CUM ARATA SI CUM SE POARTA UN OM MANIERAT

SA FIM EXIGENTI CU NOI INSINE

Poti sa placi persoanelor pe care le intilnesti , sa ai succes dupa succes , sa uluiesti lumea cu intelienta ta
, dar toate aceste calitati ! sociale ! nu"ti permit totusi sa #ii inaduitor cu propriile tale de#ecte$ Caci
acel ! cunoaste"te pe tine insuti ! , cele%rul epira# ra&at pe templul lui Apollo din 'elp(i , este un s#at
demn de urmat cu toate ca e un e)amen , dintre cele mai se&ere , la care tre%uie sa te supui permanent$
Multe con#licte ar putea #i e&itate , daca in momentul declansarii lor ne"am intre%a pe noi insine nu cum&a
resim * Sa recunoastem ca suntem mult mai indulenti #ata de noi decit #ata de altii$ Este , desiur , o
inclinatie natural"umana , dar asta inseamna oare ca tre%uie sa i ne supunem , acestei sla%iciuni , #ara sa
incercam sa luptam impotri&a ei*
+edem aproape intotdeauna paiul din oc(iul altuia in locul %irnei din oc(iul nostru $$ 'aca am #i luci,i , daca
ne"am anali,a cu o%iecti&itate , &iata ar #i mai usoara pentru toti$ In orice ca, , nu e)ista doua #eluri de
%une maniere- unele aplica%ile in societate si altele acasa$ Este su#icient sa ne impunem sa #im politicosi
#ata de #amilie la #el cum suntem #ata de straini$ Numai ast#el &om #i respectati si &iata in intimitate &a
de&eni area%ila$ Ceea ce nu inseamna ca tre%uie sa traim riid ca niste manec(ine intepenite , ci natural ,
#iresc , calm si linistit$
E dea.uns sa nu con#undam rela)area cu de,ordinea si sinuratatea cu un mod de &iata descatusat de
orice reuli de %una cu&iinta$ 'ar cine nu"i cunoaste pe acei ! stapini atotputernici ! cu camasa desc(eiata
, cu %retelele atirnind , cu parul &il&oi , care pretind sotiei sa le aduca imediat papucii , ei tolanindu"se pe
o canapea , cu ,iarul in mina , pentru a se deleta cu stirile sporti&e * Poate sur&eni ! o catastro#a culinara
! , poate sa sune tele#onul , poate sa latre ciinele$$$ ! sunt stapin la mine acasa si la urma urmei toata
lumea traieste aici din %anii mei / ! Sau mai rau , ! eu sunt stapinul casei / Si toti mem%rii #amiliei tre%uie
sa"mi #aca mie &iata placuta / ! Nu &a #i &or%a , in mod siur , de o #amilie #ericita $$$ 'aca"i acor,i #amiliei
tale soiul acesta de stima , c(iar daca pretin,i ca esti manierat , inseamna ca stima ce ti"o porti tie insusi
e &or%a oala , caci nu lasi politetea la usa o data intrat in casa$
Scopul oricarui om este , s"ar putea spune , sa ai%a o &iata #rumoasa$ Cel mai noncon#ormist dintre noi &a
a.une pina la urma la aceasta conclu,ie$ Siur ca lucrul acesta nu depinde numai de el , dar depinde , in
primul rind , de el$ E su#icient sa"ti imaine,i , atunci cind esti sinur si cre,i ca poti sa"ti permiti orice ,
ca te a#li , de #apt , in pre,enta unei #iinte pe care o stime,i si #ata de care nu ti"ai putea inadui nici o
rosolanie$ 'e ce nu ai #i c(iar tu acea persoana * Sa ,icem ca ai ramas intimplator sinur pentru cite&a
,ile in casa$ Familia ti"a plecat in concediu$ Esti tentat sa lasi paturile in de,ordine , dulapurile desc(ise si
sa maninci direct din cratita$ E su#icient sa te indesti ca in acea clipa iti intra in casa niste prieteni care
au o parere #oarte %una despre tine$ +or #i siur de,amaiti de ceea ce &ad , iar scu,ele &or #i , din
pacate , inutile$
MAI MU0T SAPUN , MAI PUTIN PARFUM $$$
O%iceiurile noastre pot sa se sc(im%e , manierele noastre pot de&eni mai ra#inate , personalitatea
noastra poate sa se de,&olte , dar corpul nostru e un ! persona. ! care ne insoteste mereu$ El e o
componenta constanta a #iintei umane , careia tre%uie sa"i dam toata atentia punind in &aloare ceea ce ne"
a daruit natura$
Nimic nu este mai placut decit sentimentul ca aspectul nostru atrae si retine pri&irea celorlalti$
Intre%ata care este secretul #rumusetii ei , o mare actrita a raspuns scurt - ! multa apa , mult sapun si
nimic altce&a !$ Cremele , lotiunile , spra1urile deodorante , coloniile au de&enit indispensa%ile toaletei
,ilnice , dar ele nu pot inlocui , in nici un ca, , %aia si dusul$
0ipsa de timp nu este o scu,a pentru dintii cariati , pentru miinile si picioarele neinri.ite sau pentru un
par lasat in de,ordine$Toate aceasta nu sunt leate de o stuatie #inanciara pri&ileiata si oricine in&oca
acest lucru este #oarte pro%a%il de rea credinta$ Cel care crede ca omul tre%uie sa #ie ! natural ! si ca
aspectul e)terior nu contea,a , do&edeste cel mult ca %unul simt ii este la #el de strain ca periile de par ,
de dinti si de un(ii$
Pentru #iecare dintre noi , a calatori in tram&ai lina o persoana rau mirositoare , lina un %eti& sau lina
un #umator in&ederat poate de&eni o e)perienta insuporta%ila$ 0ipsa de respect #ata de ceilalti atine insa
apoeul atunci cind neli.enta &estimentara si murdaria se ascund su% par#umuri tari$ Apa de toaleta nu le
este permisa decit acelora care mai intii s"au spalat cu ri.a $$$
SANATATEA " CE0 MAI PRETIOS 2UN A0 OMU0UI
+iata reulata , odi(na acti&a #ac parte din inri.irile normale pe care le datore,i sanatatii tale$ Mi.locul
cel mai simplu si mai e#icient de a te re#ace este somnul$ Tot el este i,&orul %unei dispo,itii si al unei
in#atisari area%ile$ Iata de ce , pe %una dreptate , somnul dinaintea unei petreceri la care esti in&itat
seara se numeste ! somn de #rumusete ! $ 'aca #aci parte dintre cei care tre%uie toata &iata sa sara din
pat in ,ori ori dintre cei la care somnul nu &ine decit in primele ore ale diminetii , atunci ai da orice in
sc(im%ul unui somn %un$ Un detaliu re&ine in mod constant in %iora#iile marilor personalitati " enerali
sau conducatori de popoare , mari oameni de stiinta sau poeti - ca se multumeau doar cu un somn de patru
sau cinci ore pe noapte$
Nu ne &om lansa intr"o intermina%ila polemica asupra duratei optime a somnului , deoarece durata aceasta
e o c(estiune de temperament$ 'upa statistici , omul pierde dormind cam o treime din &iata , dar nu toti
oamenii au ne&oie de 3"4 ore de somn pe ,i$
'iscutia ramine totusi desc(isa - tinerii au mai multa ne&oie de somn si se tre,esc mai tir,iu , %atrinii se
scoala, in sc(im% , mai de&reme$$$ $ Important este sa ne do,am orele de somn ast#el ca oranismul nostru
sa nu su#ere$ Cea mai %una solutie e sa respectam un anumit proram - sa ne culcam si sa ne sculam la ore
#i)e , sa ne inaduim e&entual un somn scurt dupa masa de prin, si sa e&itam ca#ele si medicamentele
pentru care inlocuiesc sau instalea,a somnul$
0a pastrarea sanatatii contri%uie in eala masura alimentatia rationala , imnastica ,ilnica , masa.ele
reulate , plim%arile si e)cursiile , sportul #acut in mod rational , alternarea lucrului cu timpul li%er$ In
pri&inta alimentatiei , lucrarile de specialitate pun accentul nu numai pe calitate , ci si pe cantitate$ 'aca
tousi mincam prea mult , prea des si prea ras e ca,ul sa nu ne pri&am corpul de e)ercitii #i,ice , cu atit
mai mult cu cit , in ,ilele noatre , masina ne condamna la sedentarism$ Prea des uitam ca e)cursiile si
mersul pe .os sunt la #el de e#iciente ca orice sport$
Solutia este la indemina oricui - mersul pe .os intre casa si %irou si , cind a&em timp , e)cursiile la s#irsit
de saptamina$ Pina nu e prea tir,iu , tre%uie sa recurem la dieta sau c(iar la inri.iri medicale ,
completate de imnastica si masa.e$ Ele &or da , #ara indoiala , re,ultatele scontate , contri%uind la
diminuarea tesutului adipos si la o%tinerea unui tonus muscular de in&idiat$
E)ista asta,i o ade&arata industrie a produselor cosmetice menita sa #aca minuni cu #ata si cu corpul
nostru$ Sa nu ni se para e)tra&aant un a%onament la o sala de imnastica , o sedinta de sauna o data pe
saptamina , doua ore pe saptamina la un %a,in de inot etc$ Conditia necesara pentru ca aceste tratamente
sa dea re,ultate este sa le #acem cind inca nu a&em ne&oie de ele$ Un parinte intelient isi &a o%isnui
copilul de mic sa #aca macar 5 minute ,ilnic de imnastica$ Sa nu uitam niciodata ca #iecare 6iloram pe
care il adauam cere altul$ 'upa ce am ! aonisit ! ast#el multe 6ilorame in plus , este aproape imposi%il
sa le mai dam .os$ Curele de sla%ire drastice sunt la #el de noci&e ca si 6iloramele nedorite$
Cum ne mac(iem * Iata inca un domeniu la care se poate aplica dictonul antic ! cunoste"te pe tine insuti ! ,
caci numai asa poti sa"ti corecte,i micile de#ecte$ Faceti"o cu discretie , e&itind culorile tipatoare ,
proasta lor im%inare nuantele stridente$ Este necesar ca mac(ia.ul sa tina seama de impre.urarile si de
antura.ul in care ne asim$ Nenumarate re&iste a%unda in recomandari pri&ind #olosirea cu masura a
produselor cosmetice$
Sa nu e,itam sa tinem seama de ele , sa nu ne %a,am pe intuitia noastra$ Cel mai %ine ar #i sa apelam la
ser&iciile cali#icate ale unei cosmeticiene , platind o consultatie sau mai multe numai pentru a o%tine niste
s#aturi e)acte$ Frumusestea naturala tre%uie a.utata si nu %rutali,ata$ O %runeta cu oc(i &er,i este clar
a&anta.ata de o nuanta roscata data parului si de,a&anta.ata de un par trans#ormat in spicul riului$Nu
e)ista #emei urite , nu e)ista decit #emei neli.ente$
NU MAI SUNTEM FOARTE TINERE
A intrat in leenda po&estea unei (etaire care , la primele semne de im%atrinire , isi lua olina si merse s"
o o#ere templului di&inei A#rodita , cu aceasta ruaminte - ! Ia"mi olina , %una ,eita$ Ce am #ost nu mai
pot sa &ad si cum sunt nu mai &reau sa &ad / !
E)ista o seninatate disperata in cu&intele acestei #emei care , dupa ce a ustat din toate %ucuriile &ietii ,
a inteles in ce moment tre%uia sa paraseasca scena primei tinereti$ 'ar a inteles si in ce moment incepea
o noua &iata , cea a maturitatii , a intelepciunii , a ec(ili%rului$ Tre%uie sa #i #olosit rau tineretea pentru a
tremura in #ata anilor care ne astepta , caci a doua .umatate a &ietii aduce cu ea multe %ucurii pro#unde ,
multe satis#actii si multa liniste$
+anitatea de a ne crampona de ceea ce am #ost - de noptile cind dansam neo%osite , de ,ilele in care eram
admirate oriunde apaream , este total inutila caci nimic nu este mai trist pentru o #emeie de o anumita
&irsta decit acest reret al trecutului , sau re#u,ul de a intelee pre,entul , moment care depinde numai
de o preatire su#leteasca preala%ila$ Aceasta drama " caci este o darma sa nu sti sa im%atrinesti #rumos
" este de multe ori pro&ocata de lipsa de tact a celor din .ur$
Nu este permis ca , intilnind o doamna dupa mai multi ani, sa desc(i,i o discutie pe tema #rumusetii ei
trecute$ Cei care cred ca ii #ac o placere doamnei spunindu"i ce #rumoasa era , ce silueta minunata a&ea ,
ce ust desa&irsit in a se im%raca , resesc pro#und$ Un #ilo,o# spunea odata ca ii este cumplit de mila de
#emeile #rumoase$ Tineretea si #rumusetea desc(id toate usile si inlocuiesc in &iata #amiliala si sociala "
de cele mai multe ori " alte calitati , mai ascunse , pe care ar tre%ui sa le ai%a un om o%isnuit$
Si &ine o ,i " la #emei cam in .urul &irstei de 57 de ani " cind au,i #ara sa &rei ca esti cataloata drept
%a%a , cind &in,atorul nu mai este ama%il cum era altadata , cind sotul #ace in&oluntar o comparatie cu alta
#emeie , care nu te a&anta.ea,a , etc$ 'aca nu treci cu umor peste aceste momente se &a declansa siur o
cri,a , o cadere psi(ica cu urmari ra&e$ 'in acel moment , nu te mai duci la dentist " nu mai contea,a " nu
te mai preocupa ca te inrasi " nu mai contea,a , iti ,ici " nu te mai im%raci cu ri.a " e inutil , iti spui$ Iti
preatesti ast#el o %atrinete urita$ Tre%uie sa ne luptam sa im%atrinim #rumos si sa ne preatim din
&reme , pentru ca si %atrinetea e a noastra cum a #ost tineretea si #rumusetea$ 'esiur , e mai %ine sa
#im tineri , #rumosi si sanatosi , decit %atrini uriti si %olna&i /
Acum e momentul sa inteleem ca #rumusetea nu dispare daca e &or%a de cea spirituala$ O pri&ire %linda ,
un suris cald , o con&ersatie intelienta #ac posi%ila o concurenta loiala intre o persoana tinara si una in
&irsta$ Este in ordinea #irii si depinde doar de noi sa i,%utim$ Totul e sa nu disperam$ Acum a&em alte
satis#actii si alte preocupari 8 sa nu ne lamentam continuu , sa nu ar%oram o #iura acra si o%osita$ Nimeni
nu ne poate a.uta sa tra&ersam aceasta perioada in a#ara de noi$
Esti tinar , daca te simti tinar , desiur$ 'ar sa nu constrinem pe altul sa (iceasca in ce masura ne
simtim tineri , ci sa ne adaptam tinuta &estimentara la &irsta noastra , sau sa ne aleem o pro#esie ce ne
&a da mereu satis#actie$ Oricine primeste cu placere un compliment , dar nu este deloc necesar sa
intre%am mereu citi ani imi dati$ S"ar putea ca interlocutorul nostru sa reseasca si sa ne dea cu &reo 5
mai mult / Se o%isnuieste , din ce in ce mai des , ca doua persoane care nu s"au &a,ut de mult sa"si spuna
reciproc , automat , #ara sa #ie de #apt ade&arat - ! ce %ine arati / ! Am au,it c(iar o anecdota pe aceasta
tema " e)ista &irsta intiia , &irsta a doua si ! ce %ine arati !$ Raspunsul este in enere , multumesc / 0a #el
si in ca,ul im%racamintii -
! Ce %lu,a #rumoasa a&eti !$ ! Multumesc / ! Sunt #ormule mai noi , care nu constituie un atentat la %unele
maniere$ Cu o sinura conditie " sa #ie sincere$ 'ar sa suri,i ironic sau sa comente,i cu altcine&a
contrariul celor a#irmate este de neiertat$ Pro%lema este de a sti cind tre%uie sa renunti la statutul de
#emeie #rumoasa , la #el ca actorii luci,i care (icesc momentul in care tre%uie sa paraseasca ecranul si
luminile rampei$
Sa ne amintim de S(irle1 Temple ai carei manaeri incercau sa"i stope,e cresterea cu produse
#armaceutice pentru a im%oati cit mai multa &reme industria cinematora#ica americana$ Nu putem sa nu
admiram #elul in care micuta S(irle1 a (otarit cu cura. sa"si construiasca o noua &iata care nu datora
nimic #a%ricilor de &ise$ 'aca n"ar e)ista amintirea tineretii n"am simti %atrinetea$ 2oala si nu &irsta ne
impiedica sa #acem ceea ce #aceam altadata , caci o persoana in &irsta poate #i #iinta la #el de area%ila
ca si una tinara$
Si daca totusi ne simtim demorali,ate , sa recitim incintatoarele scene descrise de Proust in romanul ! In
cautarea timpului pierdut ! si sa retraim momentele inserarii de pe pla.a de la 2al%ec , impreuna cu
minunata %unica a autorului ce polari,a , prin spirit si intelienta , rupul de tineri , in de#a&oarea !
#etelor in #loare !$
CUM SA MERGEM , CUM SA NE PURTAM , CUM SA NE ASE9AM $$$
Cind merem pe strada sa ne amintim ca nu o putem #ace la intimplare ci ca e)ista si in acest domeniu
niste reuli de care tre%uie sa tinem seama$ Sa nu ne #acem un o%icei din a alera mereu pentru ca
suntem in intir,iere sau sa merem ir%o&iti si incruntati pentru ca a&em neca,uri$ Ii &om stressa pe cei
din .ur si le &om de&eni nesu#eriti$ Noi insine &om constata ca ne"am sc(im%at #irea si nu in %ine$ Nu este
reu sa ne controlam$ Ne sculam mai de&reme cu o .umatete de ora si ne #acem un proram care poate #i
respectat , iar ri.ile le lasam acasa in &estiar , macar pentru a nu #i compatimiti$ Merita /
Re&enind la mers$Cine n"a admirat mersul ratios , suplu al manec(inelor sau al actritelor$ Nimic #als ,
nimic de prisos , nimic #ortat$ 'ar in eneral nu ne prea indim la e#orturile si e)ercitiile pe care #iintele
pe care le admiram le"au #acut ca sa para ca nu mer , ci ca plutesc$ In toate scolile de pro#il cursantii "
%aieti sau #ete " sunt in&atati mai intii sa poarte pe cap o carte sau un o%iect reu$
Imposi%il sa stai cocosat cu o asemenea po&ara in ec(ili%ru / Oamenii primiti&i au o tinuta #rumoasa
do%indita prin purtarea pe cap a unor &ase rele$ Sa incercam deci si noi sa purtam pe crestet cind a&em
putin timp acasa , macar 5 minute in #iecare ,i , o reutate de acest en$ Mersul &a de&eni mai siur ,
coloana &erte%rala mai dreapta$ E)ersind &om #i siuri de reusita$ Sa ne supra&e(em in permanenta
tinuta " sa nu ne aplecam umerii inainte , sa nu miscam e)aerat %ratele si coatele , sa #acem pasi nici
prea mari , nici prea mici , sa ne retraem stomacul in interior si sa tinem sira spinarii dreapta$
Toate aceste esturi le putem #ace pe strada de cite ori ne aducem aminte$ Sa ne aducem aminte cit mai
des / Cu &irsta tinuta omuluiu se modi#ica$ Sa incercam sa o corectam studiindu"ne cu ri.a intr"o olinda
care se ne re#lecte din cap pina in picioare$ +om incerca sa a&em un aer siur dar de,in&olt , &om tine
enunc(ii apropiati cind merem , trunc(iul drept si #ata destinsa$ Cind ne oprim sa stam de &or%a cu
cine&a pe strada nu ne &om spri.ini de ,id , pentru ca putem sa ne tinem si pe propriile noastre picioare$
'omnii nu au niciodata &oie sa"si tina miinile in %u,unare$ In casa nu ne &om spri.ini de spatarul scaunului
si nici nu ne &om .uca ner&os cu di#erite o%iecte$ Unii au c(iar o%iceiul insuporta%il de a %ate tactul unei
mu,ici au,ite numai de ei , cu un creion , o %ric(eta , un cutit , ne#iind constienti ca"i ener&ea,a pe cei din
.ur$ C(iar daca ne"am antrenat intr"o discutie aprinsa , nu"l &om lua pe interlocuitorul nostru de un
nasture nici nu"l &om apro%a %atindu"l eneric pe umar sau in(iontindu"l cu cotul in coaste$
In casa , intr"o &i,ita &om e&ita sa stam cu spatele la cei din .urul nostru$ 'aca o #acem siliti de o
impre.urare oarecare " suntem solicitati sa raspundem la o intre%are , de pilda " ne cerem scu,e$
E)presia ! un spate draut ! are #armecul sau si poate #i &ala%ila la pla.a sau la un %al , dar nu in &iata
noastra pu%lica$ Si cind ne ase,am tre%uie sa o #acem cu ri.a$ 'aca o actrita se straduieste sa studie,e
acest est , inseamna ca nu e asa usor cum s"ar crede$ Sa te ase,i pe un scaun , pe o canapea sau pe un
#otoliu inseamna sa dai aproape un e)amen , deoarece poti sa te ase,i cu un est plin de ratie , dupa cum
poti sa te trintesti ca un lemn sau sa te tolanesti de parca nu ai mai pleca niciodata$ Sa nu credem ca
suntem o%liate sa #olosim cu ,ircenie marinea #otoliului , doar pentru ca asa era distins pe &remuri$
'in ne#ericire , lista reselilor pe care poti sa le comiti ase,indu"te , poate sa se preluneasca la
nes#irsit$ Sa amintim enunc(ii tinuti cu miinile , %ataia ner&oasa a deetelor pe supra#eta mesei ,
#luieratul sau #redonatul unor melodii , enunc(ii indepartati " po,itie de,area%ila in eneral la doamne "
si altele$ Este , de asemenea , o o#ensa adusa %unelor maniere sa"ti incrucise,i picioarele$ In sc(im% , o
doamna poate sa"si incrucise,e partea de .os a picioarelor , a&ind ri.a sa"si acopere , discret , enunc(ii
cu #usta , c(iar daca la Roma sau la Paris se poarta #oarte scurt$ Cind , in s#irsit , te ridici , #aci in asa #el
incit sa nu stai cu spatele la ceilalti cind iti iei ramas %un si sa nu impini cu #orta scaunul$ E %ine sa"ti
do&edesti simtul de ordine punindu"l la loc , dar #ara sa ca,i in e)trema cealalta , cautind cu prea multa
ri.a locul unde era la inceputul &i,itei$
CUM NE MISCAM *
Ce sa #acem cu miinile * Am enumerat ce nu tre%uie sa #acem - sa nu le miscam #ara rost , sa nu le
in#undam in %u,unare , sa nu %atem ner&os cu deetele pe supra#ata mesei etc$ Sa nu esticulam e)cesi&$
'ar , renuntind la orice miscare a miinilor con&ersatia noastra ar de&eni total ine)presi&a$ Reamintiti"&a
anecdota cu eroul italian , decorat pentru ca nu a tradat dusmanului secretele pe care le detinea$ Cum as
#i putut sa o #ac daca a&eam miinile leate le spate * " spune ne&ino&atul* soldat $$$ Niciodata nu &om arata
cu deetul un o%iect sau o persoana$ 'e asemeni , este aasanta mania unora de a"si trosni deetele sau
de a"si incearca elasticitatea #alanelor , rotindu"si podul palmei la nes#irsit$ Este aproape inutil sa &a
spunem ca aceste esturi sunt socotite proaste o%iceiuri$ Sa nu terminam acest capitol #ara sa mai
amintim ! miscari ! resite in societate - deetele in nas sunt poate amu,ante la copii de doi ani , dar de la
aceasta &irsta , e un est care tre%uie pedepsit si inter,is cu desa&irsire$
Sco%itoarea nu"si are locul la o masa #esti&a$ 'aca ai a%soluta ne&oie de ea , tre%uie sa o #olosesti cind
esti sinur$Cintaretele isi incrucisea,a miinile pe piept ceea ce se pare ca le a.uta sa cinte mai %ine$
Pentru restul oamenilor estul este ridicol$ Nici sa"ti pui miinile in sold ca o precupeata , nu este un semn
de %una educatie, c(iar daca esti #oarte suparat$ Napoleon a #ost imortali,at in ta%louri tinind o mina su%
nasturii tunicii , iar pe cealalta la spate$ C(iar daca sunteti un tip de enul lui Napoleon , asta,i aceasta
atitudinea pro&oaca risul$
Cind tusesti sau casti , pui mina la ura$ Fiecare stie acest lucru , dar din ne#ericire nu toata lumea o #ace
/ Sa ri,i nu este numai #iresc ci " dupa cum spunea Ra%lais e c(iar , un semn de sanatate$ 'ar daca ai un
ris strident si mai ales daca o data i,%ucnit , nu"l mai poti stapini , ai ri.a sa nu te e)teriori,e,i in acest
#el$ 'ar e la #el de deplasat sa incerci sa acoperi cascadele de ris , ducind mina la ura$ Nu mai &or%im de
impresia proasta pe care o #aci cind ri,i in (o(ote , lo&indu"te peste solduri sau impunindu"ti &ecinul in
coaste$ Ca orice mani#estare comportamentala risul isi aseste e)presia ideala in moderatie$ Orice om
este mai simpatic cind suride$ Este un secret pe care il detin prea putini semeni ai nostri , dar #ace minuni
cu conditia de a nu"l etala permanent , pentru ca atunci se trans#orma in rin.et$
: Cop1ri(t Codul 2unelor Maniere$ All Ri(ts Reser&ed$ ;77<