Sunteți pe pagina 1din 32

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea tiine Economice
Catedra Marketing i Relaii Economice Internaionale
Proiect
la logistica stocurilor:
OPTIMIZAREA ACTIVITATII DE GESTIUNE A STOCURILOR IN CADRUL
MCC BV1
! e"ectual# $u il% !na&
'r Mk ()(
! veri"icat# $ulat *eronica
C+iin%u& ,)(-
(
Cuprins:
Politica de gestiune a stocurilor la MCC Bv 1
Indicatorii stocurilor de marfuri
Analiza sezonalitatii stocurilor
Planificarea si normarea stocurilor
Urmarirea si controlul stocurilor
Gestiunea diferentiata a stocurilor dupa sistemul ABC
Modalitati de prevenire a fenomenelor negative ale gestiunii stocurilor
Importanta Sistemul informatic in gestiunea eficienta a stocurilor (MMS ST
Politica de gestiune a stocurilor la MCC Bv 1
.olitica de stocuri repre/inta un mi0loc important prin care maga/inul reali/ea/a rolul sau de
intermediar intre "urni/or si client& problematica stoca0ului de mar"uri avand o deosebita
importanta1
Formularea politicii re"eritoare la stocuri a plecat de la intelegerea rolului stocurilor in cadrul
maga/inului1 Stocurile repre/inta cantitatile de mar"uri care se acumulea/a in cadrul unitatii intr2
un anumit volum si o anumita structura& cu scopul des"asurarii optime a activitatii de comert1
.rintr2o gestiunea e"icienta a stocurilor se asigura aprovi/ionarea continua a maga/inului cu
mar"urile necesare& asigurand pre/enta lor la ra"t si in spatile de depo/itare& ast"el incat clientul
sa aiba in permanenta acces la ele1
.rocesul de stocare in"luentea/a activitatea maga/inului sub doua aspecte#
2 asigura des"asurarea normala a activitatii in intervalul dintre doua aprovi/ionari3
2 diminuea/a e"icienta activitatii& prin scoaterea din circuitul economic a unei parti din resursele
"inaciare1
.rin urmare& importanta stocurilor este "oarte mare& insa cu toata aceasta importata& stocurile nu
trebuie supradimensionate& deoarece ele presupun antrenarea unor importante mobili/ari de
capital1
Evolutia nivelului stocurilor este anali/ata din doua puncte de vedere#
a4 din punct de vedere al managementului maga/inului care este preocupat de valoarea medie a
nivelului stocului& intrucat aceasta valoare permite cunoasterea imobili/arii totale a stocului iar
scopul este reducerea acestei imobili/ari la valoarea ei minima3
,
b4 din punctul de vedere al clientului care dorind sa "ie satis"acut imediat& aprecia/a ca trebuie sa
se evite& in masura posibilitatilor& rupturile de stoc1
!ceste doua puncte de vedere sunt totusi contradictorii deoarece riscul de ruptura de stoc nu
poate "i redus decat daca imobili/arile sunt "oarte mari& impunandu2se ast"el reali/area unui
ec+ilibru intre cele doua puncte de vedere1
.rincipalele preocupari ale managementului maga/inului se re"era la stabilirea tipurilor de
stocuri ce trebuie constituite si nivelul acestora1
Resursele necesare des"asurarii activitatii maga/inului se gasesc in mediul e5terior al acestuia1
!sigurarea lor necesita o buna colaborarea si conlucrarea cu "urni/orii de mar"uri& motiv pentru
care& pentru a se obtine continuitatea acestui proces& maga/inul isi constituie stocuri1
6aca este sa ne gandim la importanta pe care o au stocurile de mar"uri pentru buna des"asurare a
activitatii maga/inului& se impune o gestiune a procesului de stocare ast"el incat sa se reali/e/e
cea mai e"icienta alocare a capitalului in stocuri& in conditii de diminuare a riscului7,81
6eoarece managementul maga/inului urmareste o armoni/are a relatiei rentabilitate2risc se
impune un proces de optimi/are a intre solutia reali/arii ciclului de e5ploatare cu un nivel minim
de al valorii stocurilor si posibilitatea aparitiei rupturii de stoc1
.olitica de aprovi/ionare este conditionata de urmatorii parametrii& care pentru responsabilii cu
aprovi/ionarea& se"ii de raion& repre/inta tot atatea restrictii cat si optiuni1 6intre acestea s2ar
enumera7-8#
marimea capitalului disponibil de a investi in stocuri3
van/arile pe perioade 9volumul si regularitatea sa43
costurile cu stocarea3
conditiile de cumparare3
natura articolelor3
coe"icientul de servire cerut1
(1 Marimea capitalului disponibil de a investi in stocuri1 : deci/ie de cumparare sau de stocare
repre/inta imobili/area de capitaluri "inanciare& dar aceste capitaluri pot "i in concurenta cu alte
"olosinte 1 .olitica aleasa tine deci cont de posibilitatile "inanciare ale "irmei si se pre/inta sub
"orma unui target pe stoc& adica stabilirea unui pla"on ma5im al c+eltuielilor cu mar"urile1
In !ne5a ( este evidentiat targetul de stoc stabilit pe anul in curs pentru 6epartamentul Food 6r;
al maga/inului (- $rasov1
<argetul a "ost stabilit pe ba/a stocurilor si van/arilor din anul precedent dar luand in considerare
situatia economica mondiala1 <argetul anual pe stoc este "i5 dar valorile lunare pot "i a0ustate1
,1 *an/arile pe perioade1 .olitica de aprovi/ionare si& prin urmare& buna gestionare a stocurilor
sunt concepute pe ba/a unei cat mai bune previ/iuni a iesirilor& adica pe previ/iunea van/arilor
de mar"uri& stabilite pe ba/a anali/ei van/arilor in perioadele precedente 9ve/i ane5a ,41
Costurile cu stocarea sunt de asemenea luate in considerare in ca/ul aprovi/ionarii& mai
concret costul cu pastrarea stocurilor& costul cu derularea comen/ilor si costul de penurie1
-
Costul cu pastrarea stocurilor antrenea/a c+eltuieli care pot sa se ridice pana la -)= din valoarea
produselor stocate& inclu/and# c+eltuieli de depo/itare& salariile personalului& deprecierea sau
deteriorarea unor produse stocate& costul "inanciar& care re/ulta din imobili/area capitalului.
Costul cu derularea comen/ilor cuprinde c+eltuielile administrative oca/ionate de aprovi/ionare&
costul livrarii etc1
Costul de penurie are in vedere o eventuala ruptura de stoc& care este intotdeauna o situatie
pagubitoare pentru maga/in1
>1 Conditiile de ac+i/itionare se re"era la lead time& adica la durata de timp care separa
momentul in care se determina necesarul de comandat pentru un articol si se lansea/a o comanda
catre "urni/or si momentul in care acel articol se va gasi la ra"t spre van/are1
?1 @atura articolelor1 .olitica de aprovi/ionare tine cont de natura articolelor stocate1
6eoarece numarul de articole stocate este mare nu este posibil sa se urmareasca toate articolele
cu aceeasi vigilenta& "apt pentru care s2a "acut o clasi"icare a importantei acestora in "unctie de
vite/a lor de rotatie& con"orm metodei !$C1
A1 Coe"icientul de servire cerut poate "i calculat ca si raport intre numarul de cereri satis"acute si
numarul total de cereri1 *aloarea mare a coe"icientului va permite o mai buna satis"actie a
clientului& necesitand un stoc mare de articole 9pentru a preveni eventuale rupturi de stoc4 ceea
ce presupune cresterea costului cu stocarea1
In general politica de gestiune a stocurilor la nivelul maga/inului este una ec+ilibrata& incercand
o armoni/are a relatiei contradictorii dintre rentabilitate si risc1 .otrivit acestei politici cresterea
volumului van/arilor 9ci"rei de a"aceri4 se reali/ea/a cu un stoc curent de marime
corespun/atoare ci"rei de a"aceri& pe cand stocul de siguranta este determinat de acel nivel care
egali/ea/a costurile lipsei de stoc (!rupturile de stoc" si costurile ridicate ale stocurilor 9peste
necesitatile stricte ale e5ploatarii41
:biectvele generale ale MMC in ceea ce priveste gestiunea e"icienta a stocurior in anul ,)(,
sunt urmatoarele#
reducerea semni"icativa a resurselor "inanciare investite in stocurile de siguranta 9(?2
,?=43
reducerea surplusului de mar"a precum si a produselor cu miscare lenta 9?2,)=43
reducerea rupturilor de stoc 9()2,?=4 reali/andu2se ast"el o mai buna pre/enta a
mar"urilor la ra"t 3
reducerea costurilor administrative in realimentarea stocurilor 9()2,?=43
reducerea valorii corectiilor de stoc3
reducerea timpului de gestionare a stocurilor& in special a timpului alocat inventarelor
9-)2?)=41
Indicatorii sto curilor de marfuri
Marimea stocurilor de mar"uri e5istente in maga/in& dinamica si evolutia lor sunt cunanti"icate
cu a0utorul unor indicatori& de natura absoluta sau relativa1
Indicatorii absoluti masoara stocurile de mar"uri "ie in unitati naturale 9cantitativ4& "ie valorice1
!mbele "orme de e5primare sunt importante deoarece cu a0utorul lor se poate aprecia atat
>
marimea stocurilor la nivel de maga/in si de raion la un moment dat& cat si cele medii ale unei
anumite perioade& determinate ca medie a stocurilor e5istente la anumite momente& dintr2o
perioada supusa anali/ei1 Cunoasterea marimii naturale 9cantitative4 a stocurilor este utila pentru
stabilirea posibilitatilor concrete de satis"acere a anumitor nevoi ale clientilor& pentru
determinarea necesarului de spatii de depo/itare si pastrare a stocurilor1 In e5primare valorica&
stocurile indica marimea imobili/arilor de "onduri1
Indicatorii absoluti& oricat de complet ar reda situatia de la un moment dat sau dintr2o anumita
perioada& nu pot sugera apreciari asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor& nu pot
e5prima marimea lor in raport cu volumul mar"urilor7>81
!cestor cerinte le raspund indicatorii relativi ai stocurilor& "iind re/ultatul unor raporturi dintre o
serie de indicatori absoluti1
*ite/a de rotatie a stocurilor e5prima numarul mediu de /ile in care a stat o mar"a in stoc de la
sosirea sa in maga/in 9e"ectuarea receptiei4 pana la van/area sa& adica marimea perioadei de
reinoire completa a stocului de mar"uri1 Se calculea/a cu a0utorul relatiei#
unde# *r B repre/inta vite/a de rotatie& in /ile3
S B repre/inta stocul mediu al unei anumite perioade3
* B repre/inta van/area a"erenta perioadei luate in calcul3
< B durata perioadei "inanciare de re"erinta
!cest indicator relativ re"lecta atat actiunea "actorilor de in"luentare a stocurilor& cat si
e"icienta politicii manageriale in ceea ce priveste aprovi/ionarea& stocarea si van/area
mar"urilor1 .entru a"larea vite/ei de circulatie& trebuie calculate in prealabil stocul
mediu si vin/area medie /ilnica1
@umarul de rotatii ale stocului mediu arata de cate ori se reinnoiesc stocurile in cursul
perioadei supuse anali/ei& de cate ori se cuprind ele in valoarea van/arilor de mar"uri1
Modul de calcul al acestui indicator este urmatorul#
unde # @RS B repre/inta numarul de rotatii ale stocului mediu3
S B repre/inta stocul mediu din perioada anali/ata3
* B repre/inta van/arile perioadei respective1
6esigur& cu cat numarul de rotatii este mai mare& cu atat activitatea des"asurata in cadrul
raionului si implicit a maga/inului este mai buna& mai e"icienta& "iind sustinuta de o
aprovi/ionare
ritmica& e"icienta& acest lucru "avori/and sustinerea activitatiicu un anumit capital1
?
In ane5a - sunt pre/entate situatiile a"erente primelor patru luni ale anului pe
departamentul Food 6r;1
Se constata ca in luna aprilie & raionul cu cea mai mare pondere a stocurilor este
A( SCEE<SD C:@FEC<I:@!RE& repre/entand aproape un s"ert din valoarea stocurilor
pe Food 6r; 9,,&>F=4 & urmat& la o oarecare distanta de raionul A,
$E*ER!'ED<!$!CC: 9(G&(>=41 Raioanele A? E6I$HE 'R:CERIES si AA
6E<ER'E@<S& A- CI@E& au la rindul lor o pondere semni"icativa in valoarea stocurilor
de pe Food 6r;& si anume (A&)>=& (>&A?=& respectiv (,&A-=1 In sc+imb raioanele cu
nivelul cel mai mic al stocurilor sunt AG C:SME<ICS 9I&>,=4 si raionul A> C!@@E6
F::6 9I&A>=41
6eoarece raionul de dulciuri pre/inta cea mai mare valoare a stocului mediu& voi supune
anali/ei situatia de pe acest raion1
!nali/a indicatorilor ce caracteri/ea/a vite/a de rotatie vi/ea/a "actorii de accelerare
9incetinire4 din cadrul raionului A( din punct de vedere al dinamicii stocurilor medii1 <otodata
anali/a urmareste e"ectele accelerarii 9incetinirii4 vite/ei de rotatie a stocurilor asupra
per"ormantelor "inanciare& accelerarea "iind caracteri/ata prin cresterea numarului de rotatii care
antrenea/a reducerea duratei de rotatie
.e ba/a datelor din ane5a - se determina indicatorii stocurilor de mar"uri a"erente
raionului A( SCEE<SD C:@FEC<I:@!RE& pre/entati in <abelul (#
<abelul ( 6inamica principalilor indicatori ai stocurilor
Indicatori
Exercitiul financiar Abateri Indici(!
Ianuarie "ebruarie Martie Aprilie A#I A#" A#M A$I AI#" A#M
Stocul
mediu
9lei4 (1AAI1>(A (1IAG1->, (1AAI1>G, (1I->1G?F (AA1->- 2-,1?I- (AA1,IG ()F&FG= FI&,A= ()F&FG=
*an/arile
lunare
9lei4 (1>IF1()F (1A)F1AAG (1I((?G (1GG(1),( ,I(1F(, (A(1-?> 2>,1(-A ((I&F-= (()&),= FG&AI=
*an/area
medie
/ilnica
9lei4 9,D?4 >I1)-?&GG ?G1>II&(( ?I1>II&F> ?F1)->&)- ()1FFI&,A (1?>?&F- ?>?&() (,,&F)= (),&AF= ())&F-=
@umarul
de rotatii
9@4 9,D(4 )&IF )&IA (&)F )&FG )&)G )&( 2)&(, ()I&(?= ()I&(?= (((&FI=
6urata
perioadei
"inanciare
9<4 2 /ile -( ,I -( -) 2( , 2( FA&GG= FA&GG= ()G&(>=
6urata
unei
rotatii
96/42
/ileDrot
9?D>4 ->&G- -,&>I ,I&?- -(&)I 2-&A? 2(&> ,&?? IF&>I= IF&>I= F?&AI=
A

In ceea ce priveste dinamica stocurilor medii a"erente raionului A(& in perioada supusa
anali/ei& se inregistre/a o crestere cu (AA1->- lei& re/ultata in principal de devansarea
"lu5ului de des"aceri al maga/inului de catre cel de aprovi/ionare
Structura stocurilor medii in perioada ianuarie2aprilie a anului curent a inregistrat
sc+imbari semni"icative de la o luna la alta1 !s"el& "ata de luna ianuarie stocurile au inregistrat o
crestere de F&FG=& datorata cresterii van/arii medii /ilnice de la >I1)-?&GG in ianuarie la
?F1)->&)- in aprilie& dar si a scaderii vite/ei de rotatie a stocurilor cu -&A? /ile1
Raportat la luna "ebruarie s2a constatat o scadere a nivelului acestora cu (&G>=& remarcandu2se o
reducere a vite/ei de rotatie cu (&> /ile& in conditiile unei cresteri nesemni"icative& cu doar
(1?>?&F- lei& a van/arii medii /ilnice1
Spre deosebire de luna martie& valoarea acestora a crescut& datorata& de data aceasta&
cresterii vite/ei de rotatie a stocurilor cu ,&?? /ile in conditiile unei cresteri a van/arii medii
/ilnice de doar ?>?&() lei1
In ceea ce priveste numarul de rotatii al stocului mediu acesta a inregistrat in luna aprilie
o usoara crestere comparativ cu lunile ianuarie si "ebruarie 9)&G respectiv )&() rotatii4 & dar a
su"erit o scadere semni"icativa raportat la luna martie 92)&(, rotatii4& care a antrenat cresterea
duratei unei rotatii cu ,&? /ile1
In conclu/ie& indicatorii evidentiati anterior nu au avut o evolutie "avorabila ceea ce
e5prima slaba e"icienta in gestionarea stocurilor1 Singura in"luenta po/itiva este data de evolutia
van/arilor medii /ilnice ale raionului inregistrand cresteri in "iecare luna1
!precie/ ca situatia raionului este oarecum ne"avorabila datorita duratei mari vite/ei de
rotatie a mar"urilor care depaseste o luna& in conditiile in care se pot "ace aprovi/ionari
saptamanale pentru "iecare articol listat1
Importanta accelerarii vite/ei de rotatie a stocurilor din cadrul raionului pentru imbunatatirea
situatiei "inanciare impune descoperirea cailor de crestere a acesteia& care vi/ea/a "a/ele de
G
aprovi/ionare& stocare si van/are& printre sunt de amintit# reducerea stocurilor mar"uri la
minimum necesar& valori"icarea rapida a mar"urilor cu miscare lenta sau "ara miscare& scurtarea
duratei ciclului de aprovi/ionare1
<abelul ,
Huna Reali/at <arget !bateri 9J K4 Indici 9=4
Ianuarie (1AAI1>(A (1>A)1A>A ,)G1GG) ((>&,,=
Februarie (1IAG1->, (1?A-?G -)FI? ((F&>>=
Martie (1AAI1>G, (1?F>1?>A GF,A ()>&A>=
!prilie (1I->1G?F (1AF)1A(> (>>1(>? ()I&?-=
In ceea ce priveste valorile targetate ale stocului mediu& din anali/a datelor cuprinse in
tabelul ,& se constata ca pe raionul A( s2a inregistrat o crestere a stocurilor peste limitele
stabilite& imobili/arile de capital mai mari ne"iind 0usti"icate de van/arile a"erente lunilor
respective& "apt ce indica o dimensionare a stocurilor ine"icienta1
% Anali&a se&onalitatii stocurilor

In conditiile economice actuale& a mediului in care2si des"asoara in pre/ent activitatea
maga/inul& deci/iile& ca principale elemente de directionare a activitatii& implica in mod necesar&
reali/area unor studii de perspectiva& neputandu2se des"atura o activitate e"icienta "ara a dispune
de un sistem adecvat pentru reali/area unor previ/iuni1
In ceea ce priveste gestiunea stocurilor& e"icacitatea acesteia depinde in mod direct de
posibilitatile managerilor maga/inului de a determina cererea viitoare& dar si de a stabili legitatile
care guvernea/a abaterile aleatoare ale acesteia de la evolutia sa normala si de a le cuanti"ica1
Fiind obligat sa satis"aca promt cererile clientilor& care nu comanda in prealabil mar"urile pe care
doresc sa le ac+i/itione/e&& managementul maga/inului trebuie sa apele/e la previ/iune& aceasta
"iind singura alternativa pentru cunoasterea cererii viitoare
Se/onalitatea repre/inta o caracteristica a activitatii maga/inului si in special a raionului
de dulciuri& cu implicatii asupra modului de organi/are a aprovi/ionarii si gestiunii stocurilor si a
re/ultatelor economico2"inanciare1
Se/onalitatea se mani"esta di"erit& ca intensitate& pe produse si grupe de produse si este
generata in primul rand de evenimente care au loc in anumite perioade ale anului& cum ar "i
Craciunul si .astele1
.entru gestiunea operativa a stocurilor este indicat sa se stabileasca valul se/onier pentru
perioade scurte de timp1 In acest scop se calculea/a coe"icientii de se/onalitate lunari& care indica
punctele de ma5ima si minima intensitate a cererii& precum si perioadele de crestere si scadre a
acesteia1
Coe"icientii de se/onalitate pot "i determinati prin mai multe metode1 6intre aceste
metode o aplicatie mai larga o are metoda mediei aritmetice& con"orm careia acesti coe"icienti se
determina cu urmatoarea relatie#
I
in care#
2 repre/inta van/area medie lunara
2 repre/inta media lunara generala a van/arilor
Cu cat valoarea acestor coe"icientii se indepartea/a de (& cu atat caracterul se/onier al
"enomenului este mai pronuntat si invers& cu cat se apropie de ( cu atat se/onalitatea se
atenuea/a1
In tabelul - este pre/entata evolutia van/arilor medii lunare in anul ,)((& respectiv in
anul ,)(,& a"erente raionului A( #
<abelul -
Huna
*an/ari medii
*an/area
medie
lunara
Cresterea
L ,)(( ,)(,
,)(( ,)(, se/1 g
i
g
,
i
g
i
g
,
i
Ianuarie
(1>I((- (1,GA1>,? (1-GF1GAF 2(-&F>= )&I- )&)I )&))A )&)A) )&))>
Februarie
(1>(?1G(> (1>F>I? (1>?>1A)) ?&>F= )&IG )&)I )&))A )&)G) )&))?
Martie
(1?-?I> (1AG,1GF, (1A)(II F&)I= )&FA )&)I )&))G )&)GF )&))A
!prilie
(1II)GA (1F-A1>I, (1F)F1GGF ,&I>= (&(? )&() )&)() )&)F( )&))I
Mai
(1>,?1FII (1A>A1,?> (1?-A1(,( (?&>?= )&F, )&)I )&))A )&)GG )&))A
Iunie
(1,IA1G>? (1?,F1FA? (1>)I1-?? (I&F)= )&I> )&)G )&))? )&)G, )&))?
Iulie
(1-?I1G-- (1A(?1?(( (1>IG1(,, (I&F)= )&IF )&)G )&))? )&)GA )&))A
!ugust
(1>,?1?() (1AIA1()F (1???1I() (I&,I= )&F- )&)I )&))A )&)GF )&))A
Septembrie
(1-G?1,,- (1AAF1->G (1?,,1,I? ,(&-F= )&F( )&)G )&))? )&)GF )&))A
:ctombrie
(1?>I1F() (1F-)1G>? (1G-F1I,I ,>&A?= (&)> )&)I )&))G )&)F( )&))I
@oiembrie
(1F-(1>-A (1FF)1>IF (1FA)1FA- -&)A= (&(I )&() )&)(( )&)F> )&))F
6ecembrie
,1((G1A>, ,1GFA1I>I ,1>?G1,>? -,&)G= (&>G )&(( )&)(- )&(-, )&)(G
<:<!H
(I1GI?1AG> ,(1,>>1>?, (1AAG1F,, (-&)F= (&)) )&)I?? (&))) )&)IAF
Fig1( Evolutia van/arilor medii
F
Se constata ca van/arile medii "luctuea/a pe parcursul anului ,)(( valoarea lor ma5ima in luna
decembrie1 In aceasta luna valoarea medie ci"rei de a"aceri s2a ridicat la ,1((G1A>, lei&
repre/entand apro5imativ ((&G,= din valoarea van/arilor anului respectiv& lucru e5plicat de
sarbatorile de iarna cand van/arile cresc semni"icativ1 6e asemenea o crestere consistenta a
des"acerilor s2a inregistrat si in luna aprilie& valoarea lor a0ungand la (1II)GA lei& "apt datorat
van/arilor mari speci"ice sarbatorile pascale1 6e asemenea valori semni"icative ale van/arilor s2
au inregistrat si in luna noiembrie1
Comparativ cu anul precedent van/arile medii lunare au crescut in ,)(, medie cu (1AAG1F,, lei1
Cea mai mare crestere s2a inregistrat tot in luna decembrie& cand ponderea acestora a crescut cu
-,&)G=1
In ceea ce priveste coe"icientul de se/onalitate& acesta varia/a intre )&I- in luna ianuarie si (&>G
in luna decembrie 9in luna septembrie41 *alorile coe"icientului sunt mai apropiate de (& deci
caracterul se/onier al ci"rei de a"aceri este mai atenuat
.entru caracteri/area intensitatii si tendintei se/onalitatii se utili/ea/a coe"icientul de concentrare
se/oniera#
unde# gi B repre/inta ponderea stocurilor medii lunare in valoarea anuala a stocurilor3
n B repre/inta numarul de termeni ai seriei1
Coe"icientul de concentrare se/oniera poate lua valori intre ( si )1 !propierea de ) semni"ica o
distributie uni"orma a stocurilor medii pe divi/iuni de timp& iar apropierea de ( arata o
concentrare a stocurilor medii pe anumite perioade ale anului1
.e ba/a datelor din tabelul anterior se obtin urmatoarele valori#
()
*alorile coe"icientului de concentrare se/oniera semni"ica o distributie relativ uni"orma a
van/arilor medii lunare in timpul anului1 Ca si tendinta se inregistrea/a o crestere a se/onalitatii
evidentiata de modi"icarea coe"icientului de concentrare de la >1IA= in anul ,)(( la A&,-= in
anul ,)(,1
Se/onalitatea generea/a o serie de consecinte economico2"inanciare 1 !st"el& concentrarea
se/oniera a activitatii determina oscilatii in intensitatea si e"icienta utili/arii capitalului investit in
stocuri# acestea sunt "olosite incomplet in e5trase/on si suprasolicitate in perioadele de var" de
activitate1 Se/onalitatea determina o evolutie ne"avorabila in e5trase/on a raportului dintre ci"ra
de a"aceri si suma c+eltuielilor& respectiv nivelul rentabilitatii1 In se/on& dinamica ci"rei de
a"aceri devansea/a dinamica costurilor& asigurand o rentabilitate absoluta si relativa mai mare1
!ceste consecinte sunt re"lectate de evolutia ci"rei de a"aceri si valorii stocurilor1evidentiata in
tabelul >#
<abelul >
Huna
,)(( ,)(,
Stoc mediu *an/ari Stoc mediu *an/ari
Ianuarie (1(,F1>IF (1>I((- (1(-A1F-- (1,GA1>,?
Februarie (1,-G1?(, (1>(?1G(> (1,?I1F?A (1>F>I?
Martie (1-AA1G>A (1?-?I> (1?AI1>-> (1AG,1GF,
!prilie (1?>F1-A> (1II)GA (1AAF1FG( (1F-A1>I,
Mai (1,?I1>?, (1>,?1FII (1>,G1F-( (1A>A1,?>
Iunie (1,(A)( (1,IA1G>? (1-(?1I)I (1?,F1FA?
Iulie (1,?)1-,) (1-?I1G-- (1-I-A- (1A(?1?((
!ugust (1,-(1F(, (1>,?1?() (1?,A1G)- (1AIA1()F
Septembrie (1(,I1?G) (1-G?1,,- (1>GI1G(, (1AAF1->G
:ctombrie (1,>)1F,, (1?>I1F() (1?GA1A>- (1F-)1G>?
@oiembrie (1I-A1FIF (1F-(1>-A (1I>I1I-( (1FF)1>IF
6ecembrie (1FAF1FF, ,1((G1A>, ,1,AF1FF, ,1GFA1I>I
Figura , Evolutia stocului mediu comparativ cu van/arile
((
.entru des"asurarea unei activitati optime in cadrul raionului si a maga/inului per ansamblu&
cunoasterea se/onalitatii si a consecintelor sale este conditia unei gestiuni e"iciente& deoarece
asigura# aprovi/ionarea in cantitatiile si la termenele corespun/atoare volumului si momentului
de mani"estare a cererii& des"asurarea activitatii cu stocuri "inale si medii relativ reduse si
evitarea "ormarii stocurilor lent sau greu vandabile3 reducerea c+eltuielilor si sporirea
rentabilitatii1
' Planificarea si normarea stocurilor
6atorita dimensiunii mari a activitatii des"asurate in cadrul maga/inului si a structurii comple5e
a acesteia& gestiunea stocurilor de mar"uri dobandeste o actualitate incontestabila1
Importanta gestionarii stocurilor re/ida din dublul caracter al al procesului de stocare& care este
un proces economic cu rol esential in mecanismul circulatiei& dar in acelasi timp repre/inta si o
imobili/are a "ondurilor materiale si banesti1 !st"el& activitatea de gestiune a stocurilor trebuie in
asa "el organi/ata& incat sa asigure& concomitent& mai multor sarcini1
Una din aceste sarcini o repre/inta aprovi/ionarea continua a maga/inului cu mar"uri1 Reali/area
acesteia implica studierea atenta a van/arilor reali/ate in perioada precedenta& a articolelor a"late
in promotie& a articolelor cu vite/a de rotatie mare& ast"el incat sa se asigure e5istenta in stoc a
tuturor articolelor listate& in cantitatile care sunt necesare& dand posibilitatea clientilor de a
cumpara sau alege un produs mai ie"tin ca alternativa1
: alta sarcina comple5a a activitatii de gestiune a stocurilor o repre/inta evidenta stocurilor1
.rin gestiunea Min timp real a stocurilor( monitori/area continua a miscarilor de articole cu
a0utorul sistemului in"ormatic ce permite evidenta in timp real a miscarilor de stocuri& activitatea
de gestiunea a stocurilor repre/inta o activitate de gestiune a pro"itabilitatii asigurand
e"icienti/area activitatii maga/inului1
!ccelerarea vite/ei de rotatie a mar"urilor repre/inta o alta sarcina a gestiunii stocurilor1 .rin
asigurarea dimensiunii si structurii stocurilor in concordanta cu nevoile reale ale maga/inului
gestiunea contribuie la reducerea timpului in care mar"urile stationea/a pe ra"turi1
(,
Cresterea e"icientei economice a intregii activitati repre/inta obiectivul principal al gestiunii
stocurilor& iar acesta poate "i atins prin reducerea c+eltuielilor asociate stocurilor& re/ultanta
"ireasca a accelerarii vite/ei de rotatie a stocurilor si scurtarea timpului in care mar"urile raman
in cadrul maga/inului sub "orma de stocuri1
6in toate aceste sarcini ale gestiunii stocurilor decurg unele presiuni in ceea ce priveste
dimensionarea optima a stocurilor1
&&.resiuniNN pentru stocuri mici#
costuri de stocare3
spatiile de depo/itare3
riscul degradarii mar"urilor pe perioada stocarii3
se/onalitatea unor produse3
imobili/area unor "onduri banesti1
&&.resiuniNN pentru stocuri mari#
asigurarea servirii neintrerupte a clientilor3
eliminarea rupturilor de stoc3
costuri de aprovi/ionare& transport& receptie& merc+anti/are1
.entru optimi/area activitatii de gestiune a stocurilor se utili/ea/a norme pe ba/a carora sa se
"aca aprovi/ionarea si pe ba/a carora se poate "ace o evaluare a decala0ului creat intre evolutia
reala a stocurilor si obiectivele "i5ate1
@ormarea stocului curent& ca element de ba/a a stocului comercial& in "unctie de care se
caracteri/ea/a starea si evolutia proceselor de stocare in general& se determina tinand cont de doi
indicatori& si anume van/area medie /ilnica 9 4 si intervalul mediu de timp dintre doua livrari
succesive9 41
*an/area medie /ilnica repre/inta valoarea mar"urilor vandute de intr2o anumita perioada de
timp1
Intervalul mediu dintre doua aprovi/ionari repre/inta numarul de /ile care se inregistrea/a intre
doua intrari succesive de materiale1 !cesta se determina "ie pe ba/a termenelor stabilite de
comun acord cu "urni/orul1
@ormarea stocului de siguranta ca element component a stocului comercial& indeplineste rolul de
tampon in satis"acerea cererilor pentru consumul productiv& in conditii de dereglare a
aprovi/ionarii11
Una din metodele de normare a stocului e siguranta& des intalnita in practica este metoda
calculului direct& care stabileste perioada de timp pentru care se crea/a acest stoc1
<impul total necesar pentru constituirea stocului de siguranta se compune din#
timpul pentru reali/area si transmiterea comen/ii de mar"a catre "urni/or3
timpul necesar "urni/orului de a pregatii mar"a3
(-
timpul privind transportul mar"ii3
timpul privind receptia si mercanti/area mar"ii1
.e ba/a metodei directe stocul de siguranta este dat de produsul dintre van/area medie /ilnica9
4 si suma tuturor timpilor necesari pentru aprovi/ionarea unitatii cu mar"a respectiva#
6es"asurarea activitatii comerciale din cadrul maga/inului se "ace in conditii de "luctuatie
a cererii pe durata intervalului de reaprovi/ionare1 Se impune ast"el crearea de stocuri de
siguranta 9stocuri tinta4 cu rolul de a asigura protectia "ata de acest tip de incertitudine1
.lani"icarea stocului tinta presupune identi"icarea probabilitatilor de producere a unei rupturi de
stoc& estimarea cererii pe durata rupturii de stoc si adoptarea unei deci/ii re"eritoare la gradul de
protectie dorit "ata de rupturile de stoc1
Sistemul in"ormatic de management al stocurilor din cadrul maga/inului este ast"el conceput
incat sa reali/e/e o previ/iune a nevoilor pentru toate produsele din stoc la un ori/ont de numar
de /ile determinat in "unctie de "urni/or1
Head2time2urile comen/ilor sunt realist stabilite in sistem& "urni/orii ne"iind luati prin surprindere
de urmatoarea comanda1 Estimarea cererii pentru urmatoarea perioada este adusa la /i in "iecare
saptamana 1
*i/ibilitatea asupra intregului sistem le o"era se"ilor de raion posibilitatea de a re/olva
problemele posibile in avans la toate nivelele1 !vand cererea& aprovi/ionarea si stocurile
proiectate pentru viitor& potentialele lipsuri din stocuri pot "i detectate din vreme iar livrarile
comandate din timp inainte ca stocurile sa a0unga la /ero1
.entru stabilirea cantitatii economice de comandat sistemul utili/ea/a o "ormula liniara pentru a
prevedea cererile viitoare& preluand intr2un cont ultimele (? /ile de van/are ale "iecarui articol1
Ultimele (? /ile sunt re/umate& media este dedusa si ci"ra van/arilor ultimelor /ile este
adaugata din nou pentru a calcula noua medie1 $a/andu2se pe aceasta noua ba/a sistemul o
multiplica cu cantitatea ramasa a /ilelor pana la livrare si deducerea stocului si desc+iderea
comen/ilor1
Formulele "olosite de sistem in calcularea propunerilor de comanda sunt urmatoarele#
Cantitatea necesaraO Stocul siguranta B Stocul e"ectiv2 cantitatea comandata
Stocul de siguranta O (?*MPD(?Q/ile de comanda
(?*MPO(? /ile de van/are vec+e2*MPRcantitatea vanduta in ultima /i
.entru a intelege mai bine cele de sus se poate considerea e5emplul articolului >I>I>I2()) '1
<!$HE<! !FRIC!@! !R!SI6E& care in ultimele (? /ile a inregistrat urmatoarele van/ari&
con"orm datelor pre/entate in tabelul ?#
<abelul ?
Piua Cererea /ilnica
(>
9unitati produs4
( ?I
, >?
- G,
> ?G
? ??
A ?A
G >,
I >G
F >>
() G?
(( G(
(, AI
(- AG
(> A-
(? I)
<otal F))
6eterminarea cantitatii optime de aprovi/ionat se reali/ea/a in "elul urmator#
<abelul A
@r1
Crt1 Indicator *aloare
( *an/arile ultimilor (? /ile $uc1 F))
, (?*m/ 9(D(?/ile4 $uc1 A)
- Soldul cantitatii ultimei /ile $uc1 I)
> Media actuali/ata 9(2,R-4D(?/ile $uc1 A,
? Head time /ile ()
A Stoc siguranta 9>Q?4 $uc1 A,)
G Stoc actual $uc1 (?)
I Comen/i desc+ise $uc1 ,))
F Cantitate necesara 9A2G2I4 $uc1 ,G)

!st"el& cantitatea propusa de sistem& tinand cont de van/arile din ultimele (? /ile pentru articolul
respect& este de ,G) um1 !ceasta& impreuna cu cantitatea de0a e5istenta in maga/in si cu cea care
urmea/a sa "ie livrata se presupune va acoperi necesarul pentru urmatoarele () /ile& cand va
avea loc urmatoarea livrare1
Sistemul in"ormatic nu tine cont insa si de alti "actori care trebuie luati in considerare si
anume# "aptul ca produsul respectiv va "ace obiectul unei promotii viitoare sau lansarea unei
comen/i "erme din partea unui client1 6e aceea & se"ul de raion poate sa valide/e aceasta
propunere de comanda "acuta de sistem sau o poate modi"ica in "unctie de in"ormatiile
suplimentare pe care le detine1
' )ivelul de serviciu
(?
.entru des"asurarea unei activitati rentabile managerii de raion din cadrul maga/inului
trebuie sa asigure aprovi/ionarea neintrerupta cu produsele solicitate de clienti1 Intotdeauna o
cerere nesatis"acuta inseamna o pierdere de van/are& si& de ce nu& a clientului care se va orienta
catre alt maga/in1
In conditiile unor bune relatii economice cu "urni/orii& a posibilitatii ca acestia sa asigure
la termen necesarul de mar"uri comandat de se"ul de raion& apare tendinta de a reduce la
minimum necesar stocurile& in vederea cresterii e"icientei activitatii des"asurate1
In activitatea practica& e5ista insa situatii cand nu toate comen/ile sunt onorate& principalele
motive "iind variatia cererii& re"lectata in variatia comen/ilor& neonorarea de catre unii "urni/ori a
contractelor inc+eiate cu compania sau c+iar aparitia unor greseli& a unor erori ale "urni/orului&
erori re"eritoare la constituirea loturilor de e5pediat& la emiterea documentelor de e5peditie etc1
6esigur& cea mai mare parte a unor asemenea cau/e& "iind de natura subiectiva& pot "i
preintampinate sau remediate1
In ba/a contractului de livrare de mar"uri inc+eiat cu "urni/orii& se intocmeste programul 9planul4
de aprovi/ionare& plecand de la previ/iunile privind cererea pentru articolele "iecarui "urni/or1
!vand insa in vedere ca& de "apt& cererea previ/ionata nu repre/inta altceva decat o valoare
medie& calculata pe ba/a des"acerilor reale& "iind de asteptat ca in cele mai multe ca/uri aceasta
sa nu coincida cu cererea e"ectiva& se elabore/a programul de aprovi/ionare luand in calcul un
stoc suplimentar& care are rolul de a acoperi necesarul de mar"uri pana in momentul in care va
avea loc o noua livrare a articolului respectiv1 Evident& si marimea acestui stoc trebuie stabilita
cu mare atentie& sa se aiba in vedere& mai intai& evitarea unor eventuale rupturi de stoc& iar apoi
c+eltuielile suplimetare a"erente unui asemenea stoc1
Comen/ile catre "urni/ori de lansea/a pe ba/a previ/iunilor determinate cu a0utorul unui
algoritm care ia in calcul van/arile din ultimele (? /ile& a0ustate in "unctie de anumiti "actori1 In
aceste conditii este de asteptat ca nevoile maga/inului sa depaseasca in 0umatate din ca/uri
valorile medii preva/ute1 6e "iecare data cand o ast"el de eventualitate are loc& se produce o
ruptura de stoc& cu consecinte cunoscute1
In aceste conditii& daca se"ii de raion isi elaborea/a planul de aprovi/ionare pe ba/a
previ/iunilor "acute de sistem "ara sa ia nicio masura suplimentara de protectie& in multe ca/uri
stocul va "i epui/at inainte de reaprovi/ionarea sa1
.entru a preintampina ast"el de situatii se impune constituirea unor stocuri suplimentare&
care cu cat sunt mai mari cu atat se reduce riscul aparitiei rupturii de stoc1
@u se poate insa acumula un stoc de siguranta ale carui dimensiuni sa poata suprima in
intregime riscul rupturii& datorita c+eltuielilor de stoca0 care sunt pro+ibitive& ast"el ca practic s2a
decis ca limitele ma5ime admise ale rupturii de stoc sa "ie de ma5im >= pe "ood si de I= pe
non"ood& alt"el spus nivelul de serviciu pentru departamentul "ood este de FA= iar pe non"ood de
F,=1
* +rmarirea si controlul stocurilor

(A
Managementul stocurilor nu se limitea/a doar la a determina marimea si structura
stocurilor& ci cuprinde instrumente de conducere a stocurilor& de urmarire a dinamicii si evolutiei
lor& permitandu2se ast"el cunoasterea permanenta a situatiei si interventia preventiva si operativa
pentru mentinerea lor la nivelul stabilit1
Controlul stocurilor repre/inta principala preocupare a managerilor
maga/inului1 6eoarece repre/inta o /ona mult prea monotona& anga0atii tind sa nu acorde prea
multa importanta procedurilor corecte de inregistrare a stocurilor1 Rupturile de stoc& stocurile
supranormative& cu miscare lenta sau "ara miscare& continua sa puna probleme si celor mai bine
plani"icate activitati c+iar si in conditiile utili/arii unui sistem in"ormational per"ormant1
!devarul este ca pentru a avea succes in e"orturile de reducerea stocurilor& de economisire a
banilor si crestere a e"icientei activitatii& este "oarte important sa se urmareasca atent stocurile1
Metodele de control ale stocului utili&ate in cadrul maga&inului sunt:
controlul continuu,
controlul periodic,
controlul agregat al stocurilor.
Controlul continuu consta in anali/a /ilnica a stocurilor& pentru a determina miscarile de
mar"uri si necesitatile de reaprovi/ionare& prin prelucrarea listelor /ilnice a"erente "iecarui
raion1 Fe/abilitatea controlului continuu este dependenta de disponibilitatea permanenta a datelor
re"eritoare la nivelul stocului pentru "iecare produs in parte1
Cu a0utorul sistemului in"ormatic de management al stocurilor se generea/a o serie de rapoarte
pentru spri0inirea veri"icarii /ilnice a stocului si pentru clari"icari suplimentare ale situatiilor
re"eritoare la acesta& si anume#
Hista stoc )3
Hista stoc negativ3
Hista stoc minus3
Corectii de stoc
.entru stabilirea cu e5actitate a cantitatilor e5istente in stoc este necesara o con"runtare a
stocurilor scriptice cu cele "aptice1
Etapele pe care responsabilul cu aprovi/ionarea de pe "iecare raion& trebuie sa le parcurga sunt
pre/entati in "igura -#
Fig1 -
(G



Con"orm procedurii controlului continuu& momentul reaprovi/ionarii se stabileste atunci cand
suma dintre cantitatea e5istenta in stoc si cantitatea care a "ost de0a comandata 9si care urmea/a
sa "ie primita de maga/in4 este sub limita punctului de reaprovi/ionare 9stoc tinta4& "apt
evidentiat de lista de stoc minus1 !ceasta lista contine articolele pentru care stocul este mai mic
decat cantitatea estimata a "i vanduta in termen de ? /ile de van/are1 In acest ca/ se impune#
necesitatea lansarii de comen/i sau a suplimetarii comen/ilor e5istente& datorita cresterii
neasteptate a van/arilor3
necesitatea veri"icarii atente a propunerii de comanda3
veri"icarea livrarilor nu au avut loc si contactarea cu prioritate a "urni/orilor3
veri"icarea receptiilor din /iua precedenta care nu au "ost inca validate1
Controlul periodic consta in anali/a stocurilor la anumite intervale de timp& de e5emplu
saptamanal sau lunar1 !cest tip de control presupune reali/area& la anumite intervale de timp&
a unor inventare pe anumite grupe merceologice1 Inventarul periodic& si mai cu seama
ritmicitatea acestuia urmaresc sa e"icienti/e/e activitatea de supraveg+ere a socului& a intreg
sistemului de gestiune1
(I
.eriodicitatea intervalului de timp intre doua inventare pe o anumita grupa merceologica
este stabilita in "unctie de legea lui .aretto& plecandu2se de la principiul ca nu se pot a"ecta
aceleasi mi0loace si e"orturi tuturor produselor& indi"erent de aportul lor la reali/area in bune
conditii a activitatii1
Ritmul de supraveg+ere pentru "iecare grupa de produse se stabileste plecand de la ideea
potrivit careia cu cat produsele au o vite/a de rotatie mai mare cu atat ritmul de supraveg+ere
trebuie sa "ie mai && severNN1
!lte moduri de veri"icare a stocurilor utili/ate in cadrul maga/inului sunt sistemul de
reaprovi/ionare in "unctie de nivelul tinta si sistemul de reaprovi/ionare optional1
Sistemul de reaprovi/ionare in "unctie de nivelul tinta se ba/ea/a pe un interval "i5 al
comen/ii si pe un control periodic la intervale scurte1 !ceasta metoda stabileste marimea
comen/ii insa nu "ace re"erire la dimensionarea stocului1
Sistemul de reaprovi/ionare optional "ace parte din categoria sistemelor de control
modi"icate si ia in calcul o marime variabila a comen/ii1 Se mai numeste si min2ma5 deoarece
stabileste o limita superioara si una in"erioara& intre care trebuie sa se incadre/e nivelul stocului1
Controlul agregat al stocurilor are rolul de a urmari grupe de produse sau ansamblul
produselor o"erite de "irma clientilor sai1
.oate "i reali/at cu a0utorul mai multor metode#
vite/a de circulatie si numarul de rotatii care pot "i stabilite atat pentru ansamblul produselor cat
si pentru anumite categorii merceologice in parte1 .rincipalul inconvenient este acela ca stocurile
medii varia/a in mod direct proportional cu van/arile1 !nali/a !$C sau anali/a .areto care se
ba/ea/a pe clasi"icarea produselor in trei categorii# categoria !& in care sunt incluse produsele cu
circulatie rapida& categoria $ care cuprinde produsele cu o vite/a de circulatie medie si categoria
C este cea a produselor cu circulatie lenta1
metoda relatiei dintre stoc si cerere& pentru utili/area metodei sunt necesare date re"eritoare la
stocul mediu si istoricul livrarilor pentru "iecare articol in parte3
limita investitiei totale& e5primat prin targetul pe stoc& repre/entand nivelul ma5im al investitiilor
in stocuri& care nu trebuie sa "ie depasit1
- .estiunea diferentiata a stocurilor
dupa sistemul ABC
'estiunea stocurilor necesita prelucrarea unui volum mare de in"ormatii& atat in plani"icarea cat
si in urmarirea reali/arii proceselor de stocare1 6e aceea& c+iar si in conditiile e5istentei
sistemului in"ormatic de gestiune a stocurilor se pune problema oportunitatii prelucrarii cu
acuratete ma5ima a tuturor in"ormatiilor relative la stocuri& numai a unei parti sau prelucrarea
di"erentiata& in "unctie de importanta stocurilor1
!vand in vedere toate costurile asociate stocurilor si in scopul diminuarii acestora trebuie
aplicata o politica di"erentiata in ceea ce priveste aprovi/ionarea cu di"erite produse& in "unctie de
importanta lor in generarea de pro"ituri per maga/in 9in "unctie de adaosul comercialDmar0a de
pro"it& "recventa cereriiDaprovi/ionarii etc41 !st"el& pentru obtinerea unei e"icienti/ari a activitatii
(F
de gestiune a stocurilor este importanta identi"icarea principalelor tipuri de produse din
porto"oliul maga/inului1
Un procedeu rapid pentru anali/a aprovi/ionarii si gestiunii economice a produselor
comerciali/ate este metoda !$C1 !cesata metoda decurge din legea lui .areto care considera ca
,)= din numarul articolelor comerciali/ate generea/a I)= din venituri& in timp ce I)= din
numarul articolelor generea/a doar ,)= din venituri1
Se porneste de la ideea ca e5ista deosebiri in privinta contributiei "iecarui produs si "iecarei
categorii de produse la van/arile& pro"iturile& cota de piata si competitivitatea "irmei1 In plus& in
decursul timpului aceasta contributie se modi"ica& datorita trecerii produsului intr2o alta etapa a
ciclului sau de viata si con"runtarii cu o situatie di"erita a pietei1
Con"orm anali/ei !$C pentru "iecare categorie se va stabili un nivel di"erit de disponibilitate a
stocului& in "unctie de particularitatile categoriei respective1 In categoria !& sunt incluse
produsele cu circulatie rapida& in categoria $ cele care au o vite/a de circulatie medie& iar in C
produsele cu circulatie lenta& ast"el#
2 'rupa ! B apro5imativ -)= din numarul produselor ce "ac obiectul stocarii& dar
care contribuie in proportie de A)= la reali/area veniturilor maga/inului3
2 'rupa $ B circa ,)= din numarul produselor& a caror contributie la per"ormanta
maga/inului este tot de ,)=3
2 'rupa C B cuprin/and un numar "oarte mare de produse 2 circa ?)= din numarul total al
produselor 2 dar a caror contributie cumulata la veniturile si pro"iturile maga/inului depaseste
cu putin ,)=1
In tabelul I este redata situatia la s"arsitul lunii aprilie a articolelor !$C pe raionul A(#
<abelul I
Clasificare )r. articole Procent /an&ari luna aprilie Procent din van&ari
! >>, ,I&(?= (1)AG1I-) ?I&,)=
$ -?> ,,&??= -?G1GGI (F&?)=
C GG> >F&-)= >)F1(?( ,,&-)=
<:<!H (1?G) ())= (1I->1G?F ())=
!st"el& dintr2un total de (1?G) articole desc+ise la comanda doar >>, au avut vite/a mare
de rotatie generand venituri de (1)AG1I-) lei& ceea ce repre/inta ?I&,)= din ci"ra de
a"aceri a"erenta raionului A( in luna aprilie1 Ha polul opus articolele din clasa C& in numar
de GG> produse au generat in luna aprilie venituri de doar >)F1(?( lei1
Se observa ca articolele din clasa ! inregistrea/a cele mai bune van/ari ceea ce con"era
o anumita imagine raionului1
!rticolele de clasa $ sunt undeva la mi0loc& repre/entand /ona de ec+ilibru a
maga/inului inclu/and produse intermediare sub aspectul contributiei la ci"ra de a"aceri1
.rodusele din aceasta categorie se caracteri/ea/a printr2o mai mare stabilitate si au o
rentabilitate mai buna1
,)
.rodusele din clasa C au o pondere ridicata in totalul articolelor active din cadrul
raionului 9>F&-)=4 si o contributie redusa la ci"ra de a"aceri 9,,&-)=4 ceea ce
ingreunea/a gestiunea stocurilor si poate conduce la ideea suprimarii sau c+iar eliminarii
lor1 : asemenea deci/ie ar "i insa necorespun/atoare deoarece politica comerciala a
maga/inului trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte#
gradul de noutate al respectivelor produse2 inainte de a "i cunoscute si acceptate de consumatori&
produsele pot acoperi doar o mica parte din ci"ra de a"aceri3
in o"erta maga/inului de regasesc si produse obsolescente& care "ac obiectul unei cereri restranse&
dar care sunt absolut necesare1
Indi"erent de categoria in care se incadrea/a& pentru a asigura un nivel inalt al serviciului o"erit
clientilor este imperativ necesar ca aceste produse sa e5iste permanent in stoc1
6in perspectiva managementului nu este indicata pastrarea unui nivel sca/ut al stocurilor
articolelor ! ci stabilirea realimentarii "recvente pentru preintampinarea cererii masive1 In
opo/itie& strategia cea mai potrivita pentru unele din elementele clasei C este retinerea
stocurilor si anali/area alternativelor cum ar "i returnarea nevandabilelor sau sc+imb (D( c+iar si
in conditii mai putin avanta0oase1
!rticolele din clasa $ se revi/uiesc mai rar decat elementele !& totusi& daca sunt elemente
c+eie pe care clientii le doresc& trebuie tratate asemenea elementelor !1
Intrucat in categoria ! sunt mai putine articole dar de o mare importanta pentru activitatea
maga/inului& se controlea/a /ilnic nivelul stocurilor& disponibilitatea la ra"t a acestor produse&
pentru a observa variatia cererii si a supraveg+ea de aproape modul in care sunt lansate
comen/ile si respectarea termenelor de catre "urni/ori1
!ceasta clasi"icare a produselor din porto"oliul maga/inului permite reali/area unei prioriti/ari in
aprovi/ionarea cu produse& managementul putandu2si concentra e"ortul "inanciar in principal
asupra aprovi/ionarii cu produsele care generea/a cele mai multe incasari si cea mai mare mar0a
de pro"it1
Utilitatea metodei !$C pentru do/area e"orturilor de supraveg+ere a stocurilor in raport
cu interesul pentru di"erite produse este totusi in scadere& datorita e5istentei sistemului in"ormatic
ce "ace posibila evidenta in timp real a stocurilor si aprovi/ionarii pentru un numar "oarte mare
de produse& cu costuri aproape negli0abile1
0 Modalitati de prevenire a fenomenelor negative
ale gestiunii stocurilor
.rocesul de aprovi/ionare2stocare este unul "oarte comple5 ce depinde de actiunea intercon0ugata
atat a "actorilor interni cat si a celor e5terni ai maga/inului1 .e parcursul acestui proces se pot ivi
di"erite abateri 9ca marime4 de la dimensiunile si structura prestabilite ale stocurilor de mar"uri1
.entru a asigura atingerea parametrilor de per"ormanta ai conducerii este necesara o
supraveg+ere permanenta si atenta a evolutiei stocurilor cu scopul de a sesi/a modi"icarile
"undamentale si a nivelului real al stocului & pentru a constata masura si momentul in care acesta
se abate de la nivelul plani"icat1
,(
Se aprecia/a ca aceste abateri sunt "enomene negative ce a"ectea/a de"avorabil des"asurarea
normala a activitatii din cadrul maga/inului si situatia "inanciara a acestuia1
In ast"el de ca/uri se impune anali/a "enomenului respectiv& a e"ectelor pe care le poate genera si
adoptarea unor deci/ii adecvate pentru inlaturarea cau/elor si atenuarea e"ectelor negative
produse1
1ipsa de stoc 9:ut2o"2stoc4 apare in momentul epui/arii stocului curent1 Repre/inta una dintre
e"ectele gestiuni de"icitare a stocurilor cu consecinte imediate& repre/entate de scaderea ci"rei de
a"aceri urmata uneori& c+iar de pierderea clientilor atunci cand maga/inul ramane "ara anumite
articole in mod repetat1 Studii recente e"ectuate indica "aptul ca sc+imbarea maga/inului
repre/inta raspunsul clientilor in ,)= din situatiile lipsurilor din stoc1
Cau/ele aparitiei acestui "enomen pot pot "i impartite in trei grupe distincte#
subper"ormanta "urni/orului3
probleme la centrele de distributie ale "urni/orilor3
probleme la nivelul maga/inului1
.entru a determina in ce masura sunt responsabili se"ii de raion sau "urni/orii de lipsa din stoc a
anumitor produse pe raionul A( voi anali/a situatiile din luna aprilie ale stocului ) si ale
comen/ilor nelivrate1
In luna aprilie situatia stocului ) pe raionul A( a avut urmatoarea evolutie#
<abelul F
6ata !rticole stoc )
= din total
art1 active
!rticole stoc
) nelivrate
6ata !rticole stoc )
= din total
art1 active
!rticole
stoc )
nelivrate
)(1)> ?( -&,?= (> (A1)> >A ,&F- ((
),1)> >G ,&FF= (( (G1)> -( (&FG I
))> -, ,&)>= F (I1)> -> ,&(G I
)>1)> -) (&F(= I (F1)> -> ,&(G I&?
)?1)> ,A (&AA= ? ,)1)> -) (&F( I
)A1)> -( (&FG= I ,(1)> -A ,&,F F
)G1)> -? ,&,-= I ,,1)> -A ,&,F F
)I1)> ,I (&GI= I ,)> ,F (&I? G
)F1)>1 -A ,&,F= F ,>1)>1 ,- (&>A A
()1)>1 >, ,&AI= () ,?1)>1 (F (&,( A
((1)>1 >> ,&I)= (( ,A1)>1 ,> (&?- A
(,1)>1 >( ,&A(= (( ,G1)>1 ,? (&?F ?
,,
()>1 -G ,&-A= F ,I1)>1 -> ,&(G I
(>1)>1 -I ,&>,= F ,F1)>1 -- ,&( I
(?1)>1 ?) -&(I= (, -)1)>1 ,F (&I? G
Fig1> Evolutia stocului ) in luna aprilie
In luna aprilie nivelul stocului ) a "ost relativ sca/ut& avand o medie de ,&(,= din totalul
produselor desc+ise la comanda1 Fluctuatiile din decursul lunii s2au datorat pe de2o parte cererii
care a "ost mai mare decat a estimat responsabilul cu aprovi/ionarea din raionul de dulciuri1
In ceea ce priveste comen/ile nelivrate& apro5imativ ,?= din situatia de out o" stoc a"erenta lunii
aprilie s2a datorat subper"ormantelor "urni/orilor1
Se pare ca totusi& principala cau/a a rupturii de stoc isi are punctul de pornire la nivelul
maga/inului& generata& in principal de di"icultatea progno/arii cererii din partea clientilor si a
van/arilor "oarte mari datorate sarbatorilor pascale1 6i"icultatea estimarii necesarului de mar"a
intervine mai ales in timpul promotiilor sau lansarilorDrelansarilor de produse1 @u in ultimul
rand& lipsa de stoc se datorea/a si "actorului uman& mai e5act lipsa acestuia si lipsei concentrarii
se"ului de raion asupra evitarii lipsurilor din stoc1 6eoarece in cadrul maga/inului se lucrea/a cu
sisteme automate de comanda& se"ii de raion se ba/ea/a uneori pe sistem pentru a comanda
cantitatile corespun/atoare& "ara sa reali/e/e ca propunerile sistemului trebuie a0ustate pe ba/a
miscarilor& pentru a preveni epui/area stocurilor1
In "unctie de motivul care a generat aparitia rupturii de stoc se identi"ica mai multe optiuni
deci/ionale& dupa ca/#
generarea si prelucrarea /ilnica de catre se"ii de raion a listei ce cuprinde articolele cu stoc /ero3
prevenirea lipsei de stoc prin transmiterea in timp real a comen/ilor catre "urni/or si atentionarea
acestora in vederea respectarii termenelor de livrare convenite in conditiile in care acestea nu
sunt respectate3
reconstituirea urgenta a stocului prin emiterea de comen/i sau apelarea la trans"eruri din alte
maga/ine& in unele situatii e5ceptionale3
,-
Un alt "enomen care in"luentea/a de"avorabil activitatea din cadrul maga/inului este stocul
negativ1 $alantele negative la nivel de articol pot a"ecta activitatea de plani"icare1 :ptimi/area
gestiunii stocurilor presupune o evidenta e5acta a acestora& a produselor de pe stoc si prevenirea
van/arilor pe stoc negativ1
2tocul negativ indica articolele pentru care stocul "i/ic si scriptic nu sunt egale1 6esi pare un
concept oarecum ridicol& in mod surprin/ator se intampla "recvent si uneori repre/inta c+iar o
situatie normala in activitatea maga/inului1
In multe ca/uri stocul negativ este pur si simplu o c+estiune de sincroni/are1 Motivele e5istentei
unui stoc negativ pot "i urmatoarele#
Ha receptia mar"urilor s2a "acut o eroare la introducerea datelor3
Erorile casierilor3 e5ista articole de la un "urni/or care au acelasi pret dar di"era descrierea
articolului1 Casierii de multe ori le con"unda intre ele si utili/ea/a tasta de multiplicare in loc sa
le scane/e separat si atunci cand clientul cumpara di"erite sortimente 9de e51 di"erite arome al
aceluiasi iaurt4 numai unul dintre ele va "i inregistrat ca "iind vandut1 In consecinta& in stocul
unui sortiment va avea un surplus "ata de stocul "i/ic e"ectiv& iar celalalt un de"icit sau c+iar un
de"icit sub /ero3
Corectie gresita a stocului ca re/ultat al erorii umane3
Receptii care nu au "ost inc+ise1
!ceste situatii vor duce la o balanta temporara negativa pana in momentul in care vor "i sesi/ate
si corectate1 Ele se regasesc in Hista stoc minus care se generea/a in maga/in in "iecare
dimineata1
In tabelul () este pre/entata evolutia stocului negativ in luna aprilie#
<abelul ()
6ata !rticole stoc ) 6ata !rticole stoc )
)(1)> ) (A1)> )
),1)> I (G1)> >
))> () (I1)> I
)>1)> (? (F1)> ,
)?1)> (, ,)1)> )
)A1)> > ,(1)> )
)G1)> ,, ,,1)> ,
)I1)> -, ,)> (-
)F1)>1 (F ,>1)>1 (,
()1)>1 I ,?1)>1 G
((1)>1 , ,A1)>1 ,
(,1)>1 - ,G1)>1 -
()>1 () ,I1)>1 (G
(>1)>1 -) ,F1)>1 ?
(?1)>1 F -)1)>1 I
Fig1? Evolutia stocului negativ in luna aprilie
,>
Fluctuatile mari ale stocului negativ in aceasta luna s2au datorat "ie volumului mare de mar"uri
livrate de "urni/ori dar la care nu s2au inc+is receptiile in /iua sosirii lor in maga/in& "ie
neprelucrarii /ilnice a acestei liste de catre se"ul de raion1 Stocul negativ trebuie solutionat
/ilnic prin corectii de stoc sau prin inc+iderea receptiilor& "iind evident "aptul ca nu poate e5ista
un stoc negativ deoarece este perturbata evaluarea datelor din maga/in1
In ciuda aspectelor aparent comple5e ale stocurilor negative ele sunt de "apt "oarte usor de
gestionat1 !cestea sunt usor de identi"icat din moment ce nu este nevoie decat de un raport care
sa arate articolele cu disponibil sub /ero1 .rin veri"icarea /ilnica& de obicei este "oarte usor de
urmarit sursa erorii & tran/actia gresita este care a adus stocul la un nivel negativ1
2uprastocul 9:verstock4 consta in "ormarea de stocuri mai mari decit nivelul prestabilit1 !re un
caracter relativ in "unctie de e5igenta cu care au "ost dimensionate initial stocurile de produse& de
natura si caracterul& precum si sursa de provenienta a mar"urilor respective1
In luna aprilie situatia articolelor cu stoc mai mare de -) de /ile pe departamentul Food 6r; a
"ost urmatoarea #
Raion
-)2
A)
/ile
=
A(2(,)
/ile
=
peste
(,)
/ile
=
<otal
raion
A( SCEE<SDC:@FEC<I:@!RE -(? G&FG= (GF >&?-= (G, >&-?= AAA
A, $E*ER!'ED<:$!CC: (AF >&,I= FI ,&>I= II ,&,-= -??
A- CI@E ,() ?&-,= (IG >&G-= (I? >&AI= ?I,
A> C!@@E6 F::6 (I( >&?I= (,I -&,>= ()F ,&GA= >(I
A? E6I$HE 'R:CERIES --I I&?A= (I- >&A-= (?A -&F?= AGG
AA 6E<ER'E@<S ,?A A&>I= (-A -&>>= (A> >&(?= ??A
AG C:SME<ICS ,FF G&?G= ,-( ?&I?= (AA >&,)= AFA
F::6 6RE (1GAI >>&GA= (1(>, ,I&F(= (1)>) ,A&--= F?)
<abelul ((
Comparativ cu celelalte raioane& numarul de articole cu stoc mai mare de -) de /ile
a"erente raionului A( este mare& repre/entand (A&IA= din totalul produselor cu suprastoc de pe
Food 6r;1 6intre acestea G&FG= sunt stocuri care acopera necesarul de mar"a pentru pana la A)
de /ile de van/are& >&?- = repre/inta stocul necesar intre A( si (,) /ile& iar >&-?= depasesc (,)
/ile1
,?
Una din cau/ele suprastocului il repre/inta "aptul ca unele articole au "ost ac+i/itionate
deoarece pretul de ac+i/itie este intr2o continua crestere& lucru valabil in special pentru mar"urile
din import1 6e asemenea s2au constituit stocuri "oarte mari pentru articole care au "ost
ac+i/itionate un pret de ac+i/itie "avorabil pentru Metro1 Constituirea unor asemenea stocuri
este 0usti"icata doar in situatia in care respectivele mar"uri au o vite/a de rotatie mare1
Cu toate acestea& e5istenta unui numar atat de mare de articole cu stoc ce
depaseste necesarul pe A) de /ile nu este 0usti"icata& in conditiile in care e5ita posibilitatea
aprovi/ionarii saptamanale1
E5istenta de suprastostocuri la unele articole& in special la cele cu miscare lenta
repre/inta o imobili/are suplimentara de resurse materiale si "inanciare care a"ectea/a buna
des"asurare a activitatii din cadrul maga/inului1 6e asemenea aceste articole pre/inta un risc
crescut de deteriorare sau iesire din termen& cau/and pagube importante1 !ceasta situatie trebuie
gestionata e"icient prin generarea si prelucrarea saptamanala de catre se"ii de raion a listelor care
contin aceasta categorie de articole1
In ca/ul pre/entat pentru reducerea suprastocului se impune e"ectuarea de plasari
speciale suplimentare pentru respectivele articole si c+iar reducerea pretului de van/are& uneori
sub pretul de ac+i/itie1 6aca este posibil se pot reali/a trans"eruri catre alte maga/ine sau
returnarea unei parti din mar"a catre "urni/or& daca contractele inc+eiate cu ei stipulea/a o ast"el
de posibilitate1
2tocurile de bunuri cu miscare lenta 9!H<C!RE4 sunt constituite din articole cu o
"recventa de tran/actionare lenta & adica articolele care nu sunt vandute la "el de "recvent ca si
alte produse si& de aceea& necesita spatiu pe ra"t pentru perioade mai lungi de timp1 !ceste stocuri
pot "i si re/ultatul unui "enomen de suprastocare1
In luna aprilie nivelul stocurilor cu miscare lenta pe departamentul Food 6r; inregistra
urmatoarele valori#
<abelul ((
Raion *aloare =
A( SCEE<SDC:@FEC<I:@!RE II1>G?&A) ,(&A,
A, $E*ER!'ED<:$!CC: -G1),>&(A F&)?
A- CI@E (),1F>)&(G ,?&(A
A> C!@@E6 F::6 I1I-G&FG ,&(A
A? E6I$HE 'R:CERIES II1(,(&() ,(&?>
AA 6E<ER'E@<S ?)1--I&G) (,&-)
AG C:SME<ICS ->(?&?I I&(G
F::6 6RE >)F1(?-&,I ())&))
6in tabelul (( se poate observa ca ponderea altTare a"erent raionului A( atinge valoarea
de ,(&A,= din totalul mar"urilor cu miscare lenta de pe Food 6r;& repre/entand o valoare "oarte
mare pe un raion in care ma0oritatea produselor au termene de garantie de pana la un an1
,A
Huand ca punct de reper luna aprilie a anului trecut se poate constata o variatie a valorii
acestor mar"uri& inregistrand o scadere pana in luna august a anului trecut pana la valoarea de
A(1I>I1(, lei& dupa care incepe sa urce usor& atingand in luna aprilie a anului curent valoarea de
II1>G?1A) lei1
: situatie ingri0oratoare este ce a articolelor cu o vec+ime mai mare de (, luni&
repre/entat in special de stocuri mari din diverse sortimente de guma de mestecat si
ceaiuri 9ve/i ane5a1-41 Este necesara o veri"icare atenta a acestor produse& pentru a le
identi"ica pe cele care nu mai sunt in termen& e"ectuarea corectiilor de stoc
corespun/atoare si luarea de masuri pentru reducerea si c+iar eliminarea lor1 6aca in
lunile septembrie si octombrie ale anului trecut valorile acestor stocuri atingeau cote
alarmante 9((&F-=& respectiv ((&IF=4& in momentul de "ata situatia tinde sa se
stabili/e/e& iar in luna aprilie a anului curent ponderea acestora in totalul articolelor
altTare a"erente raionului A( era de I&(G=1
Cresterea in luna aprilie a valorii altTare cu ,(&,(= "ata de aceiasi perioada a anului
trecut nu concorda cu obiectivele stabilite de managementul maga/inului& si anume reducerea cu
?= pana la ,)= a valorii acestor stocuri1
1una
/ec3ime
stoc - # 4
1+)I

/ec3ime stoc 15
# 16 1+)I

/ec3ime stoc
7 16 1+)I
8otal
,)(,D)>
!pr -F1()-&A> ?-&?G ,A1FIG&-) -A&FG A1F))&A> F&>? G,1FF(&?G
,)(,D)?
Mai -,1?IG&II ?-&)( ,>GG&-? -I&(F ?1>(-&A> I&I( A(1>GI&IG
,)(,D)A
Iun -,1F,G&FA ?)&GG ,?1G)?&FI -F&A- A1,,)&?, F&?F A>1I?>&>A
,)(,D)G
Iul -)1I-)&(? >I&)I ,A1(IG&AI >)&I> G1()>&?I ((&)I A>1(,,&>)
,)(,D)I
!ug -)1G>F&?I >F&G, ,>1>-?&(A -F&?( A1AA-&-I ()&GG A(1I>I&(,
,)(,D)F
Sep -,1,?F&?) >I&(, ,A1GI,&-A -F&F? I1)))&FF ((&F- AG1)>,&I?
,)(,D()
:ct -F1,)I&-I >G&A( --?-&)G >)&?) F1GIG&IG ((&IF I,1->F&-,
,)(,D((
@oi >)1-))&>- >A&,G -G1>))&)A >,&F> F1>))&A( ()&GF IG1()(&()
,)(,D(,
6ec ->1AGG&-, >?&?? -G?G&F( >>&-> G1AFG&,> ()&(( GA1(-,&>A
,)(-D)(
Ian -G1-)(&>( >>&?? -A1A-F&F> >-&GA F1GIG&FA ((&AF IG,F&-(
,)(-D),
Feb -?1I>(&GA >,&GA >)1?GG&A> >I&>( G1>)-&)A I&I- II,,&>A
,)(-D)-
Mar -F1,-(&?F >I&)) -?1F?A&)? >-&FF A1?>A&GG I&)( I(1G->&>(
,)(-D)>
!pr >(1G>)&II >G&(I -F1?)>&-? >>&A? G1,-)&-G I&(G II1>G?&A)
,G
<abelul (,
Fig1 A
Se impune ast"el generarea saptamanala a unei lista ce cuprinde articolele cu stoc& care au data
ultimei receptii mai mare de sase luni& urmarirea atenta a acestor articole si luarea unor masuri in
ceea ce priveste reducerea stocurilor la aceste produse1 <oate articolele cuprinse in lista !ltTare
vor bene"icia de preturi reduse si de amplasari speciale& in vederea eliminarii acestor stocuri1
2tocurile de bunuri fara miscare sunt "ormate din articole care nu au mai inregistrat nicio
van/are de o anumita perioada de timp1
Ha s"arsitul lunii aprilie situatia mar"urilor care nu au inregistrat nicio van/are in decursul
ultimelor -) de /ile este evidentiata in tabelul (-#
<abelul (-
Se observa "aptul ca raionul A( pre/inta cel mai mare numar de articole "ara van/are iar valoric
acestea repre/inta ,?&G,= din totalul lor pe Food 6r;1 Ma0oritatea acestor produse este
repre/entata de articole de se/on 9Craciun si .aste4 pre/ente inca in stoc& care nu au putut "i
returnate la "urni/or si care se a"la inca in termen1 Ha aceste articole se vor e"ectua la un moment
dat corectii de stoc& iar pentru celelalte articole care nu au inregistrat nicio van/are in luna
respectiva este necesara veri"icarea lor& a pre/entei la ra"t& plasarea lor in locuri specal amena0ate
si obtinerea unor reduceri de pret & care sa impulsione/e van/arile1
Stocurile cu miscare lenta sau "ara miscare se considera ne0usti"icate economic si ca urmare
acestea trebuie valori"icate operativ1
6intre cau/ele care au dus la constituirea de suprastocuri& stocuri cu miscare lenta sau "ara
miscare se pot enumera urmatoarele#
"undamentarea neeconomica a necesarului de mar"uri pe ba/a van/arilor din perioadele
precedente& "ara a lua in considerare conditiile concrete ce in"luentea/a cererea de consum3
necorelarea necesitatilor reale de produse cu comen/ile de0a lansate3
Raion @umar articole *aloare =
A( SCEE<SDC:@FEC<I:@!RE
()) GF1G(I&(G ,?&G,
A, $E*ER!'ED<:$!CC:
?) ,A1(?F&?> I&>>
A- CI@E
II ()IF-&>I --&?,
A> C!@@E6 F::6
?( ,>1(FG&IG G&I(
A? E6I$HE 'R:CERIES
A) ,,1GGF&II G&-?
AA 6E<ER'E@<S
AF ,G1)?I&A? I&G-
AG C:SME<ICS
AF ,A1(),&,I I&>,
F::6 6RE
>IG -)F1F)F&IG ())&))
,I
nerespectarea de catre "urni/ori a termenelor de livrare preva/ute3
depo/itarea si pastrarea necorespun/atoare a mar"urilor care a condus la degradarea unora dintre
ele1
In ceea ce priveste deci/iile care pot "i luate in vederea atenuarii e"ectelor sus mentionate&
acestea pot vi/a#
des"asurarea unor ample operatiuni de in"ormare a clientilor asupra mar"urilor disponibile3
utili/area mai multor spatii de amplasare a mar"urilor sau amena0area unor spatii speciale3
acordarea unor reduceri substantiale de pret3
redistribuirea catre alte maga/ine din tara a mar"urilor din aceste stocuri1
In conclu/ie& orice actiune care se initia/a in legatura cu stocurile disponibile 9cele peste limita
admisa& cu miscare lenta sau "ara miscare4 trebuie sa "ie precedata de anali/e care sa2i
"undamente/e scopul economic3 pe aceasta ba/a se va alege varianta de actiune cea
mai e"icienta1
9 Importanta 2istemul informatic in gestiunea eficienta
a stocurilor (MM2 28!
: mare importanta in gestiunea stocurilor din cadrul maga/inelor o are sistemul
in"ormational1 Cunoasterea permanenta si sistematica a evolutiei stocurilor& precum si a tuturor
proceselor economice care au legatura directa sau indirecta cu nivelul lor& repre/inta una din
premisele "undamentale ale gestionarii e"iciente a acestora1
!ctivitati economice ce au in"luenta asupra nivelului stocurilor B cum ar "i# determinarea
necesarului de comandat& aprovi/ionarea& iesirea produselor din stoc& inventarierea "i/ica a
stocurilor B generea/a in"ormatii care nu numai nu pot lipsi& dar trebuie sa a0unga la conducere
cu ma5imum de operativitate& avand in vedere ca doar in acest "el este posibila& pe de o parte&
preintampinarea abaterilor de la normal& si pe de alta parte& sesi/area lor imediat ce s2au produs&
in vederea reducerii stocului in limitele normate 1
Sistemul in"ormational cuprinde ansamblul mi0loacelor si procedurilor de preluare&
clasare& stocare& prelucrare& di"u/are si valori"icare a datelor si in"ormatiilor la nivelul companiei1
Finalitatea sistemului in"ormational este "urni/area de in"ormatii sub o "orma direct utili/abila& la
momentul oportun& in scopul asigurarii bunei "unctionarii a sistemelor operationale& precum si a
luarii deci/iilor la di"erite nivele1 Cu alte cuvinte& sistemul in"ormational reali/ea/a legatura
necesara intre organele de conducere si cele conduse si invers& intr2un mod dinamic1
Sistemul in"ormational utili/at in cadrul maga/inelor Metro Cas+UCarr; 9MMS Store2
Merc+andise Management S;stem4 a "ost implementat in septembrie ,)(, pentru a permite
cunoasterea Min timp real a situatiei e5istente din cadrul maga/inului& a situatiei trecute& o"erind
ast"el posibilitatea de a anticipa evolutia viitoare a acesteia si contribuind ast"el la elaborarea si
indeplinirea obiectivelor viitoare a acestuia1 Cu a0utorul sistemului in"ormatic se pot urmari si
inregistra procese speci"ice din cadrul maga/inului de la receptie& stocare& van/are si pana la
,F
trans"eruri& inventare etc1 <rans"erul de date se "ace in timp real permitand o monitori/are online
a activitatilor principale ale companiei1
.rin intermediul sau se obtin in"ormatiile necesare "undamentarii deci/iilor&
implementarii acestora precum si cele necesare adaptarii continue a "irmei la sc+imbarile interne
si e5terne1
MMS S< a "ost conceput pentru a raspunde tuturor sarcinilor impuse de gestiunea
stocurilor& si are urmatoarele caracteristici generale#
este usor de instalat si are o con"iguratie economica3
poate "i instalat in etape logice& succesive& care usurea/a evolutia spre o gestiune mai
ra"inata& pe masura de/voltarii companiei si a e5perientei utili/atorilor sistemului3
"urni/ea/a in"ormatiile necesare si reali/ea/a previ/iuni3
permite controlul si da Malarma semnaland la timp dereglarile notorii si permite
recti"icarea erorilor3
"urni/ea/a in"ormatii speci"ice si cu un grad de sinteti/are adecvat "iecarui nivel de
conducere3
emite un plan general de aprovi/ionare& plecand de la previ/iunea des"acerilor1
MMC dispune de un sistem in"ormatic integrat care corespunde unei conceptii unitare
privind activitatea companiei si in care subsistemul de gestiune a stocurilor MMS S<
porneste de la "enomenele reale cu care se con"runta unitatea1 In linii mari& acestea sunt#
nerespectarea termenelor contractuale de livrare& ceea ce conduce la intar/ieri in aprovi/ionare&
determina aparitia rupturii de stoc& cu repercusiuni ne"avorabile asupra intregii activitatii1
.entru a se evita o asemenea situatie se emit alte comen/ii& dar care ulterior& prin sosirea
comen/ilor intar/iate& conduc la "ormarea de stocuri nerationale3
volumul mare de munca atras de gestiunea stocurilor& cu deosebire pe linia determinarii
stocurilor normate si a urmaririi miscarii acestora3
sistemul de gestiune a stocurilor trebuie sa "ie capabil sa tina pasul cu mutatiile ce se mani"esta
in procesul de aprovi/ionare& sa asigure o in"ormare operativa asupra starii de "apt& in vederea
luarii deci/iilor pe treptele ierar+ice interesate& sa sustina buna des"asurare a intregii activitati1
Sistemul de gestiune a stocurilor MMS& integrat sistemului in"ormational o"era raspuns
mai multor pac+ete de in"ormatii#
cunoasterea operativa& la /i si selectiv& la cerere a situatiei stocurilor la nivel de raion& "urni/or&
grupa si subgrupa de articole& precum si la nivel de articol3
perioada pentru care stocul e5istent satis"ace cererile clientilor pentru produsul respectiv3
perspectivele reintregirii stocurilor& pe ba/a in"ormatiilor re"eritoare la data si volumul de mar"a
ce va "i receptionat3
situatia cantitatilor in stoc peste nivelul normal si perspectiva evolutiei in "unctie de
reaprovi/ionarile posibile3
lista stocurilor disponibile3
-)
lista stocurilor "ara miscare sau cu miscare lenta cu pre/entarea duratei de mentinere in stoc si a
termenului estimativ de absortie 9pentru stocurile cu miscare lenta4& in "unctie de *m/1
Modulul de gestiune a stocurilor MMS S< permite introducerea D modi"icarea D stergerea
datelor& "iecare in"ormatie introdusa "iind prelucrata si re"lectata in di"erite rapoarte si
situatii centrali/atoare1
<oate listele de cautare pot "i con"igurate dupa cerintele utili/atorilor1 E5ista posibilitati
nelimitate de grupareDsortareD"iltrare in"ormatii pentru a putea regasi usor in"ormatiile
cautate1 !ceste liste se pot tipari siDsau e5porta in toate "ormatele u/uale& constituindu2se
in rapoarte rapide& simplu de utili/atDmodi"icat1 1
In "unctie de drepturile utili/atorilor accesul la un tip de document poate "i
limitatDrestrictionat e"icienti/adu2se ast"el partea de logistica in programul de gestiune1
Modulul de gestiune a stocurilor MMS S< cuprinde#
Intrari B operarea intrarilor in gestiune pe ba/a de "actura sau avi/3
Iesiri 2 operarea iesirilor din gestiune& prin inregistrarea tuturor "acturilor& bonuri de consum
intern& trans"erurilor sau retururilor3
Miscari 2 trans"eruri intre gestiuni sau intre mar"uri 9corectii de stoc43
Comen&i de mar"a pentru evidenta comen/ilor care se "ac la "urni/ori3
2tocuri 2 consultarea stocurilor in orice moment si pentru orice data& inventare si corectii de
stocuri3
Inventarse reali/ea/a inventarierea produselor din stoc la o anumita data in "unctie de raion&
grupa merceologica& subgrupa sau "urni/or sau pe tot maga/inul3 2
1iste 2 Centrali/ator niruri& listari niruri& importuri& intrari produse& centrali/ator "acturi& situatie
van/ari& iesiri produse& centrali/ator bonuri& centrali/ator miscari& liste comen/i& lista stoc&
miscari stocuri& stocuri "ara miscare& liste inventar& stocuri "ara miscare& balanta stocuri& vite/a de
rotatie a stocurilor& dinamica stocurilor& stoc critic& van/ari produse& top van/ari& top clienti&
van/are produse pe /i& van/ari anuale comparative si multe altele1
@oul sistem implementat asigura transmiterea rapida si e"icienta a comen/ilor catre
"urni/ori permitand acestora sa le procese/e si sa le livre/e in timp util1
6eci& cu a0utorul aplicatiilor si rapoartelor MMS S< se obtin in"ormatii care constituie
sursa de semnali/are& de in"ormare a se"ilor de raioane si de departamente din maga/in
asupra situatiei critice a unor stocuri1
Intr2un mediu de a"aceri in permanenta e5pansiune& in cadrul companiilor& procesul
simplu de initiere a unei actiuni 2 generare a unui re/ultat 2 raportare nu mai este
su"icient1 Huarea celor mai bune deci/ii& care sa genere/e si re/ultatele optime& necesita o
permanenta interactiune intre anali/a si raportare1 !cest instrument este "oarte "olositor in
special managerilor din cadrul companiei care trebuie sa ia deci/ii rapide& pe ba/a unor
in"ormatii corecte si usor generabile& pentru a putea "i intotdeauna cu un pas inaintea
competitiei1
-(
7(8 Mitrut&61&'estiunea integrata a "irmei& $ucuresti&,))>& pag1
7,8 Stancu& I1& #inante& Editura Economica& $ucuresti& (FFG& pag1 A)
7-8 Sirbu& V1&Managementul .roductiei& clu2@apoca& ,))?& pag1
7>8 61 .atric+e 9coordonator4& $conomie comerciala% Editura Economica& $ucuresti& (FFI& p1
-IF1
-,