Sunteți pe pagina 1din 15

Capitolul 4

Prezentarea materialului de baz i celui de adaos


4.1. Prezentarea i analiza materialului de baz. Compoziie chimic,
caracteristici fizico mecanice, analiza sudabilitii, criterii de evaluare.
Compoziie chimic
Materialul din care este fabricat recipientul, este K ! un oel destinat tablelor de
cazane i recipiente sub presiune pentru temperatur ambiant i ridicat.
Conform "#$" !%%&'& %( oelul marca K ! are urmtoarea compoziie
chimic:
)arca
oelului
Compoziia chimic
C
ma*.
)n "i "
ma*.
P ma*. Cr )o
K ! 0,24 0,8!",0 0,#8!0,$2 0,04 0,044 % %
+,"-./$0112
1. coninutul elementelor reziduale: Cr, &i, Cu nu 'a depi 0,#0( pentru fiecare
element )n parte, iar suma lor 'a fi ma*. 0,+0(.
!. Coninutul de ,s 'a fi ma*. 0,08(.
&. Coninutul de ,l metalic 'a fi limitat la ma*. 0,40( fiind permis dezo*idarea
suplimentar cu -i, )n care caz coninutul acestuia pe produs 'a fi de ma*. 0,0#(.
Caracteristici fizico3mecanice
Conform aceluiai "#$" !%%&'& %( oelul marca K ! are urmtoarele
proprieti fizico%mecanice:
#abelul
)arca
oelulu
i
Caracteristici mecanice la traciune 4ndoirea
la rece la
1%(
(
pe
dorn cu
diametru
l d
.eziliena
KC5
&((1! la
6!(
(
C
7'cm
!
8K9f
.
mcm
!
:
-ner9ia
de rupere
K/7
8K9fm:
;imita de cur9ere .c, .p (,!,
.c<
=mm
!
8K9f'mm
!
:min
.ezisten
a la
rupere,
.m
='mm
!
8K9f'mm
!
:
$lun9ire
a la
rupere,
$
;a
(
(
C
;a
!(
(
C
pentru table de 9rosime a, mm
"$ a
"$.a.4
0
40.a $
0
33 33 33
$0 a
33
K! #2
/##0
#"
/#20
21
/#20
"0%$"0
/2%$20
"1 d2#,a 1 /$0 %% %%
+bservaie2 'alorile caracteristicilor mecanice prezentate )n tabel sunt 'alori
minime.
-emperatura de utilizare: 0%$0
0
C3
4tructur: ferito%perlitic3
4tare de li'rare: tabl laminat.
$naliza sudabilitii, criterii de evaluare
Comportarea la sudare este influenat de:
% materialul de baz3
% tehnolo5ia de sudare3
% concepia structurii sudate.
Consider6nd le5tura )ntre dou din cele trei elemente menionate rezult trei
noiuni deri'ate:
% comportarea metalur5ic la sudare, definit ca reacia materialului de baz fa
de procesul de sudare care i se aplic3
% comportarea tehnolo5ic la sudare sau posibilitatea de a realiza suduri )n mod
corespunztor cu o anumit tehnolo5ie de sudare3
% comportarea constructi' la sudare determinat de capacitatea de a realiza o
structur sudat dintr%un anumit material care s funcioneze corespunztor )n condiiile
de e*ploatare.





C
o
m
p
o
r
t
a
r
e
m
e
t
a
l
u
r
g
i
c
a

l
a

s
u
d
a
r
e
Comportare
tehnologica la sudare
Sudabilitate
Constructie
Tehnologie
Material





C
o
m
p
o
r
t
a
r
e
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
v
a

l
a

s
u
d
a
r
e
Comportarea metalur5ic la sudare a unui material este cu at6t mai bun cu c6t
factorii de material au o influen mai mic la stabilirea tehnolo5iei de sudare pentru o
anumit structur sudat. Comportarea metalur5ic la sudare este influenat de urmtorii
factori ce caracterizeaz materialul de baz: compoziia chimic, structura metalo5rafic,
5rosimea materialului i )nsuirile fizice.
Comportarea tehnolo5ic la sudare se apreciaz prin ansamblul caracteristicilor ce
se obin la suduri realizate cu o tehnolo5ie dat. Comportarea tehnolo5ic la sudare este
influenat de urmtorii factori:
% pre5tirea pentru sudare /procedeul de sudare, materiale de adaos, tipuri de
)mbinri, pre)nclzire03
% realizarea sudurilor /cantitatea de cldur introdus, modul de introducere al ei
)n pies, ordinea de sudare03
% tratament termic dup sudare.
Comportarea constructi' la sudare este cu at6t mai bun cu c6t factorii
constructi'i inter'in mai puin la ale5erea materialului de baz )n condiiile unei anumite
tehnolo5ii de sudare. 7a este influenat de:
% concepia constructi' a structurii /flu*ul de fore, distribuia sudurilor )n
structur, 5rosimea materialului03
% starea de tensiuni /mrimea i felul tensiunilor, temperatura de e*ploatare0.
>eterminarea comportrii metalur9ice
,precierea comportrii metalur5ice la sudare a unui material se face cu a8utorul
unui ansamblu de )ncercri care pot fi 5rupate )n:
% )ncercri pentru caracterizarea materialului de baz3
% )ncercri pentru aprecierea transformrilor din zona influenat termic3
% )ncercri pentru e'aluarea efectelor factorilor fra5ilizani.
4tructura metalo5rafic depinde de compoziia chimic i se determin prin
analiz microscopic. ,ceasta trebuie s ofere informaii referitoare la:
% componentele structurale, cantitatea lor, mrimea 5ranulaiei, defectele de
structur3
% incluziuni, se5re5aii, structuri dendritice de turnare, structuri specifice de
laminare.
Caracteristicile mecanice sunt condiionate de compoziia chimic i de structura
metalo5rafic. 7ste necesar determinarea cel puin a urmtoarelor caracteristici:
% rezistena la rupere, limita de cur5ere, alun5irea i contracia trans'ersal,
determinate prin )ncercri de traciune,
% ener5ia de rupere prin oc, la diferite temperaturi, determinat prin )ncercri de
)nco'oiere prin oc pe epru'ete de rezilien cu cresttur )n 9 sau :3
% un5hiul de )nco'oiere static fr apariia fisurilor, determinat prin )ncercarea la
)ndoire.
$precierea susceptibilitii la ruperea fra9il
;rocesele de sudare pot pro'oca fra5ilizarea materialului de baz i a structurii
sudate, prin fra5ilizare )nele56ndu%se pierderea plasticitii. ;ierderea plasticitii, adic
fra5ilizarea, poate s fie re'ersibil sau ire'ersibil. -emperatura materialului, 'iteza de
solicitare sunt factori care produc o pierdere re'ersibil a plasticitii. <ra5ilizarea
ire'ersibil poate fi produs de o anumit structur metalur5ic /constitueni fra5ili =
martensit, bainit, 5ranulaie mare0, de deformarea plastic la rece /ecruisarea0, de
prezena hidro5enului.
;entru reducerea pericolului de rupere fra5il se recomand:
% realizarea unor structuri cu 5rosime c6t mai mic3
% reducerea tensiunilor interne produse prin ale5erea unei tehnolo5ii de sudare
corespunztoare, respecti' detensionare dup sudare3
% e'itarea efectelor de cresttur.
4udabilitatea este o noiune comple* care caracterizeaz aptitudinea unui
material de a fi sudabil fr precauii speciale, printr%un anumit procedeu i pentru un
anumit scop, respecti' dac )ntr%o construcie constituit din mai multe elemente poate
asi5ura, )mpreun cu )mbinrile sudate, caracteristicile locale i 5enerale prescrise pentru
construcia sudat.
Comportarea la sudare, sudabilitatea, este influenat de:
% materialul de baz3
% tehnolo5ia de sudare3
% concepia structurii sudate.
?isurarea la cald2
% indicele de fisurare la cald
V Mo Cr Mn
Ni Si
P S C
HCS
+ + +

+ + +
=

#
"0
"0 2
#
,'em:
=
+ +

+ +
=

0+2 , "
0 0 8 , " #
"0
2
$2 , 0
0 0 24 , 0
#
HCS
e*ist risc sczut de fisurare la cald.
?isurarea la rece2
% calculul parametrului de fisurare
B
V Mo Cr Ni Cu Mn Si
C P
CM

"0 " 20 $0 20 20 #0
+ + + + + + + + =
,'em:
# , 0
20
8 , "
#0
82 , 0
24 , 0 = + + =
CM
P pericol sczut de fisurare la rece
% calculul temperaturii de pre)nclzire:
C C P T
C pr
0 0
2 , "#+ #12 "440 = =

unde ;C reprezint parametrul de fisurare definit de relaia
#+"" , 0
"00
04 , 0
$0
4 , 0
# , 0
"00 $0
= + + = + + =
S H
P P
CM C
?isurare prin destrmare lamelar
>efecte ce apar )n zonele influenate termic la suduri din table laminate cu
5rosime mai mare de "mm.
-ablele folosite in construcia recipientului ce face obiectul acestui proiect, sunt
sub "mm 5rosime.
?isurarea la re@nclzire /la detensionare0
4e produce , de re5ul, la temperaturi de 00%$00
0
C.
4usceptibilitatea unui material fa de fisurare la re)nclzire se poate aprecia pe
baza compoziiei chimice prin urmtoarele mrimi:
% parametrul de fisurare la re)nclzire
2 " , 8 # , # + + = V Cr Mo G
,'em:
+ , " # , 0 2 = + = G
i deci 0 G c6nd materialul nu prezint
susceptibilitate la fisurare la pre)nclzire.
$precierea susceptibilitii la @mbtrAnire
?mbtr6nirea conduce la o pierdere a plasticitii materialului. <enomenul poate sa
apar la structuri sudate mai ales dac se produc deformaii plastice )n timpul procesului
de fabricaie.
-estele se fac prin )ncercarea la )nco'oiere prin oc cu cresttura )n : a unor
epru'ete supuse unui tratament termic de )mbtr6nire artificial )n prealabil /deformare
plastic "0(, urmat de o )nclzire la cca. #00
0
C, cu meninere timp de ", ore0.
4e consider c materialul are sensibilitate spre )mbtr6nire dac raportul dintre
reziliena )n stare )mbtr6nit i ce )n starea de li'rare este mai mic dec6t 0,.
;entru a elimina pericolul de )mbtr6nire a unor structuri sudate se recomand,
dac acestea au fost deformate plastic la rece )n timpul fabricaiei /la o deformare de
peste (0, structurile respecti'e s fie supuse unui tratament termic de normalizare.
Comportarea la sudare
Comportarea oelurilor din aceasta clas, a'6nd o utilizare destul de lar5, este
determinat de compoziia chimic.. 7a este apreciat )n mod uzual pe baza carbonului
echi'alent /Ce0.
7*ist un numr foarte mare de formule de determinare a Ce. 9oi folosi formula
@@A /a @nstitutului @nternaional de 4udur, >eaderden%BC&eill0 deoarece a'em un
coninut de carbon relati' ridicat /D0,"8(0 i o rezisten la rupere cuprins )ntre 400 i
+00&Emm
2
:
" $
Cu Ni V Mo Cr Mn
C C
eIIW
+
+
+ +
+ + =
,'em:
" , 0
$
$ , "
24 , 0 = + =
eIIW
C
?n cazul )n care carbonul echi'alent depete o 'aloare critic, dependent i de
5rosimea pieselor i tipul )mbinrii sudate, sudarea trebuie s se fac cu precauii
speciale. ,cestea se refer )n primul r6nd la pre)nclzire, sudare cu ener5ie liniar mare,
tratament termic dup sudare.
-abelul indic 'alorile ma*ime ale carbonului echi'alent @@A respecti' ale
coninuturilor unor elemente de aliere i 5rosimea ma*im la depirea crora sunt
necesare astfel de precauii. >eci aici sunt prezentate 'alori limit ale compoziiei
chimice i 5rosimii materialului pentru sudarea cu precauie.
#abelul
.ezistena la rupere a
),, ='mm
!
Brosime
ma*im
mm
Compoziia chimic, C
C )n "i P, " Ce
00%+00 ! (,!( 1,D( (, (,(4 (,4
Fa CeD0,4 rezult urmtoarele recomandri tehnolo5ice pentru sudare:
% electroziEflu*uri nebazice i pre)nclzire la "00%200
0
C
% electroziEflu*uri bazice cu coninut sczut de hidro5en.
-emperatura de pre)nclzire trebuie determinat in6nd seama de condiiile de
constr6n5eri i rezistena materialului.
Metodele recente de pre'enire a fisurrii la rece a )mbinrilor sudate se bazeaz pe
stabilirea unor criterii care s ia )n considerare c6mpul termic la sudare, )n special prin
urmtoarele mrimi:
% timpul de rcire t8E )ntre 800 i 00
0
C, care cuantific efectul ciclului termic
asupra structurii3
% timpul de rcire p6n la "00
0
C /t"000 sau )ntre #00 i "00
0
C /t#E"0, care e*prim
posibilitatea de difuziune a hidro5enului din sudur.
Determinarea tendinei de fisurare la rece
<isurarea la rece este periculoas fiindc are loc dup un timp mai lun5 sau mai scurt de
la terminare operaiei de sudare. <isurile sunt localizate de re5ul in zona de influen
termic.
<actorii principali care produc fisurarea la rece sunt:
% fra5ilizarea G.@.-. %ului datorit formrii constituenilor structurali duri
% tensiunile interne care apar )n structura sudat
4-,4 "0882%++, cuprinde metodele i condiiile tehnice de )ncercare pentru
determinarea tendinei de fisurare la rece a )mbinrilor de oel carbon i alia8e sudate cu
arc electric i material de adaos.
<uncie de tipul )mbinrii sudate, prezentul standard se refer la urmtoarele metode de
)ncercare:
% metoda de )ncercare cu prob sudat cap la cap
% metoda de )ncercare cu prob sudat )n col cu eclisa
% metoda de )ncercare cu prob sudat )n col )n cruce
;entru proiectul de fa ne intereseaz primele dou metode.
;entru fiecare metod )n parte se supun )ncercrii min. # probe, iar )ncercrile se e*ecut
)n condiiile atmosferei ambiante de )ncercare conf. 4-,4 $#00%#4.
a0 Metoda de )ncercare pe )mbinri sudate cap la cap
a.". 4udarea probelor
?ncercarea se e*ecut pe probe sudate din table, a'6nd forma i dimensiunile din
fi5ur:
a.2. 7*aminarea probelor:
% >up sudare probele se pstreaz 24 de ore )n atmosfera ambiant, dac nu se pre'ede
astfel )n standardul sau )n documentaia tehnic a produsului.
% >ac acest inter'al de timp, pe suprafaa probelor se aplic lichide penetrante i se
supun unei e*aminri 'izuale, folosind o lup de "0H )n 'ederea e'idenierii prezenei
fisurilor.
% ;robele se prelucreaz prin achiere pe faa inferioar, folosind lichide de rcire pIn la
ni'elul rdcinii custurii dup care se aplic lichide penetrante )n 'ederea e'idenierii
fisurilor la rdcin
- 4uprafeele probelor de )ncercare se supun unui atac metalo5rafic in soluie de 2%4(
acid azotic in alcool etilic si apoi se e*amineaz la o mrime de cel puin "00H.
a.#.,precierea rezultatelor
-endina de fisurare la rece se apreciaz prin:
% indicele de fisurare la suprafaa @.
J
s
F prin relaia:
@.
J
s
F . 2
( "00

c
fsi
l
l
% indicele de fisurare la rdcin prin relaia:
@.
J
r
F . 2
( "00

c
fri
l
l
% indicele de fisurare in seciunea trans'ersala
@.
J
t
F . 2
( "00

c
fti
h
l
:nde: lfsi % lun5imea unei fisuri oarecare la suprafaa /mm0
lfri% lun5imea unei fisuri oarecare la rdcin /mm0
hc = )nlimea cordonului de sudura /mm0
b0Metode de )ncercare pe )mbinare sudata in colt cu eclisa
b.". 4udarea probelor
?ncercarea se e*ecuta pe probe sudate din table a'6nd forma si dimensiunile probelor
din fi5ura:
b.2. 7*aminarea probelor
% >up sudare, probele se pstreaz cel puin +2 ore )n atmosfer ambiant dac nu se
pre'ede altfel )n standardul sau documentaia tehnic a produsului.
% >up acest inter'al de timp, pe suprafeele probelor se aplic lichide penetrante i se
supun unei e*aminri, folosind o lup de mrire "0H )n 'ederea e'idenierii fisurilor.
% ;robele se prelucreaz prin achiere, folosind lichide de rcire, conform fi5urii )n #
seciuni trans'ersale pe custurile de )ncercare # i 4 dup liniile uu3 ''3 KK dup ce )n
prealabil s%au decupat epru'etele dup liniile **, LL, zz.
4uprafeele probelor prelucrate se supun unui atac metalo5rafic )n soluie de 2%4(
acid azotic )n alcool etilic i apoi se e*amineaz la o mrime de cel puin "00H.
b.#. ,precierea rezultatelor
-endina de fisurare la rece se apreciaz prin indicele de fisurare @.<. calculat cu
relaia:
@.<. 2 ( "00
#

d
l
fi
unde lfi % lun5imea unei fisuri oarecare /mm0
d % cateta custurii /mm0
$pariia fenomenelor de coroziune .
Precipitarea carburilor de crom si coroziunea intercristalin
Fa aceste oteluri, rezistenta la coroziune este condiionat de prezenta in
soluia solida a unei concentraii de Cr. >iminuarea rezistentei la coroziune este
determinata de reducerea coninutului de crom ca urmare a fenomenului de formare a
carburii de crom la limita dintre cristale. @n timpul meninerii la temperaturi relati'
ridicate, cromul din aceste zone se lea5 cu carbonul fata de care are o mare afinitate.
,cest fenomen are loc in domeniul de temperaturi intre 400!800
0
C si in mod deosebit
intre $00!+00
0
C.
Gona srcita de carbon poate fi atacata mai uor de a5enii corozi'i dec6t
interiorul cristalului intact /'ezi fi5ura 2.".".40
?nlturarea sau ameliorarea acestui fenomen se face printr%o )nclzire la o
temperatura cuprinsa intre ""00! "200
0
C si apoi o rcire rapida.
Fa otelurile stabilizate cu titan, fenomenul este )nlturat datorita faptului ca
acesta are o afinitate mai mare fata de carbon dec6t cromul. Carbonul este consumat
pentru formarea carburilor de titan, iar cromul rm6ne liber.

4ens )naintare coroziune
"
a0 b0

<ormarea zonei de precipitare a carburilor si aciunea de corodare
intercristalin
a = "2 zone de precipitare intercristalin intr%un otel ino*idabil
stabilizat3
b = schema micro5rafiei unui otel ino*idabil supus coroziunii
intercristaline
#ipuri de coroziune intercristalin.
<orma cea mai des )nt6lnita este cea localizata pe zona relati' lar5a, la o
anumita distanta de linia de topire/fi5ura 2.".".0 ,ceasta zona corespunde unor
poriuni )nclzite in procesul de sudare intr%un inter'al critic de temperatura.
l
c
M
Focalizare
coroziune
Coroziunea intercristalin in G@-
:nde : l2linia de fuziune
c2 custura
M2 metalul de baza.
l



c
M



Focalizare coroziune
Coroziunea intercristalin @n custur
@n fi5ur este redata cea de%a treia forma de coroziune intercristalin, care este
localizata in imediata apropiere a liniei de topire. 7a se mai numete si coroziunea
intercristalin in forma de cuit.
l

c
M

Focalizare
coroziune

Coroziunea in forma de cuit

;entru asi5urarea comportrii in e*ploatare a custurilor sudate in ceea ce
pri'ete sensibilitatea la aciune de corodare intercristalin, se fac o serie de probe
conform 4-,4 +""4%80.
Coroziunea 9enerala
,ceasta apare ca rezultat al dizol'rii metalului in medii a5resi'e, ca urmare a
unor aciuni de natura chimica sau electrochimica pe seama apariiei unor cupluri
5al'anice.
>up confi5uraia 5eometrica si amplasarea zonei corodate se deosebesc mai
multe tipuri de coroziune :
a0 b0
c0 d0
e0
-ipuri de coroziune
a2uniforma3
b2 in custura3
c2 zonala3
d2 pe linia de fuziune3
e2 prin fuziune3
4.!. Prezentarea i analiza materialului de adaos
?n aceast seciune a proiectului, 'om ale5e materialele de adaos pentru fiecare procedeu
de sudare folosit.
,m folosit, pentru ale5erea acestor materiale, un catalo5 de materiale de adaos,
echipamente i consumabile ale firmei suedeze -"$,.
a: $le9erea materialului de adaos pentru procedeul de sudare )$B
;entru sudarea M@NEM,N se utilizeaz ca materiale de sudare s6rma de sudare i
5azul de protecie. Clasificarea i simbolizarea materialului depus prin sudare )n mediu
de 5az protector este standardizat.
"Arma de sudare se li'reaz )n bobine la diametrele standardizate. 4uprafaa ei
trebuie s fie curat. ;entru )mbuntirea contactului electric, de obicei, s6rma se
cupreaz.
Compoziia chimic a s6rmei pentru sudarea M,N, trebuie astfel aleas, )nc6t s
conin elemente dezo*idante i )n primul r6nd, man5an i siliciu.
Bazul de protecie se ale5e a'6nd )n 'edere influena sa asupra procesului de
sudare. ?nsuirile fizice ale 5azului influeneaz transferul de material prin arcul
electric, procesul de umectare al materialului topit, forma sudurii i mrime
ptrunderii, 'iteza de sudare utilizabil, uurina de amorsare i stabilitatea arcului
electric.
)arca comercial : +K $utorod 1!.( B)$E /Nas metal arc Keldin50
Certificri2 ,A4, #4,, #O4,.
Compoziie chimic: C % 0,08(
4i = 0,1(
Mn = ",(
Proprieti mecanice2 ,2 2(
>iametrul
sArmei electrod
FmmG
0,$ 0,8 0,1 ",0 ",2 ",4 ",$
Curent de
sudare
recomandat F$G
#0%"00 $0%200 +0%20 80%#00 "20%
#80
"0%
420
22%0
#ensiunea
arcului F/G
"%20 "8%24 "8%2$ "8%#2 "8%#4 22%#$ 28%#8
Nazul de protecie este recomandat tot de firma 74,M ca fiind: amestec ,rE20
CB2 fapt ce conduce la o )mbuntire a stabilitii procesului de sudare i la reducerea
)mprocrilor prin stropi, comparati' cu folosirea CB2 pur.
b: $le9erea materialului de adaos pentru procedeul de sudare sub flu*
Ca materiale de sudare la acest procedeu se utilizeaz s6rme i flu*uri.
Clasificarea s6rmelor i flu*urilor i cuplurilor s6rm flu* este standardizat 4P 7& +$.
"Armele pentru sudarea sub flu* se li'reaz )n s6rme sa )n colaci, a'6nd diametrul
s6rmei )n domeniul 2%8 mm, uzual #% mm.
Compoziia chimic a s6rmei se adapteaz compoziiei chimice a materialului de
baz, lu6nd )n considerare i efectele metalur5ice ale flu*ului.
>e cele mai multe ori s6rmele sunt cuprate pentru a )mbunti contactul electric
i prote8area fa de o*idare.
?lu*urile au funcia principal de a asi5ura protecia bii topite. ?n acelai timp,
flu*ul are efecte fa'orabile prin stabilizarea arderii arcului, alierea metalului depus i
micorarea 'itezei de rcire a sudurii prin intermediul stratului de z5ur pe care )l
produce.
)arca comercial2 $rosarc 1 ?C$E /<lu* co'ered arc Keldin50
% s6rm tubular cu flu* rutilic )n miez, special proiectat pentru sudarea
automat. ;rotecie de CB2 dac se sudeaz )n mediu de 5az protector. ,re o ptrundere
foarte bun i creeaz suprafa con'e* a custurii.
Curent de sudare2 >C
Q
Poziia de sudare: orizontal
Clasificare2 ,A4 , 20%+13 7 +0-%"
Certificare: -:9
Compoziie chimic2 C = 0,0(
4i = 0,(
Mn = ",(
Proprieti mecanice2 , 2 28(
>iametrul sArmei FmmG #,2 4,0
Curent de sudare F$G 280%$00 #0%+00
#ensiune de sudare F/G #0%$0 #2%#8
-ot firma -"$, recomand pentru acest tip de s6rm, flu*ul:
)arca comercial2 +K ?lu* 1(.%(
#ip2 neutru
>ensitate2 "," R5Edm
#
1ndice de bazicitate2 ","
c: $le9erea materialului de adaos pentru procedeul E1B
)arca comercial2 +K #i9rod 1&.&! N-,A
Certificri2 ,A4,>@&
Compoziie chimic2 C = 0,0+(
4i = 0,4(
Mn = 0,(
&i = 0,2(
Mo = 0,$(
Proprieti mecanice2 ,220(
Pm2$80M;a
>iametru s6rm SmmT Fun5imea SmmT
",$ "000
2,0 "000
#,2 "000
4 "000