Sunteți pe pagina 1din 22

Notiuni generale despre pH

Masurarea pH-ului
Parte experimentala
pH-ul si viata
Aplicatii ale pH-ului
Bibliografie

Soren Peter Lauritz Sorensen
(1868 1939), biochimist danez,
profesor universitar la Copenhaga,
a efectuat cercetari in domeniul
chimiei fizice si al chimiei
organice.
A studiat aminoacizii, proteinele,
enzimele si procesele fermentative.
A studiat, pentru prima data,
concentratia ionilor de hidrogen si
a definit notiunea de pH in 1909.


pH este prescurtarea de la ,,pondus
hydrogenii (potential de hidrogen).
pH-ul unei solutii se defineste ca
logaritmul zecimal cu semn schimbat
al concentratiei molare a ionilor de
hidroniu, H
3
O
+
pH = -lg[H
3
O
+
]


Metoda colorimetrica: consta in introducerea hartiei
indicatoare in solutia al carui pH dorim sa-l aflam.
O picatura de solutie cu pH
necunoscut coloreaza hartia ,
iar culoarea obtinuta se
compara cu o scala de culori
caracteristice pentru diferite
valori ale pH-ului.

EXPERIMENT
cu soluii de indicatori acido bazici de culoare:
substane organice care pot exista n dou forme, acid
baz conjugat, forme deosebite prin culoare
(substanele i schimb culoarea n funcie de pH-ul
soluiei).
-domeniul de pH n care are loc
schimbarea culorii indicatorului
se numete interval de viraj sau
domeniu de viraj.

Metoda electromagnetica: consta
in utilizarea unui pH-metru si
se bazeaza pe utilizarea a doi electrozi:
un electrod de lucru si un electrod
de referinta.
Exista variante de pH-metre
cu un singur electrod ce poate indeplini
ambele functii.

Nr. Crt. Substana de cercetat Caracterul acid, bazic, neutru pHul
1. Oet (soluie de acid acetic) Acid 3
2. Sod caustic ( NaOH) Baz 13,5
3. ampon Slab acid 5,5
4. Sod de rufe (Na
2
CO
3
) Baz 9
5. Ap mineral Neutr,slab acid 6,5
6. Saramur (soluie de sare) Neutr 7
7. Coca-cola (butur acidulat) Acid 2,5
8. Acid clorhidric (HCl) Acid 0,5
9. Detergent Ariel Baz 9
10. Lapte Neutru, slab acid 6,5
11. Ap de var (Ca(OH)
2
) Baz 12,5
12. Bere Tuborg Acid 4,5
13. Ap distilat Neutr 7
14. Zeam de lmie Acid 2
Cercetarea
caracterul
ui acido-
bazic al
unor
substane
- Studiu de
caz-
Sngele uman are pH-ul cuprins
ntre 7,38-7,52. Prin urmare el este
uor bazic i numai in aceste condiii
celulele sngelui ii pot indeplini funciile lor.
Dac valoarea pH-ului sngelui nu se incadreaz n
intervalul amintit exist riscul morii:
- prin com, dac pH-ul este mai mic de 7;
- prin tetanizare, dac pH-ul este mai m are de 7,8
(contracii puternice involuntare ale muchilor).


Rinichiul este un organ cu rol foarte important n reglarea
pH-ului. pH-ul urinei are valori normale intre 4,5-8. Aceast
plaj relativ larg a valorii pH-ului depinde de modul n
care rinichiul elimin excesul de aciditate sau bazicitate din
snge
(valoarea normal a pH-ului urinei este
de 6,2).
pH-ul urinei variaz n funcie de
alimentaie:
- este acid, n cazul alimentaiei bogate
n carne;
- bazic, n cazul unui regim vegetarian.

Saliva actioneaza ca un tampon neutralizand pH-ul acid al
cavitatii bucale si astfel impiedicand demineralizarea
smaltului .
Folosirea gumei de mestecat dupa consumul de dulciuri
spre deosebire de clatirea cu apa, stimuleaza secretia
salivara, tamponeaza pH-ul.

Stomacul este un organ care
prezinta secreii foarte acide
(pH~1) valoarea aceasta scazut
a pH-ului fiind legat de
funciile sale digestive.
n timpul digestiei, alimentele
sunt prelucrate i cu ajutorul bilei i a sucului
pancreatic (pH1).
Gastritele acute sunt boli inflamatorii ale mucoasei
gastrice cauzele lor fiind ingestia de alcool, buturi
concentrate, substane toxice ca amoniacul, mercurul,
acidul sulfuric, sod caustic, medicamente.

Parul si pielea sunt si ele parti ale
organismului care au un pH
aproximativ 5,5 deci slab acide pentru a neutraliza
alcalinitatea introdusa de apa sau detergenti . Dac
amponul folosit este foarte acid (pH=1-2) prul
devine fragil si fr strlucire.

Daca pH-ul este unul bazic (8,5) acesta
duneaz de asemenea prului, acesta
devine fragil
Pe langa marirea consumului de apa , yoga , meditatie
si orice combina respiratul adanc , relaxarea , mersul ,
ajuta la reducerea aciditatii si imbunatatirea balantei
pH-ului
Agricultura
Fiecare specie vegetala se dezvolta intr-
un sol cu anumite caracteristici
Multe boli ale plantelor se datoreaza
pH-ului din sol.
pH-ul solului se poate imbunatati prin
adaos de var (creste bazicitatea) sau
adaos de humus (creste aciditatea).

Culoarea hortensiilor este influentata
de pH-ul solului. In mediu usor acid
aceste fori devin albastre, ele avand
intr-un sol normal culoarea roz.
Industria cosmetica:
cremele, sampoanele si
sapunurile au pH = 4
5,5







Industria
farmaceutica: aspirina
tamponata are pH = 8;

Piscicultura
- Pestii prefera un pH=6,9;
- Un pH prea ridicat sau prea mic
produce iritatii ale pielii, diminuarea
culorii pestilor si scurtarea duratei
vietii.
- Printre cauzele scaderii pH-ului in
acvarii sau in bazine de crescatorii se
numara dioxidul de carbon dizolvat in
apa, sau acidul humic provenit din
descompunerea plantelor acvatice.
- Adaugarea bicarbonatului de sodiu
corecteaza pH-ul .
- In oceane, variatiile pH-ului la topirea
ghetarilor explica anumite migratii
sezoniere ale pestilor.

Industria alimentara:
- berea se limpezeste la
pH = 5,1.
- Valoarea ph-ului trebuie
luata in considerare la
ambalarea branzeturilor
intrucat are o influenta
decisive asupra cresterii
microorganismelor si a
activitatii enzimatice , ambele raspunzatoare de maturarea
branzeturilor.

Industria chimica
Valoarea pH-ului este un factor
decisiv pentru o mare varietate
de procese din industria
chimica : de la obtinerea
plasticului pana la
desulfurizarea gazului.
.
pH-ul este folosit la extragerea
celulozei in bai sulfitice . Valoarea pH-
ului influenteaza umflarea fibrelor de
celuloza
Bodea, M., Mihut, I., Turic, L., tipunov, V. Aparate ectronice
pentru masurare si control, Bucuresti, Editura Didactica si
pedagogica, 1985.
Luca, C. PH-ul si aplicatiile lui, bucuresti, Editura Tehnica,
1973.+
Marinoiu, V., Paraschiv, N. Automatizarea proceselor
chimice . Bucuresti, Editura Tehnica, 1992
Buletin de informare curenta-Oficiul de informare si
documentare pentru mediu, Protectia mediului .
http://www.science-house.org/learn/inquiry/nature.html
http://www.exploringnature.org/db/detail.php?dbID=27&detID
=718
www.directindustry.com
www.radiometer-analytical.com

Lefter Daniela
Lupu Victor
Resmerita Ruxanda
Vasile Georgiana

INAPOI