Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori

Tranzacii Comerciale
Proiect
Tranzacia unei licitaii cu opere de art






Craciun Maximilian
Croitoru Florin
Seria 1,Grupa 3









1.Caracterizare general
1.1.Definire
Piaa romneasc de art, funcional restrns, fragmentat i parial clandestin n perioada
regimului socialist, a nceput, dup revoluie, un proces de liberalizare i democratizare, punctat
nc din 1990, prin deschiderea primei case de licitaii de art autohtone.
Piaa romneasc de art este susinut curent, la nivelul vnzrilor publice (prin licitaie de art),
prin 7 case locale de licitaie de art ce ntreprind regulat sesiuni de licitaie, n medie lunar
avnd loc 7 licitaii de art, n cadrul crora se pun n vnzare public aproximativ 700 lucrri de
plastic i grafic de autor.
Segmentului de cumprtori tradiionali colecionarii, prin definiie cunosctori ai valorilor
plastice autohtone li s-a adugat treptat, cu ncepere ndeosebi din anii 2000, segmentul
investitorilor, atrai nu doar de valenele estetice ale operei de art ca produs cultural, ct i de
potenialitatea ctigului din creterea valorii de pia a operelor de art autohton. Raportul
actual al celor dou categorii n pia a ajuns, n prezent, de aproape 50%-50%, numrul
investitorilor fiind n continu cretere.
Astfel, piaa actual de art este compus dintr-o cerere n vizibil cretere (noi valuri de
investitori alturndu-se constant segmentului clasic i limitat de colecionari), o ofert n uoar
cretere, dar de principiu limitat (creterea cotaiilor de pia atrage n pia lucrri valoroase
din colecii private, ns numrul operelor artitilor consacrai este limitat natural), locul acestora
de ntlnire fiind ringul bursier al caselor de licitaii, n cadrul reglementat i transparent al cruia
se manifest concursul de intenii de achiziie.
1.2.Trasaturi distinctive
Exist mai multe tipuri de licitaii, cu mecanisme diferite, universal valabile. Avem de-a face cu
dou mari categorii: pe de o parte, licitaiile cu strigare, iar pe de alt parte licitaiile scrise.
Cele dou categorii se mpart la rndul lor n subcategorii. Licitaiile cu strigare au fost mprite
n dou tipuri: modelul englez i cel olandez. Modelul englez este cel mai rspndit: potenialii
cumprtori se reunesc ntr-o sal, iar conductorul licitaiei anun primul pre. Participanii
liciteaz un pre mai mare dect precedentul, iar preul cel mai mare este ctigtor.


Dou mecanisme sunt opionale, dar mereu prezente n acest tip de vnzare. Vnztorul poate
indica de la bun nceput conductorului licitaiei s pstreze un pre de rezerv: preul minim pe
care licitaia trebuie s-l ating. Dac acest pre nu este atins, atunci obiectul n cauz este retras
de la vnzare. Preul de rezerv este, bineneles, mult mai mare dect preul de pornire.
n general, casele de licitaii folosesc modelul englez, practicnd licitaia ascendent.
Premergtor edinei propriu-zise, experii casei fixeaz un pre minim i unul maxim estimat, iar
de comun acord cu deponentul se stabilete acel pre de rezerv. n cazul ncheierii unei
tranzacii, att deponentul, ct i persoana achizitoare sunt comisionate pentru intermedierea
operaiunii.
1.3.Mecanismul de principiu
La toate licitaiile de art se practic licitaia ascendent, premergtor edinei propriu-zise,
experii casei fixeaz un pre minim i unul maxim estimat, iar de comun acord cu deponentul se
stabilete un pre de rezerv. n cazul ncheierii unei tranzacii att deponentul ct i persoana
achizitoare sunt comisionate pentru intermedierea operaiunii.
Rolul principal jucat de licitaii deriv din faptul c aici este locul n care lucrrile importante
sunt vndute. Ele servesc ca referin a pieei, n general, deoarece constituie un mod de a
observa cum evolueaz n timp piaa i preurile
1.3.1. Modalitatea de participare la licitatie
-participare personala
-participare prin telefon, pastrandu-se anonimatul; in acest sens se completeaza un formular de
participare
-prin oferta scrisa: si in acest caz se completeaza formularul de participare, se specifica loturile
dorite si valoarea maxima disponibila pentru eventualele achizitii.
1.3.2.Achitarea operei achizitionate


Imediat dupa adjudecare, se calculeaza suma totala care cuprinde pretul de adjudecare, taxa de
timbru a artistilor plastici (de 0,5%) si taxa totala de licitatie (care include comisionul casei,
TVA si oricare alte taxe asociate tranzactiei pe teritoriul Romaniei) care variaza intre 15% si
20%, in functie de valoarea loturilor adjudecate si de eventualitatea in care adjudecatarul este
membru al clubului de unde a avut loc achizitia.
2. Noiunea de oper de art

n conformitate cu prevederile art. 152
2
alin.
(1) din Legea nr. 571/2003, operele de art reprezint:
1.tablouri, colaje i plachete decorative similare, picturi i desene, executate integral demn,
altele dect planurile i desenele de arhitectur, de inginerie i alte planuri i desene industriale,
comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri
fotografice pe hrtie sensibilizat i copii carbon obinutedup planurile, desenele sau textele
enumerate mai sus i articolele industriale decorate
manual (NC cod tarifar 9701)
2. gravuri, stampe i litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct n alb-negru
sau color, ale
uneia sau mai multor plci/plane executate n ntregime manual dectre artist, indiferent de
proces sau de materialul folosit de acesta, fr a include procese mecanice sau fotomecanice (NC
cod tarifar 9702 00 00)
3. producii originale de art statuar sau de sculptur, n orice material, numai dac suntexecuta
te n ntregime de ctre artist; copiile executate de ctre un alt artist dect autorul originalului
(NC cod tarifar 9703 00 00);
4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) i carpete de perete (NC cod
tarifar 6304 00 00),executate manual dup modele originale asigurate de artist, cu condiia s
existe cel mult 8 copii din fiecare;.
5. piese individuale de ceramic executate integral de ctre artist i semnate de acesta;
6.emailuri pe cupru, executate integral manual, n cel mult 8 copii numerotate care
poartsemntura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepia bijuteriilor din aur sau
argint;


7.fotografiile executate de ctre artist, scoase pe suport hrtie doar de el sau sub supravegherea
sa, semnate,numerotate i limitate la 30 de copii, incluzndu-se toate dimensiunile i monturile

Regimul special pentru operele de arta

a) persoana impozabil revnztoare este persoana impozabil care, n cursul desfurrii
activitii economice, achiziioneaz sau import bunuri second-hand i/sau opere de art,
obiecte de colecie sau antichiti n scopul revnzrii, indiferent dac respectiva persoan
impozabil acioneaz n nume propriu sau n numele altei persoane n cadrul unui contract de
comision la cumprare sau vnzare;
b) organizatorul unei vnzri prin licitaie public este persoana impozabil care, n
desfurarea activitii sale economice, ofer bunuri spre vnzare prin licitaie public, n scopul
adjudecrii acestora de ctre ofertantul cu preul cel mai mare;
c) marja profitului este diferena dintre preul de vnzare aplicat de persoana impozabil
revnztoare i preul de cumprare, n care:
1. preul de vnzare constituie suma obinut de persoana impozabil revnztoare de la
cumprtor sau de la un ter, inclusiv subveniile direct legate de aceast tranzacie , impozitele,
obligaiile de plat, taxele i alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport i
asigurare, percepute de persoana impozabil revnztoare cumprtorului, cu excepia
reducerilor de pre;
2. preul de cumprare reprezint tot ce constituie suma obinut, conform definiiei preului de
vnzare, de furnizor, de la persoana impozabil revnztoare;
e) regimul special reprezint reglementrile speciale prevzute de prezentul articol pentru
taxarea livrrilor de bunuri second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti la cota de
marj a profitului.
(2) Persoana impozabil revnztoare va aplica regimul special pentru livrrile de bunuri
second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti, altele dect operele de art livrate de
autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exist obligaia colectrii taxei, bunuri pe
care le-a achiziionat din interiorul Comunitii, de la unul dintre urmtorii furnizori:
a) o persoan neimpozabil;


b) o persoan impozabil, n msura n care livrarea efectuat de respectiva persoan
impozabil este scutit de tax, conform art. 141 alin. (2) lit. g);
c) o ntreprindere mic, n msura n care achiziia respectiv se refer la bunuri de capital ;
d) o persoan impozabil revnztoare, n msura n care livrarea de ctre aceasta a fost supus
taxei n regim special.
(3) n condiiile stabilite prin norme, persoana impozabil revnztoare poate opta pentru
aplicarea regimului special pentru livrarea urmtoarelor bunuri:
a) opere de art, obiecte de colecie sau antichiti pe care le-a importat;
b) opere de art achiziionate de persoana impozabil revnztoare de la autorii acestora sau de
la succesorii n drept ai acestora, pentru care exist obligaia colectrii taxei.
(4) n cazul livrrilor prevzute la alin. (2) i (3), pentru care se exercit opiunea prevzut la
alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinat conform alin. (1) lit. g), exclusiv
valoarea taxei aferente. Prin excepie, pentru livrrile de opere de art, obiecte de colecie sau
antichiti importate direct de persoana impozabil revnztoare, conform alin. (3), preul de
cumprare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import,
stabilit conform art. 139, plus taxa datorat sau achitat la import.
(5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de art, obiecte de colecie sau antichiti,
efectuat n regim special, este scutit de tax, n condiiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h)-m) i
o).
(6) Persoana impozabil revnztoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate
pentru bunurile prevzute la alin. (2) i (3), n msura n care livrarea acestor bunuri se taxeaz n
regim special.
(7) Persoana impozabil revnztoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice
livrare eligibil pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrrile de bunuri pentru care
se poate exercita opiunea de aplicare a regimului special prevzut la alin. (3).
(8) n cazul n care persoana impozabil revnztoare aplic regimul normal de taxare pentru
bunurile pentru care putea opta s aplice regimul special prevzut la alin. (3), persoana respectiv
va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru:
a) importul de opere de art, obiecte de colecie sau antichiti;
b) pentru opere de art achiziionate de la autorii acestora sau succesorii n drept ai acestora.


(9) Dreptul de deducere prevzut la alin. (8) ia natere la data la care este exigibil taxa
colectat aferent livrrii pentru care persoana impozabil revnztoare opteaz pentru regimul
normal de tax.
(10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri
care au fost sau urmeaz s fie achiziionate de la persoana impozabil revnztoare, n msura
n care livrarea acestor bunuri de ctre persoana impozabil revnztoare este supus regimului
special.
(11) Regimul special nu se aplic pentru:
a) livrrile efectuate de o persoan impozabil revnztoare pentru bunurile achiziionate n
interiorul Comunitii de la persoane care au beneficiat de scutire de tax, conform art. 142 alin.
(1) lit. a) i e)-g) i art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumprare, la achiziia intracomunitar sau la
importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;
b) livrarea intracomunitar de ctre o persoan impozabil revnztoare de mijloace de
transport noi scutite de tax, conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(12) Persoana impozabil revnztoare nu are dreptul s nscrie taxa aferent livrrilor de
bunuri supuse regimului special, n mod distinct, n facturile emise clienilor.
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare

3.Cadrul instituional al tipului de tranzacie ales

3.1. Inventarierea organizaiilor implicate n mod obinuit n derularea tipului de tranzacie
Piata licitatiilor de arta este dominata de Casa Artmark, care anul trecut a detinut 76% din cota
de pia, conform datelor Indexului Pieei Romneti de Art. Urmeaza casele de licitatii Goldart
(11%), Alis (5%) si altii (8%-Araart, Grimberg, Pal, Quadro).
Purtatorii ofertei:
Artmark-Servicii oferite:
Expertizare: De ctre Biroul de expertiz i evaluare al Artmark, cu privire la obiectele de art pe
care deponenii doresc s le vnd prin Casa de licitaie sau prin Galeriile Artmark. Expertiza i


evaluarea sunt gratuite n cazul consignrii n vederea vnzrii prin licitaie. Evaluarea este
autonom i tarifat n cazul prestaiei de sine stttoare.
Asigurare: Prin intermediul programului de asigurare a obiectelor de art, clienii Artmark
beneficiaz gratuit de Asigurarea pentru protecia investiiei n art, pentru o perioad de ase
luni. Aceasta ofer protecie mpotriva principalelor riscuri de pierdere sau distrugere a loturilor
achiziionate direct sau cu ocazia licitaiilor organizate de Artmark.
Cercetare: Prin Biroul de cercetare i documentare al Artmark, cu privire la teme/obiective
specifice de analiz ori cercetare solicitate de client (spre ex. redactarea unui studiu istoric i
critic cuprinztor cu privire la o anume lucrare de art a clientului, trasarea provenienei unei
lucrri de art deinute de client, documentarea localizrii unei lucrri de art disprute din
patrimoniul clientului), Casa poate asambla o echip cuprinznd nu doar specialiti interni, dar i
cercettori, experi, istorici externi, precum i investigatori.
nchiriere: n cazul nevoii de decorare a unui spaiu pentru o perioada limitat de timp (spre ex. a
unui spaiu deinut temporar).
Restaurare: Fie prin Biroul de restaurare al Artmark, fie prin apel la restauratori specializai
externi.
nrmare: nrmarea sau renrmarea unei lucrri, innd cont de calitile i specificul acesteia,
precum i de tipologia ramei folosite ndeobste de ctre artist, n vederea integrrii potrivite, din
perspectiva istorist i ambiental, a subiectului i tehnicii picturale.
Fotografiere: Alcatuirea unei mape continand fotografii realizate de fotografi specializati, cu
instrumente profesioniste, cu privire la lucrare si detalii relevante ale acesteia (semnatura,
inscriptii, mentiuni, cracluri, verso etc.).
Casa de Licitaii Artmark are noi obiective ambiioase. Dup patru ani de creteri, licitaii de
succes, lansarea Indexului Pieei Romneti de Art, a platformei Dependent de Art, licitaii
internaionale, urmeaz atragerea iubitorilor de art pasivi n ringul licitaiilor.
Astfel, obiectivele avute in vedere, cuprind urmatoarele: specializare i diversificare, dar i
extinderea la nivel naional a pieei care n Bucureti are o structur, nite premise n care lumea
crede i un viitor pe care lumea l intuiete. Piaa trebuie extins la nivel naional, pentru c
exist artiti i produs cultural de foarte bun calitate n afara Bucuretiului care nu a fost nc
inclus n circuitul naional.


Goldart Ghildush
Galeria de arta Goldart si-a inceput activitatea in anul 1997, avand drept obiectiv promovarea
artei contemporane, Din aprilie 2008, ca o continuare fireasca, Goldart si-a diversificat
activitatea devenind casa de licitatii cu acelasi nume. Cu un portofoliu ipresionant, Goldart a
reusit sa vanda de la infiintare si pana in prezent aproximativ 22.000 de lucrari de arta, atat in
sistem de galerie cat si in cele 103 licitatii organizate.
Casa de licitatie Goldart sustine arta moderna si contemporan, fiind un partener de incredere atat
pentru artistii in plin parcurs de afirmare cat si pentru cei conscarati. Viziune exhaustiva asupra
investitiei in capodopere ale plasticii romanesti indreapta atentia Goldart catre autori si
colectionari deopotriva, oferind suportul necesar pentru parteneriate profitabile si de durata.
Servicii oferite: Goldart ofer servicii profesionale de expertiz i evaluare a lucrrilor de art,
att la sediul nostru, ct i la domiciliul clientului. Deasemenea ofera consultan att pentru
achiziionarea lucrrilor n vederea constituirii de colecii de art, ct i pentru amenajarea i
ambientarea spaiilor de locuit i a spaiilor publice. Serviciile casei de licitatii includ i
realizarea de proiecte promoionale i realizarea de evenimente.
Compania ofer consultan de specialitate privind achiziionarea de lucrri de art n vederea
constituirii unei colecii, precum i consultan de specialitate privind amenajarea i
ambientarea spaiilor de locuit i a spaiilor publice.
Alis
Alis este prima cas de licitaie, fondat imediat dup revoluie. Niciunul dintre cei apte asociai
nu venea din mediul artistic, dar aveau aceleai interese. Obiectele scoase la licitaiei au fost de
la bun nceput diverse, de la piese de mobilier, covoare, pn la pictur i sculptur. Alis este o
cas care a crescut n timp, de la prezentrile simple din incinta Teatrul Naional, pn la cele din
actualul sediu. n 2009, Alis ajungea la o cifr de afaceri aproximativ 1,8 milioane de euro.
n 2002, apare primul concurent, casa de licitaii Monavissa. Spre deosebire de Alis, asociaii
provin din medii diferite, cu un avantaj ns cel care va deveni managerul casei de licitaii
provenea din mediul artistic. Fr a avea muli angajai, Monavissa apeleaz la experi, aria sa de
interes fiind ndreptat spre arta plastic, arta decorativ i manuscris.


n 2005, apare cea de-a treia cas de licitaii, Casa Pogany. Are o perioad scurt de existen
(20052007, sub conducerea criticului de art Pavel uar), dar stabilete o traiectorie clar
pentru viitoarele case de licitaii. Este totodat prima care nu a avut doar un obiectiv strict
comercial, ci i unul tiinific. O diferen semnificativ fa de celelalte case de licitaie de la
vremea aceea este organizarea primelor licitaii tematice (de fenomen) i exclusiv de pictur. De
altfel, este prima cas de licitaii care editeaz un catalog-album cu reproducerile tablourilor
scoase la vnzare.
n urma divergenelor de interese dintre partenerii Monavissa, Alexandru Ghildu demisioneaz
i deschide o nou cas de licitaii, Goldart, n 2008. Zonele de interes ale Goldart sunt doar
artele plastice i cele decorative.
La sfritul anul 2008, apare Artmark, cu un concept agresiv i o investiie important, o cas de
licitaii care aspir spre modelul Sothebys sau Christies. Cu o structur organizatoric foarte
clar i o strategie bine pus la punct, Artmark ajunge destul de repede n topul caselor de licitaii
nu doar prin sumele obinute n urma vnzrilor, ci i prin strategiile de marketing i de PR,
neabordate de niciuna dintre casele concurente. Majoritatea licitaiilor sunt tematice, iar aria de
interes este extins: arte plastice, arte decorative, sculptur etc. Dei miza este ndeosebi
comercial, se poate spune c Artmark a contribuit la organizarea pieei de art romneti. n
primul rnd prin lansarea Indexului pieei romneti de art Catalog de randamente anuale
(19952009) ale celor mai tranzacionai artiti romni, iar n al doilea rnd prin lansarea
Ghidului investitorului n art. O consecin a acestei dinamizrii a pieei de art este crearea
primul fond de investiii n art sub umbrela Certinvest.
Vara anul 2009 aduce o nou cas de licitaii Ara Art Collection. Potrivit declaraiilor din pres
ale acionarei principale, Ariadna Zeck, tnra cas de licitaii are drept obiectiv promovarea
tiinific a artei att romneasc, ct i universal. E interesant de urmrit i analizat cum se
va desfura aceast promovare, deocamdat nu are o vizibilitate important.
Se pot spune cteva cuvinte i despre celelalte case de licitaii din ar, Quadro de la Cluj i
Cluarii de la Oradea. Galeria i casa de licitaii Quadro, fondat n 2008, are dou obiective
majore: promovarea artei transilvnene i recuperarea artitilor necunoscui. Casa Cluari este o
cas de licitaii online, relativ recent, de pe site-ul creia se pot afla informaii interesante
despre obiecte, serviciile de lobby sau vnzrile private. Totodat, se poate observa un interes
mai cu seam fa de piaa internaional dect fa de cea romneasc.


De la an la an, numrul caselor de licitaie se nmulete, fapt mbucurtor, ce demonstreaz c
piaa romneasc este din ce n ce mai stabil.
Grimberg
Inaugurarea Galeriei de Art Grimberg a avut loc recent prin vernisajul expoziiei Capodopere
ale picturii romneti, ntre academism i modernism ce a adus n prim plan obiecte de art
romneasc ale unor nume celebre precum Gheorghe Tatarescu, Theodor Aman, Constantin
Artachino, Nicolae Vermont, Samuel Mutzner, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe
Petrascu, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Drascu, Ion uculescu, Rudolf Schweitzer-Cumpana,
Leon Alexandru Biju, Tibor Erno, Jozsef Klein, Corneliu Baba.
Pe lng Galeria de Art, Grimberg a deschis i o Cas de Licitaie care si-a desfasurat prima
sesiune la finele anului trecut. Licitaiile au inclus ntr-o prim etap, pictur i sculptur de
valoare, din plastica romneasc.
Valoarea plastic a lucrrilor expuse este foarte ridicat, similar i adeseori superioar unora
dintre lucrrile expuse n muzee. Aceasta este foarte dificil de apreciat n cifre, evolund
contextual n raport cu fluctuaiile pieei de art.
Estimarea fondului de licitaie, care include lucrri extrem de valoroase ncredinate de ctre
colecionari Casei de Licitaie Grimberg, n urma unui fructuos i ndelungat parteneriat de peste
20 de ani, poate fi situat n jurul cifrei de 5 milioane de euro.
n dezvoltarea portofoliului, Galeria de Art Grimberg pune accent pe valoarea plastic a
lucrrilor a cror autenticitate este incontestabil, procesul de triere al operelor fiind extrem de
riguros i respectnd cele mai nalte exigene. n viitor Galeria de Art Grimberg i va extinde
sfera de activitate i spre arta plastic internaional.
Casa de Licitaie i Galeria de Art Grimberg i propun s reaeze artele plastice romneti pe o
scar solid a valorilor autentice i s eradicheze piaa local de falsurile din ce n ce mai
numeroase care au invadat-o, oferind investitorilor i amatorilor de frumos certitudini asupra
autenticitii i valorii artistice.


Prin aceast investiie, Grimberg i propune s contribuie la reaezarea patrimonului de art
plastic autohton pe o scar real a valorilor, propunnd artiti care i-au lsat definitiv amprenta
asupra artei vizuale romneti i intenionnd s lanseze i s promoveze tineri artiti la nceput
de drum.Interesul pentru promovarea artei contemporane este unul dintre obiectivele
strategice de dezvoltare a portofoliului Casei de Licitaie i Galerie de Art Grimberg.
4. Piata specifica tranzactiilor cu opere de arta
a) Scurt istoric
Odat cu liberalizarea comerului n anii '90, piaa de art din Romnia a trecut printr-un
continuu proces de evoluie, accelerat ndeosebi n perioada de criz economic, din 2008 pn
n prezent. Aceasta a cunoscut un trend ascendent de mai bine de sase ani. In 2010 a nceput o
spirala a preturilor la clasici, prin care, succesiv, au fost doborte mai toate recordurile de
vnzari. Preturile au crescut radical, n plina criza, de sub pragul psihologic de 100.000 de euro
per tablou la peste 250.000 de euro.
Piata de arta din Romania a inceput sa se asemene cu cea din strainatate si anume o piata
de refugiu, n care capitalurile cauta previzibilitate si stabilitate. Treptat colectionarii au fost
nlocuiti la licitatii si n galerii de investitori si fonduri de investitii atrasi de potentialul emergent
al pietei.
Segmentul principal in licitatiile de arta din Romania a ramas arta de patrimoniu, in
special creatia artistilor de importanta nationala, ce concretizeaza in continuare cele mai mari
valori de piata. Cele mai spectaculoase cresteri in sistemul licitatiilor sunt obtinute de clasicii
sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, precum si modernistii consacrati
ai picturii interbelice, a caror accesibilitate relativa inca ii face cei mai cautati in randul
cumparatorilor de arta.
In ciuda cresterilor semnificative in ultimii patru ani, piata de arta contemporana
romaneasca este inca in proces de treptata cunoastere si apreciere, departe de potentialul atins de
tari din regiune precum Polonia, Rusia, Ucraina, Turcia si altele.
b) Volumul, dinamica si structura tranzactiilor
Licitatiile de arta sunt motorul pietei de arta din Romania. Atat valoarea totala a
tranzactiilor cat si numarul acestora a cunoscut o crestere in ultimii sase ani.



Sursa: Raport 2013 Piata romaneasca de arta


Pe fundalul prelungirii situatiei economice incerte, operatorii din piata de arta s-au adaptat noilor
conditii si au urmarit, pe langa capodoperele artistice din varful ofertei, sa acomodeze un numar
cat mai mare de clienti de licitatie in cautare de valori accesibile. Avand in vedere ca cererea din
piata a fost guvernata de investitori mai prudenti dar si mai activi in relatie cu o investitie
alternativa considerata mai prudenta, oferta de licitatii da devenit mult mai variata, extinzandu-se
pe teme si categorii de produse din palierul de preturi medii si mici.


In timp ce volumul total al tranzactiilor in licitatii publice a crescut in 2013 cu 3% fata de
2012, respectiv 10% raportat la anul 2011, numarul de tranzactii de arta plastica de autor
(inscrise in Indexul Pietei de Arta Romaneasca) a cunoscut cresteri de 6% in anul 2013 fata de
anul precedent si 18% fata de anul 2011.



Sursa: Raport 2013 Piata romaneasca de arta
Preturile obtinute de arta contemporana in licitatiile publice raman insa mult sub
recordurile din segmentul de arta clasica si moderna.

Sursa: Raport 2013 Piata romaneasca de arta


Daca ne raportam insa la cresterea intregii piete de licitatii de arta din Romania,
incluzand si arta decorativa si obiectele de colectie, valoarea este mult mai mare si cresterea
anuala mai pronuntata.
Desi rezultatele obtinute de arta contemporana romaneasca la nivel international sunt
dintre cele mai incurajatoare, comparatia cu alte tari din regiune arata ca arta romaneasca
postbelica si contemporana este inca mult sub potentialul sau valoric.
In timp ce preturile obtinute la nivel international de catre artistii contemporani romani le
depasesc cu mult pe cele pe care este dispus sa le investeasca colectionarul roman, o comparatie
intre top 10 recorduri si volume tranzactionate in ultimii 3 ani intre Romania si tari precum
Turcia si Polonia demonstreaza ca piata de arta contemporana romaneasca se afla abia la
inceputul procesului de emergenta.
Daca recordul de pret in licitatie pentru un artist contemporan roman este de 212.238
euro, anul 2013 fiind primul in care o lucrare de un artist contemporan roman s-a vandut cu peste
200.000 euro, dupa ce pragul de 100.000 euro a fost depasit doar cu un an inainte, atat Polonia
cat si Turcia au cel putin un artist contemporan care a vandut o lucrare cu peste 1 milion de euro.
c) Caracterizarea ofertei
Prin intermediul caselor de licitatii sunt scoase spre vanzare in jur de 400 de obiecte de
arta in fiecare luna, principalele case de licitatii de pe piata locala fiind Artmark, Goldart si Alis.
Artmark a incasat 14,6 milioane euro din vanzarile publice in 2012, iar in ceea ce priveste arta
contemporana, licitatia organizata de Artmark in luna noiembrie 2012 a obtinut cele mai bune
rezultate din istoria segmentului: un total de 240.000 euro si o rata de adjudecare de 83%.
Din punctul de vedere al casei Goldart, in 2012 s-a inregistrat o crestere usoara a pietei de
arta din Romania. Asadar, s-au vandut peste 800 de lucrari de arta in valoare de peste 1.500.000
euro, cu 100.000 euro mai mult decat in 2011. In cazul casei de licitatii Alis, cea mai mare
tranzactie pentru anul 2012 a fost reprezentata de un tablou al unui pictor rus, a carui valoare a
depasit 100.000 euro.

d) Caracterizarea cererii
O perspectiva usor diferita este redata sub conditia prezentei sustinute a artistilor pe piata.
Eliminand tranzactiile record solitare, un top al artistilor contemporani dupa volumul de


tranzactii din piata in perioada 2011-2013, il reda pe Constantin Piliu drept artistul
contemporan cu cea mai mare cifra de afaceri in licitatiile din Romania.

Sursa: Raport 2013 Piata romaneasca de arta
Daca arta de patrimoniu conduce in topurile din Romania, vechii maestri si modernistii
romani fiind cei mai apreciati la ei acasa, in cazul artei contemporane, cererea depaseste granitele
tarii. Puterea de cumparare sporita si stadiul avansat al pietei de arta internationale isi spun
cuvantul la nivelul cotelor internationale ale artistilor romani.

Sursa: Raport 2013 Piata romaneasca de arta


Cei mai valorosi artisti romani se regasesc si in topul individual al tranzactiilor realizate
de fiecare casa de licitatii in parte. Daca ne raportam doar la vanzarile in 2012, topul este
dominat de Grigorescu, Tonitza, Luchian, Brauner, Ciucurencu, Petrascu si Pallady.
Preferintele colectionarilor care si-au achizitionat lucrari de arta prin intermediul casei de
licitatii Goldart s-au indreptat catre operele marilor maestri romani. Au fost preferati pictori
romani moderni precum: Stefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrascu.
e) Evenimente si cazuri deosebite
Arta contemporana romaneasca s-a bucurat de un avant fara precendent in urltimii ani,
atat prin rezultatele obtinute la licitatii internationale si locale, dar si prin prezenta la evenimente
marcante ale scenei internationale de arta.
Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia din 2013, ce a gazduit proiectul Alexandrei
Pirici si al lui Emanuel Pelmus, An Immaterial Retrospective of the Venice Biennale, s-a
bucurat de aprecieri dintre cele mai laudative, in timp ce curatorul Massimiliano Gioni i-a inclus
pe artistii romani Geta Bratescu, Stefan Bertalan si Andra Ursuta in proiectul II Palazzo
Enciclopedico din Pavilionul central.
Arta romaneasca contemporana a beneficiat de o atentie internationala si prin expozitia
Romanian Scenes organizata de Espace Culturel Paris, in perioada 11 octombrie 2013 - 11
ianuarie 2014. 13 artisti au reprezentat Bucurestiul si Clujul in galeria de pe Champs Elysees:
Geta Bratescu, Adrian Ghenie, Mircea Suciu, Serban Savu si altii.
Tot in anul 2013, Deutsche Bank l-a desemnat Artistul anului 2014 pe artistul roman
Victor Man. Acesta urmeaza sa beneficieze de o expozitie personala la Deutsche Bank
KunstHalle in perioada 20 martie 1 iunie 2014. La categoria premii internationale importante
se inscrie si Discovery Prize obtinut de Adrian Ghenie, reprezentat de Galeria Pan B din Cluj si
Berlin, la prima editie a Art Basel Hong Kong in mai 2013.







5. Descrierea general a cazului ce face obiectul studiului
a. Scurt descriere a prilor i altor actori implicai direct n tranzacia supus
studiului

Principalele pri implicate n aceast licitaie au fost:

Casa de licitaii ARTMARK
Date de identificare:
Nume: Galeriile Artmark Srl
CUI: 24235977
Registrul Comertului: J40/12823/2008
Infiintata in anul: 2008
Tip de societate: Societate Comerciala cu Raspundere Limitata
CAEN: 4778
Descriere CAEN: comert cu amanuntul al altor bunuri noi in magazine specializate
Stare: functiune

Evoluia n timp a Galeriilor Artmark Srl

RON
2009 2010 2011 2012
Cifra de afaceri 5.677.945 - 57.941.054 58.001.479
Profit Net -82.823 - 4.217933 3.315.277
Marja Profitului
net
-1,46% - 7,28% 5,27%
Numar de
angajati
16 - 50 58






EURO
2009 2010 2011 2012
Cifra de afaceri 1.342.875 - 13.413.212 13.096.728
Profit Net -19.588 - 976.441 748.589
Marja Profitului
net
-1,46% - 7,28% 5,72%
Numar de
angajati
16 - 50 58


Grafic Cifra de afaceri si Profit Net

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/galeriile-artmark-cui-24235977

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/galeriile-artmark-cui-24235977



Poziia pe pia
Oferta bogat a Casei Artmark a meninut-o n topul caselor de licitaii din Romnia, ntr-o pia
n continu dezvoltare. Pentru al cincilea an consecutiv, Artmark este leader-ul licitaiilor din
Romnia cu 76% cot de pia, conform datelor Indexului Pieei Romneti de Art.
Cnd Artmark a mplinit 5 ani de existen, rezultatele au fost spectaculoase: o rat de adjudecare
de 97% din totalul loturilor, vnzri totale de aprox. 1,3 milioane de euro, 283 palete participante
distincte, peste 600 participani n sala de licitaie, la care se adaug 110 participani online, 134
loturi adjudecate n sal consecutive.
Sursa: Piata-de-Arta-Romaneasca_Raport-2013-integral.pdf

Tabloul Tufnele Galbene de tefan Luchian

Tabloul Tufnele Galbene de tefan Luchian a fost vndut cu 170.000 de euro la licitaia de
iarn a casei Artmark.
Opera este clasat n categoria Tezaur a Patrimoniului Naional Cultural Mobil, prin ordinul
ministrului culturii nr. 2019 din 19.01.2007. Ofertat statului romn n cadrul procedurii de
exercitare a dreptului de preempiune prin notificarea din 5 noiembrie 2008 pentru echivalentului
sumei de 325.000 . Re-ofertare n curs, n cadrul unei noi proceduri de preempiune, conform


adresei 597/11 decembrie 2013, aferent prezentei vnzri prin licitaie i a fost vndut cu suma
prezentat
Este a doua cea mai mare vnzare de art n urma unei licitaii.

De altfel, n top 10 tranzacii n piaa de art din Romnia n 2013, a cror sum total se ridic la
1.237.000 euro (cu 8% mai mult dect valoarea total a top 10 tranzacii n 2012), pe lng marii
maetri veteranii recordurilor n piaa de art romneasc Grigorescu, Andreescu, Luchian i
Tonitza, care ocup fiecare mai multe poziii n top, se regsete pentru prima dat avangardistul
Victor Brauner, cu opera Poetul Geo Bogza arat capului su peisajul cu sonde. Tabloul a fost
adjudecat contra sumei de 120.000 euro la licitaia Artmark din februarie 2013.

Cumprtorul potrivit legilor n vigoare, cumprtorul/ctigtorul licitaiei are dreptul s
rmn confidenial.
Artmark pstreaz discreia asupra identitii deponenilor i cumprtorilor, cu excepia cazului
n care acetia opteaz pentru dezvluirea identitii lor. Deponenii au dreptul de a fi prezeni la
licitaia n cadrul creia este supus vnzrii lotul consignat. Deponenii nu au dreptul de a
participa la licitarea, direct sau prin interpus, a lotului consignat, o eventual atare participare
fiind nul, cu consecina a) sistrii relaiei de consignare viitoare cu deponentul, respectiv b)
obligrii acestora la plata comisioanelor de licitaie, n cazul adjudecrii lotului, respectiv n
cazul refuzului de plat a adjudecatarului, indiferent de motiv. Participarea deponentului la


licitare se constat suveran de casa de licitaie, inclusiv n temeiul nregistrrii
software/audio/video a procesului de licitaie.


b. Derularea efectiv a tranzaciei

Derularea efectiv a tranzaciei a avut urmtoarele etape:
1. Expoziia obiectele se expun cu 2 zile nainte de licitaia propriu zis. Este deschis
publicului, fr tax. Manipularea sau atingerea tablourilor a fost strict interzis din
cauza valorii lor i a vechimii. Personalul casei de licitaii st la dispoziia persoanelor
interesate de achizioionarea operelor de art i rspunde cerinelor clienilor. n aceste
zile, orice daun provocat exponatelor va fi suportat de cel ce se face vinovat
n cazul acestei licitaii, operele de art au fost expuse la Ateneul Romn din Bucureti,
pe data de 16 decembrie, licitaia propriu zis urmnd s nceap pe 18 decembrie.
2. Participarea la licitaie la licitaie poate participa orice persoan,indiferent de
naionalitate sau reziden. Pot participa persoanele direct interesate sau mputernicii ai
acestora, care aua obligaia s fac dovada mandatului de reprezentare.
3. nscrierea participanilor dreptul de participare la licitaie este obinut n urma nscrierii
la secretariatul licitaiei i obinerii cartonului de participant numerotat. Tot n aceast
etap este necesar completarea unui formular de nscriere, care constituie angajament de
plat si certific cunoaterea i recunoaterea regulamentului.
4. Desfurarea licitaiei licitaia ncepe cu ora stabilit de program. Strigarea i
adjudecarea preului se fac n EURO. La nceputul licitaiei este stabilit cursul de schimb
valutar utilizat pentru efectuarea plilor. Conductorul de licitaie anun preul de
intrare n licitaie pentru opera de art de la momentul respectiv. Licitaia este strict
ascendent i se desfoar n ordinea din catalog fr pauz i limit de timp. Casa de
licitaie asigur NTOTDEAUNA confidenialitatea identitii cumprtorilor, n limitele
prevzute de lege. Licitaia a nceput pe 18 decembrie, la ora 19.00.
5. Modaliti de ofertare pentru obiectele nevndute - Dupa incheierea licitatiei se poate
solicita organizatorului vanzarea unor pozitii neadjudecate. La pretul de pornire anuntat


n timpul licitatiei se adauga 10% , stabilindu-se astfel noul pret de licitatie in afara
sedintei. Casa de licitatie adjudeca lucrarea in favoarea celei mai bune oferte.
6. Plata obiectelor adjudecate - Plata se efectueaza in termen de maxim 7 zile de la data
licitatiei. Se permit intarzieri la plata doar in conditiile in care intarzierea a fost anuntata
Casei de Licitatie de catre cumparator si deponentul este de acord cu aceasta; totodata, in
acest caz, cumparatorului i se vor percepe penalizari de intarziere in cuantum de 0,3% pe
zi pana in momentul in care Casa de Licitatie va incasa pretul de adjudecare. Daca pretul
de adjudecare nu este achitat in termen de 14 zile de la data licitatiei, organizatorul este
indreptatit sa stabileasca, in mod unilateral, fara indeplinirea unei formalitati in acest
sens, ca bunul nu este adjudecat si ca urmeaza a fi restituit deponentului sau vandut unui
tert. n cazul de fa, plata s-a fcut imediat.
7. Modaliti de plat Numerar (lei sau euro) la caseria Casei de Licitaie, Prin ordin de
Plat sau n contul casei de Licitaie, la banca specifiat n factur Opera a fost pltit
prin transfer bancar, n contul casei de licitaie, suma fiind 170.000 euro
8. Livrarea Livrarea se face la casa de Licitaie numai dup ce s-a pltit preul integral. Se
verific starea de conservare i integralitatea obiectelor de ctre cumprtor n momentul
livrrii. Opera de art cumrat la licitaie se va verifica din punctul de vedere al
autenticitii ntr-o perioada de 15 zile de la data licitaiei. Tot n aceasta perioad se ca
verifica autenticitatea de ctre un specialist.
Astfel, etapele tranzaciei unei opere de art care se vinde la licitaie public au ca i
caracteristici urmatoarele:
metoda prin care opera a crei vnzare se propune ajunge n atenia celui mai mare numr de
poteniali cumprtori, catalogul de licitaie, n variantele tiprit i online, fiind vizionat de
mii de colecionari i investitori, iar la licitaie participnd, funcie de anvergura i investiia
n marketing a casei de licitaie, ntre 50 i 800 de persoane interesate, astfel c opera pus
n vnzare are teoretic ansa celei mai bune oferte pe care piaa o poate formula ntr-un
anume moment
avantajul participrii crescute, ideale, este diminuat de dezavantajul punerii n vnzare, n
acelai timp, i a altor opere, astfel nct concurena cumprtorilor este temperat de
concurena calitativ a operelor vecine. Precum orice alt pia liberalizat, sala de licitaie
remunereaz,


lichiditatea nu (mai) este un motiv de preocupare, organizndu-se aproximativ 8 licitaii de
art, n medie. Temele licitaiilor difer, iar uneori, pentru o vnzare adecvat tematic la
casa de licitaii cu care dorete s colaboreze, un vnztor poate avea de ateptat pn la 2
luni
opera propus spre vnzare n licitaie este luat n custodie de casa de licitaie ce o supune
examinrii prin expertul/comisia de experi a casei, care se pronun cu privire la
autenticitatea sa
odat acceptat n licitaie, evaluatorul/comisia de evaluare a casei stabilete o estimare a
valorii de pia, adic a valorii la care piaa poate absorbi opera scoas la vnzare, evaluare
de pia ce se comunic mai departe proprietarului
condiiile tranzaciei, cu accent pe un pre de pornire n licitaie, se negociaz i agreeaz
ntr-un contract de consignaie ntre proprietarul operei i casa de licitaie
la adjudecarea n licitaie a obiectului, casa de licitaie i oprete un comision brut, ce
include taxele aferente tranzaciei, adic TVA i dreptul de suit, variind, de regul, ntre
10% i 20% din valoarea de adjudecare a lotului, n timp ce restul sumei este transferat
deponentului, ntr-un numr de zile de la data adjudecrii, conform specificaiilor din
regulamentul fiecrei case de licitaie

6. Analiza tranzaciei sudiate
Din cauza faptului c Artmark este o cas de licitaii ce abia a aprut pe piaa din Romnia (a
mplinit 5 ani n decembrie) a fost dificil s se fac cunoscut pe piaa vnzrilor, tranzaciilor i
licitaiilor cu opera de art.
Cea mai valoroas i important tranzacie efectuat, din punct de vedere financiar, a fost
vnzarea n urma unei licitaii a tabloului Tufnele galbene de tefan Luchian. Opera a fost
vnduta cu 170.000 de euro, dup ce valoarea la care a fost estimat nainte de lictaie varia ntre
120.000 euro i 220.000 euro.
De asemenea, opera ia locul al doilea n clasamentul licitaiilor cu art i a fost prezentat la
evenimentul organizat la mplinirea a 5 ani de funionare a casei de licitaii Artmark.


Licitaia tabloului n cauz a avut urmtoarele rezultate:
Dup cum se poate observa i n datele firmei de la punctual 5, Artmark a reuit s se fac
consacrat pe piaa licitaiilor abia n anul 2013, dup ce n anii precedeni abia a nregistrat
profit. Astfel, singurul an demn de luat n seama de la nfiinarea firmei a fost anul 2012 cns s-
au nregistrat vnzri de aproape 620.000 euro ( mai exact, 619.875 euro). Anul 2013 reprezint
apogeul licitaiilor i tranzaciilor cu opera de art pentru Artmark, s-au vndut opera n valoare
de 1.157.220 euro.
Sursa: Raport 2013 Piata romaneasca de arta
n urma calculelor am constatat c n anul 2013 suma ctigat a fost cu 537.345 euro mai mare
dect in 2012. Din aceasta sum,mai bine de 30% reprezint doar tranzacia tabloului Tufnele
galbene.
De asemenea, demn de luat n seam este i procentul cu care a crescut vanzarea operelor unui
anumit pictor, n cazul nostrum tefan Luchian. Anul 2013 a adus o cretere de 38,82% numai
pentru vnzrile tablourilor lui. Din aceast cretere, mai bine de 29% o reprezint valorea
obinut n urma tranzaciei trabloului Tufnrlr Galbene. Restul procentelor se npart ntre tabloul
Dou Fete care a fost vndut cu 300.000 de euro (52.66%) i tabloul Primvara care a fost
vndut cu 100.000 euro (7,54%)
Astfel, casa de licitaii Artmark, leader-ul pieei de licitaii din Romnia, a nceput organizarea
de licitaii tematice de art n aprilie 2011, iar de atunci a crescut constant numrul de
evenimente dedicate: 2 licitaii n 2011, 3 n 2012 i 4 n 2013. Volumele tranzacionate nu


numai c s-au triplat, dar interesul din ce n ce mai avizat al publicului a dus la valori fr
precedent pentru acest segment de pia.
Licitaia total a avut o adjudecare de 97% i au fost fcute tranzacii ce ating suma de 1.2
milioane de euro. Astfel, trancaia tabloului Tufnele Galbene a reprezentat numai 7% din
valoarea obiectelor de art vndute.

n urma licitaiei n cauz, Artmark aproximeaz c n urmtorii 2-5 o s se ajung un pre
de adjudecare pentru capodoperele patrimoniului naional la peste jumtate de milion de
euro.
Licitaiile de art au fost i n 2013 motorul pieei de art din Romnia. Att valoarea total
a tranzac-iilor ct i numrul acestora a cunoscut o cretere fa de anii precedeni.

7. Concluzii
In pofida rezultatelor remarcabile, piata de arta romaneasca se afla intr-un stadiu inca
emergent, departe de probabilul sau potential (in prezent numara cca. 4-5 mii de clienti fideli si
ocazionali, specialistii apreciind ca potentialul pietei romanesti este situat undeva in jur de 150-
200 mii de cumparatori). Data fiind varsta tanara a pietei romanesti de arta, acest sistem prezinta
inca o seama de vulnerabilitati, iar jucatorii din piata sunt deseori nevoiti sa se confrunte cu
reglementari incomplete, neactualizate, situatie ce da nastere unor controverse diverse (de la
procedura de urmat in cazul contestarii autenticitatii unei opere la dificultatile pe care le
intampina un colecionar angajat in circulatia internationala a valorilor culturale cu autoritatile
vamale romane).
Intr-o piata in stadiu de dezvoltare, activitatile de formare a pietei au jucat un rol
important in anul 2013. Instrumentele deja consacrate ale pietei de arta, Indexul Pietei Romanesti
de Arta si indicii pietei de arta si-au continuat menirea de transparentizare a comertului cu arta,
fiind prin consecventa monitorizarii repere utile in evaluarea unei achizitii de arta cu rol
investitional.
Cresterea continua a cotatiilor artistilor romani, numarul tot mai mare al obiectelor de
arta tranzactionate, dar mai ales interesul pe care acestia au inceput sa il trezeasc si pe piata
internationala, au sporit atractivitatea fata de acest tip de investitie, increderea in potentialul de


apreciere a valorii operelor de arta, dar a confirmat si faptul ca piata de arta a inceput sa devina
tot mai dinamica si mai lichida.
8.Autoevaluarea
Fiecare dintre noi i-a propus relizarea unor puncte alese la nceputul proiectului.
Astfel:
Croitoru Florin a lucrat capitolele 1,2,3 i 4
Craciun Maximilian a lucrat capitolele 5,6 si 7
Ca i evaluarea numrului de ore petrecute pentru realizarea proiectului, n urma discuiilor
am constatat c fiecare din noi a lucrat n medie aproximativ 8-9 ore, ceea ce nsumeaza un
numr de 16-18 ore lucrate (aproximativ) la proiect
Munca n echip a decurs conform planului, fiecare dintre noi am tiut exact ce ne revine de
fcut, nu au existat probleme, toate am terminat n timpul stabilit proiectul
Pe o scar de la 0 la 10, considerm ca proiectul merit nota 9, doarece credem c am atins
toate punctele menionate n planul trimis la nceputul semestrului. Singurul punct pe care l
considerm mai puin dezvoltat este capitolul 6. Din pcate nu am gsit toate datele i
analizele tranzaciei deoarece o mare parte din informaii sunt confideniale coform legilor.

9. Referine
Piata-de-Arta-Romaneasca_Raport-2013-integral.pdf
http://revistacultura.ro/nou/2014/03/intre-brauner-si-luchian-schita-in-creion-pentru-topul-
anului-2013/
http://www.artmark.ro/stiri?page=6
http://www.desteptarea.ro/recorduri-si-premiere-la-licitatiile-de-arta/
http://www.indexulpieteidearta.ro/