ademene,te de
C ori- aplic&nd te%nica persuasiunii) cele trei inf(i,ri sunt metamorfoze menite a-l face
pe cri,or sa incalce sfatul patern.
8ersona>ul este caracterizat inainte de a-,i face apari(ia de ctre Crai prin indica(ia de a se
feri de omul ro, iar mai ales de cel spn,c sunt "oarte ugu$ei @iscursul prin care
$rea s-l atrag pe mezin si comportamentul e$iden(iaz $iclenia, disimularea, arta
persuasiunii.
7a f&nt&n, ?p&nul profit de nai$itatea fiului de crai si il supune prin $icle,ug
comport&ndu-se amenin(tor si autoritar atunci c&nd sc%im+ rolurile si *i ia
identitatea.Eurm&ntul cuprinde si anticiparea eli+errii prin amintirea detaliului c H- il
$a slu>i pn cnd va muri si iar va +nvia.
?p&nul este soi ru, comportamentul demonstr&nd ludro,enia, orgoliul, cruzimea,
dorin(a de putere, dispre(ul fa( de cei sla+i si c%iar fa( de imprat .-l il supune pe H-
celor C incercri pt a-l pierde si il pedepse,te atunci c&nd crede c sluga nu si -a (inut
cu$&ntul. @ecapitarea reprezint eli+erarea de >urm&nt, in momentul urmtor ?p&nul
inc%eindu-,* rolul si menirea, deci put&nd disprea.
(elelalte persona)e intruc%ipeaz tipologii umane 3dominate de o trstur de
caracter'Impratul Ro, este $iclean, ?f @uminica este inteleapt, mon,trii sunt grote,ti
,dar prieteno,i, sim+oliz&nd diferen(a dintre aparen( si esen(, dar si exacer+ri ale unor
ne$oi umane' foamea, setea , frigul .
(.+-/'RI0
(onte!t
ovestea lui 6arap-Al$ a fost pu+licat in Convor$iri literare in ./DD.
Specia: textul este un +asm cult)+asmul cult este o specie genului epic cu persona>e
purttoare ale unor $alori sim+olice,*n care realul se im+in cu fa+ulosul-
miraculosul4miraculosul J supranaturalul acceptat de la *nceput de receptorul +asmului5
si *n care se inf(i,eaz parcurgerea unui drum al maturizrii de ctre eroul
principal4textul are caracter de +ildungsroman5.Conflictul dintre +ine si ru se
solu(ioneaz *ntotdeauna in fa$oarea +inelui, iar persona>ele se *mpart in categorii
specifice'protagonist , antagonist, a>utoare4ad>u$anti5, donatori)reperele temporale sunt
$agi , apar cifre si o+iecte magice.#asmul ca specie este dominat de stereotipii'actiuni-
sec$en(e narati$e specifice, categorii de persona>e, cifre si o+iecte magice.
%iziunea despre lu$e este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spa(iu carna$alesc prin prezen(a comicului, o lume pe dos, parodie a realit(ii.
'e$a si $oti#e narati#e ' lupta +inelui cu rul inc%eiat cu trimful +inelui si procesul
maturizrii. Moti$e'impratul fr urma,i la tron, superioritatea mezinului,cltoria,
supunerea prin $icle,ug, muncile,demascarea impostorului,pedeapsa, cstoria.
Instanele narati#e:autor-I.Creang, narator4omniscient5, persona>e, cititor.Con$en(ia
impus de +asm are in $edere acceptarea de ctre cititor a regulilor lumii fa+uloase.
Perspecti#a narati#a: a naratorului omniscient,, dar nu ,i o+iecti$, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul inter$ine fie adres&ndu-se direct cititorului, eu sunt dator s spun
povestea si v rog s ascultai fie coment&nd ac(iunea, atitudinea persona>elor "iul
craiului, $o$oc in "elul su la tre$i de aieste )relatarea se face la pers. a C a ,cronologic ,
iar se$en(ele narati$e sunt redate prin inln(uire.
BD
(on&lictul Gexterior dintre +ine si ru-persona>ele au caracter sim+olic.
(o$pozitie
?tructura respect modelul folcloric 'situa(ia de ec%ili+ru, elementul pertur+ator cltoria-
ac(iunea reparatorie a protagonistului ,resta+ilirea ec%ili+rului si rsplata.
Momentele su+iectului'-xpozitiunea .Craiul are C feciori ,iar Verde imprat, fratele su la
cealalt parte a lumii are doar C fete.
Intriga'Impratul ii cere Craiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron.
@esf,urarea actiunii 4ac(iunea recuperatorie a protagonistului5.Cutarea eroului si
superioritatea mezinului este e$iden(iat de pro+a cura>ului impus de Crai fiilor si 'ii
ataca su+ un pod im+rcat *ntr-o piele de urs.Mezinul este a>utat de ?f @uminic in
pregtirea pt cltorie) aceasta ii aduce la cuno,tin( $iitorul de excep(ie4 predestinarea5 si
*l sftuie,te sa utilizeze armele4sim+olul $irilit(ii5,%ainele4sim+olul frumuse(ii5,
calul4sim+olul *n(elepciunii5 tatalui din tinerete pt a reface destinul eroic al acestuia.Calul
cu puteri miraculoase de$ine mistagog , fiind alturi de ?f @uminica inclus in categoria
ad>u$antilor.7a pod tatl *i d +inecu$&ntarea si sfatul de a nu se inso(i cu omul sp&n si cu
omul ro,4interdic(ia5.In pdurea la+irint fiul de crai se *nt&lneste cu ?p&nul de C ori ,
ultima dat lu&ndu-l ca slug pt a ie,i din spa(iul la+irintic4inclcarea interdic(iei5.7a
f&nt&n ?p&nul4impostorul5 ii fur identitatea4*n,eltoria5 si *l transform in ro+,calitate
pe care o men(ine pe tot parcursul ini(ierii, d&ndu-i si numele' Harap-l+.7a Impratul
Verde eroul este supus unor pro+e' aducerea salatelor din !rdina ursului, aducerea pieii
cu pietre pre(ioase a cer+ului si a fetei "arma!oane a Impratului Ro,. In primele B
incercri, H.- .este a>utat de ?f @uminic, iar in ultima de donatori' criasa al+inelor,
regina furnicilor si de monstri'!eril, :lm&nzil, ?etil, Oc%il, 8sri-7(i-
7ungil.Impratul Ro, il supune la munci4pro+ele pe(itului'casa inro,it, separarea
macului de nisip, osp(ul,pzirea fetei nzdr$ane,g%icitul5 pe care t&nrul le trece cu
succes a>utat de noii prieteni , iar fata ii impune ultima pro+ ce const in aducerea
o+iectelor magice'ap $ie, ap moart, smicele de mr.@up c&,tigarea ei fata *l inso(e,te
si pe drumul spre Impratul Verde H- se indrgoste,te de ea, dar rm&ne fidel ?p&nului
si >urm&ntului fcut la f&nt&n.
8unctul culminant este moartea si in$ierea protagonistului'fata
dez$luie ade$rul4demascarea impostorului5. ?p&nul , crez&nd c a fost trdat *l
decapiteaz pe H-, care este readus la $ia( de fata Impratului Ro, cu a>utorul
o+iectelor magice.
@eznodm&ntul' ?p&nul este pedepsit de calul nzdr$an pt c ,i-a
inc%eiat menirea si rolul in procesul maturizrii, eroul i,i primeste rsplata'fata si
impr(ia, conflictul dintre +ine si ru *nc%eindu-se cu $ictoria +inelui.
Incipit, &inal,
Incipit G Incipitul si &inalul sunt realizate dup modelul folcloric si au acela,i rol' de a
introduce si apoi de a extrage cititorul din uni$ersul fic(ional fa+ulos. :ormula specific
este ino$at de autor'Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei "eciori pun&nd
po$estea pe seama altcui$a 4cic5 )in incipit este prezentat spa(iul-o margine si alta a
pm&ntului 3un loc terestru concret, dar %iper+olizat si timpul $ag pe vremea aceea ,dar
concretizat prin prezen(a pericolelor ce anticipeaz drumul ini(iatic al protagonistului si
calitatea de +ildungsroman a textului.?unt prezentate f succinct persona>ele'Craiul si fiii
si, situa(ia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii mo,tenesc calit(ile si se do$edesc a
B/
fi la,i. ?e poate spune c plecarea mezinului are la +az mai mult dorin(a de a *nltura
suprarea tatlui pro$ocat de e,ecul fra(ilor mai mari dec&t inten(ia de a de$eni
imprat,idee ce accentueaz nai$itatea, imaturitatea sa in prima parte a ac(iunii.9e%nica
detaliilor si amnuntele psi%ologice sunt de factur realist.
;inal 3 Rsplata eroului 3nunta si *mpr(ia ce reprezint inc%eierea procesului
maturizrii)H- moare si *n$ie-trec&nd de la o ipostaz la alta4 neofit- initiat, sluga-
*mprat, adolescent- matur5 , prime,te palo,ul si +inecu$&ntarea pt cstorie cu aleasa
inimii,dup ce ?p&nul este aruncat de cal din inaltul cerului.@eznodm&ntul este urmat de
formula final, ino$at de Creanga )astfel naratorul face direct trecerea de la uni$ersul
fic(ional la cel real *ntr-un registru plin de umor implic&nd prin persoana . plural cititorul
&i a inut veselia ani +ntregi, si acum mai ine +nc. Cine se duce acolo $e si mnnc.(ar
pe la noi ,cine are $ani $ea si mnnc, iar cine nu,se uit si ra$d.
Stil si li$2a) 3textul se caracterizeaza prin oralitate si u$or )oralitatea este asigurat de
'propozi(ii interogati$e si exclamati$e , expresii populare, pro$er+e si zictori introduse
prin vor$a ceea , regionalisme,fraze ritmate si rimate, dati$ul etic mi i-l in"ac ,
adresarea directa cititorului.2morul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si
apelati$ele caricaturale mangosii, apul cel ro , diminuti$ele cu $aloare augmentati$
$u!isoare , $uturic."ara(iunea se caracterizeaz prin rapiditate, aglomerare
$er+al,indi$idualizarea ac(iunilor si a persona>elor,frec$en(a dialogului.
Persona)ele
H- este persona>ul principal eponim al +asmului, rotund, construit realist.
Prota*onistul este atipic , nu are puteri supranaturale) sim+olizeaz +inele si t&nrul
surprins in procesul maturizrii.?tatutul ini(ial este cel de neini(iat, de t&nr nai$ ,dar +un
la suflet, ce nu are *nc experien(a $ie(ii.Calit(ile umane exemplare nu sunt actualizate
de la *nceput ,ele fiind descoperite pe parcursul pro+elor ce pregtesc eroul pt destinul
excep(ional' +mprat ,care n-a mai stat altul pe "aa pmntului ,aa de iu$it, de slvit si
de puternic .:iul Craiului confund aparen(a cu esen(a, nu cunoa,te oamenii si de$ine o
prad sigur pt ?p&n, nu are incredre in fortele sale ,este impulsi$ si sensi+il, *ndurerat de
$or+ele usturtoare ale parintelui, in cazul e,ecului fra(ilor mai mari.-ste ins mrinimos,
milosti$, generos si un +un prieten,asculttor si recunoscator a>utoarelor sale.Credul si
imatur ,eroul tre+uie sa parcurg tot procesul initierii in care s tra$erseze experien(a
umilin(ei si cele trei etape'suferin(a, moartea , rena,terea pt a de$eni conductorul
a,teptat de supu,i, asa cum ii prezice ?f @uminica Cand vei a#unge si tu odat mare si
tare, ii cuta s #udeci lucrurile de-a "ir-a ?pr si vei crede celor asuprii si nec#iti, pt
c tii acum ce e neca!ul.
+odalitati de caracterizare 3directa de ctre narator "iul craiului, $o$oc in "elul su la
tre$i de aieste; de ctre alte persona>e'Impratul Verde'ia s am eu o sluga aa de
vrednic si credincioas ca 6-A, a pune-o la mas cu mine c mult preuiete omul
acesta.
Indirect prin nume-H- este un oximoron care surprinde dualitatea persona>ului
'condi(ia de ro+ al ?p&nului ,sau neofit si esen(a superioar ,no+le(ea si frumuse(ea
sufleteasc.Indirect prin fapte ' pl&nsul in grdin, pregtirea armelor, gsirea calului
nzdr$an, trecerea incercrilor rele$ sensi+ilitatea, onestitatea, fidelitatea, cura>ul,
ra+darea, ca$alerismul.Rela(ia cu alte persona>e' cu ?f @uminica e$iden(iaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposi+ilitatea de a discerne *ntre aparen( si esen(4in
prima int&lnire5)rela(ia cu calul nzdr$an' ne$oia de confesor, *ncrederea , lipsa stimei de
B=
sine in ceea ce pri$este muncile incredin(ate de ?p&n,impulsi$itatea4gestul de a-I da cu
fr&ul peste cap5)rela(ia cu cei cinci mon,tri 'prietenia , generozitatea, +untatea.7egtura
tat- fiu apare in prima parte a textului ,i surprinde preluarea de ctre mezin a $irtu(ilor
printe,ti sim+olizate de cal-in(elepciunea,%aine- frumuse(ea,arme- $irilitatea. Rela(ia cu
?p&nul apare pe tot parcursul operei si e$iden(iaz procesul maturizrii.
Scene i$portante cea de la f&nt&n 3are semnifica(ia co+or&rii in Infern , a mor(ii si
in$ierii sim+olice-prin(ul i,i sc%im+ identitatea si capt nume) scena pune in e$iden(
nai$itatea, credulitatea , necunoa,terea psi%ologiei umane, lipsa de experien() mezinul
plte,te neascultarea indemnului patern,este luat ro+, >ur pe ascuti,ul sa+iei c il $a slu>i
pe ?p&n p&n $a muri si $a in$ia si i,i (ine cu$&ntul in toate impre>urrile-si c&nd este
tentat de impra(ii ce i,i doresc pielea cer+ului si c&nd se indrgoste,te de fiica
Impratului Ro,.:&nt&na sim+olizeaz drumul spre Infern ,iar >urm&ntul ca$aleresc un
ade$rat ritual ini(iatic.
9ierea capului 3sim+olizeaz sf&r,itul procesului maturizrii , o nou metamorfoz '
trecerea la statutul de ini(iat sinonim cu cel de *mprat.?p&nul il decapiteaz crez&nd c a
clcat >urm&ntul, deoarece fata nzdr$an resta+ile,te ade$rul si dez$luie faptul c
acesta este un impostor)fata il in$ie pe erou din iu+ire, apel&nd la o+iectele magice
pregtite anterior-sim+oluri ale $ie(ii si tinere(ii-smicelele de mr, apa $ie)?p&nul i,i
primeste pedeapsa,deoarece nu mai este ne$oie de el in procesul de formare, iar H- este
rspltit ca orice persona> de +asm.
?tatutul ini(ial de fiu de crai este sc%im+at pe parcursul cltoriei)aceasta este nu numai
una exterioar ,ci si una interioar spre sine pt autocunoa,tere si dez$oltare) in acest sens
for(ele +inelui si rului reprezint calit(ile si defectele ce se infrunt , +asmul a$&nd de
o+icei un caracter moralizator.Cltoria are rol definitoriu in pregtirea t&nrului pt
responsa+ilita(ile statutului de cap al familiei si de conductor.H- contrazice tiparul
+asmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin e$olu(ie in plan psi%ologic , prin
complexitatea caracterului, im+in&ndu-se calit(i si defecte, trie si sl+iciune, milostenie
si nai$itate.
Relaia =- Sp1n
?p&nul este antagonistul , nici el un persona> tipic de +asm, deoarece c%iar prin nume
semnific un defect uman, o fiin( ie,it din normalitate si ca atare , *nsemnat4ca si
Impratul Ro,, prul ro,u fiind un semn distincti$5.-l semnific rul C/ima rului pe
malul prului ,dar si pedagogul , initia(orul protagonistului prin pro+ele la care il
supune, rul necesar maturizrii a,a cum +ine ,tie calul nzdr$an ce nu inter$ine in
rela(ia stp&n-slug tocmai pt c este con,tient de rolul antagonistului si unii ca acetia
sunt tre$uitori pe lume cteodat, pt ca "ac pe oameni s prind la minte. ?p&nul il
int&lne,te pe fiul de Crai in pdurea la+irint si il ademene,te de C ori- aplic&nd te%nica
persuasiunii) cele trei inf(i,ri sunt metamorfoze menite a-l face pe cri,or sa incalce
sfatul patern) apari(iile ?p&nului sunt gradate ca si modul de a+ordare' prietenos, umil,
amenin(tor)el il face pe t&nrul neini(iat sa cread ca este p&ndit de pericole imense pe
care nu le poate +irui fr a>utorul su) persona>ul este caracterizat inainte de a-,i face
apari(ia de ctre Crai prin indica(ia de a se feri de omul ro, iar mai ales de cel
spn,c sunt "oarte ugu$ei @iscursul prin care $rea s-l atrag pe mezin si
comportamentul e$iden(iaz $iclenia, disimularea, arta persuasiunii. 7a f&nt&n, ?p&nul
profit de nai$itatea fiului de crai si il supune prin $icle,ug comport&ndu-se amenin(tor
si autoritar atunci c&nd sc%im+ rolurile si *i ia identitatea.Eurm&ntul cuprinde si
C1
anticiparea eli+errii prin amintirea detaliului c H- il $a slu>i pn cnd va muri si iar
va +nvia.?p&nul este soi ru , antitetic eroului, comportamentul demonstr&nd
ludro,enia, orgoliul, cruzimea, dorin(a de putere, dispre(ul fa( de cei sla+i si c%iar fa(
de imprat .-l il supune celor C incercri pt a-l pierde si il pedepse,te atunci c&nd crede
c sluga nu si -a (inut cu$&ntul. @ecapitarea reprezint eli+erarea de >urm&nt, in
momentul urmtor ?p&nul inc%eindu-,* rolul si menirea, deci put&nd disprea .Celelalte
persona>e intruc%ipeaz tipologii umane 3dominate de o trstur de caracter'Impratul
Ro, este $iclean, ?f @uminica este inteleapt, mon,trii sunt grote,ti ,dar prieteno,i,
sim+oliz&nd diferen(a dintre aparen( si esen(, dar si exacer+ri ale unor ne$oi umane'
foamea, setea , frigul .
.pinia
In opinia mea +asmul lui Creang are un caracter original prin persona>ul principal atipic,
prin caracterul de +ildungsroman, prin inser(ia elementelor realiste, prin latura comic si
stilul inimita+il ce face deliciul cititorului.8rotagonistul nu este un :t- :rumos cu
trsturi fa+uloase, ci un t&nr asculttor si muncitor, prietenos si generos, intruc%iparea
omului de soi $un esen(a sa fiind garan(ia destinului de excep(ie.Cltoria are rolul de a-I
intri caracterul ,de a-l face sa ai+ incredere in for(ele proprii ,iar du,manul nu mai
apar(ine sferei zmeilor sau +alaurilor ,ci zonei umanului deczut, soi rau.8rozatorul nu
insist asupra actelor de cura> ,ci asupra psi%ologiei omului fr experien( care
do$ede,te nelini,te, spaim, nai$itate ca oricare dintre noi la $&rsta formrii si
maturizrii. @e asemenea ad>u$an(ii se situeaz la confluen(a dintre real si miraculos,
capacit(ile lor situ&ndu-i in uni$ersul fa+ulos, comportamentul in zona umanului , iar
aspectul fizic in sfera grotescului.
+.R (0 /.R.(, I ,S"%I(I
S(=I'
Incadrare in conte!t ,specie
?criitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii rom&ne, culti$&nd cu
precdere nu$ela.
+oara cu noroc este o nu#el realist de &actur psiholo*ic, prin tematic, prin
conflictul interior, modalit(ile de caracterizare a persona>elor si de in$estiga(ie
psi%ologic4autoanaliza,monologul interior, o+ser$area detaliat a mimicii, tonului ,
gesturilor5.
Crea(ia se inscrie in realis$ prin tem, perspecti$ narati$, persona>e, analiz
psi%ologic, $eridicitate, rela(ia dintre persona>e si mediu, accentul pus asupra socialului.
-a este clasic prin rigoare,structura simetric, ac(iunea gradat in cele .D capitole.
%iziunea despre lu$e este cea a unui moralist care i,i pedepse,te persona>ele ce
dep,escHincalc norma moral.9eza morala a nu$elei este formulat de soacra lui !%i(
in incipitul nu$elei) concep(ia tradi(ional $alorizeaz srcia, lini,tea interioar si cea
familial in opozitie cu +og(ia, +unstarea o+(inut fr scrupule si cu orice prO(.
C.
'e$a :te$a &a$iliei rela(ionat cu drama comunicrii, te$a par#enirii,
a sc%im+rii statutului social, te$a i$2o*irii si a consecinelor acesteia in plan
psiholo*ic6decderea, in#oluia $oral7 si &a$ilial,
Perspecti#a narati# este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradiegetic, o+iecti$,
impersonal,omniprezent4u+icuu5, iar relatarea se face la pers. a C a cronologic, faptele
fiind inln(uite temporal si cauzal.:ocalizarea este exterioar, dar apare si te%nica
punctului de $edere, naratorul imprumut&nd din autoritatea +tr&nei ce sim+olizeaz
$ocea colecti$ita(ii.?unt utilizate stilul indirect, direct si indirect li+er.
(o$pozitie: un singur plan narati$, toate momentele su+iectului, structura circular-
si$etric.?e im+in toate modurile de expunere, descrierea a$&nd un rol sim+olic in
expozitiune.9extul are .D capitole.
+o$entele su2iectului '
-!poziiunea. !%it %otr,te sa ia in arend c&rciuma de la Moara cu noroc si se mut
cu intreaga familie la moar..
Intri*a . pari(ia lui 7ic ?mdul, conductorul porcarilor din zon, tul+ur lini,tea
familiei si a sufletului c&rciumarului, deoarece el in(elege c nu poate rm&ne la %an fr
$oia acestuia.
Des&urarea aciunii surprinde procesul im+og(irii c&rciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii suflete,ti.lturi de 7ic, !%i( se im+og(e,te
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colecti$it(ii, fiind anc%etat in
cazul >afului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.C&rciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in fa$oarea lui 7ic, se instrineaz de na si de$ine gelos
pe ?mdu, se aliaz cu >andarmul 8intea pt a se rz+una, dar nu este onest nici cu
acesta in pri$in(a +anilor.
Punctul cul$inant are loc la 8a,te c&nd !%i( refuz s mearg alturi de familie la Ineu
pentru a-l prinde pe 7ic cu +anii si o+iectele.na, sim(indu-se trdat de so( il in,al,
!%i( o omoar c&nd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio solu(ie, fiind la r&ndul su
ucis de Rau(, sluga lui 7ic.
Deznod$1ntul Hanul arde, focul a$&nd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cada$rele celor doi so(i.7ic se sinucide pt a nu cdea in m&inile >andarmilor ,iar soacra si
copiii pleac)astfel sunt sal$ate doar persona>ele ne$ino$ate, pure.
Relatii spatiale si te$porale ?pa(iul si timpul sunt $eridice)ac(iunea se desf,oar in
9ransil$ania in a B a >umtate a sec al .= lea) concret faptele narate se petrec l&ng Ineu
intr-un loc dominat de drumuri4sim+ol al destinului5ascendente si descendente.Hanul
de$ine un topos negati$,un mediu ce per$erte,te protagonistul. .@escrierea realist prin
te%nica detaliilor are caracter anticipati$ prin sugestia mor(ii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt 'copacul pe #umtate ars.
9impul are si o dimensiune religioas, ac(iunea desf,ur&ndu-se intre ?f !%eorg%e si
8a,te, pe parcursul unui an, respect&ndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial.
(on&lictul central este cel moral psi%ologic si se amplific treptat, !%i( oscil&nd intre
dorin(e contradictorii' $isul im+og(irii si ne$oia de a rm&ne un om cinstit si de a pstra
respectul colecti$it(ii si al lui insu,i.
Incipit si &inal
Incipitul are statut de prolo* si surprinde dialogul dintre !%i( si soacra lui.Cititorul
afl mai int&i prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nu$elei 4prerea autorului
CB
insu,i5 omul s "ie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vor$a, nu $ogia ,ci linitea
coli$ei tale te "ace "ericit. Opinia traditional,conser$atoare a +tr&nei accentueaz
ec%ili+rul interior si familial ,in opozi(ie cu a$&ntul tinere(ii care $rea sa profite de
oportunit(ile rela(iilor capitaliste.!%i( este capul familiei si in aceasta calitate ia %otr&ri
ne(in&nd seama de ceilal(i, implicit nici de a$ertismentul soacrei sale)el se crede destoinic
si $rea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insu,i demnitate.
;inalul tra*ic o are in centru tot pe +tr&na care surprinde tema destinului prin replica
aa le-a "ost data! concluzion&nd drama persona>elor ce pltesc propria
nes+uin(.#tr&na si copiii au nou drum in $ia( ,iar cuplul !%ita- na are posi+ilitatea
sim+olic de a se reuni in moarte.Construc(ia sferic anticipeaz structura romanelor
re+reniene.
Persona)ele
Dhita este persona>ul principal, realist surprins in e$olutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte persona>e. -l reprezint pe
de o parte drama celui care $rea sa par$in pt a a$ea stimaA de sine, iar pe de alt parte un
erou tragic care comite %M+risul. 8e parcursul nu$elei, trieste un puternic conflict
interior generat de propria sl+iciune pt +ani si de influen(a malefic a smdului.
+odaliti de caracterizare direct de ctre narator sau de alte persona>e,
autocaracterizarea prin monolog interior."aratorul surprinde for(a eroului sptos, puternic
si responsa+il fa( de familie.ccentul cade asupra portretului moral ce dez$luie
frm&ntarea interioar 'mo/ort, violent ;de tot ursu!, se aprindea pentru oriice lucru de
nimic.na, indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa( de el, il $ede cu dispre(
ca o muiere im$rcat in /aine $r$teti , iar pesona>ul insu,i se autoportretizeaz
incerc&nd sa se disculpe in ceea ce pri$e,te patima pt +ani ' Ce s-mi "ac dac e in mine
ceva mai tare dect voina mea%)ici cocoatul nu e insui vinovat c are cocoae in
spinare.@up procesul de la Oradea Mare in care sunt sacrifica(i ?il #oarul si #uz
Rupt se autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
(aracterizarea indirect apeleaz la mi>loace di$erse'gesturi, replici, fapte rela(iile cu
na, 7ic, 8intea, colecti$itatea.
Statutul iniial- !%i( este cap de familie, cizmar srac, onest, nemul(umit de situa(ia
social si financiar, dar +l&nd , iu+itor, %otr&t, %arnic, cumsecade.spira(ia lui este
aceea de a a$ea un atelier cu $reo zece calfe,ins pt acest ideal tre+uie s ia in arend
c&rciuma pt C ani. @ialogul cu +tr&na din prolog e$indentiaz caracterul ferm,
dinamismul,ini(iati$a, increderea in sine, optimismul.Ca %angiu este %arnic, omenos,
comunicati$, apropiat de clien(i afacerea a$&nd succes.
8e parcursul e$enimentelor, !%i( se transform, se inc%ide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt +ani, de$ine irasci+il,c%iar $iolent, se insigureaz si nu mai comunic in
familie, nu mai are incredere in >udecata nei, consider familia ca pe o po$ar deoarece
responsa+ilitatea ei il face s nu poat s-,i pun capul in prime#die alturi de smdu.
9reptat el de$ine ezitant, accept compromisul si necinstea, minte si se
autocompatime,te, intelege c singura scapare este plecarea de la crcium dar nu poate
renun(a la la cei C ani necesari im+og(irii si atingerii scopului.
@e$ine sper>ur, complice al lui 7ic, un om tensionat si frustrat care $ede in rz+unare o
eli+erare.2ciderea nei este ultima treapt a disolu(iei personalit(ii c&rciumarului care,
disperat $ede in crim si apoi in sinucidere singura eli+erare.
CC
naliza psiholo*ic dez$luie treptele decderii lui !%i(,pierderea increderii in sine si
stima colecti$it(ii.
Scene se$ni&icati#e
pariia lui "ic distruge ec%ili+rul familial si *l pune pe !%i( intr-o situa(ie
conflictual.?mdul $rea s $or+easc doar cu %angiul, nu cu femeile pe care nu le
ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si u,or amenin(toare, deoarece pt el
to(i oamenii ii sunt inferiori prin sl+iciunile cu care ii stp&ne,te si
manipuleaz.!%i( rspunde e$azi$, incerc&nd sa rm&n in afara sferei lui de
influen( ,ii arat c nu se las intimidat de amenin(ri, dar +tr&na ii dez$luie
sl+iciunea pt +ani, fc&ndu-l pe ginerele ei, $ulnera+il in fa(a smdului. 7ic
reprezint ispita malefic , tenta(ia im+og(irii ce il $a duce la pierzanie.
+oartea nei din finalul textului inc%eie procesul distrugerii personalit(ii
protagonistului.@up ce o las in m&inile smdului sper&nd sa reziste seduc(iei
acestuia, !%i( este silit s recunoasc propriul e,ec atunci c&nd il $ede pe 7ic plec&nd
de la moar.Intr in %an cu inten(ia de a o omor* pe na pt c nu poate s o lase p&ngrit
in urma lui, comunic in mod real cu ea dez$luindu-i planurile de rz+unare si o
in>ung%ie m&nat de un amestec de duio,ie si cruzime , de dragoste si disperare.ctul de o
ucide pe na face din !%ita un criminal, ultima treapt a degradrii sale morale.
Relaia Dhi-na
ceast rela(ie este una familial tradi(ional, so(ul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iu+itor ,iar so(ia supus, apropiat, de$otat,a$&nd ne$oie de
protec(ie.
na, persona> secundar,concretizeaz statutul de femeie frumoas, spontan, ginga,4 un
model de frumuse(e in proza lui ?la$ici5, ec%ili+rat si pstrtoare a unit(ii in cadrul
familiei, ins a,a cum arat +tr&na ,na nu este pregtit sa *nfrunte o situa(ie
conflictual puternic, *nstrinarea so(ului si atrac(ia smdului.-a incearc s men(in
armonia cuplului, s il reapropie pe so(ul *nsingurat, dar *mpre>urrile o fac s fie din ce
in ce mai suspicioas ,sa nu mai ai+ *ncredere in !%i( si in cele din urm s *l *n,ele, pt
c nu-l mai respect si se simte dezamgit si indeprtat.Rela(ia are un traseu descendent
de la fericirea ini(ial de la %an demostrat de *nt&lnirea familiei de la sf&rsitul sptm&nii
p&n la distrugerea final c&nd so(ii mor tragic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si c&nd
!%i( nu mai ascult glasul ra(iunii nici pl&nsul nei care nu $rea sa moar.
Relatia Dhita G"ica
Rela(ia are un caracter conflictual, o ade$arat *nfruntare a puterilor, triei de caracter si
orgoliilor din care c&rciumarul iese in$ins, do$edindu-se mai sla+ dec&t smdul.
"ic, persona> secundar, este introdus in scen a+ia dup ce se $or+e,te despre el si dup
ce oamenii lui trec pe la %an.pari(ia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realiz&ndu-i portretul fizic ce sugereaz for(a, m&ndria, rceala, dorin(a de putere.-l este
un porcar de $reo C< de ani +nalt ,sla$, cu oc%ii mici si ver!i *m+rcat cu gri> ,c%iar cu
oarecare coc%etrie si a$&nd *nsemnele puterii si a$erii' +iciul cu g/intulee de
aur.8ortretul +alzacian introduce coordonatele definitorii ale persona>ului care, spre
deose2ire de na si Dhita, nu e#olueaz,:a( de el, !%i( se simte $ulnera+il din cauza
responsa+ilit(ii familiei si a imaginii pu+lice pe care $rea sa o pstreze.cceptarea
cola+orrii ii ditruge ec%ili+rul interior , pt c 7ic nu accept o rela(ie de to$r,ie, ci
doar una de supunere specul&ndu-i patima pt +ani.C&rciumarul de$ine duplicitar atunci
c&nd se imprietene,te cu 8intea , pune e,ecul moral pe seama smdului si *n incercarea
C0
disperat de a se raz+una o folose,te pe na ce de$ine $ictima infruntrii dintre cei
doi.+il, $ersat, cinic si fr scrupule, 7ic il manipuleaz pe c&rciumar *i infr&nge $oin(a
, ii distruge stima de sine si are *ndrzneala s o cear pe na pt a-l lecui pe !%i( de
sl+iciunea fa( de o singur femeie, care *ns si lui ii este fatal.@e,i mai puternic dec&t
c&rciumarul, 7ic nu scap nici el de pedeaps si moare arunc&ndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in m&inile lui 8intea.
(.+-/'RI0
Incadrare in conte!t ,specie
?criitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii rom&ne, culti$&nd cu
precdere nu$ela.
+oara cu noroc este o nu$el realist de factur psi%ologic, prin tematic,prin
conflictul interior, modalit(ile de caracterizare a persona>elor si de in$estiga(ie
psi%ologic4autoanaliza,monologul interior, o+ser$area detaliat a mimicii, tonului ,
gesturilor5.9extul este o nu$el prin prezen(a unui singur fir epic, conflict concentrat,
persona>e pu(ine , accent asupra protagonistului si nu asupra int&mplrilor, tendin(a spre
o+iecti$are.Crea(ia se inscrie in realism prin tem, perspecti$ narati$, persona>e,
analiz psi%ologic, $eridicitate, rela(ia dintre persona>e si mediu, accentul pus asupra
socialului.-a este clasic prin rigoare,structura simetric, ac(iunea gradat in cele .D
capitole.
%iziunea despre lu$e este cea a unui moralist care i,i pedepse,te persona>ele ce
dep,escHincalc norma moral.9eza morala a nu$elei este formulat de soacra lui !%i(
in incipitul nu$elei) concep(ia tradi(ional $alorizeaz srcia, lini,tea interioar si cea
familial in opozitie cu +og(ia, +unstarea o+(inut fr scrupule si cu orice prO(.
'e$a
Complexitatea textului este rele$anta la ni$el tematic'tema familiei relationat cu drama
comunicrii, tema par$enirii, a sc%im+rii statutului social, tema im+og(irii si a
consecin(elor acesteia in plan psi%ologic4decderea, in$olu(ia moral5 si familial.
Perspecti#a narati# este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradiegetic, o+iecti$,
impersonal,omniprezent4u+icuu5, iar relatarea se face la pers. a C a cronologic, faptele
fiind inln(uite temporal si cauzal.:ocalizarea este exterioar, dar apare si te%nica
punctului de $edere, naratorul imprumut&nd din autoritatea +tr&nei ce sim+olizeaz
$ocea colecti$ita(ii.?unt utilizate stilul indirect, direct si indirect li+er.?tilul indirect li+er
se foloseste atunci cand naratorul preia atitudinea si gandurile persona>elor.
(o$pozitie ) un singur plan narati$, toate momentele su+iectului, structura circular-
simetric.?e im+ina toate modurile de expunere, descrierea a$&nd un rol sim+olic in
expozitiune.9extul are .D capitole.
+o$entele su2iectului '
-xpozi(iunea. !%it %otr,te sa ia in arend c&rciuma de la Moara cu noroc sim(indu-se
capa+il sa profite de noile rela(ii capitaliste si s se im+og(easc)locul lugu+ru este
umanizat de prezen(a familiei carciumarului care prosper.
Intriga . pari(ia lui 7ic ?mdul, conductorul porcarilor din zon, tul+ur lini,tea
familiei si a sufletului c&rciumarului, deoarece el in(elege c nu poate rm&ne la %an fr
$oia acestuia.
C;
@esf,urarea ac(iunii surprinde procesul im+og(irii c&rciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii suflete,ti.lturi de 7ic, !%i( se im+og(e,te
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colecti$it(ii, fiind anc%etat in
cazul >afului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.C&rciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in fa$oarea lui 7ic, se instrineaz de na si de$ine gelos
pe ?mdu, se aliaz cu >andarmul 8intea pt a se rz+una, dar nu este onest nici cu
acesta in pri$in(a +anilor.
8unctul culminant are loc la 8a,te c&nd !%i( refuz s mearg alturi de familie la Ineu
pentru a-l prinde pe 7ic cu +anii si o+iectele furate.na rm&ne si ea la %an incurc&nd
socotelile +r+a(ilor.?e organizeaz o petrecere cu lutari iar 7ic ii cere %angiului sa *i
lase ne$asta, pt a-l sal$a de sl+iciunea pt o singur femeie, ceea ce acesta accept
tre+uind s plece dup >andarmi.na, sim(indu-se trdat de so( il in,al ,!%i( o omoar
c&nd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio solu(ie, fiind la r&ndul su ucis de Rau(,
sluga lui 7ic.
@eznodm&ntul Hanul arde, focul a$&nd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cada$rele celor doi so(i.7ic se sinucide pt a nu cdea in m&inile >andarmilor ,iar soacra si
copiii pleac)astfel sunt sal$ate doar persona>ele ne$ino$ate, pure.
Relatii spatiale si te$porale ?pa(iul si timpul sunt $eridice)ac(iunea se desf,oar in
9ransil$ania in a B a >umtate a sec al .= lea) concret faptele narate se petrec l&ng Ineu
intr-un loc dominat de drumuri4sim+ol al destinului5ascendente si descendente.Hanul
de$ine un topos negati$,un mediu ce per$erte,te protagonistul. .@escrierea realist prin
te%nica detaliilor are caracter anticipati$ prin sugestia mor(ii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt 'copacul pe #umtate ars.9a+loul $izual din
expozitiune fixeaz coordonatele realiste si sim+olice si sugereaz drama indeprtrii
protagonistului de colecti$itate si de $alorile tradi(ionale ale acesteia' turnul +isericii din
:undureni se o+ser$ doar in deprtare, coordonata $erticalit(ii a$&nd in prim-plan
copacul ars.Imaginea este descris din punctul de $edere al unui martor ct vedeai cu
oc/ii sau c%iar a protagonistului.
9impul are si o dimensiune religioas , ac(iunea desf,ur&ndu-se intre ?f !%eorg%e si
8a,te, pe parcursul unui an, respect&ndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial.
(on&lictul central este cel moral psi%ologic si se amplific treptat, !%i( oscil&nd intre
dorin(e contradictorii' $isul im+og(irii si ne$oia de a rm&ne un om cinstit si de a pstra
respectul colecti$it(ii si al lui insu,i.
Incipit si &inal
Incipitul are statut de prolog si surprinde dialogul dintre !%i( si soacra lui.Cititorul afl
mai int&i prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nu$elei 4prerea autorului insu,i5
omul s "ie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vor$a, nu $ogia ,ci linitea coli$ei tale
te "ace "ericit. Opinia traditional,conser$atoare a +tr&nei accentueaz ec%ili+rul interior
si familial ,in opozi(ie cu a$&ntul tinere(ii care $rea sa profite de oportunit(ile rela(iilor
capitaliste.!%i( este cizmar srac, sot iu+itor si tat a unui copil, nemul(umit de statutul
si de condi(ia sa financiar si social.-l este capul familiei si in aceasta calitate ia %otr&ri
ne(in&nd seama de ceilal(i , implicit nici de a$ertismentul soacrei sale)el se crede
destoinic si $rea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insu,i demnitate.@iscu(ia este una
mai mult formal, deoarece !%i( a sta+ilit inclusi$ data mutrii si modul in care $or+e,te
do$ede,te ca este decis s-,i sc%im+e condi(ia.
C<
:inalul tragic o are in centru tot pe +tr&na care surprinde tema destinului prin replica aa
le-a "ost data! concluzion&nd drama persona>elor ce pltesc propria nes+uin(.#tr&na si
copiii au nou drum in $ia( ,iar cuplul !%ita- na are posi+ilitatea sim+olic de a se reuni
in moarte.Construc(ia sferic anticipeaz structura romanelor re+reniene.
Persona)ele
Dhita este persona>ul principal, realist surprins in e$olutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte persona>e. -l reprezint pe
de o parte drama celui care $rea sa par$in pt a a$ea stimaA de sine, iar pe de alt parte un
erou tragic care comite %M+risul. 8e parcursul nu$elei, trieste un puternic conflict
interior generat de propria sl+iciune pt +ani si de influen(a malefic a smdului.
+odaliti de caracterizare direct de ctre narator sau de alte persona>e,
autocaracterizarea prin monolog interior."aratorul nu ofer detalii fizice ca in cazul
nei ,ci surprinde doar for(a eroului sptos , puternic si responsa+il fa( de
familie.ccentul cade asupra portretului moral ce dez$luie frm&ntarea
interioar 'mo/ort, violent ;de tot ursu!, se aprindea pentru oriice lucru de nimic.na,
indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa( de el, il $ede cu dispre( ca o
muiere im$rcat in /aine $r$teti , iar pesona>ul insu,i se autoportretizeaz incerc&nd
sa se disculpe in ceea ce pri$e,te patima pt +ani ' Ce s-mi "ac dac e in mine ceva mai
tare dect voina mea%)ici cocoatul nu e insui vinovat c are cocoae in spinare.@up
procesul de la Oradea Mare in care sunt sacrifica(i ?il #oarul si #uz Rupt se
autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
Caracterizarea indirect apeleaz la mi>loace di$erse'gesturi, replici, fapte rela(iile cu
na, 7ic, 8intea, colecti$itatea.
?tatutul ini(ial- !%i( este cap de familie, cizmar srac, onest, nemul(umit de situa(ia
social si financiar, dar +l&nd , iu+itor, %otr&t,%arnic, cumsecade.spira(ia lui este aceea
de a a$ea un atelier cu $reo zece calfe,ins pt acest ideal tre+uie s ia in arend c&rciuma
pt C ani. @ialogul cu +tr&na din prolog e$indentiaz caracterul ferm,
dinamismul,ini(iati$a, increderea in sine , optimismul.Ca %angiu este %arnic, omenos,
comunicati$, apropiat de clien(i afacerea a$&nd succes.
8e parcursul e$enimentelor, !%i( se transform, se inc%ide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt +ani se gndea la ctigul pe care l-ar putea "ace in tovria lui -ic,
vedea $anii grmada inaintea sa si i se +mpien#eneau oc/ii de$ine irasci+il,c%iar $iolent,
se insigureaz si nu mai comunic in familie, nu mai are incredere in >udecata nei,
consider familia ca pe o po$ar deoarece responsa+ilitatea ei il face s nu poat s-,i
pun capul in prime#die alturi de smdu.9reptat el de$ine ezitant, accept
compromisul si necinstea, minte si se autocompatime,te, intelege c singura scapare este
plecarea de la crcium dar nu poate renun(a la la cei C ani necesari im+og(irii si
atingerii scopului.@e$ine sper>ur, complice al lui 7ic, un om tensionat si frustrat care
$ede in rz+unare o eli+erare) indeprt&ndu-se de na, nu o face prta,a frm&ntrilor
sale si cade $ictim propriilor sl+iciuni si gre,eli.2ciderea nei este ultima treapt a
disolu(iei personalit(ii c&rciumarului care , disperat $ede in crim si apoi in sinucidere
singura eli+erare.naliza psi%ologic dez$luie treptele decderii lui !%i(,pierderea
increderii in sine si stima colecti$it(ii.
CD
Scene se$ni&icati#e pari(ia lui 7ic distruge ec%ili+rul familial si *l pune pe !%i( intr-
o situa(ie conflictual.?mdul $rea s $or+easc doar cu %angiul, nu cu femeile pe
care nu le ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si u,or amenin(toare,
deoarece pt el to(i oamenii ii sunt inferiori prin sl+iciunile cu care ii stp&ne,te si
manipuleaz.!%i( rspunde e$azi$, incerc&nd sa rm&n in afara sferei lui de
influen( ,ii arat c nu se las intimidat de amenin(ri, dar +tr&na ii dez$luie
sl+iciunea pt +ani, fc&ndu-l pe ginerele ei, $ulnera+il in fa(a smdului, s se
frustreze si s g&ndeasc nerespectuos.Int&lnirea il face pe c&rciumar s i,i ia msuri
de aprare4c&ini, pistoale , o slug noua5 si s se g&ndeasc in acela,i timp la +ani.
7ic reprezint ispita malefic , tenta(ia im+og(irii ce il $a duce la pierzanie.
Moartea nei din finalul textului inc%eie procesul distrugerii personalit(ii
protagonistului.@up ce o las in m&inile smdului sper&nd sa reziste seduc(iei acestuia
si pleac dup >andarmi, !%i( este a$ertizat de 8intea care mrturise,te c el nu ar fi
indrznit s foloseasc drept momeal o ne$ast ca a carciumarului. In cele din urm,
!%i( este silit s recunoasc propriul e,ec atunci c&nd il $ede pe 7ic plec&nd de la
moar.Intr in %an cu inten(ia de a o omor* pe na pt c nu poate s o lase p&ngrit in
urma lui, comunic in mod real cu ea dez$luindu-i planurile de rz+unare si o in>ung%ie
m&nat de un amestec de duio,ie si cruzime , de dragoste si disperare.ctul de o ucide pe
na face din !%ita un criminal, ultima treapt a degradrii sale morale.
Relaia Dhi-na
ceast rela(ie este una familial tradi(ional, so(ul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iu+itor ,iar so(ia supus, apropiat, de$otat,a$&nd ne$oie de
protec(ie.na, persona> secundar, sim+olizeaz statutul de femeie frumoas, spontan,
ginga,4 un model de frumuse(e in proza lui ?la$ici5 , ec%ili+rat si pstrtoare a unit(ii
in cadrul familiei, ins a,a cum arat +tr&na ,na nu este pregtit sa *nfrunte o situa(ie
conflictual puternic, *nstrinarea so(ului si atrac(ia smdului.-a incearc s men(in
armonia cuplului, s il reapropie pe so(ul *nsingurat, *i d sfaturi practice ca atunci c&nd
7ic $ine pe furi, ,i *i ia +anii c&rciumarului, dar *mpre>urrile o fac s fie din ce in ce
mai suspicioas ,sa nu mai ai+ *ncredere in !%i( si in cele din urm s *l *n,ele, pt c
nu-l mai respect si se simte dezamgit si indeprtat.Rela(ia are un traseu descendent
de la fericirea ini(ial de la %an demostrat de *nt&lnirea familiei de la sf&rsitul sptm&nii
4 s&m+ta dup numratul +anilor , to(i mem+rii familiei se simt multumi(i locul se
deerta, si @/i, a#ungnd sa mai rsu"le, se punea cu Ana si cu $trna s numere
$anii,si atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai,cci
doi erau acum, iar $trna privea la cteipatru si se simea +ntinerit5 p&n la
distrugerea final c&nd so(ii mor tragic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si c&nd !%i(
nu mai ascult glasul ra(iunii nici pl&nsul nei care nu $rea sa moar.
Relatia Dhita G"ica
Rela(ia are un caracter conflictual, o ade$arat *nfruntare a puterilor, triei de caracter si
orgoliilor din care c&rciumarul iese in$ins, do$edindu-se mai sla+ dec&t smdul. 7ic,
persona> secundar, este introdus in scen a+ia dup ce se $or+e,te despre el si dup ce
oamenii lui trec pe la %an.pari(ia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realiz&ndu-i portretul fizic ce sugereaz for(a, m&ndria, rceala, dorin(a de putere.-l este
un porcar de $reo C< de ani +nalt ,sla$, cu oc%ii mici si ver!i *m+rcat cu gri> ,c%iar cu
oarecare coc%etrie si a$&nd *nsemnele puterii si a$erii' +iciul cu g/intulee de
aur.8ortretul +alzacian introduce coordonatele definitorii ale persona>ului care, spre
C/
deose+ire de na si !%ita nu e$olueaz.:a( de el, !%i( se simte $ulnera+il din cauza
responsa+ilit(ii familiei si a imaginii pu+lice pe care $rea sa o pstreze.cceptarea
cola+orrii ii ditruge ec%ili+rul interior , pt c 7ic nu accept o rela(ie de to$r,ie, ci
doar una de supunere specul&ndu-i patima pt +ani.C&rciumarul de$ine duplicitar atunci
c&nd se imprietene,te cu 8intea , pune e,ecul moral pe seama smdului si *n incercarea
disperat de a se raz+una o folose,te pe na ce de$ine $ictima infruntrii dintre cei
doi.+il, $ersat, cinic si fr scrupule, 7ic il manipuleaz pe c&rciumar *i infr&nge $oin(a
, ii distruge stima de sine si are *ndrzneala s o cear pe na pt a-l lecui pe !%i( de
sl+iciunea fa( de o singur femeie, care *ns si lui ii este fatal.@e,i mai puternic dec&t
c&rciumarul, 7ic nu scap nici el de pedeaps si moare arunc&ndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in m&inile lui 8intea.
.pinia
In opinia mea, nu$ela analizeaz detaliat procesul decderii morale a protagonistului si
prezint $eridic o societate in plin dez$oltare economic in care legile morale sunt mai
putin respectate, ele fiind inlocuite de pasiunea pt a$ere, putere, elemente specifice prozei
realist-+alzaciene.-roul se crede capa+il sa fac o nou afacere si s-,i sc%im+e statutul
ins 7ic , un persona> malefic ,intruc%ipare a cinismului si a rului este mai puternic , iar
legile morale ale colecti$it(ii nu mai au for(a de a-l contracara.stfel este distrus nu
numai c&rciumarul, ci si familia lui, na de$enind o $ictim a carei pedeaps este mult
prea mare.Impresionant este fine(ea analizei psi%ologice ,persona>ele fiind complexe-cel
putin protagonistul, macinate de o+sesii48intea5 sau m&nate de un orgoliu exacer+at
47ic5.
. S(RIS.R- PI-RD0'
I,",(RDI"-
S(=I'
(onte!t Gdramaturgul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa( de formele fr fond ale societ(ii $remii.8iesa are premiera in .//0 si este
pu+licat in Convor$iri literare in .//;.
Incadrare in -curent literar' piesa este inclus in realis$ prin spiritul critic-ironia
mu,ctoare la adresa mora$urilor societ(ii $remii, prin o+iecti$itate, preocuparea pt
social,, $eridicitate,te%nica detaliilor, caracterul de generalitate al situa(iilor, tipologia
persona>elor, plasarea actiunii intr-un spa(iu si timp concret.
- *en literar' textul se *nscrie in *enul dra$atic prin structura
specific4 acte, scene5, prin conflictul dramatic, dialogul si monologul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spa(iu,
ac(iune.
- Specie 'textul este o comedie datorit prezen(ei comicului, conflictului
ce se do$ede,te sla+, deznodmantul fericit,persona>ele ce apar(in
stratului de mi>loc sau pturii >oase a societatii,lim+a>ul cu gre,eli,
familiar.
'e$a 8 scrisoare pierdut este o comedie de mora$uri care satirizeaz $icii ale societ(ii
rom&nesti de la sf&r,itul sec. al .= lea in $ia(a politic si familial, in prim 3plan apr&nd
+urg%ezia inalta si nu lumea ma%alalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramaturgului.
C=
%iziunea despre lu$e este a unui moralist si in acela,i timp a unui autor tragic.
Moralistul are con$ingerea ca prin r&s se amelioreaz mora$urile. @ramaturgul ce
mrturise,te simt enorm si vd monstrous creeaz persona>e fr sens existen(ial, fr
$alori sau principii morale4sunt amorale5, $ictime ale propriilor automatisme si orgolii, cu
mania politicianismului,prefigur&nd astfel teatrul a+surd.
(on&lictele
(on&lictul principal antreneaz in plan politic,in ti$pul ca$paniei electorale, dou
ta2ere-mem+rii partidului la putere 49iptescu, 9ra%anac%e, Koe5 si gruparea
independent condus de Ca(a$encu.
9ensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin te%nica +ulgrelui de zpadaH un con&lict
secundar Bi are ca prota*oniti pe ;ar&uridi si <r1nzo#enescu, o+sedati de trdarea
intereselor partidului de ctre conductorii lui.?olu(ia final este *mpcarea tuturor
opozan(ilor dup alegeri.
'itlul comediei nume,te o+iectul care antreneaz persona>ele in conflicte exacer+ate de
imixtiunea politicului in $iata familial.@in o+iect +anal al unei rela(ii particulare,
scrisoarea de$ine instrument de ,anta> si pretext dramatic.?crisoarea are astfel &uncie
actanial,
Relatii te$porale si spatiale c(iunea este plasat in capitala unui #udet de munte, in
!ilele noastre;sf&rsitul sec al 6I6 lea5 si se desf,oar pe parcursul a C zile in mai multe
loca(ii'casa lui 9iptescu, sala mare a primriei, grdina lui 9ra%anac%e.
Structura si su2iectul '0 acte cu nr $aria+il de scene)cuprinde momentele su+iectului.
-!pozitiunea 'prezint spa(iul, timpul, persona>ele enumerate in lista persoanelor;
Intri*a: pierderea scrisorii, e$eniment desf,urat inainte de ac(iunea propriu-zis si
,anta>ul politic.
Des&urarea aciunii inf(i,eaz modalit(ile diferite de a rspunde la ,anta> si
impunerea de la centru a unui alt candidat..
Punctul cul$inant 'adunarea electoral in care :arfuridi si Ca(a$encu sus(in discursuri
pe marginea re$iziurii Constitu(iei si in care este declarat candidat gamemnon
@andanac%e.
Deznod$1ntul' toat lumea se *mpac si lucrurile reintr in fga,ul lor normal.
(o$icul Geste categoria estetic central a comediei, are la +az contrastul dintre
aparen( si esen( si ca efect r&sul .9ipuri de comic' de situa(ie,de mora$uri, de lim+a>,de
caracter si nume4antroponomastic5.
(o$icul de situatie este generat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triung%iului con>ugal, cuplului comic, Pui pro Puo-ului.?itua(iile comice create de
*ncurcturi au in centru pe Cet(eanul turmentat care de(ine scrisoarea de B ori ) prima
dat , dore,te s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a $ut pe Ca(a$encu si constat cu
uimire c nu o mai are, a doua oar o *nm&neaz Koei si il a$ertizeaz pe acela,i
Ca(a$encu' o am n-am pierdut-o. 9riung%iul con>ugal alctuit din so(ii 9ra%anac%e si
prefectul ca amant este comic prin in$ersarea rolurilor 4so(ul il calmeaz pe amantul
agitat 5si prin armonia existent in cadrul lui con$ie(uind de / ani fr suprare
.Cuplul :arfuridi si #r&nzo$enescu de$ine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o
telegram la #ucuresti pt a anun(a trdarea.Qui pro Puo este utilizat de dramaturg atunci
c&nd @andanac%e *i confund pe 9ra%anac%e si pe 9iptescu, in calitate de so(i ai Koei.
(o$icul de $ora#uri ) scriitorul satirizeaz $iciile lumii in care in care trie,te la ni$el
social, politic si la ni$el familial' adulterul, ser$ilismul, prostia , incultura, infatuarea,
01
falsul patriotism, impostura, demagogia, corup(ia ,mania notoriet(ii.legerile sunt doar o
fars, ,anta>ul rezol$ posturi c%iar dac politicianul este senil,func(iile in >ude( se afl la
discre(ia forului conductor,poli(istul *ncalc legea, aresteaz a+uzi$,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so(-so(ie-amant, so(ul *ncura>&ndu-l pe amant s-i (in
de ur&t so(iei mult mai tinere.
(o$icul de li$2a) rezid in' deformarea neologismelor 'docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s !ic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu merge inainte ,st pe loc ;unde nu e moral ,acolo e corupie
diminuti$e ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri $er+ale avei puintic r$dare, eu cu
cine vote!%, curat rele$ante pt caracterul umanit(ii ce populeaz ora,ul de
pro$incie.gramatismul denot incultura persona>elor, impostura, condi(ia lor de
par$eni(i , incapacitatea de intelegere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid.
(o$icul de caractere "o(iunea de caracter preluat din clasicism denot %ipertrofierea
unei trsturi si configureaz persona>ul in B modalit(i 'e$iden(ierea unei monomanii
de$a*o*ul, a#arul, ipocritul, *elosul, ser#ilul sau a rolului de compozi(ie a$orezul,
cocheta, incornoratul, con&identul,8ersona>ele plate , none$oluti$e sunt incadrate in
tipurile comice 'incornoratul-Ka%aria 9ra%anac%e,a$orezul-?tefan 9iptescu,cocheta
adulterina-Koe 9ra%anac%e,de$a*o*ul-"ae Ca(a$encu, 9ac%e :arfuridi,ceteanul-
Cet(eanul turmentat,raissoneur-ul, slu)2asul u$il-!%i( 8ristanda.Ma>oritatea eroilor
reprezinta oameni infatua(i,suficien(i, dornici de par$enire, $anito,i, incapa+ili de a tri
dup principii sau reguli morale si superficiali sau c%iar falsi in sentimente.
.no$astica este o sursa a comicului)
Iaharia 'rahanache sugereaz prin prenume cu trimitere la za%r comportamentul
dulceag, amia+il, prietenos, afa+il iar prin numele ce pro$ine de la tra/ana 3coc moale
r+darea, malea+ilitatea si oportunismul./ae (aa#encu exprim prin prenume
populismul,familiaritatea si prin nume deri$at de la ca, demagogia.'ache ;ar&uridi si
Iordache <r1nzo#enescu au nume cu rezonan( culinar suger&nd lic%elismul,
prostia,Pristanda este numele unui dans moldo$enesc in care, su+ comanda unui
conductor, se fac pa,i la st&nga si la dreapta rm&n&nd *ns pe loc si exprim condi(ia de
supus, de slug a persona>ului. *a$e$non Dandanache, diminuti$at gami( si
!agami( sugereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele pro$enind de la
dandana 3incurctur exprim rolul de compozi(ie al persona>ului.(eteanul tur$entat
este anonim sim+oliz&nd to(i alegtorii deruta(i de >ocurile politice si de aran>amentele
de culise.
Persona)ul I=RI 'R=/(=-
K.9. este pe de o parte so(ul *n,elat4incornoratul5 si pe de alt parte politicianul a+il,
perfect adaptat societ(ii in care trieste, un persona> plat, none$oluti$.
+odalitati de caracterizare -l este caracterizat direct c%iar la *nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,a$&nd astfel
calitatea unic de president.. Caracterizarea ini(ial e$iden(iaz plcerea func(iilor,
dorin(a de putere, ne$oia demnit(ilor pu+lice ce tre+uie aprate cu orice prO(, deoarece
le asociaz onora+ilit(ii, succesului social.
Caracterizare direct de alte persona>e' #r&nzo$enescu'3 tare tare de totsolid
$r$at! Ca(a$encu'venera$ilul.
(aracterizare indirecta prin ono$astica pune in $aloare r+darea, malea+ilitatea,
oportunismul, disimularea, atitudinea protectoare.;aptele scot in e$iden( caracterul
0.
calculat, eficient, calmul si diplomaia.K.9 nu-,i pierde capul in fa(a ameni(rilor lui
Ca(a$encu, actioneaz lucid , %otr&t si ferm con$ins c poate gsi o modalitate de a
contracara ,anta>ul.8oliticianul demonstreaz a+ilitate si adapta+ilitate,cunoa,terea
societ(ii in care trieste si a corup(iei ce caracterizeaz sfera politicului."i$2a)ul rele$
incultura, instruc(ia superficial,$&rsta inaintat )astfel el pronun( gre,it
neologismele 'docoment,cestiune,prinip, soietate repet cu$intele fiului su student
referitoare la societate 'unde nu e moral acolo e corupie si o soietate "r prinipuri va
s !ic c nu le are exprim&ndu-se in truisme si cacofonii.Replicile si ticul $er+al
surprind disimularea, te%nica am&nrii pt realizarea scopului avei puintic r$dare.
Relatiile cu ceilalti rele$ du+la incadrare a eroului ca so( in,elat si ca politician
$ersat.Ca incornorat adopt masca inocen(ei in ceea ce pri$e,te rela(iile dintre Koe si
9iptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa( de so(ia pe care o
consider simitoare.Viclean, practic si urmrindu-,i scopurile, este un politician care se
+ucur de pozi(ia pri$ilegiat din fruntea partidului pe ai crui mem+ri *i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si c%iar admirat4:arfuridi ,#r&nzo$enescu si
c%iar Ca(a$encu5.Respect indica(iile de la centru si ac(ioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,do$edindu-se o+edient atunci c&nd
enteresul o cere. ?t&lp al puterii locale, el doreste pstrarea pri$ilegiilor si a pozi(iei ceea
ce si reuse,te deoarece in final i,i atinge scopul si il felicit pe Ca(a$encu pt oportunismul
su.In lupta electoral, K.9 se situeaz deasupra candida(ilor si de aceea tonul si mai ales
lim+a>ul este dulceag,condescendent, reu,ind s3,i piard cumptul o singur dat,*n
adunarea electoral, atunci c&nd Ca(a$encu $rea sa fac pu+lic con(inutul scrisorii)
atitudinea sa este fie real, sincer, fie trucat, artificial pt c acuza(ia lui Ca(a$encu i-ar
putea ,tir+i autoritatea ,i prestigiul
Scene In actul . scena 0 este surprins rela(ia dintre K.9 si ?tefan 9iptescu.
9ra%anac%e $ine in casa prefectului pt a-i relata *nt&lnirea matinal cu Ca(a$encu si
preten(iile acestuia.-l calific ,anta>ul drept mielie,in"amie,reproduce con(inutul
scrisorii, urmrind atent reac(ia prefectului, afirm %otr&t c textul este un fals si
consider c alegerile sunt lucrurile importante, apostrof&ndu-l c%iar pe 9ipatescu atunci
c&nd acesta continu s se agite si se comport impulsi$ ei astmpr-te,omule, si las
odat mo"turile, avem lucruri mai serioase de vor$it.
In actul al C lea in scenele care prezint adunarea electoral, K.9.conduce ,edin(a in
calitate de president al Comitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
sus(intorii lor printr-un lim+a> familiar, dulce cu un ton a"a$il, mangaietor, $inevoitor.-l
se comport cu +onomie, calm ,r+dare si o+edien( fa( de centru Il a>ut pe :arfuridi s
*nc%eie discursul prolix despre constitu(ie, il trateaz cu polite(e pe Ca(a$encu si in final
roste,te numele candidatului scris pe o %&rtie 'gamemnon @andanac%e.
Relatia dintre I,', si /ae (ata#encu
/,( este prezentat in pagina ini(ial prin toate func(iile ca ,i K.9.'avocat, director-
proprietar al !iarului <Acnetul Carpailor> president-"ondator al societii
enciclopedice-cooperative <Aurora economic romn> .@in descrierea ini(ial se
sugereaz demagogia prin numele ziarului, megalomania prin numele si profilul
societ(ii, se pune in e$iden( profesia si dorin(a de nou.@ac K.9 este un om $ec%i un
politician $arstnic, "C se #rea un pro*resist ,un innoitor .9otodat el este si
conductorul grupului independent sustinut de dsclime.Ca(a$encu este un ari#ist pe
c&nd 9ra%anac%e $rea doar s-,i conser$e pri$ilegiile si pozi(ia in ierar%ia orasului de
0B
munte." C se *ncadreaz in tipolo*ia de$a*o*ului si unul dintre mi>loacele de
caracterizare este discursul.8t a demonstra c merit locul *nt&i intre oamenii politici ai
orasului ,a$ocatul *,i regizeaz inter$en(ia in adunarea electoral. Ia o poz, afecteaz
emo(ia , roste,te apoi cu$inte legate de rioar si se caracterizeaz drept un sus(intor
al progresului.7im+a>ul ii e$identiaza %istrionismul, teatralismul, incultura, incapacitatea
logic prin utilizarea registrului retoric in con$ersa(ii particulare, prin folosirea
nonsensului si a neologismelor *n(elese gre,it' pn cnd s n-avem i noi "aliii notri.
!esturile la fel de artificiale denot adapta+ilitatea lui pt c la *nceput este demn,
inflexi+il, afi,&nd o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea, pl&ngre(,umil,
slugarnic.Relaia dintre cei doi este con&lictual aproape pe tot parcursul piesei. 7a
inceputul ac(iunii, ".C il c%eam pe K.9 si ii arat scrisoarea compromi(toare aplic&nd
,anta>ul.poi Koe afirm c ".C este candidatul ei si al so(ului, de,i acesta din urm
caut un o+iect de contra,anta> si gse,te poli(a falsificat de Ca(a$encu, moti$&ndu-se
astfel apelati$ului de plastogra" patentat.In adunarea electoral, conflictul de$ine desc%is
atunci c&nd a$ocatul $rea sa fac pu+lic adulterul si implicit pozi(ia de so( *n,elat a lui
9ra%anac%e, ipostaz cunoscut de cei din >ur, dar trecut su+ tcere)acest fapt ar putea
a$ea urmri gra$e pt cei C mem+ri ai triung%iului con>ugal , fapt ce pro$oac atitudinea
ferm si ofensi$ a lui 9ra%anac%e.In final, dup ce Ca(a$encu accept s conduc
ser+area popular, 9ra%anac%e are o atitudine apreciati$, +ine$oitoare si in(elegtoare
de-ai notri stima$ile .
(.+-/'RI0
(onte!t Gdramaturgul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa( de formele fr fond ale societ(ii $remii.8iesa are premiera in .//0 si este
pu+licat in Convor$iri literare in .//;.
Incadrare in -curent literar' piesa este inclus in realis$ prin spiritul critic-ironia
mu,ctoare la adresa mora$urilor societ(ii $remii, prin o+iecti$itate, preocuparea pt
social,, $eridicitate,te%nica detaliilor, caracterul de generalitate al situa(iilor, tipologia
persona>elor, plasarea actiunii intr-un spa(iu si timp concret.
- *en literar' textul se *nscrie in *enul dra$atic prin structura
specific4 acte, scene5, prin conflictul dramatic, dialogul si monologul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spa(iu,
ac(iune.
- Specie 'textul este o comedie datorit prezen(ei comicului, conflictului
ce se do$ede,te sla+, deznodmantul fericit,persona>ele ce apar(in
stratului de mi>loc sau pturii >oase a societatii,lim+a>ul cu gre,eli,
familiar.
'e$a 8 scrisoare pierdut este o comedie de mora$uri care satirizeaz $icii ale societ(ii
rom&nesti de la sf&r,itul sec. al .= lea in $ia(a politic si familial, in prim 3plan apr&nd
+urg%ezia inalta si nu lumea ma%alalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramaturgului.
%iziunea despre lu$e este a unui moralist si in acela,i timp a unui autor tragic.
Moralistul are con$ingerea ca prin r&s se amelioreaz mora$urile. @ramaturgul ce
mrturise,te simt enorm si vd monstrous creeaz persona>e fr sens existen(ial,fr
$alori sau principii morale4sunt amorale5, $ictime ale propriilor automatisme si orgolii, cu
mania politicianismului,prefigur&nd astfel teatrul a+surd.
0C
(on&lictele
Conflictul principal antreneaz in plan politic,in timpul campaniei electorale, dou
ta+ere-mem+rii partidului la putere 49iptescu, 9ra%anac%e, Koe5 si gruparea
independent condus de Ca(a$encu.9ensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin
te%nica +ulgrelui de zpada) un conflict secundar *i are ca protagoni,ti pe :arfuridi si
#r&nzo$enescu, o+sedati de trdarea intereselor partidului de ctre conductorii
lui.?olu(ia final este *mpcarea tuturor opozan(ilor dup alegeri.
'itlul comediei nume,te o+iectul care antreneaz persona>ele in conflicte exacer+ate de
imixtiunea politicului in $iata familial.@in o+iect +anal al unei rela(ii particulare,
scrisoarea de$ine instrument de ,anta> si pretext dramatic) importan(a o+iectului este
amplificat de existen(a a dou scrisori de aceea,i factur si cu acela,i scop, una
c&,tigtoare-la centru, si alta care st&rne,te toate animozit(ile intre cele dou ta+ere,
put&nd s compromit aparen(a de moralitate si s distrug onora+ilitatea persoanelor
importante din lumea ora,ului de pro$incie.?crisoarea are astfel &uncie actanial,
Relatii te$porale si spatiale c(iunea este plasat in capitala unui #udet de munte,in
!ilele noastre si se desf,oar pe parcursul a C zile in mai multe loca(ii'casa lui 9iptescu,
sala mare a primriei, grdina lui 9ra%anac%e.
Structura si su2iectul '0 acte cu nr $aria+il de scene)cuprinde momentele su+iectului.
-xpozitiunea 'prezint spa(iul, timpul, persona>ele enumerate in lista persoanelor;
Intriga' pierderea scrisorii ,e$eniment desf,urat inainte de ac(iunea propriu-zis si
,anta>ul politic .7ini,tea triung%iului amoros 9ra%anac%e, Koe, 9iptescu este destrmat
de amenin(area lui "ae Ca(a$encu, directorul ziarului Acnetul Carpailor c $a pu+lica
scrisoarea lui 9iptescu adresat Koei dac nu este sus(inut s o+(in postul de deputat.
@esf,urarea ac(iunii inf(i,eaz modalit(ile diferite de a rspunde la ,anta>'%otr&rea lui
9ra%anac%e de a gsi un mod de contracare a amenin(rii, agita(ia lui 9iptescu ce ordon
arestarea lui Ca(a$encu, mi>loacele de persuasiune ale Koei care ac(ioneaz asupra
prefectului pt a-l con$inge s-l sus(in pe Ca(a$encu, suspiciunea lui :arfuridi si
#r&nzo$enescu pri$itoare la trdare, promisiunea lui 9iptescu adresat lui Ca(a$encu,
impunerea de la centru a unui alt candidat..
8unctul culminant 'adunarea electoral in care :arfuridi si Ca(a$encu sus(in discursuri pe
marginea re$iziurii Constitu(iei si in care este declarat candidat gamemnon
@andanac%e.cest anun( este urmat de incercarea lui Ca(a$encu de a face pu+lic
con(inutul scrisorii si de incerarea dintre sus(intorii ri$alilor locali in care proprietarul
ziarului i,i pierde plria cu scrisoarea.
@eznodm&ntul '@andanac%e deconspir mi>loacele prin care a a>uns candidat4,anta>ul5 si
afirm ca $a folosi scrisoarea la nesf&rsit)Koe reprime,te +iletul pierdut, il iart pe
Cata$encu si *i cere sa conduc manifesta(ia in cinstea alesului)toat lumea se *mpac si
lucrurile reintr in fga,ul lor normal.
(o$icul Geste categoria estetic central a comediei, are la +az contrastul dintre
aparen( si esen( si ca efect rasul .9ipuri de comic' de situa(ie,de mora$uri, de lim+a>,de
caracter si nume4antroponomastic5.
(o$icul de situatie este generat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triung%iului con>ugal, cuplului comic,Pui pro Puo-ului.?itua(iile comice create de
*ncurcturi au in centru pe Cet(eanul turmentat care are scrisoarea de B ori ) prima dat ,
dore,te s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a $ut pe Ca(a$encu si constat cu uimire c
nu o mai are, a doua oar o *nm&neaz Koei si il a$ertizeaz pe acela,i Ca(a$encu o am n-
00
am pierdut-o.Comic este si situa(ia in care 8ristanda, poli(aiul ora,ului afl de
scrisoare.9riung%iul con>ugal alctuit din so(ii 9ra%anac%e si prefectul ca amant este
comic prin in$ersarea rolurilor 4so(ul il calmeaz pe amantul agitat 5, prin armonia
existent in cadrul lui con$ie(uind de / ani fr suprare,prin puterea pe care o are Koe,
eli+er&ndu-l pe Ca(a$encu din inc%isoare, prin re$enirea in final la situa(ia ini(ial.Cuplul
:arfuridi si #r&nzo$enescu de$ine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o telegram
la #ucuresti pt a anun(a trdarea.Qui pro Puo este utilizat de dramaturg atunci c&nd
@andanac%e *i confund pe 9ra%anac%e si pe 9iptescu, in calitate de so(i ai Koei.
(o$icul de $ora#uri ) scriitorul satirizeaz $iciile lumii in care in care trie,te la ni$el
social, politic si la ni$el familial' adulterul, ser$ilismul, prostia , incultura, infatuarea,
falsul patriotism, impostura, demagogia, corup(ia ,mania notoriet(ii.legerile sunt doar o
fars, ,anta>ul rezol$ posturi c%iar dac politicianul este senil,func(iile in >ude( se afl la
discre(ia forului conductor,poli(istul *ncalc legea, aresteaz a+uzi$,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so(-so(ie-amant, so(ul *ncura>&ndu-l pe amant s-i (in
de ur&t so(iei mult mai tinere.
(o$icul de li$2a) rezid in' deformarea neologismelor 'docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s !ic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu merge inainte ,st pe loc ;unde nu e moral ,acolo e corupie
diminuti$e ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri $er+ale avei puintic r$dare, eu cu
cine vote!%, curat rele$ante pt caracterul umanit(ii ce populeaz ora,ul de
pro$incie.gramatismul denot incultura persona>elor, impostura, condi(ia lor de
par$eni(i , incapacitatea de intelegere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid.
(o$icul de caractere "o(iunea de caracter preluat din clasicism denot %ipertrofierea
unei trsturi si configureaz persona>ul in B modalit(i 'e$iden(ierea unei monomanii
de$a*o*ul, a#arul, ipocritul, *elosul, ser#ilul sau a rolului de compozi(ie a$orezul,
cocheta, incornoratul, con&identul,8ersona>ele plate , none$oluti$e sunt incadrate in
tipurile comice 'incornoratul-Ka%aria 9ra%anac%e,a$orezul-?tefan 9iptescu,cocheta
adulterina-Koe 9ra%anac%e,de$a*o*ul-"ae Ca(a$encu, 9ac%e :arfuridi,ceteanul-
Cet(eanul turmentat,raissoneur-ul, slu)2asul u$il-!%i( 8ristanda.Ma>oritatea eroilor
reprezinta oameni infatua(i,suficien(i, dornici de par$enire, $anito,i, incapa+ili de a tri
dup principii sau reguli morale si superficiali sau c%iar falsi in sentimente.
.no$astica este o sursa a comicului) Ka%aria 9ra%anac%e sugereaz prin prenume cu
trimitere la za%r comportamentul dulceag, amia+il, prietenos, afa+il iar prin numele ce
pro$ine de la tra/ana 3coc moale r+darea, malea+ilitatea si oportunismul."ae
Ca(a$encu exprim prin prenume populismul,familiaritatea si prin nume deri$at de la
ca, demagogia.9ac%e :arfuridi si Iordac%e #r&nzo$enescu au nume cu rezonan(
culinar suger&nd lic%elismul, prostia.8ristanda este numele unui dans moldo$enesc in
care, su+ comanda unui conductor, se fac pa,i la st&nga si la dreapta rm&n&nd *ns pe
loc si exprim condi(ia de supus, de slug a persona>ului .gamemnon @andanac%e,
diminuti$at gami( si !agami( sugereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele
pro$enind de la dandana 3incurctur exprim rolul de compozi(ie al
persona>ului.Cet(eanul turmentat este anonim sim+oliz&nd to(i alegtorii deruta(i de
>ocurile politice si de aran>amentele de culise.
Persona)ul I=RI 'R=/(=-
K.9. este pe de o parte so(ul *n,elat4incornoratul5 si pe de alt parte politicianul a+il,
perfect adaptat societ(ii in care trieste, un persona> plat, none$oluti$.
0;
+odalitati de caracterizare -l este caracterizat direct c%iar la *nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,a$&nd astfel
calitatea unic de president al Comitetului permanent,Comitetului electoral, Comitetului
scolar, Comiiului agricol, al altor comitete si comitia. Caracterizarea ini(ial e$iden(iaz
plcerea func(iilor, dorin(a de putere, ne$oia demnit(ilor pu+lice ce tre+uie aprate cu
orice prOt, deoarece le asociaz onora+ilit(ii, succesului social.In afara lor e greu de
imaginat eroul intruc&t el trie,te prin si pt ele.
Caracterizare direct de alte persona>e' #r&nzo$enescu'3 tare tare de totsolid
$r$at! Ca(a$encu'venera$ilul.
(aracterizare indirecta prin ono$astica pune in $aloare r+darea, malea+ilitatea,
oportunismul,disimularea,atitudinea protectoare.;aptele scot in e$iden( caracterul
calculat, eficient, calmul si diplomaia.K.9 nu-,i pierde capul in fa(a ameni(rilor lui
Ca(a$encu, actioneaz lucid , %otr&t si ferm con$ins c poate gsi o modalitate de a
contracara ,anta>ul.8oliticianul demonstreaz a+ilitate si adapta+ilitate,cunoa,terea
societ(ii in care trieste si a corup(iei ce caracterizeaz sfera politicului."i$2a)ul rele$
incultura, instruc(ia superficial,$&rsta inaintat )astfel el pronun( gre,it
neologismele 'docoment,cestiune,prinip, soietate repet cu$intele fiului su student
referitoare la societate 'unde nu e moral acolo e corupie si o soietate "r prinipuri va
s !ic c nu le are exprim&ndu-se in truisme si cacofonii.Replicile si ticul $er+al
surprind disimularea, te%nica am&nrii pt realizarea scopului avei puintic r$dare.
Relatiile cu ceilalti rele$ du+la incadrare a eroului ca so( in,elat si ca politician
$ersat.Ca so( *n,elat adopt masca inocen(ei in ceea ce pri$e,te rela(iile dintre Koe si
9iptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa( de so(ia pe care o
consider simitoare.Viclean, practic si urmrindu-,i scopurile, este un politician care se
+ucur de pozi(ia pri$ilegiat din fruntea partidului pea i crui mem+ri *i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si c%iar admirat4:arfuridi ,#r&nzo$enescu si
c%iar Ca(a$encu5.Respect indica(iile de la centru si ac(ioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,do$edindu-se o+edient atuci c&nd
enteresul o cere.:ata de :arfuridi este protector si *ncura>ator c&nd (ine discursul, pe
Ca(a$encu il consider un inamic, un miel ,iar lui @andanac%e *i apreciaz
,iretenia.?t&lp al puterii locale, el doreste pstrarea pri$ilegiilor si a pozi(iei ceea ce si
reuse,te deoarece in final i,i atinge scopul si il felicit pe Ca(a$encu pt oportunismul
su.In lupta electoral, K.9 se situeaz deasupra candida(ilor si de aceea tonul si mai ales
lim+a>ul este dulceag,condescendent, reu,ind s3,i piard cumptul o singur dat,*n
adunarea electoral, atunci c&nd Ca(a$encu $rea sa fac pu+lic con(inutul
scrisorii)atitudinea sa este fie real, sicera, fie trucat, artificial pt c acuza(ia lui
Ca(a$encu i-ar putea ,tir+i autoritatea ,i prestigiul
Scene In actul . scena 0 este surprins rela(ia dintre K.9 si ?tefan 9iptescu.9ra%anac%e
$ine in casa prefectului pt a-i relata *nt&lnirea matinal cu Ca(a$encu si preten(iile
acestuia.-l calific ,anta>ul drept mielie,in"amie,reproduce con(inutul scrisorii, urmrind
atent reac(ia prefectului, afirm %otr&t c textul este un fals si consider c alegerile sunt
lucrurile importante, apostrof&ndu-l c%iar pe 9ipatescu atunci c&nd acesta continu s se
agite si se comport impulsi$ ei astmpr-te,omule, si las odat mo"turile, avem lucruri
mai serioase de vor$it.@e altfel, el sanc(ioneaz impulsi$itatea prefectului pe care il
consider din aceasta cauz incompati+il cu func(ia pe care o de(ine si care implic
diplomaie.
0<
In actul al C lea in scenele care prezint adunarea electoral, K.9.conduce ,edin(a in
calitate de president al Comitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
sus(intorii lor printr-un lim+a> familiar, dulce cu un ton a"a$il, mangaietor, $inevoitor.-l
se comport cu +onomie, calm ,r+dare si o+edien( fa( de centru Il a>ut pe :arfuridi s
*nc%eie discursul prolix despre constitu(ie, il trateaz cu polite(e pe Ca(a$encu si in final
roste,te numele candidatului scris pe o %&rtie 'gamemnon @andanac%e, pro$oc&nd furia
lui Ca(a$encu., pe care *l nume,te pu+lic un plastogra" patentat.
Relatia dintre I,', si /ae (ata#encu
".C este prezentat in pagina ini(ial prin toate func(iile ca ,i K.9.'avocat, director-
proprietar al !iarului <Acnetul Carpailor> president-"ondator al societii
enciclopedice-cooperative <Aurora economic romn> .@in descrierea ini(ial se
sugereaz demagogia prin numele ziarului, megalomania prin numele si profilul
societ(ii, se pune in e$iden( profesia si dorin(a de nou.@ac K.9 este un om $ec%i un
politician $arstnic, "C se $rea un progresist ,un innoitor .9otodat el este si conductorul
grupului independent sustinut de dsclime.Ca(a$encu este un ari$ist pe c&nd 9ra%anac%e
$rea doar s-,i conser$e pri$ilegiile si pozi(ia in ierar%ia orasului de munte." C se
*ncadreaz in tipologia demagogului si unul dintre mi>loacele de caracterizare este
discursul.8t a demonstra c merit locul *nt&i intre oamenii politici ai orasului ,a$ocatul
*,i regizeaz inter$en(ia in adunarea electoral. Ia o poz, afecteaz emo(ia , roste,te apoi
cu$inte legate de rioar si se caracterizeaz drept un sus(intor al progresului mi s-a
"cut imputarea c sunt "oarte, c sunt prea, c sunt ultra-progresistc sunt li$er-
sc/im$ist, c voi progresul cu orice prB.7im+a>ul ii e$identiaza %istrionismul,
teatralismul, incultura, incapacitatea logic prin utilizarea registrului retoric in
con$ersa(ii particulare cum este aceea cu 8ristanda dup eli+erarea din *nc%isoare, prin
folosirea nonsensului si a neologismelor *n(elese gre,it'pn cnd s n-avem i noi "aliii
notri.!esturile la fel de artificiale denot adapta+ilitatea lui pt c la *nceput este demn,
inflexi+il, afi,&nd o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea ,
pl&ngre(,umil, slugarnic.Rela(ia dintre cei doi este conflictual aproape pe tot parcursul
piesei. 7a inceputul ac(iunii, ".C il c%eam pe K.9 si ii arat scrisoarea compromi(toare
aplic&nd ,anta>ul.poi Koe afirm c ".C este candidatul ei si al so(ului, de,i acesta din
urm caut un o+iect de contra,anta> si gse,te poli(a falsificat de Ca(a$encu,
moti$&ndu-se astfel apelati$ului de plastogra" patentat.In adunarea electoral, conflictul
de$ine desc%is atunci c&nd a$ocatul $rea sa fac pu+lic adulterul si implicit pozi(ia de so(
*n,elat a lui 9ra%anac%e, ipostaz cunoscut de cei din >ur)acest fapt ar putea a$ea urmri
gra$e pt cei C mem+ri ai triung%iului con>ugal , fapt ce pro$oac atitudinea ferm si
ofensi$ a lui 9ra%anac%e.In final, dup ce Ca(a$encu accept s conduc ser+area
popular, 9ra%anac%e are o atitudine apreciati$, +ine$oitoare si in(elegtoare de-ai
notri stima$ile .
.pinia
In opinia mea piesa con(ine o imagine comic a mora$urilor degradate ale sf&rsitului sec.
al .= a ,dar persona>ele si situa(iile sunt general $ala+ile.8e de alt parte, de,i d in mod
realist iluzia $ie(ii, 8scrisoare pierdut aduce in fa(a cititoruluiH spectatorului o lume de
marionete, fr ad&ncime psi%ologic, gu$ernat de de$iza mac%ia$elic scopul scu!
mi#loacele pe care in mod eronat Ca(a$encu o atri+uie nemuritorului @am$etta, o lume
de non$alori, deci o lume pe dos.
0D
D,<aco#ia
Sche$
Si$2olis$
-ste precedat de #audelaire.
Eean Moreas d numele curentului in .//< intr-un articol-scrisoare intitulat -e
&7m$olisme.
Reprezentani'Verlaine, Rim+aud,Mallarme.
'rasaturi'..-exprimarea strilor suflete,ti $agi ,fluide transmise prin analogie,sugestie si
un lim+a> poetic inedit)apar ' ne$roza,plictisul,spleen-ul,angoasa,maca+rul, amrciunea)
B.-ca o+iect al artei este proclamat impalpa+ilul, imaginarul, su+con,tientul
C.- utilizarea sim+olului.
0.- sugestia Jcalea de realizare a sim+olului si de exprimare a
coresponden(elor.
;.- coresponden(eleJ afinit(i in$izi+ile *ntre diferitele pr(i ale uni$ersului
4eu-lume5 care se traduc prin sim+oluri)
<. - sinesteziileJ asocierea spontan *ntre senza(ii de natur diferit care se
sugereaz reciproc.
D.- muzicalitatea J muzica are posi+ilit(i de sugestie a+solut.
/ - tematica'singurtate, ne$roz, spleen, re$erie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora,, +oal, moarte, dRcor, maca+ru,declin, descompunere a materiei,e$adare in spa(ii
exotice,mare, cora+ie,parc, ,parfum, culori,muzica, pardisuri artificiale)iu+ire.
Si$2olis$ul ro$1nesc
-ste sus(inut de MacedonsFi.8rin acti$itatea lui sim+olismul este primul curent sincronic
cu unul european)
.5-etapa MacedonsFi-articole, cenaclul si re$ista -iteratorul;
B5-etapa de la re$ista 0iata noua condus de O.@ensu,ianu.
C5I.Minulescu-poezia lui se caracterizeaz prin'utilizarea sim+olurilor,sim+olistica
numerelor,prezen(a imaginilor sinestezice,exotism, gustul pt maca+ru) teme si
moti$e'cltoria, dragostea,moartea, re$olta,ora,ul, parcul, marea.?e culti$ $ersul li+er.
05 !.#aco$ia
2ni$ersul +aco$ian prezint un indi$id capti$ *ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este singura realitate, astfel c sensul lumii s-a pierdut si fiin(a are sentimentul
de spaim si pe cel al inutilit(ii.
par culori4gal+en, $iolet, ro,u, negru, al+, gri5, instrumente muzicale, ora,ul de
pro$incie,parcul, amurgul,toamna,singurtatea, disperarea.
P"0+<
(onte!t pare in $ol. de de+ut-omonim ,i *i d titlul-plum$ul de$ine element definitoriu
pt lirica +aco$ian.
Deneza' poezia este inspirat de un e$eniment +iografic,scris in .=11, pu+icat ini(ial in
re$ista iesean SVersuri S in .=..
%iziunea despre lu$e :este aceea a unui damnat, insingurat.
'e$a 3moartea asociat singurat(ii a+solute si angoasei sim+olizate de rela(ionarea
sufletului cu plum+ul'#aco$ia'plum$ul ars e gal$en;su"letul ars e gal$en.
0/
Incadrare 'art poetic deoarece prezint notele definitorii ale liricii poetului)
-elegie ca specie a genului liric.
Incadrarea in curent- si$2olis$ prin sugestie, coresponden(ele intre interior si exterior,
am+iguitate, strile $agi,muzicalitate la care se adaug elemente expresioniste.
Structura 'dou catrene cu rim im+r(i,at ,masura de .1 sila+e, ritm $aria+il)B planuri-
exterior-lumea ca$ouJmacrocosmos si interior-moartea iu+iriiJmicrocosmos)se remarc
simetria dat de repetarea cu$&ntului din titlu.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ prin mrcile eului liric' $+ si pron de pers .)
'itlul este cu$&nt cu $aloare de sim+ol,marc%eaz coresponden(a dintre planul $ie(ii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul e,ecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietrificat.8lum+ul este un metal greu, cenu,iu, malea+il ce precipit
gal+en,moale, ru conductor de electricitate si cldur.
8lum+ este metafora sim+ol ce st in centrul imaginarului poetic,d sensul elementelor ce
alctuiesc planurile 3interior si exterior prin alturarea sa ca determinant'sicrie de
plum$.coroane de plum$ "lori de plum$, amor de plum$,aripi de plum$.
7umea de plum+ este una atacat de moarte, fr sens ,monoton creatoare de ne$roz
,anxietate,spleen.In text cu$&ntul de$ine laitmoti$ 3se repet de < ori.


CVO2 morul
@ormeau dormea
?icrie de plum+, -27 ?tam singur de plum+
:lori de plum+ am inceput s-l strig aripi de plum+
Coroane de plum+ mort
:rig,
$&nt
naliza di&eritelor paliere ale discursului poetic Hi$a*inar poetic
1,ni#el le!ico-se$antic Gc1$puri se$antice
a7+oartea =sicrie, coroane, cavou ,mort,"unerar vestmnt este c&mpul semantic
dominant,sugereaz lumea inc%is, limitat apstoare fr speran( sau posi+ilitatea de
a oferi sal$are fiin(ei umane)determinantul de plum$ accentueaz trecerea de la $ia( la
moarte, $idul interior,un uni$ers artificial, reificat.
27 /atura: "rig, vnt de$ine o sugestie a uni$ersului dominat de moarte, neat iar senza(ia
accentueaz singuratatea si anxietatea.
c7 ;iina u$an: stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu 3este alienat, *ntoars
spre interior-amorul de plum+, dar percepe doar $idul pt c iu+irea este moart si nu il
poate sal$a.@e aceea insul uman este singur, ratat ,protagonistul unei existente a+surde
manifest&ndu-se prin strigtul expresionist.
4,ni#el $or&o-sintactic
a7 %er2ele la i$per&ect cu caracter durati$ eternizeaz tragismul condi(iei umane capti$e
intr-un destin e,uat, potri$nic.Ver+ele nu exprim mi,carea,ci opusul ei dormeau,stam
atrnau suger&nd astfel imposi+ilitatea e$adrii si condi(ia de marionet a omului
modern.
0=
27 Relaiile de coordonare in &raz prin i pun pe acela,i plan interiorul si exteriorul,
accentueaz coresponden(ele,specifice sim+olismului.
5,;onetic-la acest ni$el se remarc $ocalele *nc%ise vnt, vestmnt,consoanele 4-0 in
cu$&ntul plum$5 ce exprim triste(ea, disperarea, consoane stridente specifice lui #aco$ia
pt a marca starea eului 'scriau.
7iniile de pauz, punctele de suspensie fractureaz discursul,aceast
destructurare fiind specific modernismului, pt a transmite incoeren(a cauzat de angoas
si e,ec in comunicare concretizare a singurat(ii a+solute.
47 Stilistic textul se indi$idualizeaz prin $eta&ora si$2ol plumb, repetiii ce asigur
muzicalitatea poemului si contureaz condi(ia de capti$ *nfr&nt a eului liric.
(.+-/'RI0
Si$2olis$ul
M.Clinescu'&im$olismul este o prim +ncercare de structurare a e,perienei poetice
moderne.2r +ndoial, despre o poetic per"ect articulat a sim$olismului e greu,dac
nu imposi$il de vor$it.3,ist ins CDcteva coordonate constante; poe!ia pur,ut
musica poesis;trans"ormarea dictonului /oraian ut pictura poesis5,starea poetic,
lim$a#ul poeticCD.
&im$olismului ;pe care nu-l putem despri +n c/ip arti"icial de ceea ce au adus nou in
materie de poetic marii lui precursori5+i revine meritul de a "i descoperit si "olosit
inepui!a$ilele rersurse de polisemie,ambiguitate sau sugestie a lim$a#ului
poetic,trans"ormnd aa-numitele pro$leme de "orm in verita$ile pro$leme de coninut
ale poe!iei.(n acest sens se poate a"irma,in modul cel mai legitim,c unele dintre
dimensiunile inaliena$ile ale conceptului modern de poe!ie au "ost impuse de sim$olism.
Istoric'-apare in :ran(a la finele sec al .= lea ca reac(ie *mpotri$a poeziei retorice
romantice, impersonalit(ii reci a parnasianismului si impotri$a naturalismului.
4Parnasianis$ 3curent literar aprut in :ran(a in a B a >umtate a sec al .= lea ca reac(ie
la romantism.Culti$ o poezie rece, impersonal,,descripti$,eli+erat de
sensi+ilitate.Manifest preocupare pt aspectul formal-culti$ poezia cu form fix5
-ste precedat de #audelaire.
Eean Moreas d numele curentului in .//< intr-un articol-scrisoare intitulat -e
&7m$olisme.
Reprezentani'Verlaine, Rim+aud,Mallarme.
'rasaturi'..-exprimarea strilor suflete,ti $agi ,fluide transmise prin analogie,sugestie si
un lim+a> poetic inedit)apar ' ne$roza,plictisul,spleen-ul,angoasa,maca+rul, amrciunea)
B.-ca o+iect al artei este proclamat impalpa+ilul, imaginarul, su+con,tientul
C.- utilizarea sim+olului - J o imagine concret ce are o semnifica(ie proprie pt
o realitate ascuns,a+stract)cu$&ntul cu $aloare de sim+ol are multiple semnifica(ii in
contextul poetic)
0.- sugestia Jcalea de realizare a sim+olului si de exprimare a
coresponden(elor.In concep(ia sim+oli,tilor accesul la transcendent nu se produce direct,
ci pe ci mediate unde sunetele,cu$intele,parfumurile rele$ misteriosul din uni$ers)
poe(ii comunic imagini coloristice, muzicale,olfacti$e corespunztoare unor stri
suflete,ti)
;1
;.- coresponden(eleJ afinit(i in$izi+ile *ntre diferitele pr(i ale uni$ersului
4eu-lume5 care se traduc prin sim+oluri)
<. - sinesteziileJ asocierea spontan *ntre senza(ii de natur diferit care se
sugereaz reciproc)ele sunt ci de acces la unitatea misterioas a lumii)
D.- muzicalitatea J muzica are posi+ilit(i de sugestie a+solut a,a cum afirm
Verlaine'Mu!ica +nainte de toate sau Malllarme 'oe!ia nu e dect mu!ica prin e,celen.
MuzicalitateaJ senza(ie interioar ,i se exprim prin armonii $er+ale, pauze,
asonan(e,alitera(ii,refren,leitmoti$,repeti(ii o+sedante ale unor cu$inte sau $ocale)
/ - tematica'singurtate, ne$roz, spleen, re$erie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora,, +oal, moarte, dRcor, maca+ru,declin, descompunere a materiei,e$adare in spa(ii
exotice,mare, cora+ie,parc, ,parfum, culori,muzica, pardisuri artificiale)iu+ire.
Si$2olis$ul ro$anesc
-ste sus(inut de MacedonsFi.8rin acti$itatea lui sim+olismul este primul curent sincronic
cu unul european)
.5-etapa MacedonsFi-articole, cenaclul si re$ista -iteratorul;articole'Despre logica
poe!iei,oe!ia viitorului,Despre poe!ie; afirma(iile acestuia despre noul curent *i pun *n
e$iden( caracteristicile' arta versurilor nu este nici mai mult nici mai puin dect arta
mu!icii;sim$olismul este numele modului de a se e,prima prin imagini, spre a da
natere ,cu a#utorul ei,ideii.
B5-etapa de la re$ista 0iata noua condus de O.@ensu,ianu- se caracterizeaz prin'
refuzul tradi(ionalismului,al satului,culti$area citadinului ,i define,te sim+olismul drept
sim+olul poetic al $ie(ii moderne)
C5I.Minulescu-poezia lui se caracterizeaz prin'utilizarea sim+olurilor,sim+olistica
numerelor,prezen(a imaginilor sinestezice,exotism, gustul pt maca+ru) teme si
moti$e'cltoria, dragostea,moartea, re$olta,ora,ul, parcul, marea.?e culti$ $ersul li+er.
05 !.#aco$ia
l(i reprezentan(i'?t.8etic, I.C ?$escu, l 9 ?tamatiad,- :arago.
<aco#ia-citate critice
".Manolescu'Cu @..acovia ne a"lm in "aa unui parado,=pe de o parte ,el este cel mai
original poet romn,in sensul c sensi$ilitatea lui e,trem nu poate "i +mprtit si, cu
att mai puin ,luat ca model;pe de alta, el este singurul nostru poet in care sim$olismul
se regsete plenar ,de la recu!it la retorica a"ectiv.
2ni$ersul +aco$ian prezint un indi$id capti$ *ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este singura realitate, astfel c sensul lumii s-a pierdut si fiin(a are sentimentul de
spaim si pe cel al inutilit(ii.,In lumea 3ca$ou in care nu mai exist transcendent omul
este un alienat neputincios,martor al trecerii spre moarte,singur si incapa+il de
comunicare.?trigtul este fr raspuns)apar culori ce exprim ne$roza si disperarea-
$iolet4sim+olizeaz si %alucina(ia5,gal+en,ale mortii'al+,negru,
derizoriului'gri,cenu,iu.?unetele sunt stridente,totul este artificial-dRcor ,o+iecte din care
$iata s-a retras )se impune intr.-o astfel de lume reificat imaginea teatral a eroului liric
ce rtce,te prin ora,ul de pro$incie cu ma%alale, parc,fanfare,cafenele, iluminatul sla+-
artificial, precum si recuzita sim+olist'cor+i, apusuri, toamne,culori, ploi monotone si
o+sedante,,ne$roz,singuratate .Marturisiri'!.#aco$ia (n poe!ie m-a o$sedat totdeauna
un sentiment de culoare.ictura cuvintelor sau audiie colorat,cum vrei s-o iei.(mi place
mult vioara.Melodiile au avut pt mine in"luen coloratCD.2iecrui sentiment ii
corespunde o culoare.Acum in urm m-a o$sedat gal$enul,culoare de!nade#dii.(n
;.
plumb vd culoarea gal$en.&u"letul ars e gal$en.CDCt privete despre mine am "ost
si rmn un poet al decadenei.
Decadentis$-curent de la sf&r,itul sec.al .= lea si inceputul sec.B1 legat de sim+olism
care opune realit(ii o lume a strilor su+iecti$e, considerate ca singura autentic.?e
caracterizeaz prin rafinament, sentimentul nuan(ei,al crepusculului.
P"0+<
(onte!t pare in $ol. de de+ut-omonim ,i *i d titlul-plum$ul de$ine element definitoriu
pt lirica +aco$ian.
Deneza' poezia este inspirat de un e$eniment +iografic,scris in .=11, pu+icat ini(ial in
re$ista iesean SVersuri S in .=..
%iziunea despre lu$e :este aceea a unui damnat, insingurat, un suflet predispus spre
triste(ea grea pt care omul este o $ictim incapa+il de eli+erare dintr-un uni$ers inc%is,
intr-o cdere continu spre moarte,fr speran( si fr mre(ie)precipitatul de plum+ este
gal+en,culoarea su"letului ars;
'e$a 3moartea asociat singurat(ii a+solute si angoasei sim+olizate de rela(ionarea
sufletului cu plum+ul'#aco$ia'plum$ul ars e gal$en;su"letul ars e gal$en.
Incadrare 'art poetic deoarece prezint notele definitorii ale liricii poetului)
-elegie datorit notei de tristete pro$ocat de atmosfera sum+r, de
$ocalele inc%ise, consoane, ritmul iam+ic,sugestia atotprezen(ei mor(ii.
Incadrarea in curent- si$2olis$ prin sugestie, coresponden(ele intre interior si exterior,
am+iguitate, strile $agi,muzicalitate) decadentis$ prin o+sesia t%anatic,,anxietate)
e!presionis$ prin strigtul tipic ,sentimentul sf&r,itului de lume.
Structura 'dou catrene cu rim im+r(i,at ,msura de .1 sila+e, ritm $aria+il)B planuri-
exterior-lumea ca$ouJmacrocosmos si interior-moartea iu+iriiJmicrocosmos)simetria
dat de repetarea cu$&ntului din titlu reprezint o sugestie a o+sesiei sf&r,itului ,a
imaginii s"ritului continuu 4ICaraion5si o materializare a paralelismului sintactic.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ prin mrcile eului liric' $+ si pron de pers .)
'itlul este cu$&nt cu $aloare de sim+ol,marc%eaz coresponden(a dintre planul $ie(ii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul e,ecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietrificat.8lum+ul este un metal greu, cenu,iu, malea+il ce precipit
gal+en,moale, ru conductor de electricitate si cldur.8lum+ este metafora sim+ol ce st
in centrul imaginarului poetic,d sensul elementelor ce alcatuiesc planurile 3interior si
exterior prin alturarea sa ca determinant'sicrie de plum$.coroane de plum$ "lori de
plum$, amor de plum$,aripi de plum$.7umea de plum+ este una atacat de moarte, fr
sens ,monoton creatoare de ne$roz ,anxietate,spleen.In text cu$&ntul de$ine laitmoti$ 3
se repet de < ori.
naliza di&eritelor paliere ale discursului poetic Hi$a*inar poetic
1,ni#el le!ico-se$antic Gc1$puri se$antice
a7+oartea = sicrie, coroane, cavou ,mort,"unerar vestmnt este c&mpul semantic
dominant,sugereaz lumea inc%is, limitat apstoare fr speran( sau posi+ilitatea de
a oferi sal$are fiin(ei umane)determinantul de plum$ accentueaz trecerea de la $ia( la
moarte "lori de plum$, coroane de plum$, apsarea unei lumi monotone cenu,ii grele prin
lipsa li+ert(ii sicrie de plum$, uni$ersul artificial coroane de plum$, "unerar vestmnt,
$idul interior dat de dispari(ia sentimentelor,angoas si mortificare amorul de plum$,
cderea, imposi+ilitatea aspira(iei si sal$rii, lipsa uni$ersurilor romantice compensati$e
aripi de plum$ .
;B
27 /atura: "rig, vnt de$ine o sugestie a uni$ersului dominat de moarte, neant, este
perceput tactil, iar senza(ia accentueaz singuratatea si anxietatea.
c7 ;iina u$an: stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu 3este alienat, *ntoars
spre interior-amorul de plum+, dar percepe doar $idul pt c iu+irea este moart si nu il
poate sal$a.@e aceea insul uman este singur, ratat ,protagonistul unei existente a+surde
manifest&ndu-se prin strigt ca expresie a spaimei ,deznde>dii .-l e martorul neputincios
al cderii lumii si al propriei cderi.
4,ni#el $or&o-sintactic
a7 %er2ele la i$per&ect cu caracter durati$ eternizeaz tragismul condi(iei umane capti$e
intr-un destin e,uat, potri$nic,anticipeaz condi(ia uman din Iona lui M.?orescu.Ver+ele
nu exprim mi,carea,ci opusul ei dormeau,stam atrnau suger&nd astfel imposi+ilitatea
e$adrii si condi(ia de marionet a omului care nu i,i construie,te singur destinul ,ci este
o simpl ppu, in m&na unor for(e potri$nice,e,ecul existential.
27 Relaiile de coordonare in &raz prin i pun pe acela,i plan interiorul si exteriorul,
accentueaz coresponden(ele,specifice sim+olismului.
5,;onetic-la acest ni$el se remarc $ocalele *nc%ise vnt, vestmnt,consoanele -0 in
cu$&ntul plum$ ce exprim triste(ea, disperarea, consoane stridente specifice lui #aco$ia
pt a marca starea eului 'scriau. "imic nu mai are armonia clasica sau macar $isata de
romantici deoarece $isul de$ine cosmar47acustra5
7iniile de pauz, punctele de suspensie fractureaz discursul,aceast
destructurare fiind specific modernismului, pt a transmite incoeren(a cauzat de angoas
si e,ec in comunicare concretizare a singurat(ii a+solute.
47 Stilistic textul se indi$idualizeaz prin $eta&ora si$2ol plumb, repetiii ce asigur
muzicalitatea poemului si contureaz condi(ia de capti$ *nfr&nt a eului liric.
.pinia #aco$ia este un poet inedit, ce incearc zadarnic s se regseasc si astfel s afle
sensul existen(ei sale si al lumii.
P.-II +.D-R/IS' SI 'RDI'I./"IS' I/'-R<-"I(
P.-II +.D-R/IS' P.-II +.D-R/IS' SI 'RDI'I./"IS'
I/'-R<-"I(
P.-II +.D-R/IS'
S(=-+
+odernis$ul-M.Clinescu, cercettor al poeziei moderne ca ,i H.:riedric%
,caracterizeaz curentul prin urmatoarele trsturi '
..-sus(inerea doctrinei imaginati$e .
B.- accentuarea distinc(iei dintre eul $iogra"ic Jindi$idual, con>unctural,superficial si
eul esenialEpoeticEgeneral,necesar,profund,o+scur,autentic)
C. -preocuparea pt pro+lema lim+a>ului poetic. 8oetul modern este preocupat de dorin(a
extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu muzica-sim+olismul, pictura-caligrame
sau cu proza-stilul >urnalistic ori pu+licitar in poezia de a$angard.
'rasaturi *enerale ale $odernis$ului:
- am+iguitate,uneori o+scuritate
- muzicalitate
- pluralitate de sensuri, preferin(a pt metafor
- renun(area la specii tradi(ionale
;C
- prezen(a categoriilor negati$e4 maca+rul, sf&,ierea *ntre extreme, grotescul, estetica
ur&tului5, lim+a> poetic inedit' cu$inte din argou, populare, neologisme, a+stracte.
Modernismul este promo$at de -,"o#inescu prin cr(i, articole , cenaclul si re$ista
S2urtorul.8t modernizarea literaturii rom&ne si intrarea c&t mai repede in circuit
european criticul propune'
' - intelectualizarea prozei si poeziei
- promo$area citadinului
- liricizarea poeziei
- o+iecti$izarea prozei
- crearea romanului o+iecti$ si de analiz psi%ologic.
Modernismul moderat, eclectic este reprezentat de 9.rg%ezi, modernismul sincron de
7.#laga, iar modernismul ermetic de I.#ar+u.
;".RI D- +0(IDI, ',RD=-II
(onte!t ;lori de $uci*ai este un $olum singular in opera arg%ezian cuprinz&nd B; de
texte lirice care au drept corespondent in proz $ol.Poarta /ea*r,
8unctul de plecare il reprezinta perioada petrecut de poet in inc%isoare, crea(iile
descriind $ia(a de(inu(ilor, a marginaliza(ilor societ(ii si constituind o tentati$ de
#alori&icare a esteticii ur1tului at&t su+ raport tematic c&t si in ceea ce pri$e,te lexicul
poetic,structura discursului ,am+ele eli+erate de constr&ngerile clasicizante.
stfel imaginea lumii *nc%isorii ,oc%eaz cititorul prin amestecul de terifiant, grotesc,
pitoresc, maca+ru, sua$itate si senzualitate.
9.. se incadreaz in modernism prin contri+u(ia la depoetizarea lim+a>ului artistic ,ca si
!.#aco$ia ins modalit(ile sunt diferite.
Modelul este $ol. ;lorile rului al lui C%.#audelaire pe care rg%ezi a dorit s il traduc
su+ titlul ;lori de otra#,
'itlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica ur&tului.:lorile
sunt un sim+ol al frumosului, $ie(ii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint ur&tul, moartea, pestilen(a, +analul ,durata a,a c se poate *n(elege *nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuse(ea *,i trage se$a din ur&t, c
diformul, neo+i,nuitul, ,lumea a+>ec(iilor, a infernului poate fi surs a poeziei.
Incadrare- poezia ce desc%ide $ol. ,i *i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concep(ia autorului despre poet , procesul crea(iei si poezieHoper .8rin ea poetul i,i
exprim adeziunea la estetica ur&tului.
8oezia este inclusa in $odernis$ prin $alorificarea esteticii ur&tului, lim+a>ul nou
,ocant, 4fenomenul depoetizrii5 pun&nd alturi ar%aisme, cu$inte populare ,familiare si
metafore, prin condi(ia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstan(ele
procesului crea(iei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradi(ional.Ca si in
intreg $olumul ,func(ia poetic a comunicrii se *m+in cu cea expresi$.
%iziunea depre lu$e este a unui om care consider artistul un artizan al cu$&ntului ce
poate a+orda fiecare aspect al realit(ii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cu$&ntul este elementul originar si esen(ial pt c el instaureaz realit(i, lumi ,iar
artistul tre+uie sa stp&neasca te%nica literar ,dar sa fie si inzestrat cu %ar.rta ca
me,tesug a facut critica literar sa il numeasc pe 9.. poeta &a2er,
;0
'e$a: concep(ia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra crea(iei'sti/urile,
"lorile.
+oti#e poetice: noaptea, sti%urile, *ntunericul, ung%ia.
'ipul de liris$H textul se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului liric' forme
$er+ale si pronominale de pers .' am scris,mi.
Structura: B sec$en(e lirice cu rim imperec%eat, msura inegal ce cuprind < fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul crea(iei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-"lorile din titlu, iar $er+ul la perfect compus plaseaz actul creator
*naintea confesiunii ca pe un act *nc%eiat.
Relaii de opoziie si de si$etrie ?e remarc opozi(ia dintre spa(iul *nc%is "irida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia $tea departe ,a"ar , dintre ung/ia +ngereasc si
ung/iile de la mna stng .
I$a*inarul poetic Circumstantele creaiei i$plic ele$entul spaial si te$poral
precu$ si uneltele actului artistic6 condeiul si climara in poezia art poetic
4estament.5
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de "irid goal ,sugestie a claustrrii, un
spa(iu *nc%is propice damnrii care exclude a>utorul di$in.
7umea claustrant se define,te prin rela(ia cu ad$er+ele departe, a"ar accentu&nd
condi(ia de damnat si totodat orgoliul creator al celui care a renun(at la a>utor
di$in.pare astfel condi(ia poetului modern ce a pierdut di$initatea si nu mai simte c
este inzestrat cu %ar ,ci doar cu propria con,tiin( si propriul talent.
'i$pul scrierii pare a fi noaptea 'era intuneric *ns am+iguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior exprim&nd senza(ia de prsire si *nsigurare' pe intuneric in
singuratate.
0neltele crea(iei sunt' ung/iile de la mna stng dup ce m&na dreapt ,i-a pierdut
calit(ile =Cnd mi s-a tocit ung/ia +ngereasc1Am lsat-o s creasc 1&i nu a mai crescut
sau nu o mai am cunoscut.
-ul poetic mrturise,te renun(area la ung%iile m&inii drepte a crei putere nu mai exist
sau nu mai este recunoscut de creator.
In mod o+i,nuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renun(area la condi(ia
traditional a poetului *nzestrat cu %ar di$in pe care omul modern nu o mai recunoa,teH
regse,te *n propriul suflet.
In acest caz, ung%iile m&inii st&ngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul,
capacitatea fiin(ei de scrie fr a>utor ceresc ,din propria se$. "oua condi(ie a creatorului
este o mrturisire a preferin(ei pentru modernism
Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferin(a implicat de efortul scrierii si de
imaginea m&inii-g%ear'&i m durea mna ca o g/iar1)eputincioas s se strnga.?e
sugereaz efortul artistului care metamorfozeaz ur&tul, grotescul,sordidul in $aloare
estetic.
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa a>utorului di$in ,parc
nelalocul su in lumea Infernului ;-e-am scris5Cu puterile nea#utate1)ici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul1Care au lucrat +mpre#urul 1-ui -uca, lui Marcu si lui (oan.
@ac artistul nu mai are $irtu(ile cre,tine cere,ti, el de(ine ins $oin(a de a crea si
capacitatea de a se dedica acestui efort.
;;
(reaia sugerat de ar%aismul sti/uri este delimitat de $ersurile anterioare sti/urile de-
acum si se define,te prin c&te$a metafore'
"r an,
de groap,
de sete de ap si de "oame de scrum.ntitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi
eterne care se sustrage timpului, a unui uni$ers inc%is,concentra(ionar,dominat de moarte
si de certitudinea existen(ei ei in care fiin(a uman *,i pierde dimensiunea spiritual, dar
men(ine ne$oia speran(ei in lumin ,$ia( ,rena,tere, frumos, li+ertate, purificare.
(aracteristicile li$2a)ului poetic
7a ni$el lexico-semantic se remarc prezen(a ar%aismului sti/uri,a cu$intelor cu caracter
religios -uca, Marcu,(oan , a cu$intelor cu form popular prete. 7a ni$el
morfosintactic se o+ser$ alternan(a timpurilor $er+ale 'prezent Htrecut suger&nd
caracterul etern al operei *n antitez cu condi(ia efemer a omului, c%iar dac este un
creator .7a ni$el stilistic, specific pt 9. este metafora noua ,inedit' d groap, sete de
apa,scrum, ung/ia ingeresc.7a ni$el prozodic, e$ident este pstrarea par(ial a
elementelor tradi(ionale.
:irid goal a$ scris flori de mucigai
Tntuneric cu ung%ia sti%uri fr an
?ingurtate ung%iile de la m&na st&ng de groap

Cu puterile nea>utate de sete de ap si de foame de scrum
?pa(iu *nc%is
damnare eul este artist poezie modernist
(.+-/'RI0
+odernis$ul-M.Clinescu, cercettor al poeziei moderne ca ,i H.:riedric%
,caracterizeaz curentul prin urmatoarele trsturi
..-sus(inerea doctrinei imaginati$e 4clasicismul sus(ine doctrina imitati$Jmimesis.
romantismul sus(ine doctrina expresi$5) rolul imagina(iei este incompati+il cu imita(ia si
se opune retorizrii expresiei realizat in romantism)
B.- accentuarea distinc(iei dintre eul $iogra"ic Jindi$idual, con>unctural,superficial si
eul esenialEpoeticEgeneral,necesar,profund,o+scur,autentic)
C. -preocuparea pt pro+lema lim+a>ului poetic-ce demonstreaz con,tiin(a ling$istic'fie
c scrie o poezie care caut a+solutul fie c i se opune, poetul modern este preocupat de
dorin(a extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu muzica-sim+olismul,pictura-
caligrame,sau cu proza-stilul >ournalistic ori pu+licitar in poezia de a$angard.
'rasaturi *enerale ale $odernis$ului: am+iguitate, uneori o+scuritate, muzicalitate,
pluralitate de sensuri, preferin(a pt metafor, renun(area la specii tradi(ionale, prezen(a
categoriilor negati$e4 maca+rul, sf&,ierea *ntre extreme, grotescul, estetica ur&tului5,
lim+a> poetic inedit' cu$inte din argou, populare, neologisme, a+stracte.
Modernismul este promo$at de -.7o$inecu prin cr(i, articole , cenaclul si re$ista
?+urtorul.8t modernizarea literaturii romane si intrarea c&t mai repede in circuit
;<
european criticul propune 'intelectualizarea prozei si poeziei, promo$area citadinului,
liricizarea poeziei, o+iecti$izarea prozei, crearea romanului o+iecti$ si de analiz
psi%ologic.
Modernismul moderat, eclectic este reprezentat de 9.rg%ezi, modernismul sincron de
7.#laga, iar modernismul ermetic de I.#ar+u.
;".RI D- +0(IDI, ',RD=-II
(onte!t ;lori de $uci*ai este un $olum singular in opera arg%ezian cuprinz&nd B; de
texte lirice care au drept corespondent in proz $ol.Poarta /ea*r,8unctul de plecare il
reprezinta perioada petrecut de poet in inc%isoare, crea(iile descriind $ia(a de(inu(ilor, a
marginaliza(ilor societ(ii si constituind o tentati$ de $alorificare a esteticii ur&tului at&t
su+ raport tematic c&t si in ceea ce pri$e,te lexicul poetic,structura discursului ,am+ele
eli+erate de constr&ngerile clasicizante.7im+a>ul utilizeaz elemente specifice registrului
stilistic coloc$ial, popular si oral, elemente de argou,remarc&ndu-se at&t functia poetic& a
comunicarii c&t si cea expresi$.Ca structura se o+ser$ aspectul narati$ al unor poeme,
sau descrierea folosit in altele, im+inarea satirei cu medita(ia,a confesiunii cu
dialogul.stfel lumea *nc%isorii ,oc%eaz cititorul prin amestecul de terifiant, grotesc,
pitoresc, maca+ru, sua$itate si senzualitate.9.. se incadreaz in modernism prin
contri+u(ia la depoetizarea lim+a>ului artistic ,ca si !.#aco$ia ins modalit(ile sunt
diferite.
Modelul este $ol. ;lorile rului al lui C%.#audelaire pe care rg%ezi a dorit s il traduc
su+ titlul ;lori de otra#, ,a cum arat H.:riedric%, in poezia lui #audelaire ca s "ie
la adpost de $anal, s"idnd gustul $anal, "rumusetea tre$uie s "ie $i!ar.CDDar el a
dorit "r niciun ec/ivoc si urtul ,ca ec/ivalent al misterului ce tre$uia din nou
a$ordat. CDMai violent dect pn acum ,anormalitatea se anuna ca principiu al
poe!iei moderne.
'itlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica ur&tului.:lorile
sunt un sim+ol al frumosului, $ie(ii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint ur&tul, moartea, pestilen(a, +analul ,durata a,a c se poate *n(elege *nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuse(ea *,i trage se$a din ur&t, c
diformul, neo+i,nuitul, ,lumea a+>ec(iilor, a infernului poate fi surs a poeziei.-stetica
ur&tului anun(at de titlu este prezent ,i in poezia arta poetic 'esta$ent ce desc%ide
$ol de de+ut, (u#inte potri#ite:Din bube ,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumusei si
preuri noi.
Incadrare- poezia ce desc%ide $ol. ,i *i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concep(ia autorului despre poet , procesul crea(iei si poezieHoper .8rin ea poetul i,i
exprim adeziunea la estetica ur&tului.
8oezia este inclusa in $odernis$ prin $alorificarea esteticii ur&tului, lim+a>ul nou
,ocant, 4fenomenul depoetizrii5 pun&nd alturi ar%aisme, cu$inte populare ,familiare si
metafore, prin condi(ia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstan(ele
procesului crea(iei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradi(ional.Ca si in
intreg $olumul ,funcia poetic a comunicarii se *m+in cu cea expresi$.
%iziunea depre lu$e este a unui om care consider artistul un artizan al cu$&ntului ce
poate a+orda fiecare aspect al realit(ii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cu$&ntul este elementul originar si esen(ial pt c el instaureaz realit(i, lumi ,iar
;D
artistul tre+uie sa stp&neasca te%nica literar ,dar sa fie si inzestrat cu %ar.rta ca
me,tesug a facut critica literar sa il numeasc pe 9.. poeta &a2er,
'e$a: concep(ia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra crea(iei'sti/urile,
"lorile.
+oti#e poetice: noaptea, sti%urile, *ntunericul, ung%ia.
'ipul de liris$H textul se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului liric' forme
$er+ale si pronominale de pers .' am scris,mi.
Structura: B sec$en(e lirice cu rim imperec%eat, msura inegal ce cuprind < fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul crea(iei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-"lorile din titlu, iar $er+ul la perfect compus plaseaz actul creator
*naintea confesiunii ca pe un act *nc%eiat.
Relaii de opoziie si de si$etrie ?e remarc opozi(ia dintre spa(iul *nc%is "irida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia $tea departe ,a"ar , dintre ung/ia +ngereasc si
ung/iile de la mna stng .
I$a*inarul poetic Circumstantele creaiei i$plic ele$entul spaial si te$poral
precu$ si uneltele actului artistic6 condeiul si climara in poezia art poetic
4estament.5
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de "irid goal ,sugestie a claustrrii, un
spa(iu *nc%is propice damnrii care exclude a>utorul di$in.8eretele ca loc al crea(iei
implic ideea de inscrip(ie-semn al rm&nerii in eternitate, pe cea a creatorului cronicar, si
fenomenul depoetizarii prin trimitere la picturile rupestre. 7umea claustrant se define,te
prin rela(ia cu ad$er+ele departe, a"ar accentu&nd condi(ia de damnat si totodat
orgoliul creator al celui care a renun(at la a>utor di$in.pare astfel condi(ia poetului
modern ce a pierdut di$initatea si nu mai simte c este inzestrat cu %ar ,ci doar cu propria
con,tiin( si propriul talent.
'i$pul scrierii pare a fi noaptea 'era intuneric *ns am+iguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior in perfect rela(ie cu cel exterior al inc%isorii si lipsei
sperantei, intr-o lume $isceral lipsit de spiritualitate, grea.lturi de spa(iu, ,,timpul
contureaz un uni$ers ostil ,senza(ia de prsire si *nsigurare care este de altfel exprimat
direct' pe intuneric in singuratate.
0neltele crea(iei sunt sim+olizate de metafora ung/ia asociat m&inii st&ngi dup ce
m&na dreapt ,i-a pierdut calit(ile =Cnd mi s-a tocit ung/ia +ngereasc1Am lsat-o s
creasc 1&i nu a mai crescut sau nu o mai am cunoscut. Conform Dicionarului de
si$2oluri mna e,prima ideea de activitate, de putere i de dominaie, "iind un +nsemn
regal. Mna stnga a lui Dumne!eu este tradiional legat de #ustiie, iar mna dreapt
de milostenie, repre!entnd em$leme ale puterii regale;stnga5 respectiv
sacerdotale;dreapta5.In discursul liric confesi$, eul poetic mrturise,te renun(area la
ung%iile m&inii drepte a crei putere nu mai exist sau nu mai este recunoscut de
creator.In mod o+i,nuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renun(area la condi(ia
traditional a poetului *nzestrat cu %ar di$in si care aspir spre di$initate, pe care omul
modern nu o mai recunoa,teH regse,te *n propriul suflet.In alt fel se poate o+ser$a o
noua condi(ie a creatorului de poezie, care nu se opune psalmilor, ci este anticipat de
psalmi prin afirmarea orgoliului artistului con,tient de propria condi(ie limitat. In acest
caz, ung%iile m&inii st&ngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul, capacitatea fiin(ei de
scrie fr a>utor ceresc ,din propria se$ ."oua condi(ie a creatorului este o mrturisire a
;/
preferin(ei pentru modernism a,a cum in estament, $u$ele, mucegaiul si noroiul sugerau
estetica ur&tului.Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferin(a implicat de
efortul scrierii si de imaginea m&inii-g%ear'&i m durea mna ca o
g/iar1)eputincioas s se strnga."eputin(a afirmat poate fi con,tiin(a singurt(ii in
lume si implicit afirmarea condi(iei de stp&n al unui uni$ers din care sacrul s-a
retras.M&na st&nga este astfel instrumentul nou al scri>elirii crea(iei pe peretele temni(ei
,act de re$olt si de afirmare a talentului '&i m-am silit s scriu cu ung/iile de la mna
stnga. @in ipostaza anterioar a artistului , prezent in poezia estament rm&ne
efortul, truda celui care lucreaz asupra cu$&ntului pt a su+lima suferin(a, grotescul,
terifiantul ,a transforma ur&tul in frumos .
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa a>utorului di$in ,parc
nelalocul su in lumea Infernului ;-e-am scris5Cu puterile nea#utate1)ici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul1Care au lucrat +mpre#urul 1-ui -uca, lui Marcu si lui
(oan .Repeti(iile si enumera(ia e$iden(iaz sim+olistica di$in rele$at de @ionisie :urna'
entru Matei, un $ar$at, pentru Marcu,un leu, pentru -uca, un $ou, pentru (oan, un
vultur.Cel cu c/ip omenesc in"iea! +ntruparea,cel cu c/ip de leu in"iea! tria si
puterea imprteasc;cel cu c/ip de $ou in"iea! virtutea preoeasc si #ert"a;acela cu
c/ip de vultur in"iea! pogorrea &"ntului Du/.8rin enumera(ia cu sens negati$ se
accentueaz lipsa transcenden(ei si a $irtu(ilor sim+olizate de ea. Rm&ne omenescul si
nu int&mpltor Matei si ingerul su lipsesc din enumera(ie, intruc&t *ngerul este cel mai
aproape de om si sl+iciunea lui. @ac artistul nu mai are $irtu(ile cre,tine cere,ti, el
de(ine ins $oin(a de a crea si capacitatea de a se dedica acestui efort, *nlocuind imaginea
e$ang%elistului a+sent.8t omul modern se pare c sl+iciunea sau for(a uman extras
c%iar din pcat si a+>ec(ie este mai palpa+il, mai credi+il de moment ce di$inul refuz
s se re$eleze.
(reaia sugerat de ar%aismul sti/uri este delimitat de $ersurile anterioare sti/urile de-
acum si se define,te prin c&te$a metafore' "r an, de groap, de sete de ap si de "oame
de scrum.ntitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi eterne care se sustrage
timpului, a unui uni$ers inc%is,concentra(ionar,dominat de moarte si de certitudinea
existen(ei ei in care fiin(a uman *,i pierde dimensiunea spiritual, dar men(ine ne$oia
speran(ei in lumin ,$ia( ,rena,tere, frumos, li+ertate, purificare.9oate aceste sensuri se
adaug poeziei inscrip(ionate pt a fi mrturie urma,ilor sau *ntregii condi(ii umane, pt c
uni$ersul *nc%isorii are ,i un sens conotati$.9impul, spa(iul, setea foamea contureaz un
uni$ers al ne$oilor concrete ,imediate.
(aracteristicile li$2a)ului poetic
7a ni$el lexico-semantic se remarc prezen(a ar%aismului sti/uri,a cu$intelor cu caracter
religios -uca, Marcu,(oan , a cu$intelor cu form popular prete. 7a ni$el
morfosintactic se o+ser$ alternan(a timpurilor $er+ale 'prezent Htrecut suger&nd
caracterul etern al operei *n antitez cu condi(ia efemer a omului, c%iar dac este un
creator .7a ni$el stilistic, specific pt 9. este metafora noua ,inedit' d groap, sete de
apa,scrum, ung/ia ingeresc.7a ni$el prozodic, e$ident este pstrarea par(ial a
elementelor tradi(ionale.
.pinia 2lori de mucigai este o art poetic modernist in care artistul este *nstrinat de
di$in , lipsit de %ar, dar con,tient de capacitatea lui creatoare , indrznind s
metamorfozeze ur&tul in frumos, s se defineasc in mod original si orgolios prin for(a si
efortul crea(iei.
;=
-0 /0 S'RI%-S( (.R." D- +I/0/I "0+II, ",<"D
S(=-+
(onte!t 8oezia apar(ine $ol. de de+ut intitulat oemele luminii si face parte dintre artele
poetice moderne.
-a apare in perioada inter+elic 3.=.= si cuprinde ele$ente e!presioniste.9extul rele$
rela(ia str&ns dintre poezie si filosofie.
Incadrare 9extul apar(ine modernismului prin elementele expresioniste' exacer+area
eului creator,sentimentul a+solutului, tensiunea liric, spiritualizarea peisa>ului.
ceast art poetic se *nscrie in $odernis$ul inter2elic si prin lim+a>ul metaforic
4metafore re$elatorii si plasticizante5, prin caracterul filosofic si prin renun(area la
prozodia tradi(ional.
%iziunea despre lu$e
+isterul este conceptul esen(ial al filosofiei +lagiene in sensul de o+iect al cunoa,terii.
8lsmuitorul uni$ersului este +arele noni$,centru metafizic al existen(ei care eman
din sineLdiferen(ialele di$ineL4particule ce formeaz toate entit(ile existen(ei5.In
uni$ersul misterelor ,omul se define,te prin tentati$a de a re$ela misterul adic a dez$lui
si a traduce lumea in lim+a> uman in condi(iile in care M.. instituie cenzura
transcendent care face imposi+il cunoa,terea a+solut.
(unoasterea este o $aloare umana fundamental, iar o+iectul ei, misterul, are B
aspecte' unul &anic 3ce se arat omului prin experien( si unul criptic 4care se ascunde5
.Cunoasterea este la r&ndul ei de B feluri' paradisiac si luci&eric,
(unoaterea paradisiac 6 pluscunoatere7 i,i propune cercetarea datelor reale si
formularea unor idei care se afl in analogie cu materialul concret, fanic.-ste o
cunoa,tere fr tensiune pro+lematic, se +azeaz pe o+ser$a(ia si explica(ia
nonpro+lematic.
(unoaterea luci&eric 6$inuscunoastere7 opereaz asupra unor mistere desc%ise
crora le produce o N $aria(ie calitati$L,lans&nd idei care sunt in opozi(ie cu
concretul.ceasta cunoa,tere ,definit de o tensiune pro+lematic intre spirit 4su+iect5si
o+iect face saltul din planul fanic in cel criptic pe +aza unei idei pe care intelectul o
ela+oreaza pt a dez$lui structura de ad&ncime a lumii.-a duce la poten(area misterului.
.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic utilizat in
pluscun.
'ipul de liris$ 8oezia se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului' pron de pers
. eu repetat pe parcursul textului , ad> posesi$ mea ,$er+ele de pers .' nu strivesc, nu
ucid.
'e$a: cunoa,terea uni$ersului, rolul poetului si al poeziei in rela(ia om-uni$ers. 8oetul,
prin cunoa,terea luciferic amplific prin crea(ie tainele lumii.
+oti#e poetice : misterul, lumina 4moti$ central sim+oliz&nd cunoa,terea,
iu+irea,geneza.5
'itlul este o metafor re$elatorie ce pune in rela(ie eul exacer+at cu uni$ersul.
:orma negati$ a $er+ului nu strivesc exprim refuzul cunoa,terii ra(ionale care are drept
consecin( distrugerea frumuse(ii, farmecului uni$ersului tainei.
<1
Corola de minuni semnific acest uni$ers ale crui caracteristici sunt perfec(iunea dat de
forma sferic, fragilitatea, frumuse(ea sugerate de corola si misterele exprimate de
minuni.
Incipitul reia titlul si *l expliciteaz prin $er+ul nu ucid asociat su+stanti$ului tainele ,
eul poetic adopt&nd cunoa,terea luciferic ce implic o atitudine protectoare fa( de
uni$ersul tainei.
;inal ultimul $ers exprim sentimentul de iu+ire, cunoa,terea prin participare,
comunicarea afecti$ cu uni$ersul cci eu iu$esc si "lori si oc/i si $u!e si morminte.
Relatii de opozitie si de si$etrie se sta+ilesc intre cele dou tipuri de cunoa,tere
sim+olizate de meteforele lumina mea1lumina altora, intre eu1altii. ?imetria se
realizeaz prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumera(iei in final .
Structura 'C sec$ente lirice marcate de de ma>uscule.
I$a*inar poetic si e!presi#itate
Pri$a sec#en exprim atitudinea eului fa( de uni$ersul misterelor concretizate in
"lori, oc/i $u!e ,morminte suger&nd frumosul, fragilitatea si
efemeritatea4flori5,cunoa,terea si autocunoasterea4oc%i5, rostirea si iu+irea 4+uze5 ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce refuz cunoasterea logic ,ra(ional
cu mintea .8rin enumera(ie se concretizeaz elementele corolei de minuni, uni$ersul fiind
un tot *n care eul liricH artistul se integreaz ,i fa( de care are o atitudine protectoare.
4 a sec#en se construie,te pe +aza unor opozi(ii eu-altii;lumina mea ?lumina-altora,
metafore ale celor B tipuri de cunoa,tere 'luciferic sau poetic si paradiziac,
stiin(ific.In rela(ie cu uni$ersul minunilor, eul poetic sporeste, im$ogete, tainele prin
crea(ie si cunoastere in timp ce omul o+i,nuit, adept al cunoa,terii paradiziace sugrum
misterul ,$r&nd sa-l expliciteze.8oetul, fiin(a creatoare, particip la mister, il amplific, il
poten(eaz , crea(ia poetic a$&nd o dimensiune sacr largi "iori de s"nt mister .@e
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina difuz a lunii.
7.# se define,te astfel drept un poet nocturn augment&nt ideea de mister printr-o serie de
metafore si prin moti$ul de sorginte romantic al lunii.
5 a sec#enta are rol concluzi$ ,de,i exprim un raport de cauzalitate prin con>unc(ia
cci.Cunoa,terea poetic este un act de contempla(ie ,dar si de participare la mister.
"i$2a)ul poetic este o surs a expresi$it(ii.
7a ni$el lexico-semantic, se o+ser$ c&mpul semantic al misterului taina, mister, ne-
ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opozitia lumina-intuneric.
7a ni$el morfo-sintactic important este repetarea de < ori a formei pronominale plasate
pe prima pozi(ie.
7a ni$el stilistic se remarc metaforele plasticizante si re$elatorii ce sim+olizeaz
uni$ersul tainei'neptrunsul ascuns in adncimi de intuneric,intunecata !are ne-ntelesuri
si mai mari , opozitia metaforelor lumina mea- lumina altora, enumera(ia "lori, oc/i,
$u!e , morminte.
7a ni$el prozodic, discursul liric este alctuit din B1 de $ersuri li+ere,cu ritm interior si
se folose,te ingam+amentul.

Corola de minuni a lumii eu largi fiori de sf&nt mister
:lori, oc%i, +uze, morminte nu stri$esc, tot ce-I nen(eles
neptrunsul ascuns nu ucid cu mintea se sc%im+-n nen(elesuri
<.
ad&ncimi de intuneric sporesc si mai mari
intunecata zare im+og(esc su+ oc%ii mei
iu+esc
lu$ina $ea
uni#ersul $isterelor rolul poetului i$2o*irea tainei
cunoaterea re#elarea ei prin iu2ire
(.+-/'RI0
(onte!t 8oezia apar(ine $ol. de de+ut intitulat oemele luminii si face parte dintre artele
poetice moderne.-a apare in perioada inter+elic 3.=.= si cuprinde elemente
expresioniste.9extul rele$ rela(ia str&ns dintre poezie si filosofie.
Incadrare 9extul apar(ine modernismului prin elementele expresioniste'exacer+area
eului creator,sentimentul a+solutului, tensiunea liric, spiritualizarea peisa>ului.
",<,define,te expresionismul in !ilosofia stilului "De c+te ori un lucru este ast"el redat
+nct puterea,tensiunea sa interioar +l intrece, +l transcendea!,trdnd relaiuni cu
cosmicul,cu a$solutul , cu ilimitatul avem de-a "ace cu un produs artistic
e,presionist.aceast art poetic se *nscrie in modernismul inter+elic si prin lim+a>ul
metaforic 4metafore re$elatorii si plasticizante5, prin caracterul filosofic si prin renun(area
la prozodia tradi(ional.
%iziunea despre lu$e
+isterul este conceptul esen(ial al filosofiei +lagiene in sensul de o+iect al
cunoa,terii.-xistenta diferen(iaza ; moduri ontologice fundamentale 4anorganic,$egetal,
animal,uman, di$in 5intre care omul se distan(eaz de celelalte prin participarea
con,tient la existen(a in orizontul imediat 4comun animalelor si omului5 si la existenta
in orizontul misterului si pt re$elarea acestuia4 specific doar omului.cest
tip de existen( se realizeaz prin cunoa,tere si crea(ie, deoarece destinul uman este unul
profund creator.8lsmuitorul uni$ersului este +arele noni$,centru metafizic al
existen(ei care eman din sineLdiferen(ialele di$ineL4particule ce formeaz toate entit(ile
existen(ei5.In uni$ersul misterelor ,omul se define,te prin tentati$a de a re$ela misterul
adic a dez$lui si a traduce lumea in lim+a> uman in condi(iile in care M.. instituie
cenzura transcendent care face imposi+il cunoa,terea a+solut.Cultura este rezultatul
crea(iei umane,al efortului de re$elare a misterului.@e aceea, spre deose+ire de ci$iliza(ie,
cultura nu poate fi >udecat dupa criterii pragmatice,ci dup inten(iile ei re$elatorii.
Cunoasterea este o $aloare umana fundamental, iar o+iectul ei, misterul,are B
aspecte'unul &anic, ce se arat omului prin experien( si unul criptic 4care se
ascunde5.Cunoasterea este la r&ndul ei de B feluri' paradisiac si luci&eric,Cunoa,terea
paradisiac4pluscunoa,tere5 i,i propune cercetarea datelor reale si formularea unor idei
care se afl in analogie cu materialul concret ,fanic.-ste o cunoa,tere fr tensiune
pro+lematic, se +azeaz pe o+ser$a(ia si explica(ia nonpro+lematic.Cunoa,terea
luciferic opereaz asupra unor mistere desc%ise crora le produce o N $aria(ie
calitati$L,lans&nd idei care sunt in opozi(ie cu concretul.ceasta cunoa,tere ,definit de
o tensiune pro+lematic intre spirit 4su+iect5si o+iect face saltul din planul fanic in cel
criptic pe +aza unei idei pe care intelectul o ela+oreaza pt a dez$lui structura de
ad&ncime a lumii.@ac prin cun.paradisiac se urmare,te determinarea o+iectului
cunoa,terii, luciferica urmreste ptrunderea in aspectul criptic al misterului si re$elarea
acestuia. -a se define,te ca o minuscunoa,tere,forma exceptional de cunoa,tere ce duce
<B
la poten(area misterului, opun&ndu-se pluscunoa,terii care are drept scop atenuarea
misterului.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic
utilizat in pluscun.
-FPR-SI./IS+0"
Curentul apar(ine modernismului si are printre iz$oarele filosofice g&ndirea lui
"ietzsc%e.
(aracteristici:
..-xprim elanul $italist,impulsurile primare ale fiin(ei.
B.?e preocup de aspectele mor+ide ale existen(ei.
C.Caut esen(a lucrurilor,partea lor misterioas, o+scur.
0.@ez$luie nelini,ti metafizice si tinde spre o spiritualizare profund.
;.8romo$eaz intoarcerea la copilrie, mit,sufletul primar.
<.?e re$olt impotri$a ci$iliza(iei care stri$e,te fiin(a uman ,i $ede ora,ul ca spa(iu al
alienrii si al disolu(iei eului.
D.Culti$ o imagistic ,ocant,o $iolent a lim+a>ului,c%iar p&n la strident.
'e$e,$oti#e ale curentului : imposi+ilitatea comunicrii,sentimentul alienrii,triste(ea
metafizic,angoasa, disperarea,dezintegrarea eului,sentimentul sf&r,itului,neantului,
golului,moartea,limitarea fiin(ei,ne$oia dezmrginirii, elanul dionisiac,natura strin,
%alucinant.
'ipul de liris$ 8oezia se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului' pron de pers
. eu repetat pe parcursul textului , ad> posesi$ mea ,$er+ele de pers .' nu strivesc, nu
ucid.
'e$a ' cunoa,terea uni$ersului, rolul poetului si al poeziei in rela(ia om-
uni$ers.8oetul,prin cunoa,terea luciferic amplific prin crea(ie tainele lumii.
+oti#e poetice : misterul, lumina )moti$ul central este lumina prezent si in titlul
$olumului de de+ut, sim+oliz&nd cunoa,terea, iu+irea,geneza.
'itlul este o metafor re$elatorie ce pune in rela(ie eul exacer+at cu uni$ersul.:orma
negati$ a $er+ului nu strivesc exprim refuzul cunoa,terii ra(ionale care are drept
consecin( distrugerea frumuse(ii, farmecului uni$ersului tainei.Corola de minuni
semnific acest uni$ers ale crui caracteristici sunt perfec(iunea data de forma sferic,
fragilitatea si frumuse(ea sugerate de corola si misterele exprimate de minuni.
Incipitul reia titlul si *l expliciteaz prin $er+ul nu ucid asociat su+stanti$ului tainele ,
eul poetic adopt&nd cunoa,terea luciferic ce implic o atitudine protectoare fa( de
uni$ersul tainei.
;inal ultimul $ers exprim sentimentul de iu+ire, cunoa,terea prin participare,
comunicarea afecti$ cu uni$ersul cci eu iu$esc si "lori si oc/i si $u!e si morminte.
Relatii de opozitie si de si$etrie se sta+ilesc intre cele doua tipuri de cunoa,tere
sim+olizate de meteforele lumina mea1lumina altora, intre eu1altii. ?imetria se
realizeaz prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumera(iei in final .
Structura 'C sec$ente lirice ,prima a$&nd rolul unei ipoteze, a B a constiduind
argumentele si ultima 3concluzia.Cele C sec$en(e sunt marcate de de ma>uscule.
I$a*inar poetic si e!presi#itate
Pri$a sec#en exprim atitudinea eului fa( de uni$ersul misterelor concretizate in
"lori, oc/i $u!e ,morminte suger&nd frumosul, fragilitatea si
efemeritatea4flori5,cunoa,terea si autocunoasterea4oc%i5, rostirea si iu+irea 4+uze5 ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce refuz cunoasterea logic ,ra(ional
<C
cu mintea .8rin enumera(ie se concretizeaz elementele corolei de minuni, uni$ersul fiind
un tot *n care eul liricH artistul se integreaz ,i fa( de care are o atitudine protectoare.
4 a sec#en se construie,te pe +aza unor opozi(ii eu-altii;lumina mea ?lumina-altora,
metafore ale celor B tipuri de cunoa,tere 'luciferic sau poetic si paradiziac,
stiintific.In relatie cu uni$ersul minunilor, eul poetic sporeste, im$ogete, tainele prin
crea(ie si cunoastere in timp ce omul o+i,nuit, adept al cunoa,terii paradiziace sugrum
misterul ,$r&nd sa-l expliciteze.8oetul, fiin(a creatoare, particip la mister, il amplific, il
poten(eaz , crea(ia poetic a$&nd o dimensiune sacr largi "iori de s"nt mister .@e
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina difuz a lunii si-ntocmai cum
cu ra!ele ai al$e luna1nu micorea!, ci tremuratoare1 mrete si mai tare taina
nopii,1aa im$ogesc si eu intunecata !are1 cu largi "iori de s"nt mister1si tot ce-(
neneles 1se sc/im$-n ne-ntelesuri si mai mari1 su$ oc/ii mei.7.# se define,te astfel
drept un poet nocturn augment&nt ideea de mister printr-o serie de metafore si prin
moti$ul de sorginte romantic al lunii.
5 a sec#enta are rol concluzi$ ,de,i exprim un raport de cauzalitate prin con>unc(ia
cci.Cunoa,terea poetic este un act de contempla(ie ,dar si de participare la mister.
"i$2a)ul poetic este o surs a expresi$it(ii.7a ni$el lexico-semantic, se o+ser$ c&mpul
semantic al misterului taina, mister, ne-ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opozitia
lumina-intuneric. 7a ni$el morfo-sintactic important este repetarea de < ori a formei
pronominale plasate pe prima pozi(ie .7a ni$el stilistic se remarc metaforele
plasticizante si re$elatorii ce sim+olizeaz uni$ersul tainei'neptrunsul ascuns in
adncimi de intuneric,intunecata !are ne-ntelesuri si mai mari , opozitia metaforelor
lumina mea- lumina altora, enumera(ia "lori, oc/i, $u!e , morminte. 7a ni$el prozodic,
discursul liric este alctuit din B1 de $ersuri li+ere,cu ritm interior si se folose,te
ingam+amentul.
.pinia Originalitatea poezie const in mutarea accentului dinspre te%nica procesului
creatiei spre pro+lematica cunoa,terii.Rolul poetului este acela de a spori misterul
uni$ersal prin propria crea(ie)$er+ul iu+esc din final accentueaz ideea contopirii eului cu
uni$ersul tainei.
RID (RJP'. SI "P./ -/ID-", I,<R<0
S(=I'
8oezia +ar+iana este asociata poeziei pure in rela(ie cu lirismul promo$at de Mallarme si
ValerM.8oezia pur urmre,te s se ridice la totala depersonalizare pe care o atinge
Ng&ndirea geometricL.
7irismul a+solut +ar+ian este ar%etipalul cutat intr-o N$iziune mitic-ini(iatic asupra
realit(iiL4I.-m.8etrescu5 si astfel eroul liric al uni$ersului su este :iin(a4oul, melcul,
ciuperca, centaurul, c&inele5) lirismul a+solut este transindi$idual prin eli+erarea de
personalitatea curent a autorului 4psi%ologism, exprimarea eului 5si $oin(a de a dep,i
semantismul indi$idual l4cu$&ntul ca no(iune 5-important este $ersul $zut ca unitate
spiritual si fonetic.
Ri*a (rApto si lapona -ni*el
(onte!t 8oezia este inclus in ciclul 2$edenrode din $ol.3oc second si este considerat
un -ucea"r intors.
Incadrare 3in specia +aladei datorit firului epic, persona>elor si naratorului.
<0
-ste specifica $odernis$ului inter2elic prin sim+oluri, am+iguitate, muzicalitate,
culti$area grotescului, intelectualism-poezia se cere decriptat, *nclcarea con$en(iilor
specifice genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e necesit initierea lectorului , poetul a$&nd rolul ini(iatorului pt
cititor ca si in poezia Din ceas dedus
8t. I.# poezia se define,te ca o anumit sim+olic pt reprezentarea formelor posi+ile de
existen(.-a face Nconcuren( demiurgului in imaginea unor lumi pro+a+ileL) poetul
propune ca si geometrul un model intelectual al lumii, reflect&nd Nfigura spirituluiL
,deose+indu-se astfel at&t de poezia mimetic c&t si de cea expresi$.
#ar+u numeste poetica sa transindi$idual si nonantropomorfic drept in&rarealis$ ,
'e$a si $oti#e poetice )poezia poate fi interpretat , tematic, in mai multe feluri
'po$este a iu+irii imposi+ile, opozi(ia dintre materie si spirit, cunoa,terea, repre!entarea
"ormelor posi$ile de e,isten 4I #ar+u5.
+oti#e poetice 'nunta, ?oarele, sufletul f&nt&n,increatul,oglinda, $isul.
'itlul indic lectura textului ca poezie erotic) reprezint numele protagoni,tilor implica(i
intr-o rela(ie incompati+il' masculinul' CrMpto-are statutul de rege, apar(ine lumii
$egetale si sugereaz aspira(iile ascunse ,sau sim+olul mai pu(in accesi+il4 prin
semnificatia cu$&ntului in rela(ie cu ad>ecti$ul criptic5 precum si specia criptogamelor)
femininul apar(ine umanului din zonele reci, nordice lapona si prin numele ce pro$ine de
la cu$&ntul *nger sugereaz spiritualitatea.
Structura discursului :dou pr(i) se folose,te sc%ema po$estirii in ram) sec$en(e
poetice inegale cu muzicalitate dat de rim.
Relatii de opozitie si de si$etrieH opoziiile din text $izeaz statutul protagoni,tilor'
umanHnonuman) masculin Hfeminin si semnifica(ia filosofic materieH spirit,
um+rHluminH, sentiment4afect5Hintelect,creatH increat.
Si$etria este dat de moti$ul nun(ii' cea uman, consumat din ram4prolog5, cea dorit
dintre cei doi protagoni,ti si cea realizat din final intre CrMpto si mselari(.?imetria
dez$luie faptul ca nuntirea are loc numai intre fiin(e cu acelasi statut ontologic .
Si$2oluri $isul 3face legtura dintre lumi incompati+ile su+ raportul comunicrii,cercul
4 roata, inelul, f&nt&na5este metafora cunoa,terii' dionisiac-iu+irea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
I$a*inar poetic
Ra$a po#estirii este si incipitul acesteia) ea aduce inaintea cititorului pe artist-
menestrelul care ini(iaz prin po$este-cu$&nt 3poezie pe receptorul operei de art-
nunta,ul frunta, care cere ca po$estea s fie respus stins ,incetinel la sf&r,itul unei nun(i
implinite intr-un spa(iu aprtor, propice 3cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune po$estea tragic de dragoste, cntecul larg adresat nuta,ului fiind poezia, prin
care se re$eleaz sensurile ascunse ale lumii si existen(ei.
<;
Po#estea in ra$a de+uteaz cu portretul lui (rApto , exponentul lumii $egetale, un
uni$ers umed, material, instinctual pat de ru si /um uns ) *n aceasta lume, CrMpto
are o pozi(ie pri$ilegiat crai, rig, dar singular pt c nu se supune legilor ei nu
voia s +n"loreasc, nu e marcat de ire$ersi+ila trecere a timpului ,i este +lestemat s
rm&n etern 3el fiind un sim+ol al increatului fragil care *ncearc s-,i
dep,eascHsc%im+e condi(ia vecinic tron de rou,"ntna tinereii .?im+ol al
materiei, CrMpto poart toate semnele inocen(ei ei originare' umiditate,
rcoare,frgezimea plp&nd.
-ni*el este o fiin( uman surprins in drumul ritualic spre sud, spre lumina si cldura
asociate soarelui in noul an s-i duc renii.Mic, linitit, lapona este inzestrat cu
intelect ,fiind superioar lui CrMpto din acest punct de $edere si put&nd aspira spre
cunoa,terea total sim+olizat de soare, destinul, idealul ei.-a are nostalgia celest si
este centrat pe propriul suflet de origine astral 4I.8etrescu5.
In poezia Aitmuri pentru nunile necesare, I.#ar+u pune in e$iden( trei etape de ini(iere
pentru des$&r,irea spiritual' cercul 0enerei, al instinctului, tririi, iu+irii, cercul lui
Mercur, al intelectului, mai pur dec&t cel al iu+irii ,i cel al &oarelui ,sim+ol al
cunoa,terii a+solute unde se *nfptuie,te comuniunea dintre trup ,i suflet.
In drumul ei spre sud, -nigel popose,te in poiana regelui ciuperc si in #is este
ademenit de el,oniricul fiind o modalitate de realizare a comunicarii *ntre fiin(e
apar(in&nd unor uni$ersuri incompati+ile ca in 7uceafrul lui -minescu) asemnarea
continu prin C c%emri- desc&ntec ale fiin(ei inferioare, care ii ofer fetei "ragi, pe
sine si intreaga lume a lui in sc%im+ul aspira(iei solare) ofertele au caracter de
sim+ol si accentueaz diferenta dintre spirit si materie, deoarece -nigel, ca fiin(
uman, respinge propunerile ciupercii in numele aspira(iei sale si din teama de
um$r ,iar riga se define,te prin opozi(ia cu soarele-lumin' visuri sute de mcel m
despart .
<<
:ata se caracterizeaza tocmai prin idealul solar comun conditiei umane ' tot polul meu
un vis visea! 1 greu taler scump cu margini ver!i1de aur visu-i cercetea!; pt ea
CrMpto este fragil umed si plpnd si ii propune coacerea imposi+il pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. -l se afl prin iu+ire pe o treapt inferioar
a cunoa,terii roata 0enerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului 'roata
lui Mercur .-l o tenteaz pe fata cu uni$ersul lui somnul "raged si rcoarea, o lume
a dionisiacului, a instinctului ,a intunericului pe care -nigel o refuz din teama de a
renun(a la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
sufletul fntn ,metafor pt capacitatea intelecti$ ce-i permite implinirea in spirit.
"u *nt&mpltor ea $ine din lumile de g%ea(,uni$ersul ra(ional in opera poetic
+ar+ian, iar inrudirea cu ursul al$ accentueaz desprinderea de lumea
materiei.@imensiunea spirituala este accentuata de imagimea soarelui inel 3sim+ol al
nun(ii , care *l pedepse,te pe CrMpto, oglidindu-se de trei ori in pielea-( c/eal ,i
transform&ndu-l intr-o ciuperc otr$itoare. @estinul lui tragic este depl&ns de fiin(a
uman plngi preacuminte 3nigel,iar menestrelul a$ertizeaz receptorul asupra
opozi(iei dintre fiin(a fragil, $egetal si om '"iara $trn;totodata el explic
drama lui CrMpto c-i greu mult soare s +ndure ciuperc crud de pdure; iar la
"ptur mai "irav 1pa/ar e gndul cu otrav.In final, CrMpto, $ino$at de comiterea
hA2risului, re$ine degradat in lumea lui 4ne$unul rig5, este rtcitor si prin
inso(irea cu mselari(a finalul +aladei explic si legenda na,terii ciupercilor
otr$itoare.stfel desc&ntecul rigi pare a se *ntoarce asupra lui *nsu,i, $isul
pro$oc&ndu-i destinul tragic n timp ce lapona *,i continua drumulHaspira(ia spre
cunoa,terea total.
"i$2a) si e!presi#itate
"a ni#el le!ico-se$antic se o+ser$ utilizarea unor cu$inte cu iz ar%aic 'ciupearc,
$eteli, "unt , elemente ale lim+a>ului popular-oral ' iac, puiac alturi de elemente
neologice reprezentate in primul r&nd de numele protagonistilor
,"a ni#el $or&o-sintactic se remarc fraza ela+orat, alturi de formele $er+ale si
pronominale de pers a B a specifice dialogului.
In do$eniul stilistic, sim+olul se *m+in cu repeti(ia rig Cr7pto, rig Cr7pto pt a sugera
implicarea afecti$, compara(ia ca o lam de $lestem1vor$a-n inim-ai in"ipt-o ,
epitetul,menestrel trist ,metafora'greu taler scump cu margini ver!i 3idealul solar,
personificarea printre ei $r"eau $ureii.
In ceea ce pri#este prozodia, ea sus(ine muzicalitatea +aladei si este adaptat
mesa>ului'catrene *m+inate cu strofe inegale, cu msura $aria+il si rima *ncruci,at
asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
+-/-S'R-"0" P.%-S'- /0/'E0" ;R0/'E
rtistul sensuri ascunse, asculttorulCreceptorul
iniiatic
(rApto -#e*etalul -ni*el -u$anul Soarele
Insin*urat, etern, Bnzestrat cu su&letul cunoaterea a2solut,total,
%rea s-i depeasc &1nt1n- aspir spre pericol de $oarte pt (rApto
Propria condiie, ideal, spre cunoaterea
Stp1nete o lu$e a2solut
<D
Dionisiac se te$e de lu$ea instinctului

I0<IR- /0 S- P.'- R-"II
(RJP'. P"@'-E'- I/DR@I/-" D- I/(-R( S@-EI D-P@E-(@
PR.PRI (./DI?I-
(.+-/'RI0
8oezia +ar+iana este asociata poeziei pure in rela(ie cu lirismul promo$at de Mallarme si
ValerM.8oezia pur urmare,te s se ridice la totala depersonalizare pe care o atinge
Ng&ndirea geometricL.
8oetica lui Mallarme' A numi un o$iect inseamn a suprima treis"erturi din des"tarea
poemului care este alctuit din g/icirea puin cte puin; a sugera,iat visul.
8oetul francez face distinc(ie intre func(ia referen(ial si cea poetic a
lim+a>ului.7im+a>ul poetic este unul esen(ial in care se incorporeaz no(iunile pure ,ideile
4eli+erate de imagini concrete5 concepute in sens platonician.
9.Vianu' Acolo in regiunile spiritului pur,dincolo de valea rcoroas a lumii ,ceea ce
poetul contempl sunt esene ,idei nerepre!enta$ile.
7irismul a+solut +ar+ian este ar%etipalul cutat intr-o N$iziune mitic-ini(iatic asupra
realit(iiL4I.-m.8etrescu5 si astfel eroul liric al uni$ersului su este :iin(a4oul, melcul,
ciuperca, centaurul, c&inele5)lirismul a+solut este transindi$idual prin eli+erarea de
personalitatea curent a autorului4psi%ologism, exprimarea eului 5si $oin(a de a dep,i
semantismul indi$idual4cu$&ntul ca no(iune 5-important este $ersul $zut ca unitate
spiritual si fonetic.
2ni$ersul lui #ar+u se contureaz astfel ca spa(iu al metamorfozrilor 7irica sa caut
imaginea etern a 8oeziei in manifestarea ei ar%etipal 3rela(ia cu -lada.par astfel mai
multe imagini ale !reciei '
-cea a lui "ietzsc%e JLelanul cutreier&nd dinamic fiin(ele si ridic&nd un cer
platonicianLdin etapa int&i)
- pitorescul si umorul +alcanicJ No ultim !recieLdin etapa a B a
- Nsf&nta raz a lexandriei din ciclul 2$edenrode.
-tapele liricii
1,etapa parnasiana caracteristici' descrieri-aspect de pastel,forma fix,prozodie
tradi(ional,lipsa su+iecti$it(ii,frenezia $italist si seninatatea apolinic)ca si la #laga se
cele+reaz dorinta contopirii cu Marele 9ot,a dezmrginirii ,trirea orgiastic.9eme
impersonale'sufletul uni$ersal,suferin(a limitrii,elanul dionisiac.
4,etapa 2aladic-orientala are drept caracteristici'narati$itatea, pitorescul, imaginea lumii
+alcanice al crei erou este "astratin Hogea si al crei spa(iu definit 'Lla mi>loc de ru si
+unL,este utopica I?R7TK) se prelucreaz elemente din lumea lui .8ann.
5,3oc secund 3 poezie ermetic4incifrata)termenul ermetic pro$ine de la Hermes
9rismegistulJcel care transmite in$(turile oculte %eleniste)lui i se atri+uie si un ,ir de
scrieri antice cu continut ini(iatic in Nmarile mistere si practici magiceL.
8oezia se adreseaz doar ini(ia(ilor si presupune am+iguitate ,c%iar o+scuritate pro$enit
din polisemia lim+a>ului 'LderealizatL4a+stract5si figurilor mitice, ar%etipale.
8oetul mrturiseste c tema fundamental a liricii sale este Moartea si ?omnul.
</
7im+a>ul-caracteristici'termeni ,tiin(ifici,sa$an(i,neologisme,cu$inte rare,cu$inte scrise
cu ma>uscule.
Ri*a (rApto si lapona -ni*el
(onte!t 8oezia este inclus in ciclul 2$edenrode din $ol.3oc second si este considerat
un -ucea"r intors.
Incadrare 3in specia +aladei datorit firului epic, persona>elor si naratorului.-ste
specifica modernismului inter+elic prin sim+oluri, am+iguitate, muzicalitate, culti$area
grotescului, intelectualism-poezia se cere decriptat, *nclcarea con$en(iilor specifice
genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e necesit initierea lectorului , poetul a$&nd rolul ini(iatorului pt
cititor ca si in poezia Din ceas dedus.Cel care ini(iaz in tainele poeticului si ale
cunoa,terii este menestrelul4tru+adur 5 ,iar sim+olul cititorului ce $rea s fie ini(iat este
nuntaul "runta. 8t. I.# poezia se define,te ca o anumit sim+olic pt reprezentarea
formelor posi+ile de existen(.-a face Nconcuren( demiurgului in imaginea unor lumi
pro+a+ileL) poetul propune ca si geometrul un model intelectual al lumii, reflect&nd
Nfigura spirituluiL ,deose+indu-se astfel at&t de poezia mimetic c&t si de cea expresi$
,manifestare a sentimentului, psi%ologiei respinse de poet) su"let mai degra$ religios
dect artistic ,am vrut in versi"icrile mele s dau ec/ivalentul unor stri ale intelectului
si vi!iunii=starea de geometrie si, deasupra ei, e,ta!a. #ar+u numeste poetica sa
transindi$idual si nonantropomorfic drept in&rarealis$ Jmetoda poetic similar
metodelor ,tiin(ei)pt ea o+iectul artei este increatul cosmic Jexisten(ele em+rionare)
punctele critice ale infrarealismului sunt praguri de trecere intre stri existen(iale
diferite 'increat-crea(ie, $ia(-moarte,moarte-resurec(ie.
'e$a si $oti#e poetice )poezia poate fi interpretat , t%ematic, in mai multe
feluri'po$este a iu+irii imposi+ile,opozi(ia dintre materie si spirit,cunoa,terea,
repre!entarea "ormelor posi$ile de e,isten 4I #ar+u5.Moti$e poetice 'nunta, ?oarele,
sufletul f&nt&n,increatul,oglinda, $isul.
'itlul indic lectura textului ca poezie erotic) reprezint numele protagoni,tilor implica(i
intr-o rela(ie incompati+il' masculinul 3CrMpto-are statutul de rege, apar(ine lumii
$egetale si sugereaz aspira(iile ascunse ,sau sim+olul mai pu(in accesi+il4 prin
semnificatia cu$&ntului in rela(ie cu ad>ecti$ul criptic5 precum si specia criptogamelor)
femininul apar(ine umanului din zonele reci, nordice lapona si prin numele ce pro$ine de
la cu$&ntul *nger sugereaz spiritualitatea.
Structura discursului :dou pr(i) se folose,te sc%ema po$estirii in ram) sec$en(e
poetice inegale cu muzicalitate dat de rim.
Relatii de opozitie si de si$etrieHopozi(iile din text $izeaz statutul protagoni,tilor'
umanHnonuman) masculin Hfeminin si semnifica(ia filosofic materieH spirit,
um+rHluminH, sentiment4afect5Hintelect,creatH increat.?imetria este dat de moti$ul
nun(ii' cea uman, consumat din rama4prolog5, cea dorit dintre cei doi protagoni,ti si
cea realizat din final intre CrMpto si mselari(.?imetria dez$luie faptul ca nuntirea are
loc numai intre fiin(e cu acelasi statut ontologic .
Si$2oluri $isul 3face legatura dintre lumi incompati+ile su+ raportul comunicrii,cercul
4 roata, inelul, f&nt&na5este metafora cunoa,terii' dionisiac-iu+irea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
<=
I$a*inar poetic
Ra$a po#estirii este si incipitul acesteia) ea aduce inaintea cititorului pe artist-
menestrelul care ini(iaz prin po$este-cu$&nt 3poezie pe receptorul operei de art-
nunta,ul frunta, care cere ca po$estea s fie respus stins ,incetinel la sf&r,itul unei nun(i
implinite intr-un spa(iu aprtor, propice 3cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune po$estea tragic de dragoste incompati+il, cntecul larg adresat nuta,ului fiind
poezia, prin care se re$eleaza sensurile ascunse ale lumii si existen(ei.Menestrelul mai
a$urit ca vinul vec/i este definit de atri+utul +ndrtnic,deoarece la *nceput ezit s
spun, s c&nte po$estea ,dar mai apoi accept pt ca era s fie *n(eleas *n profunzime.
D1
Po#estea in ra$a de+uteaz cu portretul lui CrMpto , exponentul lumii $egetale, un
uni$ers umed,material, instinctual pat de ru si /um uns ) *n aceasta lume, CrMpto
are o pozi(ie pri$ilegiat crai, rig, dar singular pt c nu se supune legilor ei nu
voia s +n"loreasc, nu e marcat de ire$ersi+ila trecere a timpului ,i este +lestemat s
rm&n etern 3el fiind un sim+ol al increatului fragil care *ncearc s-,i
dep,eascHsc%im+e condi(ia vecinic tron de rou,"ntna tinereii .?im+ol al
materiei, CrMpto poart toate semnele inocen(ei ei originare' umiditate,
rcoare,frgezimea plp&nd . -nigel este o fiin( uman surprins in drumul ritualic
spre sud, spre lumina si cldura asociate soarelui in noul an s-i duc renii.Mic,
linitit, lapona este inzestrat cu intelect ,fiind superioar lui CrMpto din acest punct
de $edere si put&nd aspira spre cunoa,terea total sim+olizat de soare, destinul,
idealul ei.-a are nostalgia celest si este centrat pe propriul suflet de origine astral
4I.8etrescu5.In poezia Aitmuri pentru nunile necesare, I.#ar+u pune in e$iden( trei
etape de ini(iere pentru des$&r,irea spiritual' cercul 0enerei, al instinctului, tririi,
iu+irii, cercul lui Mercur, al intelectului, mai pur dec&t cel al iu+irii ,i cel al &oarelui
,sim+ol al cunoa,terii a+solute unde se *nfptuie,te comuniunea dintre trup ,i suflet.
In drumul ei spre sud, -nigel popose,te in poiana regelui ciuperc si in $is este
ademenit de el, oniricul fiind o modalitate de realizare a comunicrii *ntre fiin(e
apar(in&nd unor uni$ersuri incompati+ile ca in 7uceafrul lui -minescu ) asemnarea
continu prin C c%emri- desc&ntec ale fiin(ei inferioare, care ii ofer fetei "ragi, pe
sine si intreaga lume a lui in sc%im+ul aspira(iei solare)ofertele au caracter de sim+ol
si accentueaz diferenta dintre spirit si materie, deoarece -nigel, ca fiin( uman,
respinge propunerile ciupercii in numele aspira(iei sale si din teama de um$r ,iar
riga se define,te prin opozi(ia cu soarele-lumin' visuri sute de mcel m despart .
:ata se caracterizeaza tocmai prin idealul solar comun conditiei umane ' tot polul
meu un vis visea! 1 greu taler scump cu margini ver!i1de aur visu-i cercetea!; pt ea
CrMpto este fragil umed si plpnd si ii propune coacerea imposi+il pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. -l se afl prin iu+ire pe o treapt inferioar
a cunoa,terii roata 0enerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului 'roata
lui Mercur .-l o tenteaz pe fata cu uni$ersul lui somnul "raged si rcoarea, o lume
a dionisiacului,a instinctului ,a intunericului pe care -nigel o refuz din teama de a
renun(a la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
su"letul "ntn ,metafor pt capacitatea intelecti$ ce-i permite implinirea in spirit.
"u *nt&mpltor ea $ine din lumile de g%ea(,uni$ersul ra(ional in opera poetic
+ar+ian, iar inrudirea cu ursul al$ accentueaz desprinderea de lumea
materiei.@imensiunea spirituala este accentuata de imagimea soarelui inel 3sim+ol al
nun(ii , care *l pedepse,te pe CrMpto, oglidindu-se de trei oro in pielea-( c/eal ,i
transform&ndu-l intr-o ciuperc otr$itoare. @estinul lui tragic este depl&ns de fiin(a
uman plngi preacuminte 3nigel,iar menestrelul a$ertizeaz receptorul asupra
opozi(iei dintre fiin(a fragil, $egetal si om '"iara $trn;totodata el explic
drama lui CrMpto c-i greu mult soare s +ndure ciuperc crud de pdure; iar la
"ptur mai "irav 1pa/ar e gndul cu otrav.In final, CrMpto, $ino$at de comiterea
%M+risului, re$ine degradat in lumea lui ne$unul rig,este rtcitor si prin inso(irea
cu mselari(a finalul +aladei explic si legenda na,terii ciupercilor otr$itoare.stfel
desc&ntecul rigi pare a se ntoarce asupra lui *nsu,i, $isul pro$oc&ndu-i destinul
tragic n timp ce lapona *,i continua drumulHaspira(ia spre cunoa,terea total.
D.
"i$2a) si e!presi#itate
7a ni$el lexico-semantic se o+ser$ utilizarea unor cu$inte cu iz ar%aic 'ciupearc, $eteli,
"unt , elemente ale lim+a>ului popular-oral ' iac, puiac alturi de elemente neologice
reprezentate in primul r&nd de numele protagonistilor.7a ni$el morfo-sintactic se remarc
fraza ela+orat, alturi de formele $er+ale si pronominale de pers a B a specifice
dialogului.In domeniul stilistic, sim+olul se *m+in cu repeti(ia rig Cr7pto, rig Cr7pto
pt a sugera implicarea afecti$, compara(ia ca o lam de $lestem1vor$a-n inim-ai in"ipt-
o , epitetul,menestrel trist ,metafora'greu taler scump cu margini ver!i 3idealul solar,
personificarea printre ei $r"eau $ureii.In ceea ce pri$este prozodia, ea sus(ine
muzicalitatea +aladei si este adaptat mesa>ului'catrene *m+inate cu strofe inegale, cu
msura $aria+il si rima *ncruci,at asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
.pinia ?intez intre poezie si matematic, textul +ar+ian propune un mod inedit de
ini(iere a cititorului in tainele cunoa,terii, accentu&nd legea uni$ersal ce se manifest in
toate domeniile existen(ei , incompati+ilitatea dintre spirit si materie, treptele succesi$e
ale cunoa,terii , efemeritatea $ersus eternitate.

EOC ?-C2"@ 4@in ceas dedusI5
@in ceas , dedus adancul acestei calme creste
Intrata prin oglinda in mantuit azur,
9aind pe inecarea cirezilor agreste
In grupurile apei , un >oc secnd mai pur
"adir latentU8oetul ridica insumarea
@e %arfe resfirate ce-n z+or in$ers le pierzi
?i cantec isto$este'ascuns cum numai marea
Meduzele cand plim+a su+ clopotele $erzi.
8oezia nu are titlu si a fost numit dup primele cu$inte-Din ceas,dedus.. sau dup titlul
$olumului-Foc secund.
?9R2C92R-B catrene cu rima incruci,at si masura de .C-.0 sila+e.8rima strof
define,te poezia prin metafora Ncalma creastL si moti$ul oglinzii.
?trofa a B a defineste poetul prin metafora Nnadir latentLsi moti$ul c&ntecului .
9-M- CO"@I9I 8O-KI-I ?I 8O-9272I J9-69 R9G 8O-9ICG 4R?
8O-9IC5.
7IM#E27-a+stract ,neologic ,matematic,termeni din astronomie
-are semnificatii ascunseJermetic
8oezia ermetic implic un *n(eles ascuns,o incifrare a sensurilor o+(inut printr-o
exprimare dificil care cere din partea cititorului ini(iere.Incifrarea se realizeaza la
.5ni$elul lexicului prin cu$inte polisemantice,termeni stiintifici
B5ni$elul structurilor gramaticale prin elips ,dislocri sintactice,contrageri
C5figurilor de stil prin metafore complicate ,uneori o+scure.
DB
8oezia ermetic se adreseaza mai mult intelectului dec&t sentimentului 4 acesta face
o+iectul poeziei lene,e5.
@IC9IO"R
@edusJdesprins
gresteJrustice,grosolane
"adirJpunct de pe +olta cereasca opus zenitului,situate la intersectia $erticalei unui punct
de o+ser$a(ie cu suprafa(a +ol(ii ceresti din emisfera opus.
KenitJpunctul cel mai *nalt de pe +olta cereasc, situat pe $ertical deasupra locului de
o+ser$a(ie)calea de deasupra capului4trimite la definirea poeziei-ca semn al mintii, act de
narcissism,imagine a spiritului artistului.
9I9727 VO72M272I
Eoc .. Jpoezie ludic, com+inatorie ce implic sim+oluri mitice, mi,carea ascensional a
spiritului ,transcenderea si unitatea fonetica 3coresponden(e intre ni$elul metaforic 3
sim+olic si sonoritatea cu$intelor.
B. Jpoezie intelectual su+ semnul min(ii,. intelectului ,cu multiple sensuri
C. Jpoezie ermetic ce tre+uie descifrata 3>ocul are $aloare ini(iatic.
?ecund Jde gradul al B lea.
stfel poezia este o dematerializare a lumii prin oglindire,o reprezentare purificat a ei
JL>oc secund mai purL.
I"9-R8R-9RI CRI9IC-
IO" 8O8 ?poe!ia>apro,imea! sensul actului creator ca remodelare, prin concentrare
si a$stragere din accidental si temporalitate ;<din ceas,dedus>5a #ocului lumii
"enomenale in <oglinda>unui spirit ce elimin super"luul ,ce eli$erea! de lestul materiei
impure ;<inecarea cire!ilor agreste>5,uni"ic "ragmentarul intr-o vi!iune imnic
atotcuprin!toare si de"initiv ;<poetul ridic +nsumarea de /ar"e res"irate>>si cntec
istoveste>5.De"init ca <nadir latent>,situat sim$olic intr-o po!iie opus !enitului lumii
"enomenale, eul poetic invit ast"el la o iniiere in cntecul <ascuns>al poe!iei.L
!.C7I"-?C2-aceste dou stro"e sunt de"iniia insi a poe!iei =calma creast a
poe!iei este scoas ;dedusa5din timp si spaiu ,adic din universul real;din ceas5,este nu
un #oc prim ,ci un #oc secund ,o imagine ireal intr-o ap sau intr-o oglinda.oetul nu
trieste la !enit ,sim$olul e,istenei in contingent, ci la nadir ,adic in interior,in eul
a$solut ,care nu e e"ectiv,ci numai latent.oe!ia e un cntec de /ar"e rs"rante in apa sau
lumina "os"orescenta a medu!elor care sunt v!ute numai pe intuneric,adic numai cnd
oc/ii pentru lumea intins se +nc/id.>
2"IV-R? 879O"ICI"
@emiurgul ar%itect creeaz 7umea Ideilor Jforme pure ce se caracterizeaz prin existen(a
a+solut,su+stan(ial,etern,uni$ersal,imua+il)aceasta reprezint realitatea.
DC
7umea sensi+ilJcontingentul este doar o copie a lumii ideilor )corpurile fizice nu au
realitate dec&t dac particip la idei ca prototipuri.
MI927 8-?9-RII-?IM#O72RI.
8estera reprezinta lumea sensi+il.Intunericul ei este ignoran(a omului) lan(urile sunt
pre>udec(ile, sim(urile care limiteaz omul.
:ocul semnific lumina cunoa,terii )um+rele de pe pere(ii pesterii sunt imaginile
corpurilor fizice ,aparen(ele care genereaz opinii int&mpltoare)contemplarea lumii din
afara pe,terii este cunoasterea metafizic prin intelectul pur.
?oarele reprezint ideea #inelui4perfectiunea5.
?ufletul omului se aseamn cu ideile pt c este nemuritor, cunoa,te lumea inteligi+il
printr-un process de con$ersiune a crui for( o reprezint erosul4iu+irea are ca efect
uitarea in $ederea do+&ndirii purit(ii primare.5Cunoa,terea ideilor este o reamintire 3
ana$nesis a sufletului incarcerat in corpul fizic .Menirea sufletului este s pregteasc
omul pt moarte ce semnific eli+erarea sufletului nemuritor si intoarcerea acestuia in
lumea ideilor.
I"9-R8R-9R-
?9RO: .
8oezia-Nad&ncul acestei calme cresteL se define,te prin -profunzime,act de contempla(ie,
superioritate a intelectului .-a iese din timp-)din ceas dedusL pentru a instaura o lume
superioar prin reflectare in oglinda spiritului.
?pa(ii ale reflectrii sunt oglinda, grupurile apei, marea.Reflectata in spirit 3intelect
poezia pleac de la materie-cire!ile agreste dar o dep,e,te ,o transcende Jinecarea
cire!ilor agreste de$enind act intelectual de su+limare ,esen(ializare a lumii 3#oc secund
mai pur.Versurile reflect concep(ia despre crea(ie exprimat in oetica domnului Arg/e!i
N0ersul caruia ne inc/inm se dovedete a "i o di"icil li$ertate=lumea puri"icat pn a
nu mai oglindi dect "igura spiritului nostruLCreatia are ca punct de plecare datele lumii
fenomenale 3cire!ile agreste ,dar acestea sunt doar o copie a lumii ideilor ,singura real,
perfect ,etern, uni$ersal, imua+il .8oezia su+limeaz.,transform-esen(ializeaz
datele contingentului tind pe inecarea construind prin oglindire in spirit un uni$ers de
gradul al doilea secund dar mai pur dec&t cel prim care este lumea fenomenal.Creatia
de$ine astfel #oc secund mai pur deoarece primul >oc creator apar(ine di$init(ii..8oezia
aspir spre lumea ideilor spre mntuit a!ur fiind un >oc al min(ii artistului, replic a
definirii poeziei pure din articolul dedicat lui rg%ezi Desigur ca tot a$solutul o pur
direcie un semn al mintii.Cromatica este rele$ant pentru in(elegerea textului poetic
incifrat'a!urul semnific infinitul sacru amintind de -minescu)verdele este un sim+ol al
eternit(ii si al intelectului.-$erdele apare si in descrierea metaforica a ?oarelui in +alada
Aiga Cr7pto.-<greu taler scump cu margini ver!i..
?9RO: B
8oetul este definit in al doilea catren prin exclama(ia retoric Nnadir latentL-neologic si
am+igu asa ca toat poezia modern mai ales cea ermetic .Valorific&nd afirma(ia lui
Calinescu si cuno,tin(ele despre lirica modern putem considera sintagma o definire a
eului profund, general specific acestui tip de poezie. @eci poetul este eul a$solut care
ini(iaz cititorul in tainele lumii ,aspir&nd spre refacerea uni(ii si armoniei primordiale
D0
prin crea(ie.8oetul este un /omo ludens 4creeaz poezia ludica5 dar si o con,tiin( care are
nostalgia purit(ii lumii ideilor ,a originilor."adirul ,opus zenitului este ascuns pri$irii dar
poate fi accesi+il prin gandire si sugereaz caracterul ermetic al creatiei care cere efort
intelectual din partea lectorului 9otodat nadirul este simetric punctului cel mai inalt al
lumii fenomenale care este zenitul anticip&nd rolul creatorului de a inl(a imaginea
esen(ializat, sintetizat a lumii..stfel poetul are rolul de a *nsuma 3reface unitatea
armonioas a lumii ce aminte,te de uni$ersul platonician prin muzica sferelor ridica
insumarea1De /ar"e res"irate. -l se define,te drept con,tiin(a ce are nostalgia purit(ii
8aradisului pierdut odat cu cderea omului pe pm&nt-ce-n !$or invers le
pier!i.2tilizarea persoanei a B a confer generalitate atitudinii si pune in e$iden( rela(ia
poet-cititor, artistul ca ini(iator al receptorului crea(iei poetice .2n nou Orfeu, creatorul de
poezie pur cntec istoveste, reface armonia primordial ,inal( imaginea sintetizat a
lumii ridic insumarea ,ordoneaz ,esen(ializeaz datele lumii fenomenale intr-un uni$ers
mai pur ce este poezia care se aseamn cu matematica prin esentializarea si purificarea
datelor contingentului.-l ini(iaz in sacralitatea lumii primordiale - clopotele ver!i
-adres&ndu-se intelectului intr-un act de cunoa,tere ins sensul creatiei se cere descifrat
datorit caracterului sau ermetic ascuns .Cunostere ,refacerea armoniei pierdute ,initiere
aspiratie spre lumea perfecta a ideilor sunt atri+utele poetului in $iziunea lui I.#ar+u.


%/DRD
-ste o miscare artistica ampla si eterogena in arta de la de la inceputul secolului al 66
lea. Contureaza drama omului modern ce-si o+ser$a limitele si isi manifesta disperarea
datorata imposi+ilitatii realizarii li+ertatii spiritului sau artei a+solute, recuperarii puritatii
originare.
(aracteristici:
- contestarea agresi$a, $irulenta a sistemului existent si a traditiei pe care o refuza )
- sfidarea permanenta a modelelor, re$olta anar%ica, negati$ismul)
- spiritul ofensi$-polemica asociata preferintei pt formule incendiare , socante)
- pro$izoratul, continua restructurare a formelor,aspiratia spre o a+soluta innoire a
lim+a>ului)
- caracterul cosmopolit
- sincretismul'caligrame,pictopoezia)
- indi$idualismul nonconformist,exaltarea, elanul $ital, frenezia $er+ala)
- am+iguitatea generata de negatia nelimitata)
- culti$area umorului negru, a grotescului, a+surdului,tri$ialului)
- greata, dezgustul,oroarea.
Poezia a#an*ardista este destructurata semantic si sintactic, nu are o organizare interna
+azata pe logica, are un caracter fragmentar, produce o aglomerare a sensurilor,manifesta
preferinta pt elipse si analogii incompati+ile .
+ani&este si pro*ra$e a#an*ardiste '
Mani"est activist catre tinerime, I.Vinea
Aviograma , Ilarie Voronca
Mani"est ?asa 8ana.
D;
Reprezentanti 9ristan 9zara intemeietorul dadaismului, 2rmuz, I Voronca, ! #ogza, !
"aum)
Re#iste ' Contimporanul,GH 6,unct,(ntegral, unu.
Dadais$ul este infiintat de 9 9zara , in -l$etia si culti$a ar+itrariul total, nepre$azutul,
a+olirea formelor constituite) in manifestul miscarii N@adaL s epropune cautarea limitei
dintre gandire si expresie, se neaga totul.
Suprarealis$ul s-a definit prin automatismul psi%ic- dicteul automat,li+ertatea totala de
expresie,inlaturarea oricarei acti$itati premeditate in actul creatiei,explorarea
su+constientului, atotputernicia $isului.Reprezentanti' ragon, -luard,#reton, @ali"aum,
8ana, #oga.
(onstructi#is$ul apare in Rusia si propune o noua formula estetica prin care sa se
armonizeze arta cu spiritul te%nicii moderne.
+ani&est acti#ist catre tineri$e' Fos Arta1caci s-a prostituat!CD0A3M 1minunea
cuvantului nou si plin de sine;e,presia plastica stricta si rapida a aparatelor Morse.
+ani&est ' cetitor, depara!itea!a-ti creierul!1strigat in timpan1avion1t.".".-radio1,
televi!iune1GI /.p.
'RDI'I./"IS+ I/ DRDI/ D=-'S-+/I,
%,%.I(0"-S(0
9radi(ionalismul, curent care accentueaz tradi(ia ceea ce este auto%ton ,preia, in
prima >umtate a secolului al 66 lea, idei din perioada anterioar' pa,optism si
>unimism4accentul asupra spiritului na(ional, refuzul formelor fr fond 5, manifest&ndu-
se la re$ista &emanatorul la inceputul secolului si la @ndirea in perioada
inter+elic.?emntorisml sus(inut de ".Iorga propune o literatura de inspiratie rurala,
istorica, auto%tona care sa $alorifice specificul national respingand desc%iderea spre
Occident inceput de generatia pa,optist.9oate curentele de orientare tradi(ionalist
confunda etnicul si esteticul pretinz&nd ca arta s exprime doar specificul na(ional.In
perioada inter+elic traditionalismul se nume,te si g&ndirism sau ortodoxism datorita
re$istei care il reprezint si dimensiunii religioase.@ndirea apare initial la Clu>-.=B. si
are un caracter eclectic asigur&ndu-si cola+orarea unor nume importante ale epocii'
I.#ar+u,7.#laga,Mateiu Caragiale., I.8illat.Ideologul re$istei,dupa mutarea acesteia la
#ucuresti, de$ine "ec%ifor Crainic si odat cu instalarea lui la conducere se remarc si
orientarea spre tradi(ionalism.cesta este sus(inut at&t prin texte doctrinare'&ensul
tradiiei,(isus in ara mea, uncte cardinale in /aos c&t si prin promo$area unei literaturi
inspirate din tradi(iile,natura istoria auto%ton. !&ndirismul se reclam de la
semntorism, dar pune in $aloare dimensiunea religioas a sufletului rom&nesc
sim+olizat de credin(a ortodox'este pmntul pe care am invat sa-l iu$im din
<&emntorul, noi vedem arcuindu-se coviltirul de a!ur al .isericii ortodo,e.)oi vedem
su$stana acestei .iserici amestecat pretutindeni cu su$stana etnic.entru noi si
pentru cei cari vor veni dup noi, sensul istoriei noastre si al vietii si artei populare
rmne pecetluit dac nu inem seama de "actorul cretin.3l e tradiia etern a
&piritului care,in ordine omeneasc, se suprapune tradiiei auto/tone.>?e promo$eaz
cultul lim+ii,al s&ngelui ,intoarcerea la mituri ,mai ales cele ale identit(ii na(ionale si
continuit(ii .Concep(ia lui ".Crainic este influen(at de lucrarea lui Os$ald ?pengler
D<
Declinul 8ccidentului.?ocietatea occidental este considerat o ci$iliza(ie aflat intr-un
proces de distrugere.Creatia poetica traditionalist este reprezentat de I.8illat,
.Cotru,,.Maniu,V.Voiculescu.
(onte!t 7irica lui V.Voiculescu se inscrie in tradi(ionalism prin dimensiunea
religioas, un $olum se nume,te oeme cu ingeri, prin prelucrarea scenelor +i+lice,
descrierea peisa>ului auto%ton, inspiratia din istorie si mediul rural. 2na dintre poeziile
reprezentati$e pentru traditionalismul poetic este crea(ia intitulat (n @rdina @/etsimani
din $ol. rg, in care poetul $alorific textul sacru al cre,tinismului si aduce in prim-
plan imaginea iconic a M&ntuitorului.
Incadrare in curent 8e de o parte, apartenen(a la tradi(ionalism este sus(inut de
caracterul religios anticipat de titlu, o sintagm cu sens spa(ial sim+olic pentru religia
cre,tin.9otodat ea este accentuat de incadrarea poetului de ctre !.Clinescu in
gruparea 8rtodo,itii ; alturi de ".Crainic 5din (storia literaturii de la origini pana in
pre!ent..Imaginea M&ntuitorului in !rdina !%etsemani de pe Muntele Mslinilor in
prea>ma sr+torilor pascale isi are sursa in 3vang/elia lui -uca '&i cnd a sosit in acest
loc, le-a !is;ucenicilor5>Augai-v ,ca s nu intrai in ispit>.&i 3l s-a deprtat de ei ca
la o arunctur de piatr si ingenunc/ind &e ruga, !icnd <rinte, de voieti, treac de
la Mine acest pa/arDar nu voia Mea ,ci voia 4a s se "ac!>:ragmentul +i+lic are at&t
o semnifica(ie religioas, sim+oliz&nd lupta Mantuitorului cu indoiala de sine, c&t si una
etic 'incercarea de a-I con$inge pe ucenici c spiritul uman tre+uie sa fie mereu treaz ,sa
$eg%eze asupra patimilor proprii. @e,i respect structura o+i,nuit a liricului se o+ser$
totu,i influente ale modernismului at&t la ni$elul ideilor poetice c&t si la acest ni$el
formal unde punctele de suspensie accentueaz starea lui Iisus ,amplific dramatismul
tririlor si tensiunea liric ce apropie textul de expresionism ca si imaginea auditi$a
realizat prin in$ersiune NAmarnica-( strigare>,amintind cele+rul ipt al acestui curent
modernist.
%iziunea despre lu$e este aceea a unui poet tradi(ionalist care nu se indoie,te de
prezen(a di$inului ca rg%ezi,dar care extrapoleaz drama M&ntuitorului ,i face din ea o
dram a tuturor fiin(elor exemplare, creatoare.
'ipul de liris$ Voiculescu prelucreaz cunoscutul fragment al Cr(ii sacre si realizeaz
un text poetic incadrat in lirismul o+iecti$.
Structura discursul este alctuit din patru catrene' trei surprinz&nd lupta interioar a lui
Cristos si o strof cu caracter descripti$ in care este prezentat planul exterior ce amplific
suferin(a :iului omului si al di$inului, d&ndu-I dimensiuni cosmice.9extul poetic nu
aminte,te rela(ia cu ucenicii ,deci nu insist asupra caracterului didactic ,ci detaliaz
c%inul celui care ,tie ca tre+uie sa se sacrifice pentru omenire pentru a m&ntui condi(ia
uman,c%iar dac el insusi e pe >umtate om si in aceasta calitate se teme ,ezit in fa(a
mor(ii si c%inului.
8e de alt parte, discursul liric se inscrie in tradi(ionalism prin pstrarea structurii
clasice' catrene cu rima incruci,at, msura de .0 sila+e si ritm iam+ic, in consonan( cu
tonul elegiac.
'e$a si $oti#e di$inul si umanul,>ertfa, pa%arul, cupa, rugciunea.
'itlul aminte,te sursa +i+lic si anticipeaz continutul ideatic , imaginea iconic a lui
Isus,singuratatea ,rugciunea, opozitia dintre om si di$in.
Incipitul clar ,direct e$iden(iaz accentul pus asupra Omului care se impotri$e,te
destinului sugerat de metaforele pa/arul si gro!ava cupa.Imaginea M&ntuitorului este
DD
inf(i,at gradat de la exteriorul ce poart semnele c%inului ,dar si implorrii 9atalui
Ceresc c!ut pe $rnci la interiorul mcinat de contradic(ia intre uman si di$in sugerat
de oximoron 4 figura de stil centrala in strofele mediane5.?pre deose+ire de textul +i+lic ,
poetul ortodoxist accentueaz latura uman a fiin(ei sacre si face din Iisus un sim+ol al
condi(iei umane superioare, c%iar al artistului care se >ertfe,te pentru oper ,idRe sau
semeni.7a ni$el morfologic se remarc utilizarea imperfectului care sus(ine
generalizarea situa(iei permi(&nd lrgirea sensurilor textului poetic, ce prin lim+a>ul
metaforic se am+iguizeaz, am+iguitatea fiind element specific modernismului. stfel se
poate o+ser$a c traditionalismul se infuzeaz cu elemente din curentul pe care teoretic il
respinge, textele poetice do$edind complexitate si originalitate.
I$a*inar poetic9a+loul descripti$ din ultima strofa moti$eaz titlul si detaliaz
sintagma din strofa int&i in iar$a prin mai multe amnunte ce incadreaz fiinta dual in
spatiul cunoscut din #i+lie.9oposul este unul sim+olic prin sugestia indus de
frm&ntarea mslinilor, tradi(ional copaci ai pcii si lini,tii, prin sintagma de mare for(
e$ocatoare vraitea grdinii ce sugereaz un uni$ers ce-si pierde coeziunea si armonia
prin >erta lui Iisus, precum si datorit sim+olisticii mor(ii ulii de sear, prad, $ti de
aripi.8rin descriere se sugereaza ipostaza de miel al @omnului a lui Cristos , $iitorul
sacrificiu ,tragismul clipei crucificrii. @escrierea are rolul de a amplifica suferin(a
M&ntuitorului ce capt astfel proportii cosmice ,iar crucificarea de$ine un cataclism ce
reinstaureaz %aosul.
Moti$ul rugciunii este un alt argument care inscrie textul in traditionalismul
inter+elic..8a%arul are at&t semnifica(ia sipirituala a m&ntuirii prin asumarea >ertfei sau a
amrciunilor $ie(ii cat si cea material trimi(&nd la momentul expierii c&nd M&ntuitorul
+ea o(etul.Intr-o atitudine de implorare ,dar si de suferin( pm&nteasc C!ut pe $rnci
in iar$ se-mpotrivea intruna ,Iisus poart insemnele caracterului su dual sugerate
cromatic prin im+inarea al+ului purit(ii cu ro,ul $ietii si sacrificiului Curgeau sudori de
snge pe c/ipu-( al$ ca varul si se adreseaza 9atalui Ceresc sim+olizat de metaforele
"urtuna, mna nendurat.@i$inul isi intelege si accept menirea, rolul ,ins umanul se
teme, ezit se impotri$e,te ,do$ede,te sl+iciunea neacceptat de 9atal care propune si
apropie de +uzele ?ale gro!ava cup. .
"i$2a) si e!presi#itate 7a ni$elul lexicului, tradi(ionalismul se $de,te prin utilizarea
cu$intelor din lim+a>ul popular cu iz ar%aic pe $rnci, sterlici precum si prin lexemele
din c&mpul semantic al religiosului 'pa/arul, cupa, mslinii ?piritualitatea
transcendentului si sl+iciunea omeneasc ce se opun sunt e$iden(iate de structuri
oximoronice marcate simetric in strofele mediane de con>unc(ia ad$ersati$ dar= &i-o sete
uria sta su"letul s-( rup1Dar nu voia s-ating in"ama $utura;(n apa ei ver!uie #ucau
sterlici de miere1 &i su$ veninul groa!nic simea c e dulcea1Dar "lcile-ncletndu-
i cu ultima putere 1.tndu-se cu moartea uitase de via!>CupaL este explicat de
metaforele ce surprind dramatismul temerii omului in"ama $utura, apa
ver!uie,veninul,moartea in antitez cu atitudinea di$inului sugerat de sintagmele sete
uria,sterlici de miere, dulcea, viaa 8e de o parte Iisus in(elege >ertfa, menirea si
accept sacrificiul-scopul existentei sale, dar pe de alt parte, ca om tri+utar sl+iciunilor,
spaimei de moarte, el se impotri$e,te destinului de exceptie,incearc sa se sustrag sor(ii
impuse de 9atl ceresc..?e surprinde astfel lupta etern dintre materie si spirit ,dintre
eternitate si efemeritate, sl+iciune si for( ,fric si dorin(a de a urma un destin de
exceptie.@e aceea momentul ales de poet pentru a dez$olta tema religioas-rugciunea
D/
din !rdina !%etsemani este semnificati$ si profund pentru condi(ia umana in ansam+lu
nu numai pentru Cel les.
.pinia ,adar at&t la ni$el ideatic c&t si la cel prozodic sau lexical poezia lui
Voiculescu se *nscrie in tradi(ionalismul inter+elic ,dar $deste si influen(e ale
modernismului.stfel se remarc preferin(a pentru dimensiunea spiritual-
religioas ,LlecturaLtextelor sacre ,preocuparea pentru latura moral si un lim+a> poetic
ornat.8oezia de$ine in acest fel reprenzentati$ pentru atitudinea poe(ilor inter+elici fa(
de cele dou direc(ii sustinute de 7o$inescu sau Crainic concretiz&nd un mod original in
care se exprim o orientare teoretica.
(I S.SI P- %R-+0RI
S(=I?
'radiionalis$ul, curent care accentueaz tradi(ia ceea ce este auto%ton ,preia, in
prima >umtate a secolului al 66 lea, idei din perioada anterioar' pa,optism si
>unimism4accentul asupra spiritului na(ional, refuzul formelor fr fond 5, manifest&ndu-
se la re$ista &emanatorul la inceputul secolului si la @ndirea in perioada inter+elic.
Se$ntoris$ul sus(inut de ".Iorga propune o literatura de inspiratie rurala, istorica,
auto%tona care sa $alorifice specificul national resping&nd desc%iderea spre Occident
inceput de generatia pa,optist.
9oate curentele de orientare tradi(ionalist con&unda etnicul si esteticul pretinz&nd ca
arta s exprime doar speci&icul naional.
In perioada inter+elic traditionalismul se nume,te si *1ndiris$ sau ortodo!is$ datorit
re$istei care il reprezint si dimensiunii religioase.
@ndirea apare initial la Clu>-.=B. si are un caracter eclectic.Ideologul re$istei,dup
mutarea acesteia la #ucuresti, de$ine "ec%ifor Crainic si odat cu instalarea lui la
conducere se remarc si orientarea spre tradi(ionalism.cesta este sus(inut at&t prin texte
doctrinare'&ensul tradiiei,(isus in ara mea, uncte cardinale in /aos c&t si prin
promo$area unei literaturi inspirate din tradi(iile,natura istoria auto%ton. !&ndirismul se
reclam de la semntorism, dar pune in $aloare dimensiunea religioas a sufletului
rom&nesc sim+olizat de credina ortodo!
?e promo$eaz cultul li$2ii,al s1n*elui ,intoarcerea la $ituri ,$ai ales cele ale
identitii naionale si continuitii.Creatia poetica traditionalist este reprezentat de
I.8illat, .Cotru,,.Maniu,V.Voiculescu.
(onte!t 8oezia apare in ciclul e Arges in sus din .=BC ,4 in epoca inter+elic5 fiind
ilustrati$ pt traditionalism.Contextul inter+elic face ca elementelor tradi(ionaliste s li se
alture si c&te$a dintre caracteristicile poeziei moderne' am+iguitate, sugestie,
muzicalitate .
%iziunea despre lu$e este a unui intelectual fin, un artist care descrie spatiul natal,
scriitorul definindu-se ca un sustinator al traditionalismului si al specificului na(ional'
8illat este creatorul pastelului spiritual) lirica lui e$identiaza ne$oia de recuperare
sim+olic a trecutului, sentimentul *nstrinrii.
'e$e si $oti#e: trecerea ire$ersi+il a timpului ,i ciclicitatea $ie(ii *n eternitate, iu+irea,
cuplul, clopotul casa amintirii, luna.
Incadrare in curent ' textul se incadreaza *n tradi(ionalism prin e$ocarea trecutului,
sentimentul de nostalgie,prezen(a unor elemente specifice spa(iului rural auto%ton'clopot,
D=
sat, prid$or, %orn, dar si a unor elemente culturale specifice unui timp apus- romantic'-e
lac, 3liad.?e poate $or+i astfel de un traditionalim trecut prin cultur si de prezen(a
moti$ului +i+liotecii.
7a ni$el lexico-semantic traditionalismul se concretizeaza in utilizarea unor termeni ca'
/aiduci, poteri si prin aspectul casei ' o+loane, prid$or, %orn,z$or.
@in punct de $edere prozodic, discursul pstreaz elementele clasice' rima *mperec%eat,
ritmul iam+ic, msura de .C sila+e.
Structura discursul este alctuit din disti%uri grupate in C sec$en(e lirice.?e remarc
prezena lait$oti#ului clopotul vec/i din sat ce anun( nunta, dar si moartea ,
accentu&nd ideea de ciclicitate si sentimentul de melancolie pro$ocat de trecerea
ire$ersi+il a timpului.
'ipul de liris$ se *m+in lirismul de tip o+iecti$ si cel de tip su+iecti$ prin mrcile
specifice eului liric ' forme $er+ale si pronominale de pers . si a B a ' m-,mi, ti, am soptit,
am prut.
'itlul cuprinde un ad$er+ de loc aci si o locu(iune ad$er+ial de timp pe vremuri unite de
$er+ul sosi.?patiul are caracter unificator , anticip&nd ideea ciclicit(ii, repeta+ilit(ii
e$enimentelor, iar indicele temporal surprinde de la inceput e$ocarea nostalgic a unor
$remuri apuse)$er+ul specific e$ocrii sosi sugereaza dinamismul trecerii de la $ia( la
moarte, susccesiunea genera(iilor.
Incipitul introduce moti$ul casei amintirii, are un caracter descripti$ si e$ocator
.Casa +tr&n pare un spatiu al conser$rii trecutului iar aspectul ei este lipsit de $ia(,
*ncremenit. -lementele descripti$e o$loane, pridvor, poarta, !vor o incadreaza in
traditie iar paian#enii accentueaza ideea de spatiu prsit, din care $ia(a s-a retras,
scriitorul suger&nd c spa(iul locuirii s-a transformat in spatiu al amintiri , o amintire
personal, dar si una a $remurilor a$enturoase sim+olizate de poteri si /aiduc.
@in incipit este surprins antiteza prezent - trecut precum ,i recuperarea acestuia prin
amintire.
;inalul este constituit din $ersul cu $aloare de laitmoti$ De nunta sau de moarte, in
turnul vec/i din sat precedat de imaginea auditi$ a sunetului clopotului cu rol de
a$ertisment .Caracterul reflexi$ al discursului este astfel accentuat , poetul transmi(&nd
cititorului ideea efemerit(ii in rela(ie str&ns cu cea a repeta+ilitatii destinelor) ca si casa
amintirii, turnul are rolul de martor al trecerii genera(iilor, iar clopotul,$estitor
am+i$alent, prin glasul lui gra$ anun( momentele esen(iale ale existentei.?e poate $or+i
de un ti$p u$an &init, repeta+il la ni$el de generatii ,de unul uni#ersal din care fac
parte elementele naturii supuse si ele ine$ita+ilei treceri (n drumul lor spre !are
im$trnir plopii si de uni#ersul lucrurilor care dinuie' turnul $ec%i, casa amintirii
,clopotul.
Relatii de opozitie si si$etrie se sta+ilesc at&t intre cele dou registre) o+iecti$-su+iecti$
,c&t si *ntre prezent si trecut ' ieri- acuma, $erlina- trsura..@iscursul poetic este construit
pe si$etria dintre dou ritualuri erotice in care prota*oniti sunt 2unicii si
nepoii.ceste ceremonialuri au rolul de a accentua caracterul repeta+il al tuturor
lucrurilor, timpul ciclic prin care se transmite ideea c nemurirea const din succesiunea
in"init de viei muritoare 4V.:anac%e5
I$a*inarul poetic surprinde B idile legate prin medita(ia eului liric asupra timpului
trector.
/1
Int1lnirea de dra*oste a 2unicilor se realizeaza *ntr-un cadru romantic nocturn, intr-o
atmosfera familiar 3cea a casei amintirii si cuprinde a,teptarea infrigurat a +unicului,
sosirea miresei cu oc/i de peru!ea, in larg crinoline, recitarea $ersurilor specifice epocii
si comuniunea perfect a perec%ii. $ertismentul clopotului este doar partial luat in seam
deoarece indrgostitii au sentimentul eternit(ii Dar ei in clipa asta simeau c-o s
rmnins este in(eles de eul liric contemplati$ ce inregistreaz lucid trecerea
timpului si consemneaza sec faptele De mult e mort $unicul, $unica e $trn.
:ragmentul reflexi$ este introdus printr-o exclama(ie retoric ce straniu lucru vremea
urmat de rela(ia fiin(- portret, sim+oluri ale $ie(ii si amintirii acesteia, sau c%iar al artei
ce pastreaza in eternitate imaginea ei.
(iclicitatea se realizeaza prin reluarea ritualului erotic de ctre o alt genera(ie, cea a
nepotului ce repet aidoma gesturile predecesorilor.
tmosfera romantic este creat tot prin prezenta lunii si compararea c&mpiei cu un lac,
miscarea iu+itei este aceea,i Ca ieri sosi $unica i vii acuma tu la fel ca si starea de
asteptare a indrgostitului) ceremonialul implic aceleasi trimiteri culturale, insa creatiile
sunt altele'poeme de $unul 2racis Fammes si .alada lunei de 6oria 2urtuna semn al
trecerii timpului. Ca si cuplul +unicilor tinerii au senzatia opririi timpului din cauza
iu+irii Cu $er!ele intr-insul amurgul se opri de,i indrgostitul e constient de conditia
limitata a fiintei si de a$ertismentul clopotului.Iu+ita cu oc/i de ametist , replica modern
a +unicii CalMopi pare mai putin romantioas dec&t predecesoarea ei, &i m-ai gasit,
!m$indu-mi, ca prea naiv eram, dar se supune ceremonialului erotic ce pstreaz
continuitatea $ietii si a generatiilor.
"i$2a)ul poetic se remarc prin muzicalitate, amestec de ar%aisme, neologisme si
cu$inte cu sens conotati$.
;i*urile de stil utilizate sunt compara(ia i totul ce romanticn ca-n $asme se ur!ea,
cmpia ca un lac, enumeratia, antiteza, epitetul oc/i de ametist, personificarea
im$trnir plopii.
(S +I/'IRII
'R-(0': #$ %R$&'RI PR-I-/':()'&(
'I+P0"
I0<IR- <0/I(I".R I0<IR- /-P.?I".R

9O927 ?- @-?:GVORG CIC7IC
(.+-/'RI0

(itate critice: -.7o$inescu il consider un lecsandri trecut prin tot progresul de
Jsensi$ilitate si prin toate pre"acerile lim$ii pe care le-au putut in"ptui cinci!eci de ani
de evoluie.nalogia are *n $edere construirea unui imaginar poetic ce porne,te de la un
punct de referin( similar' mo,ia lui lecsandri de la Mirce,ti si cea a lui 8illat de la
Miorcani 4:lorica5)relatia este accentuat de temperamentul clasic caracteristic am+ilor
poeti , preferinta pt pastel, nostalgia unei lumi disparate.
(onte!t 8oezia apare in ciclul e Arges in sus din .=BC ,4 in epoca inter+elic5 fiind
ilustrati$ pt traditionalism.Contextul inter+elic face ca elementelor tradi(ionaliste s li se
/.
alture si c&te$a dintre caracteristicile poeziei moderne'am+iguitate, sugestie,
muzicalitate .
%iziunea despre lu$e este a unui intelectual fin, un artist care descrie spatiul natal,
scriitorul definindu-se ca un sustinator al traditionalismului si al specificului na(ional'
4oat poe!ia mea poate "i redus, in ultim anali! ,la vi!iunea pmntului care
rmne aceeai , la presimirea timpului care "uge mereu.;Marturisiri5.8illat este
creatorul pastelului spiritual) lirica lui e$identiaza ne$oia de recuperare sim+olic a
trecutului, sentimentul *nstrinrii.
'e$e si $oti#e: trecerea ire$ersi+il a timpului ,i ciclicitatea $ie(ii *n eternitate, iu+irea,
cuplul, clopotul casa amintirii, luna.
Incadrare in curent ' textul se incadreaza *n tradi(ionalism prin e$ocarea trecutului,
sentimentl de nostalgie,prezenta unor elemente specifice spatiului rural auto%ton'clopot,
sat, prid$or, %orn, dar si a unor elemente culturale specifice unui timp apus- romantic'-e
lac, 3liad.?e poate $or+i astfel de un traditionalim trecut prin cultura si de prezen(a
moti$ului +i+liotecii.7a ni$el lexico-semantic traditionalismul se concretizeaza in
utilizarea unor termeni ca' /aiduci, poteri si prin aspectul casei ' o+loane, prid$or,
%orn,z$or.@in punct de $edere prozodic, discursul pstreaz elementele clasice' rima
*mperec%eat, ritmul iam+ic, msura de .C sila+e.
Structura discursul este alcatuit din disti%uri grupate in C sec$en(e lirice.?e remarc
prezen(a laitmoti$ului clopotul vec/i din sat ce anun( nunta, dar si moartea , accentu&nd
ideea de ciclicitate si sentimentul de melancolie pro$ocat de trecerea ire$ersi+il a
timpului.
'ipul de liris$ se *m+in lirismul de tip o+iecti$ si cel de tip su+iecti$ prin mrcile
specifice eului liric ' forme $er+ale si pronominale de pers . si a B a ' m-,mi, ti, am soptit,
am prut.
'itlul cuprinde un ad$er+ de loc aci si o locu(iune ad$er+ial de timp pe vremuri unite de
$er+ul sosi.?patiul are caracter unificator , anticip&nd ideea ciclicit(ii, repeta+ilit(ii
e$enimentelor,iar indicele temporal surprinde de la inceput e$ocarea nostalgic a unor
$remuri apuse )$er+ul specific e$ocrii sosi sugereaza dinamismul trecerii de la $ia( la
moarte, susccesiunea genera(iilor.
Incipitul introduce moti$ul casei amintirii , are un caracter descripti$ si e$ocat<r,
familiarizeaz cititorul cu tonul melancolic si nostalgic specific liricii traditonaliste.Casa
+tr&n pare un spatiu al conser$arii trecutului iar aspectul ei este lipsit de $ia(,
*ncremenit. -lementele descripti$e o$loane, pridvor,poarta !avor o incadreza in traditie ,
iar paian#enii accentueaza ideea de spatiu prsit, din care $ia(a s-a retras) spatiul capt
astfel doar un caracter sentimental, scriitorul suger&nd c spa(iul locuirii s-a transformat
in spatiu al amintirii , o amintire personal , dar si una a $remurilor a$enturoase
sim+olizate de poteri si /aiduc.@in incipit este surprins antiteza prezent - trecut precum
,i recuperarea acestuia prin amintire.
;inalul este constituit din $ersul cu $aloare de laitmoti$ De nunta sau de moarte, in
turnul vec/i din sat precedat de imaginea auditi$ a sunetului clopotului cu rol de
a$ertisment .Caracterul reflexi$ al discursului este astfel accentuat , poetul transmi(&nd
cititorului ideea efemerit(ii in rela(ie str&ns cu cea a repeta+ilitatii destinelor)ca si casa
amintirii, turnul are rolul de martor al trecerii genera(iilor, iar clopotul,$estitor
am+i$alent, prin glasul lui gra$ anun( momentele esen(iale ale existentei.?e poate $or+i
de un timp uman finit, repeta+il la ni$el de generatii ,de unul uni$ersal din care fac parte
/B
elementele naturii supuse si ele ine$ita+ilei treceri (n drumul lor spre !are im$trnir
plopii si de uni$ersul lucrurilor care dinuie' turnul $ec%i, casa amintirii ,clopotul.
Relatii de opozitie si si$etrie se sta+ilesc at&t intre cele dou registre) o+iecti$-su+iecti$
,c&t si *ntre prezent si trecut ' ieri- acuma, $erlina- trsura..@iscursul poetic este construit
pe simetria dintre dou ritualuri erotice in care protagoni,ti sunt +unicii si nepo(ii.ceste
ceremonialuri au rolul de a accentua caracterul repeta+il al tuturor lucrurilor, timpul ciclic
prin care se transmite ideea c nemurirea const din succesiunea in"init de viei
muritoare 4V.:anac%e5
I$a*inarul poetic surprinde B idile legate prin medita(ia eului liric asupra timpului
trector.
Int&lnirea de dragoste a +unicilor se realizeaza *ntr-un cadru romantic nocturn, intr-o
atmosfera familiar 3cea a casei amintirii si cuprinde a,teptarea infrigurat a +unicului
sosirea miresei cu oc/i de peru!ea, in larg crinolin , in recitarea $ersurilor specifice
epocii si in comuniunea perfect a perec%ii. $ertismentul clopotului este doar partial luat
in seam deoarece indrgostitii au sentimentul eternit(ii Dar ei in clipa asta simeau c-
o s rmnins este in(eles de eul liric contemplati$ ce inregistreaz lucid trecerea
timpului si consemneaza sec faptele De mult e mort $unicul, $unica e $trn.
8unctele de suspensie prezente in aceast parte a textului au rolul de a spori atitudinea
meditati$ si melancolia eului liric ce accepta conditia efemer a omului) fragmentul
reflexi$ este introdus printr-o exclama(ie retoric ce straniu lucru vremea urmat de
rela(ia fiin(- portret, sim+oluri ale $ie(ii si amintirii acesteia, sau c%iar al artei ce
pastreaza in eternitate imaginea ei. Ciclicitatea se realizeaza prin reluarea ritualului erotic
de ctre o alt genera(ie, cea a nepotului ce repet aidoma gesturile
predecesorilor.tmosfera romantic este creat tot prin prezenta lunii si compararea
c&mpiei cu un lac, miscarea iu+itei este aceea,i Ca ieri sosi $unica i vii acuma tu la
fel ca si starea de asteptare a indrgostitului) ceremonialul implic aceleasi trimiteri
culturale, insa creatiile sunt altele'poeme de $unul 2racis Fammes si .alada lunei de
6oria 2urtuna semn al trecerii timpului. Ca si cuplul +unicilor tinerii au senzatia opririi
timpului din cauza iu+irii Cu $er!ele intr-insul amurgul se opri de,i indrgostitul e
constient de conditia limitata a fiintei si de a$ertismentul clopotului.Iu+ita cu oc/i de
ametist , replica modern a +unicii CalMopi pare mai putin romantioas dec&t
predecesoarea ei , &i m-ai gasit, !m$indu-mi, ca prea naiv eram, dar se supune
ceremonialului erotic ce pstreaz continuitatea $ietii si a generatiilor.
"i$2a)ul poetic se remarc prin muzicalitate, amestec de ar%aisme,neologisme si
cu$inte cu sens conotati$.:igurile de stil utilizate sunt compara(ia i totul ce romanticn
ca-n $asme se ur!ea, cmpia ca un lac, enumeratia, antiteza, epitetul oc/i de ametist,
personificarea im$trnir plopii.
.pinia mea este c poezia lui 8illat este reprezentati$ pt traditionalismul liric rom&nesc
infuzat de elemente specifice modernismului. 9extul nu este o simpl ilustrare a ideilor
g&ndiriste , ci o medita(ie filosofic original asupra timpului si condi(iei umane, un prile>
pt lector de a-si pune intre+ri c%iar dac acestea rm&n uneori fr rspuns.
/C



R.+/0" R.+K/-S( I/'-R<-"I(
R.+/0" .<I-('I% I./, ",R-<R-/0
Sche$a
(onte!t:perioada inter+elic, .=B1
Incadrare: roman realist o+iecti$ ce are urmtoarele caracteristici' cauzalitate,narrator
omniscient,nara(iune la pers. a C a, $erosimilitate, unitatea perspecti$e narati$e4centrism5,
final *nc%is, circularitate, persona> tip in rela(ie cu mediul din care pro$ine.-ste o
construc(ie axat asupr lumii creia indi$idual *i este su+ordonat.
Ion are si alte elemente dec&t cele ale realismului o+iecti$'
- naturaliste' ereditate, accentuarea rela(iei cu mediul, interes pt scene +rutale si
manifestri fizice si fiziologice.
- moderne' circularitatea in spirala- drumul din incipit nu este acela,i cu cel din final,
realismul esen(elor.
%iziunea despre lu$e
7.R este promotorul realismului esen(elor in care nu se promo$eaz oglindirea exact a
realit(ii,ci un realism care are in $edere o reprezentare a $ie(ii uni$ersale, ca o sintez
totalizatoare a fiin(ei umane si armonizare a contrariilor.
Relatia realitate-&ictiune
!eneza romanului e$iden(iaz raportul dintre realitate si fic(iune.7a +aza cr(ii stau
c&te$a elemente ale realit(ii cu care prozatorul a intrat in contact, dup cum afirm in
Mrturisiri '.5 scena $zut intr-o zi o+isnuit a sptmanii *n care un (ran im+rcat in
%aine de sr+toare srut pm&ntul.?criitorul inregistreaz doar ca pe o ciud(enie acest
gest cruia i se adaug B 5cazul Rodo$ici, fata unui (ran +ogat +tut de tatl su pentru
c a gre,it cu unul dintre sracii satului o+lig&ndu-,i astfel printele s se incuscreasc cu
pleava satului.C5 discu(ia pe care Re+reanu o are cu un flcu %arnic, muncitor, dar f
srac, Ion 8op al !laneta,ului care consider drept cauz a tuturor necazurilor sale lipsa
pm&ntului 05.Int&mplri din propria familie completeaz planul $ie(ii trne,ti din
/0
romanul satului ardelean pe care scriitorul il g&ndeste timp indelungat, con,tient de
necesitatea unei organizri in detaliu a materialului
'e$a romanului este prezentarea pro+lematicii pm&ntului) romanul are caracter rural si
monograp%ic, deoarece descrie $eridic imaginea satului ardelean in toate detaliile lui.
Perspecti#a narati#a 3dindarat-narator omniscient, u+icuu, regizor uni$ersal, relatarea
la pers. a C a,cronologic o+iecti$ fara implicarea naratorului, focalizare neutr, final
inc%is, respectarea rela(iei cauz 3efect, utilizarea unor sim+oluri'toponime, Hristosul de
tinic%ea,drumul, nucul,mrul,te%nica anticiprii.
Structura -romanul este corp sferoid ce d iluzia realului prin respectarea principiului
mimesisului)
-B pr(i @lasul pamantului si @lasul iu$irii ) B planuri- al $ie(ii (rne(ti si al
intelectualit(ii rurale, te%nica numit a contrapunctului 4dez$oltarea aceleia,i teme in
medii si momente diferite, marc&nd semnifica(ia comun a sec$en(elor epice5
-.C capitole cu titluri sugesti$e' Inceputul, ?f&r,itul. "unta, Copilul, Vtreangul)
-mari e$enimente din $iata omului' na,terea, cstoria, moartea)
Incipitul descrie drumul4personificat, suprapersona>5 spre 8ripas si im+in toponime
reale si fic(ionale ce marc%eaz trecerea spre uni$ersul romanesc.
;inalul descrie drumul care iese din sat, acum cenu,iu ce se pierde in oseaua cea mare
si "r inceput. Via(a se desf,oar monoton iar timpul trece implaca+il, impasi+il la
dramele indi$iduale, generatiile noi inlocuind eroii car(ii la %ora prile>uit de sfin(irea
+isericii noi.
(ronotop 3contri+uie la $eridicitatea specific realismului) ac(iunea este plasat la
inceputul sec. al 66 lea in rdeal.
(on&licte Gin planul $ie(ii (ranilor' exterior 'Ion-Vasile #aciu) Ion-!eorge)
'interior 3$ocile, patimile ce ac(ioneaz in sufletul lui
Ion si ii determin destinul)
-in planul $ietii intelectualit(ii rurale' Herdelea-#elciug.
- in plan national' rom&ni-autorit(ile mag%iare,anticip&nd pro+lematica din
durea spn!urailor.
'itlul este numele persona>ului principal, un nume comun at&t in mediul rural c&t si in cel
ur+an, cel putin in perioada istoric respecti$) prin titlu se sugereaz de la inceput c
persona>ul se incadreaz intr-o tipologie, c el este un sim+ol al (ranilor dornici de
pm&nt dintotdeauna.
Su2iectul
Scene
=ora 3prezint imaginea de ansam+lu a satului si rela(ia persona>elor cu mediul in
care triesc) descrierea grupurilor stenilor e$iden(iaz ierar%izarea acestora.
Srutarea p$1ntului 3ilustreaz dorinta lui Ion de im+o(ire,rela(ia aproape
senzual pe care o are cu pm&ntul, raportul dintre -ros si 9%anatos.
Persona)ul -caracterizare
-ste persona> eponim, principal, rotund,realist cu elemente naturaliste.9e%nica
+asoreliefului il face s se e$iden(ieze pe tot parcursul actiunii) exponent al unei clase
sociale, eroul e$olueaz de la tipic la atipic.
+odaliti de caracterizare' se utilizeaz pluriperspecti$ismul, preri diferite despre
Ion' Herdelea, Vasile #aciu, #elciug, satul.
/;
.,(aracterizare direct 3narator' iute si /arnic ca m-sa; iu$irea pmntului l-a
stpnit de mic copil.
- Vasile #aciu 'srntoc, /o, "leandur
- na ' norocul meu.
-narator fi,a +iografic 'cel mai iu+it ele$ al lui Herdelea,
inteligent, +un la carte,dar iu+e,te mai mult pm&ntul si munca lui, a,a c renun( la
,coal.4opozi(ie cu "iculae Moromete ce renun( la pm&nt pentru ,coal5
B.(aracterizare indirect a5 mediul in care trie,te il face sa se simt umilit c nu are
a$ere, singura care ofer demnitate si respect) casatoria ca mi>loc de im+og(ire este un
fapt comun, o practic o+i,nuit, deose+it este comportamentul lui Ion fa( de na.
+5 fapte, comportament - $iolent, impulsi$'+taia cu !eorge
- %arnic, muncitor,lacom de pm&nt 3munca la c&mp)
- dominat de dragostea, patima pt pm&nt- sarutarea
gliei)
c5rela(iile cu'
.pm&ntul'dragoste nefireasc, innscut ce il cople,e,te si ii determin ac(iunile'
@lasul pmntului ptrundea in su"letul "lcului ca o c/emare copleindu-l; se simea
mic si sla$ ct viermeCD sau ca o "run! pe care vntul o vltorete cum ii place.
#.na 'impasi+ilitate,ur, disimulare, $iclenie,determinare,+rutalitate
:lorica 'iu+ire, pasiune dominatoare creia nu ii poate rezista, mai ales c apar(ine lui
!eorge, egoism si egocentrism.
!eorge' disimulare, dispre(, oarecare nai$itate)
:amilia Herdelea' respect, dar si egoism, lips de interes.
?atul'am+i(ie,frustrare, umilin(,ne$oia de respect, demnitate,cura>.
:inalul este pre$izi+il-Ion se indreapt spre moarte.
Relatiile Ion Ana
na este fata +ogat, unic la prin(i, orfan de mam) singuratic, trist, lipsit de
caldura matern si a unei familii o+i,nuite 4Vasile este incapa+il de sentimente de la
moartea so(iei5
na $ede in Ion ,ansa ei de a fi fericit, norocul ei ) promis de tatl su lui !eorge pt
c acesta este +ogat si nu cere zestrea p&n la moartea +tr&nului, na are cura>ul s
infrunte, s sfideze gura satului, legile nescrise, autoritatea patern, s indure c%inuri
fizice si suflete,ti groaznice pt a-si implini $isul de a fi alturi de Ion.
Cstorita cu Ion indur $iolen(a acestuia, nemul(umirile Keno+iei muncile grele ale
gospodriei.
-ste geloas pe :lorica, isi d seama de scopul lui Ion, trece de la dragoste la
$ino$(ie,apoi la ru,ine si grea( astfel inc&t, sensi+il, tratat ca pe un o+iect, insingurat
si lipsit de speran( se sinucide. .Moartea ei anticipeaz si pro$oac destinul lui Ion,
$ino$at pt soarta femeii .
.
(.+-/'RI0
/<
(onte!t romanul apare in .=B1 si face parte dintr-o proiectat trilogie referitoare la
condi(ia (ranului, in cele C regiuni geografice' 9ransil$ania-Ion, Muntenia- Rscoala,
Moldo$a 3nerealizat.
Incadrare -ste roman realist o2iecti#, doric cu elemente de modernitate (onsideratii
asupra ro$anului doric Gro$anul realist clasic:
N Romanul este o imago mundi si o structur) o felie de $iat,cum pretindeau zoli,tii si
un su+stitut logic al $ietii.
.L?ocietatea, morala, istoria sau ereditatea alctuiesc,intr-un astfel de roman ade$rata
cauzalitate care explic ceea ce persona>ele sunt sau infptuiesc,si care e transcenden(a in
raport de existen(a si de actele persona>elor.L
-inf(i,eaz o lume omogen si ra(ional in care $alorile colecti$it(ii le integreaz pe
cele indi$iduale.
-morala indi$idului e aceea,i cu morala colecti$it(ii triumftoare)
-persona>ul este un caracter J o unitate relati$ sta+il, indiferent de ac(iunea in care se
afla prins, care-l confirm sau infirm, fr a-l modifica fundamental.
-naratorul este omniscient, omniprezent, omnipotent, o instan( supraindi$idual,
necontestat, autoritar, ce relateaz cronologic, o+iecti$
-este un roman de crea(ie-faptic epicul este mai important dec&t analiza psi%ologic, ce
aspir sa redea iluzia $ie(ii complete
-accentul este pus asupra socialului.
Realismul o+iecti$ se caracterizeaz prin' perspecti$a narati$ dindrt) o+iecti$itatea
o+ser$a(iei, relatarea cronologic, rela(ia dintre persona>e si mediu, persona>e tipologice,
rela(ia cauz-efect,te%nica detaliului semnificati$, accentul pus asupra socialului, aspectul
monografic al societ(ii.
Romanul are si ele$ente naturaliste:
- accentul pus asupra eredit(ii) rela(ia cu mediul )
- interes asupra aspectelor +rutale)
- accent pus asupra manifestrilor fizice si fiziologice.
%iziunea despre lu$e
7.R este promotorul realismului esen(elor in care nu se promo$eaz oglindirea exact a
realit(ii,ci un realism care are in $edere o reprezentare a $ie(ii uni$ersale, ca o sintez
totalizatoare a fiin(ei umane si armonizare a contrariilor. cest tip de realism se manifest
la ni$elul sim+olurilor si la cel al organizrii compozitionale.
(onceptia despre literatura Garticolul )red
entru mine arta ?!ic <art>si m gndesc mereu numai la literatur ?inseamn creaie
de oameni si de via .Ast"el arta, intocmai ca si creaia divin, devine cea mai minunat
tain. Crend oameni vii, cu viaa proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de
misterul eternitii.)u "rumosul, o nscocire omeneasc, interesea!a in art, ci pulsaia
vieii&inceritatea e calitatea de cpetenie a scriitorului adevrat.
A crea oameni nu inseamn a copia dup natur indivi!i e,isteni. Asemenea realism sau
naturalismul e mai putin valoros ca o "otogra"ie proast .Creaia literar nu poate "i
dect sinte!.8mul pe care-l !ugrvesc eu o "i avnd si tre$uie sa ai$ asemnri cu mii
de oameni, dar trieste numai prin ceea ce are unic si deose$it de toi oamenii din toate
vremurile.*nic ins e numai su"letul.0iaa eterni!at prin micri su"leteti-realism.
Relatia realitate-&ictiune
/D
!eneza romanului e$iden(iaz raportul dintre realitate si fic(iune.7a +aza cr(ii stau
c&te$a elemente ale realit(ii cu care prozatorul a intrat in contact, dup cum afirm in
Mrturisiri '.5 scena $zut intr-o zi o+isnuit a sptmanii *n care un (ran im+rcat in
%aine de sr+toare srut pm&ntul.?criitorul inregistreaz doar ca pe o ciud(enie acest
gest cruia i se adaug B 5cazul Rodo$ici, fata unui (ran +ogat +tut de tatl su pentru
c a gre,it cu unul dintre sracii satului, o+lig&ndu-,i astfel printele s se incuscreasc cu
pleava satului si s dea o !estre $un unui prpdit de "lcu care nu iu$ea pmntul si
nici nu tia sa-l munceasc cum se cuvine.8(ania Rodo$ici il impresioneaz pe t&nrul
creator si o transform intr-o nu$ela intitulat Auinea, rmas nepu+licat.In roman
(ranul sarac si $ecisnic are un caracter puternic si se do$ede,te %arnic si muncitor, iar
fata +ogat si frumoas de$ine na lui Vasile #aciu, o fiin( sl$u si uric, sensi+il,
intro$ertit ,singuratic si dornic de iu+ire) ea are cura>ul sa infrunte legile nescrise ale
colecti$it(ii rurale pentru a-si implini dragostea pt feciorul !laneta,ului care o
manipuleaz pt a o+tine a$erea tatlui su.C5Cea de a treia scen este discu(ia pe care
Re+reanu o are cu un flcu %arnic, muncitor, dar f srac, Ion 8op al !laneta,ului care
consider drept cauz a tuturor necazurilor sale lipsa pm&ntului si care $or+e,te despre
delni(e cu atta lcomie si pasiune, parc-ar "i "ost vor$a depre o "iin vie si adorat
?criitorul realizeaz legtura intre cele trei momente si construie,te sc%eletului unui
roman pe care il intituleaz Kestrea.?criitorul mrturise,te' ro$lema pmntului mi-a
aprut atunci ca insi pro$lema vieii romneti, a e,istentei poporului romnesc, o
pro$lem menit s "ie venic de actualitate, indi"erent de eventualele soluii ce i s-ar da
in anume con#uncturi. -l imagineaz proiectul unor romane care s prezinte pro+lema
pm&ntului in rdeal-prin Ion al !laneta,ului, in 9ara Rom&neasca 3prin rscoala
(ranilor din .=1D si in #asara+ia prin deposedarea romnilor de pmnt, prin
coloni!area aici a neamurilor strine si mutarea romnilor $tinai in alte pri ale
marelui imperiu rusesc.Int&mplri din propria familie completeaz planul $ie(ii trne,ti
din romanul satului ardelean pe care scriitorul il g&ndeste timp indelungat, con,tient de
necesitatea unei organizri in detaliu a materialului, deoarece romanul este un organism
viu si unitar.Materialul impr(it in planuri si capitole se sintetizeaz in mintea scriitorului
ca o "igur gra"ic= o tulpin se desparte in dou ramuri viguroase care, la rndul lor, isi
incolcesc $raele, din ce in ce mai "ine, in toate prile= cele dou ramuri se impreun
apoi iari, inc/egnd aceeai tulpin regenerat cu sev nou.
'e$a romanului este prezentarea pro+lematicii pm&ntului) romanul are caracter rural si
monograp%ic, deoarece descrie $eridic imaginea satului ardelean in toate detaliile lui.
Perspecti#a narati#a 3dindarat-narator omniscient, u+icuu, regizor uni$ersal, relatarea
la pers. a C a,cronologic o+iecti$ fara implicarea naratorului, focalizare neutr, final
inc%is, respectarea rela(iei cauz 3efect, utilizarea unor sim+oluri'toponime, Hristosul de
tinic%ea,drumul, nucul,mrul,te%nica anticiprii.
Structura -romanul este corp sferoid ce d iluzia realului prin respectarea principiului
mimesisului)
-B pr(i @lasul pamantului si @lasul iu$irii ) B planuri- al $ie(ii (rne(ti si al
intelectualit(ii rurale, te%nica numit a contrapunctului 4dez$oltarea aceleia,i teme in
medii si momente diferite, marc&nd semnifica(ia comun a sec$en(elor epice5
-.C capitole cu titluri sugesti$e' Inceputul, ?f&r,itul. "unta, Copilul, Vtreangul)
-mari e$enimente din $iata omului' na,terea, cstoria, moartea)
//
- simetria incipitului si finalului prin moti$ul drumului care introduce cititorul
in uni$ersul fic(ional si il readuce in realitate dup nararea e$enimentelor.
Incipitul descrie drumul spre 8ripas si im+in toponime reale si fic(ionale ce marc%eaz
trecerea spre uni$ersal romanesc) drumul al$,neted, vesel trece ?ome,ul, a>unge in
rmadia si apoi in 8ripas fiind o modalitate de a prezenta satul intr-o zi torid de
duminic si de a anticipa e$enimentele prin descrierea Hristosului >alnic,a toponimelor
R&pele @racului Ci,meaua Mortului si a imaginii caselor' a in$(torului cu ferestrele
do#enitoare ;rolul educati$ al acestuia5 spre inima satului, a !laneta,ilor, cu acoperi,ul
ca un $alaur 4caracterul persona>ului, for(a, energia, +rutalitatea ac(iunilor lui5.@rumul
personificat este un suprapersona> ce introduce lectorul in sfera fictionalului si
anticipeaza destine,conflicte,situa(ii.7ini,tea si aspectul static al deascrierii satului in
cldura $erii se afl in opozi(ie cu explozia de energie de la %or.
;inalul descrie drumul care iese din sat, acum cenu,iu ce se pierde in oseaua cea mare
si "r inceput. Via(a se desf,oar monoton iar timpul trece implaca+il, impasi+il la
dramele indi$iduale, generatiile noi inlocuind eroii car(ii la %ora prile>uit de sfin(irea
+isericii noi.
(ronotop 3contri+uie la $eridicitatea specific realismului) ac(iunea este plasat la
inceputul sec. al 66 lea in rdeal.
(on&licte Gin planul $ie(ii (ranilor' exterior 'Ion-Vasile #aciu) Ion-!eorge)
'interior 3$ocile, patimile ce ac(ioneaz in sufletul lui
Ion si ii determin destinul)
-in planul $ietii intelectualit(ii rurale' Herdelea-#elciug.
- in plan national' rom&ni-autorit(ile mag%iare,anticip&nd pro+lematica din
durea span!urailor.
'itlul este numele persona>ului principal, un nume comun at&t in mediul rural c&t si in cel
ur+an, cel putin in perioada istoric respecti$) prin titlu se sugereaz de la inceput c
persona>ul se incadreaz intr-o tipologie, c el este un sim+ol al (ranilor dornici de
pm&nt dintotdeauna.
Su2iectul 3 $o$ente -xpozi(iunea surprinde spa(iul, timpul, persona>ele) la %ora
duminical Ion al !lanetasului o ia la dans pe na lui Vasile #aciu, ur&(ic dar +ogat si
nu pe frumoasa :lorica, fata de care este indrgostit.Intriga de+uteaz odata cu sosirea lui
Vasile care il >igne,te si il umile,te pe Ion in fa(a satului) Ion %otr,te s se rz+une si sa
se impun. @esf,urarea ac(iunii prezint e$olutia persona>elor, mai ales Ion, na,
:lorica, !eorge si a rela(iilor dintre ele. @up %or, Ion si !eorge se +at la carcium,
scen construit simetric cu cea a mor(ii lui Ion ' la inceput Ion il do+oar pe !eorge iar
la final Ion de$ine $ictima aceluia,i) Ion renun( pt o $reme la pasiunea pt :lorica si o
seduce pe na, pe care o las insarcinat pt a-l sili pe #aciu sa ii dea a$erea. re loc
nunta deoarece Vasile promite c ii satisface lui Ion dorin(a, ins conflictul continu pt c
dup nunt el retracteaza spusele) in cele din urm Ion de$ine +ogat asa cum si-a dorit,
are un fiu si c%iar scap de na pt ca ea se sp&nzur) dupa moartea copilului Ion rm&ne
in posesia a$erii insa nu mai poate fi multumit din cauza pasiunii renscute pt :lorica,
mritat cu !eorge. @eznodm&ntul, pre$izi+il, inf(i,eaz moartea (ranului, dominat
de patimi, incarcerarea lui !eorge, construirea +isericii noi in 8ripas cu a$erea lui Ion ce
re$ine +isericii. In al doilea plan se urmre,te destinul famileie Herdelea, al in$(torului
si al celor C copii, conflictul cu preotul, autorit(ile, maturizarea lui 9itu Herdelea.
Scene
/=
=ora 3prezint imaginea de ansam+lu a satului si rela(ia persona>elor cu mediul in
care triesc) descrierea grupurilor stenilor e$iden(iaz ierar%izarea acestora' tinerii >oac,
dansul fiind o manifestare a energiei si un mi>loc de realizare a perec%ilor premergtor
cstoriei,femeile mritate discut despre copii si gospodrie supra$eg%ind
comportamentul tinerilor, fetele nepoftite la >oc a,teapt in$idioase si >induitoare flcii,
copiii se >oac printre picioarele dansatorilor, +r+atii maturi discut plini de importan(
despre tre+urile satului si sracii nu indrznesc s se amestece in dialogul
+oga(ilor.?tratificarea social este specific realismului, iar te%nica detaliului si
anticiprii aduce in fa(a cititorului pro+lematica textului.7umea din 8ripas are ca $aloare
fundamental pm&ntul ,i cei care nu il de(in se simt umili(i, lipsi(i de stim de sine ,i de
demnitate.Cstoria este o rela(ie sentimental,dar ,i social deoarece implic zestrea.
Srutarea p$1ntului 3ilustreaz dorinta lui Ion de im+o(ire,rela(ia aproape
senzual pe care o are cu pm&ntul, raportul dintre -ros si 9%anatos.Intr-o zi de luni,
prim$ara, Ion isi inspecteaza pm&ntul do+&ndit si este atras de lut ca de o
i$ovnic.7egtura cu glia proaspt ii antreneaz toate sim(urile 4 miroase pm&ntul, il
pri$e,te a$id, ii aude glasul, il pipie cand ia in m&n lutul5,este cu picioarele (intuite si
are m&inile im+rcate in lut ca ni,te mnui de doliu,element cu $aloare
anticipati$,suger&nd moartea. Tn final, (ranul se apleac si sruta cu e$la$ie, dar si
pasional pm&ntul, gest intim care tre+uie aprat de oc%ii iscoditori ai lumii.?cena este
ilustrati$ pt im+inarea lui -ros cu 9%anatos pe tot parcursul cr(ii.
"i$2a)ul este neutru, o+iecti$, dur,$olovnos.
Persona)ul -caracterizare
-ste persona> eponim, principal, rotund,realist cu elemente naturaliste.9e%nica
+asoreliefului il face s se e$iden(ieze pe tot parcursul actiunii) exponent al unei clase
sociale, eroul e$olueaz de la tipic la atipic..
Ion este-persona> - realist- tipul ari$istului care par$ine prin femei ca eroul lui ?tend%al
din romanul Aou si negru.
-naturalist 3persona> trt de propriul lui destin4". Manolescu5;este
dominat de propriile patimi ;
-ca persona> de roman doric, Ion este reprezentati$ pt afirma(ia lui
".Manolescu'L3roii lor sunt predestinai.&i aproape nimic nu e,ist in sine,ci in
vederea unui scop tiut de autor .&emnele predestinrii sunt pretutindeni in #urul eroului,
in $iogra"ia,in "aptele sau in trsturile lui.3l nu e li$er,e manipulat CD3 o victima a
fatalit(ii.L
Ion este $ictima mreata a "atalitii $iologice.
-persona> tragic ce comite %M+risul si nu se multume,te cu ceea ce o+(ine,
ci $rea totul si treze,te furia destinului care ini(ial pare a-i fi prielnic.
precieri critice '-.7o$inescu Ion' &u"letul su este in realitate unitar= simplu, "rust si
masiv el pare crescut din pmntul iu$it cu "rene!ie.
!.Calinescu' (on nu e inteligent si prin urmare nici am$iios. Ar "i putut
s se smulga din locul naterii sale, sa "ac o cariera oreneasc. 3l ins vrea
pmnt.Dorina lui nu e un ideal, ci lcomie o$scur,poate mai puternic dect a altora,
dar la "el cu a tuturor.CD(on nu e ins dect o $rut creia iretenia ii tine loc de
deteptciune.
Modalit(i de caracterizare' se utilizeaz pluriperspecti$ismul, preri diferite despre Ion'
Herdelea, Vasile #aciu, #elciug, satul.
=1
.,(aracterizare direct 3narator' iute si /arnic ca m-sa; iu$irea pmntului l-a
stpnit de mic copil. 0enic a pi!muit pe cei $ogat si venic s-a inarmat intr-o /otrre
ptima=tre$uie sa ai$ pmnt mult, tre$uie!De pe atunci pmntul i-a "ost mai drag
ca o mam
Vasile #aciu 'srntoc, /o, "leandur
na ' norocul meu.
-narator fi,a +iografic 'cel mai iu+it ele$ al lui Herdelea,
inteligent, +un la carte,dar iu+e,te mai mult pm&ntul si munca lui, a,a c renun( la
,coal.4opozi(ie cu "iculae Moromete ce renun( la pm&nt pentru ,coal5
B.(aracterizare indirect a5 mediul in care trie,te il face sa se simt umilit c nu are
a$ere, singura care ofer demnitate si respect) casatoria ca mi>loc de im+og(ire este un
fapt comun, o practic o+i,nuit, deose+it este comportamentul lui Ion fa( de na.
+5 fapte, comportament - $iolent, impulsi$'+taia cu !eorge
- %arnic, muncitor,lacom de pm&nt 3munca la c&mp)
- dominat de dragostea, patima pt pm&nt- sarutarea
gliei)
c5rela(iile cu'
.pm&ntul'dragoste nefireasc, innscut ce il cople,e,te si ii determin ac(iunile'
@lasul pmntului ptrundea in su"letul "lcului ca o c/emare copleindu-l; se simea
mic si sla$ ct viermeCD sau ca o "run! pe care vntul o vltorete cum ii place.
#.na 'impasi+ilitate, lips de sentiment c%iar mil,ur, disimulare, $iclenie,determinare .
:lorica 'iu+ire, pasiune dominatoare creia nu ii poate rezista, mai ales c apar(ine lui
!eprge, egoism si egocentrism.
!eorge' disimulare, dispre(, oarecare nai$itate)
:amilia Herdelea' respect, dar si egoism, lips de interes -ii face necazuri in$(torului
c&nd ii scrie reclama(ia deoarece este preocupat doar de propriile pro+leme, nu se poate
g&ndi la cei din >ur.
:inalul este pre$izi+il-Ion se indreapt spre moarte.
Relatiile Ion Ana
na este fata +ogat, unic la prin(i, orfan de mam) singuratic, trist, lipsit de
caldura matern si a unei familii o+i,nuite 4Vasile este incapa+il de sentimente de la
moartea so(iei5 na $ede in Ion ,ansa ei de a fi fericit, norocul ei ) promis de tatl su
lui !eorge pt c acesta este +ogat si nu cere zestrea p&n la moartea +tr&nului, na are
cura>ul s infrunte, s sfideze gura satului, legile nescrise, autoritatea patern, s indure
c%inuri fizice si suflete,ti groaznice pt a-si implini $isul de a fi alturi de Ion. 7a %or
crede c a gsit in flcul srac sufletul perec%e, atunci c&nd Ion i se pl&nge de necazuri.I
se druie,te, sufer atunci c&nd flcul o prse,te,indur +tile lui Vasile si drumurile la
!lanetasi apoi din nou acas, a,teapt r+dtoare s i se decid soarta, fiind de la inceput
o $ictim a mentalit(ii si rela(iilor sociale ale $remii, dar si a propriei pasiuni.Cstorita
cu Ion indur $iolen(a acestuia, nemul(umirile Keno+iei muncile grele ale gospodriei.
-ste geloas pe :lorica c%iar la propria nunt c&nd Ion o pri$e,te pe aceasta lacom si
>oac cu ea m&nat de emo(ie ,i pasiune) in timp, na isi d seama de scopul lui Ion, trece
de la dragoste la $ino$(ie,apoi la ru,ine si grea( astfel inc&t nici copilul nu o poate sal$a
pt c in oc%ii lui $ede pri$irea de$oratoare a lui Ion de care se instrineaz treptat fiind
din ce in ce mai atras de g&ndul mortii) sensi+il, tratat ca pe un o+iect, insingurat si
=.
lipsit de speran( ea se sinucide, a$&nd astfel un sf&r,it tragic .Moartea ei anticipeaz si
pro$oac destinul lui Ion, $ino$at pt soarta femeii .
.pinia 2ni$ersul romanului, coerent, sferic inc%is intre incipit si final ,structura, tema,
destinul persona>elor $erosimile, pline de $ia( ofer cititorului o reprezentare a lumii in
toate datele sale generale si particulare.?imetria incipit final exprim ideea c z+aterile
umane sunt inutile, fr $aloare, totul desf,ur&ndu-se ciclic, destinul indi$idual fiind
nesemnificati$ in fa(a $ie(ii si mor(ii.
ENIGMA OTILIEI, GEORGE CALINESCU
Schi
(onte!t apare in .=C/, in plin epoc a romanului modern, proustian, in perioada
inter+elic
Incadrare 3roman realist, doric de factur +alzacian, dar dep,e,te +alzacianismul.-l
reprezint decon$en(ionalizarea romanului clasic, +alzacian ,i transformarea lui intr-unul
modern.
%iziunea despre lu$e: scriitorul i,i exprim op(iunea pt romanul realist si inclina(ia spre
rigoarea clasic, in plina perioad a modernismului.
-le$ente 2alzaciene:
..'e$a principala a romanului. Imaginea #ucurestiului la inceputul secolului al 66
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic +alzacian pentru
reconstituirea unei epoci' strada anticipeaza portretul persona>elor, mediul-+urg%ez,
preten(iile, lipsa educa(iei solide, goana dup +ani.8reocuparea pt social,$eridicatate.
B.'e$a luptei pentru $otenire sus(ine ideea +alzacian a +anului ca $aloare suprem'
el este zeul cruia i se inc%in to(i.
C.'e$a paternitii se asociaz cu moti$ul orfanului reprezentat de Otilia, :elix si
?tnic. 9itlul ini(ial al romanului, dat de Clinescu ' Prinii .tiliei sus(inea aceast
tem.
0, Incadrarea e!act in ti$p si spatiu 3 Nintr-o sear de la inceputul lui iulieLMNM, cu
puin +nainte de orele LN, un tnr de vreo optspre!ece ani, im$rcat in uni"orm de
licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada &"inii Apostoli
;.Incipitul cuprinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scena de grup in care
apar aproape toate persona>ele) descrierea ar%itecturii se realizeaza prin te%nica
detaliilor'imaginea strzii cu cldiri construite intr-un amestec inestetic de stiluri
realizeaz legtura persona>elor cu mediul in care triesc) lumea inf(i,at este +urg%ezia
+ucure,teana cu pretentii de educa(ie. cultur, rafinament, dar marginit, mesc%in lipsit
de gust, lacom de +ani si a$ere. stfel, descrierea ar%itectural si a interioarelor
reprezinta o modalitate de caracterizare.
<...:ormula narati$ este +alzacian. :inalul este inc%is-se rezol$ destinele tuturor
persona>elor, naratorul fiind un ade$rat demiurg, regizor uni$ersal.
D,, Structura circular, si$etric a incipitului si &inalului 3imaginea lui :elix ?ima pe
strada ntim .-l este primul si ultimul persona> ce apare si rm&ne in oc%ii si memoria
cititorului
/.8esona>ele ce se inscriu in tipologii,nu se sc%im+a si sunt caracterizate de la exterior
spre interior'mediu social,detalii ar%itecturale, portret fizic 3fizionomie,$estimentatie.
=B
-le$ente $oderne sunt cele care asigur dep,irea +alzacianismului
..7a ni$elul perspecti$ei narati$e se remarc limitarea omniscien(ei prin prezen(a
persona>ului reflector-:elix ?ima si prin oc/iul estetului 3naratorul este un specialist care
comenteaz $ia(a, o ordoneaz in func(ie de gustul su.
B 7a ni$elul structurii se remarc prezen(a epilogului in care persona>ele sunt surprinse
dup mai mul(i ani, aproximati$ .1, fara alte detalii din existen(a desf,urat intre
plecarea Otiliei si int&lnirea lui :elix cu 8ascalopol in tren.Circularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilogul, nu cu deznodm&ntul.
C.Comicul, un alt aspect ce deose+e,te textul lui Clinescu de cel clasic realist-+alzacian,
rezid in tipologia redus la esen(, aproape mecanic, excesul de caricatur, exi+area
interiorit(ii si dez$luirea moti$a(iilor.
0.Relati$izarea imaginii persona>ului Otilia Mrculescu prin te%nica reflectrii poliedrice
4pluriperspecti$ism5 si comportamentism.
;.8reocuparea pentru patologie reflect influen(a naturalist.
<.@ialogul surzilor-noncomunicarea din scena supra$eg%erii lui Mos Costac%e dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fragmentului din replicile persona>elor
D.utomatismul ce aseamn persona>ele lui Calinescu cu cele ale lui Caragiale.
-le$ente ro$antice:dragostea dintre :elix si Otilia, antiteza *n construc(ia persona>elor,
descrierea #rganului.
Deneza
Mrturisirile autorului referitoare la experien(a sa de $ia(.
'itlul
Con(ine numele eroinei ea de$enind astfel persona> eponMm si sim+olizeaz misterul
feminit(ii ,i tinere(ii.
Perspecti#a narati# 'dindrt a naratorului omniscient si cea a persona>ului reflector.
(on&licte romanul con(ine at&t conflicte exterioare generate in primul r&nd de mo,tenire
cat si conflicte interioare, frm&ntrile lui :elix.
Persona)ele
;eli! Si$a 3este am+i(iosul, dar si t&nrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
.-ste persona>ul $enit din exterior si se remarc de la inceput prin fine(e, inteligen(,
sensi+ilitate, $oluntarism.-ste si $a fi un om ra(ional cu idealuri clare si drum de>a sta+ilit
in $ia(' carier de excep(ie in medicin, implinire in dragoste alturi de Otilia. (ostache
Diur*iu#eanu este a$arul) el intr in categoria maniacilor,iar caracterul este anticipat de
imaginea casei si apoi de portretul fizic. Casa de$ine primul mi>loc de caracterizare a
a$arului in acest roman urmat de portretul fizic.
@etaliile fizionomice surprind +tr&netea generatoare de manii, grotescul ,prin gesturi
necontrolate-ticuri ce anticipeaz comportamentul ciudat al a$arului care se teme de
intru,i 3poten(iali atentatori la a$erea sa si care nu $rea s supere pe nimeni.Casa lsat in
paragin e$iden(iaz apartenneta lui Costac%e la clasa mi>locie, +urg%ezia +ucure,tean a
$remii cu preten(ii de educa(ie, cultur, +un gust si totodat dorin(a a$arului de a nu
c%eltui, de a pstra +anii prin aspectul ei deplora+il, total neingri>it.
Ma>oritatea celorlalte persona>e sunt prezentate cititorului in scena >ocului de ta+le si
cr(i.
Pascalopol este mo,ierul rafinat, adultul matur dezamgit si ne*mplinit familial.
=C
*lae 'ulea este +a+a a+solut fr cusur in ru o femeie matur, marginit, rea, acr si
lacom care nu poate iu+i dec&t propriile progenituri in numele acestei iu+iri ur&nd-o pe
Otilia si teroriz&ndu-si fratele.
;ata 2atrana Gurica,do$edeste de la inceput in$idie, rutate, preocuparea pentru
mriti,, orice t&nr fiind un posi+il so(.
Si$ion 'ulea este, din prima scen, +izar prin aspect si preocupri,anticip&ndu-se +oala
psi%ic si e$olu(ia spre ne+unie'
'iti 'ulea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su'
Stnic Raiu este ari$istul si demagogul, un avocat "r procese ce provine dintr-o
"amilie numeroas si ateapt s se cptuiasc prin orice mi#loace 4cstorie,furt5.-ste
un demagog pe tema paternitatii.
CARACTERIZARE OTILIA
8ersona> pricipal,eponim,atipic,rotund )orfana ) adolescenta-copilaroasa si feminina.
"umele 'Otilia Marculescu
?tatut familial 'fiica celei de-a doua sotii a lui Costac%e !iurgiu$eanu,orfana
?tatut social 'apartine +urg%eziei +ucurestene de la inceputul secolului al 66 lea
?tatut profesional 'studenta la conser$ator
Incadrare 3tipul coc%etei pe care il depaseste reprezentand eternul mister feminin
Concep(ia despre $iata si rolul femeii ' Aostul "emeii este sa placa,in a"ara de asta nu
poate "i "ericire !
+odalitati de caracterizare G2alzaciene
..a5Portret direct initial realizat din perspecti#a persona)ului $artor-re&lector ;eli!
2eli, privi spre captul scrii ca spre un cer desc/is si va!u in apropierea lui 6ermes cel
vopsit ca"eniu un cap prelung si tanar de "ata, incarcat cu $ucle,ca!and pana pe umeri.
@etaliile $estimentare surprind eleganta, atractia pentru frumos, lux, fri$olitatea ,iar
detaliul de comportament exprim sinceritatea, naturale(ea.
?e completeaza datele portretului ini(ial cu amnunte de $&rst, fine(e a
trsturilor,gra(ie,fragilitate, amestec de copilarie si feminitate,de tinerete si maturitate
care *i dau farmecul enigmatic..
+5 Portret direct &inal in epilo* din aceeasi perspecti$a a a lui :elix acum matur
surprinde o imagine sc%im+at, fr nicio urm de mister, Otilia transform&ndu- se intr-o
femeie +anal, u,or $ulgar.:otografia femeii *i prile>uie,te lui :elix un moment de
medita(ie asupra timpului si nostalgia fa( de trecut.
B,utocaracterizare
&unt "oarte capricioasa,vreau sa "iu li$era.
3u am un temperament ne"ericit =ma plictisesc repede, su"ar cand sunt contrariata.
Constat, vai, ca sunt mediocra,neinsemnata pe langa tine;2eli,50ointa ta imi inspira
respect.
Otilia isi recunoa,te defectele,este lucid si mrturise,te ne$oia de a fi prote>at.
C.Descrierea ca$erei 3aceea,i perspecti$ a lui :elix '
@escrierea anticipeaza te%nica oglinzilor-reflectarea poliedric prin cele C oglinzi ,
accentueaza complexitatea si tinere(ea persona>ului prin te%nica detaliului
semnificati$'Otilia este coc%et, fri$ol, capricioas, spontan,ner+datoare,
sc%im+toare, impulsi$,dar si o fat inteligent si plin de fine(e care c&nt la
pian,cite,te in francez ,i german.
=0
+odaliti $oderne de caracterizare :-relati#izeaz i$a*inea &etei, creeaz eni*$a,
$isterul ce o incon)oar '
..(o$porta$entis$ul denot spiritul a$enturos si ludic,$i$acitatea, spontaneitatea,
amestecul derutant de copilrie ,i maturitate, caracterul protector, feminitatea, orgoliul
tineretii ,i al frumuse(ii, generozitatea, demnitatea, suferinta condi(iei incerte.
B,Pluriperspecti#is$ul-anticipat de oglinzi,contri+uie la realizarea complexitatii
portretului care nu se poate incadra in tipicitate.Otilia este $azuta diferit de cei din >ur '
;eli!- o $ede ca pe o fiin( superioar, fina,delicat, inteligent, fa( de care are
sentimente caste,dar care il deruteaz prin comportament si concep(ia asupra $ietii)
proiecteaz asupra Otiliei o i$a*ine ideal.
Pacalopol o cunoaste cel mai +ine, deoarece a $azut-o cresc&nd, a cunoscut-o pe mama
fetei si in(elege mediul in care s-a format si trieste fiind prieten cu Costac%e.-ste atras
de frumuse(ea, delicate(ea,spontaneitatea si aspectul rasat al Otiliei.
?pre deose+ire de :elix el in(elege faptul c fata este risipitoare,coc%et, dar in acela,i
timp modest si cuminte,neidealiz&nd-o ca t&nrul medicinist.
(ostache o iu+e,te sincer,o ascult in ceea ce pri$este comportamentul zilnic,dar nu e un
printe ade$rat deoarece nu *i poate oferi spri>in sau protectie,ls&nd aceasta in gri>a lui
8ascalopol.
Stanica este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor $alori )pentru el Otilia este
desteapt,o fat care ,tie s se descurce in $ia(
*lae care are sentimente de ura, tem&ndu-se ca fratele ei ii $a da a$erea o consider o
destr$lat, o !natic o u,uratic al crei rost este s triasc discret cu $ieii de
"amilie ca 9iti, refuz&ndu-i Otiliei o existen( demn, moral sau reu,ita social.
urica are aceea,i atitudine,accentuat doar de sentimentul in$idiei.
(o$entariul unei scene '
8rima scen de grup a cr(ii sta+ile,te tipologiile si rela(iile dintre persona>e. :elix este
introdus in uni$ersul casei din strada ntim ,i o+ser$ rela(iile Otiliei cu celelalte
persona>e 'Costac%e o soar+e umilit din oc/i,8ascalopol o trateaza cu afec(iune si isi
dore,te gesturile prin care ea ii do$edeste atentia si interesul, glae si urica sunt iritate,
du,mnoase.8e tot parcursul primei scene, fata oscileaza intre :elix si 8ascalopol
acord&ndu-le pe r&nd aten(ia ei si $eg%ind ca niciunul s nu se simt trdat sau
gelos.titudinea se $a pstra p&n la sf&r,it, inc%eindu-se cu prsirea t&narului si
cstoria cu mo,ierul.
Relatia .tilia G;eli!
Otilia si Costac%e sunt singurele rude ale t&nrului $enit de la Iasi-fotografia pe care
Otilia i-o arat ii do$ede,te c se cunosc din copilarie .:elix este atras puternic de fata,se
indragosteste de ea,ii scrie o scrisoare de dragoste si asteapta apoi nelinistit,tensionat
rspunsul .Otilia consider copilresc comportamentul lui, este mai pu(in $istoare in
ceea ce pri$e,te dragostea .
:elix, mereu nesigur de sentimentele fetei,gelos pe 8ascalopol *i cere la un moment dat
Otiliei sa nu-l mai primeasc,fapt realizat de ea fr entuziasm .Otilia il consider pe
t&nr inca un copil,il trateaza matern,fratern sau prietenesc cauz&nd uneori supararea lui '
:elix o $rea alturi ca so(ie in drumul lui spre succes in timp ce Otilia este intrigat si
c%iar deran>at de faptul c mos Costac%e $rea s-i construiasc o cas, ea $is&nd la $iitor
ca la un sir nepre$zut de a$enturi '
=;
Tl iu+este pe :elix,dar isi d seama c sunt foarte diferiti, c au alte idealuri si a,teptri
-a c%iar are un sentiment de spaim fa( de am+i(ia si $oin(a t&nrului '
@upa moartea lui Costac%e,Otilia, ii demonstreaza lui :elix faptul ca o casatorie la acel
moment nu este posi+ila si ca nici nu si-o doreste, considerand casatoria ceva pedant si
parali!ant opus tineretii si $ietii +oeme la care $iseaza. Tn final *l alege pe 8ascalopol ,i
nu *l mai $ede niciodat pe :elix.
(.+-/'RI0
(onte!t este al B lea roman al autorului si apare in .=C/, in plin epoc a romanului
modern, proustian.
Incadrare 3roman realist, doric de factur +alzacian, dar dep,e,te +alzacianismul.
..al!acianismul romanului clinescian nu este numai polemic;contradictoriu5,ci si, prin
e,celen,critic ;" Manolescu5
%iziunea despre lu$e este cea a romancierului realist care manifest preferin(a pt
romanul de factur +alzacian, consider&ndu-l mai adec$at gradului de dez$oltare a
culturii si societ(ii romanesti dec&t romanul modern) scriitorul i,i exprim si inclina(ia
spre rigoarea clasic, in plina perioad a modernismului.8e de alt parte, tipul su de
sensi+ilitate artistic este orientat spre poziti$ism ,i realism.
-le$ente 2alzaciene:
..'e$a principal a romanului' imaginea #ucurestiului la inceputul secolului al 66
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic +alzacian pentru
reconstituirea unei epoci' strada anticipeaz portretul persona>elor, mediul-+urg%ez,
preten(iile, lipsa educa(iei solide, goana dup +ani.
.par mai multe medii sociale si ocupa(ionale' studen(esc, al rentierilor, ofi(erilor,
afaceri,tilor, coc%etelor.Mediul citadin, specific modernismului si promo$at de
-.7o$inescu, este dominat de c&te$a pro+leme' a$erea, matrimoniul ca mi>loc de
ascensiune sau de $alidare social si im+og(ire, reu,ita profesional.Imaginea $eridic
specific realismului este completat de scene care definesc persona>ele si epoca '>ocul de
ta+le si cr(i,plim+rile cu trsura, clatoriile la 8aris, preocuprile culturale' lecturi,
muzic.4ex.descrierea camerei Otiliei.5
B.9ema luptei pentru mo,tenire sus(ine ideea +alzacian a +anului ca $aloare suprem' el
este zeul cruia i se inc%in to(i.@in acest punct de $edere ac(iunea are in centru a$erea
lui Costac%e !iurgiu$eanu) aceasta a$ere se cu$ine Otiliei, dar este $&nat de familia
9ulea condus de glae si de ?tnic Ra(iu.9ransformat in +ani, ea este furat de
?tnic, cel care pro$oac astfel moartea +tr&nului.
C.9ema paternit(ii se asociaz cu moti$ul orfanului reprezentat de Otilia, :elix si
?tnic. 9itlul ini(ial al romanului, dat de Clinescu ' Prinii .tiliei sus(inea aceast
tem.Criticul literar O.Cro%mlniceanu analizeaz rela(ia parental din carte si consider
ca posi+ili prin(i ai Otiliei, care ii gu$erneaza destinul, pe Costac%e, 8ascalopol, glae.
Costac%e o iu+este,dar nu-i reglementeaz situa(ia' am&n *nfierea,apoi renun( la ea,
am&n gestul de a-i face fetei un depozit +ancar, i,i m&ng&ie con,tiin(a cu planuri
fantasmagorice-construirea casei pentru care adun materiale de la demolri.$ari(ia,
teama de glae,de gura lumii 4scrisoarea anonim scris de ?tnic5 *l fac s fug de
responsa+ilit(ile paterne, dar s conduc din um+r, in$oluntar, destinul fetei.
=<
8ascalopol o iu+este, ii satisface toate capriciile, o a>ut in orice *mpre>urare, o
prote>eaz, dar tre+uie s-i de$in so( ca s3,i poat exercita sentimentele paterne) el
insu,i nu poate discerne *ntre ce este patern si ce este $iril in sentimentele pentru Otilia.
glae este ma,tera4$itrega5, o femeie rapace4lacom,%rprea(5, rea, autoritar care o
ur,te pe fat, deoarece este ri$al la mosenirea pe care o consider de drept a ei ca rud
de s&nge si pt c este opusul urici.
0, Incadrarea e!act in ti$p si spatiu 3sus(ine de la *nceput tema romanului.Incipitul
fixeaz exact cronotopul, do$ada preocuprii pentru $eridicitate specific literaturii
+azate pe principiul mimesis-ului.Nintr-o sear de la inceputul lui iulieLMNM, cu puin
+nainte de orele LN, un tnr de vreo optspre!ece ani, +m$rcat in uni"orm de licean,
intra in strada Antim, venind dinspre strada &"inii Apostoli
;.Incipitul cuprinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scen de grup in care
apar aproape toate persona>ele) descrierea ar%itecturii se realizeaza prin te%nica
detaliilor' pentru #alzac o cas este un document care, studiat atent, determin
posi+ilitatea de a reconstitui intreaga societate) imaginea strzii cu cldiri construite intr-
un amestec inestetic de stiluri realizeaz legtura persona>elor cu mediul in care triesc)
lumea inf(i,at este +urg%ezia +ucure,tean cu pretentii de educa(ie. cultur, rafinament,
dar mrginit, mesc%in lipsit de gust, lacom de +ani si a$ere.r%itectura anticipeaz
caracterele' casa lui Costac%e3a$aritia, casa lui 8ascalopol-finetea,eleganta, rafinamentul,
camera Otiliei-complexitatea, spontaneitatea ei.stfel, descrierea ar%itectural si a
interioarelor reprezinta o modalitate de caracterizare.
<...:ormula narati$ este +alzacian prin incipit, structura descrierilor, persona>e
tipologice, o+ser$a(ia atent,te%nica detaliului semnificati$, rela(ia cauz3efect,
perspecti$a narati$ dindrt a naratorului omniscient,omniprezent, u+icuu, o+iecti$ ce
relateaz la persoana a C a, cronologic, cunoa,te dinainte destinele persona>elor si
rezol$area conflictelor, at&t interioare c&t si exterioare..:inalul este inc%is-se rezol$
destinele tuturor persona>elor, naratorul fiind un ade$rat demiurg, regizor uni$ersal.
D,, Structura circular, si$etric a incipitului si &inalului este realizat prin imaginea lui
:elix ?ima pe strada ntim .-l este primul si ultimul persona> ce apare si rm&ne in oc%ii
si memoria cititorului.Maturizarea lui constituie unul dintre planurile romanului si
confer textului caracter de +ildungsroman) :elix si Otilia sunt inocen(ii cr(ii care asist
la spectacolul luptei pentru motenirea a$erii.@e asemenea replica lui Costac%e din incipit
nu-nu st nimeni aici, nu cunosceste reluat *n final usor modificat accentu&ndu-se
senza(ia de gol'aici nu st nimeni
/.8esona>ele ce se inscriu in tipologii,nu se sc%im+ si sunt caracterizate de la exterior
spre interior' mediu social,detalii ar%itecturale, portret fizic 3fizionomie,$estimenta(ie,
psi%ologie.
-le$entele $oderne sunt cele care asigur dep,irea +alzacianismului .
..7a ni$elul perspecti$ei narati$e se remarc limitarea omniscien(ei prin prezen(a
persona>ului reflector-:elix ?ima si prin oc/iul estetului 'naratorul este un specialist care
comenteaz $ia(a, o ordoneaz in func(ie de gustul su.
B 7a ni$elul structurii se remarc prezen(a epilogului in care persona>ele sunt surprinse
dup mai mul(i ani, aproximati$ .1, fr alte detalii din existen(a desf,urat intre
plecarea Otiliei si int&lnirea lui :elix cu 8ascalopol in tren.Circularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilogul, nu cu deznodm&ntul.
=D
C.Comicul, un alt aspect ce deose+e,te textul lui Clinescu de cel clasic realist-+alzacian,
rezid in tipologia redus la esen(, aproape mecanic, excesul de caricatur, exi+area
interiorit(ii si dez$luirea moti$a(iilor, teme si moti$e caracteristice comediei clasice'
a$ari(ia ie,it din comun, ca si rutatea glaei, inter$en(iile lui ?tnic, un incurc lume
care isi exteriorizeaz intentiile si construie,te intrigi.!rotescul descrierilor ar%itecturale
si portretistice.4ex-$estimentatia lui Costac%e5 reprezint si el o surs a comicului.
0.Relati$izarea imaginii persona>ului Otilia Mrculescu prin te%nica reflectrii poliedrice
4pluriperspecti$ism5 si comportamentism.
;.8reocuparea pentru patologie,cazul lui ?imion si al copiilor lui-9iti, urica este unul
din aspectele ce reflect influen(a naturalist.
<.@ialogul surzilor-noncomunicarea din scena supra$eg%erii lui Mos Costac%e dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fragmentului din replicile persona>elor este apana>ul
modernit(ii.
D.utomatismul ce aseamn persona>ele lui Calinescu cu cele ale lui Caragiale4nu au
moralitate, nu e$olueaz, nu au con(inut sufletesc,ci triesc doar la ni$elul lim+a>ului5
este un alt tri+ut adus modernismului.
-le$ente ro$antice se recunosc at&t in ceea ce pri$e,te tema si su+iectul' dragostea
dintre :elix si Otilia, c&t si la ni$elul construc(iei persona>elor pe +aza antitezei'
:elix-9iti, Otilia-urica precum si la ni$elul modurilor de expunere in fragmrentul
descrierii #rganului ce impresioneaz prin grandoare.
Deneza
Mrturisirile autorului'
Otilia are ca model o fat cunoscut in copilariei care l-a impresionat precum si o scen
care i-a rmas in minte.In Eurnal -.=CD Clinescu scrie '
A murit 4inca, una dintre mtuile din =Casa cu molii>.Dup moartea ei, "ratele, .ic
&imion, a invadat casa cu numeroii lui copii, gsind $anii si lund lacom din ei.&i cnd
a murit 4ac/e, muierile s-au inc/is in cas si au cutat $ani.
'itlul
Con(ine numele eroinei ea de$enind astfel persona> eponim. -ste dat de editor pentru
atragerea pu+licului cititor, fiind alctuit din dou su+stanti$e ce sugereaz misterul
feminit(ii si al tinere(ii exu+erante .In aceast enigm a fetei cred :elix si 8ascalopol, asa
cum demonstreaz intreg romanul si cum apare explicit in epilogul su.
8ascalopol' A "ost o "at delicioas,dar ciudat. entru mine e o enigm.
:elix')u numai 8tilia era o enigm, ci si destinul insui. Calinescu explic in mod
psi%ologic titlul si rela(ia persona>elor' )u 8tilia are vreo enigm, ci 2eli, crede
aceasta.entru orice tnr de dou!eci de ani, enigmatic va "i pe veci "ata care il va
respinge, dndu-i totui dove!i de a"eciune.
(raionalitatea 8tiliei supr mintea clar, "inalist a lui 2eli,.
Perspecti#a narati#a 'dindrt a naratorului omniscient,omnipresent u+icuu, o+iecti$ ce
relateaza la persoana a C a,cronologic, cunoa,te dinainte destinele persona>elor si
rezol$area conflictelor.
(on&licte romanul con(ine at&t conflicte exterioare generate in primul r&nd de mo,tenire
cat si conflicte interioare, frm&ntarile lui :elix.
Persona)ele
;eli! Si$a 3este am+i(iosul, dar si t&nrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
8ortretul fizic ini(ial anticipeaz tipologia si trsturile caracteriale prin fizionomia
=/
#uvenil, fa(a aproape "eminin, nasul cu tietur elinic ce exprim $oint si
determinare.Vestimenta(ia accentueaz tinere(ea'
*ni"orma neagr ii era strns $ine pe talie, ca un vemnt militar, iar gulerul tare si
apca um"lat ii ddeau un aer $r$tesc si elegant.
?osirea lui :elix este si pretextul descrierii #ucurestiului de inceput de secol 66.-ste
persona>ul $enit din exterior si se remarc de la inceput prin fine(e, inteligen(,
sensi+ilitate, $oluntarism.-ste si $a fi un om ra(ional cu idealuri clare si drum de>a sta+ilit
in $ia(' carier de excep(ie in medicin, implinire in dragoste alturi de Otilia.9inere(ea
sugereaz lipsa experien(ei si dorin(a de cunoa,tere, in timp ce uniforma ii surprinde de
la inceput statutul social' t&nr a+sol$ent de liceu.
(ostache Diur*iu#eanu este a$arul) el intr in categoria maniacilor,iar caracterul este
anticipat de imaginea casei4primul mi>loc d ecaracterizare5 si apoi de portretul fizic'
Casa avea un singur cat,ae!at pe un scund parter-soclu, ale crui geamuri ptrate,
acoperite cu /rtie translucid, imitau un vitraliu de catedral. artea de sus privea spre
strad,cu patru "erestre de o inlime a$surd, "ormnd in vr"ul lor cte o ro!et gotic,
dei deasupra lor !idria scotea tot attea mici "rontoane clasice,spri#inite pe cte dou
console ;cornia care spri#inea un $alcon5.-a "aad, acoperiul cdea cu o streain
lat, re!emndu-se pe console desprite de casetoane, totul in cel mai antic stil, dar
console, "rontoane si casetoane erau vopsite cu un ulei ca"eniu. Kidria era crpata si
scoro#it in "oarte multe locuri, si din crpaurile dintre "aada casei si trotuar ieeau
indr!ne $uruienile.
8ortretul fizic'
*n omule su$ire si puin incovoiat.Capul ii era atins de o calviie;c/elie5 total si "aa
prea aproape spn si,din cau!a aceasta, ptrat..u!ele ii erau intoarse in a"ar si
gal$ene de prea mult "umat, acoperind numai doi dini vi!i$ili ca nite ac/ii de os.8mul,
a crui vrst, desigur inaintat rmnea totusi incert, !m$ea cu cei doi dini,clipind
rar si moale, intocmai ca $u"niele suprate de o lumina $rusc, privind intre$tor si
vdit contrariat;surprins neplacut5.@etaliile fizionomice surprind +tr&netea generatoare
de manii, grotescul ,prin gesturi necontrolate-ticuri ce anticipeaz comportamentul ciudat
al a$arului care se teme de intru,i 3poten(iali atentatori la a$erea sa si care nu $rea s
supere pe nimeni.Casa lsat in paragin e$iden(iaz apartenen(a lui Costac%e la clasa
mi>locie, +urg%ezia +ucure,tean a $remii cu preten(ii de educa(ie, cultur, +un gust si
totodat dorin(a a$arului de a nu c%eltui, de a pstra +anii.
Ma>oritatea celorlalte persona>e sunt prezentate cititorului in scena >ocului de ta+le si
cr(i.
Pascalopol este mo,ierul rafinat, adultul matur dezamgit si ne*mplinit
familial.8ortretul fizic realizat prin aceea,i te%nic a detaliului semnificati$ surprinde
$&rsta4 vreo cinci!eci de ani5, rafinamentul $estimenta(iei de +un calitate, finetea
parfumului si elegan(a, do$ezi ale situa(iei financiare f +une, prosperit(ii demonstrate si
de lanul greu de aur cu $reloc de la $est.
.".Manolescu in (rca lui *oe il consider pe 8ascalopol mo,ierul epicureu 4inclinat spre
plceri,lini,te si e$itarea suferin(ei5 si filosoful pragmatic ce alturi de :elix are o
concep(ie moral a $ie(ii, celelalte persona>e intr&nd in sfera instinctualului.
*lae 'ulea este +a+a a+solut fr cusur in ru o femeie matur, marginit, rea, acr si
lacom care nu poate iu+i dec&t propriile progenituri in numele acestei iu+iri ur&nd-o pe
Otilia si teroriz&ndu-si fratele.Vestimenta(ia, coafura #apone! pretentioas si cesuleul
==
de aur o incadreaz in +urg%ezia +ucure,tean , iar trsturile fizionomice denot
rutatea aproape patologic prin paloare' "aa ii era gl$icioas, prin o$ra#ii $r!dai de
cute si mai ales prin nasul incovoiat si $u!ele su$iri,acre.
8ersona>ul este ilustrati$ pentru umanitatea redus la esen(a de natur clasic 4umanitatea
canonic5 spre care i,i manifest atrac(ia Clinescu.
;ata 2atrana Gurica,do$edeste de la inceput in$idie, rutate, preocuparea pentru
mriti,, orice t&nr fiind un posi+il so(.-a are o $&rst dincolo de prima tinere(e o "at
cam de trei!eci de ani, o "a prelung, s"rind intr-o $r$ie ca un ac si o pri$ire avid
de curio!itate fixat asupra lui :elix.
Si$ion 'ulea este, din prima scen, +izar prin aspect si preocupri,anticip&ndu-se +oala
psi%ic si e$olu(ia spre ne+unie'
*n $r$at in vrsta,cu papuci ver!i in picioare si cu o $ro$oad pe umeri mica minile
asupra mesei, intind atent.Avea musti pleotite si un mic smoc de $ar$.(ndividul
ridic asupra lui 2eli, nite oc/i gro!av de splcii si-i ls apoi asupra msuei, "r
s scoat o vor$.
'iti 'ulea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su'
8 uoar musta si $r$ia despicat in dou,in care cteva tuleie mai lungi sc/iau
$ar$ionul lui &imion, ii ddeau un are matur si care "cea din uni"orma colar un
adevrat vemnt militar. 3ra un tnt $land si cu in"isare modest
Stnic Raiu este ari$istul si demagogul, un avocat "r procese ce provine dintr-o
"amilie numeroas si ateapt s se cptuiasc prin orice mi#loace 4cstorie,furt5.-ste
un demagog pe tema paternitatii .8ortretul fizic ini(ial, care il introduce in scen ca pe
toate persona>ele anticipeaz caraterul' este un om dornic de cptuial, puternic, la
mod, glasul sonor si gesticula(ia exprim&nd apartenen(a la tipologia demagogului si
%istrionismul.
?tnic era rou la "a "r sa "ie propriu-!is gras, de o sntate agresiv, contrastnd
cu prul lui mare si negru, "oarte cre si cu mustaa in c/ip de musc.*n guler tare si
inalt inea o cravata in"oiat ca o lavalier;cravata innodat ca o "und5.0enise
im$rcat intr-un costum de soie-ecrue desc/is si 2eli, "usese i!$it de la inceput de l
rgimea /ainei si de ridicula dimensiune a canotierei de paie,care a$ia ii cuprindea
prul.&tnic vor$ea sonor,rotund cu cu gest artistic si declamator.
(R('-RIIR- .'I"I
8ersona> pricipal,eponim,atipic,rotund) adolescenta-copilaroas si feminin.
"umele 'Otilia Marculescu
?tatut familial 'fiica celei de-a doua so(ii a lui Costac%e !iurgiu$eanu,orfan
?tatut social 'apartine +urg%eziei +ucure,tene de la inceputul secolului al 66 lea
?tatut profesional 'student la conser$ator
Incadrare 3tipul coc%etei pe care il depa,e,te reprezent&nd eternul mister feminin
Conceptie despre $ia( si rolul femeii '
entru o "at,reuita in via nu e o c/estiune de studiu si de energie.CDAostul "emeii
este s plac,in a"ara de asta nu poate "i "ericire !CD)u stiu cui tre$uie s plac,stiu
ins c o "emeie ignorat de $r$at e un monstru.rivete la $iata Aurica.&ingura
noastr "orm de inteligen,mai mult de instinct, e s nu pierdem cei civa ani de
e,isten, vreo !ece ani cel mult .Ct cre!i c mai am de trit, in inelesul adevrat al
cuvntului %Cinci, sase ani %e urm, am s capt cearcne la oc/i,!$rcituri pe o$ra!,
.11
o sa devin agitat ca Aurica,imposi$il.Cnd ai venit tu eram o "etita,si,acum,dup att
de scurt timp, sunt $trn.CD&uccesul nostru in via e o c/estiune de vite!.
Conceptia este tri+utara epocii si mediului din care pro$ine fata- femeia isi implineste
destinul in functie de sexul ad$ers-+ar+atii sunt cei care sta+ilesc soarta si fericirea sau
nefericirea femeii care exista doar pt a placea-de aceea timpul de implinire al femeiii este
f. scurt si in afara lui ea pare a nu exista ca personalitate,ci doar ca manifestare a
frustrrilor pro$ocate de lupta cu timpul si singuratatea.Conceptia, determinata pro+a+il
de situatia de orfana, de dorin(a de protectie,dar si de putere pri$este femeia doar in
aspectul exterior-tinerete, frumusete, gratie.Otilia se pri$e,te ea ins,i ca pe un o+iect
frumos si de aceea se teme de +tr&ne(e,fiind con,tient c doar cati$a ani de(ine for(a
seductiei exercitat asupra +r+a(ilor.
+odaliti de caracterizare G2alzaciene
..a5Portret direct initial realizat din perspecti#a persona)ului $artor-re&lector ;eli!
2eli, privi spre captul scrii ca spre un cer desc/is si v!u in apropierea lui 6ermes cel
vopsit ca"eniu un cap prelung si tnr de "at, incrcat cu $ucle,c!nd pn pe umeri.
-ste prima imagine a fetei pus in opozitie cu detaliul de interior ce exprim ur&tul,
Fitsc%-ul )portretul surprinde tinere(ea, fiind completat ulterior prin te%nica amnuntului
semnificati$)de asemenea este e$iden(iat atitudinea lui :elix 3de prote>at, supus 4fata
este mult mai spectaculoas si matur la aceea,i $&rst5prin pozi(ia superioar a
fetei,captul scrii si compara(ia direc(iei pri$irii cu un cer desc%is .
2ata su$tiratic,im$rcat intr-o roc/ie "oarte larga pe poale,dar stransa tare la mi#loc
si cu o coleret de dantel pe umeri,ii intinse cu "ranc/ee un $rat gol si delicat.
@etaliile $estimentare surprind elegan(a, atrac(ia pentru frumos, lux, fri$olitatea c%iar si
un detaliu de comportament ce exprim sinceritatea, naturale(ea.
2ata prea s ai$ optspre!ece-nouspre!ece ani .2ata mslinie,cu nasul mic si oc/ii
"oarte al$atri arta si mai copilaroas intre multele $ucle si gulerul de dantel.(ns in
trupul su$iratic, cu oase delicate de ogar,de un stil per"ect,"r acea sl$iciune supt si
ptat a Aureliei,era o mare li$ertate de micari,o stpnire desvrit de "emeie.
?e completeaz astfel datele portretului direct cu amnunte de $&rst, fine(e a trsturilor,
gra(ie, fragilitate, amestec de copilrie si feminitate,de tinere(e si maturitate care dau
farmecul enigmatic ce ii atrage pe +r+a(ii din >ur.:izionomia in rela(ie cu $estimenta(ia
accentueaza aerul copilros si sugereaz $ulnera+ilitatea fetei.?e realizeaza si opozitia cu
urica ' suple(e-sl+iciune +oln$icioas, aspect rasat-aspect comun.
+5 Portret direct &inal in epilo* din aceea,i perspecti$ a a lui :elix acum matur
Dup cteva vor$e $anale moierul scoase din $u!unar o "otogra"ie care in"ia o
doamn "oarte picant, gen actri intreinut, CD&periat 2eli, se mai uita o
data.2emeia era "rumoas, cu linii "ine, dar nu era 8tilia,nu era "ata ne$unatic .*n aer
de platitudine "eminin stingea totul. Avusese dreptate "ata = Onoi nu trim dect cinci-
ase ani ! O
Imaginea este total sc%im+at. 7a maturitate Otilia nu mai pastreaza enigma feminit(ii
incipiente, de$ine un om +anal-o doamn ".picant- c%iar dominat de platitudine at&t din
pricina timpului care trece inexora+il-noi nu trim dect cinci-sase ani c&t si din cauza
sc%im+rii perspecti$ei lui :elix care nu mai este t&nrul nai$, are experien( de $ia( si
poart in suflet imaginea din tinere(e a fetei cu care compar fotografia 2eli, se inc/ise
in $iroul lui si scoase vec/ea "otogra"ie pe care i-o dduse 8tilia.Ce deose$ire !*nde era
.1.
8tilia de altdata %)u numai 8tilia era o enigm,ci si destinul insusi.?tilul indirect li+er
transpune gandurile, dilemele, caracterul reflexi$ al persona>ului
B,utocaracterizare
&unt "oarte capricioas,vreau s "iu li$er.
3u am un temperament ne"ericit=m plictisesc repede, su"r cnd sunt contrariat.
Constat, vai, c sunt mediocr,neinsemnat pe lnga tine;2eli,50oina ta imi inspir
respect.n acum, rdeam de oamenii prea serioi, imi plceau $r$aii c%ic.)ici nu
stiu cine e prim-ministru,att de puin m interesea! lumea i!$utit.)oi, "etele, 2eli,,
suntem mediocre, iremedia$il mediocre, si singurul meu merit este acela c imi dau
seama de asta.
8rict de independent a "i,ca "at, simt nevoia unei ocrotiri.)u m pricep la nimic,
papa nu mi-a dat nicio e,perien CDamndoi avem nevoie de un prieten mai in vrsta,
cum e ascalopol.
Otilia isi recunoaste defectele,este lucid si mrturise,te ne$oia de a fi prote>at, dar
scoate in e$iden( si deose+irile dintre cei doi tineri, anticipand alegerea lui 8ascalopol ca
sot, precum si sentimentul c este nepotri$ita pentru :elix.
C.Descrierea ca$erei 3aceea,i perspecti$ a lui :elix '
(n apropierea "erestrei se a"la o mas de toalet cu trei oglin!i mo$ile si cu multe
sertare.(n "aa ei se vedea un ta$uret rotativ de pian.&ertarele de la toalet si de la
dulapul de /aine erau trase a"ar in "elurite grade,si-n ele se vedeau,ca niste intestine
colorate,g/emuri de panglici,cmi de mtase mototolite, $atiste cu $roderie si tot
soiul de nimicuri de "at.Cutii cu pudrroc/ii,plrii !ceau mai peste tot,amestecate
cu note mu!icale pentru piano"orte.
e un "otoliu se gsea un morman de cri,cele mai multe nemeti,dar si romane
"ranu!esti
@escrierea anticipeaza te%nica oglinzilor-reflectarea poliedric prin cele C oglinzi ,
accentueaz complexitatea si tineretea persona>ului prin te%nica detaliului
semnificati$'Otilia este coc%et, fri$ol, capricioas, spontan, ner+dtoare,
sc%im+toare, impulsi$4m plictisesc repede-sertarele trase in a"ara in di"erite grade 5
dar care are educa(ie si plcerea lecturii, o fata inteligent si plin de fine(e care c&nt la
pian,do$edind c are sensi+ilitate si aptitudini artistice.
+odalitile $oderne de caracterizare :-relati#izeaz i$a*inea &etei, creeaz
eni*$a, $isterul ce o incon)oar .
..(o$porta$entis$ul 4gesturi materne fa( de :elix si momente c&nd se copilre,te,
fuga pe scri si in grdina, c&ntatul pasional la pian, descoperirea lumii rurale la mosia lui
8ascalopol, gesturile fa( de cei doi +r+a(i4:elix si 8ascalopol5,iritarea manifestat gestic
si $er+al fa( de 9iti, druirea pianului urici5 denota spiritul a$enturos si ludic,
$i$acitatea, spontaneitatea, amestecul derutant de copilrie si maturitate, caracterul
protector, feminitatea, orgoliul tinere(ii si frumuse(ii, generozitatea, demnitatea,suferin(a
condi(iei incerte.
B,Pluriperspecti#is$ul contri+uie la realizarea complexit(ii portretului care nu se
poate incadra in tipicitate.Otilia este $zut diferit de cei din >ur '
;eli! o $ede ca pe o fiin( superioar, fin, delicat, inteligent fa( de care are
sentimente caste-le doreste caste-,dar care il deruteaz prin comportament si conceptie
asupra $ietii. "esigur, prefer s stea cu lucrurile fetei si s $iseze la ea) o $rea de so(ie ca
prta, la cariera lui) atitudinea poate fi explicat prin condi(ia de orfan a persona>ului,
.1B
prin felul in care a fost crescut, un mediu rece, fr dragoste matern sau prezen(e
feminine) el proiecteaz asupra Otiliei o i$a*ine ideal, nu o cunoa,te cu ade$rat si
momentul de certitudine si fericire-implinire este urmat de dezamgirea crunt a faptului
ca este prsit) singura explicatie este scrisoarea trimis de Otilia de la 8aris '
Cine a "ost in stare de atta stpnire e capa$il s +nving si o dragoste nepotrivit
pentru marele lui viitor.
8rerile,sentimentele reies din g&ndurile persona>ului' monolog interior in stil direct si
indirect li+er, >urnal, replici '
4re$uie s stime! totdeauna pe 8tilia si s am incredere in ea.
8tilia e o "at admira$il, o "at superioar CDpe care n-o inteleg
8 in"ia nu mai puin "emeia lui ideal.4re$uia s cread in ea, iar dac "ata i-ar
de!mini mai tr!iu ilu!iile, era +ndatorat s-i cultive imaginea in gol, ca o simpl
posi$ilitate a e,istentei.
Pacalopol o cunoa,te cel mai +ine, deoarece a $zut-o cresc&nd, a cunoscut-o pe mama
ei si intelege mediul in care s-a format si trie,te, fiind prieten cu Costac%e.-ste atras de
frumuse(ea, delicatetea, spontaneitatea si aspectul rasat al Otiliei mai ales c este un
+r+at singur ne*mplinit matrimonial si patern, *i accept, in(elege sl+iciunea pentru lux
si faptul c are ne$oie de ocrotirea pe care el i-o poate oferi, mai ales ca nu ii cere nimic
in sc%im+4spre deose+ire de posesi$itatea lui :elix5
Domnioara 8tilia e o "at rarCD3 un temperament de artist, care simte nevoia
lu,ului, a sc/im$rii .A o inc/ide acum intr-o cstorie inseamn s-i de"orme!i
caracterul, s-i stingi avntul, graia.
Mo,ierul este un admirator loial si lucid care $rea s lupte pentru ea cu mi>loacele de
care dispune ,tiind c :elix ii este ri$al.
(ostache o iu+e,te sincer, o consider fiica lui, o ascult in ceea ce pri$este
comportamentul zilnic, are incredere in ea, dar nu poate s ii asigure $iitorul, nu are o
atitudine protectoare, ci este el *nsu,i prote>at de Otilia ca *n momentul c&nd este
*nspim&ntat de scrisoarea anonim trimis de ?tnic..:ata cunoa,te sl+iciunile tatlui
adopti$4 papa e cam avar5 si refuz infierea 4spre u,urarea lui Costac%e5'
-2etia mea-!ise el-8tilica mea,tu tii ca numai pe tine te am .4ie ii las tot.Ai s "ii ca o
prines.&tiam eu c tu inelegi toate.&ituaia mea e grea, "oarte grea.Aglae imi $ate
capul mereu, dar eu nu m uit la ce spune ea. & "im cu tact, cu "oarte mult tact !)u-i
aa %Ce-i tre$uie ie alt nume %)u eti tu 8tilica mea scump, nu-i las eu ie tot ce am %
Stnic este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor $alori )pentru el Otilia este
desteapta "at care ,tie s se descurce in $ia( prin faptul c are puterea de a seduce
+r+a(ii) nu int&mpltor mai in glum mai in serios ii propune cstoria 4 apoi se insoara
cu !eorgeta care, c%iar dac nu are finetea, sensi+ilitatea, inteligen(a si rafinamentul
Otiliei, este o coc%et de succes ce are importante rela(ii care il pot propulsa pe scara
social.5
*lae care are sentimente de ur, tem&ndu-se c fratele ei ii $a da a$erea, o consider o
destr$lat, o !natic, o u,uratic al crei rost este s triasc discret cu $ieii de
"amilie ca 9iti, refuz&ndu-i Otiliei o existen( demn, moral sau macar reusit social.
$ersiunea ce o nutreste fa( de ea este sporit de *ncercarea de a o pune in $aloare pe
urica.In ceea ce o pri$e,te, rutatea glaei este a$solut,ea comport&ndu-se fr
scrupule, sim( moral sau polite(e, fr compasiune sau con,tiin(a faptului c Otilia este
foarte t&nr.
.1C
urica are aceea,i atitudine, accentuat doar de sentimentul in$idiei. Ii face plcere s o
umileasc, s ii aduc aminte de condi(ia de orfan, rsp&nde,te $or+e ur&te accentu&nd
fri$olitatea, li+ertina>ul de care $or+e,te si glae in speranta c adoratorii Otiliei i,i $or
indrepta aten(ia asupra ei. *n om distins ca ascalopol tre$uia s vad in s"rit ca nu e
nimic interesant intr-o de!mat ca 8tilia.
@up moartea lui Costac%e $rea c%iar pianul fetei, uimind-o p&n si pe mama ei) pe de
alt parte incearc s o imite pe Otilia pentru a se implini marital oferind un spectacol
ridicol.
(o$entariul unei scene '
8rima scen de grup a ca(ii sta+ile,te tipologiile si rela(iile dintre persona>e. :elix este
introdus in uni$ersul casei din strada ntim numai dup ce Otilia il recunoaste si il
prezinta societ(ii adunate la >ocul de ta+le si cr(i. :ata se comport firesc, natural, cu
maturitatea unei femei in opozitie cu :elix care se simte ne*ndemanatic, timid si nu are
usurinta ei de a se comporta in societate.#un o+se$ator, :elix remarc aten(ia pe care
Otilia o acord lui 8ascalopol, gesturile familiare si pline de drgl,enie precum si
atitudinea mo,ierului care are ne$oie de atentia ei ,i ii ofer un inel.8rin prisma lui :elix
sunt sta+ilite rela(iile cu fata ale celorlalte persona>e 'Costac%e o soar+e umilit din oc/i,
glae si urica sunt iritate de faptul ca mo,ierul ii ofer Otiliei inelul.7ipsit de simt
gospodresc, !pcit in ceea ce pri$este noul $enit, dar matern, Otilia ii ofer dou
pr>ituri si apoi il culc in camera ei.8e tot parcursul primei scene, ea oscileaz intre :elix
si 8ascalopol acord&ndu-le pe r&nd aten(ie si $eg%ind ca niciunul sa nu se simt trdat sau
gelos,desi :elix simte iz+ucnirea acestui sentiment c&nd fata trateaz cu familiaritate pe
8ascalopol.
Relatia .tilia G;eli!
Otilia si Costac%e sunt singurele rude ale t&nrului $enit de la Iasi si fotografia pe care
Otilia i-o arat ii do$ede,te c se cunosc din copilrie .:elix este atras puternic de fat,s e
indrgoste,te de ea, i,i mrturise,te sentimentele intr-o scrisoare si a,teapt apoi
nelini,tit, tensionat rspunsul .Otilia consider copilresc comportamentul lui, este mai
pu(in $istoare in ceea ce pri$e,te dragostea .
:elix este mereu nesigur de sentimentele Otiliei, gelos pe 8ascalopol, posesi$, nai$ .Otilia
il consider inc un copil, il trateaz matern, fratern sau prietenesc cauz&nd uneori
suprarea lui '
2eli,, eu a vrea s inelegi c eu in tine caut mai mult dect un #une "rumos si un
adorator, eu caut marele prieten, care s m stime!e cum nu m-a stimat nimeni si s-mi
ias in cale atunci cnd voi "i nevoit s plec in lume.Cci 2eli,,va veni o vreme cnd
voi "i singur, ingro!itor de singur.4e iu$esc i alt"el, 2eli,, voi "i pentru tine odat
alt"el, acum "ii pentru mine un "rate.
:elix o $rea alturi ca so(ie in drumul lui spre succes in timp ce Otilia este intrigat si
c%iar deran>at de faptul c mos Costac%e $rea s-i construiasc o cas, ea $is&nd la $iitor
ca la un ,ir nepre$zut de a$enturi '
utea s-o rapeasc un engle! s-o duc in (ndii, putea s-l roage pe ascalopol s-o duc
in Ausia, dar s se "i,e!e pe #umtate din grdina lui lui mos Costac/e ii era odios.
Otilia il iu+este pe :elix, dar isi d seama c sunt foarte diferi(i c%iar si in pri$in(a
aspira(iilor, concep(iei asupra $ie(ii. -a are un sentiment de spaima fa( de am+i(ia si
$oin(a tanarului '
.10
(l iu$ea intr-adevr pe tnr .4otusi, simea ca 2eli, nu era pentru ea.(l admira,ii purta
gri#a de sora, dar inuta indr#it a acestuia in via o in"ricoa.Desi tnr, 2eli, avea
priviri prea $r$teti .8tilia era o r!giat constient de viiul ei, care se simea $ine
cnd o prote#au oameni delicai ca ascalopol, care ii ddeau imposi$ilul "r s-i cear
nimic.
@upa moartea lui Costac%e,Otilia, ii demonstreaza lui :elix faptul ca o cstorie la acel
moment nu este posi+il si c nici nu ,i-o dore,te, consider&nd matrimoniul ceva pedant
si parali!ant opus tinere(ii si $ie(ii +oeme la care $iseaz. In timp ce :elix stie ce $rea, o
carier de succes,sa fie primul in domeniul su si s se cstoreasc cu fata, ea $iseaz la
un $iitor a$enturos si testeaz capacitatea +iatului de a trece peste suferin(a pro$ocat
de dragostea neimplinit in noaptea c&nd $ine la el in camer, fc&ndu-l pe :elix s ai+
certitudinea c este iu+it si apoi prsindu-l.
.pinia Consider c romanul lui Calinescu este o capodoper nu numai prin zugr$irea
atent a societ(ii rom&nesti a $remii, ci si prin latura comic, prin preluarea polemic a
metodei +alzaciene intr-o epoc in care aceasta este considerat de cei mai mul(i prozatori
perimat.
<"'D0", +,SD.%-/0
S(=I?@
(onte!t roman inter+elic,aprut in .=C1.
Incadrare:
ro$an realist, o+iecti$ prin perspecti$a narati$, neimplicarea naratorului, dimensiunea
monografic, incadrarea exact in spa(iu si timp, persona>e ce *ndeplinesc roluri
ro$an $itic,deoarece in structura cr(ii se pot o+ser$a elemente din c&te$a mituri
rom&nesti si uni$ersale' mioritic,Isis si Osiris, la+irintul,co+or&rea in Infern.Romanul
ilustreaz realismul mitic in care, dincolo de manifestrile $izi+ile ale realit(ii se
re$eleaz legi in$izi+ile, str$ec%i.
%iziunea despre lu$e este cea a unui traditionalist pt care existen(a se +azeaz pe o lege
uni$ersal rnduiala 3 sim+ol al ordinii cosmice ce tre+uie transmis din genera(ie in
genera(ie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile.pare astfel diferen(a dintre o$ul arhaic
legat de natur, de cosmos, de legi nescrise 4talionul5 de sacru, de soare si societatea
$odern *nstrinat care a *nlocuit $alorile spirituale tradi(ionale cu cele
materiale.@rumul Vitoriei este un dru$ spre centru, de recuperare a sacralit(ii pierdute
de ctre modernitate, epoc profan prin excelen(.
Raportul realitate G&ictiune: perspecti$a o+ser$atorului lucid, o+iecti$ se asociaz cu
$iziunea tradi(ional in care realitatea este redus la e$enimente ar%etipale) romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind ini(iat in tainele lumii care tre+uie descifrat.9extul i,i are
originea intr-o con$ersa(ie despre o crim pastoral auzit de prozator si asociat mitului
mioritic.
'e$a Complexitatea ca(ii permite intepretarea ei la mai multe ni$ele tematice' rela(ia
dintre realitate4contingent5 si transcendent, omul ar%aic, familia, iu+irea, ini(ierea,
moartea.
Structura .< capitole si un prolog.
'itlul este un su+stanti$ comun cu sens denotati$ si conotati$. In sens denotati$, +altagul
este un o+iect pstoresc, o secure cu B ti,uri folosit ca arm a crimei si a rz+unrii.In
sens conotati$, +altagul este o+iect ini(iatic pt !%eorg%i(, sim+ol al $ie(ii si al mor(ii .
.1;
Incipitul este reprezentat de po$estea spus de 7ipan la petreceri si recuperat prin
amintire de Vitoria. @e la inceput cititorul este transpus intr-un timp mitic ,i i se aduc la
cuno,tin( cu$intele cu $aloare de si$2ol 'rnduial, semn.=Domnul Dumne!eu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn "iecrui neam.8o$estea are rolul de a a$ertiza
asupra calit(ilor si destinului pstorilor, care $enind prea t&rziu in fa(a di$init(ii, nu se
pot +ucura de ceea ce i,i doresc' c&mpii mnoase, ci tre+uie s se mul(umeasc cu ceea ce
au si +ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea +ucura de $ia(, plcerea de a petrece,
muieri "rumoase si iu$ee.
;inalul las in urm trecutul si se focalizeaz asupra $iitorului familiei condus de
!%eorg%i(, c%iar dac mama este cea care face planurile.Ca si in ac(iunile dedicate
actului >ustitar, Vitoria se do$edeste meticuloas si organizat, respect&nd datina si ritmul
$ie(ii care curge necontenit' or&nduirea turmelor, parastasul de 01 de zile, impotri$irea
fa( de fiul dascali(ei indrgostit de Minodora.
Perspecti#a narati#a este a naratorului omniscient, omniprezent, o+iecti$,
neutru4focalizare zero5 care se *m+ina cu focalizarea intern c%iar din incipit prin
rememorrile eroinei.
(onstructia su2iectului respect momentele tradi(ionale ale acestuia.-!pozitiunea
inf(i,eaza locul' satul Mgura 9arcului unde incepe ac(iunea si se afla gospodria
7ipanilor, timpul' toamna t&rzie c&nd Vitoria incearc s in(eleag a+sen(a *ndelungat a
so(ului, apel&nd la preot si $r>itoare.Intri*a este int&rzierea +ar+atului si decizia femeii
de a porni in cutarea lui dup ce realizeaz c fiul, !%eorg%i( este inc imatur pt a pleca
singur pe urmele printelui disprut.Des&urarea actiunii cuprinde pregtirile de
plecare, drumul in cutarea lui "ec%ifor g&ndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c $isul
in care i,i $ede sotul trec&nd o ap neagr cu spatele spre ea o face pe Vitoria s in(eleag
c acesta a murit) ceea ce nu stie sunt inpre>urrile si ceea ce tre+uie sa inplineasc este
ritul mortuar fr de care "ec%ifor nu ar a$ea lini,te.:emeia (ine post .B $ineri, se
inc%in la icoana ?fintei na creia ii incredin(eaz taina, $inde o parte din produse pt a-
,i procura +anii necesari cltoriei si pleac *mpreuna cu !%eorg%i( la inceputul lui
martie 4.1 martie5.Mama si fiul str+at satele din partea de nord a Moldo$ei' Clugreni,
:rca,a, #orca, Cruci, afl la Vatra @ornei c "ec%ifor a cumprat oi din care a $&ndut o
parte altor B pstori si apoi descoper urmele trecerii celor C p&n in satul ?u%a unde
imaginea lui "ec%ifor dispare)Vitoria in(elege c so(ul ei murit *ntre satele ?a+asa si
?u%a, il gse,te intr-o gospodrie pe 7upu, c&inele lui 7ipan si cu a>utorul lui descoper
cada$rul pstorului care pstreaz urma lo$iturii de +altag.Punctul cul$inant si
deznoda$antul sunt concentrate in finalul romanului, c&nd la masa de praznic impus
de ceremonialul fune+ru, femeia demasc uciga,ii si c&inele il rne,te mortal pe Calistrat
#ogza ce mrturise,te crima)Vitoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de $iitor.
?c%ema construc(iei romanului poli(ist impune actiuni tipice'crima, anc%eta, descoperirea
criminalilor, pro+area $ino$(iei si pedepsirea ucigasilor.
Relatii te$porale si spatiale
9impul are coordonate religioase, sim+olice prima parte a ac(iunii desf,ur&ndu-se
toamna4?f @umitru5 si apoi iarna asociate mor(ii lui 7ipan si unei imagini statice a
eroinei, deoarece ea simte ne$oia s co$oare *n propriile amintiri, iar a B a parte a
e$enimentelor se desf,oar prim$ara4?f !%eorg%e5, anotimpul rena,terii, c&nd Vitoria
do$ede,te o mare energie, am+ele realiz&nd ciclul existen(ial ne*ntrerupt anticipat de
titlu.?pa(iul inscrie si el B coordonate' sacr, tradi(ional, ar%aic4muntele5 si profan,
.1<
modern4c&mpia5) "ec%ifor este cel care face legtura dintre cele dou dimensiuni
spa(iale)forma degradat a c&mpiei este $alea, r&pa4in care este gsit cada$rul pstorului5
spa(iu al mor(ii, al Infernului.
Particularitile li$2a)ului rele$ tonul ceremonios specific lui ?ado$eanu in opera
cruia se remarc arta de po$estitor ce ,tie importan(a 7ogosului. ?e im+in ar%aisme,
regionalisme si neologisme ce redau exact si concis imaginea celor dou lumi' ar%aic si
modern.
(onstructia persona)elor e$iden(iaz sc%ema mitic'Osiris- "ec%ifor, Isis- Vitoria,?et%-
Caliatrat #ogza, Horus- !%eorg%i(, nu+is-7upu.
/echi&or "ipan este persona>ul a+sent al romanului, portretul su realiz&ndu-se din
amintirile Vitoriei, ale drume(ilor si din mrturisile ucigasilor.-l are atri+utele
exceptionalit(ii'cura>, demnitate, generozitate, $oio,ie, $ite>ie."umele este un mi>loc de
caracterizare si semnific +iruin(a asupra mor(ii prin urma,i si prin integrarea (n uni$ers
prin ritualul fune+ru.
Dheor*hi este t&nrul surprins in procesul maturizrii, erou de +ildungsroman, numele
semnific&nd $ictoria asupra rului, dar si asupra propriilor sl+iciuni.-l poart numele
tainic al tatlui, fapt ce sugereaz refacerea destinului acestuia si preluarea calit(ilor sale.
%itoria "ipan este un persona> complex, exponen(ial, rotund cu multiple fa(ete dintre
care se remarc postura de mam, (, munteanc si erou >usti(iar, detecti$. fost
considerat 6amlet "eminin, e,ponenta speei 4Calinescu5, reprezentant a lumii ar%aice
pus fa( in fa( cu ordinea modern a lumii in care nu are *ncredere.
'rsturi &izice si $orale @etaliile fizice sunt frumuse(ea oc%ilor4care permite si
trecerea din planul prezentului in cel al e$ocrii5 si $&rsta maturit(ii) portretul ini(ial este
static, insufletit doar de oc/ii cprui in care parc se rs"rngea lumina castanie a
prului; oc%ii aprigi si inc tineri incearc s ptrund p&n la 7ipan si s-,i explice
int&rzierea lui, femeia sim(indu-se deta,ata de existen(a cotidian si intr&nd in sine.
8ortretul moral e$identiaz $oin(a, inteligen(a, capacitatea de disimulare, intui(ia,
caracterul puternic.
(a soie, Vitoria do$ede,te dragoste, de$otament, loialitate si pasiune c%iar si la $&rsta
maturit(ii, c&nd are copii mari si se ru,ineaz oarecum de sentimentele sale )cert este c
7ipan reprezint dragostea ei de doua!eci si mai $ine de ani, iar spusele +a+ei Maranda
ii trezesc gelozia, de,i stie f.+ine c +r+atul se *ntoarce la ea ca la apa cea $un
*ntotdeauna) acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe g&nduri si o fac s
cread ca i s-a int&mplat o nenorocire.O asemenea rela(ie marital o dore,te si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradi(iei si nu permite ie,irea ei din grani(ele comunit(ii
pstorilor.
(a $a$, este autoritar, gri>ulie, protectoare, se$er cu Minodora atunci c&nd aceasta
incearc sa adopte o+iceiuri moderne, dar si cu !%eorg%i( c&nd flcul tre+uie s preia
rolul tatlui si s se maturizeze rapid.!%eorg%i( o+ser$ sc%im+area mamei, consider c
i-au crescut epi de aricioaic si incearc s *i fac pe plac, consider&nd c +r+a(ii
reprezint for(a, iar femeile intui(ia,$iclenia.In rela(iile familiale femeia respect datina pt
c ea reprezint ordinea rnduiala lumii si d fiin(ei umane o certitudine .In numele
acestei rnduieli il pregte,te pe fiul adolescent pt a prelua responsa+ilit(ile de cap al
familiei. Mai int&i, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut,*ns fin psi%olog,
intelege, desi fiul nu se impotri$e,te, c el nu este pregtit pt aceasta cltorie si %otr,te
s mearg impreuna pt a implini ritualul si a afla ade$rul, resta+ilind astfel ec%ili+rul
.1D
lumii distrus de crim.Cu r+dare si %otr&re Vitoria preia ipostaza de $entor al fiului pe
care il supune la mai multe pro+e culmin&nd cu infruntarea uciga,ului tatlui. 8rocesul
maturizrii +eneficiaz si de un o+iect cu $aloare ini(iatic' +altagul sfin(it de printele
@nil.
(a $unteanc, Vitoria este un persona> exponential ca si so(ul ei, concretiz&nd toate
calit(ile categoriei creia ii apar(ine.-ste r+dtoare, %arnic, demn, onest fa( de
tradi(ie si cei apropia(i, legat de lumin4soare5. -a cunoa,te natura si manifestrile ei,
g%id&ndu-se dup $&nt sau um+ra +radului, nu are *ncredere in autorit(i sau in lumea de
>os, este pre$ztoare si nu marturise,te ade$ratul scop al cltoriei, pri$e,te cu
ne*ncredere pe su+prefect, dar se folose,te de prezen(a lui, face reclama(ie, dar se
adreseaz tot icoanei ?fintei na pt a>utor.8t ea este imperios necesar s *l gseasc pe
7ipan, s realizeze ceremonialul fune+ru pt lini,tea sufletului celui disprut, s gseasc
si s pedepseasc uciga,ii, comunitatea ar%aic a pstorilor conduc&ndu-se dup legea
$ec%e a 9alionului.
In calitate de detecti#, este capa+il de disimulare, inteligent si apt sa urzeasc intrigi
pt a-i in$r>+i pe cei doi $ino$a(i) *ncalc c%iar modalitatea tradi(ional de desf,urare a
parznicului pt a *mplini actul >ustitiar.
+odalitati de caracterizare' direct de ctre narator4portret fizic5, de ctre alte
persona>e' nastase #almez o+ser$ c este +nc tnr si "rumoas, autocaracterizare '
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era lng dnsa.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin fapte, gesturi, lim+a>, mediu, rela(ii cu alte
persona>e, nume."umele pro$ine din latinescul victor si semnific +iruin(a, a$ertiz&nd
asupra caracterului puternic, asupra $ictoriei asupra mor(ii si rului.:aptele si gesturile
rele$ %otr&rea, luciditatea, spiritul calculat, stp&nirea de sine.Relatiile cu ceilal(i
e$identiaz fa(ete diferite ale personalit(ii ei' siguran(a de sine in rela(ie cu urma,ii si
necunoscu(ii, spiritul interogati$, nesiguran(a in con$ersatiile cu negustorul @a$id sau
mo, 8ricop.7im+a>ul si mediul arat apartenen(a ei la la comunitatea ar%aic a satului de
munte izolat de ci$iliza(ia modern si condi(ia de "emeie in ara $r$ailor
4".Manolescu5) femeia ne,tiutoare de carte se descurc in lumea de >os prin calit(ile sale
intrinseci si apelul la traditie.
Relatiile cu un alt persona)
@e,i nu apare pe tot parcursul romanului, legtura cu Minodora este semnificati$ pt
profilul femeii de munte. :ata, care pro+a+il mo,tene,te frumuse(ea mamei, este indrgit
de feciorul dscli(ei, !%i( 9opor, care nici ei nu-i este ur&t si este inc&ntat de cartea
po,tal primit de la el.Mama este nemultumit de preferin(a tinerei pt $als, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse ,i in satul de munte, admonest&ndu-,i odrasla si c%iar
a$ertizand-o c ii aplic o corec(ie dur dac renun( la tradi(ia pstrat din genera(ie in
genera(ie prin femei4+unica, mama, nepoata5 si pe care Vitoria o consider prea +una pt a
o sc%im+a. @e aceea ea se impotri$e,te noului considerat superficial si fr legturi in
ordinea sacr a lumii. 8rotectoare fa( de fat, Vitoria o duce la m&nstire pe toat
perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de 01 de zile si c%iar
dup experien(a noii lumi se impotri$e,te cstoriei Minodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar *nsemna ie,irea din comunitatea ar%aic a pstorilor si implicit adoptarea
altor reguli ale existen(ei. :ata se su+ordoneaz autorit(ii materne, rela(ie tradi(ional
intre prin(i si copii.
.1/
(o$entariul unei scene :inalul romanului cuprinde dou scene rele$ante pt
caracterizarea protagonistei' demascarea uciga,ului si scena mor(ii acestuia.9impul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei) la masa de praznic,Vitoria a
a$ut gri> s ii in$ite pe gospodarii de la @oi Meri si oficialit(i dup ce a rsp&ndit
z$onuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa( de Calistrat #ogza despre care sugereaz c nu este in apele
lui.poi il face s +ea peste msur si s se comporte $iolent, cre&ndu-i o stare de
nelini,te prin exactitatea cu care po$este,te desf,urarea crimei si prin afirma(ia c ,tie
e$enimentele de la cel disprut) femeia mimeaz comportamentul gazdei atente, creeaz
o stare de interes in r&ndul mesenilor, il pro$oac pe pstor si a+ia in final il acuz de
crim, tonul fiind nu acuzator ci cu mirare do$edind astfel capacitate de disimulare,
$iclenie si inteligen(. cuza(ia este formulat in primul r&nd pt !%eorg%i(, dar e
$ala+il pt toti mesenii' pe $altag e scris snge si acesta-i omul care a lovit pe tatu-
tu.@urerea si re$olta se manifest in sec$en(a mor(ii lui #ogza care are ne$oie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a resta+ilit dreptatea'intoarcerea
turmelor catre 7ipani.Con,tient c $a muri, #ogza cere iertarea pe care femeia int&rzie s
i-o dea si pe care cu greu o roste,te Dumne!eu s te ierte) ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu ade$rat fapta oierului de la @oi Meri.!esturile accentueaz
determinarea femeii de a aplica legea talionului'ii strnse $u!ele, il privi neclintit o
vreme si dup aceea se retrase.
(o$entariu
(onte!t roman inter+elic,aprut in .=C1.
Incadrare:roman realist,o+iecti$ prin perspecti$a narati$, neimplicarea naratorului,
dimensiunea monografic, incadrarea exact in spa(iu si timp, persona>e ce *ndeplinesc
roluri si roman mitic, deoarece in structura cr(ii se pot o+ser$a elemente din c&te$a
mituri rom&nesti si uni$ersale' mioritic, Isis si Osiris, la+irintul, co+or&rea in
Infern.Romanul ilustreaz realismul mitic in care, dincolo de manifestrile $izi+ile ale
realit(ii se re$eleaz legi in$izi+ile, str$ec%i.
%iziunea despre lu$e este cea a unui traditionalist pt care existen(a se +azeaz pe o lege
uni$ersal rnduiala 3 sim+ol al ordinii cosmice ce tre+uie transmis din genera(ie in
genera(ie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile4 Minodora este educat in spiritul datinii
pe care tre+uie s o ,tie, sa o respecte si s o duca mai departe5. pare astfel diferen(a
dintre omul ar%aic legat de natur, de cosmos, de legi nescrise 4talionul5 de sacru, de
soare si societatea modern *nstrinat care a *nlocuit $alorile spirituale tradi(ionale cu
cele materiale.@rumul Vitoriei este un drum spre centru, de recuperare a sacralit(ii
pierdute de ctre modernitate, epoc profan prin excelen(.
Raportul realitate G&ictiune: perspecti$a o+ser$atorului lucid, o+iecti$ se asociaz cu
$iziunea tradi(ional in care realitatea este redus la e$enimente ar%etipale) romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind ini(iat in tainele lumii care tre+uie descifrat.
!eneza romanului 3 textul i,i are originea intr-o con$ersa(ie despre o crim pastoral
auzit de prozator si asociat mitului mioritic.
'e$a Complexitatea ca(ii permite intepretarea ei la mai multe ni$ele tematice' rela(ia
dintre realitate4contingent5 si transcendent, omul ar%aic, familia, iu+irea, ini(ierea,
moartea.
Structura .< capitole si un prolog.
.1=
'itlul este un su+stanti$ comun cu sens denotati$ si conotati$. In sens denotati$, +altagul
este un o+iect pstoresc, o secure cu B ti,uri folosit ca arm a crimei si a rz+unrii.In
sens conotati$, +altagul este o+iect ini(iatic pt !%eorg%i(, sim+ol al $ie(ii si al mor(ii .
Incipitul este reprezentat de po$estea spus de 7ipan la petreceri si recuperat prin
amintire de Vitoria. @e la inceput cititorul este transpus intr-un timp mitic ,i i se aduc la
cuno,tin( cu$intele cu $aloare de si$2ol 'rnduial, semn.=Domnul Dumne!eu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn "iecrui neam.8o$estea are rolul de a a$ertiza
asupra calit(ilor si destinului pstorilor, care $enind prea t&rziu in fata di$init(ii, nu se
pot +ucura de ceea ce i,i doresc' c&mpii mnoase, ci tre+uie s se mul(umeasc cu ceea ce
au si +ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea +ucura de $ia(, plcerea de a petrece,
muieri "rumoase si iu$ee.
;inalul las in urm trecutul si se focalizeaz asupra $iitorului familiei condus de
!%eorg%i(, c%iar dac mama este cea care face planurile.Ca si in ac(iunile dedicate
actului >ustitar, Vitoria se do$edeste meticuloas si organizat, respect&nd datina si ritmul
$ie(ii care curge necontenit' or&nduirea turmelor, parastasul de 01 de zile, impotri$irea
fa( de fiul dascali(ei indrgostit de Minodora.
Perspecti#a narati#a este a naratorului omniscient, omniprezent, o+iecti$,
neutru4focalizare zero5 care se *m+ina cu focalizarea intern c%iar din incipit prin
rememorrile eroinei.
(onstructia su2iectului respect momentele tradi(ionale ale acestuia.-!pozitiunea
inf(i,eaza locul' satul Mgura 9arcului unde incepe ac(iunea si se afla gospodria
7ipanilor, timpul' toamna t&rzie c&nd sose,te argatul Mitrea si c&nd Vitoria incearc s
in(eleag a+sen(a *ndelungat a so(ului, apel&nd la preot si $r>itoare.Intri*a este
int&rzierea +ar+atului si decizia femeii de a porni in cutarea lui dup ce realizeaz c
fiul, !%eorg%i( este inc imatur pt a pleca singur pe urmele printelui
disprut.Des&urarea actiunii cuprinde pregtirile de plecare, drumul in cutarea lui
"ec%ifor g&ndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c $isul in care i,i $ede sotul trec&nd o
ap neagr cu spatele spre ea o face pe Vitoria s in(eleag c acesta a murit) ceea ce nu
stie sunt inpre>urrile si ceea ce tre+uie sa inplineasc este ritul mortuar fr de care
"ec%ifor nu ar a$ea lini,te.:emeia (ine post .B $ineri, se inc%in la icoana ?fintei na
creia ii incredin(eaz taina, $inde o parte din produse pt a-,i procura +anii necesari
cltoriei si pleac *mpreuna cu !%eorg%i( la inceputul lui martie 4.1 martie5.Mama si
fiul str+at satele din partea de nord a Moldo$ei' Clugreni, :rca,a, #orca, Cruci, afl
la Vatra @ornei c "ec%ifor a cumprat oi din care a $&ndut o parte altor B pstori si apoi
descoper urmele trecerii celor C p&n in satul ?u%a unde imaginea lui "ec%ifor
dispare)Vitoria in(elege c so(ul ei murit *ntre satele ?a+asa si ?u%a, il gse,te intr-o
gospodrie pe 7upu, c&inele lui 7ipan si cu a>utorul lui descoper cada$rul pstorului
care pstreaz urma lo$iturii de +altag.Punctul cul$inant si deznoda$antul sunt
concentrate in finalul romanului, c&nd la masa de praznic impus de ceremonialul
fune+ru, femeia demasc uciga,ii si c&inele il rne,te mortal pe Calistrat #ogza ce
mrturise,te crima)Vitoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de $iitor.
?c%ema construc(iei romanului poli(ist impune actiuni tipice'crima, anc%eta, descoperirea
criminalilor, pro+area $ino$(iei si pedepsirea ucigasilor.
Relatii te$porale si spatiale
9impul are coordonate religioase, sim+olice prima parte a ac(iunii desf,ur&ndu-se
toamna4?f @umitru5 si apoi iarna asociate mor(ii lui 7ipan si unei imagini statice a
..1
eroinei, deoarece ea simte ne$oia s co$oare *n propriile amintiri, iar a B a parte a
e$enimentelor se desf,oar prim$ara4?f !%eorg%e5, anotimpul rena,terii, c&nd Vitoria
do$ede,te o mare energie, am+ele realiz&nd ciclul existen(ial ne*ntrerupt anticipat de
titlu.?pa(iul inscrie si el B coordonate' sacr, tradi(ional, ar%aic4muntele5 si profan,
modern4c&mpia5) "ec%ifor este cel care face legtura dintre cele dou dimensiuni
spa(iale)forma degradat a c&mpiei este $alea, r&pa4in care este gsit cada$rul pstorului5
spa(iu al mor(ii, al Infernului.
Particularitile li$2a)ului rele$ tonul ceremonios specific lui ?ado$eanu in opera
cruia se remarc arta de po$estitor ce ,tie importan(a 7ogosului. ?e im+in ar%aisme,
regionalisme si neologisme ce redau exact si concis imaginea celor dou lumi' ar%aic si
modern.
(onstructia persona)elor e$iden(iaz sc%ema mitica'Osiris- "ec%ifor, Isis- Vitoria,?et%-
Caliatrat #ogza, Horus- !%eorg%i(, nu+is-7upu.
"ec%ifor 7ipan este persona>ul a+sent al romanului, portretul su realiz&ndu-se din
amintirile Vitoriei, ale drume(ilor si din mrturisile ucigasilor.-l are atri+utele
exceptionalit(ii'cura>, demnitate, generozitate, $oio,ie, $ite>ie."umele este un mi>loc de
caracterizare si semnific +iruin(a asupra mor(ii prin urma,i si prin integrarea (n uni$ers
prin ritualul fune+ru.
!%eorg%i( este t&nrul surprins in procesul maturizrii, erou de +ildungsroman, numele
semnific&nd $ictoria asupra rului, dar si asupra propriilor sl+iciuni.-l poart numele
tainic al tatlui, fapt ce sugereaz refacerea destinului acestuia si preluarea calit(ilor sale.
%itoria "ipan este un persona> complex, exponen(ial, rotund cu multiple fa(ete dintre
care se remarc postura de mam, (, munteanc si erou >usti(iar, detecti$. fost
considerat 6amlet "eminin, e,ponenta speei 4Calinescu5, reprezentant a lumii ar%aice
pus fa( in fa( cu ordinea modern a lumii in care nu are *ncredere.
'rsturi &izice si $orale @etaliile fizice sunt e$iden(iate c%iar la *nceputul romanului,
datele concise accentu&nd frumuse(ea oc%ilor4care permite si trecerea din planul
prezentului in cel al e$ocrii5 si $&rsta maturit(ii) portretul ini(ial este static, insufletit
doar de oc/ii cprui in care parc se rs"rngea lumina castanie a prului; oc%ii aprigi
si inc tineri incearc s ptrund p&n la 7ipan si s-,i explice int&rzierea lui, femeia
sim(indu-se deta,ata de existen(a cotidian si intr&nd in sine, concentr&ndu-se asupra
intunericului, um+rei care tre+uie sa fac loc luminii interioare.8ortretul moral
e$identiaz $ointa, inteligen(a, capacitatea de disimulare, intui(ia, caracterul puternic.
Ca so(ie, Vitoria do$ede,te dragoste, de$otament, loialitate si pasiune c%iar si la $&rsta
maturit(ii, c&nd are copii mari si se ru,ineaz oarecum de sentimentele sale )cert este c
7ipan reprezint dragostea ei de doua!eci si mai $ine de ani, iar spusele +a+ei Maranda
ii trezesc gelozia, de,i stie f.+ine c +r+atul se *ntoarce la ea ca la apa cea $un
*ntotdeauna) acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe g&nduri si o fac s
cread ca i s-a int&mplat o nenorocire.O asemenea rela(ie marital o dore,te si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradi(iei si nu permite ie,irea ei din grani(ele comunit(ii
pstorilor.Ca mam, este autoritar, gri>ulie, protectoare, se$er cu Minodora atunci c&nd
aceasta incearc sa adopte o+iceiuri moderne, dar si cu !%eorg%i( c&nd flcul tre+uie s
preia rolul tatlui si s se maturizeze rapid.!%eorg%i( o+ser$ sc%im+area mamei,
consider c i-au crescut epi de aricioaic si incearc s *i fac pe plac, consider&nd c
+r+a(ii reprezint for(a, iar femeile intui(ia,$iclenia.Minodora i,i dore,te o csnicie
+azat pe dragoste, ca aceea a prin(ilor ei si o implor pe Vitoria s nu o cstoreasc cu
...
cine$a pe care s nu-l iu+easc.In rela(iile familiale femeia respect datina pt c ea
reprezint ordinea rnduiala lumii si d fiin(ei umane o certitudine .In numele acestei
rnduieli il pregte,te pe fiul adolescent pt a prelua responsa+ilit(ile de cap al familiei.
Mai int&i, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut, deoarece !%eorg%i( are
experin(a drumurilor la turmele aflate la iernat, ,tie carte si se decurc in %(i,urile lumii
moderne) fin psi%olog, femeia intelege, desi fiul nu se impotri$e,te, c el nu este pregtit
pt aceasta cltorie si %otr,te s mearg impreuna pt a implini ritualul si a afla ade$rul,
resta+ilind astfel ec%ili+rul lumii distrus de crim.Cu r+dare si %otr&re Vitoria preia
ipostaza de mentor al fiului pe care il supune la mai multe pro+e culmin&nd cu
infruntarea uciga,ului tatlui. 8rocesul maturizrii +eneficiaz si de un o+iect cu $aloare
ini(iatic' +altagul sfin(it de printele @nil.
Ca munteanc, Vitoria este un persona> exponential ca si so(ul ei, concretiz&nd toate
calit(ile categoriei creia ii apar(ine.-ste r+dtoare, %arnic, demn, onest fa( de
tradi(ie si cei apropia(i, legat de lumin4soare5. -a cunoa,te natura si manifestrile ei,
g%id&ndu-se dup $&nt sau um+ra +radului, nu are *ncredere in autorit(i sau in lumea de
>os, este pre$ztoare si nu marturise,te ade$ratul scop al cltoriei, pri$e,te cu
ne*ncredere pe su+prefect, dar se folose,te de prezen(a lui, face reclama(ie, dar se
adreseaz tot icoanei ?fintei na pt a>utor.8t ea este imperios necesar s *l gseasc pe
7ipan, s realizeze ceremonialul fune+ru pt lini,tea sufletului celui disprut, s gseasc
si s pedepseasc uciga,ii, comunitatea ar%aic a pstorilor conduc&ndu-se dup legea
$ec%e a 9alionului.In calitate de detecti$, este capa+il de disimulare, inteligent si apt
sa urzeasc intrigi pt a-i in$r>+i pe cei doi $ino$a(i) *ncalc c%iar modalitatea tradi(ional
de desf,urare a parznicului pt a *mplini actul >ustitiar.
+odalitati de caracterizare' direct de ctre narator4portret fizic5, de ctre alte
persona>e' nastase #almez o+ser$ c este +nc tnr si "rumoas, autocaracterizare '
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era lng dnsa.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin fapte, gesturi, lim+a>, mediu, rela(ii cu alte
persona>e, nume."umele pro$ine din latinescul victor si semnific +iruin(a, a$ertiz&nd
asupra caracterului puternic, asupra $ictoriei asupra mor(ii si rului.:aptele si gesturile
rele$ %otr&rea, luciditatea, spiritul calculat, stp&nirea de sine.Relatiile cu ceilal(i
e$identiaz fa(ete diferite ale personalit(ii ei' siguran(a de sine in rela(ie cu urma,ii si
necunoscu(ii, spiritul interogati$, nesiguran(a in con$ersatiile cu negustorul @a$id sau
mo, 8ricop.7im+a>ul si mediul arat apartenen(a ei la la comunitatea ar%aic a satului de
munte izolat de ci$iliza(ia modern si condi(ia de "emeie in ara $r$ailor
4".Manolescu5) femeia ne,tiutoare de carte se descurc in lumea de >os prin calit(ile sale
intrinseci si apelul la traditie.
Relatiile cu un alt persona)
@e,i nu apare pe tot parcursul romanului, legtura cu Minodora este semnificati$ pt
profilul femeii de munte. :ata, care pro+a+il mo,tene,te frumuse(ea mamei, este indrgit
de feciorul dscli(ei, !%i( 9opor, care nici ei nu-i este ur&t si este inc&ntat de cartea
po,tal primit de la el.Mama este nemultumit de preferin(a tinerei pt $als, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse ,i in satul de munte, admonest&ndu-,i odrasla si c%iar
a$ertizand-o c ii aplic o corec(ie dur dac renun( la tradi(ia pstrat din genera(ie in
genera(ie prin femei4+unica, mama, nepoata5 si pe care Vitoria o consider prea +una pt a
o sc%im+a. @e aceea ea se impotri$e,te noului considerat superficial si fr legturi in
ordinea sacr a lumii. 8rotectoare fa( de fat, Vitoria o duce la m&nstire pe toat
..B
perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de 01 de zile si c%iar
dup experien(a noii lumi se impotri$e,te cstoriei Minodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar *nsemna ie,irea din comunitatea ar%aic a pstorilor si implicit adoptarea
altor reguli ale existen(ei. :ata se su+ordoneaz autorit(ii materne, rela(ie tradi(ional
intre prin(i si copii.
(o$entariul unei scene :inalul romanului cuprinde dou scene rele$ante pt
caracterizarea protagonistei' demascarea uciga,ului si scena mor(ii acestuia.9impul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei) la masa de praznic,Vitoria a
a$ut gri> s ii in$ite pe gospodarii de la @oi Meri si oficialit(i dup ce a rsp&ndit
z$onuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa( de Calistrat #ogza despre care sugereaz c nu este in apele
lui.poi il face s +ea peste msur si s se comporte $iolent, cre&ndu-i o stare de
nelini,te prin exactitatea cu care po$este,te desf,urarea crimei si prin afirma(ia c ,tie
e$enimentele de la cel disprut) femeia mimeaz comportamentul gazdei atente, creeaz
o stare de interes in r&ndul mesenilor, il pro$oac pe pstor si a+ia in final il acuz de
crim, tonul fiind nu acuzator ci cu mirare do$edind astfel capacitate de disimulare,
$iclenie si inteligen(. cuza(ia este formulat in primul r&nd pt !%eorg%i(, dar e
$ala+il pt toti mesenii' pe $altag e scris snge si acesta-i omul care a lovit pe tatu-
tu.@urerea si re$olta se manifest in sec$en(a mor(ii lui #ogza care are ne$oie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a resta+ilit dreptatea'intoarcerea
turmelor catre 7ipani.Con,tient c $a muri, #ogza cere iertarea pe care femeia int&rzie s
i-o dea si pe care cu greu o roste,te Dumne!eu s te ierte) ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu ade$rat fapta oierului de la @oi Meri.!esturile accentueaz
determinarea femeii de a aplica legea talionului'ii strnse $u!ele, il privi neclintit o
vreme si dup aceea se retrase.
.pinia #altagul este un roman interesant nu numai prin pro+lematica si posi+ilitatea
interpretrii in c%eie mitic ,ci si prin persona>ul principal care descoper sensul lumii si
al existen(ei apel&nd la credin(e str$ec%i, cre,tine si precre,tine, a$&nd totodata tria si
inteligen(a de a se descurca admira+il intr-o lume necunoscut, strain, o ar a
$r$ailor..
P.%-S'IR-
=/0-/(0'-I,+,SD.%-/0
IP "0I %.D
(onte!t Volumul apare in .=B/ si reprezinta una dintre scrierile de $aloare ale
prozatorului M.?ado$eanu.2nitara, scrierea se caracterizeaza printr-o atmosfera
melancolica si nostalgica,in care se impletesc elemente ale realului cu cele ale
fa+ulosului, prin aducerea in prim-plan a unei mentalitati ar%aice ,c%iar daca exista in $ol
si descrierea societatii moderne, printr-un lim+a> aparte, apt sa capteze si sa pastreze
atentia cititorului.
..C
%iziunea despre lu$e este aceea a unui traditionalist pt care satul, datina, istoria sunt
$alori perene ) de aceea $remea $ec%e este readusa in memoria contemporanilor pt a
ca acestia sa fie initiati atat in tainele lumii cat si in acelea ale cu$antului- artei
naratiunii.
Specia 8o$estirea este o specie a genului epic ce se caracterizeaza prin nararea unei
singure intamplari,atitudinea su+iecti$a a naratorului, interesul concentrat asupra
e$enimentelor si mai putin asupra persona>elor,existenta unui ceremonial al zicerii,
e$ocarea unor intamplari din trecut.Regimul $er+al al po$estirii este imperfectul sau
perfectul compus, timpuri prin excelenta e$ocati$e,iar in naratiune au loc dislocari
temporale, timpul Cronos asociindu-se cu timpul Kairos.
8o$estirea in rama este o formula narati$a f $ec%e 4 prezenta in literatura antica latina,
culegerea de po$esti orientale 8 mie si una de nopti-6alima , in Decameronul lui
#occacio sau ovestiri din Canter$ur7 de !.C%auser 5 care transforma naratorii in
persona>e ale actiunii. -xista un narator principal-auctorial anonim, a$and calitatatea de
martor ascultator si mai multi po$estitori reuniti in acelasi spatiu si acelasi timp.
=anu-ncutei este un $ol construit pe sc%ema po$estirii in rama si cuprinde = naratiuni
spuse de drumetii ce poposesc la %anul de pe drumul Romanului.In $iziunea lui
!.Calinescu, axul $olumului il reprezinta mitul eternei reintoarceri ) persona>ele sunt
initiate in tainele lumii si existentei de$enind modele 'zodierul, calugarul,>ustitiarul.
'e$ele relatarilor sunt di$erse'iu+irea, dreptatea, calatoria, insa suprate$a $olumului
este po$estirea insasi.Comunicarea inseamna rememorare si retraire a e$enimentelor,
po$estitorul recurgand la anamnesis.
'itlul reprezinta un topos sado$enian, un spatiu consacrat al spunerii po$estilor) unul
dintre elementele ce asigura atmosfera specifica si in acelasi timp continuitatea este
%angita'ncuta din timpul relatarii naratorului auctorial, o prezenta memora+ila prin
frumusete, ama+ilitate, sensi+ilitate ,dar si arta de a intretine aerul de sar+atoare,si
focul asemenea unei $estale) ea este aidoma mamei ei , e$ocata de naratorii celor =
po$estiri in rama, pe parcursul $olumului existant o permanenta pendulare intre
timpul naratiunii si cel po$estit'iar Ancuta cea tanara, tot ca ma-sa de sprancenata
si de vicleana, um$la ca un spiridus incolo si-ncoace, rumana la o$ra#i, cu catrinta-
n $rau si cu manicile su"lecate=impartea vin si mancari, rasete si vor$e dulci.
Spatiul si ti$pul sunt specifice acestei specii epice.stfel de la inceput apare
dimensiunea magica a timpului intr-o toamna aurie,intr-o departata vreme
demult.'i$pul fixat de naratorul auctorial este unul dionisiac al petrecerii ,roadelor,
+ucuriei de a trai, iar e$ocarea se realizeaza in asfintit de catre oameni cu experienta de
$iata si %ar al spunerii. 8o$estile sunt plasate in tinerea acestora, e$ocata nostalgic si
considerata superioara prezentului in care are loc intrecerea po$estitorilor.Caracterul de
illo tempore este accentuat de manifestarile naturii au ca!ut de &antilie ploi napasnice si
de a+undenta roadelor ca sa se implineasca !odiile , a daruit Dumne!eu rod in podgoriile
din 4ara de Fos de nu mai aveau vierii unde sa puie mustuls-atuncea a "ost la 6anul
Ancutei vremea petrecerilor si a povestilor.
Spatiul 3 %anul este *n$estit cu $alente sim+olice.sezat la rscrusce de drumuri si de
$eacuri, el are $aloarea unui spatiu securizant , specific po$estirii avea niste !iduri
groase si niste porti de n-am va!ut de !ilele mele.(n cuprinsul lui se puteau oploi
oameni,vite si carue si /a$ar n-aveau dinspre partea /otilor ,a unui loc al petrecerii
unde cantecul lutarilor se isto$este doar atunci c&nd se *ntrec naratorii, precum si de
..0
spatiu prin care drumetii au acces la intreaga lume a Moldo$ei .Hanul conser$a timpul si
re*n$ie $remurile trecute datorita cu$antului , folosit pt a se opune trecerii ire$ersi+ile a
timpului.
Perspecti#a narati#a este una su+iecti$a deoarece in po$estire naratorul sau naratorii in
situatia po$estirii in rama sunt implicati emotional si adpota te%nici di$erse de captare si
mentinere a atentiei cititorului.-$ocarea $remurilor trecute se im+ina cu adresarea directa
cititorului tre$uie sa stiti dumneavoastra, ca /anul acela nu era /an, era cetate si marci
ale su+iecti$itatii si afecti$itatii' persoana .a pronumelor si $er+elor, utilizarea punctelor
de suspensie, a comparatiei si superlati$elor .Ceremonialul implica de asemenea pro+a
degustarii $inului , a pranzului pantagruelic a detasarii de tre+urile cotidiene,gri>ile
marunte pt eli+erarea spiritului.
@intre te%nicile de captare a atentiei se remarca formula de inceput a istorisirii sau
am&narea zicerii prin su+terfugii care sporesc atentia si ii permit naratorului persona>
situat in centrul adunarii ,in lumina focului sa-si depene po$estea si sa creeze suspans.
Incipitul reprezinta rama po$estirilor si $ocea e$ocatoare este aceea a naratorului
auctorial ce fixeaza cronotopul, e$oca atmosfera si introduce in scena primul narator-
persona>, Ionita Comisul ce are rolul de liant intre ceilalti po$estitori si de regizor al
spectacolului oferit de acestia.Importanta lui este anticipata de portretul su+iecti$ ce
scoate in e$identa caracterul ferm,prin oc/iul aprig si neguros , experienta de $iata si
+ucuria petrecerii cu prietenii.Rzesul de la @raganesti este nelipsit de la %an ca si
ncuta intre(in&nd atmosfera de $eselie si placerea fa+ulatiei '&tatea stlp acolo , in
acele !ile grase si vesele, un r!s strain care mie imi era drag "oarte3ra un om
nalt,carunt, cu "ata uscata si adnc $r!data.(n #urul mustatii tuinate si la coada
oc/ilor mititei, pielea era scri#elata in creturi marunte nenumarate."umele este
dez$aluit a+ia dupa descrierea persona>ului, naratorul din po$estira cadru insistand
asupra calului comisului , pretextul $iitoarei po$estiri &i venise calare pe un cal
vrednic de mirare.3ra calul din poveste inainte de a manca tipsia cu #ar.
;inalul $olumului il descrie pe acelasi Ionita comisul rapus de o+oseala .In ceasul tar!iu
al noptii razasul uita sa mai spuna po$estea pe care o promite mereu pt a *ntretine
competitia naratorilor si a trezi interesul ascultatorilor de la %an.Ca si in incipit, atmosfera
este fa+uloasa si misterioasa intretinuta de nec/e!atul iepei celei sla$e a ra!asului In
.ceasul tarziu al noptii drumetii adorm "rnti si rasuciti ,$remea po$estilor inc%eindu-se.
(on&lictul este unul artistic textul constituindu-se ca o intrecere in arta po$estirii,
spectacolul implicand atat naratorii cat si ascultatorii sau elementele cadrului protector
propice unei indelectniciri pasnice si placute cum este e$ocare timpurilor de demult.
Iapa lui %oda , prima po$estire din $olum, de+uteaza cu formula specifica asta-( o
poveste pe care as putea sa v-o spun, daca m-ascultatisi cu meditatia comisului asupra
trecerii timpului.-l e$oca $remea tineretii lui,actiunea petrecandu-se in timpul domniei
lui Mi%ail ?turza, la %an si la Iasi."aratiunea de+uteaza cu descrierea atmosferei
dominata de prezenta ncutei celei de demult si cu marturisirea starii de tristete a
naratorului ce de$ine persona> principal.In acest moment al relatarii se realizeaza
alternanta temporala descriidu-se imaginea drumetilor ascultatori , te%nica prin care se
am&na spunerea intamplarii.
..;
Su2iectul 8retextul actului nararii este calul comisului ce uimeste prin infatisarea sa si
constituie prile> de ironie pt calatorii de la %an. @ialogul despre calul din poveste
dinainte de a manca tipsia cu #ar pregateste ascultatorul si implicit cititorul ,
capteaza atentia si incita curiozitatea. cest fragment este si intriga textului deoarece
permite e$ocarea intamplarii din tineretea comisului. Ca raspuns la gluma facuta pe
seama calului de catre Mos 7eonte zodierul, rasasul istoriseste o intamplare al carei
persona> este o iapa din care se trage roi+ul costeli$.?egmentele narati$e se leaga
prin inlantuire insa in naratiunea secunda naratorul persona> apeleaza la alternanta pt
a configura elementele de simtrie intre prezent si trecut.
8e $remea lui Mi%alac%e ?turza, comisul Ionita se indrepta spre domnie pt a se plange de
nedreptatea facuta de un +oier $ecin care I-a deposedat pe nedrept de o parcela de
pamant.Ca si in alte scrieri sado$eniene apare conflictul dintre razesi si +oierii
acaparatori , primii fiind o+ligati sa suporte agresi$itatea si lacomia celor din
urma.@usmanul comisului este numit cor$ mare $oieresc , a$and colti lungi si
ascutiti.Conflictul $ec%i al familiei caruia I s eadauga noua actiune nedreapta se cere
rezol$at si rzesul este %otarat sa o+tina dreptatea.In drum spre Iasi, unde se afla curtea
domneasca, Ionita se opreste la %anul ncutei, unde intalneste un +oier strain care ii
asculta necazul , este incantat de gestul rezasului de a inc%ina o oala cu $in si care se
intereseaza despre intentiile lui,Ionita laudandu-se ca in cazul in care $oda nu-I face
dreptate il pofteste sa-I pupe calul nu departe de coada.
@upa plecarea +oierului,comisul porneste spre Iasi unde se infatiseaza la domnie,
solicitand o audienta. ?pre marea lui surprindere, razasul constata ca domnitorul este
insusi +oierul de la %an 4punctul culminant al actiunii5.cesta ii asculta pasul, ii
analizeaza documentele do$editoare ale proprietatii si ii face dreptate.@and do$ada de
simt al umorului ii reaminteste zam+ind lui Ionita gluma de la %an)acesta , incura>at de
atitudinea domnitorului ii raspunde razand' eu vor$a nu mi-o iau inapoi.(apa-i peste
drum!
"aratiunea re$ine in planul prezentului si comisul concluzioneaza asupra celor intamplate
marturisind totodata nostalgia dupa tineretea pierduta si promitand o noua istorisire pe
care insa nu o spune niciodata.
Persona)ele sunt putine si portretul lor nu este realizat din detalii.8rotagonistul are atat
calitatea de erou aflandu-se in centrul e$enimentelor cat si pe cea de narator ce
retraieste intamplarea ,o comenteaza si se autocaracterizeaza.
Comisul Ionita este un om inteligent si comunicati$ capa+il sa starneasca atentia celor de
la %an in calitate de po$estitor atat in prezentul actului po$estirii cat si in $remea tineretii
cand po$esteste la fel de con$ingator +oierului necazul sau,. @e asemenea el are
experienta de $iata si intelegerea caracterului trecator al tuturor fiintelor pe care le e$oca
cu duiosie, melancolie dar si cu umor.8t a creste interesul celor din >ur, face mereu
trecerea de la planul e$enimentelor la cel al prezentului dand un plus de credi+ilitate
intamplarii care, conform specificului po$estirii tre+uie sa fie spectaculoasa.@aca
intalnirea cu +oierul necunoscut nu are in sine nimic deose+it , naratorul persona> stie sa
faca antrenanta po$estea prin elemente de portret, prin misterul ce in$aluie +oierul cu
$ar$a rosa rotun#ita ,prin dialog si monolog.Razasul se autocaracterizeaza stam eu
naca#it "oarte sau isi exprima demnitatea si respectul de sine cerand cu semetie sa
plateasca $inul adus de %angita.7a domnie , Ionita este cuprins de emotie ,insa isi face
cura> si intra in camera unde este asteptat de domnitor. Recunoscandu-l pe +oierul de la
..<
%an intelege ca tre+uie sa "ie in"ricosat insa a$and spirit de o+ser$atie realizeaza ca
domnul este in$eselit de amintirea intalnirii anterioare si ca prezenta sa ii este
placuta.Mandru, dar si mucalit el explica drumetilor ascultatori importanta calului
pintenog de trei picioare si indeamna la petrecere.
l doilea persona> ce se do$edeste a fi $oie$odul cel nou are un portret doar sc%itat . el
apare in straie +oieresti, dar modest la infatisare, comunicati$ si +un cunoscator al firii
omenesti, deoarece reuseste in scurt timp sa-l faca pe razes sa-si dez$aluie scopul
calatoriei si necazul pt care se duce la domnie.-ste un om $esel, iar ca domnitor se
do$edeste %otarat, drept , rational si practic.
.pinia Considerat o capodopera a scrisului lui M.?ado$eanu, $olumul impresioneaza
prin arta naratiunii, prin te%nicile folosite de po$estitori , prin puterea cu care este *n$estit
cu$antul' 8pera lui &adoveanu este o 6alima CDpt ca sensul ei cel mai pro"und il gasim
in aceasta instaurare a unei durate a imaginatiei impotriva timpului care ne
consuma.ovestirea sadoveniana opreste timpul, crend in #urul omului CDun spatiu
magic care-l prote#ea!a.;).Manolescu5
0"'I+ /.P'- :
S(=I?@
-ste roman modern, psi%ologic, al experien(ei
1,ro$anul $odern su2iecti# ionic3caracteristici'
-narator persona> 3perspecti$a narati$ impreun cu
-nara(iune la persoana int&i, su+iecti$, narator necredita+il
-focalizare intern, diferit de focalizarea zeroHneutr din romanul o+iecti$
-accent asupra uni$ersului interior' analiz psi%ologic, introspec(ie 4pri$irea *nuntru, analiza strilor
suflete,ti si $er+alizarea lor prin monolog interior5
-renun(area la cronologie in fa$oarea memoriei in$oluntare) existen(a unui timp interior, su+iecti$ si a
altuia exterior o+iecti$
-final desc%is
-autenticitate 4impresia de sinceritate a+solut, refuzul cli,eelor si al sc%ematismului
psi%ologic.8ersona>ul este o indi$idualitate, iar conflictele sunt de natur interioar' cu sine si cu
aspira(iile sale5
-romanul este confesiune, >urnal) pare scris pe msur ce se desf,oar ac(iunea.
-fluxul constiin(ei 4te%nic narati$ ce const in reproducerea fidel a g&ndurilor, reac(iilor interioare,
proceselor suflete,ti o+scure, senza(iilor am+igue, fenomenelor de con,tiin( a,a cum apar ele in mintea
si in sufletul eroului narator)
-morala comun specific romanului doric este inlocuit de morala indi$idual-supre$aia eului
-Concretul psi%ologic lic%ideaz tipologia, iar socialul este inlocuit de intimitate'eroul nu mai urmre,te
s se integreze in lume, ci s-,i afirme propria lume) el se afl in Ncutarea timpului pierdutL si a
identitii, iar experien(ele lui se opun lumii)eroul este un solitar, un izolat, un "rustrat ce i!$ndete
prin vanitatea eului 4".Manolescu5) el este un contemplati$ ce se infrunt cu propriile patimi si idealuri.
Ro$anul psiholo*ic 3caracteristici'
-interesul romancierului se deplaseaz de la exterior-realitatea social spre interior 3psi%ologie,
realitatea con,tiin(ei)
-$alorific senza(iile, memoria, tririle persona>elor care au frec$ent calitatea de naratori)
..D
-lumea este prezentat prin oc%ii acestui persona> narrator' in centrul romanului st con,tiin(a lui in care
se reflect e$enimentele, de multe ori cotidianul)
-in$estiga(ia sufletului se realizeaza prin' fluxul con,tiintei, memoria in$oluntar, introspec(ia, acronia
4efectul neconcordan(ei dintre istorieJdesf,urare logic ,cronologic si timpul narrii)este un artificiu
specific romanului proustian utilizat pt rememorri, nararea in planuri paralele5, autenticitatea)
-tendin(a de dezagregare a persona>ului su+ presiunea strilor de con,tiin(, a crizelor interioare si de
reconstituire treptat a acesteia)
-naratiunea de multe ori fragmentar apeleaz la formula >urnalului, a confesiunii, memoriilor) apar
inserri, flas%-+acF-uri)
-persona>ul este de multe ori un inadaptat la realitatea exterioar, un nonconformist, un intro$ertit,
prizonier al propriilor o+sesii si conflicte.
Reprezentan(i'8roust, V.Woolf, E.EoMce, Re+reanu, H.8apadat-#engescu,!.I+raileanu, .Hol+an,!i+
Mi%escu.
Ro$an al e!perientei
-eroul incearc s se afirme pe sine transform&nd existen(a intr-o suit de experien(e prin care se $erific
pe sine si *ncearc s se situeze *ntr-un a+solut al li+ert(ii) pe parcursul experien(elor el se analizeaz
lucid incerc&nd s-,i descopere sl+iciunile)
-iu+irea de$ine o form a afirmrii de sine si se face prezent tema seduc(iei-modalitate prin care eroul
ia act de propria sa for( interioar)
-se exalt ac(iunea pt c existen(a se cucere,te si se >ustific prin fapt)
-se utilizeaz te%nicile narati$e specifice si romanului psi%ologic.
Reprezentan(i'4precursori' ?tend%al si @ostoie$sFi5 .!ide, .Camus, E8.?artre, .Malraux, M.-liade,
.Hol+an, M. ?e+astian.
0lti$a noapte este .5 un roman modern su+iecti$ ionic deoarece se caracterizeaz prin unicitatea
perspecti$ei narati$e su+iecti$e a persona>ului narator necredita+il, timpul su+iecti$ al
amintirii4 e$ocarea cstoriei cu -la5, fluxul con,tiin(ei, luciditatea analizei, conflictul interior,
autenticitate, anticalofilie, caracterul de confesiune, >urnal.
B5 un roman psi%ologic prin' introspec(ie, acronie, memoria in$oluntara, fluxul
con,tiin( ei,situarea in centru a con,tiin(ei eroului care este si liantul celor dou pr(i, conflictul de natur
interioar-criza de con,tiin(, formula narati$, specificul persona>ului' intelectual inadaptat, solitar,
intro$ertit, prizonier al propriilor o+sesii)
C5 este un roman al experien(ei prin' pro+lemele protagonistului' cutarea identit(ii si a
autenticit(ii tririi, experien(ele prin care eroul se $erific se cunoa,te si se raporteaz la a+solut,
te%nicile narati$e specifice, iu+irea ca form a afirmrii de sine.
%iziunea despre lu$e
+odernis$ul, sus(inut de -. 7o$inescu si reprezentat, printre al(ii, de Camil 8etrescu, este *n str&ns
legtur cu :reud, Husserl, #ergson.Omul de$ine su+iect si o+iect al cercetrii 4se analizeaz5, pri$e,te
realitatea si timpul prin propria su+iecti$itate.
Conceptia lui Camil 8etrescu despre roman este su(inut in articolul /oua structur si opera lui
+arcel Proust in care prozatorul'
-respinge $iziunea omniscient) manifest preferin( pentru romanul proustian care pune in centrul su
eul)
-afirm c romancierul poate po$esti doar realitatea propriei con,tiin(e, propriului con(inut sufletesc)
-adopt persoana int&i, singura care poate nara realitatea propriei con,tiin(e)
-sus(ine autenticitatea, trirea autentic in con,tiin(
-propune dosare de existen(
../
-arat importan(a memoriei in$oluntare preluat de la 8roust
-este anticalofil, cere scriitorului liminar sinceritate C..D"r ortogra"ie,"r compo!iie, "r stil si
c/iar "r caligra"ie;
-este influentat de #ergson4intuitionismul,timpul ca durata5 si Husserl4fenomenologia5.
8entru el,prezentul este alctuit dintr-o curgere de imagini ale mele, din trirea mea. 3ste "lu,ul
contiinei mele, insusi, de vreme ce alt e,isten nu poate "i dect deducie
Instanele co$unicrii narati#e 3naratorul, Ste&an Dheor*hidiu are si calitatea de persona) care se
confeseaza si incearca sa inteleaga e$enimentele, experientele traite.(ititorul are in fata doar constiin(a
sa in care se reflect si sunt analizate lucid faptele-experienta dragostei si a raz+oiului. :ocalizarea este
una intern, important fiind felul in care persona>ul se raporteaza la e$enimente si felul in care acestea se
reflect in con,tiin(a sa. -ul narati$ plasat in centrul naratiunii confer autenticitate textului si il
incadreaz in categoria romanelor proustiene. ?crisul are rol eli+erator si de act de cunoa,tere,deoarece
prin el persona>ul narator se *n(elege pe sine si pe ceilal(i.
Perspecti#a narati#a 3impreun cu 3cititorul ,tie at&t c&t ,tie persona>ul narator, care este su+iecti$ si
necredita+il, impresiile lui fiind contradictorii.8ortretul -lei se realizeaz numai din aceast perspecti$
su+iecti$ si de aceea apare in antitez la inceputul si in finalul cr(ii.
Structura Gdou pr(i unite de con,tiin(a eroului narator pentru care iu+irea si rz+oiul sunt experien(e
de cunoa,tere.8rimul capitol -a iatra Craiului in munte si toat partea a doua descrie rz+oiul, iar
capitolele B4Diagonalele unui testament5-< 4*ltima noapte de dragoste5 e$oc experienta dragostei.
8artea a doua este un >urnal de front al persona>ului principal ce are la +az >urnalul autorului din timpul
8rimului Rz+oi Mondial, iar partea int&i, confesiunea despre iu+ire este total fic(ional.Romanul iu+irii
este incadrat in cel al rz+oiului si este e$iden(iat prin retrospecti$e, amintirea lui Vtefan) la C.8etrescu
apare memoria $oluntar si nu cea in$oluntar de la 8roust, ins ca si la scriitorul francez un e$eniment
exterior, discu(ia de la popot, declan,eaz rememorarea iu+irii .
(ronotop Geste sta+ilit la *nceputul cr(ii in primavara anului LMLI 3acesta este timpul experien(ei
rz+oiului 3timp o+iecti$ consemnat in >urnalul de front) exist si un timp su+iecti$ recuperat prin
amintirea iu+irii ce relateaz e$enimente anterioare rz+oiului) mai apare si un timp al narrii, pus in
$aloare de alternanta timpurilor $er+ale present- perfect compus (-am scris c-i las a$solut tot ce e in
cas, de la o$iecte de pre la cride la lucruri personale la amintiri.
'itlul indic temele romanului' dragostea si rz+oiul, ordinea acestora ultima, intia si introspec(ia,
analiza lucid a fram&ntrilor suflete,ti, plon>area in straturile profunde ale con,tiin(ei si c%iar analiza
su+con,tientului prin su+stanti$ul noapte.
'e$e: dragostea si rz+oiul ca experien(e de cunoa,tere si raportare la a+solut4iu+irea5' Cu un eu limitat
in in"initul lumii, niciun punct de vedere, nicio sta$ilire de raporturi nu mai era posi$il si deci nicio
putin de reali!are su"leteasc -ipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, "r s cred in
Dumne!eu, nu m-a "i putut reali!a -dei am incercat-o -dect intr-o dragoste a$solut.
Incipit -roul narator, care nu-,i dez$luie de la inceput numele, isi prezint ipostaza su$locotenent
proaspt, intia dat concentrat si circumstan(ele reprezentate de indici spa(io-temporali'Valea 8ra%o$ei
intre #usteni si zuga,.=.<, inainte de anun(area intrrii Rom&niei in rz+oi.?unt descrise ironic
pregtirile (rii pentru marea conflagra(ie, atitudinea critic a persona>ului narator fc&ndu-se sim(it
inc din prima pagin' tran,eele construite, gropile de lup, toate fortifica(iile din zona, de care se
$or+e,te peste tot cu orgoliu si care sunt aprate de oc%ii curio,ilor, sunt de fapt ridicole si infantile prin
anacronismul si fragilitatea lor' !ece porci igneti cu $oturi puternice ar "i rmat, intr-o #umtate de !i,
toate intriturile de pe valea ra/oveiCDgropile astea de lup erau nite gropi ct cele pe care le "ac,
#ucndu-se, copiii in nisip, iar in "und aveau $tut cte un mic ru,ascuit apoi ca o eap in sus.
Confesiunea aduce in prim-plan c%inul sufletesc despre a crui cauz cititorul nu este inc informat'
..=
pentru mine, ins, aceast concentrare era o lung de!nde#de.Relatarea discu(iei de la popot
pri$itoare la +r+atul care ,i-a ucis so(ia infidel si a fost ac%itat are rolul de a introduce cititorul in
pro+lematica romanului si de a-i face cunoscut persona>ul care se define,te printr-o stare de tensiune,
orgoliu si sentimentul superiorit(ii. @iscu(ia prile>uie,te exprimarea concep(iei depre iu+ire a eroului
narator care, gra(ie inter$en(iei unui alt persona>, capt identitate.?tefan incearc s o+(in o permisie
pentru a-,i $edea so(ia la C&mpulung si face tot posi+ilul pentru a-,i indupleca superiorul, c%iar dac se
dispre(uie,te pentru propriul comportament .-l consider iu+irea o modalitate prin care se poate atinge
a+solutul, dar si un proces de autosu*estie, pregtindu-se astfel rememorarea po$e,tii de dragoste si a
matrimoniului e,uat' o iu$ire mare e mai curnd un proces de autosugestie CD8rice iu$ire e ca un
monodeism, voluntar la inceput, patologic pe urm.nterior el exprimase re$olta si dispretul fa( de
con$ersa(ia plat a celorlal(i ofi(eri, intruc&t acestia $or+esc neautentic, utiliz&nd cli,ee, formule
prefa+ricate, imprumutate din literatur opuse autenticit(ii tririi.
;inal 2ltimul capitol intitulat Comunicat apocri" prezint rezol$area dramei iu+irii dup ce eroul
trie,te confruntarea cu moartea in timpul rz+oiului.9itlul capitolului sugereaz transformarea
persona>ului in timpul celei de-a doua experiente, faptul c este un altul care se raporteaz la -la si la
iu+ire, precum si sc%im+area atitudinii fa( de iu+ire, sentiment considerat anterior un ade$rat
monodeism.9rimis acas deoarece este rnit, !%eorg%idiu este *nt&mpinat de -la cu demonstra(ii de
afec(iune ins acestea nu il atrag pe ?tefan care o+ser$a critic im+tr&nirea ei si mediteaz asupra
armelor ei de seduc(ie de alt"el tot armamentul ei cuceritor e parc demodat si ne"olositor,ca acele
tranee puerile din munii graniei.:r tensiunea de odinioar, doar plictisit, ironic o arat -lei si apoi ii
cere di$or(ul calm cu un z&m+et $inevoitor contrariat de faptul c in trecut ar fi putut ucide pentru ea'
m gndesc /alucinat c a "i putut ucide pentru "emeia astac a "i "ost inc/is din cau!a ei, pentru
crim.@espr(irea de -la inseamn renun(area la tot trecutul pe care i-l las ei alturi de o mare parte a
a$erii, suger&ndu-se astfel c ?tefan a dep,it experien(a iu+irii si c eli+erat, se poate indrepta spre alte
experien(e de cunoa,tere.
Ro$anul iu2irii ?tefan se cstore,te din dragoste cu o coleg de la uni$ersitate si trie,te fericit c&t
$reme este srac si -la il consider centrul lumii ei, fiind capa+il si dornic s i se dedice in totalitate si
sa suporte c%inul unor prelegeri fr sens pentru ea doar pentru a-i fi alturi si a pzi armonia cuplului
.Iu+irea are la +az orgoliul lui ?tefan care se simte pri$ilegiat c este iu+it de una din cele mai frumoase
fete de la uni$ersitate si c aceasta are capacitatea de a i se drui total.Vanitos, el simte c identitatea lui
este in rela(ie cu acesta iu+ire a -lei' s tul$uri att de mistuitor o "emeie dorit de toi, s "ii att de
necesar unei e,istene, erau sentimente care m adevereau in #ocul intim al personalitii mele.:emeia
este acum un ideal feminin, frumoas fizic si moral, superioar celor din >ur, gata de de$otament si
sacrificiu 'Cu oc/ii mari,al$astri, vii ca nite intre$ri de cletar,cu neastmprul trupului tnr,cu gura
necontenit umed si "raged, cu o inteligena care irumpea, i!vorat tot att de mult din inim ct de
su$ "runte, era de alt"el un spectacol minunat. @e aici dorin(a lui de a controla destinul femeii alturi de
care trieste.
Mostenirea aduce cu sine sc%im+area $ie(ii cuplului si mai ales a -lei pe care ?tefan o descoper altfel'
mai pu(in feminin, interesat de +ani, a$ere, de lupta pentru a-i pstra, dornic de distrac(ii si de
acti$it(i mondene alturi de ni,oara, mult mai pu(in supus si cu alte gusturi dec&t so(ul ei pentru care
+anii nu reprezint o preocupare. ?tefan se simte nu numai dezamgit de superficialitatea -lei, ci ,i
umilit c&nd ea il compar cu noii prieteni si consider c tre+uie s i,i innoiasc gardero+a' &imeam c
nici nu era singura in"erioritate pe care mi-o gsea. are-se c sno$ii, pe care ea ii admira acum, aveau
un stil al lor, pe care eu nu-l aveam, vedeam cum !i de !i "emeia mea se instrina in preocuprile si
admiraiile ei, de mine. 8rocesul o+ser$at de protagonist este ire$ersi+il si continu cu +nuiala c este
in,elat atunci c&nd intr in scen !rigoriade. @e altfel, intreaga retrospecti$ a iu+irii st su+ semnul
.B1
acestei +nuieli, dup cum demonstreaz inceputul capitolului al doilea' 3ram insurat de doi ani si
#umtate cu o coleg de la universitate si $nuiam c m inal... 3ra o su"erin de neinc/ipuit care se
/rnea din propria su$stan. Iu+irea 3$anitate ce demonstreaz influen(a lui ?tend%al se asociaz cu
gelozia si c%inul luntric pro$ocat de sentimentul ridicolului fc&ndu-l pe ?tefan s mrturiseasc
macinarea interioar, procesul disolu(iei personalit(ii sale.
. scen se$ni&icati# pentru suferinta pro$ocat de gelozia pe care eroul o respinge consider&nd ca
sufer din cauza iu+irii si a orgoliului c s-a in,elat in pri$in(a perec%ii este cea de la Odo+e,ti unde
cuplul merge in excursie, deoarece noii lor prieteni din lumea +un a #ucurestiului au plcerea acestor
cltorii in $and. ?tefan este siderat si apoi oripilat de sentimentul c este in plus, c face parte alturi
de -la si !rigoriade dintr-un triung%i amoros in care i s-a atri+uit rolul so(ului in,elat. -xcursia de$ine o
tortur ce se manifest fizic printr-o stare asemntoare +olii, desi el i,i disimuleaz suferin(a pr&nd de
o veselie e,cesiv. @escoper acum inautenticitatea ne$estei lui cu un sentiment de durere si dezgust
care se rsfr&nge asupra tuturor femeilor' rintr-o ironie dureroas, eu descopeream acum, treptat, su$
o madon cre!ut autentic, originalul= un peisa# si un cap strin si vulgar.
Rela(ia continu cu certuri, despr(iri si impcri p&n c&nd !%eorg%idiu este concentrat si c%emat la
C&mpulung de -la. Capitolul *ltima noapteconstituie sf&r,itul e$ocrii po$e,tii de dragoste4o
ade$rat po$estire in ram5 si intoarcerea in timpul precizat in incipit. -la decade si mai mult in oc%ii
so(ului atunci c&nd la Campulung ii cere s o asigure financiar in cazul mor(ii lui in rz+oi, iar gelozia
atinge cote paroxistice c&nd il $ede pe !. in ora, si %otr,te s ii omoare pe cei doi aman(i.Rz+oiul il
face s se deta,eze de drama pro$ocat de iu+irea pe care analiza lucid o sporeste,deoarece la
C.8etrescu iu+irea are un caracter cere+ral nefiind un simplu sentiment, ci un fenomen intelectual'
a"ectele ca si durerea de dini se intensi"ic dac le gndeti, dac implic luciditatea.Iu+irea este un
e,ec pentru protagonistul care aspir spre a+solut si care consider c indrgostiii au drept de via si
de moarte unul asupra celuilalt.
Ro$anul rz2oiului 3ilustreaz influen(a lui ?tend%al ca si partea referitoare la iu+ire, pentru c aduce
o noua perspecti$ asupra acestuia. -$enimentele sunt pri$ite ca si in romanul Mnstirea din arma
din ung%iul de $edere al participantului direct si inf(i,eaz ceea ce trie,te acesta. @in acest punct de
$edere, !%eorg%idiu este un alt :a+rice del @ongo ce inregistreaz ordinele contradictorii, atacurile si
retragerile, mi,crile %aotice fr sens ale trupelor, scene apocaliptice ca in capitolul )e-a acoperit
pmntul lui Dumne!eu, frigul, suprrile pricinuite de +oal, spaima c ar putea fi trimis acas din
cauza unei +anale dureri si ar fi acoperit astfel de ridicol, frica din fa(a mor(ii, *ncercarea animalic de a
se sal$a a oricruia dintre com+atan(i. Rz+oiul este demitizat si romanul demonstreaz atitudinea
autorului care refuz literatura eroic si e"ervescena ca si"onul prin intre+rile pe care protagonistul si
le pune, prin compara(iile pe care le face mereu cu ceea ce ,tie din literatur. Ca si iu+irea, rz+oiul este
e,perien de"initiv ce nu poate fi ocolit pentru ca altfel eul s-ar sim(i limitat, inferior celor care au
fcut aceast experien( si, mai gra$, nu s-ar mai putea realiza suflete,te. 8ersona>ul are de la inceput
sentimentul c $a fi ucis si dup fiecare atac inamic >urnalul de front analizeaz lucid, atent senza(iile,
reac(iile in fa(a mor(ii,el ins in(elege c marea confruntare cu moartea este si un e$enimentHsitua(ie
limit re$elatoare' Drama r!$oiului nu e numai ameninarea continu a morii, mcelul si "oamea, ct
aceast permanent veri"icare su"leteasc, acest continuu con"lict al eului tu care cunoate alt"el ceea
ce cunotea intr-un anumit "el. !%eorg%idiu se deta,eaz de tot ceea ce a trit inainte, de drama gelosului
pro$ocat de neadec$area -lei la idealul pe care si l-a fcut, in final eli+er&ndu-se. -ste prezentat
prima parte a participrii Rom&niei la marea conflagra(ie, campania din rdeal. ?e nareaz trecerea
grani(ei, primele lupte cu armata mag%iar, tra$ersarea cu sacrificii a Oltului, trupele fiind a>utate de
surorile Manciulea, infruntarea trupelor germane, rnirea lui !%eorg%idiu, discu(ia cu prizonierul neam(
care depl&nge lipsa de pregtire a armatei romane.
.B.
Persona)ul
Ste&an Dheor*hidiu
?tatut literar - persona> principal, rotund, pro+lematic, analitic
?tatut social - student la filosofie, intelectual ce trie,te in lumea ideilor, inadaptat societ(ii) aspir spre
a+solut)
?tatut familial - cstorit din dragoste cu -la, nepotul politicianului "ae !%eorg%idiu, si al a$arului
9ac%e !%eorg%idiu.
Citate critice
&i cum ni se pre!int &te"an%Ca un spirit speculativ si oarecum lipsit de simul realitii,care are despre
"emei preri disproporionate, "ie de adulaie, "ie de dispret, "undamental egoist, centrnd sentimentele
pe ego-ul propriu, $nuitor din vanitate cel puin la "el de mult ca din iu$ire, mai degra$ sen!ual dect
sentimental.
".Manolescu
Modalitati de caracterizare 'caracterizare indirecta 'fapte, gesturi, atitudini, relatii cu celelalte
persona>e, modalit,ile analizei psi%ologice
(aracterizare directa' -la' esti de o sensi$ilitate imposi$il
utocaracterizare 'eram inalt si elegant,dar e adevrat
c nu-mi "ceam dect cte un costum de /aine, pe care-l purtam pn se u!a CDcum eram su$tire,
cum cumpram o$iecte pe care le credeam $une n-veam niciun motiv sa "iu ingri#orat.
Introspec(ia = r$uirea mea luntric era cu att
mai grea cu ct mi se rupsese totdeodata si a,a su"leteasc =increderea in puterea mea de deose$ire si
alegere, in vigoarea si e"icacitatea inteligenei mele.
utoanaliza lucid ')iciodata nu m-am simit mai
desc/eiat de mine insumi, mai nenorocit.
Monologul interior 3notarea senzatiilor,a strilor
fiziologice 'Creierul parc mi s-a !emuit, nervii, de atta incordare, s-au rupt ca nite s"ori putrede.
8ortretul moral e$iden(iaz complexitatea intelectualului caracterizat de aspiratia spre a+solut, $anitatea
de a fi iu+it de una din cele mai frumoase femei, deoarece frumuse(ea este ec%i$alentul reu,itei sociale, a
succesului 4".M"O7-?C25)in final -la nu mai este frumoas pt !%eorg%idiu, ci doar o oarecare care
nu merit sacrificiul de care se credea capa+il inainte de a participa la rz+oi4sa o ucida din gelozie5.
-litismul este o alt trstur, demonstrat de atitudinea de la popot si asociat cu dispre(ul fa( de
ceilalti care nu triesc autentic, nu sunt capa+ili de iu+ireaXcere+ralL4pasiunea inso(it de analiz si care
este form de cunoastere si realizare sufleteasc5.cesta este du+lat de un sentiment de nesiguran(
cauzat de compara(ia cu tinerii din *nalta societate4scena c&nd -la ii sc%im+ gardero+a si rne,te astfel
orgoliul sotului'Am inteles ca in ea se petreceau comparatii care nu-mi erau "avora$ile si ca
su"erea,"ara sa spuna din cau!a asta.5
8ersona>ul se caracterizeaz si prin disimulare, cunoa,terea si aplicarea unui comportament care s il
fereasc de pri$irile indiscrete ale celor din >ur asupra propriilor triri.?e o+ser$ totodata ner$ozitatea
pro$ocat de efortul de a se *nfr& na,de a se ascunde su+ aparen(e, de a se controla din teama de ridicol
si dorin(a e$itrii scandalului pu+lic al dez$luirii sentimentelor sincere. 7a Odo+esti, ?tefan se c%inuie
s i,i ascund gelozia si astfel isi amplific suferin(a.cest mod de a ac(iona pro$ine dintr-un simt al
onoarei "oarte de!voltat4".Manolescu5
?pecific acestui erou este dorin(a de a se defini prin experien(e care s ii permit cunoa,terea si
autocunoa,terea asociat cu orgoliul celui care se simte superior ca trire autentic, aspiratie spre
a+solut si intelectualitate celor din >ur.
.BB
cestor *nsu,iri li se adaug sensi+ilitatea exacer+at, fiecare gest al iu+itei fiind analizat lucid si
interpretat4in int&lnirea de la C&mpulung so(ul analizeaz modul in care -la fumeaz si gesturile studiate
il fac s cread in infidelitatea ei5, preferinta pt lumea ideilor-filosofic si inadapta+ilitatea la societatea
in care trie,te' nu suport corup(ia, nu se poate impca cu lipsa de scrupule in afaceri si cu
clientelismul ce caracterizeaz societatea, nu accepta compromisul.
?tefan are capacitatea de a fi ironic, sarcastic, at&t atunci c&nd apr idei la uni$ersitate unde este in
elementul su sus(in&ndu-si cu trie si c%iar o+stinat prerile, c&t si in $ia(a de familie)la masa de la
unc%iul 9ac%e, nemul(umit de afirma(iile unc%iului "ae iz+ucne,te mu,ctor. :c&nd referire la cstoria
acestuia.
!%eorg%idiu este lucid, analitic, preocupat de tririle sale si de atitudinea -lei,de$ine o+sedat de
suspiciunea c este in,elat si caut mereu do$ezi, este posesi$ consider&nd c -la este indestructi+il
legat de el, c este perec%ea predestinat, etern, edenic' &imeam c "emeia aceasta era a mea in
e,emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, c ne intlnisem de la inceputul lumii, peste toate
devenirile, amndoi, si aveam s pierim la "el amndoi.
(o$entarea unei scene @iscutia de la popota ofi(erilor il prezint pe ?tefan din propria perspecti$ ca
pe un om tensionat, mcinat de pro+leme interioare, orgolios si dispre(uitor la adresa celor din
>ur.?ensi+ilitatea si ne$oia de a o $edea pe -la care-l c%emase la Campulung il fac s se comporte dur, s
rspund caustic, s-si exprime c%inul interior printr- o atitudine re$oltat si re$olttoare pt camarazi,
de,i Ori,anu ii in(elege moti$a(ia atunci c&nd il intrea+' su"eri, @/eorg/idiule%prile>uind
rememorarea..$&nd ca punct pe plecare articolul referitor la ac%itarea so(ului $ino$at de crim, +r+atii
concentrati pe Valea 8ra%o$ei isi exprima conceptia despre iu+ire si matrimoniu.
Relatia cu -la este prezentat din unicul punct de $edere su+iecti$ al eroului narator care aspir spre
iu+irea a+solut.Ini(ial femeia este un model-perec%ea in eternitate-unic prin frumuse(e fizic si moral,
iar +r+atul se crede un ade$arat 8Mgmalion sau stp&n al destinului -lei. -l resimte dureros instrinarea
femeii dup ce prime,te a$erea.?e instrineaz el insu,i de -la' de$ine +nuitor, o pri$este cu oc%i critic,
este gelos desi nu accept aceasta etic%etare, pretinz&nd c sufer din cauza iu+irii si conform concep(iei
lui despre iu+ire si existen( tre+uie crezut, deoarece suferin(a pro$ine din conflictul dintre idealitate si
realitate.@escoper treptat c femeia pe care o crede perec%ea etern, superioar celor din >ur si capa+il
s triasc autentic este doar o copie, un fals) se simte dator s ii plateasc presupusa infidelitate si faptul
c nu este de acord cu el, insel&nd-o in patul con>ugal."u are remuscri pentru gestul lui,dar continu s
sufere de,i marturise,te c aceast suferin( se /rnea din propria su$stan si este amplificat de
analiza lucid.
?e do$ede,te misogin' sunt clipe cnd ura si de!gustul meu pt "emei devin att de a$solute, c socotesc
c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice, se deta,eaz treptat si se desparte de propriul trecut
ls&ndu-i-l -lei, eli+er&ndu-se astfel de propriile drame.
COMENTARIU
Context- perioada interbelic in care ptrund formule noi, inovatoare ale
romanului european.Modele: Proust, Gide.
Incadrare .5 roman inter+elic
B5modern su+iecti$,ionic
C5psi%ologic
05al experientei
;5citadin
1,ro$anul $odern su2iecti# ionic3caracteristici'
-narator persona> 3perspecti$a narati$ impreun cu
.BC
-nara(iune la persoana int&i, su+iecti$, narator necredita+il
-focalizare intern, diferit de focalizarea zeroHneutr din romanul o+iecti$
-accent asupra uni$ersului interior' analiz psi%ologic, introspec(ie 4pri$irea *nuntru, analiza strilor
suflete,ti si $er+alizarea lor prin monolog interior5
-renun(area la cronologie in fa$oarea memoriei in$oluntare) existen(a unui timp interior, su+iecti$ si a
altuia exterior o+iecti$
-final desc%is
-autenticitate 4impresia de sinceritate a+solut, refuzul cli,eelor si al sc%ematismului
psi%ologic.8ersona>ul este o indi$idualitate, iar conflictele sunt de natur interioar' cu sine si cu
aspira(iile sale5
-romanul este confesiune, >urnal) pare scris pe msur ce se desf,oar ac(iunea.
-fluxul constiin(ei 4te%nic narati$ ce const in reproducerea fidel a g&ndurilor, reac(iilor interioare,
proceselor suflete,ti o+scure, senza(iilor am+igue, fenomenelor de con,tiin( a,a cum apar ele in mintea
si in sufletul eroului narator)
-morala comun specific romanului doric este inlocuit de morala indi$idual-supre$aia eului
-Concretul psi%ologic lic%ideaz tipologia, iar socialul este inlocuit de intimitate'eroul nu mai urmre,te
s se integreze in lume, ci s-,i afirme propria lume) el se afl in Ncutarea timpului pierdutL si a
identitii, iar experien(ele lui se opun lumii)eroul este un solitar, un izolat, un "rustrat ce i!$ndete
prin vanitatea eului 4".Manolescu5) el este un contemplati$ ce se infrunt cu propriile patimi si idealuri.
Ro$anul psiholo*ic 3caracteristici'
-interesul romancierului se deplaseaz de la exterior-realitatea social spre interior 3psi%ologie,
realitatea con,tiin(ei)
-$alorific senza(iile, memoria, tririle persona>elor care au frec$ent calitatea de naratori)
-lumea este prezentat prin oc%ii acestui persona> narrator' in centrul romanului st con,tiin(a lui in care
se reflect e$enimentele, de multe ori cotidianul)
-in$estiga(ia sufletului se realizeaza prin' fluxul con,tiintei, memoria in$oluntar, introspec(ia, acronia
4efectul neconcordan(ei dintre istorieJdesf,urare logic ,cronologic si timpul narrii)este un artificiu
specific romanului proustian utilizat pt rememorri, nararea in planuri paralele5, autenticitatea)
-tendin(a de dezagregare a persona>ului su+ presiunea strilor de con,tiin(, a crizelor interioare si de
reconstituire treptat a acesteia)
-naratiunea de multe ori fragmentar apeleaz la formula >urnalului, a confesiunii, memoriilor) apar
inserri, flas%-+acF-uri)
-persona>ul este de multe ori un inadaptat la realitatea exterioar, un nonconformist, un intro$ertit,
prizonier al propriilor o+sesii si conflicte.
Reprezentan(i'8roust, V.Woolf, E.EoMce, Re+reanu, H.8apadat-#engescu,!.I+raileanu, .Hol+an,!i+
Mi%escu.
Ro$an al e!perientei
-eroul incearc s se afirme pe sine transform&nd existen(a intr-o suit de experien(e prin care se $erific
pe sine si *ncearc s se situeze *ntr-un a+solut al li+ert(ii) pe parcursul experien(elor el se analizeaz
lucid incerc&nd s-,i descopere sl+iciunile)
-iu+irea de$ine o form a afirmrii de sine si se face prezent tema seduc(iei-modalitate prin care eroul
ia act de propria sa for( interioar)
-se exalt ac(iunea pt c existen(a se cucere,te si se >ustific prin fapt)
-se utilizeaz te%nicile narati$e specifice si romanului psi%ologic.
Reprezentan(i'4precursori' ?tend%al si @ostoie$sFi5 .!ide, .Camus, E8.?artre, .Malraux, M.-liade,
.Hol+an, M. ?e+astian.
.B0
0lti$a noapte este .5 un roman modern su+iecti$ ionic deoarece se caracterizeaz prin unicitatea
perspecti$ei narati$e su+iecti$e a persona>ului narator necredita+il, timpul su+iecti$ al
amintirii4 e$ocarea cstoriei cu -la5, fluxul con,tiin(ei, luciditatea analizei, conflictul interior,
autenticitate, anticalofilie, caracterul de confesiune, >urnal.
B5 un roman psi%ologic prin' introspec(ie, acronie, memoria in$oluntara, fluxul
con,tiin( ei,situarea in centru a con,tiin(ei eroului care este si liantul celor dou pr(i, conflictul de natur
interioar-criza de con,tiin(, formula narati$, specificul persona>ului' intelectual inadaptat, solitar,
intro$ertit, prizonier al propriilor o+sesii)
C5 este un roman al experien(ei prin' pro+lemele protagonistului' cutarea identit(ii si a
autenticit(ii tririi, experien(ele prin care eroul se $erific se cunoa,te si se raporteaz la a+solut,
te%nicile narati$e specifice, iu+irea ca form a afirmrii de sine.
%iziunea despre lu$e
+odernis$ul, sus(inut de -. 7o$inescu si reprezentat, printre al(ii, de Camil 8etrescu, este *n str&ns
legtur cu :reud, Husserl, #ergson.Omul de$ine su+iect si o+iect al cercetrii 4se analizeaz5, pri$e,te
realitatea si timpul prin propria su+iecti$itate.
Conceptia lui Camil 8etrescu despre roman este su(inut in articolul /oua structur si opera lui
+arcel Proust in care prozatorul'
-respinge $iziunea omniscient) manifest preferin( pentru romanul proustian care pune in centrul su
eul)
-afirm c romancierul poate po$esti doar realitatea propriei con,tiin(e, propriului con(inut sufletesc' s
nu descriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce +nregistrea! simurile mele, ceea ce gndesc eu
Aceasta-i realitatea pe care o pot povesti, dar aceasta-i realitatea contiinei mele, coninutului meu
psi/ologic Din mine +nsumi eu nu pot iei;
-adopt persoana int&i, singura care poate nara realitatea propriei con,tiin(e
-sus(ine autenticitatea, trirea autentic in con,tiin(
-propune dosare de existen(
-arat importan(a memoriei in$oluntare preluat de la 8roust
-este anticalofil, cere scriitorului liminar sinceritate C..D"r ortogra"ie,"r compo!iie, "r stil si
c/iar "r caligra"ie;
-este influentat de #ergson4intuitionismul,timpul ca durata5 si Husserl4fenomenologia5' sustine
importanta intuitiei si a faptului ca nu putem cunoaste nimic a+solut decat intorcandu-ne in noi
insine,asupra propriului continut sufletesc unde $om descoperi o curgere de stari interioare,de imagini,
de indoieli.Concep(ia asupra cunoa,terii a,az eul in centrul existen(ei si realitatea lui este singura
realitate inregistra+il .8entru #ergson, realitatea este durat4$zut din interior5, adic de$enire
perpetu.
8rezentul este alctuit dintr-o curgere de imagini ale mele, din trirea mea. 3ste "lu,ul contiinei mele,
insusi, de vreme ce alt e,isten nu poate "i dect deducie
Instanele co$unicrii narati#e 3naratorul, ?tefan !%eorg%idiu are si calitatea de persona> care se
confeseaza si incearca sa inteleaga e$enimentele, experientele traite.Cititorul are in fata doar constiinta
sa in care se reflecta si sunt analizate lucid faptele-experienta dragostei si a raz+oiului. :ocalizarea este
una interna, important fiind felul in care persona>ul se raporteaza la e$enimente si felul in care acestea se
reflecta in constiinta sa. -ul narati$ plasat in centrul naratiunii confera autenticitate textului si il
incadreaza in categoria romanelor proustiene. ?crisul are rol eli+erator si de act de cunoa,tere,deoarece
prin el persona>ul narator se *n(elege pe sine si pe ceilal(i.
.B;
Perspecti#a narati#a 3impreun cu 3cititorul ,tie at&t c&t ,tie persona>ul narator, care este su+iecti$ si
necredita+il, impresiile lui fiind contradictorii.8ortretul -lei se realizeaz numai din aceast perspecti$
su+iecti$ si de aceea apare in antitez la inceputul si in finalul cr(ii.
Structura Gdou pr(i unite de con,tiin(a eroului narator pentru care iu+irea si rz+oiul sunt experien(e
de cunoa,tere.8rimul capitol -a iatra Craiului in munte si toat partea a doua descrie rz+oiul, iar
capitolele B4Diagonalele unui testament5-< 4*ltima noapte de dragoste5 e$oc experienta dragostei.
8artea a doua este un >urnal de front al persona>ului principal ce are la +az >urnalul autorului din timpul
8rimului Rz+oi Mondial, iar partea int&i, confesiunea despre iu+ire este total fic(ional.Romanul iu+irii
este incadrat in cel al rz+oiului si este e$iden(iat prin retrospecti$e, amintirea lui Vtefan) la C.8etrescu
apare memoria $oluntar si nu cea in$oluntar de la 8roust, ins ca si la scriitorul francez un e$eniment
exterior, discu(ia de la popot, declan,eaz rememorarea iu+irii .
(ronotop Geste sta+ilit la *nceputul cr(ii in primavara anului LMLI 3acesta este timpul experien(ei
rz+oiului 3timp o+iecti$ consemnat in >urnalul de front) exist si un timp su+iecti$ recuperat prin
amintirea iu+irii ce relateaz e$enimente anterioare rz+oiului) mai apare si un timp al narrii, pus in
$aloare de alternanta timpurilor $er+ale present- perfect compus (-am scris c-i las a$solut tot ce e in
cas, de la o$iecte de pre la cride la lucruri personale la amintiri.2tilizarea perfectului compus in
finalul cr(ii plaseaz ac(iunea intr-un timp anterior celui al narrii.
'itlul indic temele romanului' dragostea si rz+oiul, ordinea acestora ultima, intia si introspec(ia,
analiza lucid a fram&ntrilor suflete,ti, plon>area in straturile profunde ale con,tiin(ei si c%iar analiza
su+con,tientului prin su+stanti$ul noapte.
'e$e: dragostea si rz+oiul ca experien(e de cunoa,tere si raportare la a+solut4iu+irea5' Cu un eu limitat
in in"initul lumii, niciun punct de vedere, nicio sta$ilire de raporturi nu mai era posi$il si deci nicio
putin de reali!are su"leteasc.8 asemenea caren, de nereparat, ar "i "ost si o descali"icare.Constiina
mea imi permitea asear s ucid, s m #udec deasupra legilor pentru c nu aveam s-mi reproe!, in
sistemul meu su"letesc, nimic, dar tocmai de aceea nu-mi permite laitatea de a evita un pericol, pe care
soldaii cei muli nu-l puteau evita. -ipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, "r s cred in
Dumne!eu, nu m-a "i putut reali!a -dei am incercat-o -dect intr-o dragoste a$solut.
Incipit -roul narrator, care nu-,i dez$luie de la inceput numele, isi prezint ipostaza su$locotenent
proaspt, intia dat concentrat si circumstan(ele reprezentate de indici spa(io-temporali'Valea 8ra%o$ei
intre #usteni si zuga,.=.<, inainte de anun(area intrrii Rom&niei in rz+oi.?unt descrise ironic
pregtirile (rii pentru marea conflagra(ie, atitudinea critic a persona>ului narator fc&ndu-se sim(it
inc din prima pagin' tran,eele construite, gropile de lup, toate fortifica(iile din zona, de care se
$or+e,te peste tot cu orgoliu si care sunt aprate de oc%ii curio,ilor, sunt de fapt ridicole si infantile prin
anacronismul si fragilitatea lor' !ece porci igneti cu $oturi puternice ar "i rmat, intr-o #umtate de !i,
toate intriturile de pe valea ra/oveiCDgropile astea de lup erau nite gropi ct cele pe care le "ac,
#ucndu-se, copiii in nisip, iar in "und aveau $tut cte un mic ru,ascuit apoi ca o eap in sus.Dup
socotelile marelui stat ma#or romn din LMLI-adic din timpul $tliei de la 0erdun-dumanul care
venea la atac avea s calce din ne$gare de seam in aceste gropi si s se +mpung in epi, "ie in talp,
"ie in spate.9ran,eele #ucrie sunt si la @&m+o$icioara unde ?tefan este mutat in timpul concentrrii.
Confesiunea aduce in prim-plan c%inul sufletesc despre a crui cauz cititorul nu este inc informat'
pentru mine, ins, aceast concentrare era o lung de!nde#de.De multe ori seara la popot era destul
un singur cuvnt ca s tre!easc rscoliri si s +ntrte dureri amorite.Relatarea discu(iei de la popot
pri$itoare la +r+atul care ,i-a ucis so(ia infidel si a fost ac%itat are rolul de a introduce cititorul in
pro+lematica romanului si de a-i face cunoscut persona>ul care se define,te printr-o stare de tensiune,
orgoliu si sentimentul superiorit(ii. @iscu(ia prile>uie,te exprimarea concep(iei depre iu+ire a eroului
narator care, gra(ie inter$en(iei unui alt persona>, capt identitate.?tefan incearc s o+(in o permisie
.B<
pentru a-,i $edea so(ia la C&mpulung si face tot posi+ilul pentru a-,i indupleca superiorul, c%iar dac se
dispre(uie,te pentru propriul comportament .-l consider iu+irea o modalitate prin care se poate atinge
a+solutul, dar si un proces de autosu*estie, pregtindu-se astfel rememorarea po$e,tii de dragoste si a
matrimoniului e,uat' o iu$ire mare e mai curnd un proces de autosugestie 4re$uie timp si tre$uie
complicitate pentru "ormarea eiCD(u$eti +nti din mil, din indatorire, din duioie, iu$esti pentru c
tii ca asta o "ace "ericit, ii repei c nu e loial s-o #igneti, s ineli atta incredereCD&i treptat ii
tre$uie pre!ena ei !ilnic.CD8rice iu$ire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic pe
urm.nterior el exprimase re$olta si dispretul fa( de con$ersa(ia plat a celorlal(i ofi(eri, intruc&t
acestia $or+esc neautentic, utiliz&nd cli,ee, formule prefa+ricate, imprumutate din literatur opuse
autenticit(ii tririi.
;inal 2ltimul capitol intitulat Comunicat apocri" 4atri+uit unui alt autor, nesigur, neautentic, scriere
religioas nerecunoscut de canoane5 prezint rezol$area dramei iu+irii dup ce eroul trie,te
confruntarea cu moartea in timpul rz+oiului.9itlul capitolului sugereaz transformarea persona>ului in
timpul celei de-a doua experiente,faptul c este un altul care se raporteaz la -la si la iu+ire, precum si
sc%im+area atitudinii fa( de iu+ire, sentiment considerat anterior un ade$rat monodeism.9rimis acas
deoarece este rnit, !%eorg%idiu $ede #ucurestiul ca si rela(iile cu cei din >ur ca pe ce$a necunoscut)
incearca initial s e$ite *ntlnirea cu familia merg&nd la alt spital.. Mai int&i, c&nd il $iziteaz mama, are
impresia c durerea ei este strin si nu il emo(ioneaz, fiind instrinat de ea din momentul in care se
aliase cu celelalte rude pentru mo,tenire. >uns acas, este *nt&mpinat de -la cu demonstra(ii de
afec(iune ins acestea nu il atrag pe ?tefan care o+ser$a critic im+tr&nirea ei si mediteaz asupra
armelor ei de seduc(ie de alt"el tot armamentul ei cuceritor e parc demodat si ne"olositor,ca acele
tranee puerile din munii graniei.Ca si pregtirile pentru rz+oi, armele -lei rm&n fr succes in fa(a
so(ului indiferent, deta,at c%iar si c&nd prime,te scrisoarea anonim ce ii confirm suspiciunea c este
in,elat.:r tensiunea de odinioar, doar plictisit, ironic o arat -lei si apoi ii cere di$or(ul calm cu un
z&m+et $inevoitor contrariat de faptul c in trecut ar fi putut ucide pentru ea' m gndesc /alucinat c
a "i putut ucide pentru "emeia astac a "i "ost inc/is din cau!a ei, pentru crim.@espr(irea de -la
inseamn renun(area la tot trecutul pe care i-l las ei alturi de o mare parte a a$erii, suger&ndu-se astfel
c ?tefan a dep,it experien(a iu+irii si c eli+erat, se poate indrepta spre alte experien(e de cunoa,tere.
Ro$anul iu2irii ?tefan se cstore,te din dragoste cu o coleg de la uni$ersitate si trie,te fericit c&t
$reme este srac si -la il consider centrul lumii ei, fiind capa+il si dornic s i se dedice in totalitate si
sa suporte c%inul unor prelegeri fr sens pentru ea doar pentru a-i fi alturi si a pzi armonia cuplului
.Iu+irea are la +az orgoliul lui ?tefan care se simte pri$ilegiat c este iu+it de una din cele mai frumoase
fete de la uni$ersitate si c aceasta are capacitatea de a i se drui total.Vanitos, el simte c identitatea lui
este in rela(ie cu acesta iu+ire a -lei' s tul$uri att de mistuitor o "emeie dorit de toi, s "ii att de
necesar unei e,istene, erau sentimente care m adevereau in #ocul intim al personalitii mele.:emeia
este acum un ideal feminin, frumoas fizic si moral, superioar celor din >ur, gata de de$otament si
sacrificiu 'Cu oc/ii mari,al$astri, vii ca nite intre$ri de cletar,cu neastmprul trupului tnr,cu gura
necontenit umed si "raged, cu o inteligena care irumpea, i!vorat tot att de mult din inim ct de
su$ "runte, era de alt"el un spectacol minunat.CD2cea totul cu pasiune.*neori ispravile ei ineau de
miracol. @e aici dorin(a lui de a controla destinul femeii alturi de care triesteLdestinul tu, "at drag,
e si va "i sc/im$at prin mine>imi spuneam singur, rmnnd +ndelung cu privirea "i,.
Mostenirea aduce cu sine sc%im+area $ie(ii cuplului si mai ales a -lei pe care ?tefan o descoper altfel'
mai pu(in feminin, interesat de +ani, a$ere, de lupta pentru a-i pstra, dornic de distrac(ii si de
acti$it(i mondene alturi de ni,oara, mult mai pu(in supus si cu alte gusturi dec&t so(ul ei pentru care
+anii nu reprezint o preocupare. ?tefan se simte nu numai dezamgit de superficialitatea -lei, ci ,i
umilit c&nd ea il compar cu noii prieteni si consider c tre+uie s i,i innoiasc gardero+a' &imeam c
.BD
nici nu era singura in"erioritate pe care mi-o gsea. are-se c sno$ii, pe care ea ii admira acum, aveau
un stil al lor, pe care eu nu-l aveam, vedeam cum !i de !i "emeia mea se instrina in preocuprile si
admiraiile ei, de mine. 8rocesul o+ser$at de protagonist este ire$ersi+il si continu cu +nuiala c este
in,elat atunci c&nd intr in scen !rigoriade. @e altfel, intreaga retrospecti$ a iu+irii st su+ semnul
acestei +nuieli, dup cum demonstreaz inceputul capitolului al doilea' 3ram insurat de doi ani si
#umtate cu o coleg de la universitate si $nuiam c m inal.Din cau!a asta nici nu puteam s-mi
dau e,amenele la vreme. (mi petreceam timpul spionndu-i prieteniile, urmrind-o, "cnd pro$leme
insolu$ile din interpretarea unui gest, din nuana unei roc/ii si din in"ormarea lturalnic despre cine
tie ce vi!it la vreuna din mtuile ei. 3ra o su"erin de neinc/ipuit care se /rnea din propria
su$stan. Iu+irea 3$anitate ce demonstreaza influen(a lui ?tend%al se asociaz cu gelozia si c%inul
luntric pro$ocat de sentimentul ridicolului fc&ndu-l pe ?tefan s mrturiseasc macinarea interioar,
procesul disolu(iei personalit(ii sale. O scen semnificati$ pentru suferinta pro$ocat de gelozia pe
care eroul o respinge consider&nd ca sufer din cauza iu+irii si orgoliului c s-a in,elat in pri$in(a
perec%ii este cea de la Odo+e,ti unde cuplul merge in excursie, deoarece noii lor prieteni din lumea +un
a #ucurestiului au plcerea acestor cltorii in $and. ?tefan este siderat si apoi oripilat de sentimentul
c este in plus, c face parte alturi de -la si !rigoriade dintr-un triung%i amoros in care i s-a atri+uit
rolul so(ului in,elat. -xcursia de$ine o tortur ce se manifest fizic printr-o stare asemntoare +olii, desi
el i,i disimuleaz suferin(a pr&nd de o veselie e,cesiv. @escoper acum inautenticitatea ne$estei lui cu
un sentiment de durere si dezgust care se rsfr&nge asupra tuturor femeilor' rintr-o ironie dureroas,
eu descopeream acum, treptat, su$ o madon cre!ut autentic, originalul= un peisa# si un cap strin si
vulgar. Rela(ia continu cu certuri, despr(iri si impcri p&n c&nd !%eorg%idiu este concentrat si
c%emat la C&mpulung de -la. Capitolul *ltima noapteconstituie sf&r,itul e$ocrii po$e,tii de
dragoste4o ade$rat po$estire in ram5 si intoarcerea in timpul precizat in incipit. -la decade si mai
mult in oc%ii so(ului atunci c&nd la Campulung ii cere s o asigure financiar in cazul mor(ii lui in rz+oi,
iar gelozia atinge cote paroxistice c&nd il $ede pe !. in ora, si %otr,te s ii omoare pe cei doi
aman(i.Rz+oiul il face s se deta,eze de drama pro$ocat de iu+irea pe care analiza lucid o
sporeste,deoarece la C.8etrescu iu+irea are un caracter cere+ral nefiind un simplu sentiment, ci un
fenomen intelectual' a"ectele ca si durerea de dini se intensi"ic dac le gndeti, dac implic
luciditatea.Iu+irea este un e,ec pentru protagonistul care aspir spre a+solut si care consider c
indrgostiii au drept de via si de moarte unul asupra celuilalt.-l d do$ad de posesi$itate si
inadaptare la lumea cu care nu este compati+il, de necunoa,terea -lei, idealizat la inceputul romanului,
si ironizat in final unde i se atri+uie o ur&(ire de ordin moral si fizic ce-a gsit la ea,drag%s ucid
pentru eanu mai putea gsi alta la "el%
Ro$anul rz2oiului 3ilustreaz influen(a lui ?tend%al ca si partea referitoare la iu+ire, pentru c aduce
o noua perspecti$ asupra acestuia. -$enimentele sunt pri$ite ca si in romanul Mnstirea din arma
din ung%iul de $edere al participantului direct si inf(i,eaz ceea ce trie,te acesta. @in acest punct de
$edere, !%eorg%idiu este un alt :a+rice del @ongo ce inregistreaz ordinele contradictorii, atacurile si
retragerile, mi,crile %aotice fr sens ale trupelor, scene apocaliptice ca in capitolul )e-a acoperit
pmntul lui Dumne!eu, frigul, suprrile pricinuite de +oal, spaima c ar putea fi trimis acas din
cauza unei +anale dureri si ar fi acoperit astfel de ridicol, frica din fa(a mor(ii, *ncercarea animalic de a
se sal$a a oricruia dintre com+atan(i. Rz+oiul este demitizat si romanul demonstreazp atitudinea
autorului care refuz literatura eroic si e"ervescena ca si"onul prin intre+rile pe care protagonistul si
le pune, prin compara(iile pe care le face mereu cu ceea ce ,tie din literatur si mai ales din cr(ile de
citire' 2aptul c voi nvli ca in crile de citire impotriva unor tranee inesate de armata duman, c
voi "i su$ $ara#e de artilerie m uluiete, pare scris de o mn nev!ut. Ca si iu+irea, rz+oiul este
e,perien de"initiv ce nu poate fi ocolit pentru ca altfel eul s-ar sim(i limitat, inferior celor care au
.B/
fcut aceast experien( si, mai gra$, nu s-ar mai putea realiza suflete,te' )u pot s de!erte! cci, mai
ales,n-a vrea s e,iste pe lume o e,perien de"initiv, ca aceea pe care o voi "ace, de la care s
lipsesc, mai e,act s lipseasc ea din +ntregul meu su"letesc. Ar avea "a de mine, cei care au "ost
acolo, o superioritate care mi se pare inaccepta$il. Ar constitui pentru mine o limitare. 8ersona>ul are
de la inceput sentimentul c $a fi ucis si dup fiecare atac inamic >urnalul de front analizeaz lucid, atent
senza(iile, reac(iile in fa(a mor(ii,el ins in(elege c marea confruntare cu moartea este si un
e$enimentHsitua(ie limit re$elatoare' Drama r!$oiului nu e numai ameninarea continu a morii,
mcelul si "oamea, ct aceast permanent veri"icare su"leteasc, acest continuu con"lict al eului tu
care cunoate alt"el ceea ce cunotea intr-un anumit "el. !%eorg%idiu se deta,eaz de tot ceea ce a trit
inainte, de drama gelosului pro$ocat de neadec$area -lei la idealul pe care si l-a fcut, in final
eli+er&ndu-se. -ste prezentat prima parte a participrii Romaniei la marea conflagra(ie, campania din
rdeal. ?e nareaz trecerea grani(ei, primele lupte cu armata mag%iar, tra$ersarea cu sacrificii a
Oltului, trupele fiind a>utate de surorile Manciulea, infruntarea trupelor germane, rnirea lui
!%eorg%idiu, discu(ia cu prizonierul neam( care depl&nge lipsa de pregtire a armatei romane.
Persona)ul
Ste&an Dheor*hidiu
?tatut literar - persona> principal, rotund, pro+lematic, analitic
?tatut social - student la filosofie, intelectual ce trie,te in lumea ideilor, inadaptat societ(ii) aspir spre
a+solut)
?tatut familial - cstorit din dragoste cu -la, nepotul politicianului "ae !%eorg%idiu, si al a$arului
9ac%e !%eorg%idiu.
Citate critice
&i cum ni se pre!int &te"an%Ca un spirit speculativ si oarecum lipsit de simul realitii,care are despre
"emei preri disproporionate, "ie de adulaie, "ie de dispret, "undamental egoist, centrnd sentimentele
pe ego-ul propriu, $nuitor din vanitate cel puin la "el de mult ca din iu$ire, mai degra$ sen!ual dect
sentimental.
".Manolescu
Modalitati de caracterizare 'caracterizare indirecta 'fapte, gesturi, atitudini, relatii cu celelalte
persona>e, modalit,ile analizei psi%ologice
(aracterizare directa' -la' esti de o sensi$ilitate imposi$il
utocaracterizare 'eram inalt si elegant,dar e adevrat
c nu-mi "ceam dect cte un costum de /aine, pe care-l purtam pn se u!a CDcum eram su$tire,
cum cumpram o$iecte pe care le credeam $une n-veam niciun motiv sa "iu ingri#orat.
Introspec(ia = r$uirea mea luntric era cu att
mai grea cu ct mi se rupsese totdeodata si a,a su"leteasc =increderea in puterea mea de deose$ire si
alegere, in vigoarea si e"icacitatea inteligenei mele.
utoanaliza lucid ')iciodata nu m-am simit mai
desc/eiat de mine insumi, mai nenorocit.Am cre!ut atta vreme c eu sunt singurul motiv de durere sau
de $ucurie pt "emeia mea, iar a!i descopeream c oc/ii ei sunt gata s plng pt altul, c su"erea si ea,
plpnd, ceea ce eu induram ros in adnc de doua!ile, dar ea pt un om care mie mi se prea cel
dinti venit.
Monologul interior 3notarea senzatiilor,a strilor
fiziologice 'Creierul parc mi s-a !emuit, nervii, de atta incordare, s-au rupt ca nite s"ori putrede.
8ortretul moral e$iden(iaz complexitatea intelectualului caracterizat de aspiratia spre a+solut, $anitatea
de a fi iu+it de una din cele mai frumoase femei, deoarece frumuse(ea este ec%i$alentul reu,itei sociale, a
.B=
succesului 4".M"O7-?C25)in final -la nu mai este frumoas pt !%eorg%idiu, ci doar o oarecare care
nu merit sacrificiul de care se credea capa+il inainte de a participa la rz+oi4sa o ucida din gelozie5.
-litismul este o alt trstur, demonstrat de atitudinea de la popot si asociat cu dispre(ul fa( de
ceilalti care nu triesc autentic, nu sunt capa+ili de iu+ireaXcere+ralL4pasiunea inso(it de analiz si care
este form de cunoastere si realizare sufleteasc5.cesta este du+lat de un sentiment de nesiguran(
cauzat de compara(ia cu tinerii din *nalta societate4scena c&nd -la ii sc%im+ gardero+a si rne,te astfel
orgoliul sotului'Am inteles ca in ea se petreceau comparatii care nu-mi erau "avora$ile si ca
su"erea,"ara sa spuna din cau!a asta.5
8ersona>ul se caracterizeaz si prin disimulare, cunoa,terea si aplicarea unui comportament care s il
fereasc de pri$irile indiscrete ale celor din >ur asupra propriilor triri.?e o+ser$ totodata ner$ozitatea
pro$ocat de efortul de a se *nfr& na,de a se ascunde su+ aparen(e, de a se controla din teama de ridicol
si dorin(a e$itrii scandalului pu+lic al dez$luirii sentimentelor sincere. 7a Odo+esti, ?tefan se c%inuie
s i,i ascund gelozia si astfel isi amplific suferin(a.cest mod de a ac(iona pro$ine dintr-un simt al
onoarei "oarte de!voltat4".Manolescu5
?pecific acestui erou este dorin(a de a se defini prin experien(e care s ii permit cunoa,terea si
autocunoa,terea asociat cu orgoliul celui care se simte superior ca trire autentic, aspiratie spre
a+solut si intelectualitate celor din >ur '8rgoliului meu i se pune acum si o alt pro$lem.)u pot sa
de!erte! caci mai ales,n-as vrea sa e,iste pe lume o e,perienta de"initiva ca aceea pe care o voi "ace,de
la care sa lipsesc,mai e,act sa lipseasca ea din intregul meu su"letesc.Ar avea "ata de mine,cei care au
"ost acolo,o superioritate,care mi se pare inaccepta$ila.Ar constitui pentru mine o limitare.
cestor *nsu,iri li se adaug sensi+ilitatea exacer+at,fiecare gest al iu+itei fiind analizat lucid si
interpretat4in int&lnirea de la C&mpulung so(ul analizeaz modul in care -la fumeaz si gesturile studiate
il fac s cread in infidelitatea ei5, preferinta pt lumea ideilor-filosofic si inadapta+ilitatea la societatea
in care trie,te' nu suport corup(ia, nu se poate impca cu lipsa de scrupule in afaceri si cu
clientelismul ce caracterizeaz societatea, nu accepta compromisul.
?tefan are capacitatea de a fi ironic, sarcastic, at&t atunci c&nd apr idei la uni$ersitate unde este in
elementul su sus(in&ndu-si cu trie si c%iar o+stinat prerile, c&t si in $ia(a de familie)la masa de la
unc%iul 9ac%e, nemul(umit de afirma(iile unc%iului "ae iz+ucne,te mu,ctor'De cele mai multe ori,
printele, care las avere copiilor, le transmite si calitile prin care a "cut averea= un o$ra! mai gros,
un stomac in stare sa digere!e si ou clocite, ceva din sluenia nevestei luate pt averea ei, neaprat o
ir a spinrii "le,i$il ca nuiaua.
!%eorg%idiu este lucid, analitic, preocupat de tririle sale si de atitudinea -lei,de$ine o+sedat de
suspiciunea c este in,elat si caut mereu do$ezi, este posesi$ consider&nd c -la este indestructi+il
legat de el, c este perec%ea predestinat, etern, edenic' &imeam c "emeia aceasta era a mea in
e,emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, c ne intlnisem de la inceputul lumii, peste toate
devenirile, amandoi, si aveam s pierim la "el amndoi.
(o$entarea unei scene @iscutia de la popota ofi(erilor il prezint pe ?tefan din propria perspecti$ ca
pe un om tensionat, mcinat de pro+leme interioare, orgolios si dispre(uitor la adresa celor din
>ur.?ensi+ilitatea si ne$oia de a o $edea pe -la care-l c%emase la Campulung il fac s se comporte dur, s
rspund caustic, s-si exprime c%inul interior printr- o atitudine re$oltat si re$olttoare pt camarazi,
de,i Ori,anu ii in(elege moti$a(ia atunci c&nd il intrea+' su"eri, @/eorg/idiule%prile>uind
rememorarea..$&nd ca punct pe plecare articolul referitor la ac%itarea so(ului $ino$at de crim, +r+atii
concentrati pe Valea 8ra%o$ei isi exprima conceptia despre iu+ire si matrimoniu.
Relatia cu -la este prezentat din unicul punct de $edere su+iecti$ al eroului narator care aspir spre
iu+irea a+solut.Ini(ial femeia este un model-perec%ea in eternitate-unic prin frumuse(e fizic si moral,
iar +r+atul se crede un ade$arat 8Mgmalion sau stp&n al destinului -lei.
.C1
-l resimte dureros instrainrea femeii dup ce prime,te a$erea.?e instrineaz el insu,i de -la' de$ine
+nuitor, o pri$este cu oc%i critic, este gelos desi nu accept aceasta etic%etare, pretinz&nd c sufer din
cauza iu+irii si conform concep(iei lui despre iu+ire si existent tre+uie crezut, deoarece suferin(a pro$ine
din conflictul dintre idealitate si realitate.@escoper treptat c femeia pe care o crede perec%ea etern,
superioar celor din >ur si capa+il s triasc autentic este doar o copie, un fals) se simte dator s ii
plateasc presupusa infidelitate si faptul c nu este de acord cu el, insel&nd-o in patul con>ugal."u are
remuscri pentru gestul lui,dar continu s sufere de,i marturise,te c aceast suferin( se /rnea din
propria su$stan si este amplificat de analiza lucid.
?e do$ede,te misogin' sunt clipe cnd ura si de!gustul meu pt "emei devin att de a$solute, c socotesc
c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice, se deta,eaz treptat si se desparte de propriul trecut
ls&ndu-i-l -lei, eli+er&ndu-se astfel de propriile drame.
.pinia Romanul lui Camil 8etrescu reprezint o modalitate de sincronizare a literaturii noastre cu cea
occidental in perioada inter+elic, fiind si o concretizare a concep(iei despre literatur a scriitorului care
sus(ine noocra(ia 4domina(ia intelectualit(ii5si noul roman al crui model este 8roust.
I/'-"-('0"0"
Intelectualul in -nigma Otiliei si 2ltima noapte-asemanari si deose+iri
Prezentarea ro$anelor
se$anari
m+ele cr(i apar(in perioadei inter+elice si descriu societatea +ucure,tean la inceputul sec al 66 lea)
ele sunt astfel romane citadine, concretiz&nd indemnurile lui - 7o$inescu in ceea ce pri$e,te
modernizarea literaturii romane.
Deose2iri
-.O. este roman realist +alzacian cu elemente moderne, deoarece !.C consider ca romanul +alzacian
este mai aproape de realit(ile rom&nesti ale $remii)
2." este un roman modern su+iecti$ al crui model este 8roust' C 8etrescu este de prere c romanul
+alzacian este anacronic in condi(iile dez$oltrii societ(ii inter+elice)
Incipitul are elemente commune4cronotop, persona>5 scopul este ins diferit' imaginea societatii
+ucurestene, a mediului cruia *i apar(in persona>ele in -.O si moti$area comportamentului
protagonistului, a atitudinii ironice in cazul romanului 2."I
;inalul inc%is -.O. Hdesc%is 2.".
Perspecti#a narati#a dindrt -.OHimpreun cu2.".
-le$ente co$une) iu+irea, imaginea +urg%eziei +ucurestene, tipuri de persona>e-'ari$istul 4?tnic
Ra(iu, "ae !%eorg%idiu5 a$arul4 Costac%e !iurgiu$eanu, 9ac%e !%eorg%idiu5, scene de grup
reprezentati$e pt mentalitatea persona>elor si pro+lematica prozelor, mediul uni$ersitar, al familiei, al
distractiilor specifice, inclusi$ element de $estimenta(ie, conflictul interior al persona>elor masculine
principale.
Intelectualul
Imaginea intelectualului ' :elix ?ima, student la medicin si apoi doctor, profrsor uni$ersitar si ?tefan
!%eorg%idiu, student la filosofie si apoi su+locotenent in armata rom&n)
se$anari si deose2iri
-V&rsta-'tineri 3am+ii studen(i pe parcursul actiunii, cel putin par(ial, deoarece ?tefan are si ipostaza de
su+locotenent, particip&nd la 8rimul Raz+oi Mondial
-Conditia sociala'intelectuali si apar(in unor familii de intelectuali' tatal este doctor in cazul lui
:elix4doctorul ?ima din Iasi5, profesor uni$ersitar in cazul lui ?tefan4Corneliu5)
-Incadrare' persona>e principale, reflector-:elix, narator-?tefan) orfani) :elix nu are un model patern sau
matern din cauza situatiei familiale)?tefan pare a a$ea un model patern' *i ia aprarea tatlui decedat
.C.
preocupat de cultur si nu de +ani, are rela(ii reci cu mama si surorile dup ce acestea ii intenteaz
proces alturi de "ae pt mo,tenire.
:elix este tipul am+i(iosului ,dar si intelectualul superior, t&nrul surprins in procesul maturizrii. ?tefan
este intelectualul superior ce aspira spre a+solut, inadaptat societ(ii in care traieste):elix este construit
ca persona> tipologic, iar ?tefan ca indi$idualitate)
-m+ii parcurg experien(e cu $aloare ini(iatic, de cunoa,tere ins in scopuri diferite'?tefan pro+eaz
imposi+ilitatea atingerii a+solutului prin iu+ire, rela(ia cu -la, idealizat initial de ?tefan, do$edindu-se
un e,ec.
:elix se maturizeaz dar experien(a iu+irii >u$enile este tot un esec)Otilia este si ea idealizat de :elix ce
prefer uneori s stea cu lucrurile ei si nu cu ea ins,i)am+ii nu inteleg personalitatea feminin si
construiesc o imagine ideal a acesteia.
-m+ele iu+iri stau su+ semnul incertitudinii' suspiciunea de a fi in,elat in cazul lui ?tefan si
nesiguran(a pri$ind dragostea Otiliei in ceea ce-l pri$e,te pe :elix)
In am&ndou situa(iile exist triung%iuri amoroase' :elix-Otilia-8ascalopol, ?tefan- -la-!rigoriade)cei
doi intelectulai $d in femeie un spri>in al lor, in timp ce ele, Otilia si -la, $or s plac si se integreaz
perfect in $iata +urg%eziei +ucurestene din primele B decenii ale sec. al 66 lea.
m+ele persona>e masculine au a$enturi erotice desi sufer din dragoste' :elix se ini(iaz in tainele
amorului cu !eorgeta, iar ?tefan o in,ala pe -la cu o femeie u,oar c%iar in patul con>ugal.
-(aracteristici: ;eli! este un ra(ional cu scopuri clare in $ia(' reu,ita profesional in domeniul
medicinei si cstoria cu Otilia) este inteligent, profund, educat, sensi+il, fr experien( de $ia( la
inceputul cr(ii) are finete, delicate(e,moralitate, onestitate) este dedicat Otiliei, gelos pe 8ascalopol,
uimit de a$erea pe care o descoper la $&rsta ma>oratului)$ulnera+il in fa(a rut(ii glaei si a
insinurilor lui ?tnic din cauza tinere(ii) parcurge un proces al maturizrii inclusi$ prin dragoste unde
se las condus de fat) are succes social.
Ste&an este student la filosofie, aspir spre a+solut, fr legturi str&nse cu familia, cstorit de t&nr)
srac la inceput, inteligent, profund , analitic, educat ,%ipersensi+il, fr preocupari materiale, orgolios
,incapa+il de compromisuri, dezinteresat de reu,ita social)$rea s domine femeia iu+it, s fie cel care ii
conduce destinul, pare a fi matur c%iar de la inceputul cr(ii si i,i impune punctul de $edere asupra
iu+irii, societ(ii, lumii, rostului fiin(ei in lume.
m+ii parcurg experien(a iu+irii si o a doua experien( de cunoa,tere' cariera in cazul lui :elix, rz+oiul
in cazul lui ?tefan) pe :elix aceast experienta il ancoreaz in societate4desi aceasta este ipocrit,
superficial, mrginit5, el a>ung&nd in lumea +un a #ucurestiului prin cstorie) pt ?tefan experien(a
rz+oiului are rolul de a-l indeprta si mai mult de societatea pe care o $ede fals, ipocrit, mrginit,
superficial.
-+odalitati de caracterizare- specifice romanului +alzacian' portret direct, fi,a +iografic si modalit(i
moderne-introspec(ia, analiza psi%ologic, monologul interior)
-#olutia cuplurilor-iu+irea e,uat, moti$area e,ecului si a despr(irii pro$ocate de Otilia si ?tefan) in
final am+ele eroine se +analizeaz, i,i pierd aerul enigmatic atrac(ia asupra persona>elor masculine)
am+ele se caracterizeaza prin superficialitate, coc%etrie, rafinament, frumusete, elegan(, generozitate,
spontaneitate.
Scene se$ni&icati#e: asemanari'
- masa de la unc%iul 9ac%e in 2ltimaI si >ocul de ta+le si carti in -.O
- Comunicat apocrif42ltima5 si epilogul4-.O5 in ceea ce pri$este atitudinea persona>elor masculine fa(
de o+iectul pasiunii lor si decderea celor dou persona>e feminine.
M.-liade
.CB
".Manolescu despre proza lui -liade'
8roza lui apartine perioadei inter+elice , mai precis gruparii influentate de filosofia lui
".Ionescu si a lui !.8apini precum si de literatura lui !ide..8t generatia lui M- cultura
inseamna experienta personala, asumarea $ietii4$ezi romanul experientei5,iar +aza
acesteia este una religioasa.Misticismul este si el o trasatura a conceptiei acestei generatii.
Intoarcerea din Rai este un roman cu teza ca toate cele ale tineretii autorului si
promo$eaza re$olta tinerilor impotri$a +atranilor, a $alorilor traditionale care nu mai au
ecou in sufletele si mintea tinerilor care populeaza romanul lui M.-.si propune o noua
morala-amoralitatea ale carei origini se pot gasi in filosofia lui "I-9K?CH-)atitudinea
persona>elor implica spleen-ul perpetuu, experienta drogurilor , a alcoolului , a
sexualitatii,ezitarea, deruta.Conceptia lui -liade asupra romanului exprimata prin
intermediul unui persona> are la +aza increderea in experienta, autenticitate ,traire
nemi>locita a realitatii'romanul este>realitatea oricarui tanar>oglinda vietii>orice
altceva e literatura, orice nu i!voraste din sen!atiile
proaspete,tactile,imediate.3,perienteCD numai e,periente.Autenticitate;#urnal
intim,spovedanie despre tot si toate.&crie repede.>stfel este definita antiliteratura care
fusese teoretizata si de Camil 8etrescu.ceasta conceptie este reluata de generatia B111.
Incadrare
+aitreAi este un roman al e!perientei, unul erotic si in acelasi timp unul exotic .
-ste un roman al experientei pt ca $alorifica trairea intensa a persona>elor,se remarca prin
autenticitatea formulei narati$e'te%nica >urnalului, amintirea, folosirea scrisorilor, finalul
desc%is, caracterul confesi$-exprimarea sincera a trairii si analiza acesteia.?ursa de
inspiratie este c%iar po$estea de dragoste traita de autor in India cu fiica profesorului
@asgupta.stfel llan, persona>ul principal de$ine un alter ego al autorului.
Romanul experientei se caracterizeaza prin'
-eroul incearca sa se afirme pe sine transformand existenta intr-o suita de experiente prin
care se $erifica pe sine si incearca sa se situeze intr-un a+solut al li+ertatii)pe parcursul
experientelor el se analizeaza lucid incercand sa-si descopere sla+iciunile)
-iu+irea de$ine o forma a afirmarii de sine si se face prezenta tema seductiei-modalitate
prin care eroul ia act de propria lui forta interioara)-se exalta actiunea pt ca existenta se
cucereste si se >ustifica prin fapta)prin actiune si dragoste )
-se utilizeaza te%nicile narati$e specifice si romanului psi%ologic)-reprezentanti'!ide,
Camus, ?artre, Malraux)-liade, Hol+an.
9extul este un roman erotic din cauza po$estii de dragoste inc%eiata tragic
intre un european si o +engaleza.
.CC
Deneza 7a +aza romanului se gasesc elemente +iografice- po$estea de dragoste traita de
-liade insusi in India cu fiica profesorului sau @asgupta.?criitorul marturiseste ca a
sc%im+at numele persona>elor, mai putin al protagonistei ,insa ca la Calcutta cititorii ar fi
putut usor descoperi realul ca a dat nastere uni$ersului fictional.Cartea lui -liade are de
altfel si replica MaitreMiei @e$i Dragostea nu moare .
'e$a este iu+irea incompati+ila dintre doi tineri apartinand unor culturi ,
religii si mentalitati diferite 4occidentala si orientala5
Maitre7i este si un roman e!otic deoarece llan ,prin MaitreMi este
fascinat de intreaga Indie , de complexitatea sufletului indian ,de cultura milenara a
acestei zone si la un moment dat,calauzit de sentiment doreste sa treaca la %induism.
Perspecti#a narati#a este una su+iecti$a a persona>ului narator ce
relateaza la persoana ., analizand e$enimentele, trairile, cu luciditate.In tesatura
discursului narati$ final sunt incluse >urnalul din timpul e$enimentelor pe care llan il
citeste si il foloseste im+ogatindu-l cu amintiri, o+ser$atii,explicatii, comentariile pe
seama adnotarilor din >urnal si confesiunea finala-cartea insasi pe care scriind-o eroul
narator are ocazia sa retraiasca po$estea de iu+ire si sa inteleaga mai +ine ceea ca a trait,
propriul comportament si mai ales cel al MaitreMei ce ramane in$aluit in mister.utorul
utilizeaza formula autenticitatii sporita de te%nica moderna a punerii in a$is utilizata si de
!ide ,ale carui influente se simt si in alte romane.4punere in a+is-consta in inserarea intr-
o scriere literara a unui text'titlu,motto,citat, naratiune scurta ce rezuma sau concentreaza
elementele semnificati$e ale textului)este un procedeu de oglindire atextului in el insusi-
autoreflectare)ex.Hamlet-piesa pusa in scena de eroul principal ce reprezinta c%iar
po$estea tragediei)5
@iscursul narati$ este construit pe o du+la perspecti$a temporala-cea din
timpul participarii effecti$e la po$estea de dragoste, aimplicarii totale si cea ulterioara,
modalitate prin care se relati$izeaza e$enimentele.8erspecti$a eroului narator se modifica
pe masura ce scrie confesiunea .
(on&lictul este de factura interioara ,in sufletul lui llan , polii lui fiind
pasiunea erotica si analiza lucida ,specifica intelectualului)acest conflict este du+lat de cel
dintre doua ci$ilizatii si mentalitati ' mai intai cea a europeanului care prin dragoste
descopera India si astfel se initiaza in tainele cunoasterii, c%iar daca aceasta initiere este
doar o experienta esuata in final-in ceea ce pri$este cuplul si persona>ul care , in ciuda
finalului tragic al iu+irii ramane im+ogatit de pe urma ei, $erificandu-si totodata forta
interioara si trairea autentica)apare in text si conceptia indiana asupra dragostei prin
trsirile si marturisirile MaitreMei)astfel , prima dragoste a fetei a fost pomul numit sapte
frunze,urmata de sentimental cast pt un tanar necunoscut , apoi s-a dedicat gurului ei,
9agore , o iu+ire spirituala intre discipol si maestru pt ca sa se a+andoneze in final iu+irii
interzise pt llan, care ii aduce nu numai extazul pasiunii ,ci si un sentiment de culpa.
(ronotop actiunea se desfasoara in cea mai mare parte a ei in Calcutta, in
perioada inter+elica-.=B=.
Structura .; capitole .
Incipit 3confesiunea lui llan de+uteaza cu marturisirea ca nu-si
aminteste exact ziua intalnirii cu MaitreMi si acest fapt il face sa ezite , in ceea ce pri$este
e$ocarea po$estii de iu+ire.9ot in incipit, prin intermediul perspecti$ei su+iecti$e a
naratorului persona> , cititorul face cunostinta cu eroina feminina, pe care acesta o
considera urata , cu trasaturi prea puternice si o $italitate-senzualitate exagerata pt un
.C0
european insa fara sa-si dea seama este atras de tanara +engaleza a carei piele aramie o
aseama cu a unei zeite'cu oc/ii ei prea mari si prea negri,cu $u!ele carnoase si ras"rante,
cu sanii puternici, de "ecioara $engale!a crescuta prea plin ca un "ruct trecut in
copt.stfel ,c%iar din incipit este e$ident conflictul de natura interioara specific acestui
tip de roman , a carui focalizare este una interna.@e asemenea apare de la inceput
diferenta dintre fata, reprezentanta a Indiei autentice si grupul de prieteni ai lui llan 3
euro-asiaticii care dispretuiesc pe indigeni si traiesc dupa modelul de $iata occidental.
;inalul este unul desc%is , accentuand framantarile persona>ului narrator si
misterul fetei, neinteleasa de el ,incertitudinile persistand si atunci cand relatia nu mai
poate fi reluata si sfarsitul dragostei este e$ident'&i daca n-ar "i decat o pacaleala a
dragostei mele%De ce sa cred%De unde sa stiu eu% As vrea sa privesc oc/ii Maitre7iei.In
ceea ce pri$este deznodamantul po$estii de iu+ire, acesta este unul tragic, deoarece llan
este o+ligat sa paraseasca India, iar MaitreMi, desi isi dezonoreaza familia ,dandu-se unui
$anzator de fructe pt a fi alungata din casa, nu reuseste sa se eli+ereze. -rosul se im+ina
ca toate marile po$esti de dragoste cu 9%anatos , deoarece sora MaitreMiei moare ,tatal se
im+olna$este gra$ si or+este.
.C;
ctiunea este prezentata din perspecti$a su+iecti$a a persona>ului narator,llan, tanar
inginer englez atras de India ,dar si dornic de o cariera ce lucreaza la o societate de
canalizare a deltei.8lecat in >ungla, pentru a supra$eg%ea lucrarile de la 9am+uF si
ssam , llan se im+olna$este de malarie , este spitalizat si in$itat sa-si petreaca
perioada de con$alescenta in casa inginerului "arendra ?en, superiorul sau care
intentioneaza sa il adopte ca fiu si astfel sa poata pleca in nglia cu intreaga
familie.llan nu cunoaste planul familiei ?en si intelege gresit incura>arile de a se
imprieteni cu MaitreMi.In casa inginerului Indian ,llan ia contact cu modul
traditional de $iata si si este fascinat treptat de fata de .< ani de care se
indragosteste.propierea dintre cei doi tineri este realizata prin lectiile de franceza si
+engaleza , >ocul cartilor, al pri$irilor,al mainilor,al picioarelor.?edus de >ocul fetei,
desi la inceput nu recunoaste ca este indragostit, tanarul englez trieste puternic
pasiunea , paralel analizandu-se cu lucuditate si doreste c%iar sa treaca la Hinduism.,
in speranta ca se $a putea casatori cu MaitreMi.In ceea ce o pri$este , fata stie
ade$aratele intentii ale familiei si atitudinea fata de europeni a +engalezilor,dar are
cura>ul sa nesocoteasca $ointa parintilor ) inainte de a se darui lui llan oficiaza o
logodna mistica, un >uramant in fata elementelor fundamentale ale lumii si ii
inmaneaza iu+itului un inel lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene-din "ier si
aur-ca doi serpi incolaciti,unul intunecat si altul gal$en ,cel dintai repre!entand
viriliatea, celalalt "eminitatea.:ericirea cuplului este intrerupta +rutal de "arendra
?en ,deoarece sora fetei, C%a+u, dez$aluie neintentionat sentimentele celor doi
tineri.llan este alungat si petrece o perioada de c%in ,+oala ,suferinta dupa care se
retrage in Himalaia pt meditatie si contemplatie.ici o intalneste peEenia Isaac, cu
care are o a$entura prin intermediul careia afla ca nu se poate desprinde de MaitreMi,
ca alaturi de ea a trait un sentiment plenar, unic ,dar imposi+il de pastrat in conditiile
dat-tatal fetei nu poate accepta casatoria acesteria in afara castei, pt ca acest fapt ar
insemna degradarea familiei.-l pleaca la ?ingapore unde se intalneste4dupa un timp5
cu nepotul d-nei ?en de la care afla de gestul disperat al MaitreMiei de a se darui unul
$anzator de fructe."arendra ?en se im+olna$este si or+este, C%a+u moare , familia
trecand printr-o perioada tragica ,dar si in aceste conditii nu o alunga pe fiica cea
mare.
In paginile cartii sunt puse fata in fata doua imagini ale Indiei'cea traditionala-eterna si
cea istorica ,supusa unui proces de europenizare si marcata de framantari politice.stfel ,
romanul infatiseasa procesul transformarii societatii indiene 3de la traditional la modern,
de la etern la istorie, ceea ce sim+olizeaza caderea in profan, pierderea legaturii cu sacrul.
Personajele-Maitreyi
8ortretul fetei este realizat in intregime din perspecti$a su+iecti$a a eroului narator care
are opinii diferite asupra ei,isi sc%im+a atitudinea, o $ede cand urata cand atragatoare,
senzuala dar si pura ,misterioasa, fascinanta si se considera nu indragostit ,ci
$ra>it.8erspecti$a lui llan este una exterioara uni$ersului exotic al MaitreMiei
,europeanul neintelegand f +ine conceptia Indiana ,mentalitatea ,raportarea la uni$ers a
+engalezei.
.C<
Statutul initial MaitreMi , persona> eponim,este fiica cea mare a inginerului "arendra
?en, o adolescenta culti$ata, preocupata de filosofie, creati$a, sensi+ila, plina de $iata.-a
cunoaste modul de gandire al familiei si castei sale, inclusi$ interdictia pri$itoare la
relatia cu un european,dar este capa+ila sa nesocoteasca aceste interdictii si +ariere pt a-si
implini iu+irea.8ortretul este unul complex ,dar plin de mister-misterul feminitatii ,prin
relati$izarea imaginii fetei-perspecti$a su+iecti$a naratorului persona> care marturiseste
c%iar in final atitudinea ezitanta ,nesiguranta &unt "oarte tur$ure acum, "oarte tur$ure.&i
vreau totusi sa scriu aici tot tot&i daca n-ar "i decat o pacaleala a dragostei mele%De
ce sa cred%De unde sa stiu eu% As vrea sa privesc oc/ii Maitre7ei
@upa ce llan se muta in casa inginerului, apropierea de MaitreMi ii rele$a o fiinta pura, o
PprimitivaP in sensul inocentei, care iu+este copacul numit Nsapte frunzeL si se simte
>ignita pana Sla lacrimi, atunci cand un +ar+at ii atinge +ratul.
?ensi+ila ,atunci cand ii daruieste lui llan o floare in care impletise un fir din parul ei,,
mandra si dispretuitoare in alte momente, MaitreMi arata mereu o alta infatisare de$enind
un persona> plin de mister Ceea ce impresioneaza la aceasta orientala este amestecul de
ne$ino$atie si senzualitate, de la >ocul copilaresc si nai$, pana la daruirea totala, din
clipele de dragoste,prin care il deruteaza dar il si $ra>este pe -uropean.
Caracterizata drept Pcea mai talentata si mai enigmatica "ata din cate am cunoscutP,
MaitreMi este instruita si culta, apreciata in cercurile +engaleze de intelectuali, dar
pastrand totodata in suflet, un amestec de paganism si irational care o face unica.@e o
$eselie de+ordanta uneori, spontana si copilaroasa,tanara +engaleza conferentiaza despre
frumos si scrie poeme filosofice appreciate de 9agore, gurul ei.
M. respecta traditia si cunoaste f +ine mentalitatea familiei si a intregii societati
indiene .@esi stie ca ar tre+ui sa il iu+easca pe . ca pe un frate, se lasa purtata de
pasiune, insa are sentimentul culpei si este infricosata de faptul ca pacatul ei $a fi
pedepsit.Caracterul misterios, tainic rezulta si din dimensiunea sacra a persona>ului.
llan - o $ede uneori ca pe o zeita sau ca pe o sfanta' PAlergam intr-o masina a secolului
al ''-lea si alaturi de mine aveam un su"let nepatruns si neinteles, tot atat de /imeric si
de s"ant ca si al celeilalte Maitre7i, si/astra din *panis/adeQ
"umele eroinei mai trimite, prin asemanare, la o alta zeitate' MaitreMa, in traducere YCel
legat intru prietenieY) poate si din acest moti$, daruindu-i o carte lui llan, ea i-o dedica,
simplu, PrietenuluiP.
Mireasa pentru o $iitoare Ynunta in cerYeste ipostaza ce se contureaza in ultima parte a
romanului cand, dupa dramatica lor despartire, MaitreMi ii spune lui llan' Pin viata
viitoare ne vom intalni iar, dragule. Ai sa ma recunosti atunci%:ata demonstreaza , prin
aceasta afirmatie si interogatie ca are constiinta timpului cMclic,plasat su+ semnul eternei
reintoarceri.
Modalitati de caracteriare
Caracterizarea directa este facuta de catre llan care initial o respinge dar in acelasi timp
este atras de frumusetea neo+isnuita a fetei fara sa isi dea prea +ine seama de
sentimentele lui. Cand Harold ii atrage atentia ca M nu ar tre+ui sa il intereseze si
denigreaza pe indieni, are o satisfactie amestecata cu >ena, rusine deoarece marturiseste
ca ii place .celeasi sentimente amestecate le e$identiaza si portretul fizic direct initial
cand M ii apare urata , cu trasaturi prea pronuntate dar nu si poate dezlipi pri$irea de
.CD
+ratul fetei gal$en intunecat atat de tul$urator, atat de putin "eminin, de parca ar "i "ost
mai mult al unei !eite.In $izita la familia ?en alaturi de ziaristul 7ucien Metz, llan o
$ede altfel pe M , ii remarca frumusetea si surprinzandu-I rasul este fascinat de amestecul
irezisti+il de copilarie si maturitate, de nai$itate si senzualitate. M. femeie si zeita
intruc%ipand toata atractia spatiului sacru al Indiei 'mi s-a parut atunci , mult mai
"rumoasa, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papucii al$i cusuti in argint , cu salul
asemenea cireselor gal$ene ?si $uclele ei prea negre, oc/i ei prea mari , $u!ele ei prea
rosii creau parca o viata si mai putin umana in acest trup in"asurat si totusi
transparent ,care traia , s-ar "i spus, prin miracol, nu prin $iologie.
(aracterizarea indirecta prin fapte gesturi lim+a>, atitudini,relatii cu alte persona>e
dez$aluie cura>ul, pasiunea, de$otamentul ,spiritul de sacrificiu , conceptia diferita asupra
iu+irii fata de europeni.Relatia cu europeanul dez$aluie dorinta fetei de a se implini prin
iu+ire si faptul ca ea concepe dragostea ca pe o experienta mistica prin care se intra in
legatura cu sacrul.


.C/
"I'-R'0R R.+K/@ P.S'<-"I(@
"I'-R'0R S0< (.+0/IS+
Instalarea regimului comunist in (ara noastr a insemnat inter$en(ia si controlul
politicului asupra tuturor compartimentelor $ie(ii sociale, culturale.In aceast perioad s-a
o+ser$at su+ordonarea lieraturii fa( de politic,fa( de conducerea partidului comunist.
?e poate $or+i despre o literatur aser$ita politicului ce se caracterizeaz prin'
indrumarea acesteia de ctre partidul comunist, utilizarea unor specii literare pt slu>irea
ideologiei comuniste4ex. Oda5 , impunerea unor scriitori si critici literari fideli regimului,
sanc(ionarea si eliminarea celor ce se a+teau de la linia partidului unic.
In perioada comunist se pot o+ser$a mai multe etape ale dez$oltrii literaturii'
-perioada de continuare a literaturii inter+elice si c%iar un nou $al suprarealist '.=0;-
.=0/)
- etapa stalinist .=0/- .=<0)
- etapa relati$ei li+eralizri .=<0- .=D.)
- etapa comunismului na(ionalist .=D.- .=/=.
-tapa stalinist este determinat de regimul politic de tip fundamentalist si de
so$ietizarea impus de ?talin in Romania)literatura tre+uie s impun ideologia partidului
si idealul comunist) pt a denumi acest tip de literatur au fost preluate B formule'
proletcultismul si realismul socialist.
Proletcultis$ul 3denumirea are ca punct de plecare organiza(ia numit roletcult
4cultura proletar5 , o organiza(ie a muncitorilor din Rusia.
Realis$ul socialist desemneaz concep(ia despre art de tip doctrinar , preluarea critic a
trecutului, eliminarea elementelor retrograde ale $ec%ii societ(i-+urg%ezia) realismul
socialist de$ine si la noi dupa model so$ietic metoda fundamental de crea(ie definind
arta in ser$iciul re$olu(iei proletariatului si rolul scriitorului de a educa pu+licul in
spiritul socialismului.
In etapa stalinist au fost interzi,i un numr destul de mare de scriitori, s-au epurat
+i+liotecile pu+lice si particulare ,au fost arse si confiscate cr(i. 8oezia era una de
agita(ie comunist legat de omul nou si cu un lim+a> accesi+il tuturor.:ormula
consacrat era aceea a poemelor narati$e de tipul +aladei populare sau a $ersului
eminescian sau co,+ucian.8roza tre+uia s prezinte realizrile de pe santiere sau de la
sate-colecti$izarea , frumusetea eroului comunist dup un tipar facil al antitezei +ine-ru.
-tapa relati#ei li2eralizri se caracterizeaz prin diminuarea controlului ideologic
asupra literaturii. 9emele impuse de partid nu mai sunt o+ligatorii) in proz se a+ordeaz
B teme predilecte' lupta dintre nou si $ec%i, istoria na(ional.
-tapa co$unis$ului nationalist aduce in aten(ia pu+licului imaginea acti$istului de
partid si continu proza de inspira(ie istoric.
-xist ins si realizri $aloroase din punct de $edere estetic ca romalele lui M.8reda,
8.@umitriu sau poezia genera(iei saizeciste .
.C=
PR.I
R.+/0" +.R.+-'II, +, PR-D
Schi
pari(ie -.=;; $olumul .).=<D $olumul al B lea.
(onte!t perioada post+elic, primul $ol. apr&nd in plin epoca a realismului socialist.
Deneza-intentia scriitorului de a realiza o tetralogie in care include +oro$etii 1,4 si
Delirul 1 ,4H in %iata ca o prad, roman auto+iografic, M.8. explic geneza primului
$olum amintind sc%i(a intitulat Salc1$ul ca punct de pornire al cr(ii.
Modelul protagonistului primului $olum este tatl scriitorului, 9udor Clra,u dupa cum
mrturise,te M.8.'eroul pre"erat,Moromete, care a e,istat in realitate ,a "ost tatl meu.
Incadrare ..-ca formul narati$ 3roman doric )realist, post+elic.
@in punctul de $edere al perspecti#ei narati#e dindrt, cu narator omniscient,
omiprezent 4u+icuu5 se remarc limitarea ominscien(ei prin prezen(a persona)elor
re&lector'Ilie Moromete in $ol.. si "iculae Moromete, fiul su cel mic in
$ol.B.:ocalizarea este intern-uni$ersul luntric al protagonistului.?e remarc de
asemenea prezen(a persona)elor in&or$atori, ce relateaz din perspecti$a martorilor
anumite e$enimente. ce,tia se deose+esc de persona>ele reflector prin faptul c relateaz
faptele fr s le interpreteze,fr s le treac prin propria con,tiin(-$iziunea Ndin afaraL.
B.@in punctul de $edere al epocii literare, apar(ine ciclului romanelor
morome(iene alturi de +arele sin*uratic,Delirul,
C.9ematic, este un ro$an rural-romanul derurali!rii satului 4". Manolescu5.
?e realizeaz o imagine fresc a satului de c&mpie in prea>ma rz+oiului 3l @oilea
Mondial) este ,i un ro$an al &a$iliei destrmat din cauza lipsei co$unicrii) se
constituie ,i ca ro$an al relaiei indi#idului cu istoria-li$ertatea individual in lupt
cu "atalitile istoriei 4-.?imion5.
%iziunea despre lu$e 8entru M.8., literatura si mai ales romanul reprezint reflectarea
unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ale existen(ei sale.In epoc, romanul
aduce o $iziune original ,i oarecum *ndrznea( asupra istoriei recente.
(o$pozitia -$ol.. are B planuri 3al familiei si al satului)
-C pr(i cu ritm gradat al narrii, in relatie direct cu
imaginea timpului 3r+dtor la inceputH ner+dtor in final.
8rima parte cuprinde actiuni desf,urate de s&m+t seara-$enirea familiei lui Ilie
Moromete de la camp- p&n duminic noaptea-fuga 8olinei, fiica lui #losu ,cu
#iric.Ritmul nara(iunii este lent in perfect consonan( cu iluzia protagonistului
referitoare la timp.
doua a parte se desf,oar pe perioada a dou sptm&ni-de la plecarea lui c%im cu
oile la #ucuresti p&n la ser+area ,colar ca&d "iculae ia premiul int&i.
treia parte nareaz fapte de la seceri, p&n la plecarea fiilor din prima
cstorie,8arasc%i$ ,i "il, la #ucuresti .
?tructura este circular simetric ,deoarece romanul se desc%ide si se inc%ide cu moti$ul
timpului r+dtorH ner+dtor.
Relatii te$porale si spaiale-ac(iunea se desf,oar in satul ?ili,tea-!umesti din
C&mpia @unrii pe parcursul unei $eri, cu C ani *nainte de *nceperea celui de-al B @oilea
Rz+oi Mondial,cronotop exact ,concret, specific romanului doric. 9impul pare *ns a se
dilata la inceputul cr(ii c&nd Moromete trieste iluzia ca se poate sustrage necazurilor si
.01
crizelor profunde, c poate men(ine rela(iile familiale ,i de munc tradi(ionale precum ,i
propria lini,te interioar.
(on&licte : in &a$ilie Conflictul tatlui cu +ietii mai mari, din cauza atitudinii diferite
fa( de existent' fiii $or a$ere si i,i acuz pe tatl de situa(ia financiar a familiei.
Conflictul lui Moromete cu !uica, sora lui care ar fi $rut ca el s
nu se cstoreasc a doua oar si ca ea s ii ingri>easc +ie(ii mai mari pentru a a$ea un
spri>in la +tr&ne(e. -a (ese intrigi, *i instig pe cei C fii mai mari ai familiei impotri$a
mamei $itrege, a tatlui ,a surorilor si a fratelui mai mic.
Conflictul lui Moromete cu Catrina ,so(ia lui creia ii promite c
pune casa pe numele ei .?e acutizeaz in $ol.B c&nd Catrina *l prse,te pe Ilie ,i se mut
la fiica ei din prima cstorie.
Conflictul lui Moromete cu "iculae din cauza atitudinii diferite
fa( de ,coal'fiul $rea s in$ete si s scape astfel de condi(ia de (ran 4si fra(ii mai mari
renun( la ea c&nd se mut in capitala5in timp ce tatl ii ironizeaz pasiunea, de,i in
primul $olum conflictul se inc%eie cu acceptarea de ctre Moromete a pl(ii taxelor si a
plecrii copilului la ,coal) conflictul trece in prim- plan in $ol B.
In sat-conflictul lui Zugurlan cu autorit(ile)
-conflictul 8olinei si al lui #iric cu tatl si fratele fetei)
pare si conflictul interior al lui Moromete intre iluzie si realitate.-l semnific lupta
omului cu timpul, istoria care distruge indi$idul si apoi colecti$itatea fc&nd din indi$id o
)ucrie a destinului, Romanul are un su+strat tragic si anticipeaz pro+lematica din (el
$ai iu2it dintre p$1nteni,
.Incipitul (n cmpia Dunrii ,cu civa ani +naintea celui de-al Doilea A!$oi Mondial,
se pare c timpul avea cu oamenii nes"rit r$dare;viaa se scurgea aici "r con"licte
mari fixeaz in mod realist exact timpul si spa(iul ac(iunii, face referire la rela(ia omului
cu timpul-istoria si sugereaz prin $er+ul se pare c ideea timpului r+dtor, c&nd omul
poate fi ocolit de necazuri mari, de impactul puternic al istoriei apar(ine protagonistului,
Ilie Moromete.Romanul $a contrazice aceasta afirma(ie ini(ial, $a demonstra ca ea este o
iluzie si c timpul, mai ales o perioad de criz, distruge lini,tea interioar a fiin(ei umane
contemplati$e. Incipitul e$iden(iaz totodat suprapunerea $iziunii naratorului omniscient
cu cea a persona>ului reflector precum si tema familiei, deoarece sunt descri,i mem+rii
familiei lui Ilie care $in de la camp dup o zi de munc'+ie(ii mai mari, 8arasc%i$,
c%im , "ila ale cror gesturi exprim o+oseala si sugereaz o oarecare lene, fetele,9ita
si Ilinca, iar apoi Moromete pe stnoaga poditei intr-o atitudine contemplati$ si
a,tept&nd un partener de discutie.stfel, este introdus prima imagine a persona>ului
principal in opozitie cu ceilalti steni. ?pre deose+ire de ceilal(i, Moromete are o $ia(
interioar +ogat, $rea s cunoasc si s in(eleag lumea in care trie,te , uni$ersul lui
fiind satul pe care il contempl de pe stnoaga..?e pune in $aloare de la inceput limitarea
omniscien(ei naratorului care nu ptrunde in g&ndurile persona>ului, ci le descifreaz
doar de pe figura lui, $iziunea X[din afara[[4a martorului5 si se anticipeaz conflictul prin
atitudinea lui Moromete in dialogul cu #losu' el i,i $a apra pe tot parcursul ac(iunii
senintatea si ilu!iile,luptnd cu o ironic inteligen contra ameninrilor
4".Manolescu5
;inalul este construit simetric cu incipitul' imaginea lui Moromete, moti$ul timpului
ner+dtor care distruge concep(ia tradi(ional asupra $ie(ii, lini,tea interioar a omului
contemplati$, gospodria trneasc .Istoria este clar una de criz- rz+oiul si ea
.0.
afecteaz pe toti oamenii ,nu numai familia Moromete.8rozatorul face gradat trecerea de
la indi$idul infr&nt de istorie la colecti$itatea rural si apoi la intreaga societate suger&nd
c omul in general este o fiin( $ulnera+il, fragil o #ucrie a timpului nemilos si fr
r+dare.Incipitul si finalul asigur caracterul sferic al textului, introduc si apoi scot din
fa(a cititorului imaginea protagonistului-nepstor ,calm , comunicati$ si contemplati$ la
inceput, insingurat, inc%is, intro$ertit ,lucid si disimulat , intr-o stare depresi$ la sf&rsit .
@in persona>ul care i,i apr iluziile, rm&ne doar imagine exterioar- c%ipul de lut ,iar
adunrile din poian, semn al $ie(ii lini,tite din care semtimentul crizei lipse,te, inceteaz
s se desf,oare, autorul suger&nd amploarea impactului timpului ner+dtor asupra
oamenilor-colecti$it(ii ce nu-,i mai permit s-,i manifeste spiritul ludic si ironic. ?e
anticipeaza rz+oiul ca o concretizare a istoriei necru(toare distrugtoare.
Su2iectul In prim-planul $ol. . se afl familia Moromete al crei conductor, Ilie
incearc s pstreze intreg pm&ntul pt a-l transmite copiilor, cu pre(ul unui trai
modest.:amilia se destram odat cu plecarea fiilor lui Moromete din prima cstorie la
#ucure,ti.9atl este o+ligat s $&nd din pam&nt pt plti datoriile.in al doilea plan se
nareaz acti$it(i din lumea satului' ser+area ,colar, adunrile din poiana lui Iocan,
seceri,ul si rela(iile din cadrul altor familii' +oala lui #o(og%ina, conflictul 8olinei cu tatl
su 9udor #losu,datorat lcomiei celui din urm si iu+irii fetei pt +iatul srac, #iric,
necazurile si re$olta lui Zugurlan.
In $ol. al doilea ac(iunea se concentreaz asupra reformei agrare din .=0; si
transformarea NsocialistL a agriculturii, $zut ca fenomen a+uzi$.?atul tradi(ional intr
intr-un ire$ersi+il proces de disolu(ie. @estrmarea familiei continu cu moartea lui "il
in rz+oi, *nstrinarea lui "iculae , plecarea Catrinei la l+oaica.Moromete moare de
+tr&ne(e si dispari(ia lui semnific sf&r,itul unei lumi.
Persona)ul (itate critice Moromete este cel din urm ran in acest roman al
derurali!rii satului6/,+anolescu7
Statutul persona)ului este persona> exponen(ial-cel din urm ran, sim+ol al concep(iei
tradi(ionale despre familie, pm&nt .
+odaliti de caracterizare
17 caracterizare direct :narator, detalii fizice' acum avea acea vrst intre
tineree si $trnee cnd numai nenorociri sau $ucurii mari mai pot sc/im$a
"irea unui om
i$a*inea &izic ' "aa i se ascuise si se innegrise ,iar in
cele cateva minute parc se su$iase 3reac(ia fizic marc%eaz transformarea
luntric atunci c&nd afl de fuga +aie(ilor ceea ce semnific renun(area la
autoiluzionare.
*lasul Gdiferit in functie de situa(ie si interlocutor este un
mi>loc de caracterizare. In adunrile duminicale din poiana fierarului.glasul
demonstreaz %istrionismul persona>ului care este si protagonist al acestor int&lniri.
/aratorul dez#luie trans&or$area ,iesirea din iluzie:Dar cu toat aparenta sa
nepsare, nu mai "u v!ut stnd ceasuri intregi pe prisp sau la drum pe stanoag.)u
mai "u au!it rspun!nd cu multe cuvinte la salut nu mai "u au!it povestind
.Persona)e ' Catrina '-ovi-o-ar moartea de vor$ de care nu te mai saturi, (lie!4oat
!iua stai de vor$ si $ei tutun.
utocaracterizare 'Domnule,CDeu totdeauna am dus o via independent.
.0B
47 caracterizare indirect 'fapte ,gesturi, lim+a>, atitudini, rela(iile cu celelalte
persona>e, mediu.
'rsturile persona)ului ?pecificul, originalitatea eroului' de,i este un (ran ,
Moromete se do$ede,te un spirit conte$plati# si re&le!i# cruia ii place sa admire lumea
de pe stnoaga podi,tei) este totodat si un (ran cruia ii place con$ersa(ia, s comunice
cu oameni inteligen(i ca prietenul su Coco,ila sau cei din poiana lui Iocan ,atitudine care
o supr pe Catrina. Indi$idualitatea lui Moromete este e$iden(iat c%iar din incipitul
cr(ii c&nd naratorul il introduce in scen intr-o atitudine diferit de cea comun a
stenilor' &ttea pe stnoaga poditei si se uita peste drum.&ttea degea$a, nu se uita in
mod deose$it ,dar pe "aa lui se vedea ca n-ar "i ru dac s-ar ivi cineva
Ilie Moromete are capacitatea de a se iluziona, stp1nire de sine, de$nitate social
si u$an, independena si li2ertatea de a *1ndi dincolo de *ri)ile zilnice, puterea de
a $edita si de a conte$pla. Ironia este o trstur ce reiese din discu(iile cu unii dintre
steni si cu mem+rii familiei ,ca in scena tierii salc&mului cand il indeamn pe "il s
aduc atela>ul l&ng salc&m sa fie do+or&t de copac.Histrionismul si spiritul ludic sunt
$izi+ile at&t in poiana lui Iocan c&t si in scena int&lnirii cu Eupuitul in care (ranul se
preface ca nu ii $ede pe agen(ii fiscali, strig dup mem+rii familiei, de,i ,tie c nu se $a
arta nimeni, ii las pe cei doi perceptori sa taie c%itan(a ,cere o (igar si doar apoi le d o
parte din +ani, +ucuros c poate pstra restul.Inteli*ena *i asigur tatlui capacitatea de a
$edea lucruri care tuturor celorlal(i le scap si darul de a istorisi ce il atrage pe "iculae,
care are impresia ca acele cltorii la munte pentru $inderea cerealelor sunt ni,te a$enturi
deose+ite. 8m&ntul este $aloros pentru (ranii din ?ili,tea !umesti doar in msura in
care produce +ani. 8entru Moromete +anii nu sunt f importan(i si una dintre iluziile lui
este aceea ca poate tri patriar%al in timp ce fiii, m&na(i de dorin(a de ina$u(ire si lcomie,
il in$inuiesc c nu este destul de acti$ si mai pu(in priceput in afaceri ca $ecinul #alosu.
Comer(ul, forma de afaceri la care apeleaz (ranii nu il atrage pe Moromete ce rm&ne
un nostalgic aprtor al ordinii $ec%i, o utopie in care lumea ar putea tri "r $ani
,pozi(ia lui fiind aceea a (ranului patriar%al sau a ultimului ran 4".Manolescu5.
Ceea ce consider $aloros si demn de a fi aprat este lini,tea interioar, dimensiunea
spiritual a existen(ei si nu cea material repezentat de #losu si c%iar de fiii lui a cror
lcomie o consider o $oal; il si numeste pe 8arasc%i$ $olnavule de avere.-l lupt pt
men(inerea integrit(ii loturilor de pm&nt pe care urmeaz sa le dea copiilor ca garant al
lini,tii si ec%ili+rului luntric ,dar nu face un scop in $ia( din agonisire ca Ion sau ca
$ecinul lui, #losu.8e tot parcursul cr(ii eroul apr un mod superior de existen( in care
totul poate fi pus su$ lumina vie a minii si in care poate sa-si pastreze +ucuriile oferite de
contempla(ie, cunoa,tere ,>ocul inteligen(ei care de altfel ii aduce respectul stenilor.@e
aceea tot ce (ine de domeniul financiar, datorii, impozite sunt o continu amenin(are pe
care in stilul su Moromete incearc sa o e$ite sau sa o am&ne.Volumul *nt&i se inc%eie
intr-o atmosfer sum+r nu numai din pricina destrmrii familiei si insingurrii tatlui
care trieste drama paternitii rnite ,ci si din cauza continuit(ii acestor amenin(ri in
ciuda rezol$rii lor de moment.
.0C
In $olumul al doilea, dup plecarea +ie(ilor mai mari, persona>ul se sc%im+ si de$ine
acti$, face afaceri i,i reface loturile $&ndute si comportamentul lui este caracterizat
de cu$&ntul $ene"iciu, ins aceast sc%im+are nu denot atrac(ia lui Moromete pt
$alorile materiale, ci este moti$at de dorin(a secret de a-,i aduce +ie(ii acas
.-,ecul in incercarea de a reface ec%ili+rul familial si implicit a celui interior este
amplificat de conflictul cu so(ia lui, Catrina, ce spore,te insingurarea protagonistului
prsit si de fiul cel mai mic. 9reptat, el isi pierde prestigiul in sat, c%iar dac in
propria curte organizeaz o nou adunare a stenilor, lipsit de strlucirea acelora din
poiana lui Iocan.8&n in finalul $ie(ii, acest ultim ran continu sa cread in rostul
su si nu accept dispari(ia (rnimii, cum nu accept sa nu-si pun intre+ri sau sa
nu g&ndeasc prin intermediul unor monologuri adresate unui interlocutor imaginar
pn in clipa din urm omul e dator s in la rostul lui ,c/it ca rostul asta cine stie
ce s-o alege de el! 7a +tr&ne(e, nu-si pierde plcerea de a $edea lumea-satul si
moare afirm&ndu-si independen(a, stingerea sa a$&nd semnifica(ia pr+u,irii unei
lumi-cea patriar%al ,dar ,i cea care poate a$ea incredere in ra(iune ,o lume opus
evenimentelor pline de viclenie din cei patruzeci de ani comuni,ti ai istoriei
post+elice.
Scene Romanul este construit pe +aza te%nicii decupa>ului 3 scene care au rol important
in ceea ce pri$e,te tema familiei, portretul protagonistului, $ia(a satului
inter+elic.9ema familiei si raporturile dintre mem+rii ei apar in scena cinei,
(ina +oro$eilor este o scen antologic din incipitul cr(ii.
@escrierea modului in care sunt aseza(i in >urul mesei $ec%i mem+rii familiei ilustreaz
rela(iile dintre ei si anticipeaz conflictele'+ie(ii din prima cstorie stau spre exterior,
gata de plecare 3anticipare a fugii la #ucuresti si a a$ersiunii fa( de mama $itreg si
fra(ii mai mici) Catrina, care se teme c fiii cei mari ai lui Moromete o $or da afar din
cas, st l&ng $atr, sim+ol al dorin(ei de a a$ea certitudinea unui adpost sta+il si a
faptului c gospodria cade pe umerii ei) copiii din a doua cstorie stau l&ng mam, din
ne$oia de protec(ie si parc pentru a se opune celor mari. ?ingurul nepstor sau cel pu(in
aparent nepstor la tensiunile din familie este tatl care are o atitudine senin,
dominatoare, autoritar, un tata dintr-o familie patriar%al in timpuri moderne in care
rela(iile se sc%im+. Masa >oas ,mic si plin de arsuri sugereaz nepsarea fa( de
tre+urile gospodre,ti minore, precum si iluzia lui Moromete c poate gestiona conflictele
si poate conduce autoritar familia. 8ozitia sa pe prag sugereaz si superioritatea tatlui
fa( de copii4 cei mari, inferiori intelectual ,i m&na(i de resentimente, cel mai mic dintre
+aieti fiind singurul care mostene,te inteligen(a $ie a lui Moromete5 precum si atitudinea
contemplati$, preocuparea protagonistului pentru $iata lui interioar si cunoa,terea
lumii.
'ierea salc1$ului
-ste o scen cu $aloare sim+olic in ansam+lul romanului suger&nd destrmarea familiei
tradi(ionale, drama protagonistului si distrugerea satului patriar%al.Moromete taie
salc&mul intr-o duminica diminea( pentru a a$ea +anii necesari pl(ii fonciirii, de care ii
aminteste #losu atunci cand ii cere sa i-l $&nd.Momentul ales este cel al apari(iei
luminii,dar inainte de rsritul soarelui' !orile se al$eau si undeva un cocos cnta
prelung si insistent ,iar fundalul sonor il reprezint pl&nsul femeilor din cimitir anticip&nd
caracterul distructi$ al e$enimentelor.?alc&mul este f. important pentru sat, deoarece
reprezint sta+ilitatea, axis mundi-legtura cu sacrul, in >urul lui desf,ur&ndu-se $iata
.00
colecti$it(ii, mai ales a copiilor, sim+ol al purit(ii si nai$it(ii.8rin rota(ia anotimpurilor
se pune in $aloare, pe l&ng $aloarea salc&mului si trecerea inexora+il a
timpului.Cderea colpacului se desf,oar cu zgomot asur!itor urmat de o tcere de
sf&r,it de lume. @upa pr+usirea lui totul apare mic, nesemnificati$ pentru ca s-a rupt de
ordinea sacr a lumii, suger&ndu-se distrugerea $alorilor tradi(ionale de ctre un timp
agresi$' &alcmul tiat str#uia ins prin inlimea si coroana lui stu"oas toat partea
aceea a satului; acum totul se "cuse mic.@rdina, caii, Moromete insui artau
$icisnici.Cerul desc/is si cmpia npdeau impre#urimile.2ltima propozi(ie sugereaz
$ulnera+ilitatea lumii lui Moromete care nu rezist in fa(a timpului ner+dtor.Ciorile
care dau t&rcoale locului gol a$ertizeaz si ele asupra pericolelor ce p&ndesc familia
(ranului, iar Catrina are presim(iri si temeri pe care incearc sa le ascund.9ierea
salc&mului uimeste si supr nu numai familia, ci si pe stenii care au parte doar de
explica(ia ironic pe care "il o preia de la tatl su 'ca sa se mire protii.
Relatia cu un alt persona) Ilie si /iculae
2na dintre modalit(ile de caracterizare indirect este rela(ia cu un alt persona>, fiul su
cel mic, singurul care mo,tene,te inteligen(a patern, dar pe care nu o inso(e,te cu
senintatea tatlui.
"iculae nu apare in prima pagin a romanului si i$irea lui este anticipat de glasul cu
care-i rspunde tatlui.2rmeaz portretul fizic e poarta gradinii intra un $aiat de vreo
doispre!ece ani .Avea capul gol si camasa de pe el era "er"enita.icioarele goale erau
pline de !garieturi vec/i cu urme de sange inc/egat cu pra" ce surprinde $&rsta, aspectul
srccios ,i $ulnera+ilitatea +iatului o+ligat s se ocupe de oile familiei."ecazul cu oile
si dorin(a de a in$(a il caracterizeaz c%iar din primul moment si aceasta din urm $a
persista pe tot parcursul $olumului int&i, reprezent&nd cauza instrinrii de tatl su in
$olumul al doilea.Copilul este o+osit, iritat c%iar agresi$ ,tre+uie sa fac fa( glumelor si
amenin(rilor fratilor si surorilor mai mari ,tre+uie s gseasc singur solu(ii la
pro+lemele sale a$&nd-o ca aliat doar pe mam. Moromete nu-i intelege z+uciumul, nici
nu d importan( ,colii pentru c nu concepe ca fiii s de$in altce$a dec&t (rani asa c
ironizeaza dorin(a de studiu a mezinului si nu il spri>in in efortul su, pentru c nu ii
cumpr cr(i si nu il las la ,coal,dup cum mrturise,te copilul in discu(ia cu
Catrina.9atl isi iu+e,te copiii ,dar nu isi manifest acest sentiment si nici nu isi explic
gesturile, inten(iile, faptele , una dintre iluziile pe care le trie,te fiind aceea c este
in(eles de cei din >ur, a,a c nu ,tie c fiul cel mic are friguri si nici nu realizeaz
profunzimea dorin(ei lui de a in$(a, singura posi+ilitate de a prsi condi(ia aspr de
(ran.7a ser+area ,colar, Moromete este uimit de performan(a lui "iculae la in$(tur,
apoi se simte nelini,tit c&nd copilul are o criz pro$ocat de +oal si sting%er in gesturi
c&nd il aduce in +ra(e acas. cum isi pune cu $ino$a(ie intre+ri referitoare la acest copil
mai mic si inten(iile sale, pe parcursul $erii ls&ndu-se con$ins s il trimit la ,coala, de,i
este o+ligat s $&nd o parte din pm&ntul familiei.In $olumul al doilea ins, a$&nd
intentia nemrturisit de a-i aduce acas pe +ie(ii de la #ucuresti, tatl il retrage pe
mezin de la scoal oferindu-i o explicatie ridicol, >ignitoare si ironic in acelasi timp' c
nu aduce $ene"iciu.stfel, fiul se instrineaz, de$ine adeptul noii ideologii comuniste pe
care o im+r(i,eaz ca pe o religie si in urma unei ,coli de partid a>unge acti$ist
raional.In aceast calitate este trimis in satul natal sa supra$eg%eze str&ngerea cotelor in
perioada seceri,ului, experient sortita esecului. Moromete incearc prin discu(ii sa si-l
apropie, il pro$oac si nu crede ca fiul su c rostul (ranului s-a inc%eiat.-l, de altfel, i,i
.0;
recunoa,te gre,eala de a-l fi retras de la scoal, dar regretele nu aduc impcarea dintre cei
doi. ceasta $ine t&rziu, dup moartea +atranului, la a crui inmorm&ntere fiul afl c
decesul tatlui s-a produs din cauza +tr&ne(ii., si impcarea se realizeaz in $isul lui
"iculae care este auzit r&z&nd in somn dup f mult timp.
(o$entariu
pari(ie -.=;; $olumul .).=<D $olumul al B lea.
(onte!t perioada post+elic, primul $ol. apr&nd in plin epoca a realismului socialist.
Deneza-intentia scriitorului de a realiza o tetralogie in care include +oro$etii 1,4 si
Delirul 1 ,4H in %iata ca o prada, roman auto+iografic, M.8. explic geneza primului
$olum amintind sc%i(a intitulat Salc1$ul ca punct de pornire al car(ii'
Salc1$ul era un cod care nu tre$uia divulgat.&cena cu do$orrea lui +mi aprea acum
ca o poart pe care, dac tiam s-o desc/id,intram pe un teritoriu in care tria o lume
misterioas pe care o cunoteam si pe care o puteam povesti.
.Modelul protagonistului primului $olum este tatl scriitorului, 9udor Clra,u dupa cum
mrturise,te M.8.'eroul pre"erat,Moromete, care a e,istat in realitate ,a "ost tatl meu.
Incadrare ..-ca formul narati$ 3roman doric )realist, post+elic.
@in punctul de $edere al perspecti#ei narati#e dindrt, cu narator
omniscient,omiprezent4u+icuu5 se remarc limitarea ominscien(ei prin prezen(a
persona)elor re&lector-Ilie Moromete in $ol.. si "iculae Moromete, fiul su cel mic in
$ol.B.:ocalizarea este intern-uni$ersul luntric al protagonistului.?e remarc de
asemenea prezen(a persona)elor in&or$atorA, ce relateaz din perspecti$a martorilor
anumite e$enimente. ce,tia se deose+esc de persona>ele reflector prin faptul c relateaz
faptele fr s le interpreteze,fr s le treac prin propria con,tiin(. ovestesc ce au
v!ut nu ce au trit ei inii.Aepet inuntrul romanului situaia naratorului care nu tie
mai mult dect persona#ele sale sau nu are acces la contiina lor4n.Manolescu5-$iziunea
Ndin afaraL.
B.@in punctul de $edere al epocii literare, apar(ine ciclului romanelor
morome(iene alturi de +arele sin*uratic,DelirulH
C.9ematic, este un roman rural-romanul derurali!rii satului 4". Manolescu5. ?e
realizeaz o imagine fresc a satului de c&mpie in prea>ma rz+oiului 3l @oilea Mondial
este ,i un)roman al familiei deoarece aduce in fa(a cititorului destrmarea familiei,
determinat de concep(ia diferit asupra lumii si de criza comunicrii)se constituie ,i ca
roman al rela(iei indi$idului cu istoria-li$ertatea individual in lupt cu "atalitile
istoriei 4-.?imion5.
%iziunea despre lu$e 8entru M.8., literatura si mai ales romanul reprezint reflectarea
unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ale existen(ei sale.In epoc, romanul
aduce o $iziune original ,i oarecum *ndrznea( asupra istoriei recente.
'e$ele crii sunt 'conditia(ranului in istorie, a familiei si a modului de existen(
patriar%al. lte teme sunt criza comunicrii, timpul $iclean 3relatia indi$idului cu istoria.
(o$pozitia -$ol.. are B planuri 3al familiei si al satului)
-C parti cu ritm gradat al narrii, in relatie direct cu
imaginea timpului 3r+dtor la inceputH ner+dtor in final.
8rima parte cuprinde actiuni desf,urate de s&m+t seara-$enirea familiei lui Ilie
Moromete de la camp- p&n duminic noaptea-fuga 8olinei, fiica lui #losu ,cu #iric 3
,i scene semnificati$e pentru familie si destinul ei cina, tierea salc&mului, *nt&lnirile
.0<
duminicale de la fierria lui Iocan)ritmul nara(iunii este lent in perfect consonan( cu
iluzia protagonistului referitoare la timp.
B a parte se desf,oaa pe perioada a dou sptm&ni-de la plecarea lui c%im cu oile
la #ucuresti p&n la ser+area ,colar ca&d "iculae ia premiul int&i.
treia parte nareaz fapte de la seceri, p&n la plecarea fiilor din prima
cstorie,8arasc%i$ ,i "il, la #ucuresti .
?tructura este circular simetric ,deoarece romanul se desc%ide si se inc%ide cu moti$ul
timpului r+dtorH ner+dtor.
Relatii te$porale si spaiale-ac(iunea se desf,oar in satul ?ili,tea-!umesti din
C&mpia @unrii pe parcursul unei $eri, cu C ani *nainte de *nceperea celui de-al B @oilea
Rz+oi Mondial,cronotop exact ,concret, specific romanului doric. 9impul pare *ns a se
dilata la inceputul cr(ii c&nd Moromete trieste iluzia ca se poate sustrage necazurilor si
crizelor profunde, c poate men(ine rela(iile familiale ,i de munc tradi(ionale precum ,i
propria lini,te interioar.
(on&licte : in &a$ilie Conflictul tatlui cu +ietii mai mari, din cauza atitudinii diferite
fa( de existent' fiii $or a$ere si i,i acuz pe tatl de situa(ia financiar a familiei.
Conflictul lui Moromete cu !uica, sora lui care ar fi $rut ca el s
nu se cstoreasc a doua oar si ca ea s ii ingri>easc +ie(ii mai mari pentru a a$ea un
spri>in la +tr&ne(e. -a (ese intrigi, *i instig pe cei C fii mai mari ai familiei impotri$a
mamei $itrege, a tatlui ,a surorilor si a fratelui mai mic.
Conflictul lui Moromete cu Catrina ,so(ia lui creia ii promite c
pune casa pe numele ei .?e acutizeaz in $ol.B c&nd Catrina *l prse,te pe Ilie ,i se mut
la fiica ei din prima cstorie.
Conflictul lui Moromete cu "iculae din cauza atitudinii diferite
fa( de ,coal'fiul $rea s in$ete si s scape astfel de condi(ia de (ran 4si fra(ii mai mari
renun( la ea c&nd se mut in capitala5in timp ce tatl ii ironizeaz pasiunea, de,i in
primul $olum conflictul se inc%eie cu acceptarea de ctre Moromete a pl(ii taxelor si a
plecrii copilului la ,coal) conflictul trece in prim- plan in $ol B.
in sat-conflictul lui Zugurlan cu autorit(ile)
-conflictul 8olinei si al lui #iric cu tatl si fratele fetei)
interior al lui Moromete intre iluzie si realitate.-l semnific lupta omului cu
timpul, istoria care distruge indi$idul si apoi colecti$itatea fc&nd din indi$id o )ucrie a
destinului, Romanul are un su+strat tragic si anticipeaz pro+lematica din (el $ai iu2it
dintre p$1nteni,pare opozitia intre lumina +ie a minii-raiunea care incearc s
gaseasc un sens existen(ei si intunericului lu$ii instinctuale ce trie,te in or$ire si
nepsare.-umina eterna a !ilei de var semnific at&t nostalgia autorului dup o lume
apus care prea a se sustrage timpului c&t si iluzia persona>ului c rela(iile tradi(ionale,
patriar%ale si ec%ili+rul interior pot fi pstrate.
.Incipitul (n cmpia Dunrii ,cu civa ani +naintea celui de-al Doilea A!$oi Mondial,
se pare c timpul avea cu oamenii nes"rit r$dare;viaa se scurgea aici "r con"licte
mari fixeaz in mod realist exact timpul si spa(iul ac(iunii, face referire la rela(ia omului
cu timpul-istoria si sugereaz prin $er+ul se pare c ideea timpului r+dtor, c&nd omul
poate fi ocolit de necazuri mari, de impactul puternic al istoriei apar(ine
protagonistului,Ilie Moromete.Romanul $a contrazice aceasta afirma(ie ini(ial, $a
demonstra ca ea este o iluzie si c timpul,mai o perioad de criz, distruge lini,tea
interioar a fiin(ei umane contemplati$e.?e sugereaz de asemenea conflictul intre
.0D
g&ndirea si atitudinea patriar%al, ale crei $alori sunt aprate de Moromete,si omul
adaptat modernit(ii ce nu mai (ine cont de ele.Incipitul e$iden(iaz totodat suprapunerea
$iziunii naratorului omniscient cu cea a persona>ului reflector precum si tema familiei,
deoarece sunt descri,i mem+rii familiei lui Ilie care $in de la camp dup o zi de
munc'+ie(ii mai mari,8arasc%i$,c%im ,"ila ale cror gesturi exprima o+oseala si
sugereaz o oarecare lene , fetele ,9ita si Ilinca ,iar apoi Moromete pe stnoaga poditei
intr-o atitudine contemplati$ si a,tept&nd un partener de discutie' &ttea degea$a, nu se
uita in mod deose$it ,dar pe "aa lui se vedea c n-ar "i ru dac s-ar ivi cineva
8amenii ins aveau trea$ prin curi ,nu era timpul de ieit la drum.Din mna lui "umul
igrii se ridica drept in sus ,"r gra$ si "r scop.stfel, este introdus prima imagine
a persona>ului principal in opozitie cu ceilalti steni. ?pre deose+ire de ceilal(i, Moromete
are o $ia( interioar +ogat, $rea s cunoasc si s in(eleag lumea in care trie,te ,
uni$ersul lui fiind satul pe care il contempl de pe stnoaga..?e pune in $aloare de la
inceput limitarea omniscien(ei naratorului care nu ptrunde in g&ndurile persona>ului, ci
le descifreaz doar de pe figura lui, $iziunea X[din afara[[4a martorului5 si se anticipeaz
conflictul prin atitudinea lui Moromete in dialogul cu #losu' el i,i $a apra pe tot
parcursul ac(iunii senintatea si ilu!iile ,luptnd cu o ironic inteligen contra
ameninrilor4".Manolescu5
;inalul este construit simetric cu incipitul' imaginea lui Moromete, moti$ul timpului
ner+dtor care distruge concep(ia tradi(ional asupra $ie(ii, lini,tea interioar a omului
contemplati$, gospodria trneasc .Istoria este clar una de criz- rz+oiul si ea
afecteaz pe toti oamenii ,nu numai familia Moromete.8rozatorul face gradat trecerea de
la indi$idul infr&nt de istorie la colecti$itatea rural si apoi la intreaga societate suger&nd
ca omul in general este o fiin( $ulnera+il , fragil o #ucrie a timpului nemilos si fr
ra+dare.Incipitul si finalul asigur caracterul sferic al textului, introduc si apoi scot din
fa(a cititorului imaginea protagonistului-nepstor ,calm , comunicati$ si contemplati$ la
inceput, insingurat, inc%is, intro$ertit ,lucid si disimulat , intr-o stare depresi$ la sf&rsit .
@in persona>ul care i,i apr iluziile, rm&ne doar imagine exterioar- c%ipul de lut ,iar
adunrile din poian, semn al $ie(ii lini,tite din care semtimentul crizei lipse,te, inceteaz
s se desf,oare, autorul suger&nd amploarea impactului timpului ner+dtor asupra
oamenilor-colecti$it(ii ce nu-,i mai permit s-,i manifeste spiritul ludic si ironic. ?e
anticipeaza rz+oiul ca o concretizare a istoriei necru(toare distrugtoare.
Su2iectul In prim-planul $ol. . se afl familia Moromete al crei conductor,Ilie incearc
s pstreze intreg pm&ntul pt a-l transmite copiilor, cu pre(ul unui trai modest.:iii cei
mari, 8arasc%i$, c%im, "il i,i doresc independen(a economic si se simt nedrept(i(i pt
c tatl s-a *nsurat a doua oar si c are inc trei copii, 9ita, Ilinca si "iculae.Indemna(i
de !uica, sora lui Ilie Moromete ei plnuiesc pe ascuns s plece la #ucuresti pt a-,i face
un rost la ora, .Mai int&i pleac c%im cu oile familiei, promi(&ndu-i tatlui c-i $a
trimite +ani. Odat a>uns in capital, el $inde oile si a,teapt sosirea celorlal(i
fra(i.ce,tia fug cu caii si cu o parte din zestrea fetelor ,d&nd o mare lo$itur familiei,
tatl fiind o+ligat s $&nd o parte din pm&nt pt a plati datoriile,foncierea si a-,i reface
gospodaria.In al doilea plan se nareaz acti$it(i din lumea satului ) ser+area ,colar,
adunrile din poiana lui Iocan, seceri,ul si rela(iile din cadrul altor familii' +oala lui
#o(og%ina, conflictul 8olinei cu tatl su 9udor #losu,datorat lcomiei celui din urm si
iu+irii fetei pt +iatul srac, #iric, necazurile si re$olta lui Zugurlan.In $ol. al doilea
ac(iunea se concentreaz asupra reformei agrare din .=0; si transformarea NsocialistL a
.0/
agriculturii, $zut ca fenomen a+uzi$.?atul tradi(ional intr intr-un ire$ersi+il proces de
disolu(ie.Moromete are al(i prieteni, inferiori celor din perioada inter+elic, se apuc de
nego( si c&,tiga +ani frumo,i ,ac(iunea lui fiind menit a-i con$inge pe fiii pleca(i s
re$in in sat. Incercarea lui e,ueaz si destrmarea familiei continu cu moartea lui "il
in rz+oi, *nstrinarea lui "iculae , plecarea Catrinei la l+oaica. "iculae slu>e,te noul
regim ,este trimis s supra$eg%eze seceri,ul si s str&ng cotele in satul natal, ac(iune
inc%eiat tragic cu moartea unui (ran. -l este destituit si se retrage din $ia(a
politic.Moromete moare de +tr&ne(e si dispari(ia lui semnific sf&r,itul unei lumi.
Persona)ul (itate critice Moromete este cel din urm ran in acest roman al
derurali!rii satului6/,+anolescu7
&ntatea moral nu inseamn pentru Moromete a avea $ani nici c/iar a avea
pmnt,ci a putea tri senin cu acele $ucurii ale spiritului in care s-a re"ugiat , ca intr-o
ilu!ie protectoare ,dorina, nostalgia dup o Aelaie calitativ cu lumea;".Manolescu5
Statutul persona)ului este persona> exponen(ial-cel din urm ran, sim+ol al concep(iei
tradi(ionale despre familie, pm&nt .
+odaliti de caracterizare
57 caracterizare direct :narator, detalii fizice' acum avea acea vrst intre
tineree si $trnee cnd numai nenorociri sau $ucurii mari mai pot sc/im$a
"irea unui om
i$a*inea &izic ' "aa i se ascuise si se innegrise ,iar in
cele cateva minute parc se su$iase 3reac(ia fizic marc%eaz transformarea
luntric atunci c&nd afl de fuga +aie(ilor ceea ce semnific renun(area la
autoiluzionare
*lasul Gdiferit in functie de situa(ie si interlocutor este un
mi>loc de caracterizare. In adunrile duminicale din poiana fierarului.glasul
demonstreaz %istrionismul persona>ului care este si protagonist al acestor
int&lniri'(ncepu apoi sa citeasc ,deodat, cu un glas sc/im$at si necunoscut ,parc
ar "i inut el un discurs celorlali.Avea intr-adevr in glas nite grosimi si su$irimi
ciudate cu opriri care scormoneau inelesuri nemrturisite sau inc/eieri de"initive
care tre$uiau sa !dro$easc de convingere pe cei care ascultau. /arator-
trans&or$area ,iesirea din iluzie:Dar cu toat aparenta sa nepsare, nu mai "u
v!ut stnd ceasuri intregi pe prisp sau la drum pe stanoag.)u mai "u au!it
rspun!nd cu multe cuvinte la salut nu mai "u au!it povestind .Persona)e '
Catrina '-ovi-o-ar moartea de vor$ de care nu te mai saturi, (lie!4oat !iua stai de
vor$ si $ei tutun. utocaracterizare 'Domnule,CDeu totdeauna am dus o via
independent.
47 caracterizare indirect 'fapte ,gesturi, lim+a>, atitudini, rela(iile cu celelalte
persona>e, mediu.
'rsturile persona)ului ?pecificul, originalitatea eroului' de,i este un (ran ,Moromete
se do$ede,te un spirit conte$plati# si re&le!i# cruia ii place sa admire lumea de pe
stnoaga podi,tei )este totodat si un (ran caruia ii place con$ersa(ia, sa comunice cu
oameni inteligen(i ca prietenul su Coco,ila sau cei din poiana lui Iocan ,atitudine care o
supr pe Catrina, fc&nd-o s-l admonesteze' -ovi-o-arIndi$idualitatea lui Moromete
este e$iden(iat c%iar din incipitul cr(ii c&nd naratorul il introduce in scen intr-o
atitudine diferit de cea comun a stenilor 'Amas singur in mi#locul
$taturii,Moromete,tatl,trsese crua su$ um$ra mare a celor doi salcmi de lng
.0=
poarta grdinii si apoi ieise si el la drum cu igarea in gur.CD&ttea pe stnoaga
poditei si se uita peste drum.&ttea degea$a, nu se uita in mod deose$it ,dar pe "aa lui
se vedea ca n-ar "i ru dac s-ar ivi cineva8amenii ins aveau trea$ prin curi ,nu
era acum timpul de ieit in drum.Din mna lui "umul igrii se ridica drept in sus, "r
gra$ si "r scop.
Ilie Moromete are capacitatea de a se iluziona,stp&nire de sine, demnitate social si
uman , independen(a si li+ertatea de a g&ndi dincolo de gri>ile zilnice, puterea de a
medita si de a contempla. Ironia este o trstur ce reiese din discu(iile cu unii dintre
steni si cu mem+rii familiei ,ca in scena tierii salc&mului cand il indeamn pe "il sa
aduc atela>ul l&ng salc&m sa fie do+or&t de copac.Ironia este prezent si in scena c&nd
merge la #losu4$ecinul pe care il detesta ca si pe fiul acestuia care a renun(at la $ia(a si
condi(ia de (ran5 si dialog%eaz cu Victor, naratorul su+liniind tonul zeflemitor care
inso(e,te cu$intele persona>ului )oi o$inuim! &puse Moromete puin a$sent,rotun#ind si
splnd cuvintele intocmai ca "eciorul lui .losu . 9onul, lim+a>ul exprim inten(ia
critic si parodic a lui Moromete care practic disimularea de dragul >ocului sau ca arm
de aprare.Histrionismul si spiritul ludic sunt $izi+ile at&t in poiana lui Iocan c&t si in
scena int&lnirii cu Eupuitul in care (ranul se preface ca nu ii $ede pe agen(ii fiscali, strig
dup mem+rii familiei, de,i ,tie c nu se $a arta nimeni, ii las pe cei doi perceptori sa
taie c%itan(a ,cere o (igar si doar apoi le d o parte din +ani, +ucuros c poate pstra
restul, atitudine ce il uimeste pe #losu care nu in(elege conportamentul $ecinului
su.Inteli*ena ,tatlui *i asigur capacitatea de a $edea lucruri care tuturor celorlal(i le
scap si darul de a istorisi ce il atrage pe "iculae, care are impresia ca acele cltorii la
munte pentru $inderea cerealelor sunt ni,te a$enturi deose+ite.Realitatea ii infirm
prerile anterioare si copilul rm&ne dezamgit de e$enimentul in sine.8m&ntul este
$aloros pentru (ranii din ?ili,tea !umesti doar in msura in care produce +ani si aceste
cltorii sunt o surs de $enit care exprim contradic(ia dintre tat si fiii mai mari,ce il
in$inuiesc ca nu este preocupat de prosperitatea familiei. 8entru Moromete +anii nu sunt f
importan(i si una dintre iluziile lui este aceea ca poate tri patriar%al in timp ce fiii,
m&na(i de dorin(a de ina$u(ire si lcomie, il in$inuiesc ca nu este destul de acti$ si mai
pu(in priceput in afaceri ca $ecinul #alosu. Comer(ul, forma de afaceri la care apeleaz
(ranii nu il atrage pe Moromete ce rm&ne un nostalgic aprtor al ordinii $ec%i, o utopie
in care lumea ar putea tri "r $ani ,pozit(a lui fiind aceea a (ranului patriar%al sau a
ultimului ran 4".Manolescu5.,a cum arat prozatorul insu,i, +anul este considerat de
persona> un atac $rutal la adresa ilu!iei c el, cu pmntul lui si copiii lui, cu ce are
poate continua sa triasca linitit .Ceea ce consider $aloros si demn de a fi aprat este
lini,tea interioar, dimensiunea spiritual a existen(ei si nu cea material repezentat de
#losu si c%iar de fiii lui a cror lcomie o consider o $oal;il si numeste pe 8arasc%i$
$olnavule de avere.-l lupt pt men(inerea integrit(ii loturilor de pm&nt pe care urmeaz
sa le dea copiilor ca garant al lini,tii si ec%ili+rului luntric ,dar nu face un scop in $ia(
din agonisire ca Ion sau ca $ecinul lui, #losu.8e tot parcursul cr(ii eroul apr un mod
superior de existen( in care totul poate fi pus su$ lumina vie a minii si in care poate sa-si
pastreze +ucuriile oferite de contempla(ie, cunoa,tere ,>ocul inteligen(ei care de altfel ii
aduce respectul stenilor.@e aceea tot ce (ine de domeniul financiar, datorii, impozite sunt
o continu amenin(are pe care in stilul su Moromete incearc sa o e$ite sau sa o
am&neVolumul *nt&i se inc%eie intr-o atmosfer sum+r nu numai din pricina destrmrii
familiei si insingurrii tatlui care trieste drama paternitii rnite ,ci si din cauza
.;1
continuit(ii acestor amenin(ri in ciuda rezol$rii lor de moment' cu $anii luai
Moromete ii cumpr doi cai, plti "onciirea, rata anual la $anc,datoria lui Aristide
si ta,ele de internat ale lui )iculae, rmnnd ca necunoscut soluia acestor pro$leme
pentru viitor=din nou rata la $anc ,din nou "onciirea, din nou )iculae.
In $olumul al doilea, dup plecarea +ie(ilor mai mari, persona>ul se sc%im+ si de$ine
acti$, face afaceri i,i reface loturile $&ndute si comportamentul lui este caracterizat
de cu$&ntul $ene"iciu, ins aceast sc%im+are nu denot atrac(ia lui Moromete pt
$alorile materiale, ci este moti$at de dorin(a secret de a-,i aduce +ie(ii acas
.-,ecul in incercarea de a reface ec%ili+rul familial si implicit a celui interior este
amplificat de conflictul cu so(ia lui, Catrina, ce spore,te insingurarea protagonistului
prsit si de fiul cel mai mic. 9reptat, el isi pierde prestigiul in sat ,situa(ie o+ser$at
de "iculae il ve!i cum ii ia altul vor$a din gura "r niciun respect si el las "runtea
#os si nu mai !ice nimic c%iar dac in propria curte organizeaz o nou adunare a
stenilor ,lipsit de stralucirea acelora din poiana lui Iocan.8&n in finalul $ie(ii,
acest ultim ran continu sa cread in rostul su si nu accept dispari(ia (rnimii,
cum nu accept sa nu-si pun intre+ri sau sa nu g&ndeasc prin intermediul unor
monologuri adresate unui interlocutor imaginar pn in clipa din urm omul e dator
s in la rostul lui ,c/it ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el! 7a +tr&ne(e, nu-si
pierde plcerea de a $edea lumea-satul si moare afirm&ndu-si independen(a, stingerea
sa a$&nd semnifica(ia pr+u,irii unei lumi-cea patriar%al ,dar ,i cea care poate a$ea
incredere in ra(iune ,o lume opus evenimentelor pline de viclenie din cei patruzeci
de ani comuni,ti ai istoriei post+elice.
Scene Romanul este construit pe +aza te%nicii decupa>ului 3 scene care au rol important
in ceea ce pri$e,te tema familiei, portretul protagonistului, $ia(a satului
inter+elic.9ema familiei si raporturile dintre mem+rii ei apar in scena cinei,
CI" MOROM-9I7OR este o scen antologic din incipitul cr(ii.
@escrierea modului in care sunt aseza(i in >urul mesei $ec%i mem+rii familiei ilustreaz
rela(iile dintre ei si anticipeaz conflictele'+ie(ii din prima cstorie stau spre exterior
,gata de plecare 3anticipare a fugii la #ucuresti si a a$ersiunii fata de mama $itreg si
fra(ii mai mici) Catrina, care se teme c fiii cei mari ai lui Moromete o $or da afar din
cas ,st l&ng $atr, sim+ol al dorin(ei de a a$ea certitudinea unui adpost sta+il si a
faptului c gospodria cade pe umerii ei) copiii din a doua cstorie stau l&ng mam,din
ne$oia de protec(ie si parc pentru a se opune celor mari. ?ingurul nepstor sau cel pu(in
aparent nepstor la tensiunile din familie este tatl care are o atitudine senin,
dominatoare, autoritar, un tata dintr-o familie patriar%al in timpuri moderne in care
rela(iile se sc%im+. Masa >oas ,mic si plina de arsuri sugereaz nepsarea fa( de
tre+urile gospodre,ti minore, precum si iluzia lui Moromete c poate gestiona conflictele
si poate conduce autoritar familia. 8ozitia sa pe prag sugereaz si superioritatea tatlui
fa( de copii, cei mari, inferiori intelectual ,i m&na(i de resentimente,4 cel mai mic dintre
+aieti este singurul care mostene,te inteligen(a $ie a lui Moromete5 precum si atitudinea
contemplati$, preocuparea protagonistului pentru $iata lui interioar si cunoa,terea
lumii.
9GI-R- ?7CM272I
-ste o scen cu $aloare sim+olic in ansam+lul romanului suger&nd destrmarea familiei
tradi(ionale, drama protagonistului si distrugerea satului patriar%al.Moromete taie
salc&mul intr-o duminica diminea( pentru a a$ea +anii necesari pl(ii fonciirii, de care ii
.;.
aminteste #losu atunci cand ii cere sa i-l $&nd.Momentul ales este cel al apari(iei
luminii,dar inainte de rsritul soarelui' !orile se al$eau si undeva un cocos cnta
prelung si insistent ,iar fundalul sonor il reprezint pl&nsul femeilor din cimitir anticip&nd
caracterul distructi$ al e$enimentelor.?alc&mul este f. important pentru sat, deoarece
reprezint sta+ilitatea, axis mundi-legtura cu sacrul, in >urul lui desf,ur&ndu-se $iata
colecti$it(ii, mai ales a copiilor, sim+ol al purit(ii si nai$it(ii.8rin rota(ia anotimpurilor
se pune in $aloare, pe l&ng $aloarea salc&mului si trecerea inexora+il a
timpului.Cderea colpacului se desf,oar cu zgomot asur!itor urmat de o tcere de
sf&r,it de lume. @upa pr+usirea lui totul apare mic, nesemnificati$ pentru ca s-a rupt de
ordinea sacr a lumii, suger&ndu-se distrugerea $alorilor tradi(ionale de ctre un timp
agresi$' &alcmul tiat str#uia ins prin inltimea si coroana lui stu"oas toat partea
aceea a satului; acum totul se "cuse mic.@rdina, caii, Moromete insui artau
$icisnici.Cerul desc/is si cmpia npdeau impre#urimile.2ltima propozi(ie sugereaz
$ulnera+ilitatea lumii lui Moromete care nu rezist in fa(a timpului ner+dtor.Ciorile
care dau t&rcoale locului gol a$ertizeaz si ele asupra pericolelor ce p&ndesc familia
(ranului, iar Catrina are presim(iri si temeri pe care incearc sa le ascund.9ierea
salc&mului uimeste si supr nu numai familia, ci si pe stenii care au parte doar de
explica(ia ironic pe care "il o preia de la tatl su 'ca sa se mire protii.
8OI" 72I IOC"
dunrile duminicale ale stenilor sunt in perfect concordan(a cu iluzia lui Moromete c
poate pstra ec%ili+rul lumii sale si al +ucuriilor interioare. 8rozatorul realizeaz o nou
imagine a (ranului care nu mai este doar o fiin( instinctual o+sedat de pm&nt, ci un
om capa+il de ironie, comportament ludic, plceri gratuite .@uminica, (ranii din ?ili,tea
se adun in poiana fierriei pentru a citi ziarele si a le comenta. ctorul principal este
Moromete, a,teptat cu ner+dare de ceilal(i steni. -l ins trece pe la frizerie,
,pregtindu-se pentru aceasta acti$itate de duminic si a+ia apoi a>unge in poian unde se
comport %istrionic prefc&ndu-se ca nu ,tie moti$ul adunrii constenilor. -l este cel
care citeste articolele din ziarul, adus cu gri> de prietenul Coco,il.
(n poiana lui (ocan, unde au loc ca intr-o stoa ;portic,aici-pia pu$lic5 antic
de!$aterile pe teme de interes general, spiritul lui (lie Moromete se mani"est prin ironie
si prin demersul metodic deductiv;l.8aleologu5
A "ace politic, a aparine unuia sau altuia din partidele mai mult sau mai puin istorice
ale vremiiCDrepre!int pentru aceti rani o "orm de evadare in "iciunea unei alte
viei,cu edine parlamentare, $r$ati de stat si discursuri.3 o #oac de oameni mari ceea
ce "ac ei adunandu ?se la "ierria lui (ocan ,micul lor parlament, dar o #oac
"undamental compensatorie care le permite sa intre in pielea unor impo!ante
persona#e ,sa respire in spaiul altor e,istene;0.Cristea5
M-@I99I 8- 8I9R @- HO9R
-ste o scen din partea de final a primului $olum si exprim drama patern.?atul cu
poiana lui Iocan in mi>loc pare a fi centrul lumii-centrum mundi- locul esentei, cel pu(in
pt Moromete care are o imagine su+iecti$, unic asupra lui 4putem spune c exist B
imagini ale satului, una exterioara ce apartine tuturor si care este gu$ernata de regula
trecerii timpului si de con$entiile sociale ce o ancoreaz realist intr-o epoca exact si una
mentala,interioar a lui I. M.care trie,te dupa alte reguli si are trsturile lumii rurale
traditionale5)de aceea persona>ul se retrage in afara satului pt a pri$i mai o+iecti$,acesta
fiind momentul asumat al ie,irii din iluzie. @up ce afl de la ?cmosu inten(iile fiilor
.;B
mai mari ,Moromete se retrage in lini,tea si singurtatea c&mpului pentru a medita si a
in(elege c ec%ili+rul familiei a fost unul iluzoriu.-l se simte agresat de lume si incearc
s se regseasc ,s-si regseasc linistea anterioar prin in(elegerea situa(iei sale, a
faptului ca totul a fost o iluzie, c lumea nu este prietenoas, ci amenin(toare ,$ino$at
de instrinarea +ie(ilor.-a apar(ine celor care triesc in or$ire si nepsare, existen( care
se opune contempla(iei si in(elegerii ra(ionale pe care o are Moromete.-l isi analizeaz
calitatea de parinte, rela(ia cu copiii mai mari ,dar rm&ne fidel concep(iei sale despre
lume '&i dac lumea e aa cum !ic ei si nu e aa cum !ic eu, ce mai rmne de "cut%!)-
au dect sa se scu"unde! (nti lumea si pe urma si ei cu ea.Cu toata aceast atitudine
orgolioas, eroul se sc%im+, semn al faptului c este in$ins de istorie, c este o $ictim
a timpului ner+dtor si a lumii care nu este prietenoas.
Relatia cu un alt persona) Ilie si /iculae
2na dintre modalit(ile de caracterizare indirect este rela(ia cu un alt persona>, fiul su
cel mic, singurul care mo,tene,te inteligen(a patern, dar pe care nu o inso(e,te cu
senintatea tatlui.
"iculae nu apare in prima pagin a romanului si i$irea lui este anticipat de glasul cu
care-i rspunde tatlui.2rmeaz portretul fizic e poarta gradinii intra un $aiat de vreo
doispre!ece ani .Avea capul gol si camasa de pe el era "er"enita.icioarele goale erau
pline de !garieturi vec/i cu urme de sange inc/egat cu pra" ce surprinde $&rsta, aspectul
srccios ,i $ulnera+ilitatea +iatului o+ligat s se ocupe de oile familiei."ecazul cu oile
si dorin(a de a in$(a il caracterizeaz c%iar din primul moment si aceasta din urm $a
persista pe tot parcursul $olumului int&i, reprezent&nd cauza instrinrii de tatl su in
$olumul al doilea.Copilul este o+osit, iritat c%iar agresi$ ,tre+uie sa fac fa( glumelor si
amenin(rilor fratilor si surorilor mai mari ,tre+uie s gseasc singur solu(ii la
pro+lemele sale a$&nd-o ca aliat doar pe mam. Moromete nu-i intelege z+uciumul, nici
nu d importan( ,colii pentru c nu concepe ca fiii s de$in altce$a dec&t (rani asa c
ironizeaza dorin(a de studiu a mezinului si nu il spri>in in efortul su, pentru c nu ii
cumpr cr(i si nu il las la ,coal,dup cum mrturise,te copilul in discu(ia cu Catrina'
)ici )itirea n-a vrut sa mi-o cumpere tata.CDDac m-ar lsa s m duc la coal
9atl isi iu+e,te copiii ,dar nu isi manifest acest sentiment si nici nu isi explic gesturile,
inten(iile, faptele , una dintre iluziile pe care le trie,te fiind aceea c este in(eles de cei
din >ur, a,a ca nu ,tie c fiul cel mic are friguri si nici nu realizeaz profunzimea dorin(ei
lui de a in$(a, singura posi+ilitate de a prsi condi(ia aspr de taran.7a ser+area ,colar,
Moromete este uimit de performan(a lui "iculae la in$(tur, apoi se simte nelini,tit
c&nd copilul are o criz pro$ocat de +oal si sting%er in gesturi c&nd il aduce in +ra(e
acas. cum isi pune cu $ino$a(ie intre+ri referitoare la acest copil mai mic si inten(iile
sale, pe parcursul $erii ls&ndu-se con$ins s il trimit la ,coala, de,i este o+ligat s
$&nd o parte din pm&ntul familiei.In $olumul al doilea ins, a$&nd intentia
nemrturisit de a-i aduce acas pe +ie(ii de la #ucuresti, tatl il retrage pe mezin de la
scoal oferindu-i o explicatie ridicol, >ignitoare si ironic in acelasi timp' c nu aduce
$ene"iciu.stfel, fiul se instrineaz, de$ine adeptul noii ideologii comuniste pe care o
im+r(i,eaz ca pe o religie si in urma unei ,coli de partid a>unge acti$ist raional.In
aceast calitate este trimis in satul natal sa supra$eg%eze str&ngerea cotelor in perioada
seceri,ului, experient sortita esecului. Moromete incearc prin discu(ii sa si-l apropie, il
pro$oac si nu crede ca fiul su c rostul (ranului s-a inc%eiat.-l, de altfel, i,i
recunoa,te gre,eala de a-l fi retras de la scoal, dar regretele nu aduc impcarea dintre cei
.;C
doi. ceasta $ine t&rziu, dup moartea +atranului, la a crui inmorm&ntere fiul afl c
decesul tatlui s-a produs din cauza +tr&ne(ii., si impcarea se realizeaz in $isul lui
"iculae care este auzit r&z&nd in somn dup f mult timp.
.pinia Consider c romanul lui M.8.surprinde iluzia c $ia(a isi poate continua cursul in
tiparele tradi(ionale c%iar dac istoria nemiloas modific si c%iar distruge aceste tipare
existen(iale.In acela,i timp textul aduce in fa(a cititorului un persona> original un don
Pui>ote auto%ton, demn si independent, superior celor din >ur si de multe ori ne*nteles.
/I(=I' S'/-S(0
@up -minescu, #laga, #ar+u, ?tnescu este al patrulea poet roman care
aela+orat o cosmologie poetic cu o structur $izionar ce concureaz& in lim+a>
metap%oric modelele filosofice si ,tiin(ifice.
8entru poet ,emografia scrierea cu tine insui este o "orm de su$imare a
propriei personae istorice intr-o opera atemporal.4Corin #raga5
"eoaica tanara, iu2irea
Schi
8oezia apar(ine $ol. 8 vi!iune a sentimentelor ce aduce in prim plan un uni$ers
nou creat prin iu+ire, erosul fiind o for( uni$ersal.
Incadrarea in curent 9extul apar(ine neomodernismului prin am+iguitate,
su+iecti$itatea puternic, $iziunea asupra lumii, lim+a>ul metaforic insolit, concretizarea
imaginilor a+stracte.
%iziunea asupra lu$ii este vi!iunea sentimentelor ce concretizeaza intoarcerea
poeziei spre intimitatea si profunzimea fiin(ei umane dup o perioad de confiscare a ei
de ctre politic. @e asemenea se remarc influen(e romantice ca preferin(a pt metafizic-
dep,irea contingentului prin dragoste si tendin(a spre ontologie, proiectia eului in centrul
discursului si lumii, el fiind su+iect al cunoa,terii ,dar a$&nd si dimensiune di$in.
'e$a si $oti#e' iu2irea, geneza, uni$ersul pulsatoriu, in miscare, cercul,
pri$irea, auzul.
'ipul de liris$-lirism su+iecti$ deoarece textul con(ine mrcile eului' $er+e,
pron. mi, ma,am dus.4pers .5 iar discursul poetic are caracter confesi$, fiind un monolog
liric .
Structura 'trei sec$en(e lirice in care poetul renun( la elementele prozodice
clasice.
'itlul contine tema textului si metafora central leoaica tnr ce surprinde
caracterul puternic, agresi$, dar no+il, superior al sentimentului) forma feminin poate
accentua importanta sentimentului, posesi$itatea dragostei care ia in stp&nire fiin(a
uman
Incipitul este reluarea titlului urmat de confesiunea eului in ceea ce pri$e,te
receptarea sentimentului de ctre indrgostit a srit in "a, colii al$i mi i-a +n"ipt in "a,
m-a mucat leoaica a!i de "a. @e,i iu+irea este un dat al omului, destinul su fiind intim
legat de acest sentiment m pndise-n incordare mai demult, int&lnirea cu ea este
surprinztoare si $iolent) prin $er+e de mi,care si prin metafora colii al$i caracterul
agresi$ si surprinztor al dragostei este puternic reliefat, eul fiind cel ce inregistreaz
.;0
pasi$ ac(iunea erosului asupra sa. lternan(a intre trecut-formele $er+ale a srit, a in"ipt
a mucat -si present-a!i- surprinde continuitatea sentimentului, for(a lui uni$ersal.
Iu+irea a,teapt r+dtoare s ia in stp&nire omul, s il acapareze, s il supun si s il
metamorfozeze. 7im+a>ul metaforic si ludic d o not de spontaneitate discursului.
?ec$en(a a doua surpinde metamorfoza uni$ersului si a eului dominat de for(a
sentimentului. stfel iu+irea se asociaz cu geneza, iar confesiunea prime,te un caracter
reflexi$.Int&lnirea, de altfel ine$ita+il cu erosul, il plaseaz pe eul liric in ipostaza de
indrgostit in centrul unui nou uni$ers asemenea celui primordial, rotund, perfect
,pulsatoriu ' si deodat-n #urul meu natura1 se "cu un cerc de-a dura1 cnd mai larg,
cnd mai aproape1 ca o strngere de ape.Iu+irea transform realul , existen(a +anal, ii d
un sens ma>or, fiind posi+il aspira(ia spre *nalt a sim(urilor, sim+ol al spiritualizrii lor)
pri$irea si auzul au o mi,care ascensional, o existen( de sine stttoare, independent,
suger&nd identitatea eului indragostit, starea lui de >u+ila(ie, +eatitudine '&i privirea-n sus
tni,1 curcu$eu tiat in dou,si au!ul o-ntlni 1 tocmai lng ciocrlii.Mi,carea este
rapid 4ni5, in rela(ie cu starea de extaz materializat in moti$ul !$orului asociat
c&ntecului, suger&ndu-se astfel armonia uni$ersului creat prin iu+ire. ?im(urile cu
mi,carea lor ascendent exprim ie,irea din sine a fiin(ei, prsirea grani(elor materiale
ale trupului si integrarea intr-o lume diafan, armonioas sim+olizat de metafora
curcu$eu tiat in dou, cu mare for( expresi$, dar si concretizare a am+iguit(ii
lim+a>ului poeziei moderne.Curcu$eul de$ine, in contextul discursului liric, sim+ol al
frumusetii, unit(ii dintre material si spiritual ,c%iar dac poart urmele instrinrii pt ca
iu+irea ins,i este o modalitate de alienare , de pierdere a unit(ii sinelui.
Cea de a treia sec$en( poetic se construie,te in >urul metaforelor mna, tmpla,
$r$ie, deert in strlucire.utocunoasterea se realizeaza la ni$el senzorial-pipitul, dar
indrgostitul nu mai recunoa,te $ec%ile contururi, nu se mai regse,te mna nu le mai
tie ,deoarece fiin(a sa se identific cu for(a sentimentului, intr intr-o stare de gra(ie
superioar existen(ei +anale. ceast nou condi(ie este sugerat de metafora deert in
strlucire asociat altei metafore cu mare capacitate de sugestie' leoaica armie. @up
primul moment de uimire deplin, iu+irea domin fiin(a uman, reconstruie,te uni$ersul
exterior, dar si pe cel interior d&nd iluzia eternit(ii inc-o vreme 1si-nc-o vreme.C%iar
dac omul este efemer, iu+irea ca for( uni$ersal este etern.
"i$2a)ul poetic este original remarc&ndu-se la ni$el lexico-semantic prin
amestecul de cu$inte cu sens conotati$ si lexeme din sfera coloc$ialului 'de-a dura,
netire .
7a ni$el morfologic se o+ser$ amestecul timpurilor $er+ale' perfect compus am
dus, perfect simplu se "cu ,tni si prezent ca sugestie a eternit(ii dragostei alunec,
trece, precum si prezen(a unor ad$er+e de timp' a!i cu sens durati$, deodata marc&nd
momentul metamorfozei.
7a ni$el sintactic se remarc raportul de coordonare realizat prin si, dar, iar la
ni$el stilistic metaforele noi, insolite' leoaica, desert, cerc.
7a ni$el prozodic, discursul poetic este structurat in C sec$en(e, cuprinz&nd
$ersuri cu msura $aria+il. .
0ni#ersul poetic
"ic%ita ?tnescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesan(i ,i $aloro,i creatori
de poezie modern,lirica lui a$&nd un caracter reflexi$. Ca o recunoa,tere a $alorii
.;;
crea(iei sale, i s-a conferit *n .=D;, la Viena, premiul Herder, iar *n .=/B, *n Iugosla$ia,
premiul NCununa de urL.
. Critica literar consider c de la Ion #ar+u, poezia rom&neasc nu a mai
cunoscut o asemenea capacitate de a+stractizare ca *n cazul lui "ic%ita ?tnescu.
8oetul, prin tendin(a de a a>unge p&n la esen(a liricului, se apropie de -minescu
su #laga) prin for(a ino$a(iei la ni$elului lim+a>ului artistic, se apropie de rg%ezi) prin
capacitatea de *ncifrare a mesa>ului *n formule de maxim a+stractizare, se apropie de Ion
#ar+u.
@e-a lungul *ntregii sale crea(ii se disting *ncercri de a defini concep(ia proprie
despre cunoa,tere prin art, despre rela(ia poetului cu cu$&ntul. 8oezii pe aceast tem'
NArs poeticaL, NArta poe!ieiL, NArta poeticL, NArta scrisuluiL, NAutoportretL, Noe!iaL,
Noetul ca i soldatulL, NCutarea tonuluiL, NoetulL, N4onulL, N4im$rulL.
Corin #raga, in .).&tnescu,ori!ontul imaginar, caracterizeaza poezia lui prin <
elemente specifice care il incadreaz at&t in modernism-neomodernism c&t si in
postmodernism, artistul dep,ind, ca to(i marii creatori una sau alta dintre orientri.In
$iziunea criticului clu>ean, lirica stnesciana are ca trsturi definitorii' poetica
$eta&oric din modernism, specific doar $olumelor de p&n la LL3legii ,#iziunea
$eta&izic ce const in preferin(a poetului pt re$erie intr-un spa(iu supra-real, dincolo de
contingent, trstura ce il apropie de romantici,deoarece poezia modern se
caracterizeaz mai mult printr-un ni/ilism meta"i!ic ;Dumne!eu a
murit 5,materialism,pierderea <simtului meta"i!ic.Reintoarcerea spre romantism este mai
degra+ una din caracteristicile postmodernismului numit de un critic al generatiei /1
Nromantism intorsL.O a treia trstura este neo-rationalismul ,ins poezia sa este una
total si nu exclude $ia(a interioar cu toate laturile ei, con,tiente si incon,tiente.Ca si
moderni,tii, el parcurge experien(a alterit(ii si contrapune alienrii metafizice No
antimetafizica a regsirii de sine N.@e aici mi,carea pulsatorie intre poli opu,i4sus-
>os,a+stract-concret5 3alternan(a regimurilor imaginare. patra caracteristic este
tendina spre ontolo*ie: poezia gu$ernat de un principiu cosmologic se na,te din
proiec(ia eului ca di$initate , aceasta trstur apropiindu-l de M.-minescu.l cincilea
element specific este #iziunea asupra cu#1ntului 'L prin cuplarea principiului ontologic
cu con,tiinta semiotic ia nastere $iziunea stnescian a cu$intelor ca fpturi reale
,palpa+ile . ,asea trstura este )ocul interte!tual specific generatiei /1.LMimetismul,
pasti,a si autopasti,a ,\I] manierisul ludic si ironic sunt modalit(i postmoderne de
recuperare a motenirii inainta,ilor.
8rima etap, lirica sentimentelor, adolescentin, se defineste prin
predominan(a su+iecti$it(ii, poetul re$alorific&nd o component romantic' su+iectul
cunoa,terii este eul liric *n >urul cruia se circumscrie lumea real, el 3eul se afla in
centrul poeziei.
Tn primele dou $olume 4N?ensul iu+iriiL, NO $iziune a sentimentelorL5,
ma>oritatea textelor au ca tem dragostea) erosul este un prile> de a comunica
frm&ntatele *nt&mplri ale fiin(ei interioare, care sunt mai puternice dec&t ale condi(iei
fizice date. Iu+irea produce o senza(ie de plutire, z+orul se na,te din dragoste ca o
coloan a infinitului *ntre pm&nt ,i cer.
Iu+irea este o stare liric complex, este o ie,ire din somn, moti$ul fundamental
fiind cel al rsritului si se asociaza strii de extaz sau >u+ila(ie o #u$ilaie necen!urat in
"aa unui univers in plin gene!4-.?imion5.
.;<
doua etap, lirica necu$intelor,a maturit(ii creatoare *ncepe cu $olumul
N@reptul la timpL. Vizionarismul lui "ic%ita ?tnescu se a+stractizeaz, poetul este
preocupat de tema timpului ,a creatiei, textele au un caracter filosofic, remarc&ndu-se
preferin(a pentru interpretarea si reinterpretarea miturilor .
Miturile nu apar doar cu sensurile lor ini(iale, ci sunt un pretext pentru a transmite
o stare liric complex.
Volumul N.. -legiiL este considerat cea mai +un carte a lui "ic%ita ?tnescu si
cuprinde .B poeme4.B este cifra totalitatii temporale-anul cu cele .B luni si spatiale 3
cerul cu .B figuri ale zodiacului5 deoarece celor .. elegii li se adauga poezia 8mul ?
"anta.
-legiile sunt Ndefini(iiL filosofico-lirice ale unor concepte fundamentale ale
existen(ei poetului. Tn elegii tema este suferin(a de di$iziune, t&n>irea dup unitate'
NDurere a ruperii +n dou a lumii 1 Ca s-mi ptrund prin oc/ii, doi 1 Durere a ruperii
+n dou a sunetelor 1 -umii, 1 Ca s-mi loveasc timpanele, douL 4N3legia RL5.
Refacerea unit(ii primordiale nu este posi+il p&n c&nd poetul nu $a ,ti lim+a ier+ii, a
s&m+urilor, a stelelor.
. $entura cunoasterii propune pe r&nd o dispozitie a+stractizant, ra(ional, un
regim intelecti$ al imaginarului poetic si .opus acesteia ,intoarcerea spre concret,
material, un regim senzorial numit de poet antimeta"i!ica .
Tn ultima etap, numit lirica frigului, tema fundamental este moartea.
Volumele de poezii din aceast etap sunt NMre(ia friguluiL, N"oduri ,i semneL, N-pica
MagnaL, NOperele imperfecteL. Moartea este o experien( limit, *nsemn&nd *ntoarcerea
*n mit, *n necu$&nt. Moartea este o *nc%eiere metaforic a a$enturii spirituale a eului
poetic *n spa(iul cunoa,terii,iar 8tolemeu este inlocuit de ?isif sugestie a sentimentului
zadarniciei.
Criticul literar urel Martin consemna c uni$ersul liricii lui "ic%ita ?tnescu
este No pdure de sim$oluriL. Ca to(i marii poe(i, "ic%ita ?tnescu a fost fascinat de
esen(e, de ceea ce exprim sau ascunde fenomenalul si poate fi considerat cel de-al
patrulea poet roman $izionar ,dupa -minescu,#laga,#ar+u construind o ade$arata
cosmologie lirica.
. 7im+a>ul su poetic este a+stract, +azat pe metafor ,i para+ol.
Tn $olumul NCartea de recitireL, poetul distinge trei moduri de a crea poezia'
fonetic - +azat pe sonoritatea sunetelor, pe alitera(ie
morfologic - +azat pe mo+ilitatea cu$&ntului, la fel ca la rg%ezi
sintactic - +azat pe construc(iile sintetice ca *n cazul lui #ar+u.
"ic%ita ?tnescu experimenteaz un lirism semantic prin culti$area sim+olurilor
existen(iale) el realizeaz muta(ii de sens prin construc(ii sintactice aparent a+surde, prin
sc%im+area $alorii gramaticale a cu$intelor 4$zul m&inilor5.
@ic(ionar
Ontologie- ramur a filosofiei care studiaz existen(a
8asti,- imita(ie, copie
?emioticHsemiologie- ramur a logicii sim+olice care studiaz semnele si
comunicarea
-simptomatologie
.;D
Manierism- lips de naturale(e, artificialitate, afectare, formalism in realizarea
unei opera de art rezultat mai ales din folosirea mecanic si repetat a anumitor
procedee.
>n dulcele stil clasic
Incadrare 8oezia (n dulcele stil clasic apar(ine $olumului omonim si poart
semnele am+iguit(ii specifice poeziei moderniste si neomoderniste alturi de ironie,
spiritul ludic, lim+a>ul necon$en(ional, inedit ,muzicalitate ,alte elemente care o
incadreaz in curent si anticipeaz poezia postmodernist.
(onte!tVolumul este caracterizat de ".Manolescu in (storiaCriticul arat c
sunt cuprinse texte ce trdeaza anxietatea, nelini,tile si intre+rile maturit(ii sau poezii
de dragoste, madrigaluri ,cantece tru+adure,ti in maniera ludic,ironic-sentimental ce
dez$luie o imens inventivitate "onetic,mor"ologic,sintactic si ,nu in ultimul rnd
,semantic ,textul ce d titlul $olumului apar(in&nd celei de-a doua categorii.
Structural, iscursul liric este alctuit din cinci catrene construite pe monorim si
un $ers izolat cu rol de concluzie, unitatea textului fiind asigurat de elementele de
recuren('pasul, domnioara.
'e$a este fie erotica, fie cea a crea(iei, prin asociere cu titlul ,metafora
domnioar sim+oliz&nd iu+itaHiu+irea sau poezia, fapt ce incadreaza textul in r&ndul
artelor poetice alturi de 3u nu strivesc corola de minuni a lumii, 4estament, 2lori de
mucigai, Din ceas dedus;Foc secund5
'itlul, alctuit dint-un su+stanti$e, dou ad>ecti$e si o prepozi(ie anticipeaz
caracterul de art poetic si exprim nostalgia eului liric in ipostaza de creator dup
a+solutul poetic, aspira(ia spre lim+a>ul perfect ce poate concura 7ogosul fiind o
constant a liricii moderne.Interpret&nd textul ca poezie de dragoste, titlul are dimensiune
ludica suger&nd indepartarea fiin(ei umane de idealul erotic si totodata >indul dup starea
de extaz, >u+ilatie ce caracterizeraz lirica de tinere(e a poetului c&nd iu+irea a$ea
caracter inaugural, crea un nou uni$ers si se asocia cu crea(ia poetic' Ce $ine c esti,ce
mirare c sunt!1Dou cntece di"erite,lovindu-se amestecndu-se,1dou culori ce nu s-au
mai v!ut niciodata,1una "oarte de #os, intoars spre pmnt,1una "oarte de sus, aproape
rupt1in in"rigurata,neasemuita lupt1 a minunii c esti,a-ntmplrii c sunt.
9extul se poate interpreta si ca parodie la idile, madrigaluri, roman(e din secolul al
.=-lea si c%iar de la inceputul poeziei rom&nesti sau ca ca parodie a intelegerii
iu+iriiHcondi(iei poetului-poeziei de-a lungul timpului, discursul cuprinz&nd trimiteri la
romantism, sim+olism.
8rin prezen(a mrcilor eului poetic ;stau,tu,eu5 crea(ia se inscrie in liris$ul
su2iecti# ,iar prin medita(ia asupra creatorului sau asupra condi(iei umane care
inregistreaza degradarea sentimentelor, a lumii ce-si e$iden(iaz caracterul finit si lipsit
de mre(ie pentru omul modern lucid, textul capt caracter reflexi$,dar si autoironic .
Incipit 8rimele dou catrene au in centru laitmoti$ul pasul tu de domnioar in
care su+stanti$ul pasul este sim+ol al inefa+ilului poezieiHiu+irii, dar si al de$enirii
continue ce define,te tot ce exist, ad>ecti$ul posesi$ marc%eaz o in$ocare, adresare
direct iar domnioar, lexem cu conota(ie ludic si ironic semnific poezia, muza
,crea(ia sau iu+itaHiu+irea la care se raporteaz eul liric.8e parcursul discursului poetic,
pasul este inlocuit de mersul tu pentru a accentua caracterul trector al tuturor lucrurilor,
sentimentelor ,experien(elor, relati$itatea ce caracterizeaza omul modern constient de
.;/
$e,nica trecere.?intagma laitmoti$ se asociaz cu $er+ul co$oar ce face legatura cu
elementele uni$ersului-realului la care se rela(ioneaz pasul de domnioar=$olovan,
,"run! verde,pal ,inserarare-n sear, pasre amar,cu$inte cu $aloare metaforic,
,semnificati$e pentru am+iguitatea liricii moderniste si neomoderniste.stfel $olovanul
de$ine un sim+ol al mineralului din care timpul pare a se fi retras, piatra suger&nd
materia inert, etern in opozi(ie cu oximoronul "run! verde, pal,expresie a naturii in
$e,nicul ei circuit, accentu&nd moti$ul timpului concretizat de repeti(ia inserare-n
sear.?e face in acest fel si trimitere la dou din caracteristicile poeziei romantice-in
perfecta relatie cu atmosfera nostalgic 3fals nostalgica -sugerata de titlu' nocturnul ca
timp al medita(iei, crea(iei ,iu+irii si natura, spa(iu protector al eului romantic
melancolic,$istor. asre amar, ultimul dintre elementele ce definesc poeziaHiu+irea
sugereaz legatura dintre transcendent si contingent amintind cele dou coordonate ale
atractiei eului din 3legii si poezia sim+olist,mai ales cea +aco$iana unde imaginea
citadin este uneori intretiat de z+orul diametral al unui cor+.
.Cele dou catrene sugereaz si raportul intre realitate si creatieHfic(iune, procesul
de su+limare a realit(ii in poezie,dac a$em in $edere aceast tem a textului
.In ceea ce pri$e,te erosul, primele strofe se constituie ca pream+ul al rela(iei
eului cu idealul erotic inrtrezrit in und.Momentul re$ela(iei este infim o secund,o
secund si posi+il doar prin oglindire, amintind conceptia +ar+ian a poeziei ca #oc
secund si aspira(ia romantic spre a+solut. Impactul asupra eului este profund si
persistent a,a cum sugereaz $ersul cu iz ironic dar si ar%aic, $oit ar%aic inima incet mi-
a"und precum si sintagmele urmtoare ce con(in in$oca(ia retoric prin care eul incearc
sa prelungeasc momentul re$elatoriu al crea(iei sau iu+irii, am+ele fiind, din punct de
$edere sufletesc, co$&rsitoare Cci imi este "oarte ru.9impanul, sim+ol al auditi$ului,al
cunoa,terii senzoriale ca si $zul, dar inferior acestuia, de$ine legtura dorit cu
iu+ireaHcreatia re$elat pentru o clip si in acela,i timp sim+ol al eului care se simte
$lestemat si semi!eu, din nou suger&ndu-se rela(ia cu poezia anterioar prin trimiterea la
lirica romantic si modernist a ipostazei geniale sau damnate a poetului. -ul are
sentimentul superiorit(ii prin accesul la re$ela(ie, dar si suferin(a pro$ocat de
imposi+ilitatea prelungirii momentului ei.?tarea de ru se manifest prin atitudinea
contemplati$ stau intins si lung dar si prin tcere pentru c dincolo de momentul
re$elatoriu, cu$intele sunt ineficiente sau eul s esimte lipsit de inspira(ie. ?trofele
demonstreaz si aspectul ludic, ironic al poeziei prin accentuarea semantismului si
trimiteri li$re,ti $lestemat, semi!eu.
;inalul pune in e$iden( o stare elegiac sau mimarea ei, daca citim textul in
c%eie ludic, o atitudine lucid in care eul se do$ede,te con,tient de limitele uni$ersului
in care fiin(eaz si pe care nu le poate sc%im+a.9otul este mic, fr strlucire autentic
,fragmentar suger&nd melancolia si opozitia cu frumuseteta iu+iriiHpoeziei re$elate
=soarele pitic1aurit si mo!aic.ceast lume ins este asumat de eul liric con,tient de
limitele omului, cunoasterii, existentei, aspiratiei' asul trece ,eu rmn.8entru fiin(a
umana a sf&rsitului secolului al 66 lea ,iu+irea, sau poezia perfect rm&n in stare ideal,
aspira(ie si >ind, textul amintind in directia lui erotic de $ersul arg%ezian unde implinirii
reale ,concrete a iu+irii ii este preferat starea de re$erie, aspira(ia spre eros..?olitudinea
si melanc%olia, luciditatea si spiritul ludic definesc poetul neomodernist asa cum apare el
in aceasta poezie.
.;=
"i$2a)ul poetic im+in elemente ale registrului stilistic coloc$ial ,ar%aic si
neologic, *n$este,te cu$intele o+i,nuite cu $aloare metaforic, iar la ni$el morfologic
apeleaz la present, timp durati$ al continuit(ii si pefectul compus regional si ar%aic am
"ost !rit.
.pinia9extul in$it la lecturi si interpretri multiple,fiind reprezentati$ at&t
pentru neomodernism c&t si pentru anticiparea atitudinii postmoderne.
"eoaica tanara, iu2irea
(o$entariu
8oezia apar(ine $ol. 8 vi!iune a sentimentelor ce aduce in prim plan un uni$ers
nou creat prin iu+ire, erosul fiind o for( uni$ersal.
Incadrarea in curent 9extul apar(ine neomodernismului prin am+iguitate,
su+iecti$itatea puternic, $iziunea asupra lumii, lim+a>ul metaforic insolit, concretizarea
imaginilor a+stracte.
%iziunea asupra lu$ii este vi!iunea sentimentelor ce concretizeaza intoarcerea
poeziei spre intimitatea si profunzimea fiin(ei umane dup o perioad de confiscare a ei
de ctre politic. @e asemenea se remarc influen(e romantice ca preferin(a pt metafizic-
dep,irea contingentului prin dragoste si tendin(a spre ontologie, proiectia eului in centrul
discursului si lumii, el fiind su+iect al cunoa,terii ,dar a$&nd si dimensiune di$in.
'e$a si $oti#e' iu2irea, geneza, uni$ersul pulsatoriu, in miscare, cercul,
pri$irea, auzul.
'ipul de liris$-lirism su+iecti$ deoarece textul con(ine mrcile eului' $er+e,
pron. mi, ma,am dus.4pers .5 iar discursul poetic are caracter confesi$, fiind un monolog
liric .
Structura 'trei sec$en(e lirice in care poetul renun( la elementele prozodice
clasice.
'itlul contine tema textului si metafora central leoaica tnr ce surprinde
caracterul puternic, agresi$, dar no+il, superior al sentimentului) forma feminin poate
accentua importanta sentimentului, posesi$itatea dragostei care ia in stp&nire fiin(a
uman
Incipitul este reluarea titlului urmat de confesiunea eului in ceea ce pri$e,te
receptarea sentimentului de ctre indrgostit a srit in "a, colii al$i mi i-a +n"ipt in "a,
m-a mucat leoaica a!i de "a. @e,i iu+irea este un dat al omului, destinul su fiind intim
legat de acest sentiment m pndise-n incordare mai demult, int&lnirea cu ea este
surprinztoare si $iolent) prin $er+e de mi,care si prin metafora colii al$i caracterul
agresi$ si surprinztor al dragostei este puternic reliefat, eul fiind cel ce inregistreaz
pasi$ ac(iunea erosului asupra sa. lternan(a intre trecut-formele $er+ale a srit, a in"ipt
a mucat -si present-a!i- surprinde continuitatea sentimentului, for(a lui uni$ersal. Iu+irea
a,teapt r+dtoare s ia in stp&nire omul,s il acapareze, s il supun si s il
metamorfozeze. 7im+a>ul metaforic si ludic se +azeaz pe conota(iile cu$intelor din
registrul coloc$ial in care este exprimat confesiunea t&nrului care capt astfel o not
de spontaneitate.
?ec$en(a a doua surpinde metamorfoza uni$ersului si a eului dominat de for(a
sentimentului. stfel iu+irea se asociaz cu geneza , ca in poezia +lagiana -umina ,iar
confesiunea prime,te un caracter reflexi$.Int&lnirea, de altfel ine$ita+il cu erosul, il
plaseaz pe eul liric in ipostaza de indrgostit in centrul unui nou uni$ers asemenea celui
.<1
primordial, rotund, perfect ,pulsatoriu ' si deodat-n #urul meu natura1 se "cu un cerc
de-a dura1 cnd mai larg, cnd mai aproape1 ca o strngere de ape.Iu+irea transform
realul ,existen(a +anal, ii d un sens ma>or, fiind posi+il aspira(ia spre *nalt a sim(urilor,
sim+ol al spiritualizrii lor) pri$irea si auzul au o mi,care ascensional, o existen( de
sine stttoare, independent, suger&nd identitatea eului indragostit, starea lui de >u+ila(ie,
+eatitudine '&i privirea-n sus tni,1 curcu$eu tiat in dou,si au!ul o-ntlni 1 tocmai
lng ciocrlii.Mi,carea este rapid 4ni5, in rela(ie cu starea de extaz materializat in
moti$ul !$orului asociat c&ntecului, suger&ndu-se astfel armonia uni$ersului creat prin
iu+ire. ?im(urile cu mi,carea lor ascendent exprim ie,irea din sine a fiin(ei, prsirea
grani(elor materiale ale trupului si integrarea intr-o lume diafan, armonioas sim+olizat
de metafora curcu$eu tiat in dou, cu mare for( expresi$, dar si concretizare a
am+iguit(ii lim+a>ului poeziei moderne.Curcu$eul de$ine, in contextul discursului liric,
sim+ol al frumusetii, unit(ii dintre material si spiritual ,c%iar dac poart urmele
instrinrii pt ca iu+irea ins,i este o modalitate de alienare , de pierdere a unit(ii sinelui.
Cea de a treia sec$en( poetic se construie,te in >urul metaforelor mna, tmpla,
$r$ie, deert in strlucire.utocunoasterea se realizeaza la ni$el senzorial-pipaitul ,dar
indrgostitul nu mai recunoa,te $ec%ile contururi, nu se mai regse,te mna nu le mai
tie ,deoarece fiin(a sa se identific cu for(a sentimentului, intr intr-o stare de gra(ie
superioar existen(ei +anale. ceast nou condi(ie este sugerat de metafora deert in
strlucire asociat altei metafore cu mare capacitate de sugestie' leoaica armie. @up
primul moment de uimire deplin, iu+irea domin fiin(a uman, reconstruie,te uni$ersul
exterior, dar si pe cel interior d&nd iluzia eternit(ii inc-o vreme 1si-nc-o vreme.C%iar
dac omul este efemer, iu+irea ca for( uni$ersal este etern.
"i$2a)ul poetic este original remarc&ndu-se la ni$el lexico-semantic prin
amestecul de cu$inte cu sens conotati$ si lexeme din sfera coloc$ialului 'de-a dura,
netire .
7a ni$el morfologic se o+ser$ amestecul timpurilor $er+ale' perfect compus am
dus, perfect simplu se "cu ,tni si prezent ca sugestie a eternit(ii dragostei alunec,
trece, precum si prezen(a unor ad$er+e de timp' a!i cu sens durati$, deodata marc&nd
momentul metamorfozei.
7a ni$el sintactic se remarc raportul de coordonare realizat prin si, dar, iar la
ni$el stilistic metaforele noi, insolite' leoaica, desert, cerc.
7a ni$el prozodic, discursul poetic este structurat in C sec$en(e, cuprinz&nd
$ersuri cu msura $aria+il. .
.pinia 8oezia exprim intr-un lim+a> nonconformist, incitant starea de gra(ie
pro$ocat de momentul indrgostirii ce-l face pe om s se considere un demiurg, o fiin(
etern capa+il s redescopere si s reordoneze datele realit(ii.
DR+'0RDI I./, +,S.R-S(0
Schi
Ca si in cazul prozei si poeziei, e$olu(ia dramaturgiei este marcat pe de o parte de
constr&ngerile ideologice specifice regimului comunist, iar pe de alt parte de
di$ersificarea spectacolului dramatic, de prezen(a noilor forme ale dramaturgiei care nu
mai respect caracteristicile tradi(ionale.nii X <1 crora le apar(in scriitori $aloro,i ca
".?tnescu si Marin ?orescu aduc desc%iderea at&t in plan tematic cat si in ceea ce
pri$este modalit(ile de constructie a pieselor de teatru si c%iar a spectacolelor.
.<.
Marin ?orescu se afirm mai int&i in poezie si apoi in dramaturgia post+elic prin teatrul
para+ola, istoric si comedie.
(onte!t 8iesa (ona cu su+titlul Ntragedie in patru ta+louriLapar(ine trilogiei &etea
muntelui de sare ,alturi de aracliserul si Matca ,piese considerate de autorul,
insu,i ca a$&nd caracter filosofic si constituindu-se ca o replic modern la tragedia
antic4asa cum arat su+titlul5.
%iziunea despre lu$e este exprimat in 3,temporal despre mine si prefa(a piesei. M.?
mrturise,te c in teatrul pe care-l scrie exist o doza mare de nelinite, an,ietate, c/iar
un vuiet de intre$ri puse si nere!olvate) c pornind de la sine $a a>unge la restul lumii si
la pro$lemele cele mai acute.In prefat, dramaturgul pune in $aloare, tratarea inedit,
original a mitului, caracterul sim+olic al persona>ului si accentul asupra singurt(ii
omului modern.
partenenta la *en si specie textul apartine genului dramatic prin modul de expunere-
monologul, didascalii, structura in ta+louri, conflictul dramatic.?u+intitulat tragedie in
patru ta$louri , piesa este o drama modern, o para+ol dramatica ce culti$ alegoria si
metafora.
'e$a condi(ia omului modern intr-o lume inc%is in care aspir zadarnic spre li+ertate si
alungarea singurt(ii.@ramaturgul pleac de la mitul +i+lic si construieste un text
para+ol, modern,meditati$,un teatru de idei, in care persona>ul este un sim+ol al omului
pierdut intr-un uni$ers a+surd, ira(ional.
partenenta la teatrul $odern
9extul apar(ine formelor moderne ale dramaturgiei prin persona>ul generic, allegoric'Iona
il sim+olizeaz pe autor, dar isi intreaga condi(ie uman (ona este omul in condiia lui
uman in "ata vieii si a morii) prin conflictul derizoriu in opozi(ie cu cel traditional care
se mut din exterior in interior si aduce in prim plan infruntarea cu un destin potri$nic si
in acelasi timp o experienta ini(iatic, prin deznodm&ntul impre$izi+il, amestecul
registrelor stilistice'gra$, oral-popular, ironic, metaforic, prin elementele decorului-
a+stract sim+olic, formula monologului dialogat ,amestecul comicului si tragicului,
pateticului si ironiei.
Deneza te!tului 3fragmentul +i+lic referitor la profetul Iona .
?orescu mrturiseste ca a citit textul +i+lic, dar ca a construit o drama modern cu
multiple semnifica(ii ' &tiu numai c am vrut s scriu ceva despre un om singur,
nemaipomenit de singur.
(on&lictul este unul interior-drama existen(ial a protagonistului pro$ocat de
discrepan(a dintre real si ideal, dintre aspira(ie si ne*mplinire, dintre li+ertate si condi(ia
de damnat intr-un uni$ers inc%is.
Su2iectul In ta+loul int&i Iona , ce st fr s ,tie in gura unui pe,te uria, si cu nvodul
aruncat peste cercurile de cret a,teapt s prind pe,tele cel mare) pt a pcli soarta
potri$nic el i,i aduce de acas un ac$ariu cu pe,ti capti$i. In timp ce pescuie,te trieste
drama pierderii ecoului. ?e simte f singur si inspim&ntat mai ales c in final este ing%itit
de c%it.In ta+loul al doilea Iona se afl in interiorul 8estelui ., este derutat , dar se
familiarizeaz treptat cu specificul noului uni$ers, isi aminteste prima parte a mitului,
cea cu omul ing%i(it de c%it si $iseaz sa construiasc o +anc in mi>locul mrii.In ta+loul
urmtor eroul se afl succesi$ in interiorul 8estilor B si C, int&lne,te doi pescari mu(i,
incearc zadarnic s comunice cu ei, taie ferestre in pere(ii +ur(ii c%itului, mai int&i cu un
cu(it , apoi cu ung%ia, isi aminteste de mama sa, scrie o scrisoare pe o +ucat din propria
.<B
piele pe care $rea sa o trimit in +e,ica pe,telui, ca naufragia(ii, dar pe care o calc din
ne+gare de seam si astfel are impresia c prime,te el scrisoarea.In ta+loul 0 Iona se afl
pe ce$a ca o pla>, crede c s-a eli+erat, are un moment de exaltare, dar constat c
eli+erarea nu este posi+il, c omul este capti$ intr-un uni$ers inc%is deoarece orizontul
este format din nenumrate +ur(i de pe,te. Realizeaz *ntr-un moment de iluminare c
tre+uie s se *ndrepte spre interior ,i i,i spintec propria +urt rostind optimist r!$im noi
cumva la lumin.
Interpretari ale piesei
Crea(ia lui M.?.poate fi considerat o dram existen(ial, filosofic despre condi(ia
omului in lume.ceasta se caracterizeaz prin alienare si insingurare datorate prsirii de
ctre di$initate si a confruntrii cu neantul. Tn acelasi timp drama este o concretizare a
temei aspira(ie spre a+solut, pe,tele cel mare, fiind sim+ol al idealului a+solut, ca in
opera prozatorului Mel$ille. In 3,temporal despre mine autorul consider textul o Ncarte
de filosofieL.@e altfel, piesa con(ine elemente din filosofia existen(ialist' pro+lema
li+ert(ii, confruntarea cu neantul, sugestia mitului lui ?isif, a+surdul existen(ei,
imposi+ilitatea comunicrii, necesitatea anga>rii in actH fapt ,deoarece omul ,aleg&nd
li+er, de$ine responsa+il de propria existen(.
O alt interpretare este aceea de dram psi%ologic ar%etipal' int&mplrile lui Iona
sunt corelati$i exteriori ai e$enimentelor interioare' pr+usirea in sine, dedu+larea,
pul$erizarea personalit(ii.
@in punct de $edere social-politic, textul se constituie ca o para+ol a regimului
communist, o critic *n lim+a> metaforic a regimului care macin existen(ele asemenea
pantecelui uria, al +alenei.
Structura: 0 ta+louri) modul de expunere este monologul) sunt prezente didascaliile) ce
fixeaz la inceputul fiecrui ta+lou elementele de dRcor' gura cascat a c%itului care il
p&nde,te pe Iona, p&ntecele +alenelor succesi$e in care intr, moara de $&nt, de care se
ferete, ceva ca o pla#, gura ultimului pe,te spintecat.
'itlul face trimitere la mitul +i+lic si are $aloare de sim+ol. 8escarul Iona este omul
modern dornic de cunoa,tere, con,tient de singuratatea si de limitele lui.
(o$entariu pe ta2louri
In primul ta+lou, persona>ul se afl in gura pe,telui fr sa fie con,tient de acest pericol,
se indeletnice,te cu pescuitul si are alturi un ac$ariu cu pestisori, sugestie a unui uni$ers
inc%is, propriul uni$ers de care inc nu este con,tient-,i *n care omul nu poate gsi
li+ertatea .In ta+lourile B si C Iona este surprins in interiorul mai multor monstri-trimitere
la c%itul +i+lic) legea acestor spa(ii concentra(ionare este venica mistuire parafraz
ironic la vesnica mntuire, trecerea continua de la $ia( la moarte,fr sens si mai ales
fara a oferi fiintei umane posi+ilitatea de a a>unge la cunoasterea a+solut sau a propriului
destin.Conditia omului modern apare astfel in opozitie cu cea a omului antic, deoarece
eroii tragediei antice grecesti luptau cu un destin impus de zei in timp ce eroul teatrului
modern e dominat de o soarta derizorie ,fr sens, ce face din el o fiin( capti$.2n
element important al decorului este moara de $ant de care Iona se fereste.-a sugereaz pe
de o parte c eroul este constient de propria conditie, drumul prin spatiul inc%is al
+alenelor si situatia limita in care se gseste a$and caracter initiatic si aspir spre
cunoastere aceast atitudine a$&nd drept consecin( faptul c nu se lasa angrenat intr-o
existenta fara sens. 8e de alt parte, moara trimite la @on Qui>ote, persona>ul lui
Cer$antes ce sim+olizeaz $istorul, fiin(a umana ce doreste sa dep,easc existenta
.<C
anodin ,concret ,mesc%in.In ta+loul al 0 lea ,didascaliile indica nu numai decorul
4+urta ultimului peste spintecat,Lce$a ca o pla>aL5,ci si elemente portretistice 3+ar+a lui
Iona asemanatoare celei a sfntilor ,sugerandu-se astfel trecerea timpului si procesul
spiritualizarii eroului .efortul cunoasterii si in(elegerii conditiei umane. -xistenta a+surd
e sugerat de ing%itirea lui Iona si tra$ersarea succesi$ a p&ntecelor +alenelor, construit
simetric cu aspiratia spre ideal 3pestele cel mare -exprimata in primul ta+lou.In uni$ersul
inc%is al pestilor ,sim+ol al la+irintului si al tragismului conditiei umane persona>ul
actioneaz pentru a se eli+era si in acela,i timp mediteaz asupra $ietii, mortii, rostului
omului in lume. ?ingurtatea a+solut specific omului modern, e ilustrat at&t de
destinul eroului c&t si de modalitatea de construc(ie a piesei-monolog dialogat-,sugestie a
alienrii si dorintei de recuperare a sinelui.?inguratatea inseamna lupta cu un destin
a+surd, sim+olizat de intunericul p&ntecelor animalelor marine si imposi+ilitatea
comunicrii ,preluata de autor din teatrul a+surd si intruc%ipata de cei doi pescari muti ce
poarta o +arna in spate, metafor a greut(ii destinului pe care Iona il infrunt cura>os at&t
faptic, tind ferestre in +ur(ile pestilor cat si prin meditatiile ce *i insotesc drumul
cunoasterii.8e masur ce tra$eseaz spa(iul inc%is al fiecrui peste, Iona de$ine constient
de tragismul conditiei sale sim+olizata la inceput de pierderea ecoului,sim+ol al
singurt(ii a+solute, urmat de intrarea in spatiul inc%is in care incearc sa se acomodeze
. stfel el mediteaz asupra existentei creia omul incearc zadarnic sa ii gseasc un
sens pierz&ndu-si $iata in efortul de a face legturi intre su$iect si predicat, asupra
rela(iei dintre oameni sesiz&nd opozi(ia dintre sentimentul solidarita(ii si alienarea,
singurtatea a+solut, dragostei si comunicrii cu ceilal(i. Iona incearca sa trimita o
scrisoare, dar inten(ia nu se finalizeaz, se g&ndeste la so(ie si apoi la mam a>ung&nd la o
mama primordial, ar%etipal, sim+ol al ne$oii de a sc%im+a destinul ,de a rena,te.@e
aceea amintirea acestei mame unice este urmat de indemnul patetic nate-m
mereu.8ersona>ul a>unge la concluzia c lumea este un spatiu inc%is ce nu permite
realizarea aspiratiilor trim si noi cum putem inuntru si isi dore,te sa construiasc o
+anc in mi>locul mrii, metafor a li+ert(ii si sta+ilit(ii spre care tinde omul modern
pentru care existenta religioasa nu mai este o solutie. Marea de$ine spatiul incert al
li+ert(ii pline de prime>dii = nade "rumos colorate ,iar Iona se identific la un moment
dat cu pestii) de asemenea el trieste un profund sentiment de spaim sim(indu-se agresat
de puii monstrului. In ta+loul al 0 lea eroul are la inceput senzatia ca s-a eli+erat si
traieste o stare de exaltare ,de frenezie aproape dionisiac, ins o+ser$ c $ede aceiasi
oameni, cei doi pescari, c uni$ersul este alctuit din nenumarate $urti de peste ,sugestie
a imposi+ilit(ii eli+errii..
.@e aceea se simte ca un Dumne!eu care nu mai poate +nvia si exprim dramatic
nostalgia dup 8aradisul pierdut, dupa eternitate c noi oamenii numai atta vrem=un
e,emplu de inviere.Intr-un moment de iluminare Iona isi regseste identitatea-sinele
pierdut- amintindu-si treptat elemente ce il ancoreaza in umanitate 4uni$ersul, casa,
scoala ,familia5 si in(elege ca solu(ia nu se gseste in exterior ,ci in sine totul e
invers.?olu(ia spintecrii propriului p&ntece are $aloare sim+olic si sugereaz c omul
poate sa se regseasc si sa se eli+ereze de conditia tragica intorcandu-se spre sine si
renun(&nd la materialitatea limitatoare.:inalul desc%is cuprinde gestul sinucigas si
afirma(ia optimist rostita de persona>'r!$im noi cumva la lumin .7umina de$ine un
ideal si un sim+ol al cunoa,terii a+solute, al li+ertatii sau a recuperrii conditiei originare
prin moarte.
.<0
Persona)ul
Statutul initial pescar, persona> generic, sim+ol al conditiei umane (mi vine pe lim$ s
spun c (ona sunt eu CD(ona este omul in conditia lui uman in "aa vieii si in "aa
morii.
+odalitatile de caracterizare sunt specific genului dramatic' didascalii, replici, relatiile
cu ceilalti, actiune.
Didascaliile ofer elemente portretistice conturate de dramaturg, gesturi ,ton ,mimic
toate acestea contri+uind la caracterizarea eroului ce se remarc prin complexitate.
Iona nu are un statut social f concret delimitat datorit faptului ca teatrul modern aduce in
prim plan persona>e generice, cu $aloare de sim+ol) statutul de pescar poate sugera
apropierea de conditia omului +i+lic'Iisus este numit pescar de suflete, 8etru a fost
pescar sau conditia primordial a fiin(ei umane) de la inceput dramaturgul sta+ile,te
singurtatea si dedu+larea eroului 'Ca orice om " singur ,(ona vor$ete tare cu sine
insusi. &e dedu$lea!. Indicatia sugereaz alienarea omului modern urmat de pericolul
ce il p&ndeste '(ona st in gura petelui nepstor; in ta+loul al doilea didascaliile
surprind starea de derut, spaima, rul existential pro$ocat de spatiul inc%is' (ona in
picioare ,cu minile di$uind nuc; merge intr-o direcie pn se i!$ete de limit; ii e ru
.In ta+lourile urmtoare se dau detalii in ceea ce pri$e,te tonul, sim+ol al con,tientizrii
conditiei, al iluminrii pentru gasirea solutiei ontice 'rugtor, e,altat, nucit, vesel,
speriat ,suspicios, ingro!it ;precum si detalii de ordin fizic ce e$iden(iaz trecerea
timpului si procesul spiritualizrii eroului'la gura grotei rsare $ar$a lui (ona .-ung si
ascuit ?ve!i $ar$a sc/ivnicilor de pe "resce.
Replici 3persona>ul $or+este cu sine pentru a intelege situatia limita, conditia de
instrainat si capti$, a exprima dorinta de comunicare ')umai ca eu tre$uie sa strig .&a-l
c/em. e (ona. De "apt (ona sunt eu.?e autocaracterizeaza $or+ind despre sine atat la
persoana intai cat si la persoana a treia (ona n-are noroc si pace) contureaza idealul
a+solut spre care tinde zadarnic precum si conditia umana derizorie, dar dornica de
fericire in timpul scurt care ii este dat'De mult pandesc eu pestele asta.--am si visat.
Apa asta e plina de nade ,tot "elul de nade "rumos colorate.)oi pestii,inotam printre
ele ,atat de repede incat parem galagiosi.
)e punem in gand o "ericire, o speranta, in s"arsit ceva "rumos,dar peste cateva clipe
o$servam mirati ca ni s-a terminat apa.
In capti$itate replicile au menirea sa incura>eze a+ordarea cu luciditate si cura> a condi(iei
de incarcerat ,sa exprime re$olta impotri$a propriei condi(ii si increderea in sine' sunt
ing/itit; "ac ce vreau.0or$esc.pare legtura cu mitul care si-a pierdut semnificatia pt
omul modern, deoarece Iona isi aminteste doar prima parte, nu si relatia cu di$inul. stfel
conditia omului modern cu un destin derizoriu se contureaz in dimensiunea sa dramatica
,iar atitudinea este una ironica si patetica in acelasi timp' ovestea ce !ice ,ce ne inva%
)u stiu ,c-am au!it numai partea asta, intia care ne inva clar ca poi "i ing/itit de un
pete .
4are curios a "i s tiu dac-a mai iesit omul acela din c/it. Iona isi exprim dorin(a de
sta+ilitate si ec%ili+ru intr-o lume mereu insta+il, plina de pericole care agreseaz
indi$idul uman ' Ar tre$ui s se pun un gratar la intrarea in orice su"let.
Dac as avea mi#loace, n-a "ace nimic altceva dect o $anca de lemn in mi#locul mrii.
?e identific cu o ung%ie, suger&nd dorin(a de e$adare si ne$oia de li+ertate, cura>ul de a
dep,i condi(ia de incarcerat, isi manifest dureros aspiratia spre sc%im+area destinului
.<;
prin relatia cu mama Mam ,i-as scrie,mi s-a intamplat o mare nenorocire. Mai nate-m
o dat!...)ate-m mereu.
In ultimul ta+lou isi asuma lucid cond(tia, singurt(ii si limitei &unt ca un Dumne!eu care
nu mai poate invia isi spune propria po$este, se autocaracterizeaz drept naiv, deoarece a
incercat sa gaseasc solutia action&nd in exterior, se regseste pe sine afirm&nd, simetric
cu ta+loul int&i , 3u sunt (ona si exprim speranta ca drumul interior este solu(ia dep,irii
destinului dup regsirea de sine lec din nou. De data asta te iau cu mine. Ce contea!
daca ai sau nu noroc% 3 greu s "ii singur.A!$im noi cumva la lumin.
;apte 3Iona este nu numai o fiin( contemplati$e, ci si un om acti$ care face eforturi
pentru a-si implini idealurile si a se eli+era din situatia dramatic .-l incearc sa lupte cu
flcile monstrului marin, taie ferestre in peretii c%itului, scrie o scrisoare cu propriul
s&nge pe pielea podului palmei ,o mrturie adresat umanitatii asupra conditiei sale
tragice, arunc apoi scrisoarea, incura>&ndu-se ca nu se teme de singurtate.Isi spinteca in
final propria +urta,gest sim+olic al regsirii de sine si al cutarii solu(iei in interior.
Relatiile cu cei doi &i*uranti accentueaz singurtatea, ne$oia de comunicare, a+surdul
existentei, egoismul societ(ii moderne si conditia de ins care $rea sa cunoasca a lui Iona.
?pre deose+ire de cei doi figuran(i, persona>ul principal nu *si accept conditia si lupt
pentru in(elegerea si dep,irea ei.
Scene In ta+loul al treilea Iona isi aminte,te de mam, sim+ol al creatiei, $ietii pt a
exprima dorin(a sc%im+rii destinului deoarece oamenii pierd sensul existen(ei, sau
existen(a ins,i se do$ede,te lipsita de *n(eles, a+surd) sim(indu-se f singur, Iona isi taie
o +ucata de piele de la m&na st&nga si scrie o scrisoare pe care o pune in +e,ica pe,telui,
incerc&nd sa se sal$eze sau sa comunice cu umanitatea.9esteaz grosimea pere(ilor +ur(ii
c%itului si ii compar cu !idurile 0avilonului pt a accentua dramatismul conditiei umane.
poi calca din imprudenta +e,ica pestelui, dramaturgul suger&nd astfel imposi+ilitatea
comunicrii. !sind scrisoarea, pescarul are impresia ca a primit-o el , c emi(torul este
un altul, sugestie a instrinarii si damnrii conditiei umane moderne. 7im+a>ul ironic si
familiar surprinde drama omului care a pierdut sensul $ietii si mretia tragediei , fiind
doar o fiin( insingurat care l-a pierdut pe @umnezeu n-o s mite nimeni nici mcar un
deget. )imeni din sat. )imeni de pe pmnt. )imeni din cer.

(o$entariu
Ca si in cazul prozei si poeziei, e$olu(ia dramaturgiei este marcat pe de o parte de
constr&ngerile ideologice specifice regimului comunist, iar pe de alt parte de
di$ersificarea spectacolului dramatic, de prezen(a noilor forme ale dramaturgiei care nu
mai respect caracteristicile tradi(ionale.nii X <1 crora le apar(in scriitori $aloro,i ca
".?tnescu si Marin ?orescu aduc desc%iderea at&t in plan tematic cat si in ceea ce
pri$este modalit(ile de constructie a pieselor de teatru si c%iar a spectacolelor.
Marin ?orescu se afirm mai int&i in poezie si apoi in dramaturgia post+elic prin teatrul
para+ola, istoric si comedie.
.<<
(onte!t 8iesa (ona cu su+titlul Ntragedie in patru ta+louriLapar(ine trilogiei &etea
muntelui de sare ,alturi de aracliserul si Matca ,piese considerate de autorul,
insu,i ca a$&nd caracter filosofic si constituindu-se ca o replic modern la tragedia
antic4asa cum arat su+titlul5.
%iziunea despre lu$e este exprimat in 3,temporal despre mine si prefa(a piesei. M.?
mrturise,te c in teatrul pe care-l scrie exist o doza mare de nelinite, an,ietate, c/iar
un vuiet de intre$ri puse si nere!olvate) c pornind de la sine $a a>unge la restul lumii si
la pro$lemele cele mai acute.In prefat, dramaturgul pune in $aloare, tratarea inedit,
original a mitului, caracterul sim+olic al persona>ului si accentul asupra singurt(ii
omului modern.
partenenta la *en si specie textul apartine genului dramatic prin modul de expunere-
monologul, didascalii, structura in ta+louri, conflictul dramatic.?u+intitulat tragedie in
patru ta$louri , piesa este o drama modern, o para+ol dramatica ce culti$ alegoria si
metafora.
'e$a condi(ia omului modern intr-o lume inc%is in care aspir zadarnic spre li+ertate si
alungarea singurt(ii.@ramaturgul pleac de la mitul +i+lic si construieste un text
para+ol, modern,meditati$,un teatru de idei, in care persona>ul este un sim+ol al omului
pierdut intr-un uni$ers a+surd, ira(ional.
partenenta la teatrul $odern
9extul apar(ine formelor moderne ale dramaturgiei prin persona>ul generic, allegoric'Iona
il sim+olizeaz pe autor, dar isi intreaga condi(ie uman (ona este omul in condiia lui
uman in "ata vieii si a morii) prin conflictul derizoriu in opozi(ie cu cel traditional care
se mut din exterior in interior si aduce in prim plan infruntarea cu un destin potri$nic si
in acelasi timp o experienta ini(iatic, prin deznodm&ntul impre$izi+il, amestecul
registrelor stilistice'gra$, oral-popular, ironic, metaforic, prin elementele decorului-
a+stract sim+olic, formula monologului dialogat ,amestecul comicului si tragicului,
pateticului si ironiei.
Deneza te!tului 3fragmentul +i+lic referitor la profetul Iona .
:iu al lui mitai, Iona este insrcinat s propo$duiasc cu$&ntul lui @umnezeu in
cetatea "ini$e unde oamenii erau f pcto,i.Iona nu ascult cu$&ntul di$in si pleac pe o
cora+ie la 9arsis, ins @umnezeu il pedepseste pentru fapta lui si trimite un puternic $&nt
ceresc .8entru a potoli furtuna Iona este aruncat de marinari in ad&ncul mrii, unde este
ing%i(it de un c%it in p&ntecele cruia petrece C zile si C nopti in rugciune si pocin(
dupa care este eli+erat 4 din porunca di$ina c%itul il arunc pe uscat5
?orescu mrturiseste ca a citit textul +i+lic, dar ca a construit o drama modern cu
multiple semnifica(ii 'Am "ost intre$at dac $urta c/itului sim$oli!ea! cltoria in
cosmos sau singurtatea intrauterin. (n ce msur (ona e primul sau ultimul om%Dac
dau o acceptie "reudist sau,mistic, politic ori ca$alistic e,perienei acestui
persona#%&i mai ales ,ce semni"icaie are gestul "inal si dac nu mi-e mil de umanitate%
)u pot s v rspund nimic ;54otul mi se incurc in memorie. &tiu numai c am vrut s
scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur.
(on&lictul este unul interior- drama existen(ial a protagonistului pro$ocat de
discrepan(a dintre real si ideal, dintre aspira(ie si ne*mplinire, dintre li+ertate si condi(ia
de damnat intr-un uni$ers inc%is.
Su2iectul In ta+loul int&i Iona , ce st fr s ,tie in gura unui pe,te uria, si cu nvodul
aruncat peste cercurile de cret a,teapt s prind pe,tele cel mare) pt a pcli soarta
.<D
potri$nic el i,i aduce de acas un ac$ariu cu pe,ti capti$i. In timp ce pescuie,te trieste
drama pierderii ecoului. ?e simte f singur si inspim&ntat mai ales c in final este ing%itit
de c%it.In ta+loul al doilea Iona se afl in interiorul 8estelui ., este derutat , dar se
familiarizeaz treptat cu specificul noului uni$ers, isi aminteste prima parte a mitului,
cea cu omul ing%i(it de c%it si $iseaz sa construiasc o +anc in mi>locul mrii.In ta+loul
urmtor eroul se afl succesi$ in interiorul 8estilor B si C, int&lne,te doi pescari mu(i,
incearc zadarnic s comunice cu ei, taie ferestre in pere(ii +ur(ii c%itului, mai int&i cu un
cu(it , apoi cu ung%ia, isi aminteste de mama sa, scrie o scrisoare pe o +ucat din propria
piele pe care $rea sa o trimit in +e,ica pe,telui, ca naufragia(ii, dar pe care o calc din
ne+gare de seam si astfel are impresia c prime,te el scrisoarea.In ta+loul 0 Iona se afl
pe ce$a ca o pla>, crede c s-a eli+erat, are un moment de exaltare, dar constat c
eli+erarea nu este posi+il, c omul este capti$ intr-un uni$ers inc%is deoarece orizontul
este format din nenumrate +ur(i de pe,te. Realizeaz *ntr-un moment de iluminare c
tre+uie s se *ndrepte spre interior ,i i,i spintec propria +urt rostind optimist r!$im noi
cumva la lumin.
Interpretari ale piesei
Crea(ia lui M.?.poate fi considerat o dram existen(ial, filosofic despre condi(ia
omului in lume.ceasta se caracterizeaz prin alienare si insingurare datorate prsirii de
ctre di$initate si a confruntrii cu neantul. Tn acelasi timp drama este o concretizare a
temei aspira(ie spre a+solut, pe,tele cel mare, fiind sim+ol al idealului a+solut, ca in
opera prozatorului Mel$ille. In 3,temporal despre mine autorul consider textul o Ncarte
de filosofieL.@e altfel, piesa con(ine elemente din filosofia existen(ialist' pro+lema
li+ert(ii, confruntarea cu neantul, sugestia mitului lui ?isif, a+surdul existen(ei,
imposi+ilitatea comunicrii, necesitatea anga>rii in actH fapt ,deoarece omul ,aleg&nd
li+er, de$ine responsa+il de propria existen(.
O alt interpretare este aceea de dram psi%ologic ar%etipal' int&mplrile lui Iona
sunt corelati$i exteriori ai e$enimentelor interioare' pr+usirea in
sine,dedu+larea,,pul$erizarea personalit(ii.
@in punct de $edere social-politic, textul se constituie ca o para+ol a regimului
communist, o critic *n lim+a> metaforic a regimului care macin existen(ele asemenea
pantecelui uria, al +alenei, scriitorul fiind alturi, in aceast directi$e, de mari creatori ai
literaturii uni$ersale' Or^ell, KafFa.
Structura: 0 ta+louri) modul de expunere este monologul) sunt prezente didascaliile) ce
fixeaz la inceputul fiecrui ta+lou elementele de dRcor' gura cascat a c%itului care il
p&nde,te pe Iona, p&ntecele +alenelor succesi$e in care intr, moara de $&nt, de care se
ferete, ceva ca o pla#, gura ultimului pe,te spintecat.
'itlul face trimitere la mitul +i+lic si are $aloare de sim+ol. 8escarul Iona este omul
modern dornic de cunoa,tere, con,tient de singuratatea si de limitele lui.
(o$entariu pe ta2louri
In primul ta+lou, persona>ul se afl in gura pe,telui fr sa fie con,tient de acest pericol,
se indeletnice,te cu pescuitul si are alturi un ac$ariu cu pestisori, sugestie a unui uni$ers
inc%is, propriul uni$ers de care inc nu este con,tient-,in care omul nu poate gasi
li+ertatea .In ta+lourile B si C Iona este surprins in interiorul mai multor monstri-trimitere
la c%itul +i+lic) legea acestor spa(ii concentra(ionare este venica mistuire parafraz
ironic la vesnica mntuire, trecerea continua de la $ia( la moarte,fr sens si mai ales
fara a oferi fiintei umane posi+ilitatea de a a>unge la cunoasterea a+solut sau a propriului
.</
destin.Conditia omului modern apare astfel in opozitie cu cea a omului antic,deoarece
eroii tragediei antice grecesti luptau cu un destin impus de zei in timp ce eroul teatrului
modern e dominat de o soarta derizorie ,fr sens ,ce face din el o fiin( capti$.2n
element important al decorului este moara de $ant de care Iona se freest.-a sugereaz pe
de o parte c eroul este constient de propria conditie, drumul prin spatiul inc%is al
+alenelor si situatia limita in care se gseste a$and caracter initiatic si aspir spre
cunoastere aceast atitudine a$&nd drept consecin( faptul c nu se lasa angrenat intr-o
existenta fara sens. 8e de alt parte, moara trimite la @on Qui>ote, persona>ul lui
Cer$antes ce sim+olizeaz $istorul, fiin(a umana ce doreste sa dep,easc existenta
anodin ,concret ,mesc%in.In ta+loul al 0 lea ,didascaliile indica nu numai decorul
4+urta ultimului peste spintecat,Lce$a ca o pla>aL5,ci si elemente portretistice 3+ar+a lui
Iona asemanatoare celei a sfntilor ,sugerandu-se astfel trecerea timpului si procesul
spiritualizarii eroului .efortul cunoasterii si in(elegerii conditiei umane. -xistenta a+surd
e sugerat de ing%itirea lui Iona si tra$ersarea succesi$ a p&ntecelor +alenelor, construit
simetric cu aspiratia spre ideal 3pestele cel mare -exprimata in primul ta+lou.In uni$ersul
inc%is al pestilor ,sim+ol al la+irintului si al tragismului conditiei umane persona>ul
actioneaz pentru a se eli+era si in acela,i timp mediteaz asupra $ietii, mortii, rostului
omului in lume. ?ingurtatea a+solut specific omului modern, e ilustrat at&t de
destinul eroului c&t si de modalitatea de construc(ie a piesei-monolog dialogat-,sugestie a
alienrii si dorintei de recuperare a sinelui.?inguratatea inseamna lupta cu un destin
a+surd, sim+olizat de intunericul p&ntecelor animalelor marine si imposi+ilitatea
comunicrii ,preluata de autor din teatrul a+surd si intruc%ipata de cei doi pescari muti ce
poarta o +arna in spate, metafor a greut(ii destinului pe care Iona il infrunt cura>os at&t
faptic, tind ferestre in +ur(ile pestilor cat si prin meditatiile ce *i insotesc drumul
cunoasterii.8e masur ce tra$eseaz spa(iul inc%is al fiecrui peste, Iona de$ine constient
de tragismul conditiei sale sim+olizata la inceput de pierderea ecoului,sim+ol al
singurt(ii a+solute, urmat de intrarea in spatiul inc%is in care incearc sa se acomodeze
. stfel el mediteaz asupra existentei creia omul incearc zadarnic sa ii gseasc un
sens pierz&ndu-si $iata in efortul de a face legturi intre su$iect si predicat, asupra
rela(iei dintre oameni sesiz&nd opozi(ia dintre sentimentul solidarita(ii si alienarea,
singurtatea a+solut, dragostei si comunicrii cu ceilal(i. Iona incearca sa trimita o
scrisoare, dar inten(ia nu se finalizeaz, se g&ndeste la so(ie si apoi la mam a>ung&nd la o
mama primordial, ar%etipal, sim+ol al ne$oii de a sc%im+a destinul ,de a rena,te.@e
aceea amintirea acestei mame unice este urmat de indemnul patetic nate-m
mereu.8ersona>ul a>unge la concluzia c lumea este un spatiu inc%is ce nu permite
realizarea aspiratiilor trim si noi cum putem inuntru si isi dore,te sa construiasc o
+anc in mi>locul mrii, metafor a li+ert(ii si sta+ilit(ii spre care tinde omul modern
pentru care existenta religioasa nu mai este o solutie. Marea de$ine spatiul incert al
li+ert(ii pline de prime>dii = nade "rumos colorate ,iar Iona se identific la un moment
dat cu pestii) de asemenea el trieste un profund sentiment de spaim sim(indu-se agresat
de puii monstrului. In ta+loul al 0 lea eroul are la inceput senzatia ca s-a eli+erat si
traieste o stare de exaltare ,de frenezie aproape dionisiac, ins o+ser$ c $ede aceiasi
oameni, cei doi pescari, c uni$ersul este alctuit din nenumarate $urti de peste ,sugestie
a imposi+ilit(ii eli+errii..
.@e aceea se simte ca un Dumne!eu care nu mai poate +nvia si exprim dramatic
nostalgia dup 8aradisul pierdut, dupa eternitate c noi oamenii numai atta vrem=un
.<=
e,emplu de inviere.Intr-un moment de iluminare Iona isi regseste identitatea-sinele
pierdut- amintindu-si treptat elemente ce il ancoreaza in umanitate 4uni$ersul, casa,
scoala ,familia5 si in(elege ca solu(ia nu se gseste in exterior ,ci in sine totul e
invers.?olu(ia spintecrii propriului p&ntece are $aloare sim+olic si sugereaz c omul
poate sa se regseasc si sa se eli+ereze de conditia tragica intorcandu-se spre sine si
renun(&nd la materialitatea limitatoare.:inalul desc%is cuprinde gestul sinucigas si
afirma(ia optimist rostita de persona>'r!$im noi cumva la lumin .7umina de$ine un
ideal si un sim+ol al cunoa,terii a+solute, al li+ertatii sau a recuperrii conditiei originare
prin moarte.
Persona)ul
Statutul initial pescar, persona> generic, sim+ol al conditiei umane (mi vine pe lim$ s
spun c (ona sunt eu CD(ona este omul in conditia lui uman in "aa vieii si in "aa
morii.
+odalitatile de caracterizare sunt specific genului dramatic' didascalii, replici, relatiile
cu ceilalti, actiune.
Didascaliile ofer elemente portretistice conturate de dramaturg, gesturi ,ton ,mimic
toate acestea contri+uind la caracterizarea eroului ce se remarc prin complexitate.
Iona nu are un statut social f concret delimitat datorit faptului ca teatrul modern aduce in
prim plan persona>e generice, cu $aloare de sim+ol) statutul de pescar poate sugera
apropierea de conditia omului +i+lic'Iisus este numit pescar de suflete, 8etru a fost
pescar sau conditia primordial a fiin(ei umane) de la inceput dramaturgul sta+ile,te
singurtatea si dedu+larea eroului 'Ca orice om " singur ,(ona vor$ete tare cu sine
insusi. &e dedu$lea!. Indicatia sugereaz alienarea omului modern urmat de pericolul
ce il p&ndeste '(ona st in gura petelui nepstor; in ta+loul al doilea didascaliile
surprind starea de derut, spaima, rul existential pro$ocat de spatiul inc%is' (ona in
picioare ,cu minile di$uind nuc; merge intr-o direcie pn se i!$ete de limit; ii e ru
.In ta+lourile urmtoare se dau detalii in ceea ce pri$e,te tonul, sim+ol al con,tientizrii
conditiei, al iluminrii pentru gasirea solutiei ontice 'rugtor, e,altat, nucit, vesel,
speriat ,suspicios, ingro!it ;precum si detalii de ordin fizic ce e$iden(iaz trecerea
timpului si procesul spiritualizrii eroului'la gura grotei rsare $ar$a lui (ona .-ung si
ascuit ?ve!i $ar$a sc/ivnicilor de pe "resce.
Replici 3persona>ul $or+este cu sine pentru a intelege situatia limita, conditia de
instrainat si capti$, a exprima dorinta de comunicare ')umai ca eu tre$uie sa strig .&a-l
c/em. e (ona. De "apt (ona sunt eu.?e autocaracterizeaza $or+ind despre sine atat la
persoana intai cat si la persoana a treia (ona n-are noroc si pace) contureaza idealul
a+solut spre care tinde zadarnic precum si conditia umana derizorie, dar dornica de
fericire in timpul scurt care ii este dat'De mult pandesc eu pestele asta.--am si visat.
De cativa ani il am in cap,numai ca nu pot sa-l pun in navod.
Apa asta e plina de nade ,tot "elul de nade "rumos colorate.)oi pestii,inotam printre
ele ,atat de repede incat parem galagiosi.
0isul nostru de aur e sa ing/itim una,$ineinteles pe cea mai mare.)e punem in gand
o "ericire, o speranta, in s"arsit ceva "rumos,dar peste cateva clipe o$servam mirati
ca ni s-a terminat apa.
In capti$itate replicile au menirea sa incura>eze a+ordarea cu luciditate si cura> a condi(iei
de incarcerat ,sa exprime re$olta impotri$a propriei condi(ii si increderea in sine' sunt
ing/itit; "ac ce vreau.0or$esc.pare legatura cu mitul care si-a pierdut semnificatia pt
.D1
omul modern, deoarece Iona isi aminteste doar prima parte, nu si relatia cu di$inul. stfel
conditia omului modern cu un destin derizoriu se contureaz in dimensiunea sa dramatica
,iar atitudinea este una ironica si patetica in acelasi timp' ovestea ce !ice ,ce ne inva%
)u stiu ,c-am au!it numai partea asta, intia care ne inva clar ca poi "i ing/itit de un
pete .
4are curios a "i s tiu dac-a mai iesit omul acela din c/it. Iona isi exprim dorin(a de
sta+ilitate si ec%ili+ru intr-o lume mereu insta+il, plina de pericole care agreseaz
indi$idul uman ' Ar tre$ui s se pun un gratar la intrarea in orice su"let Dac as avea
mi#loace, n-a "ace nimic altceva dect o $anca de lemn in mi#locul mrii.Construcie
grandioas de ste#ar geluit sa respire pe ea, in timpul "urtunii, pescruii mai lai.
?e identific cu o ung%ie, suger&nd dorin(a de e$adare si ne$oia de li+ertate, cura>ul de a
dep,i condi(ia de incarcerat, isi manifest dureros aspiratia spre sc%im+area destinului
prin relatia cu mama Mam ,i-as scrie,mi s-a intamplat o mare nenorocire. Mai nate-m
o dat!...)ate-m mereu.
In ultimul ta+lou isi asuma lucid cond(tia, singurt(ii si limitei &unt ca un Dumne!eu care
nu mai poate invia isi spune propria po$este, se autocaracterizeaz drept naiv, deoarece a
incercat sa gaseasc solutia action&nd in exterior, se regseste pe sine afirm&nd, simetric
cu ta+loul int&i , 3u sunt (ona si exprim speranta ca drumul interior este solu(ia dep,irii
destinului dup regsirea de sine lec din nou. De data asta te iau cu mine. Ce contea!
daca ai sau nu noroc% 3 greu s "ii singur.A!$im noi cumva la lumin.
;apte 3Iona este nu numai o fiin( contemplati$e, ci si un om acti$ care face eforturi
pentru a-si implini idealurile si a se eli+era din situatia dramatic .-l incearc sa lupte cu
flcile monstrului marin, taie ferestre in peretii c%itului, scrie o scrisoare cu propriul
s&nge pe pielea podului palmei ,o mrturie adresat umanitatii asupra conditiei sale
tragice, arunc apoi scrisoarea, incura>&ndu-se ca nu se teme de singurtate.Isi spinteca in
final propria +urta,gest sim+olic al regsirii de sine si al cutarii solu(iei in interior.
Relatiile cu cei doi &i*uranti accentueaz singurtatea, ne$oia de comunicare, a+surdul
existentei, egoismul societ(ii moderne si conditia de ins care $rea sa cunoasca a lui Iona.
?pre deose+ire de cei doi figuran(i, persona>ul principal nu *si accept conditia si lupt
pentru in(elegerea si dep,irea ei.
Scene In ta+loul al treilea Iona isi aminte,te de mam, sim+ol al creatiei, $ietii pt a
exprima dorin(a sc%im+rii destinului deoarece oamenii pierd sensul existen(ei, sau
existen(a ins,i se do$ede,te lipsita de *n(eles, a+surd) sim(indu-se f singur, Iona isi taie
o +ucata de piele de la m&na st&nga si scrie o scrisoare pe care o pune in +e,ica pe,telui,
incerc&nd sa se sal$eze sau sa comunice cu umanitatea.9esteaz grosimea pere(ilor +ur(ii
c%itului si ii compar cu !idurile 0avilonului pt a accentua dramatismul conditiei umane.
poi calca din imprudenta +e,ica pestelui, dramaturgul suger&nd astfel imposi+ilitatea
comunicrii. !sind scrisoarea, pescarul are impresia ca a primit-o el , c emi(torul este
un altul, sugestie a instrinarii si damnrii conditiei umane moderne. 7im+a>ul ironic si
familiar surprinde drama omului care a pierdut sensul $ietii si mretia tragediei , fiind
doar o fiin( insingurat care l-a pierdut pe @umnezeu n-o s mite nimeni nici mcar un
deget. )imeni din sat. )imeni de pe pmnt. )imeni din cer.
.pinia @rama are un caracter general si alegoric , persona>ul intruc%ip&nd umanitatea
care incearc sa *n$ing destinul potri$nic do$edind tenacitate si cura>, inteligen( si
capacitatea de a se iluziona.Impresionante sunt demitizarea, sim+olurile, sugestiile,
metaforele si cutarea de sine.
.D.


.DB