Izvoarele

dreptului
comunitar
european
Izvoarele scrise
ale dreptului
comunitar
european arata ca,
DREPTUL
COMUNITAR
PRIMAR
constituie izvorul
undamental al
dreptului
comunitar
european!
Dreptul primar se
constituie din
totalitatea
normelor "uridice
cuprinse in
tratatele de
constituire ale
comunitatilor
europene, in
ane#ele,
protocoalele si
actele aditionale la
aceste tratate, in
tratatele de
aderare a unor
state precum si in
tratatele si actele
cu caracter
international de
modiicare sau
completare a
tratatelor
constitutive!
Constituie, cu titlu
de e#emplu, acte
de drept
comunitar primar $
% Tratatul de la
Paris de
constituire a
CECO & TCECO '
din () aprilie
(*+( , #-l((lt
%II%
% Tratatul de la
Roma de
constituire a
CEEA & TCEEA '
din .+ martie
(*+- ,
% Tratatul de la
Roma de
constituire a CEE
& TCEE ' din .+
martie (*+- ,
% Conventia de
instituire a unor
or/ane comune
pentru CECO,
CEEA si CEE din
.+ martie (*+- ,
% Tratatul de
uziune a
consiliilor si
comisiilor
comunitatilor
europene din )
aprilie (*0+
& Tratatul de
uziune ' ,
% Protocolul
asupra unor
drepturi ale
comunitatilor
europene din )
aprilie (*0+ ,
% Protocolul
privind
compozitia Curtii
Europene de
1ustitie a C E E
din (- aprilie
(*+- ,
% Tratatul de
aderare a
Re/atului
Danemarcei,
Irlandei si a
Re/atului Unit al
Marii 2ritanii si
Irlandei de Nord
la CEE si
EURATO din ..
ianuarie (*-( si
actele aditionale ,
% Tratatul de
modiicare a
tratatelor
constitutive ale
comunitatilor
europene in
domeniul 3u/etar
din .. aprilie
(*-4 & tratatul
3u/etar ' ,
% Actul Unic
European din .)
e3ruarie (*)0
& AUE ' ,
% Tratatul de la
Maastric5t privind
Uniunea
Europeana din -
e3ruarie (**.
& TUE ' ,
% Tratatul de la
Maastric5t privind
Comunitatea
Europeana de
modiicare a
tratatului de la
Roma din (*+-,
adoptat la -
e3ruarie (**.
& TCE sau noul
Tratat de la
Roma ', care
constituie parte
inte/ranta a TUE ,
% Tratatul de la
Amsterdam de
modiicare a
Tratatului privind
Uniunea
Europeana din .
octom3rie (**- ,
% Tratatul de la
Nisa de
modiicare a
tratatelor
constitutive ale
comunitatilor
europene din .0
e3ruarie .44( ,
etc!
DREPTUL
COMUNITAR
6ECUNDAR
& derivat ' $
Dreptul comunitar
secundar
desemneaza
ansam3lul
normelor "uridice
ela3orate de catre
or/anele
comunitatilor
europene an 3aza
si pentru
e#ecutarea
normelor de drept
comunitar primar!
Constituie acte de
drept comunitar
secundar
urmatoarele
cate/orii de acte
"uridice $
% Directive si
Decizii
normative ,
% Re/ulamente ,
% Decizii
individuale ,
% Linii directoare
si recomandari si
alte acte cu
caracter
o3li/atoriu ale
Consiliului de
Ministri ori
Comisiei
Europene ,
%III%
% Re/ulamentele
de or/anizare si
unctionare si
procedurale ale
or/anelor
comunitare ,
% Pro/ramele
/enerale ale
or/anelor
comunitare ,
% Protocoale si
acorduri
interor/ane!
Izvoarele nescrise
ale dreptului
comunitar
european $
Dreptul nescris al
comunitatilor
europene se
compune din
principiile sau
re/ulile "uridice
/enerale, practica
"udiciara a Curtii
Europene de
1ustitie & CE1 ' si
din cutuma
comunitara!
PRINCIPIILE
7ENERALE ALE
DREPTULUI
COMUNITAR
EUROPEAN,
implica, pe de o
parte, principiile
/enerale care
undamenteaza
le/islatia
comunitara si, pe
de alta parte,
principiile
undamentale care
stau la 3aza
sistemelor
le/islative ale
statelor mem3re
ale comunitatilor
europene!
Prima cate/orie isi
/aseste sediul
"uridic in dreptul
comunitar primar!
Cea de a doua
cate/orie este
diputata in
literatura de
specialitate intre
sustinatorii
metodei celui mai
mic numitor
comun care
considera ca pot i
izvoare de drept
comunitar numai
acele principii
care se re/asesc in
sistemul le/islativ
al tuturor statelor
mem3re si adeptii
ideii ca tre3uie sa
ie considerate
izvoare pentru
dreptul comunitar
toate principiile
undamentale ale
le/islatiilor
tuturor statelor
mem3re!
Doctrina si
"urisprudenta CE1
pare sa incline
spre o aplicare
speciica dreptului
comparat, critica
si valorizatoare,
potrivit careia sunt
avute in vedere, ca
principii /enerale
ale dreptului
comunitar acele
principii cuprinse
in le/islatia
interna a statelor
mem3re care se
apropie cel mai
mult si sunt
orientate ca
tendinta
valoriicatoare
spre o3iectivele si
scopurile
undamentale ale
comunitatilor
europene!
Totalitatea
principiilor
undamentale ale
sistemelor de
drept intern ale
statelor mem3re,
care se re/asesc in
toate aceste
sisteme si care
promoveaza
valorile si respecta
o3iectivele
comunitatilor
europene sunt
cuprinse su3
denumirea de
PRINCIPII ALE
DREPTULUI
COMUNITAR
COMPARAT si,
in acest sens,
constituie izvoare
nescise pentru
dreptul comunitar
european!
CUTUMA
COMUNITARA
desemneaza
totalitatea
normelor si
re/ulilor nescrise
care, datorita unei
practici
indelun/ate si
recunoasterii
tacite a
caracterului
o3li/atoriu al
acestora, modiica
ori completeaza
dreptul comunitar
scris, primar sau
secundar!
%I8%
E#istenta unor
astel de re/uli
este recunoscuta
ara ec5ivoc in
literatura de
specialitate, cu
toate acestea CE1
le utilizeaza
numai cu titlu
e#ceptional!
Ca e#emplu al
unei asemenea
re/uli evidentiem
re/ula nescrisa
care completeaza
art!. al tratatului
de uziune din
(*0+ potrivit
caruia din
Consiliul de
Ministri ac parte
reprezentantii
/uvernelor
statelor mem3re
care sunt si
mem3ri ai
/uvernelor
respectiv!
Cu toate acestea
practica
comunitara a
admis, ca re/ula
nescrisa si
necontestata,
desemnarea ca
reprezentanti in
Consiliu si a unor
secretari care nu
sunt mem3ri in
/uvernele statelor
mem3re!
PRACTICA
1UDICIARA
desemneaza
totalitatea
normelor de drept
comunitar nescris
care se nasc ca
urmare a rolului
activ al Curtii
Europene de
1ustitie & CE1 ' in
aplicarea,
interpretarea si
dezvoltarea
dreptului
comunitar scris!
Curtea are in acest
sens un rol de
adevarat creator
de drept
comunitar nescis!
DREPTUL
COMUNITAR
COMPLEMENT
AR desemneaza
totalitatea
normelor care,
ara sa aca parte
inte/ranta din
dreptul comunitar
european, se
re/asesc in actele
de drept
international
pu3lic inc5eiate
intre statele
mem3re ale
comunitatilor
europene si care
servesc scopului
promovarii
o3iectivelor
undamentale ale
comunitatilor
Europene!
Astel, spre
e#emplu,
Conventia privind
recunoasterea
reciproca a
societatilor si
persoanelor
"uridice din .*
e3ruarie (*0),
Acordul cu privire
la iniintarea unui
Institut european
de Invatamant
6uperior din (*
aprilie (*-.,
Conventia cu
privire la
competenta de
drept civil si
comercial precum
si la e#ecutarea
5otararilor
instantelor
"udecatoresti in
aceste materii din
.- septem3rie
(*0), Acordul de
la 6c5en/en din
(9 iunie (*)+,
Conventia EURO,
etc!
Unele precizari cu
privire la termenul
de
COMUNITATEA
EUROPEANA $
Termenul de :
comunitatea
europeana ; s%a
incetatenit in
lim3a"ul comun,
ne"uridic, ca
desemnand, de
re/ula, toate cele
trei comunitati
europene
considerate
impreuna!
Punctul de plecare
pentru olosirea
acestui termen
este considerat a
i, pe de o parte,
uzionarea
or/anelor celor
trei comunitati
europene prin
tratatele din (*+-
si (*0+ si, pe de
alta parte,
o3iectivul declarat
al uzionarii in
timp a celor trei
comunitati intr%
una sin/ura!
%8%
Din punct de
vedere strict
"uridic utilizarea
lui in termenii de
mai sus este
incorecta! De
altel si Actul
Unic European
din (*)+ vor3este
despre :
comunitatile
europene ; si nu
despre
comunitatea
europeana!
Din punct de
vedere "uridic,
potrivit art!7 al
Tratatului de la
Maastric5t asupra
Uniunii Europene
din (**., odata cu
intrarea in vi/oare
a acestui tratat,
termenul de
COMUNITATEA
EUROPEANA
este si tre3uie sa
ie utilizat ca
termen care
inlocuieste
denumirea ostei
Comunitati
Economice
Europene & CEE '
cu denumirea de :
COMUNITATEA
EUROPEANA
& CE ' ;!
Comunitatea
europeana & CE '
constituie la ora
actuala pilonul
institutional
principal in cadrul
procesului de
constructie a
Uniunii Europene,
ca structura
"uridico%
or/anizatorica cu
personalitate
"uridica proprie!