Definitia nevrozei

Nevroza este o afectiune psihica, cronica, caracterizata printr-o diversitate de simptome, intre
care, in principal, sunt: astenia si insomnia. Boala este declansata sau / si intretinuta de factori
din mediul de viata, suprasolicitanti (efort intelectual, traume psihice).
Fitoterapie
Nevroza se preteaza bine la fitoterapie. In afara de beneficiul terapeutic real pe care-l aduc
plantele in aceasta afectiune, ele il scutesc pe bolnav de a folosi abuziv medicatia alopata (cu
efecte toxice hepative si renale).
Florile de tei: cu afectiune sedativa, se folosesc sub forma de infuzie, din ! " flori la un
litru de apa, din care se beau -# cani pe zi.
Valeriana: care are o actiune deosebita in nevroza cardiaca, se poate folosi ca tinctura
(!! " radacina proaspata, macerata intr-un litru alcool alb de $!! timp de %& zile), din
care se administreaza %!-! picaturi in fiecare seara.
Florile de paducel: au indicatii in insomnia bolnavilor cardiaci sau la cei cu nevroza
cardiaca. 'e folosesc ca infuzie, preparata din ! " la un litru apa.
Pasiflora: se utilizeaza atat sub forma de infuzie, obtinuta din ! " flori la un litru de apa,
din care se bea o cana pe zi, cat si ca tinctura, preparata din !! " flori uscate, macerate
timp de %! zile, intr-un litru de alcool de $!!, din care se administreaza #!-(! picaturi in
fiecare seara.
Conurile de hamei: se folosesc in nevroza depresiva, sub forma de infuzie (din %&-(! "
conuri la un litru de apa) sau de tinctura (%! " pudra in )! ml alcool de )!!, care se
administreaza in doze de -( picaturi pe zi).
Maghiranul: are indicatii in caz de anxietate si ticuri ale fetei, care insotesc nevroza. 'e
foloseste infuzia din &! " flori si frunze la un litru apa, din care se beau -# cani pe zi.
Roinita: se recomanda in starile depresive (mai ales la bolanvii cu suferinte hepato-biliare)
si in starile nervoase ce preced sau insotesc ciclul menstrual. 'e administreaza %- cani pe
zi, dintr-o infuzie preparata din &! " inflorescente si frunze la un litru apa.
Angelica: se recomanda in mi"rene si in sufocarile care apar pe fond nervos. 'e foloseste
ca infuzie, din %&-#! " radacini sau tulpini tinere la un litru apa* cantitatea se consuma in
cursul unei zile.
Levantica: se indica in mi"rene si nevral"ii* se administreaza sub forma de tinctura, care
se prepara prin macerarea a %!! " flori in &!! ml alcool de $!!, timp de o luna. In caz de
insomnii, bolnavul poate sa foloseasca un saculet cu flori de levantica pe care-l pune sub
perna.
Tratament homeopatic
Arnica: remediu indicat bolnavilor care au suferit traume psihice si au ramas cu anumite
suferinte (insomnii, tristete). +fectul benefic al plantei este, intr-o masura mai mare,
resimtit la cei care manifesta si senzatia de oboseala musculara (de epuizare, de muschi
zdrobiti) si ameteala a"ravata de mers.
Avena sativa: remediu important al insomniei* bolnavul are senzatia de epuizare,
scaderea atentiei, tristete, uneori cefalee cu senzatia de arsura in crestetul capului, care se
intinde pana la coloana cervicala.
Chamomilla: un remediu indicat mai ales copiilor a"itati, plan"aciosi, capriciosi, cu o
nervozitate exa"erata. 'e recomanda si adultilor cu insomnii si cosmaruri.
Coffea: se indica in primul rand bolnavilor cu insomnie, care au hipersensibilitate a tuturor
simturilor (ii deran,eaza mirosurile, z"omotele, chiar durerile usoare)* bolnavii carora li se
recomanda -offea sunt foarte activi, a"itati, au o fu"a de idei, sunt dominati (in special
seara) de ima"ini multe, a"lomeratie, care nu-l lasa sa doarma.
1
Gelsemium: caracterizeaza bolnavii care manifesta dorinta de a ramane sin"uri, carora le
lipseste dorinta de a desfasura o activitate, de a face ceva, apatici, foarte sensibili la emotii,
care le pot declansa tremuraturi, diaree, insomnie. 'tarile de insomnie pot aparea si dupa
abuzul de tutun. Bolnavii au cefalee, ameteli, tulburari de vedere.
Hyosciamus: remediul fobiilor (frica) si al a"itatiei furioase. Bolnavul are teama de
intuneric, de fri", de apa si de cur"erea apei, de otravuri, de sin"uratate* uneori are deliluri
furioase, este violent dar poate avea si accese de ras spasmodic* are halucinatii (se vede
incon,urat de animale)* in somn are tresariri.
gnatia: remediu mult folosit in nevroze* se indica mai mult sexulul feminin, bolnave cu
pudoare exa"erata, hipersensibile, care rosesc usor, au reactii ve"etative (transpiratii,
tremuraturi, palpitatii) la mirosuri tari, la fumul de ti"ara, la z"omotele puternice* sunt
capricioase* au senzatia de constrictie sau de nod in "at* contrarietatile dau insomnie de
clipit des al pleoapelor.
!atrum muriaticum: remediu indicat bolnavilor slabi, astenici, tristi, care prefera
sin"uratatea, cu insomnii (in special dupa accese de manie), cu tresariri in somn, cu
mi"rene. 'e preteaza bine bolnavilor care manifesta o mare dorinta de a consuma lichide si
alimente sarate. .boseala, care apare in cazul tipul constitutional de Natrum muriaticum,
este mai mare dimineata si indispozitia psihica, de asemenea, este mai accentuata in ,urul
orei %! dimineata.
!u" vomica: remediul colericilor, al suparaciosilor, al epuizatilor dupa abuzul de excitante
(cafea, tutun, vin, ceai, picanterii). Bolnavii tip Nux vomica sunt a"itati, nerabdatori, nu pot
suporta contradictia, sunt irascibili, certareti, au somnolenta dupa o masa mai bo"ata (la
pranz) si dupa un scurt somn se simt bine.
Phosphor: remediu pentru astenici, pentru intelectualii epuizati dupa eforturi prelun"ite.
Bolnavii au anxietate (frica) in special seara si in timpul furtunii. /emediul actioneaza la
bolnavii blonzi, cu ochi albastri, inalti, slabi (tipul constitutional 0hosphoric). 0e parcursul
zilei manifesta nevoia de somn imperios, iar seara au insomnii. 1emeile 2fosforice2 sunt
palide, anemice, pierd mult san"e la ciclu.
#tramonium: remediu al a"itatilor, al violentilor, al bolnavilor cu insomnie si uneori
confuzie mintala.
'e folosesc de re"ula dilutii inalte si foarte inalte, la intervale mari, 3-%(-% zile, cu exceptia
remediului 4vena sativa, care se prescrie in dilutie foarte ,oasa (-5%--5#), in prize zilnice, in
fiecare seara, pentru prevenirea insomniilor.
Regim igieno-dietetic
Impunerea unei discipline ri"uroase in ceea ce priveste re"imul de viata si alimentatie, alaturi de
fitoterapie poate contribui la restabilirea echilibrului nervos al or"anismului. 4ceasta presupune
asi"urarea unei perioade suficiente de somn, cu ore fixe de culcare si de trezire, un ritm
echilibrat in activitatea profesionala (dar nu inactivitate), o ora de relaxare in fiecare zi, evitarea
z"omotului, schimbarea mediului pentru un timp, o alimentatie bine echilibrata cu "ermeni de
"rau si dro,die de bere, completata adesea printr-un aport de saruri fosfocalcice.
Tratament balnear
Nevroza astenica poate beneficia de tratament la 6usnad, Borsec, 7atra 8ornei. 1ormele
reactive, depresive - la Borsec, 9oneasa, 'tana de 7ale, formele obsesivo-fobice si cenestopate
- la 'inaia si 'ove,a.
Particularitati de tratament
In formele usoare de nevroze, este bine sa se inceapa cu remedii homeopate, pentru ca
reactivitatea or"anismului sa nu fie inhibata de dro"uri tranchilizante. 8aca nu se obtine un
raspuns favorabil la remedii, se recur"e la fitoterapie. Numai la cazurile care nu raspund la una
din aceste metode se trece la terapie alopata* in felul aceste bolnavii vor fi scutiti de intoxicarea
lenta cu tranchilizante.
-ura balneara se poate asocia oricarei metode.
2
Relaxare in 20 de minute
Exercitiile de relaxare musculara in etape ar putea sa va ajute sa obtineti toate aceste cicluri. Miscarile sunt
usor de invatat si dureaza numai 20 de minute.
1. In timp ce expirati, contractati o grupa musculara (de exemplu, coapsele) pentru cinci sau zece secunde,
dupa care expirati si relaxati-va.
2. elaxati-va timp de 20 de secunde, dupa care mutati-va la o a doua grupa de musc!i (cum ar "i "esele).
3. In timp ce slabiti tensiunea din musc!i, incercati sa va concentrati asupra sc!imbarilor pe care le simtiti
atunci cand musc!ii sunt neincordati.
4. Exercitiul se "ace de sus in jos, de la grupele de musc!i din partea in"erioara a corpului pana la musc!ii
"aciali
Practici yoga contra insomniei
%3 au"ust !!3
+xercitiile :de noapte buna2 sau cele de observare a respiratiei
naturale sunt folosite de ;o"hini pentru a avea un somn sanatos.
Insomnia este una dintre afectiunile de care tot mai multi dintre
noi sunt atinsi.
/itmul tot mai alert de munca si "ri,ile care ne asalteaza ne
afecteaza nu numai in timpul zilei, dar ne impiedica si sa avem un
somn linistit. 0entru tratarea insomniei s-a recurs la tot felul de
tratamente, de la cele medicamentoase la exercitii fizice,
meditatie sau ;o"a.
'ilviu 7ladislav, psiholo" si instructor ;o"a, ne-a explicat cateva metode eficiente si usoare
de a scapa de insomnie. 2'unt metode relaxante pe care fiecare dintre noi le poate face
atunci cand se intinde in pat.
0rimul exercitiu este cel :de noapte buna2.
In momentul in care ne asezam in pat trebuie sa multumim intre"ului corp pentru ziua care
tocmai s-a incheiat. +xercitiul se realizeaza de ,os in sus prin a multumi fiecarui se"ment al
corpului incepand cu de"etele de la picioare, articulatiile, talpile, "leznele, coapsele si asa
mai departe, pana a,un"em la cap.
<n alt exercitiu este cel inte"rativ. 'tand in pat, cu ochii inchisi, incercam sa refacem
intrea"a zi care a trecut in sens invers. <nul dintre cele mai eficiente exercitii este cel de
observare a respiratiei naturale, adica a felului in care aerul intra si iese din corp.
8aca inca mai aveti probleme cu somnul si va treziti tot mai devreme dimineata sau in
timpul noptii, incercati un alt exercitiu menit sa va indeparteze "andurile care nu va lasa sa
dormiti. +ste vorba despre unul dintre exercitiile bazate pe cel mai la indemana lucru
existent in corpul nostru, si anume respiratia.
4lte exercitii, mai elaborate, impotriva insomniei
+xercitiu de respiratie, cu a,utorul acestui exercitiu, intre"ul or"anism se relaxeaza prin
stimularea discreta a sistemului nervos parasimpatic, inducand in acest fel o senzatie de
relaxare.
In timp ce stati intinsi in pat, incercati sa reduceti rata expiratiilor pana cand a,un"eti sa
expirati de doua ori mai putin decat inspirati. 0uteti expira mai indelun" daca va contractati
usor abdomenul. Nu incercati sa va "oliti complet plamanii de aer, deoarece tot ceea ce
3
incercati sa faceti este sa va schimbati ritmul respiratiei.
0entru inceput, va poate fi de a,utor sa numarati pana la sase la expirare si de trei ori pana
la inhalare sau in serii de patru la expirare si doi la inhalare. -oncentrati-va asupra ritmului
respiratiei, eliminand "radual orice pauza.
/espiratia continua, folosind metoda descrisa mai sus, intindeti-va in pat si concentrati-va
asupra respiratiei. 4poi puneti in practica urmatorul exercitiu: respirati de opt ori cand va
aflati intinsi pe spate, apoi de %$ ori intinsi pe partea dreapta a corpului si de # de ori
intinsi pe partea stan"a.
4