Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nu-mi aminteam cat de repede au trecut lunile sau cat de repede trecea
timpul....dar gandindu-ma bine mi-am reamintit ca eram in luna octombrie..o luna
de toamna ce venise cu atata repeziciune...Intr-un fel pe mine ma bucura acest
fapt ca in urmatoarele 3-4 luni o sa fie mai intunecat afara pentru a putea iesi
si eu linistita din casa,fara a a ma scalda pe strada intr-o gramada de
sclipici.....Si inca un motiv din care pierdeam cursul timpului :Jacob.Pe fiecare
zi ce trecea deveneam mai apropiati...ne aflasem povestile,secretele,temerile
incat credeam ca suntem iubiti....In fiecare zi ajungeam acasa topaiam fericita pe
scari pana sus,privirile tuturor erau exasperant de mirate de fiecare data pana
cand....Rose si Emmet venisera in "vizita de urgenta" la mine...le puteam citi
gandurile si stiam ca o sa ma bombardeze acum cu mii de intrebari care mai de care
stupide....Dar prinsa cu garda jos...am plecat capul si am spus:"Ma
predau!!"atunci s-a strecurat o licarire in ochii lui Rose,iar pe Emmett deja il
luase rasul,un ras zgomotos cum nu mai auzisem vreodata....
-Spune Bella!Cum il cheama,de unde e , ce e...scuipa tot!!!a strigat la mine cu
niste ochi mari si curiosi
-Ppppai....Jacob,din mai multe locuri...e vampir ca si noi...sssiiii....
-Siii ce ?
-Nimic......
Rose se bosumfla...Emmett o batu pe umar in semn de consolare...dupa o pauza de
cred ca o secuna a inceput Emm...
-Ei bine...micuta familiei are un iubit si nu ne spune?!zise el ridicand o
spranceana si aratandu-si coltii in fata mea in semn de constrangere
-Nu e iubitul meu!!Intelege!Si crezi ca daca ai privirea asta o sa scoti ceva de
la mine??
-Eh...nu ma chinui eu prea mult...oricum stii ca in casa asta nu exista
secrete...si oricum am aflat asta de la Rose;ma tachina el....
-Pai daca ai aflat de la ea de ce ma intrebi??am tipat eu privind-o pe Rose ca pe
o ticaloasa...
-Sa te tachinez si eu..putin...
In urmatoarea milisecunda Em s-a trezit cu o perna in fata ramanand cu o fata
ciudata,cu buzele tuguiate si cu ochii indreptati spre geamul mare ce se deschidea
in doua spre padure....
Atunci mi-am dat seama inainte de a avea vreo viziune ca ce urma era sa fie o idee
originala....o vanatoare cred
-Pai atunci...daca vrei ca Rose sa te lase in pace trebuie sa vanezi cu mine si sa
ne intrecem....daca nu o sa pretind ca esti o lasa miiiiiiiica de tot....
-Pai...sa ma gandesc...ihmmmm...cine ajunge ultimul la stanca din mijlocul poienii
e cel mai uman...am zburat eu pe geam inaintea lui parand ca am trisat....
Dar la un moment dat crezand ca inca nici nu realizase ce am facut aud in spatele
meu:"Hei pitico crezi ca ma pacalesti?"...Am intors fata spre vocea haioasa cu
putin accent spaniol si mi-am dat seama ca e cel mai enervant frate pe care il
aveam...Em....Am vanat repede pentru a-l atata pe Em sa infulece cat mai
greu...Dupa o masa copioasa stateam agatata de o creanga cu capul in jos privind
cum haiosul Emmett pe care il vasusem mai devreme era o fiara....asa pateam toti
cand eram in fata prazii...ne dezlantuiam forta maxima..
-Hai odata Em se auzii din partea casei noastre..presupun ca era Rose care era
ingrijorata..
Asa ca am luat-o la goana printre copaci,prin copaci,pe pietre care un om nu le-ar
putea pasii,si intr-un sfarsit eram acasa....Nu stiam de ce Rose ne stricase
distractia brusc...Brusc mi-a navalit o imagine in minte..Jacob era la usa noastra
cautandu-ma..."what???"mi-am zis in minte..."la ora asta?ce-o vrea?".Credeam ca se
intamplase ceva grav....
Nu puteam sa apar asa in fata lui..eram umpic murdara pe haine de sangele
prazii,parul imi era ciufulit(nu ca eram eu genul de fata care sa se lipeasca de
oglinda in fiecare secunda)dar nici asa...Am sarit sus in camera m-am pieptanat
repede si mi-am strans parul intr-o coada libera la spate,si mi-am schimbat
hainele imediat.Imi luasem hainele ce le purtam mai de mult..cand eram
umana...bluza purpurie cu decolteu in V si jeansi spalaciti ce nu-i purtasem de
cativa ani buni.Intr-un sfarsit am coborat jos.
Jacob era in living impreuna cu mama,tata,Alice si Jasper.Toti se purtau atat de
uman..Ce era cu ei???Dar acum nu mai conta ce se intampla cu ei ci ceea ce se
intampla cu mine...unde era fratele meu cand aveam nevoie de el sa ma linisteasca?
unde era?imi venea sa ragnesc din toate puterile....Dar,pana la urma am pasit mult
prea repede..de parca ma apropiam de moarte asa ma simteam...Cand am intrat in
campul lor vizual,mama si ceilalti au aruncat o privire la mine....
-Hei Bells!Jacob a venit sa te viziteze!
-Da am observat..zic eu cu o oarecare plictiseala insinuata pe fata.Dar in mintea
mea era o agonie totala...
-Buna Bella!zise Jacob tragand usor o mana de la spate si incet incet zarindu-se o
tulpina lunga cu tepi,si mai apoi un manunchi de petale rosii adunate toate la o
lalta pe acel bat smaraldiu...Am ramas uimita...Era un trandafir..Ce uman,dar
totusi era destul de romantic....Cum de in viziunea mea nu am vazut asta?Ramasesem
in mijlocul incaperii cu ochii tintiti spre Jacob.Nu stiam ce sa mai fac.Cel putin
bine ca sunt vampir si nu sunt umana,caci daca eram umana la faza aceasta cred ca
eram rosie din cap pana in picioare.El era atat de fermecator..nu stiam ce sa
fac,dar ii tot vedeam pe cei din jur facandu-mi semne.Am zgaltait din cap si am
auzit o voce ciudata ce nu o mai auzisem de mult ce imi zicea"Daca nu te duci acum
spre el si il saruti pe obraz si iei trandafirul de la el inseamna ca esti cea mai
mare lasa!"mi-am dat seama imediat ce era:noi vompirii din familia Cullen primisem
un dar aparte toti:comunicam telepatic.Asa ca m-am dus spre Jacob dandu-mi seama
ca vocea de mai devreme era cea a sacaitorului Em.ihhhh uneori chiar nu-mi placea
de el.I-am tras o privire gen "te omor!!" si deodata am perceput un mesaj cu un
oarecare sarcasm"Te-m auzit!".