Dacia literara

Schi
Perioada paoptist- caracterisitici:
- Reprezint inceputul perioadei modern
- Curentul dominant este romantismul , ins el coexist cu alte curente anterioare
- Orietare spre Occident
- Impunerea specificului national- curentul national si popular
Reprezentani:I.H.Rdulescu,M.Koglniceanu,V.lecsandri,!r.lexandrescu,
".#lcescu
Dacia literar 1840-re$ista cea mai important din epoc
Introducie, articol scris de Koglniceanu este programul est%etic al re$istei si al
romantismului rom&nesc
Ideile articolului sunt'
- inten(ia de a realiza o re$ista numai de literatur adresat tuturor rom&nilor)
- promo$area scriitorilor din toate zonele locuite de rom&ni, re$ista fiind un
repertoriu general al literaturii romne;
- *ntemeierea spiritului critic pe principiul estetic)
- afirmarea idealului de realizare a unit(ii lim+ii si literaturii rom&ne-numele re$istei
fiind semnificati$)
- com+aterea traducerilor ,i imita(iilor din alte literaturi, mediocre sau fr $aloare)
- promo$area literaturii originale inspirate din istorie, natur , folclor, realit(i
na(ionale-teme romantice prin excelen(.
le!andru "puneanul
-ste o nu#el ro$antic si istoric pu+licat in ./01 in Dacia literar, o crea(ie
original inspirat din istoria Moldo$ei.
%iziunea autorului este specific pa,optismului prin $alorificarea trecutului national.
Raportul realitate- &iciune' la +aza textului sau cronicile lui 2rec%e si Costin prelucrate
artistic de prozator.
Perspecti#a narati#a 3este cea dindrt a naratorului omniscient ,
omniprezent4u+icuu5,preponderent o+iecti$).
'e$a este lupta pt putere *n sec al 6VI lea , l.7.sim+oliznd tiranul ,domnia
centralizat *n conflict desc%is cu +oierimea f puternic.
Relatia incipit-&inal
8aragraful ini(ial prezint so+ru, o+iecti$ si concis re$enirea la tron a lui l 7, moti$ele
atitudinii lui $indicati$e, c&te$a elemente spa(iale-9ecuci ,i ipostaza eroului- $ine *n
fruntea unei o,tiri turcesti si ttr,ti pt a-,i recupera tronul pierdut prin uneltirile
+oierilor.:inalul consemneaz sf&r,itul domnitorului tiran in acela,i mod, amintind stilul
cronicarilor.
(onstructia discursului narati#
"ara(iunea se desf,oara cronologic ,prin *nln(uirea sec$en(elor )textul este *n 0 capitole
care fixeaz momentele su+iectului.
Capitolele sunt precedate de ctre motto-uri semnificati$e'
Dac voi nu m vreti ,eu v vreu 3raspunsul lui l 7 adresat soliei +oiere,ti trimis de
9om,a)
.
Ai s dai sam ,Doamn!-amenin(area +oieroaicei creia 7 i-a ucis so(ul,adresat
Ruxandei)
Capul lui Mooc vrem-cererea mul(imii adunate la por(ile cur(ii domne,ti)
De m voi scula, pre muli am s popesc i eucu$intele lui l.7.ce fusese clugrit.
(on&lictul
8une *n e$iden( personalitatea protagonistului ce *ntruc%ipeaz tiranul)conflictul
principal este unul exterior de natur politic si social du+lat de o *nfruntare
psi%ologic'lupta pt putere *ntre domnitor ,i +oieri.Voin(ei lui l.7. de a fi su$eran
a+solut I se opune dorin(a de putere a +oierilor.
Relaii te$porale i spatiale
9impul ,i spa(iul sunt +ine precizate conferind $erosimilitate nara(iunii'timpul--$ul
Mediu rom&nesc4*ntre anii .;<0-.;<=5.
Persona)ele
Persona)ul principal
Statutul social, psiholo*ic $oral
l. 7. este protagonistul nu$elei, persona> romantic excep(ional ce *ntruc%ipeaz
tiranul.-ste construit din contraste , a$&nd calit(i ,i defecte puternice 3un da$nat
romantic4Calinescu5
'rsturi: crud, $iclean, disimulat a+il politic,, %otr&t, inteligent, +un
psi%olog,diplomat, persuasi$, tenace,cinic, dia+olic , fr scrupule,am+itios,m&nat
de patimi puternice.
+odaliti de caracterizare
Caracterizare direct de ctre narator care ofer detalii $estimentare' purta corona
aleologilor i peste dulama polone! de cati"ea staco#ie avea ca$ania turceasc ,sau
ipostazele persona>ului' domnul, tiranul, $olnavul.mnuntul semnificati$ creioneaz
imaginea epocii ,i accentueaz excep(ionalitatea specific romantismului.
Mitropolitul 9eofan'crud i cumplit este omul acesta )cu$intele lui au
darul de a moti$a crima la care este indemnata domni(a Ruxanda.
utocaracterizare' n-as "i un natarau de "runte cand m-as increde in
tine%7. se do$edeste un +un politician , dar ,i un om suspicios,precaut.
Caracterizare indirect-faptele e$iden(iaz cruzimea prin omoruri, sc%ingiuiri, piramida
de capete )ne*ncrederea *n ceilal(i ,i spaima de comploturi sunt do$edite de arderea
cet(ilor, desfiin(area armatei) faptele pun *n $aloare ,i alte *nsu,iri'capacitatea de a
manipula $oin(a mul(imii,impulsi$itatea c%iar ,i fa( de Ruxanda, ipocrizia ,i strategia
politic4maria>ul cu nepoata lui ?tefan cel Mare5 comportamentul fa( de +oieri.
@iscursul rostit in +iseric este o mostr de ftrnicie, persuasiune ,i lips Ade scrupule .
Rela(iile cu ceilal(i surprind caracterul autoritar,dar si $indicati$4pedepsirea lui Motoc5
$oin(a, dorin(a de putere, am+i(ia,disimularea fa( de +oieri si Ruxanda.
Replicile memora+ile adaug noi trsturi sau accentueaz altele, de>a
cunoscute'$iclenia,caracterul amenin(tor, %otr&rea, dorin(a de rz+unare.
ntiteza intre,te apartenen(a la categoria tiranului, caracterul excep(ional ,i destinul
spectaculos specific romantismului.
Scene se$ni&icati#e dialogul cu Ruxanda din capB. @oamna, *ngrozit de amenin(area
$du$ei +oierului ucis de 7 are *ndrzneala s ii cear so(ului ei *ncetarea omorurilor.7a
*nceput 7 este curtenitor, c%iar afectuos ,dar cu$intele R *l fac s de$in irasci+il, $iolent,
B
amenin(tor.re capacitatea de a se stp&ni, rede$ine lucid, ra(ional si disimulat,*i
promite c $a *nceta omorurile ,i c *i $a da un leac de fric.
lt scen semnificati$a este participarea la slu>+a din +iseric. 7 $ine *m+rcat cu toat
pompa domneasc .8t a-,i atinge (elul ,i a-i con$inge pe +oieri asupra sc%im+rii
atitudinii sale,se cieste, folose,te cu$inte ale ?cripturii, *l ia pe @umnezeu de martor ,i
aliat are o atitudine smerit, *si cere iertare cu gesturi studiate c%iar
teatrale..Comportamentul su are succes, deoarece doar ?pancioc ,i ?troici se *ndoiesc de
sinceritatea lui.

Relaiile dintre dou persona)e " si R,
R. este sotia lui 7.8ersona>ul este caracterizat direct in cap B c&nd i se face o fi,
+iografic ,i indirect prin fapte, gesturi, lim+a>, antiteza.
-ste fiica lui 8etru Rare, si are un destin dramatic datorat apartenen(ei la o familie
domnitoare. -ste singura reprezentanta a acesteia si soarta ei e %otr&t de +oieri.
.-ste frumoas ,trist , tn#itoare , *nsingurat, sensi+il, dornica de afec(iune.8ortretul ei
e construit simetric, dar *n antiteza cu cel al lui 7. @etaliile $estimentare sus(in
apartenenta ei la clasa superioar feudal, iar comportamentul fricos, +l&nd, supus so(ului
sau +oierilor spore,te puterea caracterului lui 7.In fa(a piramidei de capete, R lesin, dar
cand so(ul +olna$ *i amenin( fiul, instigat de ?pancioc si ?troici , *ncura>ata de
mitropolit are indrzneala s *l otr$easc, comi(&nd un pcat de neiertat de care este
con,tient .stfel de$ine regent , fiul fiind minor in timp ce 7 moare in c%inuri
groaznice $eg%eat de du,manii sai care rz+un astfel crimele domnitorului.
Persona)ul colecti# 3mul(imea de t&rgo$e(i care se adun fr un scop precis la curtea
domneasc. Voin(a ei se cristalizeaz treptat mai *nti se exprim decumpnirea , apoi
c&te$a nemul(umiri sporadice ,i in cele din urm *ntr-un glas oamenii *l gasesc $ino$at pe
Mo(oc.
+ooc reprezint +oierul $iclean, trdtor ,intrigant, la, fr scrupule g%idat doar de
patima coruptoare a puterii.
?pancioc si ?troici sunt +oieri patrio(i ,i rolul lor este unul >usti(iar.
rta narati#a 3se *m+ina toate modurile de expunere.
?tilul narati$ este so+ru,concis,preponderent o+iecti$.
-le$entele ro$antice se *mpletesc cu cele clasice si cu cele realiste ,
(.+-/'RI0
Perioada pasoptista
le!andru "apusneanul
Perioada paoptist 4./C1-./<15 marc%eaz *nceputul literaturii rom&ne
moderne)curentul literar dominant este romantismul, dar el coexist cu alte curente
literare'clasicism, realism, *n opera aceluia,i scriitor ,i c%iar *n aceea,i crea(ie.
8a,optismul se caracterizeaza prin mesianism cultural, spirit critic, desc%idere ctre
Occident , lupta pt impunerea specificului na(ional, entuziasm,$izionarism.
8ersonalit(i culturale ale momentului sunt I.Heliade Rdulescu, Mi%ail
Koglniceanu,V.lecsandri,!r.lexandrescu,".#alcescu.
Re$ista cea mai importanta a epocii este Dacia literar,
C
@acia literar apare *n ./01 ,i pu+lic *n cele C numere ale sale scriitorii $aloro,i ai
$remii'V lecsandri,C "egruzzi,!r lexandrescu.
8rogramul estetic al re$istei este articolul Introducie scris de Koglniceanu ce se
constutituie ca $ani&est al ro$antis$ului ro$1nesc.
Ideile articolului sunt'
- inten(ia de a realiza o re$ista numai de literatur adresat tuturor rom&nilor)
- promo$area scriitorilor din toate zonele locuite de rom&ni, re$ista fiind un
repertoriu general al literaturii romne;
- *ntemeierea spiritului critic pe principiul estetic)
- afirmarea idealului de realizare a unit(ii lim+ii si literaturii rom&ne-numele re$istei
fiind semnificati$)
- com+aterea traducerilor ,i imita(iilor din alte literaturi, mediocre sau fr $aloare)
- promo$area literaturii originale inspirate din istorie, natur , folclor, realit(i
na(ionale-teme romantice prin excelen(.
le!andru "apusneanul
-ste o nu$el romantic de inspira(ie istoric aprut *n primul nr al @aciei literare ,i
concretiz&nd programul estetic al acesteia.
?e *ncadreaz *n specia nu#elei prin existen(a unui singur fir epic,construc(ie riguroas,
conflict concentrat,tendin(a de o+iecti$are a perspecti$ei narati$e, accentul pus asupra
persona>ului principal *n >urul cruia gra$iteaz ceilal(i eroi.
(aracterul ro$antic este asigurat de' inspira(ia din istoria na(ional- perioada -$ului
Mediu, tem, conflict, persona>e excep(ionale *n impre>urri excep(ionale,antitez,culoare
local4atmosfera epocii5 liniaritate in construcia persona#elor 4" Manolescu5
%iziunea despre lu$e este a unui pa,optist care $alorific letopise(ele moldo$ene,ti ,
apeleaz la istorie pt a-,i prezenta artistic ideile.In &crisoarea '(' din $ol )egru pe al$
prozatorul *,i exprim opinia despre domnia lui 7pu,neanu '*n veac era de cnd
aristocraia domnea i poporul gemea +n ticaloie i asuprire!Atunci providena
, v!nd-o $trn i sluit de nelegiuiri , tinde mna i alege dintre ea pre un
ne+nsemnat $oier, pre un oarecare etre &tolnicul, om prost i necunoscut.(l suie pe tron
si +i d sa$ia r!$unrii +n mn.
Acesta su$ numele de Ale,andru -puneanul, va sparge cui$ul i va strivi acest
"urnicar de intrigani ce "cea si des"cea domni. Dar oare "apta lui "ost-a de "olos
poporului%.a, cci ranele lui erau att de adnci, apsarea despotic +l ovilise intr-
atta, +nct pstorii lui Drago i ostaii lui &te"an nu erau acum dect nite sclavi
+ngiosii a unei $oierimi des"rnate care +i trata si +i vindea ca pe vite.(n
adevr,-puneanu rete!ase trunc/iul,dar odraslele creteau si nu era el omul care s
tie a le seca puindu-le stavil pre +nsui poporul; pentru aceasta , "apta lui "u #udecat
de crud , si el de tiran.
Raportul realitate-&ictiune
?criitorul foloseste cronica lui !r 2rec%e pt a prezenta a doua domnie a lui l 7.,
prelu&nd scene 4uciderea celor 0D de +oieri5 fapte4sfarsitul lui 7.5,replici4motto-urile de la
cap. si 05, dar se distanteaza de ade$rul istoric comi(&nd cate$a licen(e4prezen(a
+oierilor Motoc, ?pancioc, ?troici 5 pt a ilustra $iziunea romantic asupra istoriei,
ideologia pa,optist.
0
Perspecti#a narati#a 3este cea dindrt a naratorului omniscient ,
omniprezent4u+icuu5,preponderent o+iecti$)focalizarea zero si relatarea cronologic sunt
specifice acestei perspecti$e narati$e) se remarc *ns si c&te$a inter$en(ii su+iecti$e ale
naratorului mai ales prin epitete caracterizatoare'dentat cuvntare ,ticlosul $oier.
'e$a este lupta pt putere *n sec al 6VI lea , l.7.sim+oliznd tiranul ,domnia
centralizat *n conflict desc%is cu +oierimea f puternic.
Relatia incipit-&inal
8aragraful ini(ial prezint so+ru, o+iecti$ si concis re$enirea la tron a lui l 7, moti$ele
atitudinii lui $indicati$e, c&te$a elemente spa(iale-9ecuci ,i ipostaza eroului- $ine *n
fruntea unei o,tiri turcesti si ttr,ti pt a-,i recupera tronul pierdut prin uneltirile
+oierilor.:inalul consemneaz sf&r,itul domnitorului tiran in acela,i mod, amintind stilul
cronicarilor'Acesta "u s"ritul lui Al -. care las o pat de snge in istoria Moldaviei.-a
mnstirea &latina ,!idit de el,unde este ingropat,se vede i ast!i portretul lui i al
"amiliei sale.
(onstructia discursului narati#
"ara(iunea se desf,oara cronologic ,prin *nln(uirea sec$en(elor )textul este *n 0 capitole
care fixeaz momentele su+iectului )ec%ili+rul compozi(ional este asigurat de *m+inarea
armonioas a modurilor de expunere 4nara(iune , dialog, descriere5,i a elementelor
lexicale4ar%aisme, neologisme, cu$inte apar(in&nd lim+ii literare5.
Capitolele sunt precedate de ctre motto-uri semnificati$e'
Dac voi nu m vreti ,eu v vreu 3raspunsul lui l 7 adresat soliei +oiere,ti trimis de
9om,a)
Ai s dai sam ,Doamn!-amenin(area +oieroaicei creia 7 i-a ucis so(ul,adresat
Ruxandei)
Capul lui Mooc vrem-cererea mul(imii adunate la por(ile cur(ii domne,ti)
De m voi scula, pre muli am s popesc i eucu$intele lui l.7.ce fusese clugrit.
+o$entele su2iectului
-xpozi(iunea si intriga sunt cuprinse *n cap...l.7.se *ntoarce *n Moldo$a *n .;<0 pt a-,i
recupera tronul pierdut prin trdarea +oierilor) *n fruntea unei armate impresionante este
*nt&mpinat de o solie trimis de domnitorul 9om,a4?pancioc, ?troici, Mo(oc, Ve$eri(5
care *l roag s se *ntoarc din drum moti$&nd c (ara nu *l $rea. Hotr&rea lui 7. de a lua
tronul si dorin(a lui de rz+unare constituie intriga textului.
@esf,urarea ac(iunii cuprinde e$enimente care contureaz portretul protagonistului si
configureaz climatul medie$al auto%ton' recuper&ndu-,i- scaunul domnesc , prin fuga lui
9om,a in Muntenia, 7.arde cet(ile cu excep(ia Hotinului, desfiin(eaz armata
pm&ntean *ncon>ur&ndu-se de mercenari ,pedepse,te ,i ucide +oierii la cel mai mic
semn de nesupunere-real sau presupus)domni(a Ruxanda, so(ia lui,amenin(at de $du$a
uneia dintre $ictimele domnitorului *i cere s *nceteze omorurile ,i 7 *i promite c o $a
asculta ,dar ,i c *i $a da un leac de fric .
8unctul culminant este uciderea celor 0D de +oieri narat in cap al C lea. 7a +iseric,
domnul (ine un discurs cu caracter persuasi$ pt a-i con$inge pe +oieri c ,i-a sc%im+at
atitudinea fa( de ei) scopul este acela de a-i face s participe la osp(ul *nc%eiat cu
moartea lor) ?pancioc ,i ?troici nu cred in metamorfoza lui 7. ,i fug in 8olonia) mul(imea
se adun la por(ile cur(ii domnesti ,i i,i manifest re$olta prin uciderea lui Mo(oc, astfel
7 scp&nd de un trdtor) el construieste o piramid din capetele +oierilor uci,i-leacul de
fric pt Ruxanda.Cap 0 cuprinde deznodm&ntul'7 se retrage la Hotin unde se
;
*m+oln$e,te de lingoare, este clugrit dup o+iceiul $remii, refuz aceast ipostaz, *si
amenin( so(ia si copilul, fiind apoi otr$it de Ruxanda la *ndemnul +oierilor fugari
?pancioc si ?troici.
(on&lictul
8une *n e$iden( personalitatea protagonistului ce *ntruc%ipeaz tiranul)conflictul
principal este unul exterior de natur politic si social du+lat de o *nfruntare
psi%ologic'lupta pt putere *ntre domnitor ,i +oieri.Voin(ei lui l.7. de a fi su$eran
a+solut I se opune dorin(a de putere a +oierilor care *l puseser pe tron c&nd era doar
?tolnicul 8etre ,i pe care *l trdaser fr mustrri de con,tiint atunci c&nd interele le-au
cerut acest fapt."atura conflictului moti$eaz patima rz+unrii, cruzimea ,i a+uzurile
persona>ului din momentul *n care preia puterea.-l *nsu,i mrturise,te sc%im+area
atitudinii *n prima int&lnire cu +oierii printr-o serie de interoga(ii retorice ce *i tradeaz
furia, frustrarea, dezamgirea.Conflictul secundar dintre 7. ,i Mo(oc particularizeaz
atitudinea $indicati$ si este anun(at *n cap . prin afirma(ia cinic a lui 7 pri$itoare la
rolul +oierului de a-l uura de $lstemurile norodului.
Relaii te$porale i spatiale
9impul ,i spa(iul sunt +ine precizate conferind $erosimilitate nara(iunii-*n primele C cap
ac(iunea se desfa,oar imediat dup re$enirea la tron la cetatea de scaun, iar *n cap 0
dup 0 ani la Hotin. utorul folose,te nara(iunea rezumati$ pt e$enimentele mai putin
importante in rele$area conflictului ,i persona>ului principal, insist&nd asupra unor scene
cu pronun(at caracter dramatic.
Persona)ele
Persona)ul principal
Statutul social, psiholo*ic $oral
l. 7. este protagonistul nu$elei, persona> romantic excep(ional ce *ntruc%ipeaz
tiranul.-ste construit din contraste , a$&nd calit(i ,i defecte puternice 3un da$nat
romantic4Calinescu5
'rsturi: crud, $iclean, disimulat a+il politic,, %otr&t, inteligent, +un
psi%olog,diplomat, persuasi$, tenace,cinic, dia+olic , fr scrupule,am+itios,m&nat
de patimi puternice.
+odaliti de caracterizare
Caracterizare direct de ctre narator care ofer detalii $estimentare' purta corona
aleologilor i peste dulama polone! de cati"ea staco#ie avea ca$ania turceasc ,sau
ipostazele persona>ului' domnul, tiranul, $olnavul.mnuntul semnificati$ creioneaz
imaginea epocii ,i accentueaz excep(ionalitatea specific romantismului.
Mitropolitul 9eofan'crud i cumplit este omul acesta )cu$intele lui au
darul de a moti$a crima la care este indemnata domni(a Ruxanda.
utocaracterizare' n-as "i un natarau de "runte cand m-as increde in
tine%7. se do$edeste un +un politician , dar ,i un om suspicios,precaut.
Caracterizare indirect-faptele e$iden(iaz cruzimea prin omoruri, sc%ingiuiri, piramida
de capete )ne*ncrederea *n ceilal(i ,i spaima de comploturi sunt do$edite de arderea
cet(ilor, desfiin(area armatei) faptele pun *n $aloare ,i alte *nsu,iri'capacitatea de a
manipula $oin(a mul(imii,impulsi$itatea c%iar ,i fa( de Ruxanda, ipocrizia ,i strategia
politic4maria>ul cu nepoata lui ?tefan cel Mare5 comportamentul fa( de +oieri.
@iscursul rostit in +iseric este o mostr de ftrnicie, persuasiune ,i lips Ade scrupule .
<
Rela(iile cu ceilal(i surprind caracterul autoritar,dar si $indicati$4pedepsirea lui Motoc5
$oin(a, dorin(a de putere, am+i(ia,disimularea fa( de +oieri si Ruxanda.
Replicile memora+ile adaug noi trsturi sau accentueaz altele, de>a
cunoscute'$iclenia,caracterul amenin(tor, %otr&rea, dorin(a de rz+unare.
ntiteza intre,te apartenen(a la categoria tiranului, caracterul excep(ional ,i destinul
spectaculos specific romantismului.
Scene se$ni&icati#e dialogul cu Ruxanda din capB. @oamna, *ngrozit de amenin(area
$du$ei +oierului ucis de 7 are *ndrzneala s ii cear so(ului ei *ncetarea omorurilor.7a
*nceput 7 este curtenitor, c%iar afectuos ,dar cu$intele R *i *ntunec c%ipul ,i *l fac s
de$in irasci+il, $iolent, amenin(tor at&t $er+al muiere nesocotit c&t ,i gestual mna lui
, prin desprindere, se r!ima de #ung/iul din cingtoarea sa.re capacitatea de a se
stp&ni, rede$ine lucid, ra(ional si disimulat , o pri$este pe R !m$ind c&nd aceasta ,
*ngrozit *i relateaz *nt&lnirea cu $du$a ,i reproduce amenin(area acesteia Ai s dai
sam, doamn! ,*i promite c $a *nceta omorurile ,i c *i $a da un leac de fric) apoi *n
finalul *ntre$ederii o sftuie,te s-,i $ad de gospodrie ,de copii ,i *i aduce la cuno,tin(
c $a da un osp( +oierilor fr s *i mrturiseasc ade$aratele inten(ii. R, pe alta parte se
do$edeste mai inspaim&ntat de amenin(area +oieroaicei dec&t de $iolen(a so(ului
exprim&ndu-,i calm si direct $oin(a 0reau s nu mai veri snge, s +ncete!i cu omorul,
s nu mai vd capete tiete c sare inima din mine.
lt scen semnificati$a este participarea la slu>+a din +iseric. 7 $ine *m+rcat cu toat
pompa domneasc , are doar un mic #ung/i ,i poart o !ea de sarma.8t a-,i atinge (elul ,i
a con$inge pe +oieri asupra sc%im+rii atitudinii sale,se cieste, foloseste cu$inte ale
?cripturii,*l ia pe @umnezeu de martor ,i aliat unul Dumne!eu tie de nu mi-a prut ru
i de nu m ciesc de aceasta, are o atitudine smerit, *si cere iertare cu gesturi studiate
c%iar teatrale inc%in&ndu-se de mai multe ori in mi>locul +isericii. "aratorul a$ertizeaz
cititorul asupra f(rniciei prin detaliul fizionomic era "oarte gal$en la "a, dar
amnuntul rm&ne incert spun .Comportamentul sau are success, deoarece doar ?pancioc
,i ?troici se *ndoiesc de sinceritatea lui.

Relaiile dintre dou persona)e " si R,
R. este sotia lui 7.8ersona>ul este caracterizat direct in cap B c&nd i se face o fi,
+iografic ,i indirect prin fapte, gesturi, lim+a>, antiteza.
-ste fiica lui 8etru Rare, si are un destin dramatic datorat apartenen(ei la o familie
domnitoare. -ste singura reprezentanta a acesteia si soarta ei e %otr&t de +oieri.>unge
so(ia lui 7 deoarece acesta c&,tig tronul ,i $rea s3si atrag +un$oin(a norodului prin
cstoria cu nepoata lui ?tefan cel Mare.-ste frumoas ,trist , tn#itoare , *nsingurat,
sensi+il, dornica de afec(iune.8ortretul ei e construit simetric, dar *n antiteza cu cel al lui
7. @etaliile $estimentare sus(in apartenenta ei la clasa superioar feudal peste !o$onul
de sto"a aurita, purta un $eniel de "elendre al$astru $lnit cu samur , iar
comportamentul fricos, +l&nd, supus so(ului sau +oierilor spore,te puterea caracterului lui
7.In fa(a piramidei de capete, R lesin, dar cand so(ul +olna$ *i amenin( fiul, instigat de
?pancioc si ?troici , *ncura>ata de mitropolit are indrzneala s *l otr$easc, comi(&nd un
pcat de neiertat de care este con,tient .stfel de$ine regent , fiul fiind minor in timp
ce 7 moare in c%inuri groaznice $eg%eat de du,manii sai care rz+una crimele
domnitorului ,i care *l indeamn ironic si mustrtor ' +nva a muri, tu care tiai numai a
omori.
D
Persona)ul colecti# 3mul(imea de t&rgo$e(i care se adun fr un scop precis la curtea
domneasc. Voin(a ei se cristalizeaz treptat mai *nti se exprim decumpnirea , apoi
c&te$a nemul(umiri sporadice ,i in cele din urm *ntr-un glas oamenii *l gasesc $ino$at pe
Mo(oc.
+ooc reprezint +oierul $iclean, trdtor ,intrigant, la, fr scrupule g%idat doar de
patima coruptoare a puterii.
?pancioc si ?troici sunt +oieri patrio(i ,i rolul lor este unul >usti(iar.
rta narati#a 3se *m+ina toate modurile de expunere)dialogul confer textului
dramatism, iar descrierea are functie sim+olic si rol co$&r,itor *n crearea culorii locale.
?tilul narati$ este so+ru,concis,preponderent o+iecti$.
-le$entele ro$antice se *mpletesc cu cele clasice 4ec%ili+rul compozitional, construc(ia
simetric5 si cu cele realiste 4perspecti$a narati$, te%nica detaliului,surprinderea
psi%ologiei multimii5.
.pinia
"u$ela lui C "egruzzi este o realizare a epocii pa,optiste, un text capa+il s *nfrunte
timpul, s atrag spre lectur cititorii secolelor urmtoare.
/
30/I+- SI 'I'0 +I.R-S(0
(onte!tul istoric al apariiei societii-modernizarea societ(ii rom&nesti *n a B a
>umtate a sec al .= lea- dup unirea din ./;=)
conte!t cultural-orientarea >unimi,tilor spre cultura german, dup ce *n perioada
pa,optist intelectualitatea rom&n a fost influen(at de cultura francez.
Inte$eierea societii, etapele de acti#itate
?ocietatea a aprut in ./<C la Ia,i ,mem+rii ei fondatori fiind'
8.8.Carp,V.8ogor,I."egruzzi,9%.Rosetti si 9.Maiorescu ,ce de$ine mentorul gruprii.@in
./<D asocia(ia are si o re$ist, (on#or2iri literare ,o tipografie si o li+rrie.@irec(iile de
ac(iune ale Eunimii sunt' dez#oltarea spiritului critic,incura)area literaturii ori*inale
de #aloare, uni&icarea li$2ii literare, e$anciparea poporului prin cultur.
-tapele acti#itii 3uni$ii
-tapa iesean 4./<C-./D05 are un pronun(at caracter critic si polemic)se ela+oreaz
principiile >unimismului si se realizeaz educarea pu+licului prin prelec(iuni populare.
-tapa a4 a 4./D0-.//;5 consolideaz directia nou in literatur ,acum afirm&ndu-se
marii clasici' -minescu,Creang, ?la$ici, Caragiale.?piritul critic se diminueaz in
fa$oarea >udec(ilor de $aloare-sunt ela+orate principalele studii maioresciene.?ocietatea
se mut la #ucuresti ,dar re$ista rm&ne la Iasi.
-tapa a 5 a 62ucuresteana7 incepe in .//;.Re$ista se mut ,i ea la #ucuresti )etapa are
un puternic caracter uni$ersitar,istoric si filosofic.
'rsturile de&initorii ale )uni$is$ului :spiritul critic, &iloso&ic, oratoric,clasic si
acade$ic, ironia si autoironia, In critica literar maiorescian se resimte influen(a
filosofiei germane, in special a ideilor lui Kant si Hegel.In ceea ce pri$e,te spiritul clasic,
9.Vianu afirm ' gustul #unimitilor este clasic si academic, ei fiind inclina(i a >udeca
dup modele si a crede in valoarea canoanelor in arta. Mem+rii societ(ii sunt mae,tri ai
ironiei ,i ai oratoriei, arta discursul fiind +ine cunoscut.
'+aiorescu este promotorul criticismului >unimist ,indrumtorul cultural si literar al
epocii, primul nostru critic literar .
In domeniul lim+ii, el sus(ine inlocuirea alfa+etului c%irilic cu cel latin, *m+og(irea
lexicului cu neologisme din lim+ile latine fr exagerri ,principiul ortografiei fonetice.
In domeniul literaturii si esteticii pu+lic mai multe studii dintre care sunt +ine cunoscute
. cercetare critica asupra poeziei ro$ane de la 1889 si (o$ediile d-lui (ara*iale,
. cercetare critica: realizeaz o analiz a poeziei rom&ne a $remii pe criterii estetice,
si familiarizeaz creatorii de poezie cu no(iuni estetice, pun&nd +azele esteticii literare. ?e
define,te frumosul drept ideea mani"estat in materie sensi$il,se deose+e,te arta de
stiin(4 prima studiaz frumosul, a doua cerceteaz ade$rul5 si se analizeaz poezia pe
dou coordonate' condiiunea $aterial si condiiunea ideal, (ondiiunea
$aterial6forma poeziei5 este aceea de a trezi prin cu$intele ei imagini sensi$ile in
"ante!ia auditoriului.Cu$&ntul este in $iziunea lui 9.M. doar organ de comunicare si
pentru a-l tranforma in lim+a> poetic, creatorul apeleaz la lexeme concrete si figuri de
stil.stfel poetul creeaz imagini plastice conform principiului %ora(ian ut pictura
poesis.(onditiunea ideala studiaz fondul poezie care tre+uie s fie un sentiment sau o
pasiune.Modalit(ile de realizare a condi(iunii ideale sunt o mai mare repe#une a micrii
ideilor, amplificarea acestora si gradarea lor spre culminarea "inal.8oezia tre+uie s fie
astfel concis, dar si sugesti$, dinamic,tensionat si cu un deznodam&nt +ine
=
construit.Ideile estetice sunt inso(ite de exemple din literatura noastr , 9.M realiz&nd o
critic normati$, necesar pt impunerea $alorilor, a modelelor din literature auto%ton
4lecsandri, #olintineanu,lexandrescu 5 si descura>area mediocrit(ilor.
(o$ediile d-lui (ara*iale analizeaz raportul artei cu realitatea ,i pro+lema moralit(ii
artei. rta este moral prin emo(ia estetic trezit in sufletul cititorului, deoarece aceasta
produce Fat%arsis-ul-purificarea sufleteasc si inl(area in lumea fic(iunii ideale unde
omul i,i uit propriul egoism, manifestare a $oin(ei de a fi din filosofia lui ?c%open%auer.
Operele lui Caragiale au in centrul lor tipuri din $ia(a social, din $ia(a real, dar
realitatea este tratat ideal-artistic "r nicio preocupare practic.
lte studii' Direcia nou in poezia i proza ro$1n, -$inescu si poeziile lui, Poei si
critici,
In contra directi#e de astzi in cultura ro$1n este un studiu in care 9.M.formuleaz
cele+ra tez a &or$elor &r &ond,Maiorescu arat c societatea rom&n se caracterizeaz
prin neadevr deoarece dup ./B1 ea se treze,te din letargia oriental si se indreapt
spre cultura occidental creia ii preia prin imita(ie, fr discernam&nt formele culturale
care nu se potri$esc fondului auto%ton prea pu(in dez$oltat, deoarece se dore,te
contemporaneizarea ei cu literatura si cultura Occidentului.stfel acestea dau doar
aspectul exterior, al societ(ii rom&nesti ce se define,te prin superficialitate ,i neade$r
c%iar in istorie si filologie4exagerrile ?colii rdelene5, accentu&ndu-se discrepan(a intre
clasele sociale superioare si (rnime.Criticul sus(ine c politica , ,tiin(a, presa,
academiile,,colile,muzeele, literatur, teatrul existente in cultura auto%ton a $remii sunt
doar pretenii "r "undament,sta"ii "r trup,ilu!ii "ar adevr si consider aceste forme
fr fond noci$e dez$oltrii organice a culturii rom&ne fiindc in%i+ specificul
na(ional.-l nu este total *mpotri$a prelurii formelor culturale din exterior, dar este de
prere c acestea tre+uie adaptate specificului na(ional si c mediocrit(ile tre+uie
descura>ate de la $ia(a pu+lic.
In secolul urmtor, -.7o$inescu preia polemic aceast teorie art&nd c formele fr fond
nu sunt neaprat noci$e, deoarece in timp ele i,i creeaz fondul propriu si c dez$oltarea
societ(ii rom&ne moderne s-a realizat prin acest fenomen
.pinia 9.Maiorescu este o personalitate cultural de mare importan( in e$olu(ia
societ(ii noatre, a$&nd un rol co$&r,itor in reformarea ei.Criticul literar I."egoi(escu il
consider cel mai de seam pedagog al naiunii sale ,critica sa literar impregnat de
pedagogie integr&ndu-se in mai cuprin!toarea critic social creia ( s-a dedicat cu
contiincio!itate ma,im.
.1
+RII ("SI(I I "I'-R'0RII R.+/-
;".R- "<S'R, +,-+I/-S(0
S(=I'
Ro$antis$ul-caracteristici
-accentul pe su+iectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului)
-$alorificarea experien(ei onirice-$isul este o forma de e$aziune din real ,i modalitate de
cunoa,tere)
-sentimentul timpului, de$enirii si al istoriei)$alorificarea istoriei na(ionale)
-predilec(ia pt persona>e puternic indi$idualizate cu calit(i sau defecte ie,ite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele *nsele sau cu @umnezeu) eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului )
-interesul pt ipostazele excep(ionale ale umanului 'titanul, demonul 4re$oltatul5,geniul)
-ironia romantic definita de ?c%legel ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocup&nd o pozi(ie intermediar intre scepticism si entuziasm)
-iu+irea imposi+il ca form a aspiratie spre a+solut)partenerii apar(in de o+icei unor
uni$ersuri incompati+ile si in toate situa(iile este nefericit)
-sentimentul naturii) peisa>ul romantic este grandios, su+lim, cu desc%idere spre infinit)
-preferin(a pt nocturn, cadru predilect al experien(elor mistice, stranii,asociate fascina(iei
pt lun si stele)
-culti$area fantasticului)
-interesul pt specificul na(ional)
-stilul retoric, +ogat in figuri de stil)
-culti$area ur&tului, grotescului,
-amestecul genurilor si speciilor)
(onte!t
8oezia apare in ./DC in re$ista (on#or2iri literare, reprezint etapa de tinere(e a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul -ucea"rul.
>ncadrare -ste un text reprezentati$ pt romantism , dez$olt&nd teme specifice acestui
curent ,i un moti$ literar, cel al florii al+astre, ce se regseste in romantismul german si
italian la "o$alis si 7eopardi, semnific&nd aspiratia catre idealul de iu+ire pura.
%iziunea despre lu$e este specific romantismului prin contradic(ia dintre geniu si
iu+ire, corelarea *ntre iu+ire si natur, ipostaza iu+irii paradisiace .-minescu e$oc
amintirea unei iu+iri e,uate din cauza diferen(ei dintre lumile protagoni,tilor si a
imposi+ilit(ii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fragilitatea fiin(ei umane in
2ni$ers, caracterul su trector si faptul c nu poate pstra clipa fericii.
'e$a ' iu+irea si natura creia I se adaug tema timpulului trector ire$ersi+il)
+oti#e' floare al+astr,codrul, iz$orul, luna,marea,noaptea.
Moti$ul florii al+astre semnific la -minescu aspira(ia spre fericire prin iu+ire, c%emarea
lumii fenomenale4contingentul,concretul5opus lumii ideilor, cunoa,terii a+solute
specifice geniului.
'itlul este compus dintr-un su+stanti$ ce sim+olizeaz $ia(a, contingentul, efemerul cu
toate frumuse(ile lui si un ad>ecti$ care sugereaza infinitul, departele, idealul.?im+olurile
din titlu sunt antitetice ca si protagoni,tii po$e,tii de iu+ire.
..
(o$pozitia romantic se realizeaza prin alternan(a a B planuri, B moduri de cunoa,tere '
contin*entul6ea, floarea albastr) cruia ii sunt specifice iu+irea,concretul, efemeritatea
si transcendentul4iubitul) lumea geniului care are drept element caracteristic aspira(ia
spre cunoa,terea a+solut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate.
9extul este alctuit din 0 sec$ente lirice in care se infrunt dou cooncep(ii prin cele B
$oci lirice.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ si lirica mstilor , deoarece eul *mprumut pe r&nd cele B
ipostaze'$ocea fetei si cea a iu+itului-geniu.
Sec#entele te!tului
Pri$a sec#en este o parte a $onolo*ului &etei care ii repro,eaz iu+itului deta,area
de uni$ersul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un lim+a> coloc$ial
ce denot pasiunea si teama indrgostitei.
Repro,ul este expresia intui(iei feminine care simte in preocuprile a+stracte ale
+r+atului contemplati$ pericolul instrinrii.
0ni#ersul *eniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale +ntunecata mare,
sim+oluri ale eternit(ii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoa,terii a+solute ruri in
soare , ale ascensiunii si mor(ii piramidele-nvec/ite 4axis mundi5 ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.Repro,ul se inc%eie cu un a$ertisment ce afirm concep(ia c
*mplinirea uman se realizeaz *n lumea aproapelui prin iu+ire ')u cta in
deprtare12ericirea ta , iu$ite.ceast afirma(ie apare *n opozi(ie cu izolarea,
singurtatea geniului
doua sec#en constituie medita(ia +r+atului asupra iu+irii rememorate ,i asupra
posi+ilit(ii omului de a fi fericit.titudinea eului *m+in melanc%olia cu u,oara
condescenden( a fiin(ei masculine care surprinde pe de o parte nai$itatea iu+itei mititica,
iar pe de alt parte marturise,te nostalgia si regretul ' A/! 3a spuse adevarul, $ers care
anticipeaz finalul melancolic al poemului.
treia sec#en con(ine che$area la dra*oste a &etei, lec(ie de ini(iere a +r+atului
contemplati$ intr-o zon existen(ial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii.
/atura de#ine spaiul paradisiac si protector al perechii ada$ice.@escrierea
e$iden(iaza mre(ia cadrului natural de *nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific imaginarului poetic eminescian codru, oc/i de
pdure4centrul sacru al lumii5,"oi de mure , i!voare, $alta cea senin, trestia cea lin.
'a2loul este construit prin imagini $izuale $alta cea senin si auditi$e i!voare plang in
vale surprinz&nd natura at&t in regim diurn a soarelui caldura c&t si nocturn noaptea cea
de vara )totul sugereaz a+unden(a in perfect concordan( cu for(a sentimentului '
anotimpul-$ara, cromatica 4$erde, rosu, auriu5,$egeta(ia.
Ritualul iu2irii proiectat in spa(iul edenic al pdurii cuprinde c%emarea la dragoste, >ocul
erotic, gesturile de tandre(e, srutul , intoarcerea spre sat-indeprtarea de spa(iul sacru si
implicit de idealul erotic, despr(irea.
Cadrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumuse(e angelic, seducatoare,
senzual si nai$, pur si ademenitoare )portretul este realizat prin in$ersiuni, epitete
cromatice, compara(ii 'Mi-oi des"ace de-aur prul, 0oi "i roie ca mrul,0oi cerca de m
iu$eti.
0lti$a sec#en apar(ine eului ) atitudinea este deta,at, meditati$ , apolinica spre
deose+ire de cea dionoisiac a fetei. ?entimentul dominant este de regret pt c iu+irea
.B
este pierdut in negura timpului &i te-ai dus dulce minune1&i-a murit iu$irea noastr ,
singurtatea asociindu-se cu melancolia, marcat de tonul elegiac 2loare al$astr , "loare
al$astr14otui este trist in lume.:inalul accentueaz incompati+ilitatea geniu 3iu+ire ,
dez$oltat in -ucea"arul , precum si contratul dintre $is si realitate.
"e!icul poetic este +ogat si $ariat.
"a ni#el se$antic se remarca opozitia dintre c&mpurile lexicale ce definesc cosmicul
4stele, nori, ceruri nalte, luna5 si terestrul 4codrul, i$oarele, +alta, trestia5)
"a ni#el $or&olo*ic , un rol important au $er+ele la $iitor si con>uncti$ ce sugereaz
$isul de dragoste.
"a ni#el stilistic se poate o+ser$a +og(ia tropilor specific romantismului' metafora'
ruri in soare, repeti(ia '"loare al$astr, "loare al$astr, personificarea i!voare plng
epitetul trestia cea lin compara(ia dulci ca "lorile ascunse;
"a ni#el prozodic , muzicalitatea este asigurat de structurarea discursului liric in
catrene cu rim im+r(i,ata , ritm tro%aic, msur de / sila+e.
:7OR- 7#?9RG I2#I927
Mititica cufundat in steleHin nori si-n ceruri nalte
Ro,ie ca mrul r&uri in soareHgrmde,ti.n a ta g&ndire
@e-aur prul nu cta in deprtareHfericireaI
Ce frumoas, ce ne+un am r&s
@ulce floare ca un st&lp eu stam *n lun
@ulce minune totu,i este trist *n lume
;iina dionisiac, &iina apolinic, *eniul, atras de cunoaterea
(rede in &ericirea prin a2solut
iu2ire
I0<IR-
=ai in codrul cu #erdea
$i-i spune-atunci po#eti
#oi cerca de $ iu2eti
ne-o$ da srutri:
a $urit iu2irea noastr:
este pierdut in ne*ura ti$pului
ritualul erotic i$a*inat de &at are ca spaiu protector natura,
/'0R
Codrul cu $erdea(
Iz$oare pl&ng
8rpastia mrea(
Oc%i de pdure
#alta cea senin
9restia cea lin
:oi de mure
-ste pri$ordial, sacra, edenic,
.C
(.+-/'RI0
Ro$antis$ul-caracteristici
-accentul pe su+iectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului)
-$alorificarea experien(ei onirice-$isul este o forma de e$aziune din real ,i modalitate de
cunoa,tere)
-sentimentul timpului, de$enirii si al istoriei)$alorificarea istoriei na(ionale)
-predilec(ia pt persona>e puternic indi$idualizate cu calit(i sau defecte ie,ite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele *nsele sau cu @umnezeu)eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului )
-interesul pt ipostazele excep(ionale ale umanului 'titanul, demonul 4re$oltatul5,geniul)
-ironia romantic definita de ?c%legel ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocup&nd o pozi(ie intermediar intre scepticism si entuziasm)
-iu+irea imposi+il ca form a aspiratie spre a+solut)partenerii apar(in de o+icei unor
uni$ersuri incompati+ile si in toate situa(iile este nefericit)
-sentimentul naturii)peisa>ul romantic este grandios, su+lim, cu desc%idere spre infinit)
-preferin(a pt nocturn, cadru predilect al experien(elor mistice, stranii,asociate fascina(iei
pt lun si stele)
-culti$area fantasticului)
-interesul pt specificul na(ional)
-stilul retoric, +ogat in figuri de stil)
-culti$area ur&tului, grotescului,
-amestecul genurilor si speciilor)
(onte!t
8oezia apare in ./DC in re$ista (on#or2iri literare, reprezint etapa de tinere(e a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul -ucea"rul.-ste
un text reprezentati$ pt romantism , dez$olt&nd teme specifice acestui curent ,i un moti$
literar, cel al florii al+astre, ce se regseste in romantismul german si italian la "o$alis si
7eopardi, semnific&nd aspiratia catre idealul de iu+ire pura.
%iziunea despre lu$e este specific romantismului prin contradic(ia dintre geniu si
iu+ire, corelarea *ntre iu+ire si natur, ipostaza iu+irii paradisiace .-minescu e$oc
amintirea unei iu+iri e,uate din cauza diferen(ei dintre lumile protagoni,tilor si a
imposi+ilit(ii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fragilitatea fiin(ei umane in
2ni$ers, caracterul su trecator si faptul c nu poate pstra clipa fericii.
'e$a ' iu+irea si natura creia I se adaug tema timpulului trector ire$ersi+il) moti$e'
floare al+astr,codrul, iz$orul, luna,marea,noaptea.
Moti$ul florii al+astre semnific la -minescu aspira(ia spre fericire prin iu+ire, c%emarea
lumii fenomenale4contingentul , concretul 5 opus lumii ideilor,cunoa,terii a+solute
specifice geniului.
'itlul este compus dintr-un su+stanti$ ce sim+olizeaz $ia(a,contingentul, efemerul cu
toate frumuse(ile lui si un ad>ecti$ care sugereaza infinitul, departele,idealul.?im+olurile
din titlu sunt antitetice ca si protagoni,tii po$e,tii de iu+ire.
(o$pozitia romantic se realizeaza prin alternan(a a B planuri, B moduri de
cunoastere 'contingentul cruia ii sunt specifice iu+irea,concretul , efemeritatea si
.0
transcendentul, lumea geniului care are drept element caracteristic aspira(ia spre
cunoa,terea a+solut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate.8rimul
plan, dominat de afect, cldur , familiaritate este sim+olizat de fata-"loarea al$astra , iar
cel de-al doilea , o lume rece, rational , pur de geniu,.
9extul este alctuit din 0 sec$ente lirice in care se infrunt dou cooncep(ii prin cele B
$oci lirice.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ si lirica mstilor , deoarece eul *mprumut pe r&nd cele B
ipostaze'$ocea fetei si cea a iu+itului-geniu.
Sec#entele te!tului
Pri$a sec#en este o parte a monologului fetei care ii repro,eaz iu+itului deta,area de
uni$ersul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un lim+a> coloc$ial ce
denot pasiunea si teama indrgostitei. Repro,ul este expresia intui(iei feminine care
simte in preocuprile a+stracte ale +r+atului contemplati$ pericolul
instrinrii.2ni$ersul geniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale +ntunecata
mare, sim+oluri ale eternit(ii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoa,terii a+solute ruri
in soare , ale ascensiunii si mor(ii piramidele-nvec/ite 4axis mundi5 ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.Repro,ul se inc%eie cu un a$ertisment ce afirm concep(ia c
*mplinirea uman se realizeaz *n lumea aproapelui prin iu+ire ')u cta in
deprtare12ericirea ta , iu$ite.ceast afirma(ie apare *n opozi(ie cu izolarea,
singurtatea geniului .?entimentele de care este animat fata se manfest prin
apelati$ele 'iu$ite, su"letul vietii mele.d$er+ul iar din incipitul textului sugereaz
inter$en(ia repetat a iu+itei, aspira(ia continu a eului liric spre uni$ersul cunoa,terii
. spre a+solut,ca si de nelini,tea fetei exprimat de $er+ul de nu m-ai uita.
doua sec#en constituie medita(ia +r+atului asupra iu+irii rememorate ,i asupra
posi+ilit(ii omului de a fi fericit.titudinea eului este exprimat de $er+ele n-am !is, am
ras si de inter>ec(ia a/., suger&ndu-se melancolia , dar si u,oara condescenden( a fiin(ei
masculine care surprinde pe de o parte nai$itatea iu+itei mititica, iar pe de alt parte
marturise,te nostalgia si regretul ' A/! 3a spuse adevarul, $ers care anticipeaz finalul
melancolic al poemului.
treia sec#en con(ine c%emarea la dragoste a fetei, lec(ie de ini(iere a +r+atului
contemplati$ intr-o zon existen(ial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii."atura de$ine spa(iul paradisiac si protector al perec%ii adamice.@escrierea
e$iden(iaza mre(ia cadrului natural de *nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific imaginarului poetic eminescian codru, oc/i de
pdure4centrul sacru al lumii5,"oi de mure , i!voare, $alta cea senin, trestia cea
lin.9a+loul este construit prin imagini $izuale $alta cea senin si auditi$e i!voare plang
in vale surprinz&nd natura at&t in regim diurn a soarelui caldura c&t si nocturn noaptea
cea de vara )totul sugereaz a+unden(a in perfect concordan( cu for(a sentimentului '
anotimpul-$ara, cromatica 4$erde, rosu, auriu5,$egeta(ia.Idealul iu+irii proiectat in spa(iul
edenic al pdurii cuprinde c%emarea la dragoste, >ocul erotic, gesturile de tandre(e, srutul
, intoarcerea spre sat-indeprtarea de spa(iul sacru si implicit de idealul
erotic,despr(irea.Cadrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumuse(e angelic,
seducatoare, senzual si nai$, pur si ademenitoare )portretul este realizat prin
in$ersiuni, epitete cromatice, compara(ii 'Mi-oi des"ace de-aur prul, 0oi "i roie ca
mrul,0oi cerca de m iu$eti;ritualul erotic supus timpului face trecerea de la diurn la
nocturn suger&nd efemeritatea fiin(ei umane si este urmat de mi,carea descendent
.;
Apucnd spre sat in vale )lim+a>ul popular , familiar este in concordan( cu apartenen(a
fetei la lumea contingentului opus uni$ersului etern al ideilor a+solute spre care aspir
fiin(a genial)$er+ele la $iitor mi-oi des"ace, ne-om da srutari si con>uncti$ sugereaz
faptul ca idila este o re$erie, un $is si nu o realitate.
0lti$a sec#en apar(ine eului ) atitudinea este deta,at, meditati$ , apolinica spre
deose+ire de cea dionoisiac a fetei. ?entimentul dominant este de regret pt c iu+irea
este pierdut in negura timpului &i te-ai dus dulce minune1&i-a murit iu$irea noastr ,
singurtatea asociindu-se cu melanc%olia, marcat de tonul elegiac 2loare al$astr ,
"loare al$astr14otui este trist in lume.:inalul accentueaz incompati+ilitatea geniu 3
iu+ire , dez$oltat in -ucea"arul , precum si contratul dintre $is si realitate.
"e!icul poetic este +ogat si $ariat.
7a ni$el semantic se remarca opozitia dintre c&mpurile lexicale ce definesc cosmicul
4stele, nori, ceruri nalte, luna5 si terestrul 4codrul, i$oarele, +alta, trestia5)
7a ni$el morfologic , un rol important au $er+ele la $iitor si con>uncti$ ce sugereaz
$isul de dragoste)la ni$el stilistic se poate o+ser$a +og(ia tropilor specific
romantismului' metafora' ruri in soare, repeti(ia '"loare al$astr, "loare al$astr,
personificarea i!voare plng epitetul trestia cea lin compara(ia dulci ca "lorile
ascunse; la ni$el prozodic , muzicalitatea este asigurat de structurarea discursului
liric in catrene cu rim im+r(i,ata , ritm tro%aic, msur de / sila+e.

"0(-;R0"
S(=I?@
(onte!t 8oemul apare *n .//C in Almana/ul &ocietii -iterare Romnia Jun din
Viena, fiind apoi reprodus in Convor$iri literare.
Incadrare 9extul se *nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, moti$e, imaginar poetic, antiteza geniu- omul comun,
amestecul genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul auto%ton, dar si
filosofia lui Kant si ?c%open%auer) preocupat de tema geniului, -minescu d o prim
interpretare a poemului alegoric construit pe +aza +asmelor culese de germanul
R.Kunisc%'condiia *eniului.
'e$e si $oti#e literare in poem'
.. Iu2irea i$posi2il- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiin(e din
lumiHplanuri existen(iale 4ontologice5diferite'pm&nteanHuranianJ7. in du+la
ipostaz de astru si entitate apar(in&nd uni$ersului spiritual.
=Aperion este un eon 3un intermediar intre planul di$in si cel uman fascinat de o
pm&ntean4el nu este o fiin( perfect, deoarece perfect este doar @umnezeu5)
&ata de B$prat *ntruc%ipeaz natura dual a fiin(ei umane oscil&nd intre
nostalgia lumilor superioare si mira>ul fericirii pm&nte,ti- intre apolinic si
dionisiac) 7. este sim+olul geniului, fata este omul comun, dar capa+il s aspire
spre dep,irea condi(iei sale)
tema asociat este natura, moti$e' $isul,marea, codrul teiul,luna ,stelele.
B. te$a *eniului. 8oemul inf(iseaza pro+lematica omului de geniu in raport cu
iu+irea, cunoa,terea, timpul) condi(ia omului de geniu este ilustrat de moti$ul
7uceafarului) el este capa+il de sacrificiu pt *mplinirea idealului in iu+ire, o alt
.<
form de cunoastere) acestei teme ii sunt asociate si alte moti$e'K+urtorul,
*ngerul ,demonul, titanul,,"eptun, 7ucifer, fereastra, z+orul)
C. te$a ti$pului indi$idual4trecu o !i5,tema efemerit(ii fiin(ei umane, moti$ul
fortuna la+ilis) tema timpului uni$ersal in rela(ie cu eternitatea entit(ilor
uni$ersale)
0. te$a naterii si $orii uni#ersului'cosmogeneza si esc%atologia creia I se
asociaz moti$ele '%aosului, cerului rotitor, noptii, luminii)
;. te$a condiiei u$ane )moti$e asociate' fata de imprat, negrul castel, perec%ea
edenic.
-le$ente de co$pozitie si structura
8oemul se incadreaz in lirica o2iecti#- lirica $stilorC#ocilorCrolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale con,tiin(ei eminesciene)
par 4 planuri-terestru si cos$ic, 4 ta2louri)
?pecii lirice prezente in text' idila, medita(ia, pastelul, elegia.
'itlul
?ens denotati$- steaua cea mai strlucitoare 3planeta Venus)
?ens conotati$-alegoric-geniul superior omului comun, insetat de a+solut.
Relaii de opozitie si si$etrie se realizeaz intre cele dou planuri' terestru-cosmic in
cele 0 pr(i ale poemului 4planurile interfereaz in primul si ultimul ta+lou, apar separate
in celelalte dou5, ,intre geniu si omul comun,intre muritor si etern.
ntiteza este procedeul principal al poe$ului
.pozitia dintre *eniu si o$ul co$un' geniul din perspecti$a lui ?c%open%auer este
fiin(a superioar ce se sustrage mecanismelor oar+e ale $oin(ei de a fi si are alte
preocupri dec&t omul comun.-l este contemplati$, creator, iar lumea lui este una
ataractica.@rama lui in poem este dat de atrac(ia fericirii pm&ntesti in contradic(ie cu
destinul su superior, creator.?tarea de criz este dep,it prin asumarea condi(iei.
7a ni$el textual opozi(ia se concretizeaz in sintagmele' s"era mea-cmara ta; cercul
vostru strmt-lumea mea;
Ctlin intruc%ipeaz omulLadamicL perfect integrat in natura ,dar care aspir ,incon,tient
la spirit)el apare in B ipostaze-definit prin ignoran( si lipsa spiritului in ta+loul
B4 dragostea lui este doar una senzual5 si ca fiin( dual 4spirit si materie5in ta+loul 0.
lt antitez este intre lumea departelui-7.spre care omul tinde,se inal( si cea a
aproapelui-fata, Ctlin)lumea departelui este una a mor(ii, dar ,i a spiritului) pt a-,i
*mplini dragostea ideal pt 7, fata ar tre+ui sa moar in plan material, s treaca de la
existen(a fizic la cea metafizic)de aceea erosul se asociaz cu thanatosul,
'a2loul 1
Incipit-formula de +asm proiecteaz po$estea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic)
8ortretul fetei- una la prini, cum e "ecioara, luna;-surprinde unicitatea, frumuse(ea,
puritatea dat de aspira(ie
Moti$e-fata de imprat, castelul 3spa(iu terestru ce sugereaz efemeritatea um$ra
"alnicelor $oli;
@ragostea spre 7 se exprim prin pri$irea in sus, contempla(ia de la fereastra castelului,
spatiul de legatura intre cele B lumi, re$erie.
.D
@ragostea lui este asociat pri$irii in >os spre o lume necunoscut 7uceafrului, de,i o
stap&neste cu lumina) timpul ei a!i, mni, este limitat in relatie cu timpul lui privind de
sptmni,.
Oglinda este spa(iul lui de reflectare , #isul este modalitatea de comunicare.
In $isul fetei, 7 se intrupeaz-metamorfozeaz in *nger si demon la c%emarea ei cu
$aloare de desc&ntec.
In*erul se intrupeaz din mare, are atri+utele nemuririi si superiorit(ii' un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt giulgi,um$ra "etei strve!ii,oc/ii vii, isi dez$luie
originea' cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice. -l o c%eam pe fata in lumea
lui etern sim+olizata de ocean si *i propune o ipostaz superioar 'mireasa lui, dar fata il
refuz consider&ndu-l strain, incompati+il cu propria ei condi(ie.
De$onul se intrupeaz din %aos , are ca atri+ut lumina primordial, coroana,negrul
giulgi,marmoreele $rate,oc/iica dou patimi "r sa .Originea sa este soarele si
noaptea, iar c%emarea este in lumea stelelor)fata refuz iar, moti$&nd diferen(a
ontologic, si ii cere sc%im+area condi(iei de nemuritor, singurul mod de *mplinire a
iu+irii pe care ea *l in(elege fiind cel terestru.
7 accept a$&nd capacitate de sacrificiu si dorin(a de cunoastere, iu+irea.
'a2loul 4
pare doar spaiul terestru fr desc%idere spre astral-ung/erul , in concordan( cu
lumea omului comun.
Ctlin este un pa>, copil din "lori si de pripas , o fiin( uman fr aspira(ii inalte
viclean,indr!net, pnditor care i,i incearc norocul.
:ata *ns,i i,i pierde unicitatea, si $a de$eni perec%ea lui c%iar dac la inceput refuza
>ocul iu+irii senzuale si ii marturiseste pm&nteanului guraliv si de nimic aspira(ia
imposi+il de realizat pt 7.-a se define,te ca fiin( dual atras si de lumea ei si a lui C. si
de inalt, de 7 )dragostea terestr a lui C este un remediu pt c%emarea departelui.
'a2loul 5
8rima imagine este z2orul 7. spre @emiurg, creatorul lumii) 7.este martorul genezei
vedea ca-n !iua cea dinti, iar geneza este asemenea modelului +i+lic fiind asociat cu
lumina.
l doilea fragment-grupare de $ersuri descrie %aosul primordial,precrea(ia pt a introduce
apoi condi(ia geniului in raport cu @emiurgul, timpul, spatial, cunoa,terea.
@ialogul cu @emiurgul rele$'
-numele tainic al 7 cunoscut doar de creator' HMperion .In fata tatalui ceresc, 7. exprim
dorin(a de a renun(a la nemurire pt o or de iu$ire.
8rezen(a @emiurgului - doar ca $oce-aminte,te de 7O!O?) cu$intele Creatorului
sta+ilesc opozitia geniu- om comun, si rolul fiecruia.
ntiteza dintre muritori si eon se face sim(it la ni$el temporal, spatial, aspira(ional '
muritorii au soart sc%im+toare si, idealuri de,arte) ei se supun legii trecerii, de$enirii
uni$ersale)moti$e poetice din aceast parte sunt' $anitas $anitatum, fortuna la+ilis,
norocul)oamenii sunt limita(i si in ceea ce pri$e,te cunoa,terea deoarece nu sunt inzestra(i
cu g&ndirea si capacitatea geniului de cunoastere a+solut.
H. este o constant a uni$ersului (ar tu 67perion rmi18riunde ai apune, nu se supune
legii de$enirii continue , este etern si nu poate s3,i sc%im+e condi(ia, deoarece acest fapt
./
ar insemna distrugerea uni$ersului' H s-a nscut odat cu uni$ersul si este necesar
fiin(rii acestuia.
@emiurgul ii ofer ins alte modalit(i de implinire' titaniene' for(a cu$&ntului- creatiei,
for(a militar, puterea si il a$ertizeaz asupra condi(iei nestatornice a oamenilor) prin
contactul cu spiritul-@., HMperion se purific de pasiunea pt o muritoare si in(elege c
tre+uie s-,i asume condi(ia in totalitate.
'a2loul 4
7. re$ine la ipostaza ini(ial si contempl iu+irea pm&ntean .
?pa(iul iu+irii este cel din idile' cr&ngul de tei,noaptea, luna3 natura ocrotitoare a perec%ii
adamice) C. maturizat, trecut prin experien(a ini(iatic a dragostei $or+e,te asemenea 7
in prima parte a poemului) ceremonialul erotic cuprinde gestul im+r(i,rii,cu$intele de
dragoste )in +ra(ele lui C., fata *,i inal( pri$irea spre 7 pe care il roag s-I $eg%eze
dragostea terestr, con,tient de incompati+ilitatea lor' norocu-mi luminea! ) norocul are
semnifica(ia de soart specific omului cruia nu ii este dat s ating a+solutul, dar poate
s se implineasc in iu+ire.
;inalul poemului accentueaz diferen(a dintre geniu si omul comun.7 rede$ine creatorul
*nsigurat si etern, ceea ce implic renun(area la iluzia fericirii pm&ntesti, am+ele condi(ii
do$edindu-se tragice, deoarece at&t geniul c&t si omul comun rm&n egali cu ei in,i,i)
lumea geniului este cea rece a spiritului, el nea$&nd acces la miracolul iu+irii, in timp ce
omul comun aspir zadarnic s-,i dep,easc propria condi(ie limitat, spre un orizont ce
*i este inaccesi+il.
"i$2a) si e!presi#itate
"a ni#el &onetic se remarc muzicalitatea dat de asonan(e una- luna, !are- rsare
la ni#el $or&olo*ic dati$ul etic si dati$ul posesi$ contri+uie la realizarea tonului
intim,iar inter>ec(iile, $er+ele la imperati$ sunt mrci ale adresrii directe si oralit(ii
fragmentelor dialogate accentu&nd limitele uni$ersului omului comun' ia ,mri,dut9.de
asemenea se poate o+ser$a *m+inarea diferitelor registre stilistice'oral- popular-cult ) in
ta+loul al treilea @emiurgul are o exprimare gnomic, aforistic pt a su+linia antinomia
geniu- om comun si capacitatea de sacrificiu a fiin(ei superioare.
"a ni#el stilistic poemul este construit pe +aza alegorie, persona>ele a$&nd $aloare de
sim+ol si a antitezei.:igurile de stil nu sunt in exces, remarc&ndu-se metafora ,
compara(ia, epitetul, %iper+ola, in$ersiunea.
Din punc de #edere prozodic, textul este alctuit din =/ de de catrene cu ritm iam+ic,
rima incruci,at, msur de D-/ sila+e.
I+DI/R R.+/'I(: noapte,lun, mare, castel, $isI
"-D.RI
"0(-;@R0"-D-/I0 ;' D- >+P@R' .+0" (.+0/
=Aperion (tlina (tlin
-tern, Bnsetat de iu2ire, aspir spre a2solut, $ediocru,
Insin*urat, unic, teluric,
capa2il de sacri&iciu incapa2il s-i depeasc se spiritualizeaz
propria condiie de o$ co$un prin iu2ire
iu2ire nerealizat iu2ire realizat
.=
cuplu inco$pati2il cuplu co$pati2il6aparin aceleiai
cate*orii ontolo*ice7
D-/I0" >EI S0+@ SI/D0R@''-, .+0" (.+0/ >EI S0+@
'RFI "I+I'R-,
(.+-/'RI0

+oti#e ale liricii e$inesciene identi&icate de D,(linescu'
-geneza si apocalipsa
-lumile siderale
-du+lul, ne+unia,geniul
-omul $e,nic,iu+irea li+er
--dgar 8apu surprinde moti$e ce *ncadreaz opera eminescian in uni$ersalitate'
-erotomorfismul4natura este erotizat, seductoare,*ntruc%ipare a principiului cosmic
feminin5
-trirea departelui-fascina(ia infinitului cosmic
-cosmicizarea omului-geniul, ipostaza deplin aomului tinde s de$in cosmos
(onte!t 8oemul apare *n .//C in Almana/ul &ocietii -iterare Romnia Jun din
Viena, fiind apoi reprodus in Convor$iri literare.
Incadrare 9extul se *nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, moti$e, imaginar poetic, antiteza geniu- omul comun,
amestecul genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul auto%ton, dar si
filosofia lui Kant si ?c%open%auer) preocupat de tema geniului, -minescu d o prim
interpretare a poemului alegoric construit pe +aza +asmelor culese de germanul
R.Kunisc% '(ntr-un voia# in 4rile romne, germanul :.;:unisc/5povesteste legenda
-ucea"rului.Aceasta este povestea.(ar inelesul alegoric ce (-am dat este c, dac geniul
nu cunoate nici moarte si numele scap de noaptea uitrii, pe de alt parte aici pe
pmnt nici e capa$il de a "erici pe cineva, nici capa$il de a "i "ericit.3l n-are moarte,
dar n-are nici noroc.
'e$e si $oti#e literare in poem'
<. Iu+irea imposi+il- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiin(e din
lumiHplanuri existen(iale 4ontologice5diferite'pm&nteanHuranianJ7.in du+la
ipostaz de astru si entitate apar(in&nd uni$ersului spiritual)din perspecti$a
in$(turilor gnostice4gnosticismJo in$(tura, concep(ie,care consider c lumea
este imperfect ea fiind opera unui creator NruL)in om coexist at&t natura
luminoas de esen( di$in 3dumnezeiasc c&t ,i natura corupt a lumii
materiale5,HMperion este un eon 3un intermediar intre planul di$in si cel uman
fascinat de o pm&ntean4el nu este o fiin( perfect, deoarece perfect este doar
@umnezeu5) fata de *mprat *ntruc%ipeaz natura dual a fiin(ei umane oscil&nd
intre nostalgia lumilor superioare si mira>ul fericirii pm&nte,ti- intre apolinic si
dionisiac)7. este sim+olul geniului, fata este omul comun, dar capa+il s aspire
spre dep,irea condi(iei sale)tema asociat este natura, moti$e' $isul,marea, codrul
teiul,luna ,stelele.
B1
D. tema geniuluiJ tema central) poemul inf(iseaza pro+lematica omului de geniu in
raport cu iu+irea, cunoa,terea, timpul)condi(ia omului de geniu este ilustrat de
moti$ul 7uceafarului)el este capa+il de sacrificiu pt *mplinirea idealului in
iu+ireJo alt form de cunoastere)acestei teme ii sunt asociate si alte
moti$e'K+urtorul, ingerul ,demonul, titanul,,"eptun, 7ucifer, fereastra, z+orul)
/. tema timpului indi$idual4trecu o !i5,tema efemerit(ii fiin(ei umane, moti$ul
fortuna la+ilis)tema timpului uni$ersal in rela(ie cu eternitatea entit(ilor
uni$ersale)
=. tema na,terii si mor(ii uni$ersului'cosmogeneza si esc%atologia careia I se
asociaz moti$ele '%aosului,cerului rotitor, noptii, luminii)
.1. tema condi(iei umane )moti$e asociate' fata de imprat, negrul castel, perec%ea
edenic.
-le$ente de co$pozitie si structura
8oemul se incadreaz in lirica o+iecti$- lirica mstilorH$ocilorHrolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale con,tiin(ei eminesciene)
par B planuri-terestru si cosmic, 0 ta+louri)
?e im+in epicul, liricul si dramaticul-amestecul genurilor si speciilor)
-picul 3este dat de sc%ema +asmului pe care este construit poemul, dramaticul de
fragmentele dialogate)
?pecii lirice prezente in text'idila,medita(ia,pastelul ,elegia)
'itlul
?ens denotati$- steaua cea mai strlucitoare 3planeta Venus)
?ens conotati$-alegoric-geniul superior omului comun, insetat de a+solut.
Relaii de opozitie si si$etrie se realizeaz intre cele dou planuri' terestru-cosmic in
cele 0 pr(i ale poemului 4planurile interfereaz in primul si ultimul ta+lou, apar separate
in celelalte dou5, ,intre geniu si omul comun,intre muritor si etern.
ntiteza Gprocedeul principal al poe$ului
.pozitia dintre *eniu si o$ul co$un'geniul din perspecti$a lui ?c%open%auer este
fiin(a superioar ce se sustrage mecanismelor oar+e ale $oin(ei de a fi si are alte
preocupri dec&t omul comun-el este contemplati$, creator, iar lumea lui este una
ataractica)drama lui in poem este dat de atrac(ia fericirii pm&ntesti in contradic(ie cu
destinul su superior 3creator)starea de criz este dep,it prin asumarea condi(iei)la
ni$el textual opozi(ia se concretizeaz in sintagmele's"era mea-cmara ta;cercul vostru
strmt-lumea mea;
Ctlin intruc%ipeaz omulLadamicL perfect integrat in natura ,dar care aspir ,incon,tient
la spirit)el apare in B ipostaze-definit prin ignoran( si lipsa spiritului in ta+loul
B4 dragostea lui este doar una senzual5 si ca fiin( dual 4spirit si materie5in ta+loul 0.
lt antitez este intre lumea departelui-7.spre care omul tinde,se inal( si cea a
aproapelui-fata, Ctlin)lumea departelui este una a mor(ii, dar ,i a spiritului)pt a-,i
*mplini dragostea ideal pt 7, fata ar tre+ui sa moar in plan material-s treaca de la
existen(a fizic la cea metafizic)de aceea erosul se asociaz cu thanatosul,
'a2loul 1
B.
Incipit-formula de +asm proiecteaz po$estea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic)
8ortretul fetei- una la prini, cum e "ecioara, luna;-surprinde unicitatea, frumuse(ea,
puritatea dat de aspira(ie)moti$e-fata de imprat, castelul 3spa(iu terestru ce sugereaz
efemeritatea um$ra "alnicelor $oli;
spira(iaJdragostea spre 7 se exprim prin pri$irea in sus, contempla(ia de la fereastra
castelului4 fereastra este spatiul de legatura intre cele B lumi5, re$erie)
@ragostea lui Jpri$irea in >os spre o lume necunoscut 7uceafrului, de,i o stap&neste cu
lumina)timpul ei a!i, mni , este limitat in relatie cu timpul lui privind de sptmni;
Oglinda este spa(iul lui de reflectare , $isul este modalitatea de comunicare)
In $isul fetei, 7 se intrupeaz-metamorfozeaz in *nger si demon la c%emarea ei cu
$aloare de desc&ntec-Co$ori in #os ;pt ea 7 este $lnd- ne*nfrico,tor, de,i reprezint
alt lume, al noptii Domn)
Ingerul se intrupeaz din mare, are atri+utele nemuririi si superiorit(ii'un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt giulgi,um$ra "etei strve!ii,oc/ii vii,o constientizeaz pe
fat asupra diferentei dintre cele B lumi' a lui s"era mea si a ei ,isi dez$luie
originea'cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice)nasterea din ape este o ade$rat
genez si trimite la "eptun4toiagul cu trestii5, dar si la Venus)el o c%eam pe fata in lumea
lui etern sim+olizata de ocean si *i propune o ipostaz superioar'mireasa lui )fata refuz
consider&ndu-l strin, mort,si descriind senza(ii extreme-oc/iul tu m-ang/ea.
@emonul se intrupeaz din %aos , are ca atri+ut lumina primordial, coroana,negrul
giulgi,marmoreele $rate,oc/iica dou patimi "r sa .Originea sa este soarele si
noaptea, iar c%emarea este in lumea stelelor)fata refuz iar, moti$nd diferen(a
ontologic,senza(ia de cldur excesi$ si ii cere sc%im+area condi(iei de
nemuritor,singurul mod de *mplinire a iu+irii pe care ea *l in(elege fiind cel terestru)7
accept a$&nd capacitate de sacrificiu si dorin(a de cunoastere, implinire a
iu+irii,necunoscut p&n acum de el, c%iar daca acest fapt ar insemna un pcat in ordinea
uni$ersal a lumii si trecerea de la nemurire la o or de iu$ire.
'a2loul 4
pare doar spa(iul terestru fr desc%idere spre astral-ung/erul , in concordan( cu lumea
omului comun.
Ctlin este un pa>, copil din "lori si de pripas , o fiin( uman fr aspira(ii inalte
viclean,indr!net, pnditor care i,i incearc norocul.
:ata *ns,i i,i pierde unicitatea, si $a de$eni perec%ea lui c%iar dac la inceput refuza
>ocul iu+irii senzuale si ii marturiseste pm&nteanului guraliv si de nimic aspira(ia
imposi+il de realizat pt 7..8t ea nocturnul se asociaz singurat(ii 7 ,i re$eriei , iu+irii
fr speran( , deoarece este con,tient de deose+irea geniu- fiin( comun, lumea
familiar a aproapelui4ca in :loare al+astra5 si cea a departelui .-a se define,te astfel ca
fiin( dual atras si de lumea ei si a lui C. si de inalt, de 7)dragostea terestr a lui C este
un remediu pt c%emarea departelui)
'a2loul 5
8rima imagine este z+orul 7. spre @emiurg, creatorul lumii) timpul cosmic este altul
dec&t cel uman'Lmii de ani% 4ot attea clipeL) 7.este martorul genezei <vedea ca-n !iua
cea dintiL ,iar geneza este dupa modelul +i+lic fiind asociat cu lumina.
BB
l doilea fragment-grupare de $ersuri descrie %aosul primordial prin cu$inte antitetice ca
si in ?crisoarea I'se remarc aspa(ialitatea si atemporalitatea =>)u e nimic si totusi eL,
<0remea ?ncearca in !adar din goluri a se naste>,definite plastic prin cu$inte antitetice
si o personificare f sugesti$.
Comparatia prin se descrie starea de increat 3 un adnc asemene1*itrii celei oar$eL
accentueaz ideea de %aos primordial, precreatie.
@ialogul cu @emiurgul rele$'
-numele tainic al 7 cunoscut doar de creator-HMperion 4pro$ine din mitologia greac si
are la +az cu$intele HMper eon-Ncel care merge pe deasupraL)eonul este o putere etern ,
emanat de fiin(a suprem, prin intermediul creia se exercit ac(iunea acesteia asupra
lumii.
In fata tatalui ceresc, 7. exprim dorin(a de a renun(a la nemurire pt N o or de iu$ireL)
cauza inten(iei sale este iu+irea pt fata < din rude mari imprteti N si o+oseala de a
sustine uni$ersul prin propria g&ndire' N mi-e sete de repaosL)
8rezen(a @emiurgului - doar ca $oce-aminte,te de 7O!O?)cu$intele Creatorului
sta+ilesc opozitia geniu- om comun, si rolul fiecruia.
ntiteza dintre muritori si eon se face sim(it la ni$el temporal, spa(ial aspira(ional
muritorii au soart sc%im+toare si, idealuri de,arte) ei se supun legii trecerii, de$enirii
uni$ersale)moti$e poetice din aceast parte sunt' $anitas $anitatum, fortuna la+ilis,
norocul)oamenii sunt limita(i si in ceea ce pri$e,te cunoa,terea deoarece nu sunt inzestra(i
cu g&ndirea si capacitatea geniului de cunoastere a+solut.
H. este o constant a uni$ersuluiL(ar tu 67perion rmi18riunde ai apuneL,nu se supune
legii de$enirii continue , este etern si nu poate s3,i sc%im+e condi(ia, deoarece acest fapt
ar insemna distrugerea uni$ersului' H s-a nscut odat cu uni$ersul si este necesar
fiintrii acestuia.
@emiurgul ii ofer ins alte modalit(i de implinire- titaniene' for(a cu$&ntului-
creatiei,for(a militar, puterea si il a$ertizeaz asupra condi(iei nestatornice a
oamenilor)prin contactul cu spiritul-@., HMperion se purific de pasiunea pt o muritoare si
in(elege c tre+uie s-,i asume condi(ia in totalitate.
'a2loul 4
7. re$ine la ipostaza ini(ial si contempl iu+irea pm&ntean .
?pa(iul iu+irii este cel din idile' cr&ngul de tei,noaptea , luna 3decorul specific naturii
ocrotitoare a perec%ii adamice) florile ce cad rnduri-rnduri sunt o sugestie a
efemerit(ii si mor(ii iar C. maturizat, trecut prin experien(a ini(iatic a dragostei
$or+e,te asemenea 7 in prima parte a poemului) ceremonialul erotic cuprinde gestul
im+r(i,rii,cu$intele de dragoste )in +ra(ele lui C.,fata *,i inal( pri$irea spre7 pe care il
roag s-I $eg%eze dragostea terestr, con,tient de incompati+ilitatea lor norocu-mi
luminea! ) norocul are semnifica(ia de soart specific omului cruia nu ii este dat s
ating a+solutul dar poate s se implineasc in iu+ire.
;inalul poemului accentueaz diferena de destin dintre geniu si omul comun.7 rede$ine
creatorul *nsigurat si etern, ceea ce implic renun(area la iluzia fericirii pm&ntesti,
am+ele condi(ii do$edindu-se tragice deoarece at&t geniul c&t si omul comun rm&n egali
cu ei in,i,i)lumea geniului este cea rece a spiritului, el nea$&nd acces la miracolul iu+irii,
in timp ce omul comun aspir zadarnic s-,i dep,easc propria condi(ie limitat, spre un
orizont ce *i este inaccesi+il.
BC
"i$2a) si e!presi#itate
7a ni$el fonetic se remarc muzicalitatea dat de asonan(e una- luna, !are- rsare,la ni$el
morfologic dati$ul etic si dati$ul posesi$ contri+uie la realizarea tonului intim,iar
inter>ec(iile, $er+ele la imperati$ sunt mrci ale adresrii directe si oralit(ii fragmentelor
dialogate accentu&nd limitele uni$ersului omului comun' ia,mri,dut9.de asemenea se
poate o+ser$a *m+inarea diferitelor registre stilistice'oral- popular-cult ) in ta+loul al
treilea @emiurgul are o exprimare gnomic, aforistic pt a su+linia antinomia geniu- om
comun si capacitatea de sacrificiu a fiin(ei superioare.
7a ni$el stilistic poemul este construit pe +aza alegorie, persona>ele a$&nd $aloare de
sim+ol si a antitezei.:igurile de stil nu sunt in exces, remarc&ndu-se metafora ,
compara(ia, epitetul, %iper+ola, in$ersiunea.
@in punc de $edere prozodic, textul este alctuit din =/ de de catrene cu ritm iam+ic,
rima incruci,at, msur de D-/ sila+e.
.pinia 8oemul eminescian ofer cititorului contemporan perspecti$a romantic asupra
iu+irii, cunoa,terii si rostului omului in lume. In alt ordine de idei, el transmite un mesa>
optimist , acela c omul poate s aspire spre dep,irea limitelor sale, indiferent care sunt
acestea si s dea sens existen(ei sale efemere.
P.%-S'- "0I =RP-"<, I (R-/D
S(=I'
(onte!t
ovestea lui 6arap-Al$ a fost pu+licat in Convor$iri literare in ./DD.
Specia: textul este un +asm cultH
2as$ul cult este o specie genului epic cu persona>e purttoare ale unor $alori
sim+olice,*n care realul se im+in cu fa+ulosul-miraculosul si *n care se inf(i,eaz
parcurgerea unui drum al maturizrii de ctre eroul principal4textul are caracter de
+ildungsroman5.Conflictul dintre +ine si ru se solu(ioneaz *ntotdeauna in fa$oarea
+inelui, iar persona>ele se *mpart in categorii specifice' protagonist, antagonist,
a>utoare4ad>u$anti5, donatori)reperele temporale sunt $agi, apar cifre si o+iecte magice.
%iziunea despre lu$e este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spa(iu carna$alesc, o lume pe dos, parodie a realit(ii.
'e$a si $oti#e narati#e ' lupta +inelui cu rul inc%eiat cu trimful +inelui si procesul
maturizrii. Moti$e'impratul fr urma,i la tron, superioritatea mezinului, cltoria,
supunerea prin $icle,ug, muncile, demascarea impostorului, pedeapsa, cstoria.
Instanele narati#e: autor-I.Creang, narator4omniscient5, persona>e, cititor.Con$en(ia
impus de +asm are in $edere acceptarea de ctre cititor a regulilor lumii fa+uloase.
Perspecti#a narati#a: a naratorului omniscient,, dar nu ,i o+iecti$, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul inter$ine fie adres&ndu-se direct cititorului, fie coment&nd ac(iunea.
Relatarea se face la pers. a C a ,cronologic , iar se$en(ele narati$e sunt redate prin
inln(uire.
(on&lictul Gexterior dintre +ine si ru, persona>ele au caracter sim+olic.
(o$pozitie
Structura respect modelul folcloric 'situa(ia de ec%ili+ru, elementul pertur+ator
cltoria- ac(iunea reparatorie a protagonistului ,resta+ilirea ec%ili+rului si rsplata.
B0
+o$entele su2iectului'-xpozitiunea .Craiul are C feciori ,iar Verde imprat, fratele su
la cealalt parte a lumii are doar C fete.
Intriga'Impratul ii cere Craiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron.
@esf,urarea actiunii 4ac(iunea recuperatorie a protagonistului5
cuprinde pregtirea pt drum,cltoria ini(iatic si pro+ele impuse de ?p&n.
8unctul culminant este moartea si in$ierea protagonistului.
@eznodm&ntul'pedepsirea impostorului si rsplata eroului..
Incipit, &inal,
Incipit G Incipitul si &inalul sunt realizate dup modelulHtiparul folcloric si au acela,i
rol' de a introduce si apoi de a extrage cititorul din uni$ersul fic(ional fa+ulos. :ormula
specific este ino$at de autor'Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei
"eciori pun&nd po$estea pe seama altcui$a 4cic5) in incipit este prezentat spa(iul,
%iper+olizat si timpul $ag pe vremea aceea ,dar concretizat prin prezen(a pericolelor ce
anticipeaz drumul ini(iatic al protagonistului.?unt prezentate f.succinct persona>ele'
Craiul si fiii si, situa(ia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii mo,tenesc calit(ile si se
do$edesc a fi la,i. ?e poate spune c plecarea mezinului are la +az mai mult dorin(a de a
*nltura suprarea tatlui pro$ocat de e,ecul fra(ilor mai mari dec&t inten(ia de a de$eni
imprat.9e%nica detaliilor si amnuntele psi%ologice sunt de factur realist.
;inal 3 Rsplata eroului' nunta si *mpr(ia ce reprezint inc%eierea procesului
maturizrii) H- moare si *n$ie-trec&nd de la o ipostaz la alta 4sluga- *mprat,
adolescent- matur5 , prime,te palo,ul si +inecu$&ntarea pt cstorie cu aleasa inimii,dup
ce ?p&nul este aruncat de cal din inaltul cerului.@eznodm&ntul este urmat de formula
final, ino$at de Creanga )astfel naratorul face direct trecerea de la uni$ersul fic(ional la
cel real *ntr-un registru plin de umor implic&nd cititorul
Stil si li$2a) 3textul se caracterizeaza prin oralitate si u$or)
oralitatea este asigurat de 'propozi(ii interogati$e si exclamati$e , expresii populare,
pro$er+e si zictori introduse prin vor$a ceea , regionalisme,fraze ritmate si rimate,
dati$ul etic mi i-l in"ac , adresarea directa cititorului.
0$orul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si apelati$ele caricaturale
mangosii, apul cel ro, diminuti$ele cu $aloare augmentati$ $u!isoare,
$uturic."ara(iunea se caracterizeaz prin rapiditate, aglomerare $er+al,
indi$idualizarea ac(iunilor si a persona>elor, frec$en(a dialogului.
Persona)ele
=- este persona>ul principal eponim al +asmului, rotund, construit realist.
Prota*onistul este atipic , nu are puteri supranaturale) sim+olizeaz +inele si t&nrul
surprins in procesul maturizrii.?tatutul ini(ial este cel de neini(iat, de t&nr nai$ ,dar +un
la suflet, ce nu are *nc experien(a $ie(ii.
(alitile u$ane e!e$plare nu sunt actualizate de la *nceput ,ele fiind descoperite pe
parcursul pro+elor ce pregtesc eroul pt destinul excep(ional' +mprat ,care n-a mai stat
altul pe "aa pmntului ,aa de iu$it, de slvit si de puternic .:iul Craiului confund
aparen(a cu esen(a, nu cunoa,te oamenii si de$ine o prad sigur pt ?p&n, nu are
incredere in fortele sale ,este impulsi$ si sensi+il, *ndurerat de $or+ele usturtoare ale
printelui, in cazul e,ecului fra(ilor mai mari.-ste ins mrinimos, milosti$, generos si un
+un prieten,asculttor si recunoscator a>utoarelor sale.Credul si imatur ,eroul tre+uie sa
parcurg tot procesul initierii in care s tra$erseze experien(a umilin(ei si cele trei
B;
etape'suferin(a, moartea , rena,terea pt a de$eni conductorul a,teptat de supu,i, asa cum
ii prezice ?f @uminica
+odalitati de caracterizare 3directa de ctre narator "iul craiului, $o$oc in "elul su la
tre$i de aieste; de ctre alte persona>e'Impratul Verde'ia s am eu o sluga aa de
vrednic si credincioas ca 6-A, a pune-o la mas cu mine c mult preuiete omul
acesta.
Indirect prin nume-H- este un oximoron care surprinde dualitatea persona>ului
'condi(ia de ro+ al ?p&nului ,sau neofit si esen(a superioar ,no+le(ea si frumuse(ea
sufleteasc.Indirect prin fapte ' pl&nsul in grdin, pregtirea armelor, gsirea calului
nzdr$an, trecerea incercrilor rele$ sensi+ilitatea, onestitatea, fidelitatea, cura>ul,
ra+darea, ca$alerismul.Rela(ia cu alte persona>e' cu ?f @uminica e$iden(iaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposi+ilitatea de a discerne *ntre aparen( si esen(4in
prima int&lnire5)rela(ia cu calul nzdr$an' ne$oia de confesor, *ncrederea , lipsa stimei de
sine in ceea ce pri$este muncile incredin(ate de ?p&n,impulsi$itatea4gestul de a-I da cu
fr&ul peste cap5)rela(ia cu cei cinci mon,tri 'prietenia , generozitatea, +untatea.7egtura
tat- fiu apare in prima parte a textului ,i surprinde preluarea de ctre mezin a $irtu(ilor
printe,ti sim+olizate de cal-in(elepciunea,%aine- frumuse(ea,arme- $irilitatea. Rela(ia cu
?p&nul apare pe tot parcursul operei si e$iden(iaz procesul maturizrii.
Scene i$portante:
1,cea de la &1nt1n 3are semnifica(ia co+or&rii in Infern , a mor(ii si in$ierii
sim+olice-prin(ul i,i sc%im+ identitatea si capt nume) scena pune in e$iden(
nai$itatea, credulitatea, necunoa,terea psi%ologiei umane, lipsa de experien() mezinul
plte,te neascultarea indemnului patern,este luat ro+, >ur pe ascuti,ul sa+iei c il $a slu>i
pe ?p&n p&n $a muri si $a in$ia si i,i (ine cu$&ntul in toate impre>urrile-si c&nd este
tentat de impra(ii ce i,i doresc pielea cer+ului si c&nd se indrgoste,te de fiica
Impratului Ro,.
4,'ierea capului 3sim+olizeaz sf&r,itul procesului maturizrii , o nou metamorfoz
' trecerea la statutul de ini(iat sinonim cu cel de *mprat.?p&nul il decapiteaz crez&nd c
a clcat >urm&ntul) fata il in$ie pe erou din iu+ire, apel&nd la o+iectele magice pregtite
anterior' smicelele de mr, apa $ie si apa moart)?p&nul i,i primeste pedeapsa,deoarece
nu mai este ne$oie de el in procesul de formare, iar H- este rspltit ca orice persona> de
+asm.
Rolul cltoriei' aceasta este nu numai un drum exterior ,ci si unul interior spre sine pt
autocunoa,tere si dez$oltare) in acest sens for(ele +inelui si rului reprezint calit(ile si
defectele ce se infrunt , +asmul a$&nd de o+icei un caracter moralizator.Cltoria are rol
definitoriu in pregtirea t&nrului pt responsa+ilita(ile statutului de cap al familiei si de
conductor.H- contrazice tiparul +asmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin
e$olu(ie in plan psi%ologic , prin complexitatea caracterului, im+in&ndu-se calit(i si
defecte, trie si sl+iciune, milostenie si nai$itate.
Relaia =- Sp1n
Sp1nul este antagonistul , nici el un persona> tipic de +asm, deoarece c%iar prin nume
semnific un defect uman, o fiin( ie,it din normalitate si ca atare , *nsemnat4ca si
Impratul Ro,, prul ro,u fiind un semn distincti$5.
-l semnific rul C/ima rului pe malul prului ,dar si pedagogul, initia(orul
protagonistului prin pro+ele la care il supune, rul necesar maturizrii a,a cum +ine ,tie
calul nzdr$an ce nu inter$ine in rela(ia stp&n-slug tocmai pt c este con,tient de rolul
B<
antagonistului si unii ca acetia sunt tre$uitori pe lume cteodat, pt ca "ac pe oameni s
prind la minte. ?p&nul il int&lne,te pe fiul de Crai in pdurea la+irint si il ademene,te de
C ori- aplic&nd te%nica persuasiunii) cele trei inf(i,ri sunt metamorfoze menite a-l face
pe cri,or sa incalce sfatul patern.
8ersona>ul este caracterizat inainte de a-,i face apari(ia de ctre Crai prin indica(ia de a se
feri de omul ro, iar mai ales de cel spn,c sunt "oarte ugu$ei @iscursul prin care
$rea s-l atrag pe mezin si comportamentul e$iden(iaz $iclenia, disimularea, arta
persuasiunii.
7a f&nt&n, ?p&nul profit de nai$itatea fiului de crai si il supune prin $icle,ug
comport&ndu-se amenin(tor si autoritar atunci c&nd sc%im+ rolurile si *i ia
identitatea.Eurm&ntul cuprinde si anticiparea eli+errii prin amintirea detaliului c H- il
$a slu>i pn cnd va muri si iar va +nvia.
?p&nul este soi ru, comportamentul demonstr&nd ludro,enia, orgoliul, cruzimea,
dorin(a de putere, dispre(ul fa( de cei sla+i si c%iar fa( de imprat .-l il supune pe H-
celor C incercri pt a-l pierde si il pedepse,te atunci c&nd crede c sluga nu si -a (inut
cu$&ntul. @ecapitarea reprezint eli+erarea de >urm&nt, in momentul urmtor ?p&nul
inc%eindu-,* rolul si menirea, deci put&nd disprea.
(elelalte persona)e intruc%ipeaz tipologii umane 3dominate de o trstur de
caracter'Impratul Ro, este $iclean, ?f @uminica este inteleapt, mon,trii sunt grote,ti
,dar prieteno,i, sim+oliz&nd diferen(a dintre aparen( si esen(, dar si exacer+ri ale unor
ne$oi umane' foamea, setea , frigul .
(.+-/'RI0
(onte!t
ovestea lui 6arap-Al$ a fost pu+licat in Convor$iri literare in ./DD.
Specia: textul este un +asm cult)+asmul cult este o specie genului epic cu persona>e
purttoare ale unor $alori sim+olice,*n care realul se im+in cu fa+ulosul-
miraculosul4miraculosul J supranaturalul acceptat de la *nceput de receptorul +asmului5
si *n care se inf(i,eaz parcurgerea unui drum al maturizrii de ctre eroul
principal4textul are caracter de +ildungsroman5.Conflictul dintre +ine si ru se
solu(ioneaz *ntotdeauna in fa$oarea +inelui, iar persona>ele se *mpart in categorii
specifice'protagonist , antagonist, a>utoare4ad>u$anti5, donatori)reperele temporale sunt
$agi , apar cifre si o+iecte magice.#asmul ca specie este dominat de stereotipii'actiuni-
sec$en(e narati$e specifice, categorii de persona>e, cifre si o+iecte magice.
%iziunea despre lu$e este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spa(iu carna$alesc prin prezen(a comicului, o lume pe dos, parodie a realit(ii.
'e$a si $oti#e narati#e ' lupta +inelui cu rul inc%eiat cu trimful +inelui si procesul
maturizrii. Moti$e'impratul fr urma,i la tron, superioritatea mezinului,cltoria,
supunerea prin $icle,ug, muncile,demascarea impostorului,pedeapsa, cstoria.
Instanele narati#e:autor-I.Creang, narator4omniscient5, persona>e, cititor.Con$en(ia
impus de +asm are in $edere acceptarea de ctre cititor a regulilor lumii fa+uloase.
Perspecti#a narati#a: a naratorului omniscient,, dar nu ,i o+iecti$, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul inter$ine fie adres&ndu-se direct cititorului, eu sunt dator s spun
povestea si v rog s ascultai fie coment&nd ac(iunea, atitudinea persona>elor "iul
craiului, $o$oc in "elul su la tre$i de aieste )relatarea se face la pers. a C a ,cronologic ,
iar se$en(ele narati$e sunt redate prin inln(uire.
BD
(on&lictul Gexterior dintre +ine si ru-persona>ele au caracter sim+olic.
(o$pozitie
?tructura respect modelul folcloric 'situa(ia de ec%ili+ru, elementul pertur+ator cltoria-
ac(iunea reparatorie a protagonistului ,resta+ilirea ec%ili+rului si rsplata.
Momentele su+iectului'-xpozitiunea .Craiul are C feciori ,iar Verde imprat, fratele su la
cealalt parte a lumii are doar C fete.
Intriga'Impratul ii cere Craiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron.
@esf,urarea actiunii 4ac(iunea recuperatorie a protagonistului5.Cutarea eroului si
superioritatea mezinului este e$iden(iat de pro+a cura>ului impus de Crai fiilor si 'ii
ataca su+ un pod im+rcat *ntr-o piele de urs.Mezinul este a>utat de ?f @uminic in
pregtirea pt cltorie) aceasta ii aduce la cuno,tin( $iitorul de excep(ie4 predestinarea5 si
*l sftuie,te sa utilizeze armele4sim+olul $irilit(ii5,%ainele4sim+olul frumuse(ii5,
calul4sim+olul *n(elepciunii5 tatalui din tinerete pt a reface destinul eroic al acestuia.Calul
cu puteri miraculoase de$ine mistagog , fiind alturi de ?f @uminica inclus in categoria
ad>u$antilor.7a pod tatl *i d +inecu$&ntarea si sfatul de a nu se inso(i cu omul sp&n si cu
omul ro,4interdic(ia5.In pdurea la+irint fiul de crai se *nt&lneste cu ?p&nul de C ori ,
ultima dat lu&ndu-l ca slug pt a ie,i din spa(iul la+irintic4inclcarea interdic(iei5.7a
f&nt&n ?p&nul4impostorul5 ii fur identitatea4*n,eltoria5 si *l transform in ro+,calitate
pe care o men(ine pe tot parcursul ini(ierii, d&ndu-i si numele' Harap-l+.7a Impratul
Verde eroul este supus unor pro+e' aducerea salatelor din !rdina ursului, aducerea pieii
cu pietre pre(ioase a cer+ului si a fetei "arma!oane a Impratului Ro,. In primele B
incercri, H.- .este a>utat de ?f @uminic, iar in ultima de donatori' criasa al+inelor,
regina furnicilor si de monstri'!eril, :lm&nzil, ?etil, Oc%il, 8sri-7(i-
7ungil.Impratul Ro, il supune la munci4pro+ele pe(itului'casa inro,it, separarea
macului de nisip, osp(ul,pzirea fetei nzdr$ane,g%icitul5 pe care t&nrul le trece cu
succes a>utat de noii prieteni , iar fata ii impune ultima pro+ ce const in aducerea
o+iectelor magice'ap $ie, ap moart, smicele de mr.@up c&,tigarea ei fata *l inso(e,te
si pe drumul spre Impratul Verde H- se indrgoste,te de ea, dar rm&ne fidel ?p&nului
si >urm&ntului fcut la f&nt&n.
8unctul culminant este moartea si in$ierea protagonistului'fata
dez$luie ade$rul4demascarea impostorului5. ?p&nul , crez&nd c a fost trdat *l
decapiteaz pe H-, care este readus la $ia( de fata Impratului Ro, cu a>utorul
o+iectelor magice.
@eznodm&ntul' ?p&nul este pedepsit de calul nzdr$an pt c ,i-a
inc%eiat menirea si rolul in procesul maturizrii, eroul i,i primeste rsplata'fata si
impr(ia, conflictul dintre +ine si ru *nc%eindu-se cu $ictoria +inelui.
Incipit, &inal,
Incipit G Incipitul si &inalul sunt realizate dup modelul folcloric si au acela,i rol' de a
introduce si apoi de a extrage cititorul din uni$ersul fic(ional fa+ulos. :ormula specific
este ino$at de autor'Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei "eciori pun&nd
po$estea pe seama altcui$a 4cic5 )in incipit este prezentat spa(iul-o margine si alta a
pm&ntului 3un loc terestru concret, dar %iper+olizat si timpul $ag pe vremea aceea ,dar
concretizat prin prezen(a pericolelor ce anticipeaz drumul ini(iatic al protagonistului si
calitatea de +ildungsroman a textului.?unt prezentate f succinct persona>ele'Craiul si fiii
si, situa(ia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii mo,tenesc calit(ile si se do$edesc a
B/
fi la,i. ?e poate spune c plecarea mezinului are la +az mai mult dorin(a de a *nltura
suprarea tatlui pro$ocat de e,ecul fra(ilor mai mari dec&t inten(ia de a de$eni
imprat,idee ce accentueaz nai$itatea, imaturitatea sa in prima parte a ac(iunii.9e%nica
detaliilor si amnuntele psi%ologice sunt de factur realist.
;inal 3 Rsplata eroului 3nunta si *mpr(ia ce reprezint inc%eierea procesului
maturizrii)H- moare si *n$ie-trec&nd de la o ipostaz la alta4 neofit- initiat, sluga-
*mprat, adolescent- matur5 , prime,te palo,ul si +inecu$&ntarea pt cstorie cu aleasa
inimii,dup ce ?p&nul este aruncat de cal din inaltul cerului.@eznodm&ntul este urmat de
formula final, ino$at de Creanga )astfel naratorul face direct trecerea de la uni$ersul
fic(ional la cel real *ntr-un registru plin de umor implic&nd prin persoana . plural cititorul
&i a inut veselia ani +ntregi, si acum mai ine +nc. Cine se duce acolo $e si mnnc.(ar
pe la noi ,cine are $ani $ea si mnnc, iar cine nu,se uit si ra$d.
Stil si li$2a) 3textul se caracterizeaza prin oralitate si u$or )oralitatea este asigurat de
'propozi(ii interogati$e si exclamati$e , expresii populare, pro$er+e si zictori introduse
prin vor$a ceea , regionalisme,fraze ritmate si rimate, dati$ul etic mi i-l in"ac ,
adresarea directa cititorului.2morul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si
apelati$ele caricaturale mangosii, apul cel ro , diminuti$ele cu $aloare augmentati$
$u!isoare , $uturic."ara(iunea se caracterizeaz prin rapiditate, aglomerare
$er+al,indi$idualizarea ac(iunilor si a persona>elor,frec$en(a dialogului.
Persona)ele
H- este persona>ul principal eponim al +asmului, rotund, construit realist.
Prota*onistul este atipic , nu are puteri supranaturale) sim+olizeaz +inele si t&nrul
surprins in procesul maturizrii.?tatutul ini(ial este cel de neini(iat, de t&nr nai$ ,dar +un
la suflet, ce nu are *nc experien(a $ie(ii.Calit(ile umane exemplare nu sunt actualizate
de la *nceput ,ele fiind descoperite pe parcursul pro+elor ce pregtesc eroul pt destinul
excep(ional' +mprat ,care n-a mai stat altul pe "aa pmntului ,aa de iu$it, de slvit si
de puternic .:iul Craiului confund aparen(a cu esen(a, nu cunoa,te oamenii si de$ine o
prad sigur pt ?p&n, nu are incredre in fortele sale ,este impulsi$ si sensi+il, *ndurerat de
$or+ele usturtoare ale parintelui, in cazul e,ecului fra(ilor mai mari.-ste ins mrinimos,
milosti$, generos si un +un prieten,asculttor si recunoscator a>utoarelor sale.Credul si
imatur ,eroul tre+uie sa parcurg tot procesul initierii in care s tra$erseze experien(a
umilin(ei si cele trei etape'suferin(a, moartea , rena,terea pt a de$eni conductorul
a,teptat de supu,i, asa cum ii prezice ?f @uminica Cand vei a#unge si tu odat mare si
tare, ii cuta s #udeci lucrurile de-a "ir-a ?pr si vei crede celor asuprii si nec#iti, pt
c tii acum ce e neca!ul.
+odalitati de caracterizare 3directa de ctre narator "iul craiului, $o$oc in "elul su la
tre$i de aieste; de ctre alte persona>e'Impratul Verde'ia s am eu o sluga aa de
vrednic si credincioas ca 6-A, a pune-o la mas cu mine c mult preuiete omul
acesta.
Indirect prin nume-H- este un oximoron care surprinde dualitatea persona>ului
'condi(ia de ro+ al ?p&nului ,sau neofit si esen(a superioar ,no+le(ea si frumuse(ea
sufleteasc.Indirect prin fapte ' pl&nsul in grdin, pregtirea armelor, gsirea calului
nzdr$an, trecerea incercrilor rele$ sensi+ilitatea, onestitatea, fidelitatea, cura>ul,
ra+darea, ca$alerismul.Rela(ia cu alte persona>e' cu ?f @uminica e$iden(iaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposi+ilitatea de a discerne *ntre aparen( si esen(4in
prima int&lnire5)rela(ia cu calul nzdr$an' ne$oia de confesor, *ncrederea , lipsa stimei de
B=
sine in ceea ce pri$este muncile incredin(ate de ?p&n,impulsi$itatea4gestul de a-I da cu
fr&ul peste cap5)rela(ia cu cei cinci mon,tri 'prietenia , generozitatea, +untatea.7egtura
tat- fiu apare in prima parte a textului ,i surprinde preluarea de ctre mezin a $irtu(ilor
printe,ti sim+olizate de cal-in(elepciunea,%aine- frumuse(ea,arme- $irilitatea. Rela(ia cu
?p&nul apare pe tot parcursul operei si e$iden(iaz procesul maturizrii.
Scene i$portante cea de la f&nt&n 3are semnifica(ia co+or&rii in Infern , a mor(ii si
in$ierii sim+olice-prin(ul i,i sc%im+ identitatea si capt nume) scena pune in e$iden(
nai$itatea, credulitatea , necunoa,terea psi%ologiei umane, lipsa de experien() mezinul
plte,te neascultarea indemnului patern,este luat ro+, >ur pe ascuti,ul sa+iei c il $a slu>i
pe ?p&n p&n $a muri si $a in$ia si i,i (ine cu$&ntul in toate impre>urrile-si c&nd este
tentat de impra(ii ce i,i doresc pielea cer+ului si c&nd se indrgoste,te de fiica
Impratului Ro,.:&nt&na sim+olizeaz drumul spre Infern ,iar >urm&ntul ca$aleresc un
ade$rat ritual ini(iatic.
9ierea capului 3sim+olizeaz sf&r,itul procesului maturizrii , o nou metamorfoz '
trecerea la statutul de ini(iat sinonim cu cel de *mprat.?p&nul il decapiteaz crez&nd c a
clcat >urm&ntul, deoarece fata nzdr$an resta+ile,te ade$rul si dez$luie faptul c
acesta este un impostor)fata il in$ie pe erou din iu+ire, apel&nd la o+iectele magice
pregtite anterior-sim+oluri ale $ie(ii si tinere(ii-smicelele de mr, apa $ie)?p&nul i,i
primeste pedeapsa,deoarece nu mai este ne$oie de el in procesul de formare, iar H- este
rspltit ca orice persona> de +asm.
?tatutul ini(ial de fiu de crai este sc%im+at pe parcursul cltoriei)aceasta este nu numai
una exterioar ,ci si una interioar spre sine pt autocunoa,tere si dez$oltare) in acest sens
for(ele +inelui si rului reprezint calit(ile si defectele ce se infrunt , +asmul a$&nd de
o+icei un caracter moralizator.Cltoria are rol definitoriu in pregtirea t&nrului pt
responsa+ilita(ile statutului de cap al familiei si de conductor.H- contrazice tiparul
+asmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin e$olu(ie in plan psi%ologic , prin
complexitatea caracterului, im+in&ndu-se calit(i si defecte, trie si sl+iciune, milostenie
si nai$itate.
Relaia =- Sp1n
?p&nul este antagonistul , nici el un persona> tipic de +asm, deoarece c%iar prin nume
semnific un defect uman, o fiin( ie,it din normalitate si ca atare , *nsemnat4ca si
Impratul Ro,, prul ro,u fiind un semn distincti$5.-l semnific rul C/ima rului pe
malul prului ,dar si pedagogul , initia(orul protagonistului prin pro+ele la care il
supune, rul necesar maturizrii a,a cum +ine ,tie calul nzdr$an ce nu inter$ine in
rela(ia stp&n-slug tocmai pt c este con,tient de rolul antagonistului si unii ca acetia
sunt tre$uitori pe lume cteodat, pt ca "ac pe oameni s prind la minte. ?p&nul il
int&lne,te pe fiul de Crai in pdurea la+irint si il ademene,te de C ori- aplic&nd te%nica
persuasiunii) cele trei inf(i,ri sunt metamorfoze menite a-l face pe cri,or sa incalce
sfatul patern) apari(iile ?p&nului sunt gradate ca si modul de a+ordare' prietenos, umil,
amenin(tor)el il face pe t&nrul neini(iat sa cread ca este p&ndit de pericole imense pe
care nu le poate +irui fr a>utorul su) persona>ul este caracterizat inainte de a-,i face
apari(ia de ctre Crai prin indica(ia de a se feri de omul ro, iar mai ales de cel
spn,c sunt "oarte ugu$ei @iscursul prin care $rea s-l atrag pe mezin si
comportamentul e$iden(iaz $iclenia, disimularea, arta persuasiunii. 7a f&nt&n, ?p&nul
profit de nai$itatea fiului de crai si il supune prin $icle,ug comport&ndu-se amenin(tor
si autoritar atunci c&nd sc%im+ rolurile si *i ia identitatea.Eurm&ntul cuprinde si
C1
anticiparea eli+errii prin amintirea detaliului c H- il $a slu>i pn cnd va muri si iar
va +nvia.?p&nul este soi ru , antitetic eroului, comportamentul demonstr&nd
ludro,enia, orgoliul, cruzimea, dorin(a de putere, dispre(ul fa( de cei sla+i si c%iar fa(
de imprat .-l il supune celor C incercri pt a-l pierde si il pedepse,te atunci c&nd crede
c sluga nu si -a (inut cu$&ntul. @ecapitarea reprezint eli+erarea de >urm&nt, in
momentul urmtor ?p&nul inc%eindu-,* rolul si menirea, deci put&nd disprea .Celelalte
persona>e intruc%ipeaz tipologii umane 3dominate de o trstur de caracter'Impratul
Ro, este $iclean, ?f @uminica este inteleapt, mon,trii sunt grote,ti ,dar prieteno,i,
sim+oliz&nd diferen(a dintre aparen( si esen(, dar si exacer+ri ale unor ne$oi umane'
foamea, setea , frigul .
.pinia
In opinia mea +asmul lui Creang are un caracter original prin persona>ul principal atipic,
prin caracterul de +ildungsroman, prin inser(ia elementelor realiste, prin latura comic si
stilul inimita+il ce face deliciul cititorului.8rotagonistul nu este un :t- :rumos cu
trsturi fa+uloase, ci un t&nr asculttor si muncitor, prietenos si generos, intruc%iparea
omului de soi $un esen(a sa fiind garan(ia destinului de excep(ie.Cltoria are rolul de a-I
intri caracterul ,de a-l face sa ai+ incredere in for(ele proprii ,iar du,manul nu mai
apar(ine sferei zmeilor sau +alaurilor ,ci zonei umanului deczut, soi rau.8rozatorul nu
insist asupra actelor de cura> ,ci asupra psi%ologiei omului fr experien( care
do$ede,te nelini,te, spaim, nai$itate ca oricare dintre noi la $&rsta formrii si
maturizrii. @e asemenea ad>u$an(ii se situeaz la confluen(a dintre real si miraculos,
capacit(ile lor situ&ndu-i in uni$ersul fa+ulos, comportamentul in zona umanului , iar
aspectul fizic in sfera grotescului.
+.R (0 /.R.(, I ,S"%I(I
S(=I'
Incadrare in conte!t ,specie
?criitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii rom&ne, culti$&nd cu
precdere nu$ela.
+oara cu noroc este o nu#el realist de &actur psiholo*ic, prin tematic, prin
conflictul interior, modalit(ile de caracterizare a persona>elor si de in$estiga(ie
psi%ologic4autoanaliza,monologul interior, o+ser$area detaliat a mimicii, tonului ,
gesturilor5.
Crea(ia se inscrie in realis$ prin tem, perspecti$ narati$, persona>e, analiz
psi%ologic, $eridicitate, rela(ia dintre persona>e si mediu, accentul pus asupra socialului.
-a este clasic prin rigoare,structura simetric, ac(iunea gradat in cele .D capitole.
%iziunea despre lu$e este cea a unui moralist care i,i pedepse,te persona>ele ce
dep,escHincalc norma moral.9eza morala a nu$elei este formulat de soacra lui !%i(
in incipitul nu$elei) concep(ia tradi(ional $alorizeaz srcia, lini,tea interioar si cea
familial in opozitie cu +og(ia, +unstarea o+(inut fr scrupule si cu orice prO(.
C.
'e$a :te$a &a$iliei rela(ionat cu drama comunicrii, te$a par#enirii,
a sc%im+rii statutului social, te$a i$2o*irii si a consecinelor acesteia in plan
psiholo*ic6decderea, in#oluia $oral7 si &a$ilial,
Perspecti#a narati# este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradiegetic, o+iecti$,
impersonal,omniprezent4u+icuu5, iar relatarea se face la pers. a C a cronologic, faptele
fiind inln(uite temporal si cauzal.:ocalizarea este exterioar, dar apare si te%nica
punctului de $edere, naratorul imprumut&nd din autoritatea +tr&nei ce sim+olizeaz
$ocea colecti$ita(ii.?unt utilizate stilul indirect, direct si indirect li+er.
(o$pozitie: un singur plan narati$, toate momentele su+iectului, structura circular-
si$etric.?e im+in toate modurile de expunere, descrierea a$&nd un rol sim+olic in
expozitiune.9extul are .D capitole.
+o$entele su2iectului '
-!poziiunea. !%it %otr,te sa ia in arend c&rciuma de la Moara cu noroc si se mut
cu intreaga familie la moar..
Intri*a . pari(ia lui 7ic ?mdul, conductorul porcarilor din zon, tul+ur lini,tea
familiei si a sufletului c&rciumarului, deoarece el in(elege c nu poate rm&ne la %an fr
$oia acestuia.
Des&urarea aciunii surprinde procesul im+og(irii c&rciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii suflete,ti.lturi de 7ic, !%i( se im+og(e,te
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colecti$it(ii, fiind anc%etat in
cazul >afului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.C&rciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in fa$oarea lui 7ic, se instrineaz de na si de$ine gelos
pe ?mdu, se aliaz cu >andarmul 8intea pt a se rz+una, dar nu este onest nici cu
acesta in pri$in(a +anilor.
Punctul cul$inant are loc la 8a,te c&nd !%i( refuz s mearg alturi de familie la Ineu
pentru a-l prinde pe 7ic cu +anii si o+iectele.na, sim(indu-se trdat de so( il in,al,
!%i( o omoar c&nd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio solu(ie, fiind la r&ndul su
ucis de Rau(, sluga lui 7ic.
Deznod$1ntul Hanul arde, focul a$&nd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cada$rele celor doi so(i.7ic se sinucide pt a nu cdea in m&inile >andarmilor ,iar soacra si
copiii pleac)astfel sunt sal$ate doar persona>ele ne$ino$ate, pure.
Relatii spatiale si te$porale ?pa(iul si timpul sunt $eridice)ac(iunea se desf,oar in
9ransil$ania in a B a >umtate a sec al .= lea) concret faptele narate se petrec l&ng Ineu
intr-un loc dominat de drumuri4sim+ol al destinului5ascendente si descendente.Hanul
de$ine un topos negati$,un mediu ce per$erte,te protagonistul. .@escrierea realist prin
te%nica detaliilor are caracter anticipati$ prin sugestia mor(ii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt 'copacul pe #umtate ars.
9impul are si o dimensiune religioas, ac(iunea desf,ur&ndu-se intre ?f !%eorg%e si
8a,te, pe parcursul unui an, respect&ndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial.
(on&lictul central este cel moral psi%ologic si se amplific treptat, !%i( oscil&nd intre
dorin(e contradictorii' $isul im+og(irii si ne$oia de a rm&ne un om cinstit si de a pstra
respectul colecti$it(ii si al lui insu,i.
Incipit si &inal
Incipitul are statut de prolo* si surprinde dialogul dintre !%i( si soacra lui.Cititorul
afl mai int&i prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nu$elei 4prerea autorului
CB
insu,i5 omul s "ie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vor$a, nu $ogia ,ci linitea
coli$ei tale te "ace "ericit. Opinia traditional,conser$atoare a +tr&nei accentueaz
ec%ili+rul interior si familial ,in opozi(ie cu a$&ntul tinere(ii care $rea sa profite de
oportunit(ile rela(iilor capitaliste.!%i( este capul familiei si in aceasta calitate ia %otr&ri
ne(in&nd seama de ceilal(i, implicit nici de a$ertismentul soacrei sale)el se crede destoinic
si $rea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insu,i demnitate.
;inalul tra*ic o are in centru tot pe +tr&na care surprinde tema destinului prin replica
aa le-a "ost data! concluzion&nd drama persona>elor ce pltesc propria
nes+uin(.#tr&na si copiii au nou drum in $ia( ,iar cuplul !%ita- na are posi+ilitatea
sim+olic de a se reuni in moarte.Construc(ia sferic anticipeaz structura romanelor
re+reniene.
Persona)ele
Dhita este persona>ul principal, realist surprins in e$olutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte persona>e. -l reprezint pe
de o parte drama celui care $rea sa par$in pt a a$ea stimaA de sine, iar pe de alt parte un
erou tragic care comite %M+risul. 8e parcursul nu$elei, trieste un puternic conflict
interior generat de propria sl+iciune pt +ani si de influen(a malefic a smdului.
+odaliti de caracterizare direct de ctre narator sau de alte persona>e,
autocaracterizarea prin monolog interior."aratorul surprinde for(a eroului sptos, puternic
si responsa+il fa( de familie.ccentul cade asupra portretului moral ce dez$luie
frm&ntarea interioar 'mo/ort, violent ;de tot ursu!, se aprindea pentru oriice lucru de
nimic.na, indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa( de el, il $ede cu dispre(
ca o muiere im$rcat in /aine $r$teti , iar pesona>ul insu,i se autoportretizeaz
incerc&nd sa se disculpe in ceea ce pri$e,te patima pt +ani ' Ce s-mi "ac dac e in mine
ceva mai tare dect voina mea%)ici cocoatul nu e insui vinovat c are cocoae in
spinare.@up procesul de la Oradea Mare in care sunt sacrifica(i ?il #oarul si #uz
Rupt se autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
(aracterizarea indirect apeleaz la mi>loace di$erse'gesturi, replici, fapte rela(iile cu
na, 7ic, 8intea, colecti$itatea.
Statutul iniial- !%i( este cap de familie, cizmar srac, onest, nemul(umit de situa(ia
social si financiar, dar +l&nd , iu+itor, %otr&t, %arnic, cumsecade.spira(ia lui este
aceea de a a$ea un atelier cu $reo zece calfe,ins pt acest ideal tre+uie s ia in arend
c&rciuma pt C ani. @ialogul cu +tr&na din prolog e$indentiaz caracterul ferm,
dinamismul,ini(iati$a, increderea in sine, optimismul.Ca %angiu este %arnic, omenos,
comunicati$, apropiat de clien(i afacerea a$&nd succes.
8e parcursul e$enimentelor, !%i( se transform, se inc%ide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt +ani, de$ine irasci+il,c%iar $iolent, se insigureaz si nu mai comunic in
familie, nu mai are incredere in >udecata nei, consider familia ca pe o po$ar deoarece
responsa+ilitatea ei il face s nu poat s-,i pun capul in prime#die alturi de smdu.
9reptat el de$ine ezitant, accept compromisul si necinstea, minte si se
autocompatime,te, intelege c singura scapare este plecarea de la crcium dar nu poate
renun(a la la cei C ani necesari im+og(irii si atingerii scopului.
@e$ine sper>ur, complice al lui 7ic, un om tensionat si frustrat care $ede in rz+unare o
eli+erare.2ciderea nei este ultima treapt a disolu(iei personalit(ii c&rciumarului care,
disperat $ede in crim si apoi in sinucidere singura eli+erare.
CC
naliza psiholo*ic dez$luie treptele decderii lui !%i(,pierderea increderii in sine si
stima colecti$it(ii.
Scene se$ni&icati#e
pariia lui "ic distruge ec%ili+rul familial si *l pune pe !%i( intr-o situa(ie
conflictual.?mdul $rea s $or+easc doar cu %angiul, nu cu femeile pe care nu le
ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si u,or amenin(toare, deoarece pt el
to(i oamenii ii sunt inferiori prin sl+iciunile cu care ii stp&ne,te si
manipuleaz.!%i( rspunde e$azi$, incerc&nd sa rm&n in afara sferei lui de
influen( ,ii arat c nu se las intimidat de amenin(ri, dar +tr&na ii dez$luie
sl+iciunea pt +ani, fc&ndu-l pe ginerele ei, $ulnera+il in fa(a smdului. 7ic
reprezint ispita malefic , tenta(ia im+og(irii ce il $a duce la pierzanie.
+oartea nei din finalul textului inc%eie procesul distrugerii personalit(ii
protagonistului.@up ce o las in m&inile smdului sper&nd sa reziste seduc(iei
acestuia, !%i( este silit s recunoasc propriul e,ec atunci c&nd il $ede pe 7ic plec&nd
de la moar.Intr in %an cu inten(ia de a o omor* pe na pt c nu poate s o lase p&ngrit
in urma lui, comunic in mod real cu ea dez$luindu-i planurile de rz+unare si o
in>ung%ie m&nat de un amestec de duio,ie si cruzime , de dragoste si disperare.ctul de o
ucide pe na face din !%ita un criminal, ultima treapt a degradrii sale morale.
Relaia Dhi-na
ceast rela(ie este una familial tradi(ional, so(ul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iu+itor ,iar so(ia supus, apropiat, de$otat,a$&nd ne$oie de
protec(ie.
na, persona> secundar,concretizeaz statutul de femeie frumoas, spontan, ginga,4 un
model de frumuse(e in proza lui ?la$ici5, ec%ili+rat si pstrtoare a unit(ii in cadrul
familiei, ins a,a cum arat +tr&na ,na nu este pregtit sa *nfrunte o situa(ie
conflictual puternic, *nstrinarea so(ului si atrac(ia smdului.-a incearc s men(in
armonia cuplului, s il reapropie pe so(ul *nsingurat, dar *mpre>urrile o fac s fie din ce
in ce mai suspicioas ,sa nu mai ai+ *ncredere in !%i( si in cele din urm s *l *n,ele, pt
c nu-l mai respect si se simte dezamgit si indeprtat.Rela(ia are un traseu descendent
de la fericirea ini(ial de la %an demostrat de *nt&lnirea familiei de la sf&rsitul sptm&nii
p&n la distrugerea final c&nd so(ii mor tragic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si c&nd
!%i( nu mai ascult glasul ra(iunii nici pl&nsul nei care nu $rea sa moar.
Relatia Dhita G"ica
Rela(ia are un caracter conflictual, o ade$arat *nfruntare a puterilor, triei de caracter si
orgoliilor din care c&rciumarul iese in$ins, do$edindu-se mai sla+ dec&t smdul.
"ic, persona> secundar, este introdus in scen a+ia dup ce se $or+e,te despre el si dup
ce oamenii lui trec pe la %an.pari(ia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realiz&ndu-i portretul fizic ce sugereaz for(a, m&ndria, rceala, dorin(a de putere.-l este
un porcar de $reo C< de ani +nalt ,sla$, cu oc%ii mici si ver!i *m+rcat cu gri> ,c%iar cu
oarecare coc%etrie si a$&nd *nsemnele puterii si a$erii' +iciul cu g/intulee de
aur.8ortretul +alzacian introduce coordonatele definitorii ale persona>ului care, spre
deose2ire de na si Dhita, nu e#olueaz,:a( de el, !%i( se simte $ulnera+il din cauza
responsa+ilit(ii familiei si a imaginii pu+lice pe care $rea sa o pstreze.cceptarea
cola+orrii ii ditruge ec%ili+rul interior , pt c 7ic nu accept o rela(ie de to$r,ie, ci
doar una de supunere specul&ndu-i patima pt +ani.C&rciumarul de$ine duplicitar atunci
c&nd se imprietene,te cu 8intea , pune e,ecul moral pe seama smdului si *n incercarea
C0
disperat de a se raz+una o folose,te pe na ce de$ine $ictima infruntrii dintre cei
doi.+il, $ersat, cinic si fr scrupule, 7ic il manipuleaz pe c&rciumar *i infr&nge $oin(a
, ii distruge stima de sine si are *ndrzneala s o cear pe na pt a-l lecui pe !%i( de
sl+iciunea fa( de o singur femeie, care *ns si lui ii este fatal.@e,i mai puternic dec&t
c&rciumarul, 7ic nu scap nici el de pedeaps si moare arunc&ndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in m&inile lui 8intea.
(.+-/'RI0
Incadrare in conte!t ,specie
?criitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii rom&ne, culti$&nd cu
precdere nu$ela.
+oara cu noroc este o nu$el realist de factur psi%ologic, prin tematic,prin
conflictul interior, modalit(ile de caracterizare a persona>elor si de in$estiga(ie
psi%ologic4autoanaliza,monologul interior, o+ser$area detaliat a mimicii, tonului ,
gesturilor5.9extul este o nu$el prin prezen(a unui singur fir epic, conflict concentrat,
persona>e pu(ine , accent asupra protagonistului si nu asupra int&mplrilor, tendin(a spre
o+iecti$are.Crea(ia se inscrie in realism prin tem, perspecti$ narati$, persona>e,
analiz psi%ologic, $eridicitate, rela(ia dintre persona>e si mediu, accentul pus asupra
socialului.-a este clasic prin rigoare,structura simetric, ac(iunea gradat in cele .D
capitole.
%iziunea despre lu$e este cea a unui moralist care i,i pedepse,te persona>ele ce
dep,escHincalc norma moral.9eza morala a nu$elei este formulat de soacra lui !%i(
in incipitul nu$elei) concep(ia tradi(ional $alorizeaz srcia, lini,tea interioar si cea
familial in opozitie cu +og(ia, +unstarea o+(inut fr scrupule si cu orice prO(.
'e$a
Complexitatea textului este rele$anta la ni$el tematic'tema familiei relationat cu drama
comunicrii, tema par$enirii, a sc%im+rii statutului social, tema im+og(irii si a
consecin(elor acesteia in plan psi%ologic4decderea, in$olu(ia moral5 si familial.
Perspecti#a narati# este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradiegetic, o+iecti$,
impersonal,omniprezent4u+icuu5, iar relatarea se face la pers. a C a cronologic, faptele
fiind inln(uite temporal si cauzal.:ocalizarea este exterioar, dar apare si te%nica
punctului de $edere, naratorul imprumut&nd din autoritatea +tr&nei ce sim+olizeaz
$ocea colecti$ita(ii.?unt utilizate stilul indirect, direct si indirect li+er.?tilul indirect li+er
se foloseste atunci cand naratorul preia atitudinea si gandurile persona>elor.
(o$pozitie ) un singur plan narati$, toate momentele su+iectului, structura circular-
simetric.?e im+ina toate modurile de expunere, descrierea a$&nd un rol sim+olic in
expozitiune.9extul are .D capitole.
+o$entele su2iectului '
-xpozi(iunea. !%it %otr,te sa ia in arend c&rciuma de la Moara cu noroc sim(indu-se
capa+il sa profite de noile rela(ii capitaliste si s se im+og(easc)locul lugu+ru este
umanizat de prezen(a familiei carciumarului care prosper.
Intriga . pari(ia lui 7ic ?mdul, conductorul porcarilor din zon, tul+ur lini,tea
familiei si a sufletului c&rciumarului, deoarece el in(elege c nu poate rm&ne la %an fr
$oia acestuia.
C;
@esf,urarea ac(iunii surprinde procesul im+og(irii c&rciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii suflete,ti.lturi de 7ic, !%i( se im+og(e,te
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colecti$it(ii, fiind anc%etat in
cazul >afului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.C&rciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in fa$oarea lui 7ic, se instrineaz de na si de$ine gelos
pe ?mdu, se aliaz cu >andarmul 8intea pt a se rz+una, dar nu este onest nici cu
acesta in pri$in(a +anilor.
8unctul culminant are loc la 8a,te c&nd !%i( refuz s mearg alturi de familie la Ineu
pentru a-l prinde pe 7ic cu +anii si o+iectele furate.na rm&ne si ea la %an incurc&nd
socotelile +r+a(ilor.?e organizeaz o petrecere cu lutari iar 7ic ii cere %angiului sa *i
lase ne$asta, pt a-l sal$a de sl+iciunea pt o singur femeie, ceea ce acesta accept
tre+uind s plece dup >andarmi.na, sim(indu-se trdat de so( il in,al ,!%i( o omoar
c&nd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio solu(ie, fiind la r&ndul su ucis de Rau(,
sluga lui 7ic.
@eznodm&ntul Hanul arde, focul a$&nd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cada$rele celor doi so(i.7ic se sinucide pt a nu cdea in m&inile >andarmilor ,iar soacra si
copiii pleac)astfel sunt sal$ate doar persona>ele ne$ino$ate, pure.
Relatii spatiale si te$porale ?pa(iul si timpul sunt $eridice)ac(iunea se desf,oar in
9ransil$ania in a B a >umtate a sec al .= lea) concret faptele narate se petrec l&ng Ineu
intr-un loc dominat de drumuri4sim+ol al destinului5ascendente si descendente.Hanul
de$ine un topos negati$,un mediu ce per$erte,te protagonistul. .@escrierea realist prin
te%nica detaliilor are caracter anticipati$ prin sugestia mor(ii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt 'copacul pe #umtate ars.9a+loul $izual din
expozitiune fixeaz coordonatele realiste si sim+olice si sugereaz drama indeprtrii
protagonistului de colecti$itate si de $alorile tradi(ionale ale acesteia' turnul +isericii din
:undureni se o+ser$ doar in deprtare, coordonata $erticalit(ii a$&nd in prim-plan
copacul ars.Imaginea este descris din punctul de $edere al unui martor ct vedeai cu
oc/ii sau c%iar a protagonistului.
9impul are si o dimensiune religioas , ac(iunea desf,ur&ndu-se intre ?f !%eorg%e si
8a,te, pe parcursul unui an, respect&ndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial.
(on&lictul central este cel moral psi%ologic si se amplific treptat, !%i( oscil&nd intre
dorin(e contradictorii' $isul im+og(irii si ne$oia de a rm&ne un om cinstit si de a pstra
respectul colecti$it(ii si al lui insu,i.
Incipit si &inal
Incipitul are statut de prolog si surprinde dialogul dintre !%i( si soacra lui.Cititorul afl
mai int&i prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nu$elei 4prerea autorului insu,i5
omul s "ie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vor$a, nu $ogia ,ci linitea coli$ei tale
te "ace "ericit. Opinia traditional,conser$atoare a +tr&nei accentueaz ec%ili+rul interior
si familial ,in opozi(ie cu a$&ntul tinere(ii care $rea sa profite de oportunit(ile rela(iilor
capitaliste.!%i( este cizmar srac, sot iu+itor si tat a unui copil, nemul(umit de statutul
si de condi(ia sa financiar si social.-l este capul familiei si in aceasta calitate ia %otr&ri
ne(in&nd seama de ceilal(i , implicit nici de a$ertismentul soacrei sale)el se crede
destoinic si $rea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insu,i demnitate.@iscu(ia este una
mai mult formal, deoarece !%i( a sta+ilit inclusi$ data mutrii si modul in care $or+e,te
do$ede,te ca este decis s-,i sc%im+e condi(ia.
C<
:inalul tragic o are in centru tot pe +tr&na care surprinde tema destinului prin replica aa
le-a "ost data! concluzion&nd drama persona>elor ce pltesc propria nes+uin(.#tr&na si
copiii au nou drum in $ia( ,iar cuplul !%ita- na are posi+ilitatea sim+olic de a se reuni
in moarte.Construc(ia sferic anticipeaz structura romanelor re+reniene.
Persona)ele
Dhita este persona>ul principal, realist surprins in e$olutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte persona>e. -l reprezint pe
de o parte drama celui care $rea sa par$in pt a a$ea stimaA de sine, iar pe de alt parte un
erou tragic care comite %M+risul. 8e parcursul nu$elei, trieste un puternic conflict
interior generat de propria sl+iciune pt +ani si de influen(a malefic a smdului.
+odaliti de caracterizare direct de ctre narator sau de alte persona>e,
autocaracterizarea prin monolog interior."aratorul nu ofer detalii fizice ca in cazul
nei ,ci surprinde doar for(a eroului sptos , puternic si responsa+il fa( de
familie.ccentul cade asupra portretului moral ce dez$luie frm&ntarea
interioar 'mo/ort, violent ;de tot ursu!, se aprindea pentru oriice lucru de nimic.na,
indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa( de el, il $ede cu dispre( ca o
muiere im$rcat in /aine $r$teti , iar pesona>ul insu,i se autoportretizeaz incerc&nd
sa se disculpe in ceea ce pri$e,te patima pt +ani ' Ce s-mi "ac dac e in mine ceva mai
tare dect voina mea%)ici cocoatul nu e insui vinovat c are cocoae in spinare.@up
procesul de la Oradea Mare in care sunt sacrifica(i ?il #oarul si #uz Rupt se
autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
Caracterizarea indirect apeleaz la mi>loace di$erse'gesturi, replici, fapte rela(iile cu
na, 7ic, 8intea, colecti$itatea.
?tatutul ini(ial- !%i( este cap de familie, cizmar srac, onest, nemul(umit de situa(ia
social si financiar, dar +l&nd , iu+itor, %otr&t,%arnic, cumsecade.spira(ia lui este aceea
de a a$ea un atelier cu $reo zece calfe,ins pt acest ideal tre+uie s ia in arend c&rciuma
pt C ani. @ialogul cu +tr&na din prolog e$indentiaz caracterul ferm,
dinamismul,ini(iati$a, increderea in sine , optimismul.Ca %angiu este %arnic, omenos,
comunicati$, apropiat de clien(i afacerea a$&nd succes.
8e parcursul e$enimentelor, !%i( se transform, se inc%ide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt +ani se gndea la ctigul pe care l-ar putea "ace in tovria lui -ic,
vedea $anii grmada inaintea sa si i se +mpien#eneau oc/ii de$ine irasci+il,c%iar $iolent,
se insigureaz si nu mai comunic in familie, nu mai are incredere in >udecata nei,
consider familia ca pe o po$ar deoarece responsa+ilitatea ei il face s nu poat s-,i
pun capul in prime#die alturi de smdu.9reptat el de$ine ezitant, accept
compromisul si necinstea, minte si se autocompatime,te, intelege c singura scapare este
plecarea de la crcium dar nu poate renun(a la la cei C ani necesari im+og(irii si
atingerii scopului.@e$ine sper>ur, complice al lui 7ic, un om tensionat si frustrat care
$ede in rz+unare o eli+erare) indeprt&ndu-se de na, nu o face prta,a frm&ntrilor
sale si cade $ictim propriilor sl+iciuni si gre,eli.2ciderea nei este ultima treapt a
disolu(iei personalit(ii c&rciumarului care , disperat $ede in crim si apoi in sinucidere
singura eli+erare.naliza psi%ologic dez$luie treptele decderii lui !%i(,pierderea
increderii in sine si stima colecti$it(ii.
CD
Scene se$ni&icati#e pari(ia lui 7ic distruge ec%ili+rul familial si *l pune pe !%i( intr-
o situa(ie conflictual.?mdul $rea s $or+easc doar cu %angiul, nu cu femeile pe
care nu le ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si u,or amenin(toare,
deoarece pt el to(i oamenii ii sunt inferiori prin sl+iciunile cu care ii stp&ne,te si
manipuleaz.!%i( rspunde e$azi$, incerc&nd sa rm&n in afara sferei lui de
influen( ,ii arat c nu se las intimidat de amenin(ri, dar +tr&na ii dez$luie
sl+iciunea pt +ani, fc&ndu-l pe ginerele ei, $ulnera+il in fa(a smdului, s se
frustreze si s g&ndeasc nerespectuos.Int&lnirea il face pe c&rciumar s i,i ia msuri
de aprare4c&ini, pistoale , o slug noua5 si s se g&ndeasc in acela,i timp la +ani.
7ic reprezint ispita malefic , tenta(ia im+og(irii ce il $a duce la pierzanie.
Moartea nei din finalul textului inc%eie procesul distrugerii personalit(ii
protagonistului.@up ce o las in m&inile smdului sper&nd sa reziste seduc(iei acestuia
si pleac dup >andarmi, !%i( este a$ertizat de 8intea care mrturise,te c el nu ar fi
indrznit s foloseasc drept momeal o ne$ast ca a carciumarului. In cele din urm,
!%i( este silit s recunoasc propriul e,ec atunci c&nd il $ede pe 7ic plec&nd de la
moar.Intr in %an cu inten(ia de a o omor* pe na pt c nu poate s o lase p&ngrit in
urma lui, comunic in mod real cu ea dez$luindu-i planurile de rz+unare si o in>ung%ie
m&nat de un amestec de duio,ie si cruzime , de dragoste si disperare.ctul de o ucide pe
na face din !%ita un criminal, ultima treapt a degradrii sale morale.
Relaia Dhi-na
ceast rela(ie este una familial tradi(ional, so(ul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iu+itor ,iar so(ia supus, apropiat, de$otat,a$&nd ne$oie de
protec(ie.na, persona> secundar, sim+olizeaz statutul de femeie frumoas, spontan,
ginga,4 un model de frumuse(e in proza lui ?la$ici5 , ec%ili+rat si pstrtoare a unit(ii
in cadrul familiei, ins a,a cum arat +tr&na ,na nu este pregtit sa *nfrunte o situa(ie
conflictual puternic, *nstrinarea so(ului si atrac(ia smdului.-a incearc s men(in
armonia cuplului, s il reapropie pe so(ul *nsingurat, *i d sfaturi practice ca atunci c&nd
7ic $ine pe furi, ,i *i ia +anii c&rciumarului, dar *mpre>urrile o fac s fie din ce in ce
mai suspicioas ,sa nu mai ai+ *ncredere in !%i( si in cele din urm s *l *n,ele, pt c
nu-l mai respect si se simte dezamgit si indeprtat.Rela(ia are un traseu descendent
de la fericirea ini(ial de la %an demostrat de *nt&lnirea familiei de la sf&rsitul sptm&nii
4 s&m+ta dup numratul +anilor , to(i mem+rii familiei se simt multumi(i locul se
deerta, si @/i, a#ungnd sa mai rsu"le, se punea cu Ana si cu $trna s numere
$anii,si atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai,cci
doi erau acum, iar $trna privea la cteipatru si se simea +ntinerit5 p&n la
distrugerea final c&nd so(ii mor tragic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si c&nd !%i(
nu mai ascult glasul ra(iunii nici pl&nsul nei care nu $rea sa moar.
Relatia Dhita G"ica
Rela(ia are un caracter conflictual, o ade$arat *nfruntare a puterilor, triei de caracter si
orgoliilor din care c&rciumarul iese in$ins, do$edindu-se mai sla+ dec&t smdul. 7ic,
persona> secundar, este introdus in scen a+ia dup ce se $or+e,te despre el si dup ce
oamenii lui trec pe la %an.pari(ia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realiz&ndu-i portretul fizic ce sugereaz for(a, m&ndria, rceala, dorin(a de putere.-l este
un porcar de $reo C< de ani +nalt ,sla$, cu oc%ii mici si ver!i *m+rcat cu gri> ,c%iar cu
oarecare coc%etrie si a$&nd *nsemnele puterii si a$erii' +iciul cu g/intulee de
aur.8ortretul +alzacian introduce coordonatele definitorii ale persona>ului care, spre
C/
deose+ire de na si !%ita nu e$olueaz.:a( de el, !%i( se simte $ulnera+il din cauza
responsa+ilit(ii familiei si a imaginii pu+lice pe care $rea sa o pstreze.cceptarea
cola+orrii ii ditruge ec%ili+rul interior , pt c 7ic nu accept o rela(ie de to$r,ie, ci
doar una de supunere specul&ndu-i patima pt +ani.C&rciumarul de$ine duplicitar atunci
c&nd se imprietene,te cu 8intea , pune e,ecul moral pe seama smdului si *n incercarea
disperat de a se raz+una o folose,te pe na ce de$ine $ictima infruntrii dintre cei
doi.+il, $ersat, cinic si fr scrupule, 7ic il manipuleaz pe c&rciumar *i infr&nge $oin(a
, ii distruge stima de sine si are *ndrzneala s o cear pe na pt a-l lecui pe !%i( de
sl+iciunea fa( de o singur femeie, care *ns si lui ii este fatal.@e,i mai puternic dec&t
c&rciumarul, 7ic nu scap nici el de pedeaps si moare arunc&ndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in m&inile lui 8intea.
.pinia
In opinia mea, nu$ela analizeaz detaliat procesul decderii morale a protagonistului si
prezint $eridic o societate in plin dez$oltare economic in care legile morale sunt mai
putin respectate, ele fiind inlocuite de pasiunea pt a$ere, putere, elemente specifice prozei
realist-+alzaciene.-roul se crede capa+il sa fac o nou afacere si s-,i sc%im+e statutul
ins 7ic , un persona> malefic ,intruc%ipare a cinismului si a rului este mai puternic , iar
legile morale ale colecti$it(ii nu mai au for(a de a-l contracara.stfel este distrus nu
numai c&rciumarul, ci si familia lui, na de$enind o $ictim a carei pedeaps este mult
prea mare.Impresionant este fine(ea analizei psi%ologice ,persona>ele fiind complexe-cel
putin protagonistul, macinate de o+sesii48intea5 sau m&nate de un orgoliu exacer+at
47ic5.
. S(RIS.R- PI-RD0'
I,",(RDI"-
S(=I'
(onte!t Gdramaturgul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa( de formele fr fond ale societ(ii $remii.8iesa are premiera in .//0 si este
pu+licat in Convor$iri literare in .//;.
Incadrare in -curent literar' piesa este inclus in realis$ prin spiritul critic-ironia
mu,ctoare la adresa mora$urilor societ(ii $remii, prin o+iecti$itate, preocuparea pt
social,, $eridicitate,te%nica detaliilor, caracterul de generalitate al situa(iilor, tipologia
persona>elor, plasarea actiunii intr-un spa(iu si timp concret.
- *en literar' textul se *nscrie in *enul dra$atic prin structura
specific4 acte, scene5, prin conflictul dramatic, dialogul si monologul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spa(iu,
ac(iune.
- Specie 'textul este o comedie datorit prezen(ei comicului, conflictului
ce se do$ede,te sla+, deznodmantul fericit,persona>ele ce apar(in
stratului de mi>loc sau pturii >oase a societatii,lim+a>ul cu gre,eli,
familiar.
'e$a 8 scrisoare pierdut este o comedie de mora$uri care satirizeaz $icii ale societ(ii
rom&nesti de la sf&r,itul sec. al .= lea in $ia(a politic si familial, in prim 3plan apr&nd
+urg%ezia inalta si nu lumea ma%alalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramaturgului.
C=
%iziunea despre lu$e este a unui moralist si in acela,i timp a unui autor tragic.
Moralistul are con$ingerea ca prin r&s se amelioreaz mora$urile. @ramaturgul ce
mrturise,te simt enorm si vd monstrous creeaz persona>e fr sens existen(ial, fr
$alori sau principii morale4sunt amorale5, $ictime ale propriilor automatisme si orgolii, cu
mania politicianismului,prefigur&nd astfel teatrul a+surd.
(on&lictele
(on&lictul principal antreneaz in plan politic,in ti$pul ca$paniei electorale, dou
ta2ere-mem+rii partidului la putere 49iptescu, 9ra%anac%e, Koe5 si gruparea
independent condus de Ca(a$encu.
9ensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin te%nica +ulgrelui de zpadaH un con&lict
secundar Bi are ca prota*oniti pe ;ar&uridi si <r1nzo#enescu, o+sedati de trdarea
intereselor partidului de ctre conductorii lui.?olu(ia final este *mpcarea tuturor
opozan(ilor dup alegeri.
'itlul comediei nume,te o+iectul care antreneaz persona>ele in conflicte exacer+ate de
imixtiunea politicului in $iata familial.@in o+iect +anal al unei rela(ii particulare,
scrisoarea de$ine instrument de ,anta> si pretext dramatic.?crisoarea are astfel &uncie
actanial,
Relatii te$porale si spatiale c(iunea este plasat in capitala unui #udet de munte, in
!ilele noastre;sf&rsitul sec al 6I6 lea5 si se desf,oar pe parcursul a C zile in mai multe
loca(ii'casa lui 9iptescu, sala mare a primriei, grdina lui 9ra%anac%e.
Structura si su2iectul '0 acte cu nr $aria+il de scene)cuprinde momentele su+iectului.
-!pozitiunea 'prezint spa(iul, timpul, persona>ele enumerate in lista persoanelor;
Intri*a: pierderea scrisorii, e$eniment desf,urat inainte de ac(iunea propriu-zis si
,anta>ul politic.
Des&urarea aciunii inf(i,eaz modalit(ile diferite de a rspunde la ,anta> si
impunerea de la centru a unui alt candidat..
Punctul cul$inant 'adunarea electoral in care :arfuridi si Ca(a$encu sus(in discursuri
pe marginea re$iziurii Constitu(iei si in care este declarat candidat gamemnon
@andanac%e.
Deznod$1ntul' toat lumea se *mpac si lucrurile reintr in fga,ul lor normal.
(o$icul Geste categoria estetic central a comediei, are la +az contrastul dintre
aparen( si esen( si ca efect r&sul .9ipuri de comic' de situa(ie,de mora$uri, de lim+a>,de
caracter si nume4antroponomastic5.
(o$icul de situatie este generat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triung%iului con>ugal, cuplului comic, Pui pro Puo-ului.?itua(iile comice create de
*ncurcturi au in centru pe Cet(eanul turmentat care de(ine scrisoarea de B ori ) prima
dat , dore,te s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a $ut pe Ca(a$encu si constat cu
uimire c nu o mai are, a doua oar o *nm&neaz Koei si il a$ertizeaz pe acela,i
Ca(a$encu' o am n-am pierdut-o. 9riung%iul con>ugal alctuit din so(ii 9ra%anac%e si
prefectul ca amant este comic prin in$ersarea rolurilor 4so(ul il calmeaz pe amantul
agitat 5si prin armonia existent in cadrul lui con$ie(uind de / ani fr suprare
.Cuplul :arfuridi si #r&nzo$enescu de$ine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o
telegram la #ucuresti pt a anun(a trdarea.Qui pro Puo este utilizat de dramaturg atunci
c&nd @andanac%e *i confund pe 9ra%anac%e si pe 9iptescu, in calitate de so(i ai Koei.
(o$icul de $ora#uri ) scriitorul satirizeaz $iciile lumii in care in care trie,te la ni$el
social, politic si la ni$el familial' adulterul, ser$ilismul, prostia , incultura, infatuarea,
01
falsul patriotism, impostura, demagogia, corup(ia ,mania notoriet(ii.legerile sunt doar o
fars, ,anta>ul rezol$ posturi c%iar dac politicianul este senil,func(iile in >ude( se afl la
discre(ia forului conductor,poli(istul *ncalc legea, aresteaz a+uzi$,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so(-so(ie-amant, so(ul *ncura>&ndu-l pe amant s-i (in
de ur&t so(iei mult mai tinere.
(o$icul de li$2a) rezid in' deformarea neologismelor 'docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s !ic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu merge inainte ,st pe loc ;unde nu e moral ,acolo e corupie
diminuti$e ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri $er+ale avei puintic r$dare, eu cu
cine vote!%, curat rele$ante pt caracterul umanit(ii ce populeaz ora,ul de
pro$incie.gramatismul denot incultura persona>elor, impostura, condi(ia lor de
par$eni(i , incapacitatea de intelegere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid.
(o$icul de caractere "o(iunea de caracter preluat din clasicism denot %ipertrofierea
unei trsturi si configureaz persona>ul in B modalit(i 'e$iden(ierea unei monomanii
de$a*o*ul, a#arul, ipocritul, *elosul, ser#ilul sau a rolului de compozi(ie a$orezul,
cocheta, incornoratul, con&identul,8ersona>ele plate , none$oluti$e sunt incadrate in
tipurile comice 'incornoratul-Ka%aria 9ra%anac%e,a$orezul-?tefan 9iptescu,cocheta
adulterina-Koe 9ra%anac%e,de$a*o*ul-"ae Ca(a$encu, 9ac%e :arfuridi,ceteanul-
Cet(eanul turmentat,raissoneur-ul, slu)2asul u$il-!%i( 8ristanda.Ma>oritatea eroilor
reprezinta oameni infatua(i,suficien(i, dornici de par$enire, $anito,i, incapa+ili de a tri
dup principii sau reguli morale si superficiali sau c%iar falsi in sentimente.
.no$astica este o sursa a comicului)
Iaharia 'rahanache sugereaz prin prenume cu trimitere la za%r comportamentul
dulceag, amia+il, prietenos, afa+il iar prin numele ce pro$ine de la tra/ana 3coc moale
r+darea, malea+ilitatea si oportunismul./ae (aa#encu exprim prin prenume
populismul,familiaritatea si prin nume deri$at de la ca, demagogia.'ache ;ar&uridi si
Iordache <r1nzo#enescu au nume cu rezonan( culinar suger&nd lic%elismul,
prostia,Pristanda este numele unui dans moldo$enesc in care, su+ comanda unui
conductor, se fac pa,i la st&nga si la dreapta rm&n&nd *ns pe loc si exprim condi(ia de
supus, de slug a persona>ului. *a$e$non Dandanache, diminuti$at gami( si
!agami( sugereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele pro$enind de la
dandana 3incurctur exprim rolul de compozi(ie al persona>ului.(eteanul tur$entat
este anonim sim+oliz&nd to(i alegtorii deruta(i de >ocurile politice si de aran>amentele
de culise.
Persona)ul I=RI 'R=/(=-
K.9. este pe de o parte so(ul *n,elat4incornoratul5 si pe de alt parte politicianul a+il,
perfect adaptat societ(ii in care trieste, un persona> plat, none$oluti$.
+odalitati de caracterizare -l este caracterizat direct c%iar la *nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,a$&nd astfel
calitatea unic de president.. Caracterizarea ini(ial e$iden(iaz plcerea func(iilor,
dorin(a de putere, ne$oia demnit(ilor pu+lice ce tre+uie aprate cu orice prO(, deoarece
le asociaz onora+ilit(ii, succesului social.
Caracterizare direct de alte persona>e' #r&nzo$enescu'3 tare tare de totsolid
$r$at! Ca(a$encu'venera$ilul.
(aracterizare indirecta prin ono$astica pune in $aloare r+darea, malea+ilitatea,
oportunismul, disimularea, atitudinea protectoare.;aptele scot in e$iden( caracterul
0.
calculat, eficient, calmul si diplomaia.K.9 nu-,i pierde capul in fa(a ameni(rilor lui
Ca(a$encu, actioneaz lucid , %otr&t si ferm con$ins c poate gsi o modalitate de a
contracara ,anta>ul.8oliticianul demonstreaz a+ilitate si adapta+ilitate,cunoa,terea
societ(ii in care trieste si a corup(iei ce caracterizeaz sfera politicului."i$2a)ul rele$
incultura, instruc(ia superficial,$&rsta inaintat )astfel el pronun( gre,it
neologismele 'docoment,cestiune,prinip, soietate repet cu$intele fiului su student
referitoare la societate 'unde nu e moral acolo e corupie si o soietate "r prinipuri va
s !ic c nu le are exprim&ndu-se in truisme si cacofonii.Replicile si ticul $er+al
surprind disimularea, te%nica am&nrii pt realizarea scopului avei puintic r$dare.
Relatiile cu ceilalti rele$ du+la incadrare a eroului ca so( in,elat si ca politician
$ersat.Ca incornorat adopt masca inocen(ei in ceea ce pri$e,te rela(iile dintre Koe si
9iptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa( de so(ia pe care o
consider simitoare.Viclean, practic si urmrindu-,i scopurile, este un politician care se
+ucur de pozi(ia pri$ilegiat din fruntea partidului pe ai crui mem+ri *i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si c%iar admirat4:arfuridi ,#r&nzo$enescu si
c%iar Ca(a$encu5.Respect indica(iile de la centru si ac(ioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,do$edindu-se o+edient atunci c&nd
enteresul o cere. ?t&lp al puterii locale, el doreste pstrarea pri$ilegiilor si a pozi(iei ceea
ce si reuse,te deoarece in final i,i atinge scopul si il felicit pe Ca(a$encu pt oportunismul
su.In lupta electoral, K.9 se situeaz deasupra candida(ilor si de aceea tonul si mai ales
lim+a>ul este dulceag,condescendent, reu,ind s3,i piard cumptul o singur dat,*n
adunarea electoral, atunci c&nd Ca(a$encu $rea sa fac pu+lic con(inutul scrisorii)
atitudinea sa este fie real, sincer, fie trucat, artificial pt c acuza(ia lui Ca(a$encu i-ar
putea ,tir+i autoritatea ,i prestigiul
Scene In actul . scena 0 este surprins rela(ia dintre K.9 si ?tefan 9iptescu.
9ra%anac%e $ine in casa prefectului pt a-i relata *nt&lnirea matinal cu Ca(a$encu si
preten(iile acestuia.-l calific ,anta>ul drept mielie,in"amie,reproduce con(inutul
scrisorii, urmrind atent reac(ia prefectului, afirm %otr&t c textul este un fals si
consider c alegerile sunt lucrurile importante, apostrof&ndu-l c%iar pe 9ipatescu atunci
c&nd acesta continu s se agite si se comport impulsi$ ei astmpr-te,omule, si las
odat mo"turile, avem lucruri mai serioase de vor$it.
In actul al C lea in scenele care prezint adunarea electoral, K.9.conduce ,edin(a in
calitate de president al Comitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
sus(intorii lor printr-un lim+a> familiar, dulce cu un ton a"a$il, mangaietor, $inevoitor.-l
se comport cu +onomie, calm ,r+dare si o+edien( fa( de centru Il a>ut pe :arfuridi s
*nc%eie discursul prolix despre constitu(ie, il trateaz cu polite(e pe Ca(a$encu si in final
roste,te numele candidatului scris pe o %&rtie 'gamemnon @andanac%e.
Relatia dintre I,', si /ae (ata#encu
/,( este prezentat in pagina ini(ial prin toate func(iile ca ,i K.9.'avocat, director-
proprietar al !iarului <Acnetul Carpailor> president-"ondator al societii
enciclopedice-cooperative <Aurora economic romn> .@in descrierea ini(ial se
sugereaz demagogia prin numele ziarului, megalomania prin numele si profilul
societ(ii, se pune in e$iden( profesia si dorin(a de nou.@ac K.9 este un om $ec%i un
politician $arstnic, "C se #rea un pro*resist ,un innoitor .9otodat el este si
conductorul grupului independent sustinut de dsclime.Ca(a$encu este un ari#ist pe
c&nd 9ra%anac%e $rea doar s-,i conser$e pri$ilegiile si pozi(ia in ierar%ia orasului de
0B
munte." C se *ncadreaz in tipolo*ia de$a*o*ului si unul dintre mi>loacele de
caracterizare este discursul.8t a demonstra c merit locul *nt&i intre oamenii politici ai
orasului ,a$ocatul *,i regizeaz inter$en(ia in adunarea electoral. Ia o poz, afecteaz
emo(ia , roste,te apoi cu$inte legate de rioar si se caracterizeaz drept un sus(intor
al progresului.7im+a>ul ii e$identiaza %istrionismul, teatralismul, incultura, incapacitatea
logic prin utilizarea registrului retoric in con$ersa(ii particulare, prin folosirea
nonsensului si a neologismelor *n(elese gre,it' pn cnd s n-avem i noi "aliii notri.
!esturile la fel de artificiale denot adapta+ilitatea lui pt c la *nceput este demn,
inflexi+il, afi,&nd o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea, pl&ngre(,umil,
slugarnic.Relaia dintre cei doi este con&lictual aproape pe tot parcursul piesei. 7a
inceputul ac(iunii, ".C il c%eam pe K.9 si ii arat scrisoarea compromi(toare aplic&nd
,anta>ul.poi Koe afirm c ".C este candidatul ei si al so(ului, de,i acesta din urm
caut un o+iect de contra,anta> si gse,te poli(a falsificat de Ca(a$encu, moti$&ndu-se
astfel apelati$ului de plastogra" patentat.In adunarea electoral, conflictul de$ine desc%is
atunci c&nd a$ocatul $rea sa fac pu+lic adulterul si implicit pozi(ia de so( *n,elat a lui
9ra%anac%e, ipostaz cunoscut de cei din >ur, dar trecut su+ tcere)acest fapt ar putea
a$ea urmri gra$e pt cei C mem+ri ai triung%iului con>ugal , fapt ce pro$oac atitudinea
ferm si ofensi$ a lui 9ra%anac%e.In final, dup ce Ca(a$encu accept s conduc
ser+area popular, 9ra%anac%e are o atitudine apreciati$, +ine$oitoare si in(elegtoare
de-ai notri stima$ile .
(.+-/'RI0
(onte!t Gdramaturgul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa( de formele fr fond ale societ(ii $remii.8iesa are premiera in .//0 si este
pu+licat in Convor$iri literare in .//;.
Incadrare in -curent literar' piesa este inclus in realis$ prin spiritul critic-ironia
mu,ctoare la adresa mora$urilor societ(ii $remii, prin o+iecti$itate, preocuparea pt
social,, $eridicitate,te%nica detaliilor, caracterul de generalitate al situa(iilor, tipologia
persona>elor, plasarea actiunii intr-un spa(iu si timp concret.
- *en literar' textul se *nscrie in *enul dra$atic prin structura
specific4 acte, scene5, prin conflictul dramatic, dialogul si monologul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spa(iu,
ac(iune.
- Specie 'textul este o comedie datorit prezen(ei comicului, conflictului
ce se do$ede,te sla+, deznodmantul fericit,persona>ele ce apar(in
stratului de mi>loc sau pturii >oase a societatii,lim+a>ul cu gre,eli,
familiar.
'e$a 8 scrisoare pierdut este o comedie de mora$uri care satirizeaz $icii ale societ(ii
rom&nesti de la sf&r,itul sec. al .= lea in $ia(a politic si familial, in prim 3plan apr&nd
+urg%ezia inalta si nu lumea ma%alalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramaturgului.
%iziunea despre lu$e este a unui moralist si in acela,i timp a unui autor tragic.
Moralistul are con$ingerea ca prin r&s se amelioreaz mora$urile. @ramaturgul ce
mrturise,te simt enorm si vd monstrous creeaz persona>e fr sens existen(ial,fr
$alori sau principii morale4sunt amorale5, $ictime ale propriilor automatisme si orgolii, cu
mania politicianismului,prefigur&nd astfel teatrul a+surd.
0C
(on&lictele
Conflictul principal antreneaz in plan politic,in timpul campaniei electorale, dou
ta+ere-mem+rii partidului la putere 49iptescu, 9ra%anac%e, Koe5 si gruparea
independent condus de Ca(a$encu.9ensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin
te%nica +ulgrelui de zpada) un conflict secundar *i are ca protagoni,ti pe :arfuridi si
#r&nzo$enescu, o+sedati de trdarea intereselor partidului de ctre conductorii
lui.?olu(ia final este *mpcarea tuturor opozan(ilor dup alegeri.
'itlul comediei nume,te o+iectul care antreneaz persona>ele in conflicte exacer+ate de
imixtiunea politicului in $iata familial.@in o+iect +anal al unei rela(ii particulare,
scrisoarea de$ine instrument de ,anta> si pretext dramatic) importan(a o+iectului este
amplificat de existen(a a dou scrisori de aceea,i factur si cu acela,i scop, una
c&,tigtoare-la centru, si alta care st&rne,te toate animozit(ile intre cele dou ta+ere,
put&nd s compromit aparen(a de moralitate si s distrug onora+ilitatea persoanelor
importante din lumea ora,ului de pro$incie.?crisoarea are astfel &uncie actanial,
Relatii te$porale si spatiale c(iunea este plasat in capitala unui #udet de munte,in
!ilele noastre si se desf,oar pe parcursul a C zile in mai multe loca(ii'casa lui 9iptescu,
sala mare a primriei, grdina lui 9ra%anac%e.
Structura si su2iectul '0 acte cu nr $aria+il de scene)cuprinde momentele su+iectului.
-xpozitiunea 'prezint spa(iul, timpul, persona>ele enumerate in lista persoanelor;
Intriga' pierderea scrisorii ,e$eniment desf,urat inainte de ac(iunea propriu-zis si
,anta>ul politic .7ini,tea triung%iului amoros 9ra%anac%e, Koe, 9iptescu este destrmat
de amenin(area lui "ae Ca(a$encu, directorul ziarului Acnetul Carpailor c $a pu+lica
scrisoarea lui 9iptescu adresat Koei dac nu este sus(inut s o+(in postul de deputat.
@esf,urarea ac(iunii inf(i,eaz modalit(ile diferite de a rspunde la ,anta>'%otr&rea lui
9ra%anac%e de a gsi un mod de contracare a amenin(rii, agita(ia lui 9iptescu ce ordon
arestarea lui Ca(a$encu, mi>loacele de persuasiune ale Koei care ac(ioneaz asupra
prefectului pt a-l con$inge s-l sus(in pe Ca(a$encu, suspiciunea lui :arfuridi si
#r&nzo$enescu pri$itoare la trdare, promisiunea lui 9iptescu adresat lui Ca(a$encu,
impunerea de la centru a unui alt candidat..
8unctul culminant 'adunarea electoral in care :arfuridi si Ca(a$encu sus(in discursuri pe
marginea re$iziurii Constitu(iei si in care este declarat candidat gamemnon
@andanac%e.cest anun( este urmat de incercarea lui Ca(a$encu de a face pu+lic
con(inutul scrisorii si de incerarea dintre sus(intorii ri$alilor locali in care proprietarul
ziarului i,i pierde plria cu scrisoarea.
@eznodm&ntul '@andanac%e deconspir mi>loacele prin care a a>uns candidat4,anta>ul5 si
afirm ca $a folosi scrisoarea la nesf&rsit)Koe reprime,te +iletul pierdut, il iart pe
Cata$encu si *i cere sa conduc manifesta(ia in cinstea alesului)toat lumea se *mpac si
lucrurile reintr in fga,ul lor normal.
(o$icul Geste categoria estetic central a comediei, are la +az contrastul dintre
aparen( si esen( si ca efect rasul .9ipuri de comic' de situa(ie,de mora$uri, de lim+a>,de
caracter si nume4antroponomastic5.
(o$icul de situatie este generat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triung%iului con>ugal, cuplului comic,Pui pro Puo-ului.?itua(iile comice create de
*ncurcturi au in centru pe Cet(eanul turmentat care are scrisoarea de B ori ) prima dat ,
dore,te s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a $ut pe Ca(a$encu si constat cu uimire c
nu o mai are, a doua oar o *nm&neaz Koei si il a$ertizeaz pe acela,i Ca(a$encu o am n-
00
am pierdut-o.Comic este si situa(ia in care 8ristanda, poli(aiul ora,ului afl de
scrisoare.9riung%iul con>ugal alctuit din so(ii 9ra%anac%e si prefectul ca amant este
comic prin in$ersarea rolurilor 4so(ul il calmeaz pe amantul agitat 5, prin armonia
existent in cadrul lui con$ie(uind de / ani fr suprare,prin puterea pe care o are Koe,
eli+er&ndu-l pe Ca(a$encu din inc%isoare, prin re$enirea in final la situa(ia ini(ial.Cuplul
:arfuridi si #r&nzo$enescu de$ine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o telegram
la #ucuresti pt a anun(a trdarea.Qui pro Puo este utilizat de dramaturg atunci c&nd
@andanac%e *i confund pe 9ra%anac%e si pe 9iptescu, in calitate de so(i ai Koei.
(o$icul de $ora#uri ) scriitorul satirizeaz $iciile lumii in care in care trie,te la ni$el
social, politic si la ni$el familial' adulterul, ser$ilismul, prostia , incultura, infatuarea,
falsul patriotism, impostura, demagogia, corup(ia ,mania notoriet(ii.legerile sunt doar o
fars, ,anta>ul rezol$ posturi c%iar dac politicianul este senil,func(iile in >ude( se afl la
discre(ia forului conductor,poli(istul *ncalc legea, aresteaz a+uzi$,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so(-so(ie-amant, so(ul *ncura>&ndu-l pe amant s-i (in
de ur&t so(iei mult mai tinere.
(o$icul de li$2a) rezid in' deformarea neologismelor 'docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s !ic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu merge inainte ,st pe loc ;unde nu e moral ,acolo e corupie
diminuti$e ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri $er+ale avei puintic r$dare, eu cu
cine vote!%, curat rele$ante pt caracterul umanit(ii ce populeaz ora,ul de
pro$incie.gramatismul denot incultura persona>elor, impostura, condi(ia lor de
par$eni(i , incapacitatea de intelegere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid.
(o$icul de caractere "o(iunea de caracter preluat din clasicism denot %ipertrofierea
unei trsturi si configureaz persona>ul in B modalit(i 'e$iden(ierea unei monomanii
de$a*o*ul, a#arul, ipocritul, *elosul, ser#ilul sau a rolului de compozi(ie a$orezul,
cocheta, incornoratul, con&identul,8ersona>ele plate , none$oluti$e sunt incadrate in
tipurile comice 'incornoratul-Ka%aria 9ra%anac%e,a$orezul-?tefan 9iptescu,cocheta
adulterina-Koe 9ra%anac%e,de$a*o*ul-"ae Ca(a$encu, 9ac%e :arfuridi,ceteanul-
Cet(eanul turmentat,raissoneur-ul, slu)2asul u$il-!%i( 8ristanda.Ma>oritatea eroilor
reprezinta oameni infatua(i,suficien(i, dornici de par$enire, $anito,i, incapa+ili de a tri
dup principii sau reguli morale si superficiali sau c%iar falsi in sentimente.
.no$astica este o sursa a comicului) Ka%aria 9ra%anac%e sugereaz prin prenume cu
trimitere la za%r comportamentul dulceag, amia+il, prietenos, afa+il iar prin numele ce
pro$ine de la tra/ana 3coc moale r+darea, malea+ilitatea si oportunismul."ae
Ca(a$encu exprim prin prenume populismul,familiaritatea si prin nume deri$at de la
ca, demagogia.9ac%e :arfuridi si Iordac%e #r&nzo$enescu au nume cu rezonan(
culinar suger&nd lic%elismul, prostia.8ristanda este numele unui dans moldo$enesc in
care, su+ comanda unui conductor, se fac pa,i la st&nga si la dreapta rm&n&nd *ns pe
loc si exprim condi(ia de supus, de slug a persona>ului .gamemnon @andanac%e,
diminuti$at gami( si !agami( sugereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele
pro$enind de la dandana 3incurctur exprim rolul de compozi(ie al
persona>ului.Cet(eanul turmentat este anonim sim+oliz&nd to(i alegtorii deruta(i de
>ocurile politice si de aran>amentele de culise.
Persona)ul I=RI 'R=/(=-
K.9. este pe de o parte so(ul *n,elat4incornoratul5 si pe de alt parte politicianul a+il,
perfect adaptat societ(ii in care trieste, un persona> plat, none$oluti$.
0;
+odalitati de caracterizare -l este caracterizat direct c%iar la *nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,a$&nd astfel
calitatea unic de president al Comitetului permanent,Comitetului electoral, Comitetului
scolar, Comiiului agricol, al altor comitete si comitia. Caracterizarea ini(ial e$iden(iaz
plcerea func(iilor, dorin(a de putere, ne$oia demnit(ilor pu+lice ce tre+uie aprate cu
orice prOt, deoarece le asociaz onora+ilit(ii, succesului social.In afara lor e greu de
imaginat eroul intruc&t el trie,te prin si pt ele.
Caracterizare direct de alte persona>e' #r&nzo$enescu'3 tare tare de totsolid
$r$at! Ca(a$encu'venera$ilul.
(aracterizare indirecta prin ono$astica pune in $aloare r+darea, malea+ilitatea,
oportunismul,disimularea,atitudinea protectoare.;aptele scot in e$iden( caracterul
calculat, eficient, calmul si diplomaia.K.9 nu-,i pierde capul in fa(a ameni(rilor lui
Ca(a$encu, actioneaz lucid , %otr&t si ferm con$ins c poate gsi o modalitate de a
contracara ,anta>ul.8oliticianul demonstreaz a+ilitate si adapta+ilitate,cunoa,terea
societ(ii in care trieste si a corup(iei ce caracterizeaz sfera politicului."i$2a)ul rele$
incultura, instruc(ia superficial,$&rsta inaintat )astfel el pronun( gre,it
neologismele 'docoment,cestiune,prinip, soietate repet cu$intele fiului su student
referitoare la societate 'unde nu e moral acolo e corupie si o soietate "r prinipuri va
s !ic c nu le are exprim&ndu-se in truisme si cacofonii.Replicile si ticul $er+al
surprind disimularea, te%nica am&nrii pt realizarea scopului avei puintic r$dare.
Relatiile cu ceilalti rele$ du+la incadrare a eroului ca so( in,elat si ca politician
$ersat.Ca so( *n,elat adopt masca inocen(ei in ceea ce pri$e,te rela(iile dintre Koe si
9iptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa( de so(ia pe care o
consider simitoare.Viclean, practic si urmrindu-,i scopurile, este un politician care se
+ucur de pozi(ia pri$ilegiat din fruntea partidului pea i crui mem+ri *i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si c%iar admirat4:arfuridi ,#r&nzo$enescu si
c%iar Ca(a$encu5.Respect indica(iile de la centru si ac(ioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,do$edindu-se o+edient atuci c&nd
enteresul o cere.:ata de :arfuridi este protector si *ncura>ator c&nd (ine discursul, pe
Ca(a$encu il consider un inamic, un miel ,iar lui @andanac%e *i apreciaz
,iretenia.?t&lp al puterii locale, el doreste pstrarea pri$ilegiilor si a pozi(iei ceea ce si
reuse,te deoarece in final i,i atinge scopul si il felicit pe Ca(a$encu pt oportunismul
su.In lupta electoral, K.9 se situeaz deasupra candida(ilor si de aceea tonul si mai ales
lim+a>ul este dulceag,condescendent, reu,ind s3,i piard cumptul o singur dat,*n
adunarea electoral, atunci c&nd Ca(a$encu $rea sa fac pu+lic con(inutul
scrisorii)atitudinea sa este fie real, sicera, fie trucat, artificial pt c acuza(ia lui
Ca(a$encu i-ar putea ,tir+i autoritatea ,i prestigiul
Scene In actul . scena 0 este surprins rela(ia dintre K.9 si ?tefan 9iptescu.9ra%anac%e
$ine in casa prefectului pt a-i relata *nt&lnirea matinal cu Ca(a$encu si preten(iile
acestuia.-l calific ,anta>ul drept mielie,in"amie,reproduce con(inutul scrisorii, urmrind
atent reac(ia prefectului, afirm %otr&t c textul este un fals si consider c alegerile sunt
lucrurile importante, apostrof&ndu-l c%iar pe 9ipatescu atunci c&nd acesta continu s se
agite si se comport impulsi$ ei astmpr-te,omule, si las odat mo"turile, avem lucruri
mai serioase de vor$it.@e altfel, el sanc(ioneaz impulsi$itatea prefectului pe care il
consider din aceasta cauz incompati+il cu func(ia pe care o de(ine si care implic
diplomaie.
0<
In actul al C lea in scenele care prezint adunarea electoral, K.9.conduce ,edin(a in
calitate de president al Comitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
sus(intorii lor printr-un lim+a> familiar, dulce cu un ton a"a$il, mangaietor, $inevoitor.-l
se comport cu +onomie, calm ,r+dare si o+edien( fa( de centru Il a>ut pe :arfuridi s
*nc%eie discursul prolix despre constitu(ie, il trateaz cu polite(e pe Ca(a$encu si in final
roste,te numele candidatului scris pe o %&rtie 'gamemnon @andanac%e, pro$oc&nd furia
lui Ca(a$encu., pe care *l nume,te pu+lic un plastogra" patentat.
Relatia dintre I,', si /ae (ata#encu
".C este prezentat in pagina ini(ial prin toate func(iile ca ,i K.9.'avocat, director-
proprietar al !iarului <Acnetul Carpailor> president-"ondator al societii
enciclopedice-cooperative <Aurora economic romn> .@in descrierea ini(ial se
sugereaz demagogia prin numele ziarului, megalomania prin numele si profilul
societ(ii, se pune in e$iden( profesia si dorin(a de nou.@ac K.9 este un om $ec%i un
politician $arstnic, "C se $rea un progresist ,un innoitor .9otodat el este si conductorul
grupului independent sustinut de dsclime.Ca(a$encu este un ari$ist pe c&nd 9ra%anac%e
$rea doar s-,i conser$e pri$ilegiile si pozi(ia in ierar%ia orasului de munte." C se
*ncadreaz in tipologia demagogului si unul dintre mi>loacele de caracterizare este
discursul.8t a demonstra c merit locul *nt&i intre oamenii politici ai orasului ,a$ocatul
*,i regizeaz inter$en(ia in adunarea electoral. Ia o poz, afecteaz emo(ia , roste,te apoi
cu$inte legate de rioar si se caracterizeaz drept un sus(intor al progresului mi s-a
"cut imputarea c sunt "oarte, c sunt prea, c sunt ultra-progresistc sunt li$er-
sc/im$ist, c voi progresul cu orice prB.7im+a>ul ii e$identiaza %istrionismul,
teatralismul, incultura, incapacitatea logic prin utilizarea registrului retoric in
con$ersa(ii particulare cum este aceea cu 8ristanda dup eli+erarea din *nc%isoare, prin
folosirea nonsensului si a neologismelor *n(elese gre,it'pn cnd s n-avem i noi "aliii
notri.!esturile la fel de artificiale denot adapta+ilitatea lui pt c la *nceput este demn,
inflexi+il, afi,&nd o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea ,
pl&ngre(,umil, slugarnic.Rela(ia dintre cei doi este conflictual aproape pe tot parcursul
piesei. 7a inceputul ac(iunii, ".C il c%eam pe K.9 si ii arat scrisoarea compromi(toare
aplic&nd ,anta>ul.poi Koe afirm c ".C este candidatul ei si al so(ului, de,i acesta din
urm caut un o+iect de contra,anta> si gse,te poli(a falsificat de Ca(a$encu,
moti$&ndu-se astfel apelati$ului de plastogra" patentat.In adunarea electoral, conflictul
de$ine desc%is atunci c&nd a$ocatul $rea sa fac pu+lic adulterul si implicit pozi(ia de so(
*n,elat a lui 9ra%anac%e, ipostaz cunoscut de cei din >ur)acest fapt ar putea a$ea urmri
gra$e pt cei C mem+ri ai triung%iului con>ugal , fapt ce pro$oac atitudinea ferm si
ofensi$ a lui 9ra%anac%e.In final, dup ce Ca(a$encu accept s conduc ser+area
popular, 9ra%anac%e are o atitudine apreciati$, +ine$oitoare si in(elegtoare de-ai
notri stima$ile .
.pinia
In opinia mea piesa con(ine o imagine comic a mora$urilor degradate ale sf&rsitului sec.
al .= a ,dar persona>ele si situa(iile sunt general $ala+ile.8e de alt parte, de,i d in mod
realist iluzia $ie(ii, 8scrisoare pierdut aduce in fa(a cititoruluiH spectatorului o lume de
marionete, fr ad&ncime psi%ologic, gu$ernat de de$iza mac%ia$elic scopul scu!
mi#loacele pe care in mod eronat Ca(a$encu o atri+uie nemuritorului @am$etta, o lume
de non$alori, deci o lume pe dos.
0D
D,<aco#ia
Sche$
Si$2olis$
-ste precedat de #audelaire.
Eean Moreas d numele curentului in .//< intr-un articol-scrisoare intitulat -e
&7m$olisme.
Reprezentani'Verlaine, Rim+aud,Mallarme.
'rasaturi'..-exprimarea strilor suflete,ti $agi ,fluide transmise prin analogie,sugestie si
un lim+a> poetic inedit)apar ' ne$roza,plictisul,spleen-ul,angoasa,maca+rul, amrciunea)
B.-ca o+iect al artei este proclamat impalpa+ilul, imaginarul, su+con,tientul
C.- utilizarea sim+olului.
0.- sugestia Jcalea de realizare a sim+olului si de exprimare a
coresponden(elor.
;.- coresponden(eleJ afinit(i in$izi+ile *ntre diferitele pr(i ale uni$ersului
4eu-lume5 care se traduc prin sim+oluri)
<. - sinesteziileJ asocierea spontan *ntre senza(ii de natur diferit care se
sugereaz reciproc.
D.- muzicalitatea J muzica are posi+ilit(i de sugestie a+solut.
/ - tematica'singurtate, ne$roz, spleen, re$erie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora,, +oal, moarte, dRcor, maca+ru,declin, descompunere a materiei,e$adare in spa(ii
exotice,mare, cora+ie,parc, ,parfum, culori,muzica, pardisuri artificiale)iu+ire.
Si$2olis$ul ro$1nesc
-ste sus(inut de MacedonsFi.8rin acti$itatea lui sim+olismul este primul curent sincronic
cu unul european)
.5-etapa MacedonsFi-articole, cenaclul si re$ista -iteratorul;
B5-etapa de la re$ista 0iata noua condus de O.@ensu,ianu.
C5I.Minulescu-poezia lui se caracterizeaz prin'utilizarea sim+olurilor,sim+olistica
numerelor,prezen(a imaginilor sinestezice,exotism, gustul pt maca+ru) teme si
moti$e'cltoria, dragostea,moartea, re$olta,ora,ul, parcul, marea.?e culti$ $ersul li+er.
05 !.#aco$ia
2ni$ersul +aco$ian prezint un indi$id capti$ *ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este singura realitate, astfel c sensul lumii s-a pierdut si fiin(a are sentimentul
de spaim si pe cel al inutilit(ii.
par culori4gal+en, $iolet, ro,u, negru, al+, gri5, instrumente muzicale, ora,ul de
pro$incie,parcul, amurgul,toamna,singurtatea, disperarea.
P"0+<
(onte!t pare in $ol. de de+ut-omonim ,i *i d titlul-plum$ul de$ine element definitoriu
pt lirica +aco$ian.
Deneza' poezia este inspirat de un e$eniment +iografic,scris in .=11, pu+icat ini(ial in
re$ista iesean SVersuri S in .=..
%iziunea despre lu$e :este aceea a unui damnat, insingurat.
'e$a 3moartea asociat singurat(ii a+solute si angoasei sim+olizate de rela(ionarea
sufletului cu plum+ul'#aco$ia'plum$ul ars e gal$en;su"letul ars e gal$en.
0/
Incadrare 'art poetic deoarece prezint notele definitorii ale liricii poetului)
-elegie ca specie a genului liric.
Incadrarea in curent- si$2olis$ prin sugestie, coresponden(ele intre interior si exterior,
am+iguitate, strile $agi,muzicalitate la care se adaug elemente expresioniste.
Structura 'dou catrene cu rim im+r(i,at ,masura de .1 sila+e, ritm $aria+il)B planuri-
exterior-lumea ca$ouJmacrocosmos si interior-moartea iu+iriiJmicrocosmos)se remarc
simetria dat de repetarea cu$&ntului din titlu.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ prin mrcile eului liric' $+ si pron de pers .)
'itlul este cu$&nt cu $aloare de sim+ol,marc%eaz coresponden(a dintre planul $ie(ii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul e,ecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietrificat.8lum+ul este un metal greu, cenu,iu, malea+il ce precipit
gal+en,moale, ru conductor de electricitate si cldur.
8lum+ este metafora sim+ol ce st in centrul imaginarului poetic,d sensul elementelor ce
alctuiesc planurile 3interior si exterior prin alturarea sa ca determinant'sicrie de
plum$.coroane de plum$ "lori de plum$, amor de plum$,aripi de plum$.
7umea de plum+ este una atacat de moarte, fr sens ,monoton creatoare de ne$roz
,anxietate,spleen.In text cu$&ntul de$ine laitmoti$ 3se repet de < ori.


CVO2 morul
@ormeau dormea
?icrie de plum+, -27 ?tam singur de plum+
:lori de plum+ am inceput s-l strig aripi de plum+
Coroane de plum+ mort
:rig,
$&nt
naliza di&eritelor paliere ale discursului poetic Hi$a*inar poetic
1,ni#el le!ico-se$antic Gc1$puri se$antice
a7+oartea =sicrie, coroane, cavou ,mort,"unerar vestmnt este c&mpul semantic
dominant,sugereaz lumea inc%is, limitat apstoare fr speran( sau posi+ilitatea de
a oferi sal$are fiin(ei umane)determinantul de plum$ accentueaz trecerea de la $ia( la
moarte, $idul interior,un uni$ers artificial, reificat.
27 /atura: "rig, vnt de$ine o sugestie a uni$ersului dominat de moarte, neat iar senza(ia
accentueaz singuratatea si anxietatea.
c7 ;iina u$an: stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu 3este alienat, *ntoars
spre interior-amorul de plum+, dar percepe doar $idul pt c iu+irea este moart si nu il
poate sal$a.@e aceea insul uman este singur, ratat ,protagonistul unei existente a+surde
manifest&ndu-se prin strigtul expresionist.
4,ni#el $or&o-sintactic
a7 %er2ele la i$per&ect cu caracter durati$ eternizeaz tragismul condi(iei umane capti$e
intr-un destin e,uat, potri$nic.Ver+ele nu exprim mi,carea,ci opusul ei dormeau,stam
atrnau suger&nd astfel imposi+ilitatea e$adrii si condi(ia de marionet a omului
modern.
0=
27 Relaiile de coordonare in &raz prin i pun pe acela,i plan interiorul si exteriorul,
accentueaz coresponden(ele,specifice sim+olismului.
5,;onetic-la acest ni$el se remarc $ocalele *nc%ise vnt, vestmnt,consoanele 4-0 in
cu$&ntul plum$5 ce exprim triste(ea, disperarea, consoane stridente specifice lui #aco$ia
pt a marca starea eului 'scriau.
7iniile de pauz, punctele de suspensie fractureaz discursul,aceast
destructurare fiind specific modernismului, pt a transmite incoeren(a cauzat de angoas
si e,ec in comunicare concretizare a singurat(ii a+solute.
47 Stilistic textul se indi$idualizeaz prin $eta&ora si$2ol plumb, repetiii ce asigur
muzicalitatea poemului si contureaz condi(ia de capti$ *nfr&nt a eului liric.
(.+-/'RI0
Si$2olis$ul
M.Clinescu'&im$olismul este o prim +ncercare de structurare a e,perienei poetice
moderne.2r +ndoial, despre o poetic per"ect articulat a sim$olismului e greu,dac
nu imposi$il de vor$it.3,ist ins CDcteva coordonate constante; poe!ia pur,ut
musica poesis;trans"ormarea dictonului /oraian ut pictura poesis5,starea poetic,
lim$a#ul poeticCD.
&im$olismului ;pe care nu-l putem despri +n c/ip arti"icial de ceea ce au adus nou in
materie de poetic marii lui precursori5+i revine meritul de a "i descoperit si "olosit
inepui!a$ilele rersurse de polisemie,ambiguitate sau sugestie a lim$a#ului
poetic,trans"ormnd aa-numitele pro$leme de "orm in verita$ile pro$leme de coninut
ale poe!iei.(n acest sens se poate a"irma,in modul cel mai legitim,c unele dintre
dimensiunile inaliena$ile ale conceptului modern de poe!ie au "ost impuse de sim$olism.
Istoric'-apare in :ran(a la finele sec al .= lea ca reac(ie *mpotri$a poeziei retorice
romantice, impersonalit(ii reci a parnasianismului si impotri$a naturalismului.
4Parnasianis$ 3curent literar aprut in :ran(a in a B a >umtate a sec al .= lea ca reac(ie
la romantism.Culti$ o poezie rece, impersonal,,descripti$,eli+erat de
sensi+ilitate.Manifest preocupare pt aspectul formal-culti$ poezia cu form fix5
-ste precedat de #audelaire.
Eean Moreas d numele curentului in .//< intr-un articol-scrisoare intitulat -e
&7m$olisme.
Reprezentani'Verlaine, Rim+aud,Mallarme.
'rasaturi'..-exprimarea strilor suflete,ti $agi ,fluide transmise prin analogie,sugestie si
un lim+a> poetic inedit)apar ' ne$roza,plictisul,spleen-ul,angoasa,maca+rul, amrciunea)
B.-ca o+iect al artei este proclamat impalpa+ilul, imaginarul, su+con,tientul
C.- utilizarea sim+olului - J o imagine concret ce are o semnifica(ie proprie pt
o realitate ascuns,a+stract)cu$&ntul cu $aloare de sim+ol are multiple semnifica(ii in
contextul poetic)
0.- sugestia Jcalea de realizare a sim+olului si de exprimare a
coresponden(elor.In concep(ia sim+oli,tilor accesul la transcendent nu se produce direct,
ci pe ci mediate unde sunetele,cu$intele,parfumurile rele$ misteriosul din uni$ers)
poe(ii comunic imagini coloristice, muzicale,olfacti$e corespunztoare unor stri
suflete,ti)
;1
;.- coresponden(eleJ afinit(i in$izi+ile *ntre diferitele pr(i ale uni$ersului
4eu-lume5 care se traduc prin sim+oluri)
<. - sinesteziileJ asocierea spontan *ntre senza(ii de natur diferit care se
sugereaz reciproc)ele sunt ci de acces la unitatea misterioas a lumii)
D.- muzicalitatea J muzica are posi+ilit(i de sugestie a+solut a,a cum afirm
Verlaine'Mu!ica +nainte de toate sau Malllarme 'oe!ia nu e dect mu!ica prin e,celen.
MuzicalitateaJ senza(ie interioar ,i se exprim prin armonii $er+ale, pauze,
asonan(e,alitera(ii,refren,leitmoti$,repeti(ii o+sedante ale unor cu$inte sau $ocale)
/ - tematica'singurtate, ne$roz, spleen, re$erie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora,, +oal, moarte, dRcor, maca+ru,declin, descompunere a materiei,e$adare in spa(ii
exotice,mare, cora+ie,parc, ,parfum, culori,muzica, pardisuri artificiale)iu+ire.
Si$2olis$ul ro$anesc
-ste sus(inut de MacedonsFi.8rin acti$itatea lui sim+olismul este primul curent sincronic
cu unul european)
.5-etapa MacedonsFi-articole, cenaclul si re$ista -iteratorul;articole'Despre logica
poe!iei,oe!ia viitorului,Despre poe!ie; afirma(iile acestuia despre noul curent *i pun *n
e$iden( caracteristicile' arta versurilor nu este nici mai mult nici mai puin dect arta
mu!icii;sim$olismul este numele modului de a se e,prima prin imagini, spre a da
natere ,cu a#utorul ei,ideii.
B5-etapa de la re$ista 0iata noua condus de O.@ensu,ianu- se caracterizeaz prin'
refuzul tradi(ionalismului,al satului,culti$area citadinului ,i define,te sim+olismul drept
sim+olul poetic al $ie(ii moderne)
C5I.Minulescu-poezia lui se caracterizeaz prin'utilizarea sim+olurilor,sim+olistica
numerelor,prezen(a imaginilor sinestezice,exotism, gustul pt maca+ru) teme si
moti$e'cltoria, dragostea,moartea, re$olta,ora,ul, parcul, marea.?e culti$ $ersul li+er.
05 !.#aco$ia
l(i reprezentan(i'?t.8etic, I.C ?$escu, l 9 ?tamatiad,- :arago.
<aco#ia-citate critice
".Manolescu'Cu @..acovia ne a"lm in "aa unui parado,=pe de o parte ,el este cel mai
original poet romn,in sensul c sensi$ilitatea lui e,trem nu poate "i +mprtit si, cu
att mai puin ,luat ca model;pe de alta, el este singurul nostru poet in care sim$olismul
se regsete plenar ,de la recu!it la retorica a"ectiv.
2ni$ersul +aco$ian prezint un indi$id capti$ *ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este singura realitate, astfel c sensul lumii s-a pierdut si fiin(a are sentimentul de
spaim si pe cel al inutilit(ii.,In lumea 3ca$ou in care nu mai exist transcendent omul
este un alienat neputincios,martor al trecerii spre moarte,singur si incapa+il de
comunicare.?trigtul este fr raspuns)apar culori ce exprim ne$roza si disperarea-
$iolet4sim+olizeaz si %alucina(ia5,gal+en,ale mortii'al+,negru,
derizoriului'gri,cenu,iu.?unetele sunt stridente,totul este artificial-dRcor ,o+iecte din care
$iata s-a retras )se impune intr.-o astfel de lume reificat imaginea teatral a eroului liric
ce rtce,te prin ora,ul de pro$incie cu ma%alale, parc,fanfare,cafenele, iluminatul sla+-
artificial, precum si recuzita sim+olist'cor+i, apusuri, toamne,culori, ploi monotone si
o+sedante,,ne$roz,singuratate .Marturisiri'!.#aco$ia (n poe!ie m-a o$sedat totdeauna
un sentiment de culoare.ictura cuvintelor sau audiie colorat,cum vrei s-o iei.(mi place
mult vioara.Melodiile au avut pt mine in"luen coloratCD.2iecrui sentiment ii
corespunde o culoare.Acum in urm m-a o$sedat gal$enul,culoare de!nade#dii.(n
;.
plumb vd culoarea gal$en.&u"letul ars e gal$en.CDCt privete despre mine am "ost
si rmn un poet al decadenei.
Decadentis$-curent de la sf&r,itul sec.al .= lea si inceputul sec.B1 legat de sim+olism
care opune realit(ii o lume a strilor su+iecti$e, considerate ca singura autentic.?e
caracterizeaz prin rafinament, sentimentul nuan(ei,al crepusculului.
P"0+<
(onte!t pare in $ol. de de+ut-omonim ,i *i d titlul-plum$ul de$ine element definitoriu
pt lirica +aco$ian.
Deneza' poezia este inspirat de un e$eniment +iografic,scris in .=11, pu+icat ini(ial in
re$ista iesean SVersuri S in .=..
%iziunea despre lu$e :este aceea a unui damnat, insingurat, un suflet predispus spre
triste(ea grea pt care omul este o $ictim incapa+il de eli+erare dintr-un uni$ers inc%is,
intr-o cdere continu spre moarte,fr speran( si fr mre(ie)precipitatul de plum+ este
gal+en,culoarea su"letului ars;
'e$a 3moartea asociat singurat(ii a+solute si angoasei sim+olizate de rela(ionarea
sufletului cu plum+ul'#aco$ia'plum$ul ars e gal$en;su"letul ars e gal$en.
Incadrare 'art poetic deoarece prezint notele definitorii ale liricii poetului)
-elegie datorit notei de tristete pro$ocat de atmosfera sum+r, de
$ocalele inc%ise, consoane, ritmul iam+ic,sugestia atotprezen(ei mor(ii.
Incadrarea in curent- si$2olis$ prin sugestie, coresponden(ele intre interior si exterior,
am+iguitate, strile $agi,muzicalitate) decadentis$ prin o+sesia t%anatic,,anxietate)
e!presionis$ prin strigtul tipic ,sentimentul sf&r,itului de lume.
Structura 'dou catrene cu rim im+r(i,at ,msura de .1 sila+e, ritm $aria+il)B planuri-
exterior-lumea ca$ouJmacrocosmos si interior-moartea iu+iriiJmicrocosmos)simetria
dat de repetarea cu$&ntului din titlu reprezint o sugestie a o+sesiei sf&r,itului ,a
imaginii s"ritului continuu 4ICaraion5si o materializare a paralelismului sintactic.
'ipul de liris$ lirism su+iecti$ prin mrcile eului liric' $+ si pron de pers .)
'itlul este cu$&nt cu $aloare de sim+ol,marc%eaz coresponden(a dintre planul $ie(ii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul e,ecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietrificat.8lum+ul este un metal greu, cenu,iu, malea+il ce precipit
gal+en,moale, ru conductor de electricitate si cldur.8lum+ este metafora sim+ol ce st
in centrul imaginarului poetic,d sensul elementelor ce alcatuiesc planurile 3interior si
exterior prin alturarea sa ca determinant'sicrie de plum$.coroane de plum$ "lori de
plum$, amor de plum$,aripi de plum$.7umea de plum+ este una atacat de moarte, fr
sens ,monoton creatoare de ne$roz ,anxietate,spleen.In text cu$&ntul de$ine laitmoti$ 3
se repet de < ori.
naliza di&eritelor paliere ale discursului poetic Hi$a*inar poetic
1,ni#el le!ico-se$antic Gc1$puri se$antice
a7+oartea = sicrie, coroane, cavou ,mort,"unerar vestmnt este c&mpul semantic
dominant,sugereaz lumea inc%is, limitat apstoare fr speran( sau posi+ilitatea de
a oferi sal$are fiin(ei umane)determinantul de plum$ accentueaz trecerea de la $ia( la
moarte "lori de plum$, coroane de plum$, apsarea unei lumi monotone cenu,ii grele prin
lipsa li+ert(ii sicrie de plum$, uni$ersul artificial coroane de plum$, "unerar vestmnt,
$idul interior dat de dispari(ia sentimentelor,angoas si mortificare amorul de plum$,
cderea, imposi+ilitatea aspira(iei si sal$rii, lipsa uni$ersurilor romantice compensati$e
aripi de plum$ .
;B
27 /atura: "rig, vnt de$ine o sugestie a uni$ersului dominat de moarte, neant, este
perceput tactil, iar senza(ia accentueaz singuratatea si anxietatea.
c7 ;iina u$an: stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu 3este alienat, *ntoars
spre interior-amorul de plum+, dar percepe doar $idul pt c iu+irea este moart si nu il
poate sal$a.@e aceea insul uman este singur, ratat ,protagonistul unei existente a+surde
manifest&ndu-se prin strigt ca expresie a spaimei ,deznde>dii .-l e martorul neputincios
al cderii lumii si al propriei cderi.
4,ni#el $or&o-sintactic
a7 %er2ele la i$per&ect cu caracter durati$ eternizeaz tragismul condi(iei umane capti$e
intr-un destin e,uat, potri$nic,anticipeaz condi(ia uman din Iona lui M.?orescu.Ver+ele
nu exprim mi,carea,ci opusul ei dormeau,stam atrnau suger&nd astfel imposi+ilitatea
e$adrii si condi(ia de marionet a omului care nu i,i construie,te singur destinul ,ci este
o simpl ppu, in m&na unor for(e potri$nice,e,ecul existential.
27 Relaiile de coordonare in &raz prin i pun pe acela,i plan interiorul si exteriorul,
accentueaz coresponden(ele,specifice sim+olismului.
5,;onetic-la acest ni$el se remarc $ocalele *nc%ise vnt, vestmnt,consoanele -0 in
cu$&ntul plum$ ce exprim triste(ea, disperarea, consoane stridente specifice lui #aco$ia
pt a marca starea eului 'scriau. "imic nu mai are armonia clasica sau macar $isata de
romantici deoarece $isul de$ine cosmar47acustra5
7iniile de pauz, punctele de suspensie fractureaz discursul,aceast
destructurare fiind specific modernismului, pt a transmite incoeren(a cauzat de angoas
si e,ec in comunicare concretizare a singurat(ii a+solute.
47 Stilistic textul se indi$idualizeaz prin $eta&ora si$2ol plumb, repetiii ce asigur
muzicalitatea poemului si contureaz condi(ia de capti$ *nfr&nt a eului liric.
.pinia #aco$ia este un poet inedit, ce incearc zadarnic s se regseasc si astfel s afle
sensul existen(ei sale si al lumii.
P.-II +.D-R/IS' SI 'RDI'I./"IS' I/'-R<-"I(
P.-II +.D-R/IS' P.-II +.D-R/IS' SI 'RDI'I./"IS'
I/'-R<-"I(
P.-II +.D-R/IS'
S(=-+
+odernis$ul-M.Clinescu, cercettor al poeziei moderne ca ,i H.:riedric%
,caracterizeaz curentul prin urmatoarele trsturi '
..-sus(inerea doctrinei imaginati$e .
B.- accentuarea distinc(iei dintre eul $iogra"ic Jindi$idual, con>unctural,superficial si
eul esenialEpoeticEgeneral,necesar,profund,o+scur,autentic)
C. -preocuparea pt pro+lema lim+a>ului poetic. 8oetul modern este preocupat de dorin(a
extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu muzica-sim+olismul, pictura-caligrame
sau cu proza-stilul >urnalistic ori pu+licitar in poezia de a$angard.
'rasaturi *enerale ale $odernis$ului:
- am+iguitate,uneori o+scuritate
- muzicalitate
- pluralitate de sensuri, preferin(a pt metafor
- renun(area la specii tradi(ionale
;C
- prezen(a categoriilor negati$e4 maca+rul, sf&,ierea *ntre extreme, grotescul, estetica
ur&tului5, lim+a> poetic inedit' cu$inte din argou, populare, neologisme, a+stracte.
Modernismul este promo$at de -,"o#inescu prin cr(i, articole , cenaclul si re$ista
S2urtorul.8t modernizarea literaturii rom&ne si intrarea c&t mai repede in circuit
european criticul propune'
' - intelectualizarea prozei si poeziei
- promo$area citadinului
- liricizarea poeziei
- o+iecti$izarea prozei
- crearea romanului o+iecti$ si de analiz psi%ologic.
Modernismul moderat, eclectic este reprezentat de 9.rg%ezi, modernismul sincron de
7.#laga, iar modernismul ermetic de I.#ar+u.
;".RI D- +0(IDI, ',RD=-II
(onte!t ;lori de $uci*ai este un $olum singular in opera arg%ezian cuprinz&nd B; de
texte lirice care au drept corespondent in proz $ol.Poarta /ea*r,
8unctul de plecare il reprezinta perioada petrecut de poet in inc%isoare, crea(iile
descriind $ia(a de(inu(ilor, a marginaliza(ilor societ(ii si constituind o tentati$ de
#alori&icare a esteticii ur1tului at&t su+ raport tematic c&t si in ceea ce pri$e,te lexicul
poetic,structura discursului ,am+ele eli+erate de constr&ngerile clasicizante.
stfel imaginea lumii *nc%isorii ,oc%eaz cititorul prin amestecul de terifiant, grotesc,
pitoresc, maca+ru, sua$itate si senzualitate.
9.. se incadreaz in modernism prin contri+u(ia la depoetizarea lim+a>ului artistic ,ca si
!.#aco$ia ins modalit(ile sunt diferite.
Modelul este $ol. ;lorile rului al lui C%.#audelaire pe care rg%ezi a dorit s il traduc
su+ titlul ;lori de otra#,
'itlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica ur&tului.:lorile
sunt un sim+ol al frumosului, $ie(ii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint ur&tul, moartea, pestilen(a, +analul ,durata a,a c se poate *n(elege *nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuse(ea *,i trage se$a din ur&t, c
diformul, neo+i,nuitul, ,lumea a+>ec(iilor, a infernului poate fi surs a poeziei.
Incadrare- poezia ce desc%ide $ol. ,i *i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concep(ia autorului despre poet , procesul crea(iei si poezieHoper .8rin ea poetul i,i
exprim adeziunea la estetica ur&tului.
8oezia este inclusa in $odernis$ prin $alorificarea esteticii ur&tului, lim+a>ul nou
,ocant, 4fenomenul depoetizrii5 pun&nd alturi ar%aisme, cu$inte populare ,familiare si
metafore, prin condi(ia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstan(ele
procesului crea(iei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradi(ional.Ca si in
intreg $olumul ,func(ia poetic a comunicrii se *m+in cu cea expresi$.
%iziunea depre lu$e este a unui om care consider artistul un artizan al cu$&ntului ce
poate a+orda fiecare aspect al realit(ii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cu$&ntul este elementul originar si esen(ial pt c el instaureaz realit(i, lumi ,iar
artistul tre+uie sa stp&neasca te%nica literar ,dar sa fie si inzestrat cu %ar.rta ca
me,tesug a facut critica literar sa il numeasc pe 9.. poeta &a2er,
;0
'e$a: concep(ia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra crea(iei'sti/urile,
"lorile.
+oti#e poetice: noaptea, sti%urile, *ntunericul, ung%ia.
'ipul de liris$H textul se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului liric' forme
$er+ale si pronominale de pers .' am scris,mi.
Structura: B sec$en(e lirice cu rim imperec%eat, msura inegal ce cuprind < fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul crea(iei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-"lorile din titlu, iar $er+ul la perfect compus plaseaz actul creator
*naintea confesiunii ca pe un act *nc%eiat.
Relaii de opoziie si de si$etrie ?e remarc opozi(ia dintre spa(iul *nc%is "irida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia $tea departe ,a"ar , dintre ung/ia +ngereasc si
ung/iile de la mna stng .
I$a*inarul poetic Circumstantele creaiei i$plic ele$entul spaial si te$poral
precu$ si uneltele actului artistic6 condeiul si climara in poezia art poetic
4estament.5
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de "irid goal ,sugestie a claustrrii, un
spa(iu *nc%is propice damnrii care exclude a>utorul di$in.
7umea claustrant se define,te prin rela(ia cu ad$er+ele departe, a"ar accentu&nd
condi(ia de damnat si totodat orgoliul creator al celui care a renun(at la a>utor
di$in.pare astfel condi(ia poetului modern ce a pierdut di$initatea si nu mai simte c
este inzestrat cu %ar ,ci doar cu propria con,tiin( si propriul talent.
'i$pul scrierii pare a fi noaptea 'era intuneric *ns am+iguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior exprim&nd senza(ia de prsire si *nsigurare' pe intuneric in
singuratate.
0neltele crea(iei sunt' ung/iile de la mna stng dup ce m&na dreapt ,i-a pierdut
calit(ile =Cnd mi s-a tocit ung/ia +ngereasc1Am lsat-o s creasc 1&i nu a mai crescut
sau nu o mai am cunoscut.
-ul poetic mrturise,te renun(area la ung%iile m&inii drepte a crei putere nu mai exist
sau nu mai este recunoscut de creator.
In mod o+i,nuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renun(area la condi(ia
traditional a poetului *nzestrat cu %ar di$in pe care omul modern nu o mai recunoa,teH
regse,te *n propriul suflet.
In acest caz, ung%iile m&inii st&ngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul,
capacitatea fiin(ei de scrie fr a>utor ceresc ,din propria se$. "oua condi(ie a creatorului
este o mrturisire a preferin(ei pentru modernism
Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferin(a implicat de efortul scrierii si de
imaginea m&inii-g%ear'&i m durea mna ca o g/iar1)eputincioas s se strnga.?e
sugereaz efortul artistului care metamorfozeaz ur&tul, grotescul,sordidul in $aloare
estetic.
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa a>utorului di$in ,parc
nelalocul su in lumea Infernului ;-e-am scris5Cu puterile nea#utate1)ici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul1Care au lucrat +mpre#urul 1-ui -uca, lui Marcu si lui (oan.
@ac artistul nu mai are $irtu(ile cre,tine cere,ti, el de(ine ins $oin(a de a crea si
capacitatea de a se dedica acestui efort.
;;
(reaia sugerat de ar%aismul sti/uri este delimitat de $ersurile anterioare sti/urile de-
acum si se define,te prin c&te$a metafore'
"r an,
de groap,
de sete de ap si de "oame de scrum.ntitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi
eterne care se sustrage timpului, a unui uni$ers inc%is,concentra(ionar,dominat de moarte
si de certitudinea existen(ei ei in care fiin(a uman *,i pierde dimensiunea spiritual, dar
men(ine ne$oia speran(ei in lumin ,$ia( ,rena,tere, frumos, li+ertate, purificare.
(aracteristicile li$2a)ului poetic
7a ni$el lexico-semantic se remarc prezen(a ar%aismului sti/uri,a cu$intelor cu caracter
religios -uca, Marcu,(oan , a cu$intelor cu form popular prete. 7a ni$el
morfosintactic se o+ser$ alternan(a timpurilor $er+ale 'prezent Htrecut suger&nd
caracterul etern al operei *n antitez cu condi(ia efemer a omului, c%iar dac este un
creator .7a ni$el stilistic, specific pt 9. este metafora noua ,inedit' d groap, sete de
apa,scrum, ung/ia ingeresc.7a ni$el prozodic, e$ident este pstrarea par(ial a
elementelor tradi(ionale.
:irid goal a$ scris flori de mucigai
Tntuneric cu ung%ia sti%uri fr an
?ingurtate ung%iile de la m&na st&ng de groap

Cu puterile nea>utate de sete de ap si de foame de scrum
?pa(iu *nc%is
damnare eul este artist poezie modernist
(.+-/'RI0
+odernis$ul-M.Clinescu, cercettor al poeziei moderne ca ,i H.:riedric%
,caracterizeaz curentul prin urmatoarele trsturi
..-sus(inerea doctrinei imaginati$e 4clasicismul sus(ine doctrina imitati$Jmimesis.
romantismul sus(ine doctrina expresi$5) rolul imagina(iei este incompati+il cu imita(ia si
se opune retorizrii expresiei realizat in romantism)
B.- accentuarea distinc(iei dintre eul $iogra"ic Jindi$idual, con>unctural,superficial si
eul esenialEpoeticEgeneral,necesar,profund,o+scur,autentic)
C. -preocuparea pt pro+lema lim+a>ului poetic-ce demonstreaz con,tiin(a ling$istic'fie
c scrie o poezie care caut a+solutul fie c i se opune, poetul modern este preocupat de
dorin(a extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu muzica-sim+olismul,pictura-
caligrame,sau cu proza-stilul >ournalistic ori pu+licitar in poezia de a$angard.
'rasaturi *enerale ale $odernis$ului: am+iguitate, uneori o+scuritate, muzicalitate,
pluralitate de sensuri, preferin(a pt metafor, renun(area la specii tradi(ionale, prezen(a
categoriilor negati$e4 maca+rul, sf&,ierea *ntre extreme, grotescul, estetica ur&tului5,
lim+a> poetic inedit' cu$inte din argou, populare, neologisme, a+stracte.
Modernismul este promo$at de -.7o$inecu prin cr(i, articole , cenaclul si re$ista
?+urtorul.8t modernizarea literaturii romane si intrarea c&t mai repede in circuit
;<
european criticul propune 'intelectualizarea prozei si poeziei, promo$area citadinului,
liricizarea poeziei, o+iecti$izarea prozei, crearea romanului o+iecti$ si de analiz
psi%ologic.
Modernismul moderat, eclectic este reprezentat de 9.rg%ezi, modernismul sincron de
7.#laga, iar modernismul ermetic de I.#ar+u.
;".RI D- +0(IDI, ',RD=-II
(onte!t ;lori de $uci*ai este un $olum singular in opera arg%ezian cuprinz&nd B; de
texte lirice care au drept corespondent in proz $ol.Poarta /ea*r,8unctul de plecare il
reprezinta perioada petrecut de poet in inc%isoare, crea(iile descriind $ia(a de(inu(ilor, a
marginaliza(ilor societ(ii si constituind o tentati$ de $alorificare a esteticii ur&tului at&t
su+ raport tematic c&t si in ceea ce pri$e,te lexicul poetic,structura discursului ,am+ele
eli+erate de constr&ngerile clasicizante.7im+a>ul utilizeaz elemente specifice registrului
stilistic coloc$ial, popular si oral, elemente de argou,remarc&ndu-se at&t functia poetic& a
comunicarii c&t si cea expresi$.Ca structura se o+ser$ aspectul narati$ al unor poeme,
sau descrierea folosit in altele, im+inarea satirei cu medita(ia,a confesiunii cu
dialogul.stfel lumea *nc%isorii ,oc%eaz cititorul prin amestecul de terifiant, grotesc,
pitoresc, maca+ru, sua$itate si senzualitate.9.. se incadreaz in modernism prin
contri+u(ia la depoetizarea lim+a>ului artistic ,ca si !.#aco$ia ins modalit(ile sunt
diferite.
Modelul este $ol. ;lorile rului al lui C%.#audelaire pe care rg%ezi a dorit s il traduc
su+ titlul ;lori de otra#, ,a cum arat H.:riedric%, in poezia lui #audelaire ca s "ie
la adpost de $anal, s"idnd gustul $anal, "rumusetea tre$uie s "ie $i!ar.CDDar el a
dorit "r niciun ec/ivoc si urtul ,ca ec/ivalent al misterului ce tre$uia din nou
a$ordat. CDMai violent dect pn acum ,anormalitatea se anuna ca principiu al
poe!iei moderne.
'itlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica ur&tului.:lorile
sunt un sim+ol al frumosului, $ie(ii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint ur&tul, moartea, pestilen(a, +analul ,durata a,a c se poate *n(elege *nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuse(ea *,i trage se$a din ur&t, c
diformul, neo+i,nuitul, ,lumea a+>ec(iilor, a infernului poate fi surs a poeziei.-stetica
ur&tului anun(at de titlu este prezent ,i in poezia arta poetic 'esta$ent ce desc%ide
$ol de de+ut, (u#inte potri#ite:Din bube ,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumusei si
preuri noi.
Incadrare- poezia ce desc%ide $ol. ,i *i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concep(ia autorului despre poet , procesul crea(iei si poezieHoper .8rin ea poetul i,i
exprim adeziunea la estetica ur&tului.
8oezia este inclusa in $odernis$ prin $alorificarea esteticii ur&tului, lim+a>ul nou
,ocant, 4fenomenul depoetizrii5 pun&nd alturi ar%aisme, cu$inte populare ,familiare si
metafore, prin condi(ia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstan(ele
procesului crea(iei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradi(ional.Ca si in
intreg $olumul ,funcia poetic a comunicarii se *m+in cu cea expresi$.
%iziunea depre lu$e este a unui om care consider artistul un artizan al cu$&ntului ce
poate a+orda fiecare aspect al realit(ii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cu$&ntul este elementul originar si esen(ial pt c el instaureaz realit(i, lumi ,iar
;D
artistul tre+uie sa stp&neasca te%nica literar ,dar sa fie si inzestrat cu %ar.rta ca
me,tesug a facut critica literar sa il numeasc pe 9.. poeta &a2er,
'e$a: concep(ia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra crea(iei'sti/urile,
"lorile.
+oti#e poetice: noaptea, sti%urile, *ntunericul, ung%ia.
'ipul de liris$H textul se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului liric' forme
$er+ale si pronominale de pers .' am scris,mi.
Structura: B sec$en(e lirice cu rim imperec%eat, msura inegal ce cuprind < fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul crea(iei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-"lorile din titlu, iar $er+ul la perfect compus plaseaz actul creator
*naintea confesiunii ca pe un act *nc%eiat.
Relaii de opoziie si de si$etrie ?e remarc opozi(ia dintre spa(iul *nc%is "irida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia $tea departe ,a"ar , dintre ung/ia +ngereasc si
ung/iile de la mna stng .
I$a*inarul poetic Circumstantele creaiei i$plic ele$entul spaial si te$poral
precu$ si uneltele actului artistic6 condeiul si climara in poezia art poetic
4estament.5
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de "irid goal ,sugestie a claustrrii, un
spa(iu *nc%is propice damnrii care exclude a>utorul di$in.8eretele ca loc al crea(iei
implic ideea de inscrip(ie-semn al rm&nerii in eternitate, pe cea a creatorului cronicar, si
fenomenul depoetizarii prin trimitere la picturile rupestre. 7umea claustrant se define,te
prin rela(ia cu ad$er+ele departe, a"ar accentu&nd condi(ia de damnat si totodat
orgoliul creator al celui care a renun(at la a>utor di$in.pare astfel condi(ia poetului
modern ce a pierdut di$initatea si nu mai simte c este inzestrat cu %ar ,ci doar cu propria
con,tiin( si propriul talent.
'i$pul scrierii pare a fi noaptea 'era intuneric *ns am+iguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior in perfect rela(ie cu cel exterior al inc%isorii si lipsei
sperantei, intr-o lume $isceral lipsit de spiritualitate, grea.lturi de spa(iu, ,,timpul
contureaz un uni$ers ostil ,senza(ia de prsire si *nsigurare care este de altfel exprimat
direct' pe intuneric in singuratate.
0neltele crea(iei sunt sim+olizate de metafora ung/ia asociat m&inii st&ngi dup ce
m&na dreapt ,i-a pierdut calit(ile =Cnd mi s-a tocit ung/ia +ngereasc1Am lsat-o s
creasc 1&i nu a mai crescut sau nu o mai am cunoscut. Conform Dicionarului de
si$2oluri mna e,prima ideea de activitate, de putere i de dominaie, "iind un +nsemn
regal. Mna stnga a lui Dumne!eu este tradiional legat de #ustiie, iar mna dreapt
de milostenie, repre!entnd em$leme ale puterii regale;stnga5 respectiv
sacerdotale;dreapta5.In discursul liric confesi$, eul poetic mrturise,te renun(area la
ung%iile m&inii drepte a crei putere nu mai exist sau nu mai este recunoscut de
creator.In mod o+i,nuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renun(area la condi(ia
traditional a poetului *nzestrat cu %ar di$in si care aspir spre di$initate, pe care omul
modern nu o mai recunoa,teH regse,te *n propriul suflet.In alt fel se poate o+ser$a o
noua condi(ie a creatorului de poezie, care nu se opune psalmilor, ci este anticipat de
psalmi prin afirmarea orgoliului artistului con,tient de propria condi(ie limitat. In acest
caz, ung%iile m&inii st&ngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul, capacitatea fiin(ei de
scrie fr a>utor ceresc ,din propria se$ ."oua condi(ie a creatorului este o mrturisire a
;/
preferin(ei pentru modernism a,a cum in estament, $u$ele, mucegaiul si noroiul sugerau
estetica ur&tului.Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferin(a implicat de
efortul scrierii si de imaginea m&inii-g%ear'&i m durea mna ca o
g/iar1)eputincioas s se strnga."eputin(a afirmat poate fi con,tiin(a singurt(ii in
lume si implicit afirmarea condi(iei de stp&n al unui uni$ers din care sacrul s-a
retras.M&na st&nga este astfel instrumentul nou al scri>elirii crea(iei pe peretele temni(ei
,act de re$olt si de afirmare a talentului '&i m-am silit s scriu cu ung/iile de la mna
stnga. @in ipostaza anterioar a artistului , prezent in poezia estament rm&ne
efortul, truda celui care lucreaz asupra cu$&ntului pt a su+lima suferin(a, grotescul,
terifiantul ,a transforma ur&tul in frumos .
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa a>utorului di$in ,parc
nelalocul su in lumea Infernului ;-e-am scris5Cu puterile nea#utate1)ici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul1Care au lucrat +mpre#urul 1-ui -uca, lui Marcu si lui
(oan .Repeti(iile si enumera(ia e$iden(iaz sim+olistica di$in rele$at de @ionisie :urna'
entru Matei, un $ar$at, pentru Marcu,un leu, pentru -uca, un $ou, pentru (oan, un
vultur.Cel cu c/ip omenesc in"iea! +ntruparea,cel cu c/ip de leu in"iea! tria si
puterea imprteasc;cel cu c/ip de $ou in"iea! virtutea preoeasc si #ert"a;acela cu
c/ip de vultur in"iea! pogorrea &"ntului Du/.8rin enumera(ia cu sens negati$ se
accentueaz lipsa transcenden(ei si a $irtu(ilor sim+olizate de ea. Rm&ne omenescul si
nu int&mpltor Matei si ingerul su lipsesc din enumera(ie, intruc&t *ngerul este cel mai
aproape de om si sl+iciunea lui. @ac artistul nu mai are $irtu(ile cre,tine cere,ti, el
de(ine ins $oin(a de a crea si capacitatea de a se dedica acestui efort, *nlocuind imaginea
e$ang%elistului a+sent.8t omul modern se pare c sl+iciunea sau for(a uman extras
c%iar din pcat si a+>ec(ie este mai palpa+il, mai credi+il de moment ce di$inul refuz
s se re$eleze.
(reaia sugerat de ar%aismul sti/uri este delimitat de $ersurile anterioare sti/urile de-
acum si se define,te prin c&te$a metafore' "r an, de groap, de sete de ap si de "oame
de scrum.ntitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi eterne care se sustrage
timpului, a unui uni$ers inc%is,concentra(ionar,dominat de moarte si de certitudinea
existen(ei ei in care fiin(a uman *,i pierde dimensiunea spiritual, dar men(ine ne$oia
speran(ei in lumin ,$ia( ,rena,tere, frumos, li+ertate, purificare.9oate aceste sensuri se
adaug poeziei inscrip(ionate pt a fi mrturie urma,ilor sau *ntregii condi(ii umane, pt c
uni$ersul *nc%isorii are ,i un sens conotati$.9impul, spa(iul, setea foamea contureaz un
uni$ers al ne$oilor concrete ,imediate.
(aracteristicile li$2a)ului poetic
7a ni$el lexico-semantic se remarc prezen(a ar%aismului sti/uri,a cu$intelor cu caracter
religios -uca, Marcu,(oan , a cu$intelor cu form popular prete. 7a ni$el
morfosintactic se o+ser$ alternan(a timpurilor $er+ale 'prezent Htrecut suger&nd
caracterul etern al operei *n antitez cu condi(ia efemer a omului, c%iar dac este un
creator .7a ni$el stilistic, specific pt 9. este metafora noua ,inedit' d groap, sete de
apa,scrum, ung/ia ingeresc.7a ni$el prozodic, e$ident este pstrarea par(ial a
elementelor tradi(ionale.
.pinia 2lori de mucigai este o art poetic modernist in care artistul este *nstrinat de
di$in , lipsit de %ar, dar con,tient de capacitatea lui creatoare , indrznind s
metamorfozeze ur&tul in frumos, s se defineasc in mod original si orgolios prin for(a si
efortul crea(iei.
;=
-0 /0 S'RI%-S( (.R." D- +I/0/I "0+II, ",<"D
S(=-+
(onte!t 8oezia apar(ine $ol. de de+ut intitulat oemele luminii si face parte dintre artele
poetice moderne.
-a apare in perioada inter+elic 3.=.= si cuprinde ele$ente e!presioniste.9extul rele$
rela(ia str&ns dintre poezie si filosofie.
Incadrare 9extul apar(ine modernismului prin elementele expresioniste' exacer+area
eului creator,sentimentul a+solutului, tensiunea liric, spiritualizarea peisa>ului.
ceast art poetic se *nscrie in $odernis$ul inter2elic si prin lim+a>ul metaforic
4metafore re$elatorii si plasticizante5, prin caracterul filosofic si prin renun(area la
prozodia tradi(ional.
%iziunea despre lu$e
+isterul este conceptul esen(ial al filosofiei +lagiene in sensul de o+iect al cunoa,terii.
8lsmuitorul uni$ersului este +arele noni$,centru metafizic al existen(ei care eman
din sineLdiferen(ialele di$ineL4particule ce formeaz toate entit(ile existen(ei5.In
uni$ersul misterelor ,omul se define,te prin tentati$a de a re$ela misterul adic a dez$lui
si a traduce lumea in lim+a> uman in condi(iile in care M.. instituie cenzura
transcendent care face imposi+il cunoa,terea a+solut.
(unoasterea este o $aloare umana fundamental, iar o+iectul ei, misterul, are B
aspecte' unul &anic 3ce se arat omului prin experien( si unul criptic 4care se ascunde5
.Cunoasterea este la r&ndul ei de B feluri' paradisiac si luci&eric,
(unoaterea paradisiac 6 pluscunoatere7 i,i propune cercetarea datelor reale si
formularea unor idei care se afl in analogie cu materialul concret, fanic.-ste o
cunoa,tere fr tensiune pro+lematic, se +azeaz pe o+ser$a(ia si explica(ia
nonpro+lematic.
(unoaterea luci&eric 6$inuscunoastere7 opereaz asupra unor mistere desc%ise
crora le produce o N $aria(ie calitati$L,lans&nd idei care sunt in opozi(ie cu
concretul.ceasta cunoa,tere ,definit de o tensiune pro+lematic intre spirit 4su+iect5si
o+iect face saltul din planul fanic in cel criptic pe +aza unei idei pe care intelectul o
ela+oreaza pt a dez$lui structura de ad&ncime a lumii.-a duce la poten(area misterului.
.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic utilizat in
pluscun.
'ipul de liris$ 8oezia se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului' pron de pers
. eu repetat pe parcursul textului , ad> posesi$ mea ,$er+ele de pers .' nu strivesc, nu
ucid.
'e$a: cunoa,terea uni$ersului, rolul poetului si al poeziei in rela(ia om-uni$ers. 8oetul,
prin cunoa,terea luciferic amplific prin crea(ie tainele lumii.
+oti#e poetice : misterul, lumina 4moti$ central sim+oliz&nd cunoa,terea,
iu+irea,geneza.5
'itlul este o metafor re$elatorie ce pune in rela(ie eul exacer+at cu uni$ersul.
:orma negati$ a $er+ului nu strivesc exprim refuzul cunoa,terii ra(ionale care are drept
consecin( distrugerea frumuse(ii, farmecului uni$ersului tainei.
<1
Corola de minuni semnific acest uni$ers ale crui caracteristici sunt perfec(iunea dat de
forma sferic, fragilitatea, frumuse(ea sugerate de corola si misterele exprimate de
minuni.
Incipitul reia titlul si *l expliciteaz prin $er+ul nu ucid asociat su+stanti$ului tainele ,
eul poetic adopt&nd cunoa,terea luciferic ce implic o atitudine protectoare fa( de
uni$ersul tainei.
;inal ultimul $ers exprim sentimentul de iu+ire, cunoa,terea prin participare,
comunicarea afecti$ cu uni$ersul cci eu iu$esc si "lori si oc/i si $u!e si morminte.
Relatii de opozitie si de si$etrie se sta+ilesc intre cele dou tipuri de cunoa,tere
sim+olizate de meteforele lumina mea1lumina altora, intre eu1altii. ?imetria se
realizeaz prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumera(iei in final .
Structura 'C sec$ente lirice marcate de de ma>uscule.
I$a*inar poetic si e!presi#itate
Pri$a sec#en exprim atitudinea eului fa( de uni$ersul misterelor concretizate in
"lori, oc/i $u!e ,morminte suger&nd frumosul, fragilitatea si
efemeritatea4flori5,cunoa,terea si autocunoasterea4oc%i5, rostirea si iu+irea 4+uze5 ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce refuz cunoasterea logic ,ra(ional
cu mintea .8rin enumera(ie se concretizeaz elementele corolei de minuni, uni$ersul fiind
un tot *n care eul liricH artistul se integreaz ,i fa( de care are o atitudine protectoare.
4 a sec#en se construie,te pe +aza unor opozi(ii eu-altii;lumina mea ?lumina-altora,
metafore ale celor B tipuri de cunoa,tere 'luciferic sau poetic si paradiziac,
stiin(ific.In rela(ie cu uni$ersul minunilor, eul poetic sporeste, im$ogete, tainele prin
crea(ie si cunoastere in timp ce omul o+i,nuit, adept al cunoa,terii paradiziace sugrum
misterul ,$r&nd sa-l expliciteze.8oetul, fiin(a creatoare, particip la mister, il amplific, il
poten(eaz , crea(ia poetic a$&nd o dimensiune sacr largi "iori de s"nt mister .@e
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina difuz a lunii.
7.# se define,te astfel drept un poet nocturn augment&nt ideea de mister printr-o serie de
metafore si prin moti$ul de sorginte romantic al lunii.
5 a sec#enta are rol concluzi$ ,de,i exprim un raport de cauzalitate prin con>unc(ia
cci.Cunoa,terea poetic este un act de contempla(ie ,dar si de participare la mister.
"i$2a)ul poetic este o surs a expresi$it(ii.
7a ni$el lexico-semantic, se o+ser$ c&mpul semantic al misterului taina, mister, ne-
ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opozitia lumina-intuneric.
7a ni$el morfo-sintactic important este repetarea de < ori a formei pronominale plasate
pe prima pozi(ie.
7a ni$el stilistic se remarc metaforele plasticizante si re$elatorii ce sim+olizeaz
uni$ersul tainei'neptrunsul ascuns in adncimi de intuneric,intunecata !are ne-ntelesuri
si mai mari , opozitia metaforelor lumina mea- lumina altora, enumera(ia "lori, oc/i,
$u!e , morminte.
7a ni$el prozodic, discursul liric este alctuit din B1 de $ersuri li+ere,cu ritm interior si
se folose,te ingam+amentul.

Corola de minuni a lumii eu largi fiori de sf&nt mister
:lori, oc%i, +uze, morminte nu stri$esc, tot ce-I nen(eles
neptrunsul ascuns nu ucid cu mintea se sc%im+-n nen(elesuri
<.
ad&ncimi de intuneric sporesc si mai mari
intunecata zare im+og(esc su+ oc%ii mei
iu+esc
lu$ina $ea
uni#ersul $isterelor rolul poetului i$2o*irea tainei
cunoaterea re#elarea ei prin iu2ire
(.+-/'RI0
(onte!t 8oezia apar(ine $ol. de de+ut intitulat oemele luminii si face parte dintre artele
poetice moderne.-a apare in perioada inter+elic 3.=.= si cuprinde elemente
expresioniste.9extul rele$ rela(ia str&ns dintre poezie si filosofie.
Incadrare 9extul apar(ine modernismului prin elementele expresioniste'exacer+area
eului creator,sentimentul a+solutului, tensiunea liric, spiritualizarea peisa>ului.
",<,define,te expresionismul in !ilosofia stilului "De c+te ori un lucru este ast"el redat
+nct puterea,tensiunea sa interioar +l intrece, +l transcendea!,trdnd relaiuni cu
cosmicul,cu a$solutul , cu ilimitatul avem de-a "ace cu un produs artistic
e,presionist.aceast art poetic se *nscrie in modernismul inter+elic si prin lim+a>ul
metaforic 4metafore re$elatorii si plasticizante5, prin caracterul filosofic si prin renun(area
la prozodia tradi(ional.
%iziunea despre lu$e
+isterul este conceptul esen(ial al filosofiei +lagiene in sensul de o+iect al
cunoa,terii.-xistenta diferen(iaza ; moduri ontologice fundamentale 4anorganic,$egetal,
animal,uman, di$in 5intre care omul se distan(eaz de celelalte prin participarea
con,tient la existen(a in orizontul imediat 4comun animalelor si omului5 si la existenta
in orizontul misterului si pt re$elarea acestuia4 specific doar omului.cest
tip de existen( se realizeaz prin cunoa,tere si crea(ie, deoarece destinul uman este unul
profund creator.8lsmuitorul uni$ersului este +arele noni$,centru metafizic al
existen(ei care eman din sineLdiferen(ialele di$ineL4particule ce formeaz toate entit(ile
existen(ei5.In uni$ersul misterelor ,omul se define,te prin tentati$a de a re$ela misterul
adic a dez$lui si a traduce lumea in lim+a> uman in condi(iile in care M.. instituie
cenzura transcendent care face imposi+il cunoa,terea a+solut.Cultura este rezultatul
crea(iei umane,al efortului de re$elare a misterului.@e aceea, spre deose+ire de ci$iliza(ie,
cultura nu poate fi >udecat dupa criterii pragmatice,ci dup inten(iile ei re$elatorii.
Cunoasterea este o $aloare umana fundamental, iar o+iectul ei, misterul,are B
aspecte'unul &anic, ce se arat omului prin experien( si unul criptic 4care se
ascunde5.Cunoasterea este la r&ndul ei de B feluri' paradisiac si luci&eric,Cunoa,terea
paradisiac4pluscunoa,tere5 i,i propune cercetarea datelor reale si formularea unor idei
care se afl in analogie cu materialul concret ,fanic.-ste o cunoa,tere fr tensiune
pro+lematic, se +azeaz pe o+ser$a(ia si explica(ia nonpro+lematic.Cunoa,terea
luciferic opereaz asupra unor mistere desc%ise crora le produce o N $aria(ie
calitati$L,lans&nd idei care sunt in opozi(ie cu concretul.ceasta cunoa,tere ,definit de
o tensiune pro+lematic intre spirit 4su+iect5si o+iect face saltul din planul fanic in cel
criptic pe +aza unei idei pe care intelectul o ela+oreaza pt a dez$lui structura de
ad&ncime a lumii.@ac prin cun.paradisiac se urmare,te determinarea o+iectului
cunoa,terii, luciferica urmreste ptrunderea in aspectul criptic al misterului si re$elarea
acestuia. -a se define,te ca o minuscunoa,tere,forma exceptional de cunoa,tere ce duce
<B
la poten(area misterului, opun&ndu-se pluscunoa,terii care are drept scop atenuarea
misterului.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic
utilizat in pluscun.
-FPR-SI./IS+0"
Curentul apar(ine modernismului si are printre iz$oarele filosofice g&ndirea lui
"ietzsc%e.
(aracteristici:
..-xprim elanul $italist,impulsurile primare ale fiin(ei.
B.?e preocup de aspectele mor+ide ale existen(ei.
C.Caut esen(a lucrurilor,partea lor misterioas, o+scur.
0.@ez$luie nelini,ti metafizice si tinde spre o spiritualizare profund.
;.8romo$eaz intoarcerea la copilrie, mit,sufletul primar.
<.?e re$olt impotri$a ci$iliza(iei care stri$e,te fiin(a uman ,i $ede ora,ul ca spa(iu al
alienrii si al disolu(iei eului.
D.Culti$ o imagistic ,ocant,o $iolent a lim+a>ului,c%iar p&n la strident.
'e$e,$oti#e ale curentului : imposi+ilitatea comunicrii,sentimentul alienrii,triste(ea
metafizic,angoasa, disperarea,dezintegrarea eului,sentimentul sf&r,itului,neantului,
golului,moartea,limitarea fiin(ei,ne$oia dezmrginirii, elanul dionisiac,natura strin,
%alucinant.
'ipul de liris$ 8oezia se incadreaz in lirismul su+iecti$ prin mrcile eului' pron de pers
. eu repetat pe parcursul textului , ad> posesi$ mea ,$er+ele de pers .' nu strivesc, nu
ucid.
'e$a ' cunoa,terea uni$ersului, rolul poetului si al poeziei in rela(ia om-
uni$ers.8oetul,prin cunoa,terea luciferic amplific prin crea(ie tainele lumii.
+oti#e poetice : misterul, lumina )moti$ul central este lumina prezent si in titlul
$olumului de de+ut, sim+oliz&nd cunoa,terea, iu+irea,geneza.
'itlul este o metafor re$elatorie ce pune in rela(ie eul exacer+at cu uni$ersul.:orma
negati$ a $er+ului nu strivesc exprim refuzul cunoa,terii ra(ionale care are drept
consecin( distrugerea frumuse(ii, farmecului uni$ersului tainei.Corola de minuni
semnific acest uni$ers ale crui caracteristici sunt perfec(iunea data de forma sferic,
fragilitatea si frumuse(ea sugerate de corola si misterele exprimate de minuni.
Incipitul reia titlul si *l expliciteaz prin $er+ul nu ucid asociat su+stanti$ului tainele ,
eul poetic adopt&nd cunoa,terea luciferic ce implic o atitudine protectoare fa( de
uni$ersul tainei.
;inal ultimul $ers exprim sentimentul de iu+ire, cunoa,terea prin participare,
comunicarea afecti$ cu uni$ersul cci eu iu$esc si "lori si oc/i si $u!e si morminte.
Relatii de opozitie si de si$etrie se sta+ilesc intre cele doua tipuri de cunoa,tere
sim+olizate de meteforele lumina mea1lumina altora, intre eu1altii. ?imetria se
realizeaz prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumera(iei in final .
Structura 'C sec$ente lirice ,prima a$&nd rolul unei ipoteze, a B a constiduind
argumentele si ultima 3concluzia.Cele C sec$en(e sunt marcate de de ma>uscule.
I$a*inar poetic si e!presi#itate
Pri$a sec#en exprim atitudinea eului fa( de uni$ersul misterelor concretizate in
"lori, oc/i $u!e ,morminte suger&nd frumosul, fragilitatea si
efemeritatea4flori5,cunoa,terea si autocunoasterea4oc%i5, rostirea si iu+irea 4+uze5 ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce refuz cunoasterea logic ,ra(ional
<C
cu mintea .8rin enumera(ie se concretizeaz elementele corolei de minuni, uni$ersul fiind
un tot *n care eul liricH artistul se integreaz ,i fa( de care are o atitudine protectoare.
4 a sec#en se construie,te pe +aza unor opozi(ii eu-altii;lumina mea ?lumina-altora,
metafore ale celor B tipuri de cunoa,tere 'luciferic sau poetic si paradiziac,
stiintific.In relatie cu uni$ersul minunilor, eul poetic sporeste, im$ogete, tainele prin
crea(ie si cunoastere in timp ce omul o+i,nuit, adept al cunoa,terii paradiziace sugrum
misterul ,$r&nd sa-l expliciteze.8oetul, fiin(a creatoare, particip la mister, il amplific, il
poten(eaz , crea(ia poetic a$&nd o dimensiune sacr largi "iori de s"nt mister .@e
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina difuz a lunii si-ntocmai cum
cu ra!ele ai al$e luna1nu micorea!, ci tremuratoare1 mrete si mai tare taina
nopii,1aa im$ogesc si eu intunecata !are1 cu largi "iori de s"nt mister1si tot ce-(
neneles 1se sc/im$-n ne-ntelesuri si mai mari1 su$ oc/ii mei.7.# se define,te astfel
drept un poet nocturn augment&nt ideea de mister printr-o serie de metafore si prin
moti$ul de sorginte romantic al lunii.
5 a sec#enta are rol concluzi$ ,de,i exprim un raport de cauzalitate prin con>unc(ia
cci.Cunoa,terea poetic este un act de contempla(ie ,dar si de participare la mister.
"i$2a)ul poetic este o surs a expresi$it(ii.7a ni$el lexico-semantic, se o+ser$ c&mpul
semantic al misterului taina, mister, ne-ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opozitia
lumina-intuneric. 7a ni$el morfo-sintactic important este repetarea de < ori a formei
pronominale plasate pe prima pozi(ie .7a ni$el stilistic se remarc metaforele
plasticizante si re$elatorii ce sim+olizeaz uni$ersul tainei'neptrunsul ascuns in
adncimi de intuneric,intunecata !are ne-ntelesuri si mai mari , opozitia metaforelor
lumina mea- lumina altora, enumera(ia "lori, oc/i, $u!e , morminte. 7a ni$el prozodic,
discursul liric este alctuit din B1 de $ersuri li+ere,cu ritm interior si se folose,te
ingam+amentul.
.pinia Originalitatea poezie const in mutarea accentului dinspre te%nica procesului
creatiei spre pro+lematica cunoa,terii.Rolul poetului este acela de a spori misterul
uni$ersal prin propria crea(ie)$er+ul iu+esc din final accentueaz ideea contopirii eului cu
uni$ersul tainei.
RID (RJP'. SI "P./ -/ID-", I,<R<0
S(=I'
8oezia +ar+iana este asociata poeziei pure in rela(ie cu lirismul promo$at de Mallarme si
ValerM.8oezia pur urmre,te s se ridice la totala depersonalizare pe care o atinge
Ng&ndirea geometricL.
7irismul a+solut +ar+ian este ar%etipalul cutat intr-o N$iziune mitic-ini(iatic asupra
realit(iiL4I.-m.8etrescu5 si astfel eroul liric al uni$ersului su este :iin(a4oul, melcul,
ciuperca, centaurul, c&inele5) lirismul a+solut este transindi$idual prin eli+erarea de
personalitatea curent a autorului 4psi%ologism, exprimarea eului 5si $oin(a de a dep,i
semantismul indi$idual l4cu$&ntul ca no(iune 5-important este $ersul $zut ca unitate
spiritual si fonetic.
Ri*a (rApto si lapona -ni*el
(onte!t 8oezia este inclus in ciclul 2$edenrode din $ol.3oc second si este considerat
un -ucea"r intors.
Incadrare 3in specia +aladei datorit firului epic, persona>elor si naratorului.
<0
-ste specifica $odernis$ului inter2elic prin sim+oluri, am+iguitate, muzicalitate,
culti$area grotescului, intelectualism-poezia se cere decriptat, *nclcarea con$en(iilor
specifice genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e necesit initierea lectorului , poetul a$&nd rolul ini(iatorului pt
cititor ca si in poezia Din ceas dedus
8t. I.# poezia se define,te ca o anumit sim+olic pt reprezentarea formelor posi+ile de
existen(.-a face Nconcuren( demiurgului in imaginea unor lumi pro+a+ileL) poetul
propune ca si geometrul un model intelectual al lumii, reflect&nd Nfigura spirituluiL
,deose+indu-se astfel at&t de poezia mimetic c&t si de cea expresi$.
#ar+u numeste poetica sa transindi$idual si nonantropomorfic drept in&rarealis$ ,
'e$a si $oti#e poetice )poezia poate fi interpretat , tematic, in mai multe feluri
'po$este a iu+irii imposi+ile, opozi(ia dintre materie si spirit, cunoa,terea, repre!entarea
"ormelor posi$ile de e,isten 4I #ar+u5.
+oti#e poetice 'nunta, ?oarele, sufletul f&nt&n,increatul,oglinda, $isul.
'itlul indic lectura textului ca poezie erotic) reprezint numele protagoni,tilor implica(i
intr-o rela(ie incompati+il' masculinul' CrMpto-are statutul de rege, apar(ine lumii
$egetale si sugereaz aspira(iile ascunse ,sau sim+olul mai pu(in accesi+il4 prin
semnificatia cu$&ntului in rela(ie cu ad>ecti$ul criptic5 precum si specia criptogamelor)
femininul apar(ine umanului din zonele reci, nordice lapona si prin numele ce pro$ine de
la cu$&ntul *nger sugereaz spiritualitatea.
Structura discursului :dou pr(i) se folose,te sc%ema po$estirii in ram) sec$en(e
poetice inegale cu muzicalitate dat de rim.
Relatii de opozitie si de si$etrieH opoziiile din text $izeaz statutul protagoni,tilor'
umanHnonuman) masculin Hfeminin si semnifica(ia filosofic materieH spirit,
um+rHluminH, sentiment4afect5Hintelect,creatH increat.
Si$etria este dat de moti$ul nun(ii' cea uman, consumat din ram4prolog5, cea dorit
dintre cei doi protagoni,ti si cea realizat din final intre CrMpto si mselari(.?imetria
dez$luie faptul ca nuntirea are loc numai intre fiin(e cu acelasi statut ontologic .
Si$2oluri $isul 3face legtura dintre lumi incompati+ile su+ raportul comunicrii,cercul
4 roata, inelul, f&nt&na5este metafora cunoa,terii' dionisiac-iu+irea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
I$a*inar poetic
Ra$a po#estirii este si incipitul acesteia) ea aduce inaintea cititorului pe artist-
menestrelul care ini(iaz prin po$este-cu$&nt 3poezie pe receptorul operei de art-
nunta,ul frunta, care cere ca po$estea s fie respus stins ,incetinel la sf&r,itul unei nun(i
implinite intr-un spa(iu aprtor, propice 3cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune po$estea tragic de dragoste, cntecul larg adresat nuta,ului fiind poezia, prin
care se re$eleaz sensurile ascunse ale lumii si existen(ei.
<;
Po#estea in ra$a de+uteaz cu portretul lui (rApto , exponentul lumii $egetale, un
uni$ers umed, material, instinctual pat de ru si /um uns ) *n aceasta lume, CrMpto
are o pozi(ie pri$ilegiat crai, rig, dar singular pt c nu se supune legilor ei nu
voia s +n"loreasc, nu e marcat de ire$ersi+ila trecere a timpului ,i este +lestemat s
rm&n etern 3el fiind un sim+ol al increatului fragil care *ncearc s-,i
dep,eascHsc%im+e condi(ia vecinic tron de rou,"ntna tinereii .?im+ol al
materiei, CrMpto poart toate semnele inocen(ei ei originare' umiditate,
rcoare,frgezimea plp&nd.
-ni*el este o fiin( uman surprins in drumul ritualic spre sud, spre lumina si cldura
asociate soarelui in noul an s-i duc renii.Mic, linitit, lapona este inzestrat cu
intelect ,fiind superioar lui CrMpto din acest punct de $edere si put&nd aspira spre
cunoa,terea total sim+olizat de soare, destinul, idealul ei.-a are nostalgia celest si
este centrat pe propriul suflet de origine astral 4I.8etrescu5.
In poezia Aitmuri pentru nunile necesare, I.#ar+u pune in e$iden( trei etape de ini(iere
pentru des$&r,irea spiritual' cercul 0enerei, al instinctului, tririi, iu+irii, cercul lui
Mercur, al intelectului, mai pur dec&t cel al iu+irii ,i cel al &oarelui ,sim+ol al
cunoa,terii a+solute unde se *nfptuie,te comuniunea dintre trup ,i suflet.
In drumul ei spre sud, -nigel popose,te in poiana regelui ciuperc si in #is este
ademenit de el,oniricul fiind o modalitate de realizare a comunicarii *ntre fiin(e
apar(in&nd unor uni$ersuri incompati+ile ca in 7uceafrul lui -minescu) asemnarea
continu prin C c%emri- desc&ntec ale fiin(ei inferioare, care ii ofer fetei "ragi, pe
sine si intreaga lume a lui in sc%im+ul aspira(iei solare) ofertele au caracter de
sim+ol si accentueaz diferenta dintre spirit si materie, deoarece -nigel, ca fiin(
uman, respinge propunerile ciupercii in numele aspira(iei sale si din teama de
um$r ,iar riga se define,te prin opozi(ia cu soarele-lumin' visuri sute de mcel m
despart .
<<
:ata se caracterizeaza tocmai prin idealul solar comun conditiei umane ' tot polul meu
un vis visea! 1 greu taler scump cu margini ver!i1de aur visu-i cercetea!; pt ea
CrMpto este fragil umed si plpnd si ii propune coacerea imposi+il pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. -l se afl prin iu+ire pe o treapt inferioar
a cunoa,terii roata 0enerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului 'roata
lui Mercur .-l o tenteaz pe fata cu uni$ersul lui somnul "raged si rcoarea, o lume
a dionisiacului, a instinctului ,a intunericului pe care -nigel o refuz din teama de a
renun(a la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
sufletul fntn ,metafor pt capacitatea intelecti$ ce-i permite implinirea in spirit.
"u *nt&mpltor ea $ine din lumile de g%ea(,uni$ersul ra(ional in opera poetic
+ar+ian, iar inrudirea cu ursul al$ accentueaz desprinderea de lumea
materiei.@imensiunea spirituala este accentuata de imagimea soarelui inel 3sim+ol al
nun(ii , care *l pedepse,te pe CrMpto, oglidindu-se de trei ori in pielea-( c/eal ,i
transform&ndu-l intr-o ciuperc otr$itoare. @estinul lui tragic este depl&ns de fiin(a
uman plngi preacuminte 3nigel,iar menestrelul a$ertizeaz receptorul asupra
opozi(iei dintre fiin(a fragil, $egetal si om '"iara $trn;totodata el explic
drama lui CrMpto c-i greu mult soare s +ndure ciuperc crud de pdure; iar la
"ptur mai "irav 1pa/ar e gndul cu otrav.In final, CrMpto, $ino$at de comiterea
hA2risului, re$ine degradat in lumea lui 4ne$unul rig5, este rtcitor si prin
inso(irea cu mselari(a finalul +aladei explic si legenda na,terii ciupercilor
otr$itoare.stfel desc&ntecul rigi pare a se *ntoarce asupra lui *nsu,i, $isul
pro$oc&ndu-i destinul tragic n timp ce lapona *,i continua drumulHaspira(ia spre
cunoa,terea total.
"i$2a) si e!presi#itate
"a ni#el le!ico-se$antic se o+ser$ utilizarea unor cu$inte cu iz ar%aic 'ciupearc,
$eteli, "unt , elemente ale lim+a>ului popular-oral ' iac, puiac alturi de elemente
neologice reprezentate in primul r&nd de numele protagonistilor
,"a ni#el $or&o-sintactic se remarc fraza ela+orat, alturi de formele $er+ale si
pronominale de pers a B a specifice dialogului.
In do$eniul stilistic, sim+olul se *m+in cu repeti(ia rig Cr7pto, rig Cr7pto pt a sugera
implicarea afecti$, compara(ia ca o lam de $lestem1vor$a-n inim-ai in"ipt-o ,
epitetul,menestrel trist ,metafora'greu taler scump cu margini ver!i 3idealul solar,
personificarea printre ei $r"eau $ureii.
In ceea ce pri#este prozodia, ea sus(ine muzicalitatea +aladei si este adaptat
mesa>ului'catrene *m+inate cu strofe inegale, cu msura $aria+il si rima *ncruci,at
asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
+-/-S'R-"0" P.%-S'- /0/'E0" ;R0/'E
rtistul sensuri ascunse, asculttorulCreceptorul
iniiatic
(rApto -#e*etalul -ni*el -u$anul Soarele
Insin*urat, etern, Bnzestrat cu su&letul cunoaterea a2solut,total,
%rea s-i depeasc &1nt1n- aspir spre pericol de $oarte pt (rApto
Propria condiie, ideal, spre cunoaterea
Stp1nete o lu$e a2solut
<D
Dionisiac se te$e de lu$ea instinctului

I0<IR- /0 S- P.'- R-"II
(RJP'. P"@'-E'- I/DR@I/-" D- I/(-R( S@-EI D-P@E-(@
PR.PRI (./DI?I-
(.+-/'RI0
8oezia +ar+iana este asociata poeziei pure in rela(ie cu lirismul promo$at de Mallarme si
ValerM.8oezia pur urmare,te s se ridice la totala depersonalizare pe care o atinge
Ng&ndirea geometricL.
8oetica lui Mallarme' A numi un o$iect inseamn a suprima treis"erturi din des"tarea
poemului care este alctuit din g/icirea puin cte puin; a sugera,iat visul.
8oetul francez face distinc(ie intre func(ia referen(ial si cea poetic a
lim+a>ului.7im+a>ul poetic este unul esen(ial in care se incorporeaz no(iunile pure ,ideile
4eli+erate de imagini concrete5 concepute in sens platonician.
9.Vianu' Acolo in regiunile spiritului pur,dincolo de valea rcoroas a lumii ,ceea ce
poetul contempl sunt esene ,idei nerepre!enta$ile.
7irismul a+solut +ar+ian este ar%etipalul cutat intr-o N$iziune mitic-ini(iatic asupra
realit(iiL4I.-m.8etrescu5 si astfel eroul liric al uni$ersului su este :iin(a4oul, melcul,
ciuperca, centaurul, c&inele5)lirismul a+solut este transindi$idual prin eli+erarea de
personalitatea curent a autorului4psi%ologism, exprimarea eului 5si $oin(a de a dep,i
semantismul indi$idual4cu$&ntul ca no(iune 5-important este $ersul $zut ca unitate
spiritual si fonetic.
2ni$ersul lui #ar+u se contureaz astfel ca spa(iu al metamorfozrilor 7irica sa caut
imaginea etern a 8oeziei in manifestarea ei ar%etipal 3rela(ia cu -lada.par astfel mai
multe imagini ale !reciei '
-cea a lui "ietzsc%e JLelanul cutreier&nd dinamic fiin(ele si ridic&nd un cer
platonicianLdin etapa int&i)
- pitorescul si umorul +alcanicJ No ultim !recieLdin etapa a B a
- Nsf&nta raz a lexandriei din ciclul 2$edenrode.
-tapele liricii
1,etapa parnasiana caracteristici' descrieri-aspect de pastel,forma fix,prozodie
tradi(ional,lipsa su+iecti$it(ii,frenezia $italist si seninatatea apolinic)ca si la #laga se
cele+reaz dorinta contopirii cu Marele 9ot,a dezmrginirii ,trirea orgiastic.9eme
impersonale'sufletul uni$ersal,suferin(a limitrii,elanul dionisiac.
4,etapa 2aladic-orientala are drept caracteristici'narati$itatea, pitorescul, imaginea lumii
+alcanice al crei erou este "astratin Hogea si al crei spa(iu definit 'Lla mi>loc de ru si
+unL,este utopica I?R7TK) se prelucreaz elemente din lumea lui .8ann.
5,3oc secund 3 poezie ermetic4incifrata)termenul ermetic pro$ine de la Hermes
9rismegistulJcel care transmite in$(turile oculte %eleniste)lui i se atri+uie si un ,ir de
scrieri antice cu continut ini(iatic in Nmarile mistere si practici magiceL.
8oezia se adreseaz doar ini(ia(ilor si presupune am+iguitate ,c%iar o+scuritate pro$enit
din polisemia lim+a>ului 'LderealizatL4a+stract5si figurilor mitice, ar%etipale.
8oetul mrturiseste c tema fundamental a liricii sale este Moartea si ?omnul.
</
7im+a>ul-caracteristici'termeni ,tiin(ifici,sa$an(i,neologisme,cu$inte rare,cu$inte scrise
cu ma>uscule.
Ri*a (rApto si lapona -ni*el
(onte!t 8oezia este inclus in ciclul 2$edenrode din $ol.3oc second si este considerat
un -ucea"r intors.
Incadrare 3in specia +aladei datorit firului epic, persona>elor si naratorului.-ste
specifica modernismului inter+elic prin sim+oluri, am+iguitate, muzicalitate, culti$area
grotescului, intelectualism-poezia se cere decriptat, *nclcarea con$en(iilor specifice
genurilor si speciilor.
%iziunea despre lu$e necesit initierea lectorului , poetul a$&nd rolul ini(iatorului pt
cititor ca si in poezia Din ceas dedus.Cel care ini(iaz in tainele poeticului si ale
cunoa,terii este menestrelul4tru+adur 5 ,iar sim+olul cititorului ce $rea s fie ini(iat este
nuntaul "runta. 8t. I.# poezia se define,te ca o anumit sim+olic pt reprezentarea
formelor posi+ile de existen(.-a face Nconcuren( demiurgului in imaginea unor lumi
pro+a+ileL) poetul propune ca si geometrul un model intelectual al lumii, reflect&nd
Nfigura spirituluiL ,deose+indu-se astfel at&t de poezia mimetic c&t si de cea expresi$
,manifestare a sentimentului, psi%ologiei respinse de poet) su"let mai degra$ religios
dect artistic ,am vrut in versi"icrile mele s dau ec/ivalentul unor stri ale intelectului
si vi!iunii=starea de geometrie si, deasupra ei, e,ta!a. #ar+u numeste poetica sa
transindi$idual si nonantropomorfic drept in&rarealis$ Jmetoda poetic similar
metodelor ,tiin(ei)pt ea o+iectul artei este increatul cosmic Jexisten(ele em+rionare)
punctele critice ale infrarealismului sunt praguri de trecere intre stri existen(iale
diferite 'increat-crea(ie, $ia(-moarte,moarte-resurec(ie.
'e$a si $oti#e poetice )poezia poate fi interpretat , t%ematic, in mai multe
feluri'po$este a iu+irii imposi+ile,opozi(ia dintre materie si spirit,cunoa,terea,
repre!entarea "ormelor posi$ile de e,isten 4I #ar+u5.Moti$e poetice 'nunta, ?oarele,
sufletul f&nt&n,increatul,oglinda, $isul.
'itlul indic lectura textului ca poezie erotic) reprezint numele protagoni,tilor implica(i
intr-o rela(ie incompati+il' masculinul 3CrMpto-are statutul de rege, apar(ine lumii
$egetale si sugereaz aspira(iile ascunse ,sau sim+olul mai pu(in accesi+il4 prin
semnificatia cu$&ntului in rela(ie cu ad>ecti$ul criptic5 precum si specia criptogamelor)
femininul apar(ine umanului din zonele reci, nordice lapona si prin numele ce pro$ine de
la cu$&ntul *nger sugereaz spiritualitatea.
Structura discursului :dou pr(i) se folose,te sc%ema po$estirii in ram) sec$en(e
poetice inegale cu muzicalitate dat de rim.
Relatii de opozitie si de si$etrieHopozi(iile din text $izeaz statutul protagoni,tilor'
umanHnonuman) masculin Hfeminin si semnifica(ia filosofic materieH spirit,
um+rHluminH, sentiment4afect5Hintelect,creatH increat.?imetria este dat de moti$ul
nun(ii' cea uman, consumat din rama4prolog5, cea dorit dintre cei doi protagoni,ti si
cea realizat din final intre CrMpto si mselari(.?imetria dez$luie faptul ca nuntirea are
loc numai intre fiin(e cu acelasi statut ontologic .
Si$2oluri $isul 3face legatura dintre lumi incompati+ile su+ raportul comunicrii,cercul
4 roata, inelul, f&nt&na5este metafora cunoa,terii' dionisiac-iu+irea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
<=
I$a*inar poetic
Ra$a po#estirii este si incipitul acesteia) ea aduce inaintea cititorului pe artist-
menestrelul care ini(iaz prin po$este-cu$&nt 3poezie pe receptorul operei de art-
nunta,ul frunta, care cere ca po$estea s fie respus stins ,incetinel la sf&r,itul unei nun(i
implinite intr-un spa(iu aprtor, propice 3cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune po$estea tragic de dragoste incompati+il, cntecul larg adresat nuta,ului fiind
poezia, prin care se re$eleaza sensurile ascunse ale lumii si existen(ei.Menestrelul mai
a$urit ca vinul vec/i este definit de atri+utul +ndrtnic,deoarece la *nceput ezit s
spun, s c&nte po$estea ,dar mai apoi accept pt ca era s fie *n(eleas *n profunzime.
D1
Po#estea in ra$a de+uteaz cu portretul lui CrMpto , exponentul lumii $egetale, un
uni$ers umed,material, instinctual pat de ru si /um uns ) *n aceasta lume, CrMpto
are o pozi(ie pri$ilegiat crai, rig, dar singular pt c nu se supune legilor ei nu
voia s +n"loreasc, nu e marcat de ire$ersi+ila trecere a timpului ,i este +lestemat s
rm&n etern 3el fiind un sim+ol al increatului fragil care *ncearc s-,i
dep,eascHsc%im+e condi(ia vecinic tron de rou,"ntna tinereii .?im+ol al
materiei, CrMpto poart toate semnele inocen(ei ei originare' umiditate,
rcoare,frgezimea plp&nd . -nigel este o fiin( uman surprins in drumul ritualic
spre sud, spre lumina si cldura asociate soarelui in noul an s-i duc renii.Mic,
linitit, lapona este inzestrat cu intelect ,fiind superioar lui CrMpto din acest punct
de $edere si put&nd aspira spre cunoa,terea total sim+olizat de soare, destinul,
idealul ei.-a are nostalgia celest si este centrat pe propriul suflet de origine astral
4I.8etrescu5.In poezia Aitmuri pentru nunile necesare, I.#ar+u pune in e$iden( trei
etape de ini(iere pentru des$&r,irea spiritual' cercul 0enerei, al instinctului, tririi,
iu+irii, cercul lui Mercur, al intelectului, mai pur dec&t cel al iu+irii ,i cel al &oarelui
,sim+ol al cunoa,terii a+solute unde se *nfptuie,te comuniunea dintre trup ,i suflet.
In drumul ei spre sud, -nigel popose,te in poiana regelui ciuperc si in $is este
ademenit de el, oniricul fiind o modalitate de realizare a comunicrii *ntre fiin(e
apar(in&nd unor uni$ersuri incompati+ile ca in 7uceafrul lui -minescu ) asemnarea
continu prin C c%emri- desc&ntec ale fiin(ei inferioare, care ii ofer fetei "ragi, pe
sine si intreaga lume a lui in sc%im+ul aspira(iei solare)ofertele au caracter de sim+ol
si accentueaz diferenta dintre spirit si materie, deoarece -nigel, ca fiin( uman,
respinge propunerile ciupercii in numele aspira(iei sale si din teama de um$r ,iar
riga se define,te prin opozi(ia cu soarele-lumin' visuri sute de mcel m despart .
:ata se caracterizeaza tocmai prin idealul solar comun conditiei umane ' tot polul
meu un vis visea! 1 greu taler scump cu margini ver!i1de aur visu-i cercetea!; pt ea
CrMpto este fragil umed si plpnd si ii propune coacerea imposi+il pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. -l se afl prin iu+ire pe o treapt inferioar
a cunoa,terii roata 0enerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului 'roata
lui Mercur .-l o tenteaz pe fata cu uni$ersul lui somnul "raged si rcoarea, o lume
a dionisiacului,a instinctului ,a intunericului pe care -nigel o refuz din teama de a
renun(a la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
su"letul "ntn ,metafor pt capacitatea intelecti$ ce-i permite implinirea in spirit.
"u *nt&mpltor ea $ine din lumile de g%ea(,uni$ersul ra(ional in opera poetic
+ar+ian, iar inrudirea cu ursul al$ accentueaz desprinderea de lumea
materiei.@imensiunea spirituala este accentuata de imagimea soarelui inel 3sim+ol al
nun(ii , care *l pedepse,te pe CrMpto, oglidindu-se de trei oro in pielea-( c/eal ,i
transform&ndu-l intr-o ciuperc otr$itoare. @estinul lui tragic este depl&ns de fiin(a
uman plngi preacuminte 3nigel,iar menestrelul a$ertizeaz receptorul asupra
opozi(iei dintre fiin(a fragil, $egetal si om '"iara $trn;totodata el explic
drama lui CrMpto c-i greu mult soare s +ndure ciuperc crud de pdure; iar la
"ptur mai "irav 1pa/ar e gndul cu otrav.In final, CrMpto, $ino$at de comiterea
%M+risului, re$ine degradat in lumea lui ne$unul rig,este rtcitor si prin inso(irea
cu mselari(a finalul +aladei explic si legenda na,terii ciupercilor otr$itoare.stfel
desc&ntecul rigi pare a se ntoarce asupra lui *nsu,i, $isul pro$oc&ndu-i destinul
tragic n timp ce lapona *,i continua drumulHaspira(ia spre cunoa,terea total.
D.
"i$2a) si e!presi#itate
7a ni$el lexico-semantic se o+ser$ utilizarea unor cu$inte cu iz ar%aic 'ciupearc, $eteli,
"unt , elemente ale lim+a>ului popular-oral ' iac, puiac alturi de elemente neologice
reprezentate in primul r&nd de numele protagonistilor.7a ni$el morfo-sintactic se remarc
fraza ela+orat, alturi de formele $er+ale si pronominale de pers a B a specifice
dialogului.In domeniul stilistic, sim+olul se *m+in cu repeti(ia rig Cr7pto, rig Cr7pto
pt a sugera implicarea afecti$, compara(ia ca o lam de $lestem1vor$a-n inim-ai in"ipt-
o , epitetul,menestrel trist ,metafora'greu taler scump cu margini ver!i 3idealul solar,
personificarea printre ei $r"eau $ureii.In ceea ce pri$este prozodia, ea sus(ine
muzicalitatea +aladei si este adaptat mesa>ului'catrene *m+inate cu strofe inegale, cu
msura $aria+il si rima *ncruci,at asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
.pinia ?intez intre poezie si matematic, textul +ar+ian propune un mod inedit de
ini(iere a cititorului in tainele cunoa,terii, accentu&nd legea uni$ersal ce se manifest in
toate domeniile existen(ei , incompati+ilitatea dintre spirit si materie, treptele succesi$e
ale cunoa,terii , efemeritatea $ersus eternitate.

EOC ?-C2"@ 4@in ceas dedusI5
@in ceas , dedus adancul acestei calme creste
Intrata prin oglinda in mantuit azur,
9aind pe inecarea cirezilor agreste
In grupurile apei , un >oc secnd mai pur
"adir latentU8oetul ridica insumarea
@e %arfe resfirate ce-n z+or in$ers le pierzi
?i cantec isto$este'ascuns cum numai marea
Meduzele cand plim+a su+ clopotele $erzi.
8oezia nu are titlu si a fost numit dup primele cu$inte-Din ceas,dedus.. sau dup titlul
$olumului-Foc secund.
?9R2C92R-B catrene cu rima incruci,at si masura de .C-.0 sila+e.8rima strof
define,te poezia prin metafora Ncalma creastL si moti$ul oglinzii.
?trofa a B a defineste poetul prin metafora Nnadir latentLsi moti$ul c&ntecului .
9-M- CO"@I9I 8O-KI-I ?I 8O-9272I J9-69 R9G 8O-9ICG 4R?
8O-9IC5.
7IM#E27-a+stract ,neologic ,matematic,termeni din astronomie
-are semnificatii ascunseJermetic
8oezia ermetic implic un *n(eles ascuns,o incifrare a sensurilor o+(inut printr-o
exprimare dificil care cere din partea cititorului ini(iere.Incifrarea se realizeaza la
.5ni$elul lexicului prin cu$inte polisemantice,termeni stiintifici
B5ni$elul structurilor gramaticale prin elips ,dislocri sintactice,contrageri
C5figurilor de stil prin metafore complicate ,uneori o+scure.
DB
8oezia ermetic se adreseaza mai mult intelectului dec&t sentimentului 4 acesta face
o+iectul poeziei lene,e5.
@IC9IO"R
@edusJdesprins
gresteJrustice,grosolane
"adirJpunct de pe +olta cereasca opus zenitului,situate la intersectia $erticalei unui punct
de o+ser$a(ie cu suprafa(a +ol(ii ceresti din emisfera opus.
KenitJpunctul cel mai *nalt de pe +olta cereasc, situat pe $ertical deasupra locului de
o+ser$a(ie)calea de deasupra capului4trimite la definirea poeziei-ca semn al mintii, act de
narcissism,imagine a spiritului artistului.
9I9727 VO72M272I
Eoc .. Jpoezie ludic, com+inatorie ce implic sim+oluri mitice, mi,carea ascensional a
spiritului ,transcenderea si unitatea fonetica 3coresponden(e intre ni$elul metaforic 3
sim+olic si sonoritatea cu$intelor.
B. Jpoezie intelectual su+ semnul min(ii,. intelectului ,cu multiple sensuri
C. Jpoezie ermetic ce tre+uie descifrata 3>ocul are $aloare ini(iatic.
?ecund Jde gradul al B lea.
stfel poezia este o dematerializare a lumii prin oglindire,o reprezentare purificat a ei
JL>oc secund mai purL.
I"9-R8R-9RI CRI9IC-
IO" 8O8 ?poe!ia>apro,imea! sensul actului creator ca remodelare, prin concentrare
si a$stragere din accidental si temporalitate ;<din ceas,dedus>5a #ocului lumii
"enomenale in <oglinda>unui spirit ce elimin super"luul ,ce eli$erea! de lestul materiei
impure ;<inecarea cire!ilor agreste>5,uni"ic "ragmentarul intr-o vi!iune imnic
atotcuprin!toare si de"initiv ;<poetul ridic +nsumarea de /ar"e res"irate>>si cntec
istoveste>5.De"init ca <nadir latent>,situat sim$olic intr-o po!iie opus !enitului lumii
"enomenale, eul poetic invit ast"el la o iniiere in cntecul <ascuns>al poe!iei.L
!.C7I"-?C2-aceste dou stro"e sunt de"iniia insi a poe!iei =calma creast a
poe!iei este scoas ;dedusa5din timp si spaiu ,adic din universul real;din ceas5,este nu
un #oc prim ,ci un #oc secund ,o imagine ireal intr-o ap sau intr-o oglinda.oetul nu
trieste la !enit ,sim$olul e,istenei in contingent, ci la nadir ,adic in interior,in eul
a$solut ,care nu e e"ectiv,ci numai latent.oe!ia e un cntec de /ar"e rs"rante in apa sau
lumina "os"orescenta a medu!elor care sunt v!ute numai pe intuneric,adic numai cnd
oc/ii pentru lumea intins se +nc/id.>
2"IV-R? 879O"ICI"
@emiurgul ar%itect creeaz 7umea Ideilor Jforme pure ce se caracterizeaz prin existen(a
a+solut,su+stan(ial,etern,uni$ersal,imua+il)aceasta reprezint realitatea.
DC
7umea sensi+ilJcontingentul este doar o copie a lumii ideilor )corpurile fizice nu au
realitate dec&t dac particip la idei ca prototipuri.
MI927 8-?9-RII-?IM#O72RI.
8estera reprezinta lumea sensi+il.Intunericul ei este ignoran(a omului) lan(urile sunt
pre>udec(ile, sim(urile care limiteaz omul.
:ocul semnific lumina cunoa,terii )um+rele de pe pere(ii pesterii sunt imaginile
corpurilor fizice ,aparen(ele care genereaz opinii int&mpltoare)contemplarea lumii din
afara pe,terii este cunoasterea metafizic prin intelectul pur.
?oarele reprezint ideea #inelui4perfectiunea5.
?ufletul omului se aseamn cu ideile pt c este nemuritor, cunoa,te lumea inteligi+il
printr-un process de con$ersiune a crui for( o reprezint erosul4iu+irea are ca efect
uitarea in $ederea do+&ndirii purit(ii primare.5Cunoa,terea ideilor este o reamintire 3
ana$nesis a sufletului incarcerat in corpul fizic .Menirea sufletului este s pregteasc
omul pt moarte ce semnific eli+erarea sufletului nemuritor si intoarcerea acestuia in
lumea ideilor.
I"9-R8R-9R-
?9RO: .
8oezia-Nad&ncul acestei calme cresteL se define,te prin -profunzime,act de contempla(ie,
superioritate a intelectului .-a iese din timp-)din ceas dedusL pentru a instaura o lume
superioar prin reflectare in oglinda spiritului.
?pa(ii ale reflectrii sunt oglinda, grupurile apei, marea.Reflectata in spirit 3intelect
poezia pleac de la materie-cire!ile agreste dar o dep,e,te ,o transcende Jinecarea
cire!ilor agreste de$enind act intelectual de su+limare ,esen(ializare a lumii 3#oc secund
mai pur.Versurile reflect concep(ia despre crea(ie exprimat in oetica domnului Arg/e!i
N0ersul caruia ne inc/inm se dovedete a "i o di"icil li$ertate=lumea puri"icat pn a
nu mai oglindi dect "igura spiritului nostruLCreatia are ca punct de plecare datele lumii
fenomenale 3cire!ile agreste ,dar acestea sunt doar o copie a lumii ideilor ,singura real,
perfect ,etern, uni$ersal, imua+il .8oezia su+limeaz.,transform-esen(ializeaz
datele contingentului tind pe inecarea construind prin oglindire in spirit un uni$ers de
gradul al doilea secund dar mai pur dec&t cel prim care este lumea fenomenal.Creatia
de$ine astfel #oc secund mai pur deoarece primul >oc creator apar(ine di$init(ii..8oezia
aspir spre lumea ideilor spre mntuit a!ur fiind un >oc al min(ii artistului, replic a
definirii poeziei pure din articolul dedicat lui rg%ezi Desigur ca tot a$solutul o pur
direcie un semn al mintii.Cromatica este rele$ant pentru in(elegerea textului poetic
incifrat'a!urul semnific infinitul sacru amintind de -minescu)verdele este un sim+ol al
eternit(ii si al intelectului.-$erdele apare si in descrierea metaforica a ?oarelui in +alada
Aiga Cr7pto.-<greu taler scump cu margini ver!i..
?9RO: B
8oetul este definit in al doilea catren prin exclama(ia retoric Nnadir latentL-neologic si
am+igu asa ca toat poezia modern mai ales cea ermetic .Valorific&nd afirma(ia lui
Calinescu si cuno,tin(ele despre lirica modern putem considera sintagma o definire a
eului profund, general specific acestui tip de poezie. @eci poetul este eul a$solut care
ini(iaz cititorul in tainele lumii ,aspir&nd spre refacerea uni(ii si armoniei primordiale
D0
prin crea(ie.8oetul este un /omo ludens 4creeaz poezia ludica5 dar si o con,tiin( care are
nostalgia purit(ii lumii ideilor ,a originilor."adirul ,opus zenitului este ascuns pri$irii dar
poate fi accesi+il prin gandire si sugereaz caracterul ermetic al creatiei care cere efort
intelectual din partea lectorului 9otodat nadirul este simetric punctului cel mai inalt al
lumii fenomenale care este zenitul anticip&nd rolul creatorului de a inl(a imaginea
esen(ializat, sintetizat a lumii..stfel poetul are rolul de a *nsuma 3reface unitatea
armonioas a lumii ce aminte,te de uni$ersul platonician prin muzica sferelor ridica
insumarea1De /ar"e res"irate. -l se define,te drept con,tiin(a ce are nostalgia purit(ii
8aradisului pierdut odat cu cderea omului pe pm&nt-ce-n !$or invers le
pier!i.2tilizarea persoanei a B a confer generalitate atitudinii si pune in e$iden( rela(ia
poet-cititor, artistul ca ini(iator al receptorului crea(iei poetice .2n nou Orfeu, creatorul de
poezie pur cntec istoveste, reface armonia primordial ,inal( imaginea sintetizat a
lumii ridic insumarea ,ordoneaz ,esen(ializeaz datele lumii fenomenale intr-un uni$ers
mai pur ce este poezia care se aseamn cu matematica prin esentializarea si purificarea
datelor contingentului.-l ini(iaz in sacralitatea lumii primordiale - clopotele ver!i
-adres&ndu-se intelectului intr-un act de cunoa,tere ins sensul creatiei se cere descifrat
datorit caracterului sau ermetic ascuns .Cunostere ,refacerea armoniei pierdute ,initiere
aspiratie spre lumea perfecta a ideilor sunt atri+utele poetului in $iziunea lui I.#ar+u.


%/DRD
-ste o miscare artistica ampla si eterogena in arta de la de la inceputul secolului al 66
lea. Contureaza drama omului modern ce-si o+ser$a limitele si isi manifesta disperarea
datorata imposi+ilitatii realizarii li+ertatii spiritului sau artei a+solute, recuperarii puritatii
originare.
(aracteristici:
- contestarea agresi$a, $irulenta a sistemului existent si a traditiei pe care o refuza )
- sfidarea permanenta a modelelor, re$olta anar%ica, negati$ismul)
- spiritul ofensi$-polemica asociata preferintei pt formule incendiare , socante)
- pro$izoratul, continua restructurare a formelor,aspiratia spre o a+soluta innoire a
lim+a>ului)
- caracterul cosmopolit
- sincretismul'caligrame,pictopoezia)
- indi$idualismul nonconformist,exaltarea, elanul $ital, frenezia $er+ala)
- am+iguitatea generata de negatia nelimitata)
- culti$area umorului negru, a grotescului, a+surdului,tri$ialului)
- greata, dezgustul,oroarea.
Poezia a#an*ardista este destructurata semantic si sintactic, nu are o organizare interna
+azata pe logica, are un caracter fragmentar, produce o aglomerare a sensurilor,manifesta
preferinta pt elipse si analogii incompati+ile .
+ani&este si pro*ra$e a#an*ardiste '
Mani"est activist catre tinerime, I.Vinea
Aviograma , Ilarie Voronca
Mani"est ?asa 8ana.
D;
Reprezentanti 9ristan 9zara intemeietorul dadaismului, 2rmuz, I Voronca, ! #ogza, !
"aum)
Re#iste ' Contimporanul,GH 6,unct,(ntegral, unu.
Dadais$ul este infiintat de 9 9zara , in -l$etia si culti$a ar+itrariul total, nepre$azutul,
a+olirea formelor constituite) in manifestul miscarii N@adaL s epropune cautarea limitei
dintre gandire si expresie, se neaga totul.
Suprarealis$ul s-a definit prin automatismul psi%ic- dicteul automat,li+ertatea totala de
expresie,inlaturarea oricarei acti$itati premeditate in actul creatiei,explorarea
su+constientului, atotputernicia $isului.Reprezentanti' ragon, -luard,#reton, @ali"aum,
8ana, #oga.
(onstructi#is$ul apare in Rusia si propune o noua formula estetica prin care sa se
armonizeze arta cu spiritul te%nicii moderne.
+ani&est acti#ist catre tineri$e' Fos Arta1caci s-a prostituat!CD0A3M 1minunea
cuvantului nou si plin de sine;e,presia plastica stricta si rapida a aparatelor Morse.
+ani&est ' cetitor, depara!itea!a-ti creierul!1strigat in timpan1avion1t.".".-radio1,
televi!iune1GI /.p.
'RDI'I./"IS+ I/ DRDI/ D=-'S-+/I,
%,%.I(0"-S(0
9radi(ionalismul, curent care accentueaz tradi(ia ceea ce este auto%ton ,preia, in
prima >umtate a secolului al 66 lea, idei din perioada anterioar' pa,optism si
>unimism4accentul asupra spiritului na(ional, refuzul formelor fr fond 5, manifest&ndu-
se la re$ista &emanatorul la inceputul secolului si la @ndirea in perioada
inter+elic.?emntorisml sus(inut de ".Iorga propune o literatura de inspiratie rurala,
istorica, auto%tona care sa $alorifice specificul national respingand desc%iderea spre
Occident inceput de generatia pa,optist.9oate curentele de orientare tradi(ionalist
confunda etnicul si esteticul pretinz&nd ca arta s exprime doar specificul na(ional.In
perioada inter+elic traditionalismul se nume,te si g&ndirism sau ortodoxism datorita
re$istei care il reprezint si dimensiunii religioase.@ndirea apare initial la Clu>-.=B. si
are un caracter eclectic asigur&ndu-si cola+orarea unor nume importante ale epocii'
I.#ar+u,7.#laga,Mateiu Caragiale., I.8illat.Ideologul re$istei,dupa mutarea acesteia la
#ucuresti, de$ine "ec%ifor Crainic si odat cu instalarea lui la conducere se remarc si
orientarea spre tradi(ionalism.cesta este sus(inut at&t prin texte doctrinare'&ensul
tradiiei,(isus in ara mea, uncte cardinale in /aos c&t si prin promo$area unei literaturi
inspirate din tradi(iile,natura istoria auto%ton. !&ndirismul se reclam de la
semntorism, dar pune in $aloare dimensiunea religioas a sufletului rom&nesc
sim+olizat de credin(a ortodox'este pmntul pe care am invat sa-l iu$im din
<&emntorul, noi vedem arcuindu-se coviltirul de a!ur al .isericii ortodo,e.)oi vedem
su$stana acestei .iserici amestecat pretutindeni cu su$stana etnic.entru noi si
pentru cei cari vor veni dup noi, sensul istoriei noastre si al vietii si artei populare
rmne pecetluit dac nu inem seama de "actorul cretin.3l e tradiia etern a
&piritului care,in ordine omeneasc, se suprapune tradiiei auto/tone.>?e promo$eaz
cultul lim+ii,al s&ngelui ,intoarcerea la mituri ,mai ales cele ale identit(ii na(ionale si
continuit(ii .Concep(ia lui ".Crainic este influen(at de lucrarea lui Os$ald ?pengler
D<
Declinul 8ccidentului.?ocietatea occidental este considerat o ci$iliza(ie aflat intr-un
proces de distrugere.Creatia poetica traditionalist este reprezentat de I.8illat,
.Cotru,,.Maniu,V.Voiculescu.
(onte!t 7irica lui V.Voiculescu se inscrie in tradi(ionalism prin dimensiunea
religioas, un $olum se nume,te oeme cu ingeri, prin prelucrarea scenelor +i+lice,
descrierea peisa>ului auto%ton, inspiratia din istorie si mediul rural. 2na dintre poeziile
reprezentati$e pentru traditionalismul poetic este crea(ia intitulat (n @rdina @/etsimani
din $ol. rg, in care poetul $alorific textul sacru al cre,tinismului si aduce in prim-
plan imaginea iconic a M&ntuitorului.
Incadrare in curent 8e de o parte, apartenen(a la tradi(ionalism este sus(inut de
caracterul religios anticipat de titlu, o sintagm cu sens spa(ial sim+olic pentru religia
cre,tin.9otodat ea este accentuat de incadrarea poetului de ctre !.Clinescu in
gruparea 8rtodo,itii ; alturi de ".Crainic 5din (storia literaturii de la origini pana in
pre!ent..Imaginea M&ntuitorului in !rdina !%etsemani de pe Muntele Mslinilor in
prea>ma sr+torilor pascale isi are sursa in 3vang/elia lui -uca '&i cnd a sosit in acest
loc, le-a !is;ucenicilor5>Augai-v ,ca s nu intrai in ispit>.&i 3l s-a deprtat de ei ca
la o arunctur de piatr si ingenunc/ind &e ruga, !icnd <rinte, de voieti, treac de
la Mine acest pa/arDar nu voia Mea ,ci voia 4a s se "ac!>:ragmentul +i+lic are at&t
o semnifica(ie religioas, sim+oliz&nd lupta Mantuitorului cu indoiala de sine, c&t si una
etic 'incercarea de a-I con$inge pe ucenici c spiritul uman tre+uie sa fie mereu treaz ,sa
$eg%eze asupra patimilor proprii. @e,i respect structura o+i,nuit a liricului se o+ser$
totu,i influente ale modernismului at&t la ni$elul ideilor poetice c&t si la acest n