Sunteți pe pagina 1din 2

MIHAIL SADOVEANU - Hanu-Ancutei: Cealalta Ancuta (1928) (p!e"ti#e $e a!

entu#i)
v5l6911vd23yuz
(%&'9&188'- 19&1'&19(1)
Mihail Sadoveanu se naste in Moldova, la Pascani, si isi face studiile gimnaziale la Falticeni,
unde este coleg cu E !ovinescu "#meaza a$oi liceul la %asi si incea#ca sa se s$ecializeze in &#e$t,
da# #enunta destul de #e$ede Se sta'ileste la %asi si se dedica de tim$u#iu sc#isului, t#aind de $e
u#ma acestei indeletnici#i (ola'o#eaza la nume#oase #eviste, da# cea ca#e se $ot#iveste cel mai
'ine st#uctu#ii sale s$i#ituale este Viata romaneasca, #evista $o$o#anistilo# in 1921 a#e de)a o
#e$utatie de sc#iito# si este $#imit in *cademia +omana, ia# in 193,, $e cand avea 5, de ani,
Sadoveanu este sa#'ato#it $e $lan national, ca un clasic in viata
in $e#ioada comunista devine unul dint#e cei mai adulati sc#iito#i, ia# o$e#a sa, un mod de
vehicula#e a ideologiei comuniste -cu$a functii im$o#tante si in $lan cultu#al, si in $lan $olitic
Povestito#, #omancie#, Sadoveanu este un sc#iito# t#aditionalist si #omantic
* sc#is o$e#e nume#oase si va#iate. #omane isto#ice si de aventu#i (Neamul Soimarestilor, Fratii
Jderi), sc#ie#i de factu#a mitica /#omanele Ochi de urs, Nopti de Sanziene, Creanga de aur,
Baltagul), o$e#e in ca#e a'o#deaza teme sociale /$ovesti#ile Judet al sarmanilor, Bordeienii,), sc#ie#i
de elogie#e a natu#ii $#ivite cu ochii vanato#ului sau ai $esca#ului (Tara de dincolo de negura, Nada
florilor)
Hanu-Ancutei: Cealalta Ancuta (1928) (p!e"ti#e $e a!entu#i)
1 in $ovesti#ea sadoveniana, na#ato#ul este adeseo#i $e#sona)ul, situat in #olul unui ma#to# sau al
unui $a#tici$ant activ la actiunea na#ata
2 &e aceea, tonul $ovesti#ii este nostalgic, evocativ si im$licat
3 Sadoveanu sc#ie $ovesti#i #omantice cu $e#sona)e $ito#esti si $asionale
)e*a
Povesti#ea a'o#deaza tema iu'i#ii aventu#oase
Su+iectul
(ulege#ea !anu"#ncutei, su'intitulata 0#oman1, cu$#inde noua $ovesti#i $use $e seama
uno#a dint#e d#umetii veniti la hanul *ncutei int#2o toamna aurie 3a#ato#ul insusi se afla $#int#e
calato#i si se situeaza in $ostu#a unui ascultato# ca#e #e$ovesteste El este cel ca#e delimiteaza
tim$ul $ovesti#ii de tim$ul aucto#ial $#int#2o evoca#e mitica a semnelo# ca#e anunta int#a#ea in
$oveste si tot el face $#ezenta#ea $ovestito#ilo# &e $ilda, des$#e unul dint#e ei s$une. Statea stalp
acolo, in acele zile grase si $esele, un razes strain, care mie imi era drag foarte
int#e cele noua $ovesti#i se incad#eaza si Cealalta #ncuta, o $ovesti#e de aventu#i $ovestita de
%enache, unul dint#e d#umetii de la han
Povesti#ea de'uteaza cu o evoca#e a v#emu#ilo# de demult, $e cand hanul a$a#tinea mamei
actualei *ncute %enache co#o$ca#ul /negusto# am'ulant4 isi aminteste ca un #azes $e nume
5ode#ita (atana se ind#agostise de so#a vo#nicului 6o'eica, al ca#ui slu)'as e#a 6oie#ul hota#aste
sa2si t#imita so#a, $e 7a#va#a, la manasti#e, ia# $e 5ode#ita, sa21 inchida in tu#nul 8oliei +azesul,
ca#e fusese soldat in oastea nemteasca, sca$a de a#nauti si se ascunde la 9anul *ncutei im$#euna
cu *ncuta $une la cale un $lan $ent#u a o #a$i $e 7a#va#a in tim$ ce e#a dusa s$#e manasti#e
(ostea (a#untu, ca$itanul a#nautilo# domnesti, este $acalit, na#ato#ul insusi de altfel il induce in
e#oa#e, indicandu2i o di#ectie g#esita 5ode#ita o #a$este $e 7a#va#a si amandoi t#ec in *#deal, unde
li se $ie#de u#ma
C*enta#iul
Povesti#ile din culege#ea !anu"#ncutei se incad#eaza in #omantism si t#ateaza teme dive#se
din $e#s$ectiva unui na#ato# im$licat, de unde g#adul ma#e de su'iectivitate a sc#ie#ilo# *uto#ul se
afla in situatia du'la de ma#to# si de $ovestito# El este cel ca#e delimiteaza tim$ul na#atiunii de
tim$ul aucto#ial $#int#2o evoca#e mitica a semnelo# ca#e anunta int#a#ea in $oveste si tot el face
$#ezenta#ea $ovestito#ilo# *$oi na#eaza ceea ce a auzit de la comisul %onita in toamna aurie, ca si
cum s2a# intam$la aievea !a #andul sau, comisul #einvie tim$ul celeilalte *ncute in gene#al, in
$ovesti#e sunt evocate intam$la#i ca#e au fost, la ca#e $ovestito#ul $a#tici$a afectiv
5im$ul $ovesti#ii este magic, $ent#u ca o#ice #econstitui#e $#in fo#ta cuvantului #enoveaza
lumea in $ovesti#ea Cealalta #ncuta, tim$ul a$a#tine unui t#ecut ne$#ecizat si devine fa'ulos
$ent#u ca na#ato#ul c#eeaza o int#a#e ce#emoniala in v#emea $ovestilo#. in v#emea aceea, iernile
erau mai tari, $erile mai im%elsugate, 'oie#ii mai da#nici si e#a o alta eredinta"n &umnezeu
*fi#matiile t#adeaza de fa$t nostalgia $ovestito#ului la gandul ca #econstituie un tim$ al tine#etii,
ca#e ca$ata $#o$o#tii legenda#e $#in e:istenta unui tim$2#e$e# 2 tim$ul celeilalte *ncute
(ele t#ei nivelu#i ale tim$ului na#ativ /tim$ul auto#ului ca#e evoca toamna aurie, tim$ul
toamnei aurii in ca#e $ovesteste %enache si tim$ul celeilalte *ncute4 c#eeaza im$#esia unui #itual
!a acesta se adauga si #e$etitiile sim'olice ca#e a$a# de2a lungul $ovesti#ii
S$atiul na#ativ, de asemenea, este investit cu valente sim'olice de cat#e $ovestito# Este si
el fa'ulos, $ent#u ca hanul situat la #asc#uce de d#umu#i, este un loc de $o$as, de $et#ece#e, este
ca o cetate si dateaza din tim$u#ile de demult Fiind un loc de t#ece#e, se afla in $e#manenta
$#imeni#e, $o$ulat de oameni ca#e vin din toate sfe#ele sociale, ca#e au dife#ite va#ste, ca#e au
um'lat $#in va#ii locu#i in $ovesti#ea Cealalta #ncuta, s$atiul na#atiunii este acelasi han, int#2un alt
tim$, cu a$#o:imativ aceiasi oameni &e altfel, hanul este scena $e ca#e se $e#inda $ovestito#ii, da#
si locul in $#ea)ma ca#uia se $et#ec intam$la#ile Este un topos, un loc instituit, $#in o$e#a lui
Sadoveanu ca s$atiu al $ovesti#ii #omanesti
3a#ato#ul $ovesti#ii, s$#e deose'i#e de cel al nuvelei o#i al #omanului, isi fi:eaza #elatia cu
$e#sona)ele $#in detalii memo#a'ile, de identifica#e a ca#acte#ului dominant *stfel, %enache, un
vanzato# am'ulant (coropcar), il intalneste $e 5ode#ita (atana chia# la ince$utul $ovesti#ii, $e cand
acesta e#a dus de a#nauti s$#e inchisoa#e Po#t#etul $e#sona)ului $#inci$al antici$a deznodamantul
$ovesti#ii $#in nota lui $ozitiva. Cel prins era intru ade$ar om inalt si $oinic " su%tire la mi'loc, lat in
spete #$ea mustati %alai si ochii negri si se uita fudul in'uru"i (ra im%racat cu mintean si cu
ciu%ote rosii cu tureatca rasfranta, ca un razes cuprins (ra cu capul gol si cu %uzele sangerate su%
mustati
*manuntele ca#e ind#uma citito#ul cat#e un e#ou $ozitiv sunt 'ine evidentiate. #azesul a#e
atitudine demna /e fudul), este im'#acat cu haine 'une, ca un om insta#it (cuprins) si a#e o
infatisa#e ag#ea'ila Po#t#etul este in aco#d cu sentimentele na#ato#ului, ca#e, initial infricosat, mai
a$oi devine com$licele lui 5ode#ita (hia# de la aceasta $#ima intalni#e, el se a$#o$ie sentimental de
$ovestea lui 5ode#ita, #ugandu21 $e (ostea (a#untu, slu)'asul agiei, sa2i s$una ce a facut
$#izonie#ul, ce a hota#at 'oie#ul in $#ivinta 7a#va#ei si ce se va intam$la cu 5ode#ita int#e'a#ile sunt
$use g#adat, $#in acest mi)loc na#ato#ul #econstituind, de fa$t, int#iga $ovesti#ii &esi legatu#a este
sta'ilita $e aceste temeiu#i, ia# $e#sona)ul este $us int#2o lumina favo#a'ila, na#ato#ul isi ascunde
cu o inda#atnicie voit neconvingatoa#e admi#atia $e ca#e o a#e fata de el *sa, de $ilda, desi il a)uta
sa sca$e de u#ma#i#e, ii aco#da denotative negative, menite sa su'linieze statutul sau de fuga#
u#ma#it de oamenii sta$ani#ii
5ode#ita este rau, misel, nemernic, ia# amanuntele $ovestii lui devin %lastamatiile
intamplate Mai mult, %enache isi decla#a mahnirea $ent#u ca 5ode#ita a sca$at de $edea$sa in
cont#ast cu aceasta atitudine na#ativa, $e#sona)ul a$a#e in i$ostaze au#eolate. #iscandu2si viata in
numele iu'i#ii, de$langand situatia lui %enache de sim$la oaie din turma, $u#tandu2se cu demnitate
si conf#untandu2se vite)este cu oamenii agiei &ezice#ea na#ato#ului de $e#sona) tine de #eto#ica
$o$ula#a si constituie unul dint#e mi)loacele de #ealiza#e a motivatiei a#tistice in $ovesti#e in
#ealitate, im$lica#ea $ovestito#ului este totala El simuleaza doa# dezinte#esul fata de $ovesti &u$a
cum #ema#ca un c#itic, martorul, strainul sunt po$estitori mai credi%ili decat participantul, fiindca ei
sunt, in acelasi timp, inauntru si in afara, implicati si neimplicati Pe masu#a ce se de#uleaza
su'iectul, na#ato#ul isi seduce ascultato#ii $#in metode ca#e sunt si ele s$ecifice $ovesti#ii si mai cu
seama celei #omantice
*d#esa#ea di#ecta cu #ol $#otocola# #esta'ileste legatu#a cu ascultato#ii din han si su'liniaza
o#alitatea na#atiunii *stfel, %enache isi alege inte#locuto#ul si il flateaza. #sa, cinstite capitane
Neculai si comise )onita, dorind eu pedeapsa celui rau si randuiala in tara, am a'uns, nu in tarzie
$reme, aicea, la !anu#ncutei celei de atunci
Povesti#ea condenseaza fa$tele, ia# su'iectul este #est#ans, Sadoveanu fiind de #egula
$#eocu$at de atmosfe#a, de stilul $ovesti#ii si mai $utin de const#uctia evenimentului na#ativ, ceea
ce si motiveaza fa$tul ca s$ecia favo#ita a sc#iito#ului #amane $ovesti#ea