Sunteți pe pagina 1din 5

1.1.

Nevoile umane si resursele economice


1.Nevoile reprezinta dorinte, preferinte, asteptari ale oamenilor de a avea, de a fi, de a stii si de a crede,
respectiv de a-si insusi bunuri, necesare satisfacerii trebuintelor ca fiinte naturale si membri ai societatii,
fara de care existenta noastra nu ar fi posibila, in conditii de loc si timp.
2. Caracteristicile nevoilor:
Sunt dinamice si nelimitate (ca numar), dar pot fi limitate in capacitate;
Sunt conditionate subiectiv (individ) si obiectiv (societate);
Sunt complementare (masina-benzina);
Sunt substituibile (unt-margarina);
Sunt regenerabile;
Se succed continu si neintrerupt, fiind de o mare complexitate si importanta pentru existenta
si progresul omului, societatii si pentru mediul natural;
Orice nevoie se stinge momentan prin satisfacere (stari latente si active);
Purtatorii nevoii sunt indivizii, familiile, intreprinderile, locuitorii unui oras, institutiile,
economia nationala, etc.
3. Clasificarea nevoilor (vezi piramida lui A.Maslow)
a) n functie de cele ! dimensiuni ale fiintei umane (biologica, sociala si ratioanala)"
- fiziologice;
- sociale, de grup;
- rationale, spiritual-psi#ologice
b) n functie de gradul dezvoltarii economice si de nivelul de cultura si civilizatie"
- de baza , fundamentale, elementare, inferioare
- complexe, elevate, superioare;
4. unurile si clasificare acestora
Bunurile reprezinta toate elementele de care omul are nevoie pentru asi satisface cat mai bine
nevoile
$unurile pot fi " bunuri economice
bunuri libere.
Clasificare bunurilor economice
a) dupa forma lor materiala: obiecte stabile, serviciile, informatiile, etc. (tangibile si netangibile);
b) dupa modul de prelucrare: primare, intermediare si finale;
c) dupa modul cum sunt consumate: satisfactori si prodfactori;
d) dupa modul cum circula in economie: marfa si nonmarfa
5. Interesele economice - reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane care devin mobiluri ale
activitatii economice. %le determina anumite comportamente in vederea realizarii performantelor economice
necesare dobandirii acelor bunuri capabile sa satisfaca nevoile.
!esursele economice
1. esursele economice & reprezinta totalitatea elementelor de care oamenii au nevoie in mod direct
sau indirect (producerea si obtinerea de bunuri economice) pentru satisfacerea trebuintelor.
!. Caracteristicile resurselor
sunt limitate;
"imitarea este o problema pentru intreaga omenire;
#unt limitate la potentialul $lanetei $amant (nu s-au descoperit resurse pe alte planete);
1
$entru ca sunt limitate trebuie sa le utilizam rational si sa evitam risipa;
Consumul lor este direct proportional cu gradul de cultura si civilizatie al unui popor;
Cresterea nevoilor nu poate fi insotita de o crestere similara a resurselor;
%le sunt suportul consumului
&. Clasificarea resurselor:
- primare sau originare (resursele naturale si resursele umane);
- derivate (pot fi materiale-ec'ipamente, constructii, stocuri de materiale, energie,
infrastructuri
economice sau umane ( stocul de invatamant, potentialul inovational, etc.)
). Clasificarea resurselor naturale
a) din punct de vedere al duratei folosirii resurselor naturale:
- neregenerabile sau epuizabile;
- regenerabile (pamant, apa, aer).
b) din punct de vedere al posibilitatilor de recuperare sau de reutilizare in procesele de productie
sau de consum:
- recuperabile;
- partial recuperabile;
-- - nerecuperabile.
1.2. !aritate si ale"ere. #rontiera posi$ilitatilor de productie (#%%)
aritatea & este starea de tensiune intre resursele economice limitate si nevoile nelimitate care
trebuie satisfacute cu a'utorul lor
"egea raritatii consta in aceea ca volumul, structurile si calitatea resurselor si bunurilor economice
evolueaza mai incet decat volumul, structurile si intensitatea nevoilor umane
$rincipiul rationalitatii in economie & realizarea functiei de maximizare a efectelor utile prin
minimizarea consumului de resurse. (ationalitatea confera activitatii economice eficienta.
$rincipiul eficientei economice & a avea eficienta in activitatea economica inseamna a satisface
trebuinte mai mari cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine. %ficienta releva in ce masura
activitatea economica poate satisface trebuientele cu resursele pe care ea insasi le asigura.
$rincipiul optimalitatii- maximizarea avanta'elor obtinute la un efort integral dat sau minimizarea
efortului integral depus pentru realizarea efectului dorit.
$roblema generala a economiei ( preocuparea oamenilor de a alege resursele si de a ierar#iza
folosirea lor pentru satisfacerea cat mai buna a nevoilor.
Ce * Cat* Cum* $entru cine sa se produca*
Costul de oportunitate pretuirea, aprecierea acordata celei mai bune dintre sansele sacrificate
atunci cand se face o alegere, de a produce, a cumpara sau a intreprinde o anumita actiune dintr-o
pla'a posibila. Pretul sacrificiului.
+, - cantitatea sacrificata din ,
C-./ - ----- C- ar fi egal cu zero daca resursele ar fi nelimitate
+. - cantitatea castigata din .
+. - cantitatea sacrificata din .
C-,/ - -----
+, - cantitatea castigata din ,
#rontiera posi$ilitatilor de productie (#%%)
nstrument cu care se cerceteaza combinatiile posibile de a produce doua bunuri prin folosirea integrala si
eficienta a resurselor disponibile la un moment dat si poate fi utilizata in fundamentarea deciziei
producatorilor de folosire a resurselor.
Panta )PP are o inclinatie negativa (pentru a produce mai mult dintr-un bun este posibil doar daca se
produce mai putin din celelalte, in conditiile in care se folosesc deplin si eficient resursele);
*
Punctele a si b indica o folosire eficienta a resurselor de care se dispune, punctul c semnifica o
folosire ineficienta sau un esec in ceea ce priveste folosirea lor integrala;, iar punctul d & bunuri ce
nu pot fi produse la un moment dat;
Pe termen mediu sau lung, odata cu cresterea volumului si eficientei resurselor folosite, curba se
deplaseaza spre dreapta sus, punctele a+ si b+ desemnand combinatii posibile in noile conditii;
,eplasarea spre dreapta se poate realiza pe cale extensiva sau intensiva;
)PP punctata semnifica sensul general de progres, fie pe seama cresterii volumului resurselor, fie pe
baza cresterii eficientei folosirii acestora.
-ostul de oportunitate este ilustrat de panta negativa (concava) a frontierei.
Pe masura ce cantitatea produsa dintr-un bun creste, costul oportunitatii al unei unitati din acest bun
are tendinta de crestere, tendinta care are caracter de lege economica" legea cresterii costurilor
relative.
1.2. Activitatea economica si le"ile economice'
0ctivitatea economica- domeniu fundamental si complex al activitatii umane care cuprinde ansamblu
faptelor, actelor si reactiilor oamenilor, concretizate in comportamente si decizii privitoare la atragerea si
folosirea resurselor economice rare, in vederea producerii, distributiei, sc#imbului si consumatiei de bunuri,
in functie de nevoile si interesele lor.
%conomia este structurata si abordata ca microeconomie; mezoeconomie; macroeconomie si
mondoeconomie
1icroeconomia- procesele, faptele, actele si compoortametele participantilor individuali la activitatea
economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc.)
1ezoeconomia- procesele, faptele, actele si comportamentele care se refera la sectoarele de activitate
economica (primar, secundar, tertiar si cuaternar), la ramurile activitatii economice (siderurgie, c#imie,
transport, educatie, sanatate, etc.)
1acroeconomia- procesele, faptele, actele si comportamentele economice referitoare la grupuri de subiecti
economici reuniti in categorii omogene si dega'ate de comportamentele lor individuale, precum si la
intreaga economie privita ca agregat sau ca sistem.
1ondoeconomia- cuprinde totalitatea economiilor nationale, respectiv procesele, faptele, actele si
comportamentele subiectiilor economici si ale comunitatilor internationale privite atat prin prisma
legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca inreg considerat la scara planetara sau zonal-
internationala.
"egile economice
2enomenul economic- reprezinta forma exterioara a activitatii ec., acele elemente, aspecte si.sau acte ale
vietii economice care apar si se manifesta la suparafata acesteia, putand fi cunoscute de oameni direct, pe
baza de experienta. /cestea devin procese ec.
$rocesul economic ( exprima transformarile in starea activitatii economice, acestea evidentiind dezvoltarea
in timp si spatiu a fonomenului economic.
"egile economice ( expresia legaturilor esentiale, necesare, relativ stabile si repetabile de dependenta
cauzala sau mutuala existente in mod obiectiv in si intre fenomenele si procesele economice.
(.4. )eneza stiintei economice contemporane'
. Prima etapa in evolutia gandirii ec. si are inceputurile in gandirea antica greco-romana si asiatica
si se inc'eie spre sfarsitul secolului al 34III-lea, prin contributia lui /dam Smit#. %l este
considerat parintele stiintei economice (/vutia natiunilor01112). 3.Pett4 (/ritmetica politica),
).5uesna4 cu faimosul sau 67ablou economic0, etc.
. #farsitul sec. al 34III-lea si inceputul ultimei treimi al sec.3I3-lea. ,avid (icardo 6,espre
principiile economiei politice si ale impunerii0 (1811); 7#omas 9alt#us 6%seu asupra principiului
populatiei0(11:8) 6Principii ale economiei politice0 (18*;); <.S.9ill 6,espre definitia economiei
politice si metoda ei caracteristica de investigatie0(18!2) si 6Principiile economiei politice0(18=8).
n aceasta perioada a trait si a creat >.9arx, care este considerat un fondator de noua scoala
economica. Opera sa fundamentala este 6-apitalul0 (vol.-1821, vol.-188? si vol.-18:!).
!
I4. 0nii 567 ai secolului al 3I3-lea si marea recesiune mondiala din anii 5&7 ai secolului al 33-lea.
Scoala germana" 3.(osc#er, @.Sc#moller, si )r.Aist (6Sistem national de economie politica0-18=1
9arginalistii vienezi, specialisti in teoria valorii si a distributiei" -.9enger, %.$o#m-$aBerC, ).von
3ieser)
Dn loc aparte l-au ocupat economistii" Aeon 3alras (%lemente de economie politica pura-1811);
Eilfredo Pareto (69anual de economie politica0-1:;2); /lfred 9ars#all (6Principii ale economiei
politice0-18:; si 6$anii, creditul si comertul0-1:*!)
E. 0nii8!7 si anii 567 ai secolului al 33-lea. Perioada marcata pregnant de <.9.>e4nes si opera sa
fundamentala 67eoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor0
-a replica la curentul diri'ist Ce4nesist, s-a constituit liberalismul clasic al secolului al FF-lea, ai
carui reprezentanti au fost" A.9ises (6%conomia nationala0-1:1; si 6Probleme de epistemologie
economica0-1:!!), )r.Ga4eC (6,rumul catre servitute0-1:==,0-onstitutia libertatii0-1:2;), 9.)riedman
(6%seuri privind economia pozitiva0-1:?!; 6-apitalism si libertate0-1::?; 67eoria cantitativa a monedei0-
1:2:)
4. 0 cincea perioada a inceput in deceniul al optulea al secolului nostru si continua si astazi.9oate
teoriile elaborate in trecut au fost si sunt dezvoltate si actualizate.
%conomisti romani: :imitrie Cantemir, 9eodor :iamant, ;.Balcescu, Ion <'ica, <eorge Baritiu,
:ionisie $op 1artian, $.#.0urelian, 4irgil 1adgearu, 4ictor #lavescu, <.1ladenatz, Ion aducanu, Ion
;.0ngelescu, <eorge 9asca, 1i'ail 1anoilescu, ;.<eorgescu-oegen, Ionel Blaga, Costin 1urgescu,
4ictor =inga, ;.;.Constantinescu, 1i'ai 9odosia, Ioan >a'iu, Costin C.?iritescu, etc.
1.?. %conomia si locul sau in stiinta economica;
*tiinta economica s+a conturat ca stiinta spre sfarsitul secolului al ,-(((+lea. atunci cand capitalismul
s+a dezvoltat si s+a consolidat in tarile vest+europene.
(nitial. noua stiinta a fost denumita economie politica. /ermenul a fost consacrat de francezul Antoine
de Montc0restien. prin tratatul sau 1/ratat de economie politica2 (1314)
Acest termen provine de la trei cuvinte de ori"ine "reaca:
+ oi5os ("ospodarie. "ospodarire)'
+ nomos (le"e. re"ula)' 6.% semnifica re"ulile (le"ea) de "ospodarire
a societatii
+ polis (orase. cetate).
/reptat. stiinta economica s+a diversificat. astfel incat a devenit improprie folosirea termenului
de economie politica pentru a desemna stiinta economica in totalitatea ei.
*tiinta economica consta in ansamblul coerent de notiuni, idei, teorii si doctrine prin care sunt
reflectate in planul gandirii actele, faptele si comportamentele economice, din 'udecatile de valoare asupra
acestora, precum si din te#nicile, metodele si procedeele de masurare, evaluare, gestionare si de stimulare a
activitatii economice.
%rincipalele stiinte economice actuale sunt" economia, microeconomia, macroeconomia,
mondoeconomia, relatiile ec.internationale, economia comunitara europeana, finantele, contabilitatea,
statistica economica, managementul, marCetingul, istoria economica, etc.
6conomia este o stiinta teoretico-metodologica fundamentala si se constituie intr-un sistem coerent
de teorii (notiuni, concepte, reguli, legi, principii) despre realitatea economica contemporana in ansamblul ei
si care analizeaza esenta faptelor, actelor si comportamentelor economice privite in general.
6conomia pozitiva & evidentiaza ceea ce este in economie si ceea ce se poate intampla daca va avea
loc un anume eveniment (endogen sau exogen), daca se vor produce anumite acte si fapte economice,
naturale, te#nico-stiintifice, politice, culturale, etc.
6conomia normativa - arata cum ar fi bine sa se desfasoare activitatile economice si ce ar trebui
facut pentru ca procesele economico-sociale sa se incadreze in normalitate.
1.3. Metode. te0nici si instrumente de analiza economica
=
1Metoda unei stiinte depinde de natura acesteia2 (Andre Marc0al) Metoda tre$uie conceputa
in functie de specificul fiecarui domeniu de cercetat. in cazul nostru in functie de specificul
economiei ca stiinta teoretica fundamentala.
*istemul metodolo"ic al economiei:
+ inductie+deductie'
+ principiul caeteris pari$us'
+ a$stractia stiintifica'
+ analiza+sinteza'
+ metoda istorica si cea lo"ica de analiza economica'
+ analiza calitativa+analiza cantitativa'
+ modelare matematica.
#ormarea. dezvoltarea si a$andonara teroriilor economice. 7rice teorie economica
autentica se formeaza. se dezvolta si poate sa dispara intr+un proces comple8 in cadrul caruia se
opereaza cu:
9efinitii care descriu varia$ilele (v.ec+endo"ene si e8o"ene' v.de flu8' v.de stoc)'
(poteze. presupuneri despre comportamentul acestor varia$ile (realiste sau nerealiste)'
%redictii. pro"noze care sunt deduse din ipotezele teoriei'
/este prin care predictiile sunt confruntate cu realitatea.
?