PLAN DE

AFACERI
Coordonator:
Prof. Marinescu Magda
Elev:
Bita Stefan

2010
1
Cuprins
1. Sumarul
2. nregistrarea registru comerului
3. Act costitutiv
4. Viziunea
5. Misiunea firmei
6. Analiza S.W..!.
". nca#rarea ti$ologic% a strategiei
&. 'ro#usul
(. Mi)loace comerciale
1*.Mi)loace umane
11. rganizarea general% a unit%ii +oteliere
1. ,ece$tia
2. -amere
3. ,e$araii
4. -onta.ilitate
5. Managementul
11.V/nz%ri 0 $reviziuni
12. -oncluzii
2
SUMARUL
Crearea unei uniti hoteliere este un lucru destul de dificil, de asemenea
si dezvoltarea unei unitati hoteliere este dificila deoarece necesita timp, un
departament de mareting serios si personal competent. !n ultima perioada se
o"serva o stagnare a acestei piete: piata serviciilor hoteliere. !n sezonul estival
200#, gradul de ocupare al litoralului a fost de #$ %. &n procent ingri'orator
daca se tine seama de ultimele tendinte ale consumatorilor. Procentul
persoanelor de varsta a treia a crescut, deaorece se o"serva o tendinta de
im"atranire a populatiei. !n general persoanele de varsta a treia sunt amatoare de
petrecere a timpului li"er cat mai placut, preferand vacantele in mi'locul naturii
unde se pot rela(a. Procentul amintit mai sus se datoreaza preturilor ridicate
practicate de celelalte unitati hoteliere si relatia pret)calitate lasa de asemena de
dorit. !n aceste conditii consumatorii de acest gen de servicii au preferat sa
aleaga alte tari cu servicii hoteliere mai avanta'oase.
*actorii de succes ai acestei afaceri constau in:
calitatea serviciilor +
preturile de vanzare a serviciilor +
promovarea numelui si activitatii firmei+
gradul de fidelizare al clientilor
Localizarea: ,C. -./01 este situata in statiunea 2enus, la 200 m de
pla'a. ,)a ales statiunea 2enus deoarece unitatea este foarte "ine situata in cadrul
statiunii, este aproape de pla'a, dispune de pla'a privata, concurenta este foarte
sla"a in aceasta statiune. 3u se afla decat o singura unitate hoteliera cu acelasi
coeficient calitativ 4# stele5 restul unitatilor au un coeficient calitativ inferior. 2a
fi foarte usor de a penetra piata printr)o politica adecvata de preturi si de a o"tine
pozitia de lider pe piata serviciilor hoteliere din cadrul statiunii 2enus.
Forma juriica: ,C -./01 se va constitui su" forma de ,/0, avand un
capital social de 60 miliarde. 7cesta va fi constituit astfel:
Cladire 20 miliarde lei
Mo"ilier, mi'loace fi(e #0 miliarde lei
1isponi"ilitati "anesti 10 miliarde lei
7cesta va fi varsat integral, in momentul constituirii societatii de catre cei
doi asociati, ei avand parti sociale egale:
Popescu !ulian 20 miliarde cldire
10 miliarde numerar
#
8heorghe 7ndrei #0 miliarde o"iecte de inventar
mi'loace fi(e
Capitalul social a fost varsat integral, precum am mentionat, mai sus, la
"anca 9C/, in data de 20 octom"rie 200#, filiala Mangalia. ,e inregistrarea la
/egistrul Comertului din cadrul 'udetului Constanta , localitatea Mangalia.
Inre!i"trarea la Re!i"trul Comertului
Acte nece"are:
foaie de varsamant eli"erata de "anca dupa varsarea capitatului social de
catre asociati 4 : copii 5
"uletinul de identitate pentru asociati
dovada pentru sediul social 4 titlu de proprietate 5
actul constitutiv al societatii ;uropa, autentificat de 3otar Pu"lic
certificatele de casatorie sau de nastere pentru asociati
ta(a 'udiciara de tim"ru #00 000 < 2 000, tim"ru 'udiciar care se achita la
=rezorerie
!n momentul prezentarii la /egistrul Comertului documentele se vor
prezenta in original si copie, originalele vor fi restituite comerciantului.
>
AC# C$NS#I#U#I%
Po&e"cu Iulian, nascut in localitatea =argoviste, 'udetul 1am"ovita, in data
de 20. 0$. 1?@#, cetatean roman
'(eor!(e Anrei, nascut in localitatea =argoviste, 'udetul 1am"ovita in
data de 1$.0#.1?@0, cetatean roman
SC) EUR$PA SRL* sediul in statiunea 2enus, str. ,os. Constantei nr. 12
Ca&ital Social + 60 miliarde

Popescu !ulian 10 miliarde 4 numerar5
20 miliarde 4contravaloarea unei cladiri5

8heorghe 7ndrei #0 miliarde 4 o"iecte de inventar,
mi'loace fi(e 5
!ntregul capital social se va varsa la 9anca Comerciala, filiala Mangalia, in
data de 0:.0:.200>
SC) ,$RLD SRL este administrata de catre asociati, ei avand puteri
depline, drepturi egale ce le vor e(ercita impreuna in conformitate cu
prevederile legale.
7sociatii) administratori suporta pierderile si "eneficiaza de profit in mod
egal. !n cazul lichidarii sau dizolvarii societatii acestea se vor face in
conformitate cu prevederile legale.
:
%I-IUNEA
1eciziile unui manager sunt concretizate in # directii:
1. e(pansiunea
2. renta"ilitatea
#. autonomia
,C ;&/.P7 pune accentul in primul rand pe renta"ilitate si pe autonomie.
;(pansiunea societatii este oarecum dificil de realizat deoarece avand in vedere
o"iectul sau de activitate este oarecum greu sa se achizitioneze o alta unitate
hoteliera, in cazul in care se efectueaza o e(pansiune pe orizontala. !n cazul
e(pansiunii pe verticala lucrurile sunt similare deoarece modernizarea unei
unitati hoteliere este foarte greu de realizat si este foarte costisitoare. =otusi
e(pansiunea nu este imposi"il de realizat ci acesta este directia spre care se va
indrepta societatea pe termen lung. ;(pansiunea ,c. ;uropa ,rl. se va face
astfel: se va achizitiona cate o unitate hoteliera in fiecare dintre statiunile
litoralului romanesc. 7ceasta se va limita la litoralul romanesc. 3ivelul ma(im
pe care il va atinge ,c. ;uropa ,rl., unde se va opri e(pansiunea, de altfel, este
cand aceasta va avea o cota de piata de apro(imativ $0% pe plan local si
apro(imativ @0% la nivelul intregului litoral. Cota sta"ilita la nivel local este
oarecum usor de atins deoarece concurenta este nu este mare. 3u acelasi lucru se
poate spune despre cota sta"ilita la nivelul litoralului. ,e va a'unge la cota de
piata amintita peste apro(imativ 10 ani+ peste 10 ani soceitatea va deine $
unitati hoteliere. Cand se va a'unge la caracteristicile mentionate se va trece la
strategia descentralizarii coordonate. 7stfel fiecare unitate hoteliera va fi
responsa"ila pentru propria activitate, va avea propriile metode de mareting
insa se vor su"ordona firmei AmamaB.
,tatisticile indica o polarizare a populatiei. 10 % au o situatie financiara
foarte "una iar restul dispun de o situatie financiara normala. Ceea ce este foarte
important este faptul ca acei 10 % au o putere financiara egala cu restul de ?0 %.
&nitatile hoteliere s)au adaptat acestor tendinte si s)au creat adevarate paradisuri
sau statiuni lu(oase. 7cest lucru nu s)a intamplat cu toate statiunile ci unele
dintre ele au ramas neschim"ate, ele suferind numai cateva mici modificari.
;(pansiunea societatii va avea in vedere aceste tendinte si ma'oritatea unitatilor
ce se vor achizitiona vor avea un coeficient calitativ de #,>,: stele. 3u se va
negli'a nici cealalta categorie de populatie si se vor achozitioana 2,# unitati
hoteliere cu un coeficient calitativ inferior.
7vand in vedere indicii demografici se poate o"serva o tendinta de
im"atranire a populatiei. ,tatisticile indica ca in anul 202: trei oameni din 10
vor fi de varsta a treia. 7cest lucru este "enefic pentru aceasta ramura a
industriei. Pe plan intern lucrurile sunt putin diferite. ,e afirma acest lucru
6
deoarece din acei ?0% cu o putere financiara mica fac parte indeose"i
persoanele de varsta a treia si tineri, ei avand venituri si nu isi pot permite o
vacanta, oriunde ar fi ea. Pe plan european lucrurile stau similar. ,e evidentiaza
o im"atranire a populatiei care va continua sa se accentueze dar din punct de
vedere financiar lucrurile sunt putin diferite deoarece veniturile persoanelor de
varsta a treia sunt relativ mari si acestia isi pot permite o vacanta pe an.
Pentru a veni in intampinarea dificultatilor cu care se confrunta turismul
romanesc ,c. ;uropa va incheia o serie de contracte, conventii cu Ministerul
=urismului, se vor face oferte promotionale, diferite programe pentru a mari
flu(ul de turisti de pe litoralul romanesc 4 de e(emplu A0itoralul pentru toi 5.
Principalul o"iectiv va fi aducerea de turisti straini pe litoralul romanesc.
&n alt o"iectiv deose"it de important pe care societatea il are va fi
incheierea unor aliante cu concurenta, cu statul pentru: amena'area pla'ei,
construirea de diguri, infrumusetarea statiunii etc. statul 'oaca un rol deose"it de
important in cadrul acestor aliante deoarece tre"uie sa vina cu spri'in logistic,
financiar etc.
Planificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul
infiintarii unei societati indiferent de o"iectul sau de actvitate sau de forma sa
'uridica. 7firm acest lucru deoarece nimic nu se poate infaptui fara niste
o"iective presta"ilite, fara o directionare a activitatilor din societatea respectiva.
!n primul rand, dupa ce societatea a luat fiinta, aceasta tre"uie sa ai"a un
plan de mareting A"ine pus la punctB. Maretingul este primordial pentru o
unitate hoteliera deoarece acesta presteaza servicii, nu desfasoara nici un proces
de productie. Planurile de mareting pot fi ela"orate pentru unitati de afaceri
strategice 4contractele cu agentiile de turism5 sau pentru piete specifice
4categoriile de clienti carora ne adresam5. !ndiferent de scopul pentru care sunt
destinate, in ma'oritatea cazurilor in planuri sunt incluse urmatoarele pro"leme
de fond: mai intai se face un sumar, dupa care se trece la analiza concreta a
firmei, a posi"ilitatilor pe care le are si la amenintarile la care poate fi e(pusa,la
descrierea fortelor de mediu, inventarierea resurselor de care dispune firma,
descrierea o"iectivelor de mareting, prestarea planului strategic de mareting, a
"ugetelor financiare precum si controlul si evaluarea actiunilor intreprinse.
Pe "aza analizei situatiei firmei se face o apreciere asupra diferentei intre
performanta curenta si o"iectivele vizate. ,unt incluse aspecte privind situatia cu
privire la maretingul curent care se "azeaza pe informatiile o"tinute din mediul
intern si e(tern al firmei. ,e fac referiri la segmentele de piata tinta, o"iectivele
de mareting, profita"ilitate.
7naliza posi"ilitatilor si amenintarilor tre"uiesc efectuate printr)o
e(aminare in detaliu ale posi"ilitatilor si amenintarilor prezenta in mediu care
opereaza asupra firmei, precum si cele referitoare la piete tinta, specifice 4 piata
serviciilor hoteliere5 avandu)se in vedre marimea si potentialul lor de dezvoltare.
7naliza mediului descrie starea curenta a mediului de mareting, incluzand
forte sociale,economice, demografice, politice,culturale, legale considerate de
@
ordin etic. !n acelasi timp se precizeaza directiile viitoare ale acestor forte si
impactul pe care l)ar putea avea asupra implementarii planului de mareting.
1atorita faptului ca fortele mediului de mareting sunt dinamice, planurile
de mareting ar tre"ui vizate, chiar modificate periodic pentru a le adapta la
schim"arile ce le survin.
7m aratat in cateva cuvinte cat de importanta este planificarea pentru o
unitate hoteliera, in special planificarea politicii de mareting care este fara
indoiala ceva primordial pentru o societate care are ca o"iect de activitate
serviciile hoteliera
1eschiderea unitatii hoteliere ;uropa a fost fcut din data de 2$ aprilie
200>. ,)a ales aceasta data datorita flu(ului de turisti care frecventeaza litoralul
in aceasta perioada. Ma'oritatea tinerilor opteaza pentru o vacanta de >): zile in
perioada 2$ aprilie C > mai. 7cest lucru se intampla datorita conditiilor climatice
din aceasta perioada. Perioada amintita este o perioada de AantrenamentB pentru
unitatea ;uropa deoarece este o perioada "enefica pentru a face studii de piata,
pentru a modifica ce nu este "ine pentru sezonul estival ce va urma.
!n aceasta perioada nu se pune accentul pe o"tinerea de profit ci pentru a
sesiza daca au avut loc anumite schim"ari in mediu. 7cest lucru se o"serva de
o"icei printr)un studiu de piata. .data o"servate aceste modificari, se iau
masurile necesare pentru ca in sezonul estival ce va urma serviciile prestate sa
fie in conformitate cu cerintele clientilor.
Momentan, prin aportul unuia dintre asociati societatea dispune de cladirea
in care se va amena'a unitatea hoteliera ;uropa, de mo"ilierul necesar, de
mi'loace fi(e si o"iectele de inventar. &rmatoarea etapa este amena'area
camerelor 4 mo"ilier, aer conditionat, televizor, instalatia sanitara 5. 7poi tre"uie
incheiate contracte cu agentiile de turism deoarece agentiile de turism sunt
principalii distri"uitori ai serviciilor prestate de ,C. ;uropa.
,e va contracta un credit financiar pentru acoperirea nevoii de numerar de
la Dnceputul sezonului estival cEnd Dncasrile sunt relativ mici.
MISIUNEA FIRMEI
AMisiunea firmei este satisfacerea cantitativ Fi calitativ a unui segment al
nevoii sociale, Dn condiii de profita"ilitate cEt mai ridicate. Cele trei tipuri de
produse care fac o"iectul fa"ricaiei au utilizare atEt industrial C intrEnd Dn
configuraia unor produse de comple(itate medie C cEt Fi casnic folosindu)se ca
atare Dn locuina fiecruia.
Gntreprinderea a urmrit Fi urmreFte ca satisfacerea nevoilor clienilor s
fie cEt mai "un, orientEndu)se cu prioritate spre aspectele referitoare la calitatea
produselor Fi distri"uirea corespunztoare a acestora.
$
=ot odat Dn condiiile multiplicrii Fi intensificrii concurenei se caut
soluii pentru o"inerea de avanta' competitiv, prin optimizarea raportului
preHcost Fi Dm"untirea calitii.
*irma ocup, Dn prezent, apro(imativ #>% din piaa unor astfel de produse
Fi sunt perspective favora"ile pentru depFirea acestui prag. Gn condiiile
atenurii Fi eliminrii "loca'ului economico)financiar, precum Fi ale
Dm"untirii 4modernizrii5 tehnice, tehnologice Fi manageriale a societii
poate devansa firma cu tradiie Dn domeniu.B
ANALI-A S,$#
Puncte tari
.) staff)ul hotelului
/) raportul calitate C pre
0) amplasament foarte "un Dn raport cu pla'a
1) for de munc calificat
2) tehnologie de gestionare a informaiei modern
3) nu depinde de un singur furnizor
Puncte "la4e
1. dependena de ageniile de turism
2. ine(istena unui restaurant
#. prestigiul statiunii este relativ sla"
$&ortunit56i
1. cunoaFterea concurenei din toate punctele de vedere 4 raport calitate)pre,
strategii de dezvoltare, etc 5
2. tendinele pieei
#. politica promovat de stat
>. atragerea de noi clieni strini
Pericole
.) e(pansiunea marilor firme de prestri servicii turistice
/) ta(ele impuse de autoritile locale
0) veniturile tot mai mici ale populaiei
1) migrarea turistilor spre alte zone turistice din alte ri.
?
SIS#EMUL DE $BIEC#I%E:
$4iective "trate!ice $4iective erivate
e !raul I
$4iective erivate
e !raul II
Activit56i nece"are
1. 7sigurarea unei dinamici
a profitului de cel puin 1:%
Dn fiecare an.
1.1. CreFterea anual a cifrei
de afaceri,in preturi
compara"ile, cu minim 10%
anual
1.1.1. CreFterea cifrei de afaceri reale
pe piaa e(tern cu @% anual
Producie
2Enzri
Mareting
Motivare personal
1.1.2 1iminuarea cheltuielilor
e(ceptionale
Conta"ila
Iuridica
*inanciar
2. CreFterea profita"ilitii
aciunilor cu minim 20%
pana Dn anul 200@
2.1. /etehnologizarea
seciilor Fi atelierelor de
producie prin efectuarea de
investiii in valoare de
1.:00.000J pana in 200@
2.1.1. 7chiziionarea unor utila'e si
tehnologii noi, de mare randament
!nvestiii
*inanciar
9uget
.rganizare
managerial
2.2. 1iminuarea costurilor de
producie cu 10%
2.2.1. Gm"untirea calitii produselor
fa"ricate
C=C
*a"ricaie
!nvestiii
Motivare personal
#. Crearea unui sistem de
management performant
pEn la #0 decem"rie 2006
#.1.Proiectarea sistemului de
management pEn la sfErFitul
anului 2006
#.1.1. ;la"orarea de studii de
remodelare a principalelor componente
manageriale: organizatoric,
informaional, metodologic,
decizional
.rganizare
managerial
Previziune
,istem
informaional
M$DALI#78I S#RA#E'IC$ #AC#ICE DE
REALI-ARE A $BIEC#I%EL$R
asimilarea unui nou produs+
efectuarea de investiii 4achiziionarea unor utila'e Fi maFini mai performante5+
modernizarea managerial +
reducerea consumului a"solut Fi relativ de factori de producie+
promovarea produselor prin intensificarea reclamei+
sporirea motivaiei Dn munc a personalului prin creFterea cEFtigului salarial
mediu nominal +
REC$MANDARI S#RA#E'ICE
NR)
CR#)
M$DALI#78I
S#RA#E'ICE AC8IUNE
#ERMEN RESP$NSABIL C$NSECIN8E
1. /eproiectarea
sistemului de
management
#0K!!2006 Lef
compartiment
organizare
) creFterea gradului de
fundamentare a deciziilor
adoptate prin raionalizarea
componentei informaionale a
managementului Fi prin
derularea proceselor decizionale
pe "aza unor scenarii
metodologice adecvate+
10
PR$DUSUL
Principalele cerine ale autoritilor Dn ceea ce priveFte serviciile hoteliere
sunt urmtoarele:
sanatatea si securitatea personalului si ale clientilor. ,e refera la
pre'udiciile legate de timpul pierdut raportat la un milion de ore lucrate,
instructa'ul ecologic si de igiena realizat pentru personalul anga'at si
cadrul de comportare turistica cerut clientilor
zgomotele produc disconfort si din aceasta cauza se cere sta"ilirea
nivelului ma(im si minim in cadrul sectoarelor de lucru din hotel si in
limitele amplasamentului
ape uzate C rezultate in urma e(ecutarii curateniei cotidiene si generale
din structurile de cazare+ se cere sa se cunoasca P)M ul apei rezultate fata
de limita admisa, cantitatea unor su"stante folosite in procesul de
igienizare care se regasesc in apa evacuata 4 detergenti, clor 5
deseuri cu caracteristic industrial sau mena'er pentru care se cere
cunoasterea acestora ca procent din totalul de produse folosite, desuri
recicla"ile, cantitatea de deseuri trimisa zilnic sau anual la reciclat: un
e(emplu il constitue renuntarea la "analele pahare de plastic care a'unse
in gropile de gunoi vor persisita multi ani
energie, prin sta"ilirea surselor folosite, a unor resurse alternative, solara,
eoliana cu determinarea consumurilor specifice pentru fiecare camera,
spatiu comun, lift+ din acest punct de vedere se pot utiliza panouri solare,
"ecuri actionate cu energie solara etc.
utilizarea de su"stante chimice pentru igiena ridica pro"lema lipsurilor de
detergenti folositi, a spraN)urilor, otravurilor pentru distrugerea insectelor
nedorite
dotarile din interior tre"uie sa fie intr)o armonie de culori, moderne,
placute
transporturile sunt elemente esntiale in circulatia turistilor si a
aprovizionarii societatii
7cestea sunt doar cateva din cerintele unei unitati de cazare care este in
concordanta cu nevoile consumatorilor, ne referim aici la un nivel de minim de
nevoi
!n ceea ce priveste e(pansiunea societatii aceasta tre"uie sa se faca cu noi
investitii, investitii care tre"uie sa fie eficiente.
7glomeratiile ur"ane, stresul cotidian, viata de zi cu zi, conduc la o"oseala,
frustrare. &neori oamenii simt nevoia sa stea in mi'locul naturii fara sa auda
11
telefon, zgomotul provocat de masini sau alte lucruri care le)ar putea aminiti de
rutina zilnica.
=urismul romanesc a aparut intr)un cadru organizat in a doua parte a
secolului 1$, dar a capatat o mare amploare dupa anul 1?:6, cand a inceput
realizarea unor mari comple(ee hoteliere, in "aza unui plan general de
sistematizare. Conditiile naturale deose"it de favora"ile pentru practicarea unui
turism comple( a permis construirea in cele 12 statiuni a unei puternice "aze
materiale de cazare, tratament, alimentatie pu"lica, agrement, comert general
etc. litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca,
prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr)o accentuata
sezonalitate
7stfel capacitatea de cazare era in 1??> de 1:6:#: de locuri, reprezentand
>:% din spatiile de cazare ale tarii, cele 12 statiuni avand peste 260 de hoteluri
si #00 de unitati de alimentatie pu"lica
!n anul 1??> litoralul romanesc detinea 1: % din numarul turistilor cazati in
/omania si 2: % din turistii straini
Cu toate acestea potentialul turistic al litoralului este suficient valorificat,
mai ales resursele "alneare de mare valoare terapeutica+ ape termo)minerale,
namolurile sapropelice si de tur"a 4 de altfel "aza de cazare pentru cur"a
"alneara reprezinta numai 12,1 % din spatiile litoralului. Mai mult unele
elemente de potential se degradeaza sau se reduc treptat 4 pla'a, namolul 5
conducand la diminuarea potentilului turistic, in acest sens ,c ;uropa are in plan
o serie de aliante cu concurenta pentru a mari potentialul turistic pe cat posi"il.
Unitatea Euro&a are > nivele, ?0 de camere, 1$ pe fiecare nivel, "irourile
societatii, >: de camere cu vedere la mare, restul cu vedere in partea opusa,
dispune de piscina, parc de 'oaca pentru copii, restaurant propriu care are
acelasi coeficient calitativ cu unitatea hoteliera.
Camerele* ?0 la numar, au in dotare urmatoarele:
&n pat sau doua paturi in functie de tipul camerei
4190 sau =-!3 5
=elevizor
2 fotolii
masuta cafea
masuta televizor
"aie dotata cu ca"ina de dus
frigider
mini"ar
aer conditionat
telefon
sifonier
12
geam termopan

=oate acestea au menirea sa asigure un confort deose"it turistilor nu in
ultimul rand de a lasa o imagine pozitiva, placuta acestora pentru ca in sezonul
urmator sa revina in unitatea noastra hoteliera.
Managementul firmei a pregatit un pachet de servicii ca nu sunt
incluse in tariful camerei. 7ceste servicii au rolul de a acoperi toate nevoile
posi"ile ale turistilor indiferent de ce meserie au ei. 7sadar pachetul de servicii
cuprinde:
masa'
sala forta si fitness
parc de 'oaca pentru copii
teren de tennis
inchirieri masini
sala pentru conferinte
spalatorie
trimiteri de fa()uri
7ccesul in camere se va face pe "aza de cartele magnetice iar curentul
electric din camera este activat tot cu cartela magnetica. 0umina de pe holul
hotelului va functiona pe "aza de cartela megnetica. 1esi dupa cum reiese de
mai sus hotelul este modern, acest lucru nu este de a'uns pentru a asigura o "una
desfasurare a activitatii. !nainte de toate este nevoie de o organizare eficienta si
de un personal competent.
Mijloace comerciale
Mi'loacele comerciale sunt foarte importante in cadrul unei societati
hoteliere. 1egea"a o societate comerciala produce "unuri de calitate superioara
sau este superioara, in general, fata de alte societati comerciale daca nu stiu cum
sa puna in valoare acest lucru, sa se foloseasca de avanta'ele pe care le are.
Pentru a pune in valoare diferitele avanta'e sau pentru a folosi anumite strategii
orice societate se foloseste de mi'loacele comerciale
Politica e &rou") !n primul rand, cel mai important lucru in cadrul unui
produs sau a unui serviciu hotelier sau de orice natura este calitatea. 7poi tre"uie
mentinuta o corelare intre calitatea si pretul produsului sau serviciului respectiv.
7cum conform statisticilor se poate o"serva o oarecare educare a
consumatorului. !n cazul serviciilor hoteliere se poate o"serva o cerere mai mare
pentru unitatile cu un coeficient calitativ superior. &nitatea ;uropa este pregatita
sa ofere un comfort deose"it, o calitate deose"ita a serviciilor pe care aceasta le
presteaza la un pre relativ accesi"il.
1#
Politica e &ret) Preturile pe care unitatea ;uropa le va practica: prima
perioad)1 200 000+ a doua perioad 2 200 000+ a treia perioad 1 200 000.
7ceste preturi sunt relativ mici avand in vedere preturile pe care celelalte unitati
hoteliere cu un coeficient calitativ similar le vor practica. 7cesta este un pret de
penetrare a pietei deoarece este foarte greu sa intre pe piata societatea avand de
trecut o serie de "ariere la intrare. 7ceasta este una dintre pe care societatea le
aplica pentru castigarea pietei insa cea mai importanta este politica de distri"utie.
Politica e i"tri4utie) 1istri"uirea serviciilor hoteliere prestate de
unitatea hoteliera ;uropa se va face prin intermediul agentiilor de turism. !n
politica societatii agentiile de turism sunt cele mai importante. ;ste si interesul
agentilor de turism de a creea o imagine "una unitatii hoteliere, deoarece
serviciile prestate de aceasta sunt produsele pe care agentia le comercializeaza.
0a inceputul sezonului estival fiecare unitate hoteliera trimite oferte la
agentiile de turism. 7cestea, la urma lor, daca sunt interesate de oferta primita vor
solicita incheierea unui contract de cola"orare sau o conventie. ;(ista o diferenta
intre cele doua:
contractul de cola"orare prevede inchirierea unui anumit numar de camere
pe toata perioada sezonului estival. .data incheiat acest contract de cola"orare
agentia de turism isi poate trimite clientii fara sa ceara apro"area unitatii hoteiere
respective in momentul valorificarii "iletului
conventia se incheie de catre agentiile de turim care nu au o cifra de afaceri
mare si nu isi pot permite inchirierea unui anumit numar de camere. !n momentul
valorificarii unui "ilet sau a inchierii oricarei operatiuni care implica unitatea
hoteliera respectiva tre"iue sa ceara apro"area manageriilor unitatii respective
!n cazul contractului de cola"orare, o parte din cheltuielile cu pu"licitatea
sunt preluate indirect de agentiile de turism. 7cestea sunt interesate sa creeze o
imagine "una a unitatii hoteliere deoarece in acest fel isi vand si ele produsele
4 serviciile hoteliere5. Pentru fiecare "ilet vandut, pentru fiecare loc valorificat,
agentia de turism primeste un comision in functie de valoarea "iletului sau a
locului respectiv. 7cest comision reprezinta 10% din valoarea "iletului sau
locului valorificat.
Politica e comunicare) !n ceea ce priveste politica de comunicare pe care o
aplica societatea se poate spune ca aceasta este foarte relativa deoarece agentiile
de turism aceste cheltuieli sunt preluate indirect de catre agentiile de turism.
,ingurele cheltuieli pe care societatea le va avea in cadrul acestei clase de
cheltuieli sunt acelea cu emiterea de pliante pu"licitare. 7ceste pliante sunt
destinate apoi agentiilor de turism. ;(ista clauze in contractul de cola"orare, care
se incheie intre unitatea hoteliera si agentiile de turism, care stipuleaza suportarea
acestor cheltuieli de catre agentiile de turism.
!nsa toate aceste cheltuieli, politica de comunicare, in general este foarte
greu de realizat deoarece necesita costuri foarte mari. 3u toate societatile isi pot
1>
permite anumite reclame pu"licitare, anumite politici de pret. Mareting)ul mi(
tre"uie sa fie compati"il cu mi'loacele finanaciare de care dispune societatea.
MI9L$ACE UMANE

Personalul are un rol primordial intr)o unitate hoteliera. !ntr)o unitate care
a primit calificativul de patru stele pretentiile cu privire la personal si nu numai
sunt mari. Comportamentul acestora in timpul serviciului tre"uie sa fie
impeca"il. ;ste foarte greu sa se gaseasca personal pentru aceasta munca
deoarece acestia tre"uie sa se adapteze conditiilor de stres si o"oseala. 7cest
lucru este vala"il in perioada de mi'loc a sezonului estival, cand deseori anga'ati
tre"uie sa ramana peste program. 3u toti oamenii accepta acest lucru si nu
tre"uie sa uitam ca acestia sunt anga'ati doar pe timpul sezonului estival. Cinstea,
seriozitatea, responsa"ilitatea sunt calitatile pe care orice anga'at al unitaii
tre"uie sa le ai"a. 0ipsa unei cameriste ar provoca pierderi considera"ile
societatii, de aceea selectarea personalului tre"uie sa se faca foarte atent.
,electarea se face de manageri.
Personalul este impartit in departamente. 2om prezenta mai 'os structura
personalului pentru fiecare departament in parte. ,ocietatea a incheiat o
cola"orare cu .ficiul *ortelor de Munca in vederea distri"uirii de catre acesta
unui personal calificat.
;(ista insa un numar optim de salariati care tre"uie sa)l detina o unitate
hoteliera. &n numar prea mic de salariati ar influenta negativ activitatea unitatii
hoteliere 4un numar mic de salariati ar putea afecta negativ calitatea serviciilor
prestate5. 7celasi lucru se intampla si atunci cand numarul de salariati este prea
mare deoarece acesta ar atrage la randul lui salarii si astfel cresc cheltuielile.
3umarul optim de salariati se determina in functie de fiecare unitate hoteliera, nu
e(ista un standard in vederea acestui lucru. !n cazul unitatii hoteliere ;uropa
situatia numarului de salariati este urmatoarea:
CALIFACARE S#UDII
SUPERI$ARE
NUMAR SALARIU
DE
INCADRARE
M$DUL DE
LUCRU
/eceptioneri 1e preferinta # #.:00.000 12O2>
Cameriste 3u : 4una pe
fiecare nivel5
2.:00.000 $ oreOzi
Conta"ili 1a 2 :.000.000 $ oreOzi
Manageri 1a 2 !n functie de *le(i"il
1:
e(ecutiv vanzari 4 2 % 5
Manager
general
1a 1 !n functie de
vanzari 4 # % 5
*le(i"il
*ochisti 3u # 2.:00.000 12O2>
!ngri'itor
piscina
3u 1 2.:00.000 12O12
!nstalator 3u 1 2.:00.000 $ oreOzi
;lectrician 3u 1 2.:00.000 $ oreOzi
Paznici 3u # 2.:00.000 12O2>
$r!anizarea !eneral5 a unit56ii (oteliere
!n ceea ce priveste organizarea unitatii hoteliere aceasta este impartita in 6
departamente:
1. receptia
2. camere
#. reparaii
>. conta"ilitate
:. managementul
RECEP#IA

/eceptia este una dintre cele mai importante parti ale unitatii hotelului.
7ceasta are mai multe responsa"ilitati. Principalele ei responsa"ilitati sunt de a
distri"ui camere turistilor, de a face rezervari, de a incasa "anii de la clienti, de a
furniza datele necesare cameristelor pentru a)si putea indeplini activitatea.
/eceptia functioneaza in regim non)stop 42> ore din 2> 5. =ot timpul in receptie
tre"uie sa fie cineva pentru a putea rezolva pro"lemele ce apar pe parcurs.
&na dintre cele mai importante responsa"ilitati pe care o are receptia este
aceea de a distri"ui camere turisilor si de a face rezervari. /eceptia primeste de
la managementul firmei numarul de locuri valorificate de fiecare agentie de
turism pe o perioada de 10 zile. !n "aza acesteia receptia face rezervarile si
asigura o valorificare optima a camerelor, cu alte cuvinte sa asigure o distri"uire
optim a camerelor. ;ste foarte important ca doua rezervari sa nu se suprapuna
16
in timp. 1upa ce au fost efectuate aceste rezervari din numarul total de camere
se pastreaza : camere in vederea ocuparii lor la Ali"erB, este vor"a despre turistii
care sosesc neanuntat si nu sunt facute rezervari pentru ei. 7cestia efectueaza
plata serviciilor de care "eneficiaza, in numerar la receptia hotelului. 9ineinteles
acest numar de : camere nu este fi( ci variaza de la o zi la alta in functie de
gradul de ocupare al hotelului. . distri"uire eficienta se efectueaza atunci cand
e(ista o continuitate in ocuparea camerelor.
!n fiecare zi receptia are o"ligatia de a anunta cameristele pritr)o lista
amanuntita numarul de camere ocupate, numarul de camere care se eli"ereaza in
ziua respectiva precum si numarul de camere care se vor ocupa in acea zi.
7ceste liste sunt necesare pentru efectuarea mena'ului si a curateniei generale in
camere.
&nitatea ;uropa in timpul va promova doua oferte. 7stfel turistii vor putea
opta numai pentru cazare si pentru cazare si masa. 2oucherul reprezinta "iletul
emis de agentia de turism ce are contract de cola"orare cu unitate hoteliera.
3umai turistii care sosesc prin agentie de turism primesc un asemenea "ilet in
care este stipulata valoare totala pentru care tre"uie sa se distri"uie "onuri
valorice.
:Confortul umneavoa"tra e"te &rioritatea noa"tra numarul .;) 7ceasta
este misiunea managementului. /eceptia are rolul de a lua masuri atunci cand
un turist are o nemultumire, de e(emplu aerul conditionat nu functioneaza sau
nu curge apa calda, turistul va raporta aceasta nemultumire la receptie si aceasta
va lua masuri in vederea rezolvarii pro"lemei respective.
0a sfarsitul fiecarei zile receptia are o"ligatia de a preda "anii incasati in
timpul zi alaturi de documentele 'ustificative.
CAMERELE
Camerele hotelului sunt responsa"ilitatea cameristelor sau femeilor de
serviciu. 7cestea se ocupa cu intretinerea lor pe toata durata sezonului estival.
7ceasta intretinere consta in efectuarea de mena' in timpul cand ele sunt
ocupate, efectuarea de curatenie generala in momentul eli"erarii lor si mentinera
in stare optima pentru cazare in timpul cand acestea sunt li"ere.
!n fiecare zi cameristele vor primi de la receptie lista amanuntita cu
numarul de camere ocupate, perioada de timp pentru care sunt ocupate, camerele
care urmeaza a se eli"era in ziua respectiva si camere care se vor ocupa in ziua
respectiva.
!n camerele ocupate, odata la trei zile cameristele tre"uie sa efectueze
mena'ul. ;l se face atunci cand turistul este plecat din camera. 7cest mena'
consta in schim"area prosoapelor, schim"area len'eriei, aprovizionarea cu gel de
dus, cu servetele parfumate, cu servetele cu silicon pentru pantofi, golirea
cosului de gunoi.
1@
!n camerele care urmeaza sa fie cazate sau valorificate se verifica daca
sunt in conditii optime cazarii. . camera este in conditii optime cazarii atunci
cand aceasta are len'erie si prosoape curate, functioneaza toate aparatele
electrice, camera este aerisita, este curata din toate punctele de vedere.
Camerele care se eli"ereaza in ziua respectiva sunt supuse curateniei
generale. Curatenia generala consta in schim"area len'eriei si a prosoapelor,
aprovizionarea cu accesorii 4 servetele parfumate, gel de dus, sevetele cu silicon
pentru pantofi 5 se spala pe 'os, se da cu aspiratorul, se da cu spraN de camera,
"inenteles dupa ce a fost facuta o aerisire corespunzatoare.
0a inceputul zilei, se eli"ereaza de la magazia cu materiale, de catre
superiorul femeilor de serviciu, materialele care acestea au nevoie pentru a)si
desfasura activitatea in ziua respectiva. Materialele respective se eli"ereaza in
functie de listele pe care acestea le primesc de la receptie.
. alta sarcina a cameristelor este de a verifica camerele la plecarea
turistilor. 7cestea verifica daca nu lipsiste ceva din inventarul camerei sau daca
au fost produse pagu"e 4s)a spart vreun pahar, s)a spart oglinda5. 1aca camerista
constata ca totul este in regula aceasta anunta receptia iar ea poate face
formalitatile pentru ca turistul sa poata pleca. ;(ista si situatii cand camerista
constata nereguli in camera pe care o verifica. !n cazul lipsei sau deteriorarii
vreunui o"iect din camera se anunta receptia de catre camerista si aceasta
instiinteaza turistul despre neregulile constatate. =uristul este raspunzator pe
durata se'urului sau. 7stfel acesta va tre"ui sa achite la receptie contravaloarea
o"iectului deteriorat sau care lipseste. 1upa rezolvarea tuturor pro"lemelor
responsa"ilul de la receptie poate sa treaca la formalitatile de incheiere a
se'urului.
Cameristele au un rol foarte important in "una functionare a unitatii
hoteliere. 7cestea tre"uie atent selectate de catre managerii unitatii deoarece este
foarte important ca acestea sa fie cinstite deoarece ele intra in contact cu
lucrurile clientilor.

REPARA8II
Motelul ;uropa va fi alimentat cu apa calda in regim non)stop. 7ceasta va
fi furnizata de propia centrala termica. # anga'ati se vor ocupa de "una
functionare a acesteia. /esponsa"ilitatile lor sunt multiple. ;i se vor ocupa de
"una functionare a centralei termice, deci de alimentarea unitatii cu apa calda, de
intretinerea piscinei, de reparatiile generale in intreaga unitate. Piscina are in
dotare un sistem performant de purificare si incalzire a apei. 7pa din piscina nu
se schim"a niciodata pe toata perioada sezonului estival. 1atorita sistemului de
tratare a apei aceasta se mentine in conditii optime pe toata durata sezonului
estival. Pilnic insa, tre"uie ca in anumite recipiente sa se introduca :00gr. de
soda caustica.
1$
;ste foarte important ca acest departament sa fie prompt. =re"uie sa se
intervina rapid in rezolvarea pro"lemei pentru a nu se naste pierderi. 1e
e(emplu intr)o camera s)a spart conducta de apa rece si curge in camera situata
la nivelul inferior. Camera respectiva nu poate fi cazata si astfel iau nastere
pierderi, de aceea tre"uie sa se intervina imediat pentru rezolvarea pro"lemei.
/eceptia este cea care anunta defectiunile ce se apar. Pentru o interventie mai
rapida managementul unitatii a decis ca permanent sa se gaseasca cineva pentru
a rezolva acest gen de pro"leme. !nsa personalul care va alctui acest
departament este pregatit pentru orice gen de defectiuni 4pro"leme cu instalatia
sanitara, pro"leme de electricitate, pro"leme de tamplarie etc.5.
C$N#ABILI#A#E
=re"uie tinuta o evidenta clara a miscarii materialelor cu care este
aprovizionata firma si de asemena tre"uie tinuta o evidenta clara a sumelor care
circula in unitate. &na din principalele responsa"ilitati pe care departamentul
Aconta"ilitateB o are este de a tine o evidenta clara privind incasarile si platile
efectuate de unitate. 7stfel orice aprovizionare cu materiale, orice plata efectuata
catre un furnizor tre"uie sa se evidentieze in conta"ilitate.
.peratiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii
lor in documentele 'ustificative. 7sa cum prevede art.6, alin. 2 din 0egea
conta"ilitatii A orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul
efectuarii ei intr)un inscris care sta la "aza inregistrarilor in conta"ilitate,
do"andind astfel calitatea de document 'ustificativB.
0a sfarsitul fiecarei luni se efectueaza un inventar in fiecare
departement. 7cest inventar are rolul de reda o situatie clara managementului
unitatii despre modul de folosire al resurselor materiale cu care departamentul
respectiv a fost aprovizionat.
. alta responsa"ilitate pe care o are departamentul mai sus amintit este
de colecta incasarile din receptie, restaurant, "arul de zi incasari care se predau
la randul lor la caseria unitatii. 7cest lucru se DntEmpla la sfarsitul fiecarei zile,
iar incasarile colectate sunt insotite "ineinteles, de acte 'ustificative.
1epartamentul conta"ilitate asigura si formulare necesare
departementelor unitatii. 1e e(emplu, daca in receptie nu mai sunt formulare de
note de plata se raporteaza la conta"ilitate si pe "aza de proces ver"al se
completeaza necesarul de uz.
*olosirea datelor conta"ile in procesul de conducere 4situatiile pe care
conta"ilii le predau managerilor unitatii5 impune centralizarea si sintetizarea lor
periodica. 0a aceasta cerinta raspund situatiile financiar)conta"ile de sinteza si
de raportare. Prin intermediul lor, datele inregistrate cu a'utorul sistemului de
conturi sunt consolidate si raportate ca un tot unitar su" forma indicatorilor
1?
economoco) financiari. ,ituatiile financiare reprezinta un sistem de indicatori
economico)finanaciari ce caracterizeaza situaria patrimoniului, situatia
financiara si rezultatele o"tinute.
1ocumentele de sinteza si raportare se compun din: "ilant 4contul
situatiei patrimoniului 5, contul de rezultate 4cont de profit si pierdere5, ane(a la
"ilant si raportul de gestiune
MANA'EMEN#UL
Principala sarcina pe care managementul firmei o va avea este de a trasa
sarcini precise su"ordonatilor. Managerii tre"uie sa fie un e(emplu pentru
su"ordonati.
.data ce omul ocupa o pozitie care are ca scop supravegherea muncii
altora ,munca sa se schim"a ,pentru el prima responsa"ilitate este Qde a face
lucrurile prin oameniB.Pe scurt,el nu mai este un e(ecutant,dar in schim" este un
manager. Ca manager , el tre"uie sa faca orice pentru a)si a'uta su"ordonatii sa
o"tina rezultate ma(ime in limitele talrntelor si a"ilitatilor lor. 7ceasta
inseamna ca tre"uie sa traseze sarcinile in functie de rezultatele o"tinute ,sa
munceasca cu su"ordonatii sai in determinarea celor mai "une solutii ,sa isi a'ute
oamenii in identificarea si depasirea pro"lemelor care ii preocupa,sa ii
sfatuiasca, sa ii antreneze, sa le dea a'utorul de care au nevoie si in sfarsit ,el
tre"uie sa dea su"ordonatilor oportunitatea de a persevera in munca. 7cel
manager care nu face aceste lucruri intr)o oarecare masura:nu incredinteaza , nu
face lucrurile prin alte personae , prin urmare nu este manager. ;ste o limita la
ceea ce un manager poate face de unul singur si la ceea ce poate face cu a'utorul
su"ordonatilorsi toate operatiunile sunt cuprinse intre aceste limite. 7stfel
delegarea sarcinilor este una dintre principalele instrumente ale unui manager. ;l
tre"uie sa)si petreaca timpul conducand, nu e(ecutand.
Managementul tre"uie sa asigure un grad de ocupare cat mai mare pe
toata perioada sezonului estival. Principalii Adistri"uitoriB sunt agentiile de
turism. 0)a inceputul sezonului estival se incheie contracte de cola"orare intre
unitatea hoteliera si agentiile de turism, atat din tara cat si din strainatate.
Contractul de cola"orare prevede promovarea si comercializarea serviciilor
hoteliere prestate de ;uropa. !n urma acestui contract de cola"orare agentiile de
turism pot vinde "ilete de vacanta, iar la fiecare vanzare acestia o"tin un
comision de 10% din valoarea "iletului.
=re"uie mentinuta o cola"orare stransa intre unitatea hoteliera si agentiile
de turism. 7cestea nu pot valorifica nici o camera fara apro"area unitatii
hoteliere. !nainte de vinderea unui "ilet agentia de turism va lua legatura cu
managerii unitatii hoteliere si vor cere apro"area acestora, deoarece e(ista
20
situatii cand hotelul nu are locuri li"ere si atunci "iletul care urmeaza a fi vandut
nu ar avea acoperire. =ocmai din acest motiv, fiecare agentie de turism care a
incheiat un contract de cola"orare are o"ligatia de a instiinta managerii unitatii
hoteliere privind valorificarile efectuate de aceasta, precum si data cand vor avea
loc valorificarile respective. !n functie de cele mentionate mai sus managerii
anunta receptie pentru a face rezervari pentru perioadele de timp respective.
Clientii permanenti se "ucura de un regim special: masa este gratuita. &n
client permanent este aceea persoana fizica sau 'uridica ce valorifica una sau
mai multe camere pe toata perioada sezonului estival.
FURNI-$RII
;ste foarte importanta o "una aprovizionare a unitatii cu materiale. 8anditi)va
Ace s)ar DntEmpla daca restaurantul ar ramane fara materiale de intretinere a
camerelor RB sau Ace s)ar DntEmpla daca hotelul ar ramane fara apa RB. 1in
aceasta cauza este foarte important ca managerii unitatii sa ia masuri pentru a nu
se a'unge in astfel de situatii.
,unt necesare foarte multe resurse materiale pentru "una desfasurare
activitatii. ,unt prezentate mai 'os cateva din resursele necesare in unitatea
hoteliera ;uropa.
Nr)crt Denumire &rou" UM Pret unitar <a&ro=)>
1 Praf curatat gresie)faianta 4Cif5 9uc. >0.000 lei
2 ,olutie curatat gemuri 47(ion5 9uc 60.000 lei
# ,olutie pentru curatat aluminiu 4Pronto5 9uc 60.000 lei
> ,praN pentru curatat marmura 4Pronto5 9uc. $0.000 lei
: Martie igienica 4PeSa5 9uc. :.000 lei
6 ,olutie pentru intretinut chiuveta)cada 4 Cif 5 9uc 60.000 lei
@ ,apun 9uc :.000 lei
$ 8el dus 4 pliculete 5 9uc 2.000 lei
? ,ervetele parfumate 9uc 1.000 lei
10 ,ilicon pentru pantofi 9uc 2.000 lei
11 9ecuri 9uc. 2.000 lei
12 ,olutie pentru spalat canapele)fotolii 4 7(ion 5 9uc. :0.000 lei
1# ,olutie pentru curatat covoare 4 Carpetin 5 9uc. 60.000 lei
1> ,aci aspirator 9uc. 2.000 lei
1: ,aci mena'eri Pachet 1:.000 lei
16 ,ervete pentru sters praful 9uc. :.000 lei
1@ ,praN de camera 4 Pronto 5 9uc. @0.000 lei
21
1$ 1etergent 9uc 2:.000 lei
MA#ERIALE 'ENERALE
Materialele generale se refera formularele folosite de receptie, de conta"ilitate,
de managementul firmei, dar si materiale consuma"ile. !n ta"elul de mai 'os sunt
enumerate materialele generale folosite de unitatea hoteliera ;uropa.
Nr) crt) Denumire &rou" U)M) Pret unitar
1 Martie scris 9uc. @0.000 lei
2 Martie (ero( 9uc. $0.000 lei
# Pi(uri 9uc. 1.000 lei
> =us imprimanta 9uc. #00.000 lei
: Capse 9uc. 20.000 lei
6 7grafe 9uc. 20.000 lei
@ *ormular nota de plata
4numerar5
9uc. #0.000 lei
$ *ormular nota de plata
4virament5
9uc. #0.000 lei
? *ormular monetar 9uc. #0.000 lei
10 *ormular nota de plata
4proforma5
9uc. #0.000l ei
11 1osare 9uc. 2.000 lei
12 Caiete 9uc. #.:00 lei
1# Martie fa( 9uc. 1:.000 lei
1> *ormulare conta"ilitate 9uc.
Plata furnizorilor se va face in numerar, in momentul aprovizionarii. 3u toti
furnizorii vor fi platiti in numerar. ,unt anumiti furnizori care vor fi platiti prin
virament "ancar. !n aceasta categorie intra ,C. C.3;0 ,7. al carei o"iect de
activitate este distri"uirea curentului electric, ,C. /71;= ,7. al carei o"iect de
activitate este distri"uirea de apa rece, ,C. P;=/.M ,7., al carei o"iect de
activitate este distri"uirea com"usti"ilului folosit la centrala termica, ,C.
22
&/73&,.,7., al carei o"iect de activitate este colectarea gunoiului mena'er,
,C. 1;=/7/.M.,7, al carei o"iect de activitate este efectuarea deratizarii.
Materialele sunt depozitate in magazii, acestea fiind distri"uite zilnic in functie
de necesarul e(istent. 1istri"uirea se va face pe "aza de proces ver"al incheiat
intre administrator si gestionar. 7ceasta distri"uire se va face zilnic pe "aza
documentelor primite de la receptia hotelului 4 lista cazati pentru cameriste, lista
masa pentru restaurant5.
!n situatia in care materialele distri"uite nu sunt folosite in totalitate
acestea se predau gestionarului si acest lucru se va mentiona in fisa de magazie a
materialului respectiv ca o intrare.
%?nz5ri + Previziuni
!n ciuda faptului ca tarifele practicate sunt diferite cheltuielile efectuate
pentru fiecare camera sunt apro(imativ aeleasi indiferent de perioada. !n ta"elul
urmator se vor calcula cheltuielile totale efectuate pe zi:
DENUMIRE UM CAN#I#A#E PRE#
UNI#AR
%AL$ARE
Consum apa rece M
#
# 6.000 lei 1$.000 lei
Consum energie TS : 2.:00 lei 12.:00 lei
7mortizari )) )) )) 2#0.000 lei
Consum materiale de intretinere )) )) )) 100.000 lei
,alarii personal )) )) )) 100.000 lei
1iverse 4iluminat general,
apa piscina etc.5
)) ))) ))) #0.000 lei
#$#AL 2@/)@@@ lei

!n ta"ele urmatoare se vor prezenta profiturile, in cifre apro(imative pe
care unitatea ;uropa il va o"tine pe perioada sezonului estival:
2#
PR$FI#UL $B#INU# PEN#RU $ -I #URIS#
< A'EN#IE #URISM >
PERI$ADA CAEL#UIELI PRE#BCAMERA PR$FI# $B#INU#
1 :02.000 0;! $00.000 0;! 2?$.000 0;!
2 :02.000 0;! 1.000.000 0;! >?$.000 0;!
# :02.000 0;! $00.000 0;! 2?$.000 0;!
Precum se poate o"serva din ta"elul de mai sus cheltuielile efectuate pentru o
noapte)turist raman aceleasi insa tariful se modifica in perioada de mi'loc. Cele
mai mari profituri se o"tin in perioada de mi'loc. =a"elul de sus evidentiaza
profitul o"tinut in urma camerelor valorificate de agentiile de turism.
!n cazul turistilor care sosesc pe cont propriu tarifele practicate sunt mai mari.

PR$FI#UL $B#INU# PEN#RU $ -I #URIS#
< C$N# PR$PRIU >
PERI$ADA CAEL#UIELI PRE#BCAMERA PR$FI#UL
$B#INU#
1 :02.000 0;! 1.200.000 0;! 6?$.000 0;!
2 :02.000 0;! 2.200.000 0;! 1.6?$.000 0;!
# :02.000 0;! 1.200.000 0;! 6?$.000 0;!
2>
PR$FI#UL #$#AL $B#INU# DIN CAMERE %AL$RIFICA#E
DE
A'EN#II DE #URISM
PERI$ADA CAMERE
$CUPA#E
#ARIF INCASARI CAEL#UIELI PR$FI#
1 :0 $00.000 0;! >0.000.000
0;!
2:.100.000 0;! 1>.?00.000 0;!
2 $0 1.000.000
0;!
$0.000.000
0;!
>0.160.000 0;! #?.$>0.000 0;!
# 60 $00.000 lei >$.000.000
0;!
#0.120.000 0;! 1@.$$0.000 0;!
PR$FI#URI #$#ALE $B#INU#E DIN %AL$RIFICARI PE
C$N# PR$PRIU
PERI$ADA CAMERE
$CUPA#E
#ARIF INCASARI CAEL#UIELI PR$FI#
1 : 1.200.000 0;! 6.000.000 0;! 2.:10.000 0;! #.>?0.000
2 10 2.200.000 0;! 22.000.000 0;! :.020.000 0;! 1?.?$0.000
# @ 1.200.000 0;! $.>00.000 0;! #.:1>.000 0;! >.$$6.000


2:

PR$FI#URI #$#ALE $B#INU#E -ILNIC IN FIECARE PERI$ADA
PERI$ADA PR$FI# #$#AL
< A') #URISMCC$N# PR$PRIU >
P$NDERE
1 1$.#?0.000 0;! 1$,21 %
2 :?.$20.000 0;! :?,2> %
# 22.@66.000 0;! 22.:> %
=.=70 100.?@6.000 0;! 100 %
PONDERE
18%
59%
23%
1
2
3
Bilanul previzional
7C=!2
7ctivul imo"ilizat:
!mo"ilizrile necorporale cuprind fondurile comerciale Fi cheltuielile
constituire, cercetare si dezvoltare+
26
!mo"ilizrile corporale cuprind terenurile, anga'amentele Fi amena'rile,
construciile, instalaiile tehnice, material Fi utila' industrial etc. precum Fi
imo"ilizri Dn curs+
!mo"ilizri financiare cuprind titluri imo"ilizate Fi Dmprumuturi acordate altor
persoane sau Dntreprinderi.
7ctivul circulant:
7ctivul circulant cuprinde stocurile Dn curs 4stoc de aprovizionare, de
produse semi)finite, produse finite Fi mrfuri5, avansurile Fi aconturile vrsate
furnizorilor, creanele fa de clieni sau alte persoane, Dntreprinderi sau
anga'aii, valorile mo"iliare de plasament 4aciuni, o"ligaiuni5, disponi"ilitile
4"anc, cas5 Fi cheltuielile Dnregistrate Dn avans 4de e(emplu, cheltuielile de
repartizat pe mai multe e(erciii5.
P7,!2&0
Capitalurile proprii
Capitalurile proprii ale Dntreprinderii se compun din capital, adic aportul
personal, din cote)pri, din aciuni etc.
Gn plus se pot constitui rezerve care sunt fie legale, fie
regulamentare, statutare sau contractuale. /ezultatul e(erciiului ca Fi rezultatul
raportat 4"eneficiul sau pierderea e(erciiului precedent5 se adaug, de
asemenea, la capital.
Provizioane pe care le constituim, de e(emplu, ca urmare a creFterii
preului sau a fluctuaiilor previzi"ile ale cursului sunt provizioane reglementate
care diminueaz "eneficiul impoza"il.
BILAN8+&revizional
mii. lei
Denumire Anul . Anul / Anul 0
Imo4iliz5ri necor&orale
Cheltuieli de constituire 2:.000 )) ))
Imo4iliz5ri cor&orale
Mi'loace fi(e e(istente #0 000 000 #0 000 000 #0 000 000
!nvestiii Dn curs 0 0 0
#otal active imo4ilizate 0@ @@@ @@@ 0@ @@@ @@@ 0@ @@@ @@@
,tocuri : 000 > 000 # 000
Materiale directe >0 000 ># 000 >: 000
Materiale indirecte 10 000 12 000 1> 000
7lte active circulante 1: 000 20 000 2: 000
Conturi la "nci 10 000 000 1# 000 000 1: 000 000
2@
Cheltuieli cu do"Dnzile 22 :00 22 :00 22 :00
7lte active 10 000 12 000 1: 000
#otal active circulante .@ @D@ @@@ .0 @E. @@@ .2 .@/ @@@
#otal activ F@ @D@ @@@ F0 @E. @@@ F2 .@/ @@@
Capital social 60 000 000 60 000 000 60 000 000
1atorii totale >:0 000 ) )
7vansuri primite ? 6#0 000 1# 0?1 000 1: 102 000
#otal &a"iv F@ @D@ @@@ F0 @E. @@@ F2 .@/ @@@
CREDI#E) RA#E) D$BAN-I
Conitii e creitare G
,uma creditata 4lei5 >:0 000 000
/ata anuala a do"anzii 4 % 5 :0
=ermen de creditare 4ani5 :
3umar de rate 4semestrialitati5 10
3umar de rate O an 2

#a4el
Ram4ur"
Sol
creitor
Do4ana
"caenta
Do4ana
cumulata
1. >:0 000 000 112 :00 000 112 :00 000
2. >0: 000 000 101 2:0 000 21# @:0 000
#. #60 000 000 ?0 000 000 #0# @:0 000
>. #1: 000 000 @$ @:0 000 #$2 :00 000
:. 2@0 000 000 6@ :00 000 >:0 000 000
6. 22: 000 000 :6 2:0 000 :06 2:0 000
@. 1$0 000 000 >: 000 000 ::1 2:0 000
$. 1#: 000 000 ## @:0 000 :$: 000 000
?. ?0 000 000 22 :00 000 60@ :00 000
2$
10. >: 000 000 11 2:0 000 61$ @:0 000
C$N#UL DE PR$FI# SI PIERDERE
. "ezon e"tival
INDICA#$RI 270.7/;
C0;!)200>
270.7/; C
0;!)200:
270.7/; C
0;!)2006
2enituri din vEnzarea mrfurilor # 1#0 2:6
000
# #00 @:0
000
# :00 6:2
000
Producia vEndut 21 2:> 000
000
22 #21 000
000
22 :06 #2>
000
Cifra de afaceri 2> #$> 2:6
000
2: 621 @:0
000
26 006 ?@6
000
2enituri din su"venii de e(ploatare 0 0 0
7lte su"venii de e(ploatare 0 0 0
2enituri din su"venii privind
e(ploatarea
0 0 0
Cheltuieli privind mrfurile 6 012 :00 $ #60 000 ? 6?: 000
Cheltuieli cu materiile prime >: 1$0 000 >$ 1?: 000 :1 6?: 000
Cheltuieli cu ta(e, impozite,
vrsminte asimilate
@1$ 61> $$0 @6? 6:$ #20 @$> #6: 000
Cheltuieli cu remuneraiile
personalului
120 000 000 1>0 000 000 160 000 000
Cheltuieli privind asigurrile Fi
protecia social
6 >00 000 @ >66 666 $ :## ###
=otal cheltuieli cu personalul 126 >00 000 1>@ >66 666 16$ :## ###
Cheltuieli cu provozioanele si
amortizrile
2#0 000 2#0 000 2#0 000
Profit total o46inut &e &arcur"ul
unui "ezon e"tival
2?
Perioada Profit totalOzi 3r de zile =otal
1 1$ #?0 000 #1 :@0 0?0 000
2 :? $20 000 #0 1 $:> >20 000
# 22 @66 000 #1 @0: @>6 000
=.=70 100 ?@6 000 )) # 1#0 2:6 000
CAEL#UIELI EFEC#UA#E CU #AGE* IMP$-I#E HI AL#E
%7RS7MIN#E
Profit #a=5 litoral
.I
#a=5
monument
.I
Profit
im&oza4il
Im&ozit
0 .0@ /23 @@@ 0. 0@/ 23@ 0. 0@/ 23@ 0 @3F 32@ DD@ F33 E./ F/@
#a=e+ an!ajator
Mii lei
*ond de
salarii
Cass anga'ator
2>,:%
,oma'
1%
*ond de
sntate @,:%
=otal
cheltuieli
120 000 2? >00 1 200 ? 000 #? 600
Flu=ul e numerar
Mii lei
G
/esurse financiare la inceputul perioadei
10 000 000
Credite >:0 000
2anzari 21 2:> 000
#otal intrari e numerar 0. F@1 @@@
Cheltuieli operationale 10 2:> 000
Cheltuieli rate creditC do"anzi
21# @:0
!mpozit pe profit F33 E./*F/@
#0
1ividente platite 0
#otal ie"iri e numerar .. /01 33/*F/
Cifra de afaceri - mii lei
32%
34%
34%
2004
2005
2006
Concluzii)
!ntrarea pe piaa serviciilor hoteliere nu este facil. Concurena la nivel de
litoral este acer", comportamentul consumatorului este Dntr)o continu
schim"are, de e(emplu consumatorii strini prefer staiunile turistice din alte
ri, Dn schim" aceast pia este Dntr)o ascensiune continu.
1eFi afacerea DFi desfFoar activitatea numai Dn sezonul estival aceasta
este o afacere profita"il, nivelul profitului este mare.
Creditul a fost solicitat Dn vederea acoperiri de cash)floS, deoarece fr
aceasta societatea nu)Fi poate continua activitatea. 1in aceas cauz s)a solicitat
un credit Dn valoare de >:0 mil. lei. *irma dispunea de resurse financiare Dn
contul curent al societii dar avEnd Dn vedere faptul c plile efectuate de ctre
ageniile de turism se fac numai prin intermediul "ncilor Fi acestea nu acord
numerar imediat, mai trec 1)2 zile. 8Endii)v ce s)ar DntEmpla dac societatea
nu ar avea "ani s plteasc salariile Fi Dn plin sezon estival personalul ar refuza
s munceasc. 7cest lucru ar genera pierderi imense societii. 1e amintit este Fi
faptul c personalul manifest o oarecare rigiditate Dn timpul sezonului estival
deoarece oferta de locuri de munc este mare Fi este foarte greu ca o unitate
hotelier s ai" un personal permanent.
Precum se poate o"serva din ta"elul de mai sus societatea va fi Dntr)o
creFtere continu, o creFtere lent din toate punctele de vedere 4 :% Dn primul
an, 6% Dn al doilea an 5. ,e urmreFte recuperarea investiiei Dn primul rEnd apoi
dezvoltarea sa pe orizontal lucru e(trem de dificil de realizat.
#1
0a Dntre"area QCum vedem firma peste 10 aniRB se poate spune c avEnd
Dn vedere trendul pieei Fi strategiile de dezvoltare ale societii, societatea va
ocupa unul din primele locuri pe piaa serviciilor hoteliere de pe litoralul Mri
3egre, "ineDneles luEnd Dn calcul Fi apariia altor concureni.
#2