Situaiile de via, relaiile n care suntem implicai, contextul vieii noastre,

interaciunile cu ceilali, nu sunt dect oglinzi ale evenimentelor i strilor

care survin n spaiul interior. O agresiune din exterior, nu este dect
reflexia propriei noastre agresiviti, un cuvnt, o jignire din partea cuiva,
nu este dect expresia propriei noastre judeci de sine, materializat n
context. Cineva ne prsete. Este expresia felului n care noi nine ne-
am prsit, identificndu-ne cu un aspect al Fiinei. Toate atacurile care
creeaz durere i care vin din exterior, la o privire mai atent se reveleaz
drept ceea ce sunt cu adevrat: atacuri ale propriilor aspecte, derivate din
ruptura interioar, din alienare, din prsirea Centrului, din incontien.
Cutm n exterior tot ceea ce nu ne oferim singuri, iubirea, respectul,
ncrederea, sperana. i pentru c exteriorul nu e dect o reflexie a
interiorului, ceilali ne refuz ceea ce nu ne dm singuri. Ne vom simi
trdai, nelai, lovii, minii, prsii i asta va provoca durere. Tentaia de
a-l nvinui pe cellalt este imens i este calea cea mai obinuit. Dar adevrul
este c cellalt nu face dect s exprime propria noastr atitudine fa de noi nine. Noi ne
trdm pe noi nine, ne minim, ne nelm, ne lovim fr mil auto-judecndu-ne, noi ne
prsim pe noi nine n virtutea ideilor care ne-au fost inoculate, noi suntem aceia care nu
avem respect pentru Creatorul din interior, noi suntem aceia care avem o prere mizerabil
despre ceea ce suntem, dar ateptm s fim validai din exterior. Iar dac aceast validare
nu vine, atunci cellalt este vinovat pentru asta. Ne scufundm n durere, n
regrete, n auto-critic, n depresie, furia mocnete nuntru, astupat de
plumbul greu al convingerii c realitatea e dumnoas, c avem ghinion, c
ceilali sunt ri i nerecunosctori, c viaa e nedreapt i c de fapt, suntem
condamnai la durere i la suferin de un dumnezeu ticlos. Suntem
incapabili s desluim n aceast prbuire propria noastr Creaie i
capcana propriilor noastre identificri.