Sunteți pe pagina 1din 31

1. Filosofia - concepie despre lume i modalitate de gndire.

Corelaia dintre
filosofie i alte forme de cultur: mitologie, religie, tiin. Filosofia i tiina
economic.
Filosofia este un tip de concepie despre lume, o form de cultur, un mod de valorificare a
lumii. Ea este un sistem coerent de cunotine, ce ofer o interpretare totalizatoare a
Universului, caut rspunsuri care privesc esena omului, rolul su n lume, sensul vieii
umane, studiaz concepte generale cum ar fi existena, buntatea, cunoaterea sau
frumuseea.
Filozofia este o modalitate de gndire i investigare, format dintrun ansamblu de
noiuni i idei, care tinde s cunoasc i s neleag sensul existenei sub aspectele sale cele
mai generale, o concepie general despre lume i via. Ea este un sistem de rspunsuri
desfurate la problemele conceptuale.
Filosofia l a!ut pe om s se cunoasc pe sine si formeze o cunotin i contiina
respectului pentru ceilali alturi de care trieti
"n fine, filosofia este iubire de nelepciune, este o aventur a adevrului, este mirarea
omului n faa Universului.
Cunotinele mitologice poart un caracter sincret, ceea ce ar nsemna c aspectul
raional, teoretic i aspectul senzorial,empiric coincid. #unotinele mitologice mpletesc n
sine toate tipurile de cunotine. $ndirii mitologice i este caracteristic elementul fantastic,
acesta fiind un produs al imaginaiei umane, avnd coninut ireal, presupunnd mai mult
elementul utopic, o speran i mai puin o realitate
Religia este o form de valorificare a lumii prin dedublarea acesteia n lumea real, cea de
aici, cea care se supune legilor naturii i lumea cea de dincolo, lumea supranatural. %umea
supranatural este considerat adevrata lume. Ea este privit ca fiind primordial i cea
care determin lumea natural i social. &eligia este un sistem bazat pe ncercrile
oamenilor de a explica universul i fenomenele lui naturale, implicnd una sau mai multe
zeiti sau alte fore supranaturale. &eligia este n acelai timp i un sistem de cutare a
scopului sau sensului vieii.
&eligia presupune oficierea unui cult i existena unor instituii i organizaii
corespunztoare.
'rintre cele mai importante funcii ale religiei se numr( cognitiv, social,
compensatorie, identitar.
tiina reprezint sistemul de cunotine obiective, universale i necesare despre existen
)caracterizeaz lumea aa cum este ea,fr intervenii subiective*.
tiina economic tinde s fie una umanist, deoarece se refer la activitatea i deservirea
omului. #a i filosofia, tiina economic studiaz necesitile oamenilor, necesiti
materiale, i modul de satisfacere a acestora, printro activitate economic, rentabil.
&elaia dintre economie i filosofie poate fi demonstrat prin activitatea multor economiti i
ndomeniul filosofiei
2. Obiectul de studiu i problema fundamental a filosofiei.
Filozofia este o tiin complex, ce caut rspunsuri la multe probleme. "nsui obiectul
filozofiei nu a fost unul i acelai n diferite perioade istorice. +ar de fiecare dat sa axat
pe generalul n sistemul ,lume - om..
Obiectul filozofiei l constituie cele mai generale legiti a existenei materiale i existenei
omului. /biectul filosofiei l constituie legturile i raporturile generale i eseniale n
nelegerea diferitor ntrebri conceptuale. Filosofia pune aa ntrebri specifice, cum ar fi(
ce este lumea, ce st la baza lumii - materia sau spiritul0 se dezvolt oare lumea
ncon!urtoare0 poate oare fi cunoscut lumea0
Problema fundamental a filosofiei vizeaz raportul dintre contiin i materie i dintre
gndire i existen. 1ceast problem se numete fundamental, pentru c fr precizarea
raporturilor menionate, nu poate s existe nici o filosofare.
2e pot evidenia dou laturi ale problemei fundamentale a filosofiei. 'rima este latura
ontologic. "n general, lumea ncon!urtoare prezint o totalitate de procese i fenomene
materiale i spirituale. 3ar latura ontologic a problemei fundamentale a filosofiei ine de
problema prioritii unei laturi dintre conexiunea material i spiritual. "n dependen de
rspunsul la aceast ntrebare, toate sistemele filosofice se mpart n materialism i
idealism. 4aterialitii recunosc materia ca factor prim i cauz a realitii, c contiina
este secundar, fiind un produs al dezvoltrii materiale, o reflectare a lumii materiale.
3dealitii, ns, consider c primar este contiina, spiritul, c spiritualul exist pn la
natur, pn la lucruri i este cauza lor. 2e deosebesc dou varieti a idealismului -
obiectiv i subiectiv. 3dealismul obiectiv recunoate primordialitatea unei raiuni universale,
a unei idei care exist obiectiv. 3dealismul subiectiv consider primar contiina, senzaiile
subiectului, consider c existena nu exist independent de contiina uman, de retririle
subiectului. "n dependen de faptul cte nceputuri se pun la baza lumii, concepiile
filosofice se mpart n moniste, dualiste i pluraliste
1 doua latur a problemei fundamentale este una gnoseologic. Ea se refer la
cognoscibilitatea lumii, la problema identitii dintre gndire i existen. "n dependen de
rspunsul la aceast latur, se deosebesc aa curente ca optimismul gnoseologic )se
recunoate cognoscibilitatea lumii*, scepticismul )se pune la ndoial posibilitatea
cunoaterii* i agnosticismul )se neag cognoscibilitatea lumii*.
"n dependen de rspunsurile date cu privire la problema fundamental a filosofiei,
filosofii rspund i la celelalte ntrebri filosofice.
. !omeniile principale ale refleciei filosofice. Funciile i metodele de cunoatere
ale filosofiei.
/ntologia - teoria existenei, ramur a filosofiei, care are ca obiect Fiina i Existena. Ea
studiaz fundamentele existenei, nivelurile, modurile si formele eseniale de manifestare ale
acesteia i ofer premisele, teoreticometodologice, tuturor celorlalte domenii de reflexie
filosofica.
$noseologia -constituie domeniul filosofiei care se ocup cu studiul procesului de
cunoatere. /biectul ei este cunoaterea uman. +in obiectul gnoseologiei fac parte(
obiectul cunoaterii, subiectul cunoaterii, mecanismul cunoaterii, condiiile cunoaterii,
cauzele cunoaterii, legile cunoaterii, cile de cunoatere, genurile de cunoatere uman.
%ogica este domeniul filosofiei care studiaz formele i principiile gndirii corecte.
1ntropologia se ocup de studiul tiinific al omului. Ea este tiina despre om, despre
fenomenul uman, despre esena uman, despre raporturile sale cu Universul.
1xiologia este teoria general a valorii. 1cest domeniu al filosofiei studiaz esena valorilor,
geneza acestora, ierar5izarea lor i relaiile dintre ele.
Etica este tiina realitii morale, este studiul fundamentelor i principiilor morale. Ea este
o filosofie asupra moralei, a binelui, rului i a datoriei.
Estetica este studiul principiilor i expresiilor frumosului, este teoria despre criteriile
frumosului i despre diferite tipuri ale artei.
Filosofia ndeplinete n societate mai multe funcii.
Funcia conceptual contribuie la formarea unui tablou unitar al lumii, a reprezentrilor
despre structura lumii, a locului omului n lume i a principiilor interacionrii omului cu
lumea.
Funcia metodologic const aceea c filosofia studiaz i elaboreaz metode de
cunoatere.
Funcia gnoseologic filosofia contribuie la cunoaterea obiectiv a lumii. Filosofia
este i un mecanism de cunoatere a lumii, nvnd a gndi conceptual i a teoretiza - a
generaliza realitatea, a crea sc5eme logice a acesteia.
Funcia critic se refer la capacitatea filosofiei de a supune ndoielii lumea, cunotinele
despre aceasta, de a cuta noi caracteristici, de a descoperi contradiciile, de a ruina
dogmele.
Funcia axiologic const n evaluarea lumii, a aciunilor, fenomenelor, proceselor din
perspectiva valorilor - morale, sociale, politice . a. "n acelai timp, nsi filosofia este o
valoare important a culturii.
Funcia educativ const n a cultiva valori i idealuri umaniste, a contribui la
fortificarea moralei, a a!uta omul n a se adapta n lume, ai nelege rostul n aceasta.
Funcia prognostic const n aceea c n baza cunotinelor filosofice despre lume de a
prognoza tendinele dezvoltrii lumii n general, a societii, a omului.
Metode
6.maieuitica- )din greac 7maieuti8e. - 7priceperea de a moi.*, metod utilizat de
2ocrate n cadrul discuiilor filozofice purtate cu interlocutorii si n vederea descoperirii
adevrului9
:.dialectica- )7dialecti8e. - dia 7cu. ilegein- 7a vorbi, discuta.*, iniial dialectica
nsemna priceperea de a purta discuii i de a a!unge la adevr prin scoaterea la iveal i
combaterea contradiciilor n afirmaiile concurentului. 4ai trziu, dialectica este perceput
ca o metod general de explicare a lumii n continu micare, sc5imbare,
transformare,dezvoltare, pornind de la contradiciile interne. +ialectica spune c ntreaga
natur ce ne ncon!oar reprezint un sistem, o conexiune de corpuri9
;.metafizica- metod general a filosofiei, opus dialecticii, ce se caracterizeaz prin
abordarea obiectelor i proceselor n mod izolat, prin absolutizarea unor aspecte ale
realitii , prin negarea salturilor calitative, contradiciilor interne ale lucrurilor i
nerecunoaterea rolului lor de for motrice primordial a dezvoltrii9
<.eclectica- )e8lego- 7aleg.* reprezint o mbinare mecanic, 5ibrid a unor idei, concepii,
puncte de vedere eterogene sau opuse care conduc la lips de unitate i de consecven n
gndire9
=.sofistica- )sop5os- 7nelept.*, metod filosofic creat n $recia 1ntic de sofiti,
profesori ce predau contra plat pregtirea tineretului pt participare la viaa politic.
1parent, sofitii utilizau argumente corecte, ns, de fapt, erau false, construiete astfel nct
s denatureze adevrul9
>.ndoiala cartesian - metod creat de &ene +escartes, el poziiona 7ndoiala metodic.
asupra tuturor cunotinelor,datelor, simurilor i c5iar asupra existenei lumii, acceptnd
drept unic i sigur fapt, care trebuie s constituie temeiul filosofic i al tiinei )#ogito, ergo
sum- 7cuget, deci exist.*9
?.analiza sistematic - studiaz realitatea pt a dezvlui integritatea obiectului, a evidenia
tipurile diverselor legturi ale obiectului i reunirea lor ntrun tablou teoretic unic9
@.analiza fenomenologic - elaborat de E. Ausserl, se bazeaz pe teoria 7contiinei
intenionale. )contiin orientatspre ceva*. Ausserl considera c fenomenologia, pt
a a!unge la 7fenomen. )prin care el nelege esena dat apriori ntrun domeniu
independent i de subiect i de obiect*, trebuie s ntruneasc urm.condiii( a* 7reducia
fenomenologic.sau 7punerea n parantez. a lumii sensibile i a tuturor cunotinelor
tiinifice i filosofice - astfel lumea nceteaz de a mai fi obiect al cunoaterii9 b* 7intuirea
esenei., prin care, independent de procesul abstraciei logice, se sesizeazn emi!locit
7esenele pure.9
B.semiotica- )semeioti8e- 7semn.* - metod ce st la baza studiului general al semnelor,
elaborat de fil.american #5.C. 4orris )7Fundamentele teoriei semnelor., 6B;@*. 2emiotica
are ; pri principale(
6. semantica- se refer la raportul semnelor i obiectelor desemnate9
:.sintactica- cercetarea construciilor formale, adic a modului de mbinarea semnelor ntre
ele9
;. pragmatica- studiul modului n care omul nelege i utilizeaz semnele9
6D.5ermeneutica- metod utilizat la interpretarea textelor religioase vec5i, a textelor din
antic5itate. "n prezent aceast metod indic te5nicile de descifrare a unui dat considerat ca
simbolic, fiind, de asemenea folosit n psi5analiz i n analiza structural. Aermeneutica
se prezint ca o metod a decodificrii i interpretrii semnelor, ca reflecie filosofic
asupra simbolurilor religioase, miturilor, emoiilor, oricror expresii umane semnificative.
". Filosofia antic oriental: colile, repre#entanii, problematica.
Ecolile de filozofie din 3ndia antic se divizeaz n primul rnd n dependen de
atitudinea lor fa de Fede. #ele, pentru care Fedele reprezint o autoritate, se numesc
7ortodoxe., asti8a. 3ar cele pentru care nu recunosc autoritatea Fedelor se numesc
75eterodoxe., nasti8a. /rtodoxe sunt urmtoarele coli( vedanta, mimansa, Goga, vaieica,
nGaGa, sam85Ga. 3ar neortodoxe - !ainismul, budismul i lo8aGata )ciarva8a*.
Budismul apare n !urul sec. F3 .e.n. El se fundamenteaz pe existena a patru
adevruri sfinte. 6. Existena omului este legat de suferine. :. #auza suferinelor este c
omul are prea multe dorine, ceea ce determin lanul rencarnrilor. ;. Eliberarea de
suferin const n ani5ilarea dorinei. <. #alea spre lic5idarea suferinelor trece prin cele
opt ci nobile - ideile drepte, inteniile drepte, cuvntul drept, aciunea dreapt, viaa
dreapt, efortul drept, atenia dreapt i meditaia dreapt. Fiaa dreapt presupune de a
respecta moralitatea, de a nu cuna ru fiinelor vii, de a se abine de la contactele
sexsuale interzise, de a nu fura, de a nu folosi buturi alcoolice.
2copul principal al oricrui budist este atingerea nirvanei. Ea presupune ntreruperea i
lic5idarea suferinelor i este o linite netulburat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge
prin meditare. Hirvana este dezagregarea sufletului, este eternitate, inexisten. Hirvana
pune capt lanului de venice rencarnri, guvernate de sansara i 8arma.
Iuditii predic compasiunea i asceza, pasivitatea i nempotrivirea la ru. Exist dou
ramuri ale budismului - 5inaGana i ma5aGana.
Jainismul )JaGna - biruitorul* are trsturi comune cu budd5ismul pt c promoveaz
atitudinea ascetic cu viaa )lupta cu trupul, dorine carnale, iar scopul vieii este de a birui
corpul, deoarece acesta, prin pasiunile sale, sustrage sufletul de la destinaia lui principal
- meditaia asupra sensului vieii omeneti, existenei umane*. /mul este dominat de :
pasiuni fundamentale( frica de moarte i dorina de a tri. 1tunci cnd omul le nvinge pe
ambele, scopul vieii acestuia este realizat. 1dic sufletul biruie corpul, atunci cnd omul nu
mai este afectat de nicio problem din mediul exterior, cnd nul reine frica de moarte i
nici dorina de a tri. 't aceasta omul trebuie contient, timp ndelungat, si interzic
oricare din plcerile existente KL obine starea ideal.
Confucianismul este una dintre colile filosofice principale ale #5inei antice. Fondatorul
acesteia este #onfuciusMNongFudzi#onfucius afirma, c #erul este realitatea suprem,
care dicteaz omului voina sa. #onsidera c viaa oamenilor depinde de soart, iar bogia
i nobilitatea depind de cer. 'entru #onfucius oamenii seamn unii cu alii dup natura sa,
dar se deosebesc dup educaie. /mul educat trebuie s aib stim i respect fa de mediu
i societate. Educaia trebuie s formeze comportamentul uman necesar pentru executarea
cuvenit a funciilor sociale. &elaiile sociale trebuie s se asemene cu cele familiale, iar
relaiile dintre conductori i supui trebuie s fie ca unele dintre tat i fecior. El considera
c viaa statal trebuie s fie consolidat prin perfecionarea vieii morale i culturale.
1ceast perfecionare trebuia s in inclusiv de tradiii i el accentua necesitatea
respectrii cultului strmoilor. #onfucius consider c pentru a respecta ordinea i
subordonarea n societate, trebuie s se respecte principiul ec5itii, punctualitii i
contiinciozitii. "nvtura lui #onfucius este ntro oarecare privin o teorie a conducerii
cu societatea, cu oamenii, o teorie a modului eficient de influen a asupra omului prin
exemplul celor mai suspui.
"n viziunea lui #onfucius existena trebuie s se fundamenteze pe virtutea esenial !en -
omenie, buntate, blndee. 1ceast virtute include dou principii fundamentale( 1!utl pe
cellalt s realizeze ceea ce ai fi dorit tu s realizezi. #e ie nu i place, nu f altuia.
Legismul, n opoziie cu confucianismul, reieea din ideea c toi oamenii sunt ri de la
natur. #onductorii trebuie s cunoasc bine psi5ologia pentru a conduce bine cu supuii.
'rincipala metod de influen asupra oamenilor sunt recompensele i pedeapsa. +ar
pedeapsa trebuie s prevaleze. #u ct este mai aspr pedeapsa, cu att mai bine. Frica este
una din condiiile principale ale educaiei. 2e considera c politica nu este compatibil cu
morala.
%egitii au fundamentat concepia unui stat despotic, n care toi sunt egali n faa legii,
cu excepia conductorului, creatorului acestor legi.
$. %roblema temeiului ultim &n filosofia cosmologic a 'reciei (ntice.
"n filosofia $reciei antice temeiul ultim era elementul primordial al ntregii existene, un
element ce st la baza i nceputul tuturor lucrurilor. El era substratul tuturor lucrurilor,
ar5O, datorit cruia un lucru ia natere i exist.
"n filosofia pitagoreic temeiul ultim era considerat numrul. Humerele pot s existe de
sinestttor, spre deosebire de lucruri, care nu pot fiina fr numere.
'entru 1naximandru - apeironul, pentru 1naximene - aerul. Aeraclit considera c totul
este creat din foc.
+eosebirea dintre temeiul ultim la 'itagora i dintre temeiul ultim la ceilali filosofi
menionai const n aceea c la 'itagora temeiul ultim este ideal, iar la ceilali - material.
"n acest fel se atribuia cifrelor o existen metafizic de sinestttoare. 'itagorienii
considerau c n lucruri pot fi vzute mai multe proprieti dect n temeiurile materiale ale
lumii propuse de milesieni i de Aeraclit.1adar, pt P5ales acea substan primordial este
apa - tot ce exist se conine n ap, nimic nu poate exista fr ap. 't el apa este ceva mai
mult ca o simpl substan, considerndo nsufleit. Ei deci, pt P5ales toate lucrurile au
suflet.
). %roblema omului &n filosofia antic greac *sofitii, +ocrate, %laton, (ristotel,
,picur, stoicii .a.).
"ncepnd cu sec. F filosofia caut rspuns la ntrebrile( care este esena valorii
omeneti 0 care este izvorul cunotinelor 0 care ar fi criteriul cunoaterii adevrate 0
'rimii care au abordat aceste ntrebri au fost sofiti,care ncercau s demonstreze orice
idee, fie c5iar una fals, n interesele cuiva, pentru o anumit recompens.2ocrate se
pronuna mpotriva subiectivismului i relativismului filosofiei sofiste. 2ofitii, vorbind
despre indivizi aparte, vizau n primul rnd deosebirile dintre ei. 3ar 2ocrate era convins c
cu toat diversitatea oamenilor, al modului lor de via de al comportamentului i
emoiilor, exist ceva care i unete, i care poate fi exprimat prin idei i noiuni. Ei deci,
oameni diferii pot s interpreteze ceva n acelai mod, de exemplu, Iinele. 2e poate vorbi
despre Iine n general, independent de manifestrile particulare ale acestuia.
2ofitii ncercau s interpreteze n mod alegoric miturile, iar 2ocrate considera c aceasta
este o risip de timp i c5ema omul s se cunoasc mai nti pe sine.
%a 'laton tiina omului se bazeaz pe lumea ideilor. 2ufletul const din partea afectiv,
din afecte, senzaii, raiune. %a 'laton sufletul migreaz dup moartea corpului n plante
i animale pt a se purifica. Exist lumea ideilor i lumea lucrurilor senzoriale )corelaia
dintre simuri i sentimente pe de o parte i raiunea pe de alt parte*. %umea ideilor este
una venic i perfect i tot ce exist tinde spre aceast lume, abosult, a perfeciunii, a
adevrului, frumosului, binelui,linitii spre care tinde i sufletul uman. 2ufletul fiind legat
de om, este influenat de corp i sustras n !os spre nceputul material de unde vine
nceputul corporal, de la materie, adic de la nefiin, sufletul avnd ca esen raiunea,
tinde spre lumea absolut, perfect.+in cauza strii sale dualiste, sufletul nu poate atinge
lumea ideilor, el poate doar s se apropie puin de ea, contientiznd c niciodat nu se
poate identifica cu ea.
1ristotel definete sufletul ca un act al corpului. /mul este un animal raional. 2ufletul
are regiuni deosebite( cea inferioar )vegetativ, comun tuturor plantelor i animalelor*
i senzorial )rezervat animalelor vii* i raiunea )rezervat omului*. 2piritul uman se
nate ca o foaie curat pe care se imprim experiena ctigat. 1adar, acest intelect
este pasiv,dar exist i unul activ care este nemuritor - partea comun a oamenilor i a
zeilor .
-. Ontologia i gnoseologia &n concepia filosofic a lui %laton. .n/tura despre
lumea ideilor i lumea lucrurilor sen#oriale.
,0istena, &n /i#iunea lui %laton, se di/i#ea# &n:
a. b.
a. %umea 3deilor, care este o lume primar, una venic, nesc5imbtoare. 3deile sunt venice,
invariabile, indivizibile, infinite. %umea ideilor este o existen real.
b. %umea obiectelor senzoriale,ce constituie o proiecie a lumii 3deilor i care este
sc5imbtoare i incerte. /biectele se nasc, se sc5imb i pier. %umea lucrurilor senzoriale
este o existen efemer.
'noseologia, din perspecti/a lui %laton, include:
a. b. c.
$noseologia, n opinia lui 'laton include(
a. teoria reamintirii )anamnezis* b. nvtura despre Eros c. +ialectica
&eamintirea are loc sub influena a : factori(
- discuiile purtate de indivizi ntre ei9
- lucrurile din exterior care ne influeneaz.
'entru 'laton QexistentaQ nu mai este o entitate corporala, ci o realitate pozitiva imateriala,
asadar o 3dee, iar QnonexistentaQ ramane si pentru el, ca si pentru filozofii eleati, spatiul
gol.
1. Caracteristica general a filosofiei lui (ristotel. .n/tura despre materie i
form.
Ce este forma &n opinia lui (ristotel2 Cum determin (ristotel forma formelor2
#onform lui 1ristotel, forma este al doilea nceput, un nceput determinant, activ, pentru c
sub influena ei, materia se transform n actualitate, n lucruri concrete. Ea este principiul
activ, mictor, dinamic n lucruri. Forma preced materia n timp.
Forma este puterea imanent care mic i formeaz lucrurile, le confer o configuraie.
Forma constituie esena lucrului, fr a fi lucrul nsui. Forma este cauza vieii, materiei,
dar ea nu poate exista separat de materie.
Ce este materia &n /i#iunea lui (ristotel2
4ateria este materialul din care se formeaz lucrurile. /biectele concrete sunt combinaia
materiei i formei.
4ateria este un principiu nemicat, ce trebuie micat i format. 4ateria nu are o realitate n
sine, ea este posibilitate pur, substratul gol, ce poate deveni orice. Ea este substana
nemicat i lipsit de form. #a sa existe, materia are nevoie de forma, de activitate. +ar i
fr materie nu poate s existe nimic, cu excepia +ivinitii.
Ei forma, i materia sunt absolut necesare pentru formarea lucrurilor. +ar formei i revine o
importanta mult mai mare dect materiei, pentru c materia este ceva pur pasiv iar forma
este partea activa.
3. Caracteristica general a filosofiei medie/ale: etapele de de#/oltare i problemele
principale.
Filosofiei medievale i este caracteristic dominaia religiei cretine asupra tuturor
domeniilor de activitate ale omului.Poat activitatea spiritual poart un caracter
teocentrist, adic este abordat problema existenei lui +umnezeu ca problem
fundamental.
'rincipalele etape ale filosofiei medievale sunt(
1pologetica )sec. 3M33333 e. n.* este orientarea n teologia i filosofia cretin, care se
pronuna n aprarea credinei cretine n perioada formrii cretinismului i a luptei
acestuia cu pgnismul. 'rincipalele idei filosofice pot fi ntlnite n apologiile, orientate
mpotriva pgnilor. 'rincipala problem a acestei filosofii o constituie raportul dintre
raiune i credin, dintre filosofia pgn i cretinism. #el mai de vaz reprezentant este
Pertulian, care afirma c cultura antic supune viaa omului unor valori i norme deformate.
'atristica )sec. 3FF333 e. n.* 1ceast etap a dezvoltrii filosofiei medievale se mai numete
i patrologie. Este filosofia 7prinilor Iisericii. i a presupus elaborarea dogmelor de
ctre prinii Iisericii. 3ar scopul principal este de a sistematiza dogmatica cretin.
&eprezentani de vaz( /rigene, 1ugustin. 'rincipalele probleme discutate n aceast
perioad erau( trinitatea lui +umnezeu i relaiile dinte ipostasele lui +umnezeu9 natura lui
#ristos9 relaia dintre credin i raiune.
2colastica )sec. 3RR3FMRF e. n.* +enumirea etapei provine de la 7coal., termen care a
venit n limba latin din greac. "n aceast perioad se desc5id multe coli - mona5ale,
episcopale, laice. Este filozofia medieval cretin care domina n coli i depindea n
ntregime de teologie. 2colastica trebuia s fac dogmele cretine accesibile pentru oamenii
neinstruii i s lupte cu falsificarea religiei cretine. 2e cutau posibilitile de a gsi ci
raionale de a demonstra adevrurile declarate de credin, iar filozofiei i se atribuia rolul
de slu!itoare a religiei. 1devrul nu trebuia cutat, el existnd de!a n scrierile divine. #el
mai de vaz reprezentant - Poma dS1Tuino.
14. Caracteristica general a filosofiei renascentiste: umanismul, filosofia naturii,
filosofia social-politic.
Epoca renaterii )sec. RFRF3* se numete astfel, deoarece anume n acea perioad au fost
renscute, reevaluate valorile antice greceti, filosofiei, tiinei i culturii. / perioad
ndelungat, din cauza dominaiei religiei cretine, multe realizri filosofice i tiinifice au
fost interzise, ns datorit intelectualitii arabe cultura i filosofia antic reapar, sunt
redescoperite."ncepnd cu sec. RF se sc5imb i caracterul vieii economice, n primul rnd
n 3talia, unde apar noi relaii economice capitaliste i un nou tip de art, literatur i
tiin. 'nn sec. R3F spiritul cretin era dominat de dogmele bisericeti, iar in sec. RF
RF3 are loc o explozie a intelectului laic, unde omul n literatur i art, iar mai apoi i n
tiin i filosofie,limiteaz extinderea lui +umnezeu. 2pre deosebire de epoca medieval,
cnd totul era privit prin prisma existenei i credinei n +umnezeu, epocii renaterii i este
caracteristic naintarea pe prim plan a valorii umane. "n art omul este dezgolit, artndu
ise nu doar frumuseea spiritual, dar i cea corporal. "n literatur sunt evideniate
strile,sentimentele i tririle specifice omului9 n tiin problema principal devine natura,
universul, de aceea, n primul rnd se dezvolt astronomia, mecanica cereasc, fizica, iar n
domeniul tiinelor sociale problema principal devine funcionarea statului, necesitatea
instaurrii unui sistem politic care ar corespunde esenei omului. 1ceasta i ar fi perioada
umanist, reprezentat prin( Ioccaccio, 4ountaigne, %orenzo Falla, F. 'etrarca. 'erioada
dezvoltrii tiinelor naturii estere prezentat de Noperni8, Jordano Iruno, Nepler etc.
"n domeniul dezvoltrii socialpolitice sau evideniat( #ampanella,P5omas 4orus, Hicolo
4ac5iavelli etc.+irecia umanist caut s demonstreze valoarea omului ca fiin biologic
i spiritual, s releveze frumuseea corporali puterea intelectual a omului, naturaleea
sentimentelor care nu pot fi diminuate de puterea sentimentelor religioase.+ac n domeniul
tiinelor naturale se promoveaz ideea c oricare ar fi originea universului, el totui se
supune unor legiti obiective, care nu in de influena lui +umnezeu, apoi n domeniul
tiinelor sociale este promovat ideea necesitii constituirii unui stat laic, bazat pe valori
civile, laice i nu religioase. Este promovat ideea necesitii integrrii statale i depirii
dezmembrrii provocate de epoca medieval. %a fel sunt naintate primele idei umaniste,
utopiste, ce reflect nzuina, visul omului exploatat n aspect fizic i spiritual de a crea un
stat bazat pe dreptate i n care valoarea suprem ar fi nu aspectul material, ci valoarea
spiritual. "n lucrarea sa 7'rincipele., 4ac5iavelli afirm c n condiiile noi din sec. RF a
aprut necesitatea de a crea state naionale, integre. 't aceasta trebuie s existe voina unei
persoane,unui prin, de a realiza acest scop. +ar pt aceasta, n perioada cnd orice conte
se considera rege, se cere posedarea obligatorie a : tipuri de caliti( a vulpei i a leului.
1dic, s poat ademeni unii domnitori locali, promindule anumite favoruri, ca mai apoi
s aib voina i puterea de ai supune cu fora pe cei care se mpotrivesc. 1 promite nc nu
nseamn a i ndeplini, important este primirea susinerii i obinerea puterii totale, iar mai
apoi principele va ti cum s procedeze. Humai aa poate fi creat un stat civil scos sub
influena bisericii. Iiserica trebuie si cunoasc locul i s nu se implice n treburile
statale.
11. Filosofia modern: Critica scolasticii i problema metodei cunoaterii tiinifice.
+en#ualismul, empirismul i raionalismul 5 principalele curente gnoseologice ale
filosofiei moderne.
'rincipalele curente gnoseologice din Epoca modern sunt(
a. empirismul
b. raionalismul
c. senzualismul
Empirismul este teoria conform creia toat cunoaterea uman provine din experien, din
experiment. 2e neag importana raiunii n cunoatere. &aionalismul pune la baza
cunoaterii doar raiunea. 3ar senzualismul - simurile.
#onform lui F Iacon, exist anumite piedici, fantomeMidoli n calea cunoaterii. El
evideniaz patru categorii de idoli(
a. 3dolii tribului, ce i au originea n natura uman. 2unt generai de imperfeciunea minii
i a simurilor omului. 1ceti idoli fac ca omul s priveasc natura doar n raport cu sine.
4intea privete lucrurile n mod subiectiv, adaug natura sa la natura lucrurilor i
nscocete corespondene i relaii inexistente. 1ceti idoli nu pot fi nlturai, ci doar
minimizai.
b. 3dolii peterii in de particularitile individuale ale omului, structura sufleteasc i
corporal, a acestuia. 1ceste particulariti fie sunt motenite prin natere, fie au fost
formate prin educaie, prin influena mediului ncon!urtor. /mul privete lucrurile ca dintr
o peter proprie, ceea ce le denatureaz.
c. 3dolii pieei sunt reprezentai de cuvinte. "n acest caz erorile n cunoatere sunt cauzate de
folosirea neadecvat a cuvintelor i expresiilor, ceea ce cauzeaz confuzii.
d. 3dolii teatrului, sau ai autoritii sunt provocai de credina oarb n autoritatea ideilor
unor savani. "n loc s se apeleze la fapte empirice, la experiment, se apeleaz la ideile,
uneori nvec5ite, ale unor savani cu autoritate. 1ceti idoli se pot nltura printro atitudine
critic fa de nvtura altora i prin utilizarea experienei.
2colastica este una dintre etapele de dezvoltare a filosofiei medievale.+enumirea etapei
provine de la 7coal., termen care a venit n limba latin din greac. "n aceast perioad
se desc5id multe coli - mona5ale, episcopale, laice. Este filozofia medieval cretin care
domina n coli i depindea n ntregime de teologie. 2colastica trebuia s fac dogmele
cretine accesibile pentru oamenii neinstruii i s lupte cu falsificarea religiei cretine. 2e
cutau posibilitile de a gsi ci raionale de a demonstra adevrurile declarate de
credin, iar filozofiei i se atribuia rolul de slu!itoare a religiei. 1devrul nu trebuia cutat,
el existnd de!a n scrierile divine. 2copul filosofiei era de a expune i demonstra adevrul
divin n termenii su, cu a!utorul raiunii.
2colatii erau convini c se poate realiza cunoaterea raional a existenei, mai nti de
toate a lui +umnezeu i de a demonstra existena acestuia prin procedee logice. Ei
argumentau unitatea dintre credin i raiune, filozofie i teologie. #onsiderau c natura
este creat de +umnezeu, care este esena suprem, nceputul i scopul tuturor lucrurilor,
centrul i sfritul cosmosului.
"n aceast perioad se interpreteaz textele sfinte i lucrrile lui 1ristotel, lucrrile cruia
sunt deformate i a!ustate necesitilor Iisericii.
%a nceput erau denumii scolastici toi nvaii din colile mona5ale medievale, dar mai
trziu - doar profesorii de filosofie i teologie din universiti.

12. %roblema substanei &n filosofia modern 5 dualismul, monismul, pluralismul.
"n aspect ontologic n filosofia modern deosebim urmtoarele curente(
a. monismul
b. dualismul
c. pluralismul
3deea dualist este susinut de ctre &. +escartes, care consider c exist dou
substane - una material i una spiritual. 2ubstana material are ca nsuire ntinderea,
iar cea spiritual - gndirea.
4onismul, susinut de convingerile lui I. 2pinoza, pune la baza lumii o singur
substan, care are att ntindere, ct i gndire. 2ubstan rezultat din sine i prin sine.
4onismul lui 2pinoza se manifest ca panteism, unde +umnezeu i natura se contopesc.
Peoria pluralismului ontologic se fundamenteaz pe ideea c la baza lumii se afl mai
multe nceputuri. "n epoca modern reprezentant de vaz al pluralismului este %eibniz, care
pune la baza existenei 7monadele., ce sunt elemente spirituale indivizibile, independente
unele de altele, nzestrate cu o for activ. 3ar materia este manifestarea exterioar a
monadelor. #oordonarea dintre activitatea monadelor este asigurat de 7armonia
prestabilit., creat de monada suprem, Dumnezeu
1. Filosofia iluminist european: omul, societatea, raiunea.
3luminismul este o micare ideologic i cultural, antifeudal, desfurat n perioada
pregtirii i nfptuirii revoluiilor din sec. RF33R3R n rile Europei, cum ar fi 1nglia,
Frana, avnd drept scop crearea unei societi 7raionale., prin rspndirea culturii, a
7luminilor. n mase. 3luminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc s
nlture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experienei proprii.
&eprezentani( Aume, %oc8e, +iderot, &ousseau, Foltair, %essing.
3deile iluminismului(
a*&aiunea este considerat ca un dat specific omului.
b*+efinind astfel omul, iluminismul proclam egalitatea tuturor oamenilor. 4onar5ul nu mai
este unsul lui +umnezeu i doar primul slu!itor al statului preocupat de sigurana supuilor
si. Hegnduse ierar5ia social feudal, societatea va trebui structurat pe baza unui
contract social ntre om i semenii si.
c*4onar5ul iluminat reprezint idealul politic al epocii care nlocuia perimatul monar5
absolutist. Preabuia s fie un filosof nzestrat cu o capacitate de a nelege mecanismele
societii i de a mediatiza i armoniza relaiile dintre clasele sociale.
d*/raul imaginat de iluminist ca sediu pentru ,ceteanul universal. este ,cetatea
universal #osmopolisul., loc n care rzboiele ar disprea, iar pre!udecile de ordin
rasial sau religos ar fi excluse. #ercettorii au plasat apariia unui astfel de ora n :<<D.
e*3dealul uman al acestei epoci este filosoful - figura care nlocuia cavalerul i sfntul
Evului 4ediu.
1". Filosofia clasic german 5 teoria cunoaterii ca e0presie a acti/itii creati/e a
subiectului.
#tre sfritul sec. RF333 centrul gndirii filosofice i revine $ermaniei, cci pn atunci,
sec. RF33RF333, sau evideniat 1nglia, Frana i /landa cu 2pinoza. Filosofia clasic
german este reprezentat de 8ant, Fic5te, 2elling, Aegel iFeuerbac5.Filosofia clasic
german a adus contribuii considerabile la constituirea teoriei cunoaterii ca disciplin
autonom,subliniind caracterul activ al cunoaterii, subordonndul unei analize
sistematice, formele i categoriile logice i gnoseologice, integrnd omul n natur
)Feuerbac5*. Filosofia clasic german are mai multe realizri, printre
care(demonstrarea i descoperirea caracterului activ, creativ al gndirii, contiin. 'n
la ei, filosofia percepea contiina mai mult ca pe o contemplare, ca o amprent mecanic
e realitii obinute n simurile noastre.3dealismul german a demonstrat c gndirea,
contiina fromeaz un ir de cunotine noi care nu pot fi nici induse, nici deduse. +up
logica formal, au demonstrat c raiunea, procesul de cunoatere poart un
caracter contradictoriu. 1 doua realizare este descoperirea i elaborarea metodei
dialectice de gndire.%a baza teoriei cunoatere a lui Nant st apriorismul, scopul lui
fiind unirea cunoaterii senzoriale cu cea raional i de a demonstra dreptul la existena
tiinei i filosofiei tiinifice.Un alt reprezentant al filosofiei clasice germane este Jo5ann
Fic5te, care se bazeaz pe contiina eului. Existena absolut este cea a eului pur,
supraindividual. El a elaborat un sistem filosofic idealistsubiectiv, conform cruia lumea
este produsul dintre eul absolut i noneul )natura*, deci obiectul este creat de obiect i
nu poate exista fr el.
1$. !escoperirea i elaborarea metodei dialectice de gndire &n filosofia clasic
german *de la 6ant la 7egel8.
3ncercari de a depasi alternativa metafizica, conform careia cunoasterea este un proces
ori senzorial ori rational, a existat in filozofia clasica germana )ant! "egel*.'entru
exemplificare, 7#n critica ratiunii $ure.ant afirma( 7dar daca orice cunoastere a
noastra incepe cu experienta, aceasta nu inseamna ca ea provine toata din experienta..
El face distinctie intre cunostintele empirice 7care isi au izvoarele lor in experienta., de
cunostintele independente absolut de orice experienta., fiind rezultatul structurilor
cognitive ale subiectului epistemic. 'ri nanaliza critica a 7conditiilor de posibilitate. ale
cunoasterii,ant a!unge la contestarea capacitatii intelectului de a cunoaste 7lucrul in
sine., care exista independent si in afara subiectului cunoscator, spre deosebire de "egel,
celalal treprezentant de seama al filozofiei clasice germane. 3n 7%enomenologia
s$iritului .,"egel se preocupa de strategia urmata in 7miscarea gandirii...care isi
produce si parcurge momentele sale., deoarece7metoda nu este altceva decat structura
intregului, infatisat in pura sa esentialitate.. 3n felul acesta, el subliniaza unitatea dintre
teorie si metoda,interdependenta intre explicare )interpretare* si modul de abordare a
7universului ca totalitate. pentru a obtine despre el cunostinte autentice. 4etoda sa
dialectica de gandire si cunoastere va fi preluata deMar& si 'ngels dar de pe pozitia
materialismului.+elimitanduse de "egel! Mar& declara( 74etoda mea dialectica este,
nu numai diferita de cea a lui Aegel, ci este exact opusul ei. 'entru Aegel, procesul
gandirii, pe care sub denumirea de idee, el il transforma intrun subiect de sine statator,
este demiurgul realuluiU %a mine, dimpotriva, idealul nu este altceva decat materialul
transpus si tradus incapul omului..Aegel, numeste metoda sa cu termenul de dialectica
sau cu expresia de metoda speculativa si o opune metodei metafizice)metoda vec5ii
metafizici*. 4etoda dialectica este o metoda interioara filosofiei si, respectiv, obiectului
ei de studiu(1bsolutul. Q4etoda nu este altceva decat structura intregul infatisat in pura
sa esentialitateQ )Aegel, Fenomenologiaspiritului, Editura 1cademiei, 6B>=, p ;;*.
Poate celelalte metode, considera Aegel, erau exterioare obiectului filosofiei,1bsolutului9
erau abstracte si metafizice. 4etoda dialectica este o metoda concreta care vrea sa
reproduca in planul mintii miscarea reala a gandirii. +ialectica este, cum sustine Aegel,
o metoda care admite, in mod constitutiv, contradictia./ntologia sau metafizica, pune
problema Fiintei in sine a principiului. +ar ce este Fiinta in sine0 Ea este ceea ce este, ea
este si nu poate decat sa fie. +ar aceasta afirmatie QFiinta este ceea ce esteQ este o
!udecata de tip analitic )in sens8antian*. 'rin aceasta !udecata este afirmata Fiinta pura,
Fiinta fara determinatii, fara proprietati. Ea este o !udecata tautologica. +esfacem
explicit intro !udecata ceea ce de!a stim9 anume ca este ceea ce este. 'rin urmare,
spunem ca fiintaeste dar nu si cum este. 1vem, spune Aegel, un concept abstract asupra
fiintei in sine. 3n paranteza fie spus, abstract, insens 5egelian, inseamna acel concept
care poseda )contine* note, insusiri sau determinatii mai sarace )putine* prinraportare la
un alt concept subordonat logic lui. +e exemplu QanimalQ este un concept abstract pentru
faptul ca el continemai putine insusiri decat conceptul QomQ pe care il include in sfera sa.
'rin raportare la conceptul QomQ, conceptulQanimalQ are o sfera mai larga, cuprinzand si
alte notiuni in extensiunea lui. 3n sc5imb, QanimalQ are un continut mai saracdecat
conceptul QomQ. 1 fi abstract sau concret depinde de felul in care conceptele se
raporteaza unele la altele in functiede sfera si continutul lor. Evident ca cel mai abstract
concept este QfiintaQ, intrucat el le cuprinde toate celelalte conceptefara ca la randul sau
sa fie cuprins de un concept de o mai larga generalitate. Fiinta se contine doar pe
sine.+espre fiinta nu putem spune decat ca este. 3n sc5imb despre om, in calitate de
concept concret, cu multe insusiri, putem spune extremde multe lucruri( ca este o fiinta
rationala, bipeda, ca vorbeste, rade etc.
1). Filosofia lui 6. 9ar0. Crearea dialecticii materialiste i a concepiei materialiste
despre istorie.
M(R)#*M+L este totalitatea de idei filosofice, economice i socialpolitice, formulate
iniial de 4arx i Engels i dezvoltate mai departe de ctre F.%enin. "n marxism se
abordeaz un ir de probleme extrem de importante referitor la existen, contiin,
legitile dezvoltrii i funcionrii societii. 'entru prima dat a fost dat interpretarea
materialist a istoriei i societii, se formuleaz dialectica materialist, ideea practicii.
1pariia marxismului a fost condiionat de urmtoarele premise(
2ocialeconomice -generalizarea micrii revoluionare din acea perioad )rscoalele din
2ilezia, %ion, micarea ciartist*.
Haturalisttiinifice - formularea teoriei celulare, legii conservrii i pstrrii energiei i
teoria evoluionist a lui +arvin.
3zvoarele teoretice - socialismul utopist francez, economia politic englez i filosofia
clasic german .
+ezvoltarea societii conform marxismului are loc ca rezultat al luptei de clas i
contradiciilor modului de producie. %upta de clas duce la lic5idarea societii cu clase
antagoniste i respectiv lic5idarea exploatrii, la eliberarea proletariatului. F.%enin
completeaz marxismul cu ideea posibilitii revoluiilor socialiste n rile napoiate,
predominant agrare. 3deile lui %enin au stimulat revoluiile i sc5imbrile sociale n rile
subdezvoltate ca &usia, #5ina, 3ugoslavia, democraiile populare .a. 4arxismul a influenat
puternic dezvoltarea gndirii filosofice, economice i socialpolitice a sec.RR.
1stzi exist o multitudine de preri referitor la esena i rolul marxismului i aceasta este
condiionat de aceea, c marxismul nui o concepie omogen, nui numai o construcie
teoretic, ci i un sistem de idei conceptuale i abordri ideologice. 1ici se refer marxismul
clasic, ideile formulate de N.4arx i F.Engels. 1ici se refer i interpretarea i dezvoltarea
marxismului de ctre %enin i aplicarea lui la realitatea rus. Pot aici se include i varianta
totalitarist a lui 2talin. 4ai exist varianta socialdemocratic a marxismului precum i
neomarxismul. +eci dac criticm marxismul, atunci trebuie s avem n vedere anumite idei
concrete ce sau nvec5it i nu corespund realitii.
1-. :raionalismul, /oluntarismul i problema omului &n filosofia lui (. +c;open;ouer
i F. <iet#s;e.
'rintre primii filosofi care vine s combat raionalismul 5egelian este 1rt5ur
2c5open5auer, care consider c sarcina filosfiei sale const n ai explica individului
care este adevratul mers al lucrurilor i, n coresponden cu acest adevr, ai indica
noile orientri n via.Efortul lui 2c5open5auer de a reevalua persoana uman sa
concretizat n teza potrivit creia voina primeaz n raport cu raiunea. +eciziile i
aciunile omului sunt dictate de voin, iar raiunea nu poate interveni dect pt a le
!ustifica. Filosoful consider c voina constituie factorul primordial nu numai al
existenei umane, ci i al lumii n totalitate( ea constituie esena ascuns a tot ce exist,
manifestnduse diferit n fiecare nivel al lumii.2c5open5auer a!unge la concluzia c
voina, fiind absolut, este liber. Hatura uman se identific cu Foina, dar omul nu este
liber, el dispune doar de iluzia libertii, ivit atunci cnd i contientizeaz scopurile,
care de fapt, ar fi obiectivarea Foinei Universale. "n mod logic,voluntarismul lui
2c5open5auer se coreleaz cu pesimismul, o concepie care neag puterea omului de ai
conferi un sens vieii prin raiune i, n genere, valorile ntemeiate pe raiune. /mul, care
a neles c viaa este lipsit de sens i de aceea i dorete libertatea, se pronun
mpotriva voinei iraionale i tinde spre nirvana.Fiaa nu face s fie trit. 7'rin
sinucidere nai ucis voina de a tri, ci, prin acest fapt, ai distrus cel mult lumea ca
reprezentare.. 2c5open5auer este ferm convins c filosofia, determinnd esena
lumii, deci i inutilitatea eforturilor noastre, i va sc5imba modul de a fi i se va deprta
de tiin i raiune pt a nelege suflul incontient al vieii.
Hietzsc5e trage concluzii despre nvtura despre voin i anume nu de mpcare cu
realitatea existent, ci transformarea radical a ei, noiunea principal fiind 7voina spre
putere.. Fiecare om este determinat nu de tendina de a cunoate ca la Aegel sau de a
tri ca la 2c5open5auer, ci de a domina asupra altora i aceast voin spre putere
poart caracter biologic nnscut, este caracteristic tuturor. +oar c la diferii oameni se
manifest n mod diferit, de aceea indivizii sunt clasificain : categorii(
6. robi- cei cu voina slab spre putere9
:.aristocrai- cei care tind spre a domina fr limit asupra altora.
4orala tradiional, bazat pe noiunile de 7bine. i 7ru., 7dreptate. i 7egalitate.,
7comptimire., este caracteristic celor slabi. 4orala aristocrailor este alta - scopul
scuz mi!loacele, adic lipsa oricrei morale, oricror norme pt cel care voiete si
realizeze dorina de a domina asupra altora, nu poate exista nicio limitare a voinei sale,
lui i se permite totul.
11. Filosofia sec. ==. %rincipalele curente filosofice occidentale contemporane.
Fiecare perioad istoric i are specificul, particularitile, legitile sale. 'erioada
contemporan se deosebete ft mult de celelalte etape istorice.sec. RR este secolul
revoluiei te5nicotiinifice i a dezvoltrii n general. Filosofiei contemporane i
sunt specifice urmtoarele curente( intuitivismul, fenomenologie, pozitivismul,
pragmatism, marxism.
3ntuitivismul i filosofia vieii din Frana sunt reprezentate de 5enri Iergson. 'otrivit
acestuia, ceea ce confer devenirii caracter creator este elanul vital , adic principiul
neles ca torent, ca nentrerupt sc5imbare, ca permanent apariie a noului. 7elanul
vital. este caracterizat prin durata pur , ceea nseamn o dimensiune temporal diferit
de timpul lumii exterioare )aa cum era conceput n gndirea clasic*, deoarece nu se
spaializeaz, nu se fragmenteaz n momente distincte i succesive )trecut, prezent i
viitor*, tocmai pt c numai astfel este noutate, este ceva absolut inedit, fr premise i
fr urmri. Elanul vital, durata pur nu pot fi cunoscute dect prin intuiie, act cognitiv
nemediat, spontan,originat n instinct i desvrit n intelect, prin care se surprinde
esena devenirii. 'rin urmare, A. Iergson asociaz filosofia vieii cu intuiionismul.
'ozitivismul - reprezentant( 1. #omte. Filosofia pozitiv a lui 1uguste #omte reprezint
modelul de gndire care a exercitat o mare influen asupra filosofilor neopozitiviti ai sec.
1l RRlea. 'ozitivismul este apropiat de empirism prin aceea c ntemeiaz cunoaterea pe
experien, dar se deosebete de el prin respingerea metafizicii. %a baza acestei reorganizri
este pus ideea progresului, ca progres intelectual. #omte evideniaz ; stadii ale gndirii(
Vteologic - cnd fenomenelor naturale li se atribuie puteri supranaturale9
Vmetafizic - fenomenele sunt explicate prin entiti abstracte )natur, raiune etc.*9
V pozitiv - etapa cercetrii tiinifice, axate pe observarea faptelor, fenomenelor i a
raporturilor constante dintre ele.#omte pledeaz pt formarea unei tiine noi - sociologia,
care ar deveni o for a reorganizrii societii.
4arxismul )vezi p.6>*
'ragmatismul american)#5. 2. 'eirce, C. James, J. +eWeG* - curentul filosofic aprut la sf.
2ec. 1l R3Rlea n cultura nordamerican i care se axeaz pe conceptul de practic,
cutnd s realizeze o legtur fertil ntre universul cunotinelor i cel al aciunilor.
Fenomenologia)Ed.Ausserl* - cunoaterea, inclusiv cea empiric, este posibil numai n
condiiile admiterii unor ore supoziii ideale. 1stfel, adevrul nu este posibil dect sub
condiia unui sens. 1 surprinde sensul nseamn a reduce fenomenologic sau a nu lua n
considerare tot ceea ce se datoreaz cunoaterii lumii exterioare, precum i subiectul sub
aspect empiric i logic, pt a a!unge la ultima treapt a contiinei ca atare, numit 7eu pur.
sau 7ego transcedental..
Existenialismul - este o doctrin filozofic i de aciune caracterizat printro accentuare a
individualitii, propagarea libertii individuale i a subiectivitii.
13. (pariia i de#/oltarea gndirii filosofice &n 9oldo/a.
Heamul nostru are o gindire bogata, o cultura interesanta. / sursa, un izvor al gindirii
filosofice a poporului nostru o constituie creatia populara, folclorul. #reatia populara
este o proptofilosofie care ne vb despre viata neamului nostru, despre obiceiurile,
traditiile. #reatia populara a neamului nostru este profund umanista in centrul ei se afla
omul. 3n folclor se vb in expresii plastice despre raporturile sociale, relatii complicate
dintre oameni. Folclorul a luat nastere si a evoluat in strinsa legatura cu viata si
activitatea omului. Un rol important in formarea constiintei filosofice ii revine
crestinismului. 3n spiritualitatea sensibila a getodacilor, dominata de credinta in
nemurirea sufletului in perioada de tranzitie de la antic5itate la evul mediu se desfasoara
lent, pe cale pasnica crestinarea populatiei auto5tone. 4ulte secole la rind biserica a
contribuit si a stimulat dezvolltarea invatamintului, a cultivat la adeptii ei respectul fata
de carte. 3n perioada medievala, gindirea filosofica si sociala romaneasca este profund
religioasa. #a purtatoare a conceptiilor despre lume pot fi apreciate cronicele bisericesti
letopisetile. 3n alcatuirea letopisetilor pot fi evidentiate : perioade( secolul R333 R3F
atunci cind sunt scrise in limba slavona si sec. RF33 atunci cind sunt scrise in limba
moldoveneasca, reprezentantii fiind $rigore Urec5e, 4iron #ostin, Hicolae #ostin, 3on
Heculce. #ronografia moldoveneasca este redactata in limb romana, iar cronicarii
apartin marii boierimi si respectiv ii exprima interesele. #arturarii moldoveni din sec
R333RF3 se orienteaza spre lucrarile clasicilor bisericesti, spre literatura patristica. Erau
traduse si transcrise textele autorilor antici in special ale lui 1ristotel, +emocrit,
'itagora. 3n manuscrisele acestei perioade filosofia este definita ca dragoste de
intelepciune. 1utorul primului tratat umanist Heagoe Iasarab isi propune sa educe un
principe ideal si in acelasi timp un om ideal. 't asi atinge scopul, Heagoe Iasarab
expune citeva teze in lucrare, invatatura catre fiul sau P5eodosie. El subliniaza ca
universul a ft creat pt om, care se naste ca un +umnezeu. 'ozitia de exceptie a omului in
univers este argumentata prin evidentierea dreptului de a alege intre bine si rau.
/mul poate deveni un +umnezeu daca se conduce de ratiunea sa. %ucrarea contine
caracteristica valorilor respective in acele timpuri. Iasarab subliniaza ca binele este tot
ceea ce e adecvat ,firii omului. iar ,raul.contine faptele cel abat pe om de la firea sa.
#apacitatea omului de a deosebi ,binele. si ,raul. il caracterizeaza ca pe o fiinta
deosebita de celelalte vietuitoare. Un aport considerabil in dezvoltarea culturii romanesti
il aduc 'etru 4ovila, Farlaam, +osoftei. 'etru 4ovila a infiintat prima scoala
superioara - #olegiul &evean, a intocmit programul de studiu in care gasim filosofia
greaca, latina. 3n lucrarea ,1ntologie., 'etru 4ovila constata rolul ma!or al stiintei in
viata omului. +osoftei reprezinta in 4oldova o constiinta umanista. 3nzestrat cu o vointa
de a se cunoaste si cu dor de perfectiune, dosoftei studiaza teologia )patristica si
dogmatica*, istoria si filosofia. /pera lui +osoftei se deosebeste prin pafosul patriotic,
prin mindria de neam si dragostea pt mult patimata tara. /pera cronicarului $rigore
Urec5e intitulata ,%etopisetul Parii 4oldovei. de cind sa descalecat tara si de cursul
anilor si de viata domnilor care scrie de la +ragos Foda, defineste rolul istoriei in
societate. #ronicarul subliniaza ca istoria este un indrumar moral pt generatiile viitoare.
Un element valoros al operei il constituie conceptia umanista despre cultura si civilitatia
ca note definitorii al omului. / personalitate deosebita 4iron #ostin alcatuieste primul
poem de meditatie filosofica ,Fiata lumii. in care descrie soarta sc5imbatoare, poemul
dezvolta soarta sc5imbatoare, ideea scurgerii irepetabile a timpului, existenta trecatoare
a omului. 3n lucrarile cronicarilor este adecvat apreciata cultura si virtutea omeneasca,
se observa tendinta de eliberare de mentalitatea strict teologica si de afirmarea a gindirii
rationale.
24. Ontologia - parte component a filosofiei. <oiunea de e0isten i materie,
formele lor de manifestare. Obiecti/itatea materiei i obiecti/itatea spiritului.
/ntologia este o parte componenta a filosofiei, care are drept obiect existenta, trasaturile si
principiile oricare i existente. Permenul ontologie provine de la ontosfiinta si logosstiinta
.3n central atentiei ontologiei se afla notiunea de ,existenta., dar si notiunea de non
existenta. /ntologia studiaza
fundamentele existentei, nivelurile, modurile si formele esentiale de manifestare ale acesteia.
/ntologia moderna, mai ales cea contemporana, se refera in special la societate. /biectivul
il constituie definirea statutului existential al omului. ontologia se divizeaz n : pri(
material )ce se refer la existena material, la ceea ce xist n spaiu i timp* i ontologia
ideal )serefer la spirit idei, cunotine*.
21. +paiul i timpul. >impul social i cel biologic, specificul acestora.
2patiul si timpul au fost considerate drept determinatii fundamentale, modalitati ale
existentei, in general, si ale fiecarui lucru. +espre ceva se poate spune ca exista in mod
real numai in masura in care ocupa un loc in spatiu, intrun moment determinat. 2paiul
este o categorie filosofic ce desemneaz ntinderea, mrimea, forma sau figura
corpurilor. /rice corp are o ntindere i form, iar ntre corpuri apar raporturi de
coexisten.
Pimpul este modul de existenta a materiei care reflecta durata,
coexistenta,succesiunea sc5imbarii si dezvoltarii sistemelor materiale.
Pimpul soci al caracterizeaza durata, succesiunea, devenirea activitatii umane
si relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale. Pimpul social este diferit de la
o epoca la alta, el are diferita intensivitate.
Pimpul biologic, amplu cercetat, desi inca intro forma incipienta, pune in primul rand
problema deosebirilor intre timpul fizic )cronologic* si cel biologic, in asa fel incat timpul
biologic nu poate fi totdeauna masurat cu unitatile timpului fizic. 1cest aspect poate fi
ilustrat cu ritmuri diferite de maturizare si imbatranire a diferitelor organisme. +ar,
evidentiind ritmurile diferite, se poate afirma ca timpul organismului tanar este mai
dilatat decat cel al organismului imbatranit, intrucat secunda de viata a unui organism
tanar este mai bogata in procese fiziologice. 'entru copil, deci, ziua este mai lunga decat
pentru omul matur, caci in cadrul ei se petrec incomparabil mai multe evenimente si in
plan fiziologic si in plan psi5ic, deci activitatea e mult mai intensa.
22. 9icarea i formele ei. <oiunea de progres i regres.
#a notiune filosofica, micarea presupune examinarea diferitor sc5imbari - de la deplasari
mecanice pina la procese de gindire. 4iscarea este un mod fundamental de existent a
materiei,constind din totalitatea sc5imbarilor, transformarilor, proceselor materiei, ale
sistemelor material, care constituie Universul.3n dependenta de formele de organizare a
materiei, se evidentiaza urmatoarele forme de miscare( mecanica, fizica, c5imica, biologica,
sociala. / specie aparte de miscare este dezvoltarea, pentru ca notiunea de miscare include
in ea notiunea de dezvoltare. +ezvoltarea este modalitate a miscarii care se realizeaza ca
sc5imbare orientate( trecerea de la vec5i la nou, de la inferior la superior in dinamica
sistemelor.
+ezvoltarea se manifesta ca unitate a progresului si regresului, a laturii
ascendente si descendente, a evolutiei si involutiei si presupune unitatea repetabilitatii si a
irepetabilitatii, a reversibilitatii si ireversibilitatii in lumea obiectiva a obiectelor si
fenomenelor.'rogresul este o dezvoltare pe linie ascendenta. Este un process de innoire
continua,succesiune de sc5imbari calitative de la inferior spre superior. &egresul este
dezvoltare descendenta,este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor, al obiectelor si
fenomenelor realitatii.
2. ,sena dialecticii i legile ei.
+ialectica priceperea de a purta discuii i de a a!unge la adevr prin scoaterea la iveal
i combaterea contradiciilor n afirmaiile concurentului. 4ai trziu, dialectica a nceput
s prezinte metoda general de explicare a lumii n continu micare, sc5imbare,
transformare, dezvoltare, pronind de la contradiciile interne. +ialectica susine c
ntreaga natur este un sistem, o conexiune unitar de corpuri.%a baza dialecticii stau ;
legi principale(
6. unitii i luptei contrariilor - toate lucrurile sunt contradictorii n esena lor, dar nu
oricare : pri contrare formeaz ocontradicie9
:. transformrii cantitative i calitative reciproce - orice fenomen const din cantitate i
calitate KL unitate, numit msur9
;. negrii negaiei( negare logicoformal9 negarea dialectic.
Poate aceste legi functioneaza simultan si ne arata diferite aspect a dezvoltarii.
2". !eterminismul i indeterminismul. <oiunea de lege. Clasificarea legilor.
3n literatura filosofica prin determinism se desemneaza, pe de o parte, caracterul determinat
al proceselor din univers, si mecanismele proceselor de determinare, pe de alta, teoriile ce
releva caracterul determinant si mecanismele determinarii din univers. 3n literatura
filosofica intilnim cel putin ; modaliatti de concepere si definire a determinismului(
6. modalitatea descriptiva )determinismul - constatare si descriere a tipurilor de
determinism, in varietatea si specificitatea lor*9
:. modaliateta explicativa )determinismul - teorie a mecanismului determinativ al
ordinii din univers, indeosebi teorie a cauzalitatii*9
;. modalitatea gobala )determinismul - conceptie de ansamblu asupra procesului
cosmic, apta sa exprime seensul si ordinea lucrurilor*.
#a raporturi generale, legile se clasifica in primul rind dupa gradul lor de generalitate(
legile specifice
legile universale
%egile se clasifica si dupa criteriul complexitatii interactiunilor pe care le exprima(
legile dinamice - actioneaza in fiecare caz individual in parte, fixind tocmai
elementele de generalitate si necesitate care se manifesta in toate cazurile individuale.
%egi statice - reprezinta relatii generale constante existente in cadrul unor ansambluri
alcatuite dintrun mare numar de obiecte sau fenomene relativ independente, ele fiind o
expresie a necesarului la nivelul fenomenelor de masa.
%egea este reflectarea legaturilor si relatiilor dintre obiecte si fenomene care au un caracter
intern,stabil, repetabil, essential. %egea este rezultatul cunoasterii si exprima cunostinte
generalizate despre realitatea obiectiva. 2tiinta devine adevarata stiinta atunci cind se
formuleaza legile ei. +upa forma sa legile prezinta anumite !udecati, enunturi care constau
din notiuni. 3n acelasi timp legile au si un continut obiectv, reflecta realitatea obiectiva. 3n
dialectica deosebim urmatoarele legi universal( legea trecerii sc5imbarilor cantitative si
calitative, legea unitatii si luptei contrariilor si legea negarii negatiei. Poate aceste legi
functioneaza simultan si ne arata diferite aspect a dezvoltarii.
2$. <oiunea de contiin. +tructura contiinei. %roblema contiinei &n filosofie i
psi;ologie.
Constiinta- insusire a materiei superior organizata, functia superioara a
creierului, specifica numai oamenilor si legata cu vorbirea9 Ea prezinta
continutul lumii spirituale a omului, cunostintele, convingerile, dorintele lui, voin
ta, demnitatea,speranta, credinta, dragostea.+in punct de vedere psi5ologic contiina este
procesul de reflectare a propriului eu i a lumii ncon!urtoare . Freud consider contiina,
un dat al experienei individului. Catson negli!eaz pur i simplu contiinna. 'ersoana
contient triete experiene, se adapteaz lumii, este dotat cu reflexii
creatoare, stabilete relaii, gndete i este organizat ntro manier personal, ntrun sist
em personal. 2tructura constiintei reprezinta o totalitate de procese psi5ice cognitive,
afective, volutive.#onstiinta include mai multe elemente, printre care( 6*gindirea9
:*memoria9;*emotiile9 <*intuitia9=*vointa9 >*atentia9 ?*constiinta de sine.
,indirea este capacitatea omului de operare cu notiunile, emotiile9 de a obtine cunostinte
noi.+ivizinduse in rindul sau in( gindire abstracta si gindire concreta.
Memoria reprezinta capacitatea individului de a inregistra, pastra, reprima, stoca,
si reproduce informatia, ce include atit cunostinte, cit si anumite emotii, stari psi5ice.
'motiile si sentimentele sunt reflectari apreciative ale realitatii,ele unesc situatia
exterioara cu necesitatile omului.
-ointa este un mecanism deosebit de reglementare a activitatii proprii numai omului, este
un autocontrol al personalitatii.
Constiinta de sine este asa o stare a psi5icului uman cind omul constiintizeaza nu doar locul
sau in societate, in natura,nu doar pe sine, ci si pe semenii sai si legatura cu acestia.
#onstiinta de sine inseamna evaluarea existentei individuale, dar si evaluarea ,celuilalt.
sau , a altuia..
2). Contiina de sine: esena, caracteristica, manifestarea.
Constiinta de sine este asa o stare a psi5icului uman cind omul constiintizeaza nu doar
locul sau in societate, in natura,nu doar pe sine, ci si pe semenii sai si legatura cu
acestia. #onstiinta de sine inseamna evaluarea existentei individuale, dar si evaluarea
,celuilalt. sau , a altuia.. )2e poate deosebi constiinta de sine individuala, care reflecat
statulul famialial, professional, civic9 si constiintade sine colectiva, caracterizata prin
constiintizarea scopurilor, valorilor unei colectivitati, a unui grup social.*
2-. Contientul i incontientul. .n/tura lui +. Freud despre psi;ica omului.
#ontiina uman este cel mai obinuit i general fenomen sub care se manifest existen
spiritual. Humai omul ca fiin superioar capt atributul contiinei i aceasta l
definete ca existen specific.ca form a psi5icului uman este totodat o reflecie
anticipativ, graie creia ne poriectm n viitor, prin scopurile i planurile noastre, prin
idealurile i speranele de via, opiuni, decizii etc.
.3nconstient inseamna tot ceea ce nu este constient, adica tot ceea ce nu este in clipa
prezenta in campul constiintei . 3n consecinta, inconstientul poate fi conceptualizat ca un
sistem unic de operare in acord cu propriile reguli de functionare, laolalta cu celelalte
sisteme psi5ice, care la randul lor, functioneaza dupa propriile reguli.
Freud lanseaz o concepie nou a contiinei care depete concepia tradiional i
afirm c ,psi5ica omului conine i alte componente dect raiunea.. 2unt ; parti ale
partilor psi5icului(
,*inele.!ce corespunde inconstientului, insuma in sine multimea instinctelor inascute,ce
determina atit activitatea omului, cit si a societatii in intregime.1cesta este nivelul inferior
al psi5icului, ,subsolul., unde este intuneric, domina misterul, pasiunile, unde totul este
dictat de instincte.
,'ul.se regasete la limita intre constient si inconstient.&eprezinta conceperea, intelegerea
si aprecierea constienta a propriilor actiuni.Potodata,acest nivel marc5eaza cenzura
lumea normelor sociale si interdictiilor,morala.
,*u$ra/eu.!este instana superioar, domeniul contiinei, al valorilor, al idealurilor, al
preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale.El se identifica cu ansamblul
idealurilor, traditiilor, normelor morale care regleaza raportul relatiilor dintre oameni.
21. Contiina i limba. Contiina i memoria. :ntelectul artificial i modelarea
procesului de gndire.
Corelaia dintre contiin i limba?.
Una dintre problemele in legatura cu cercetarea constiintei este problema raportului dintre
constiinta si limba. $indirea abstracta,constiinta sunt fenomene ideale care pot sa existe si
sa se manifeste numai prin limba ca totalitate de simboluri si semne. 3n limba!ul
obisnuit, natural aceste semne sunt cuvintele. 1stfel,prin intermediul limbii se realizeaza
cunoasterea lumii. Ea este un mi!loc specific social de pastrare si trasmitere a informatiei,
de reglementare a comportamentului uman, limba indeplinind functia de
cunoastere , comunicare si expresiv afectiva .
#onstiinta este memorie, fara de care nu am a!unge la identitate, la noi insasi. 4emoria la
fel ca si limba este un elemental gindirii. Memoria reprezinta capacitatea individului de
a inregistra, pastra, reprima, stoca, si reproduce informatia, ce include atit cunostinte, cit si
anumite emotii, stari psi5ice. Un om care sia pierdut memoria, sia pierdut in mare
parte constiinta, identitatea de sine.
#ntelectul artificial.
4ulte dintre disputele din !urul problemei intelectului artificial au implicatii
emotionale. Utilizarea pe scar larg a intelectului artificial creeaz premise pentru trecerea
la o etap calitativ nou de progres. +ezvoltarea ciberneticii invoc o serie de aspecte care
necesit nc atenie. 1ceste probleme se refer la pericolele ce pot aparea pe parcursul
perfectionarii te5nologiilor ce tin de crearea intelectului artificial.'rima problem se refer
la posibila pierdere a stimulentelor pentru munca de creatie, ca urmare a informatizrii n
mas sau utilizarea pe larg a masinilor n domeniul artelor.1 doua problem este mult mai
grav, aceasta are la baza urmtoarele. "n viitor, vor exista ve5icule care se vor adapta la
factorii exteri si necesitatea pentru om de a interveni n procesul va disprea. "n acest caz,
este posibila pierderea calitatilor omului, responsabil pentru gsirea soluiilor, solutionarea
problemelor ce ar putea aparea..Exist posibilitatea degradarii abilitatiii oamului de a
raspunde pentru, preluarea controlului asupra ,inventiei. cu intellect artificial n cazuri
exceptionale.
23. 'noseologia ca teorie a cunoaterii. +ubiectul i obiectul cunoaterii.
,noseologia 0constituie domeniul filosofiei care se ocup cu studiul procesului de
cunoatere. /biectul ei este cunoaterea uman. +in obiectul gnoseologiei fac parte(
obiectul cunoaterii, subiectul cunoaterii, mecanismul cunoaterii, condiiile cunoaterii,
cauzele cunoaterii, legile cunoaterii, cile de cunoatere, genurile de cunoatere uman.
Una dintre problemele ale gnoseologiei este cea a subiectului si obiectului cunoasterii.
*ubiectul este elemental activ, cel care cunoaste si transforma realitatea obiectiva in
procesul activitatii sale practice, poate fi omulMun colectiv de oameniM sau societatea in
intregime.
Obiectul- este partea pasiva,ceea ce se cunoaste,este existenta in afara si independent de
constiinta noastra, este lumea exterioara, realitatea inclusa in activitatea practica a
subiectului. /biectul nemi!locit al cunoasterii este acea parte a realitatii care este
evedentiata din ea si spre care este orientate activitatea subiectului./biectul exista
independent de subiect, ca primar in raport cu subiectul, iar subiectul cunoscator ca
secundar referitor la realitatea obiectiva. 3n procesul cunoasterii subiectul si obiectul se
gasesc in permanenta interactiune si sc5imbare.
4. Cunoaterea tiinific, specificul i structura ei. ,pistemologia. %aradigma
tiinific.
#unoasterea stiintifica este o activitate specifica ce se deosebeste de cunoasterea
obisnuita.#unoasterea stiintifica se ocupa cu constatarea,acumularea, generalizarea
faptelor stiintifice, precum si evedentierea cauzelor si legitatilor obiectelor si
fenomenelor.#unoaterea tiinific presupune dou niveluri relativ distincte, care
se ntreptrund ns i se implic reciproc( nivelul empiric i nivelul teoretic.
1i2elul em$iric const din fapte, date empirice ale tiinei. 4etodele caracteristice nivelului
dat sunt(observatia, comparatia, masurarea,experimental.
1i2elul teoretic al cunoaterii tiinifice este constituit din teoriile tiinifice propriuzise
n cadrul crora sunt formulate legi ce explic n esent diversele domenii ale realitii. 3n
cadrul acestuia, putem distinge mai multe componente (a* Permenii teoretici b* Enunuri
teoretice i legi. c* Peoria propiruzis. Hivelului dat sunt caracteristice urmatoarele metode
ale cunoasterii( abstractizarea, idealizarea,formalizarea, concret si abstract, istoric si logic,
ascensiunea de la abstract la concret.
'$istemologia teoria cunoasterii stiintifice,este latura ideala a activitatii
umane.#unoasterea este un process complex de dezvaluire a esentei obiectelor
si fenomenelor.'rin aceasta se insuseste si se reproduce mintal realitatea de catre subiectul
cunoscator.Potodata, ea poate fi definita si ca un proces de obtinere, reproducere
si functionare a cunostintelor.
Paradigma constituie un ansamblu de viziuni si idei impartasit de o comunitate de
savanti, care si servesc drept model pentru formularea si rezolvarea problemelor
teoreticostiintifice. 'aradigmele sunt realizri tiinifice universal recunoscute in
metodologia stiintei contemporane. #unoat erea cuprins ntro paradigm este n
mare msur una tacit. Formularea i rezolvarea de probleme pe baza cunoaterii
tacite cuprinse n paradigme constituie ceea ce Nu5n numete 7tiin normal.
sau7cercetare normal..
1. @ogica i metodologia cunoaterii tiinifice. +pecificul cunoaterii economice.
4etode de cunoastere(
X +ialecticase prezinta ca logica, ca teorie a cunoasterii si metodologie generala
cercetarilor stiintifice.
X 1nalizareprezinta o metoda de cercetare care descompune intregul,fenomenul,in parti
constituente,elementare si evidentiate, laturile,proprietatile ,legaturile acestora.
X 2intezareprezinta unirea partilor obiectelor dezmembrateb mai inainte intrun intreg
unic.
X 1bstractizareareprezinta procedeu deosebit al gindirii, care consta in dezicerea de la
un sir de proprietati si relatii ce ne intereseaza,in rezultatul acestei operatii logice apar
abstractiile.
X $eneralizareareprezinte procedeul de gindire,in rezultatul caruia se stabilesc
proprietati si trasaturi generale ale obiectelor
X 3nductiareprezinta metoda de trecere de la cunoasterea anumitor fapte la cunoasterea
generalului, la generalizarea emprica si stabilirea tezelor generale.
X +eductiaeste metoda de !udecata ,cind din premise generale cu necesitate urmeaza
cocluzia cu caracter particular.
X 1nalogiaprocedeu de cunoastere prin care din asemanarile obiectelor in unele
trasaturi coincid si asemanarile pentru alte trasaturi.
X 4odelareareprezinta studierea obiectului pe calea crearii si cercetarii unei copii.
%ogica este tiina, care studiaz formele raionale, validitatea raionamentelor, principiile
care asigur corectitudinea gndirii.
%ogica studiaz( formele gndirii, fcnd abstracie de la coninutul concret al gndurilor9
validitatea raionamentelor9 legile i regulile care determin corectitudinea gndirii.
2. %roblema ade/rului &n tiina i filosofie. Obiecti/itatea ade/rului. (de/rul i
credina.
1devarul)scopul final al cunoasterii* este categoria filosofica care vizeaza corespunderea
adecvata a imaginii cu obiectul, a cunostintelor cu realitatea obiectiva.#uvintul ,adevar.
vine din greaca,insemnind o stare de ,neascundere.. Exista mai multe tipuri de adevar(
relativ si absolut9 obiectiv si subiectiv.
(de2arul obiecti2 este o categorie filosofica, care vizeaza cunostintele continutul carora e
determinat de obiectul cunoasterii si este independent de subiect.
(de2arul subiecti2 este o categorie filosofica ce tine de dependenta adevarului de diversi
factori,accentuind , totodata, ideea ca fiecare om are adevarul sau.
(de2ar absolut este categorie filosofica ce vizeaza coincidenta completa, definitiva a
imaginii cu obiectul reflecatat. 1ceste cunostinte nu depind de dezvoltarea cunoasterii si
practicii sociale, de aceea sunt adevaruri eterne.
(de2arul relati2 este categorie filosofica care reflecta coincidenta incompleta a imaginii cu
obiectul.1devar relativ sunt cunostintele care correct reflecta realitatea, dar nu cuprinde
toate laturile,aspectele obiectului reflecatat, ceva ramine necunoscut.
%rincipalele po#iii filosofice asupra ade/rului.
Principalele pozitii filosofice asupra adevarului erau: existentialismul,conventionalism,
pragmatism,macism
,0istentialistii recunosc adevarate acele cunostinte pentru care omul poate sa-si !ertfeasca
viata.
Con/entionalistiinafirma ca adevarul e rezultatul conventiei savantilor.
%ragmaticii leaga adevarul cu folosul.
9ac;istii- leaga adevarul cu o gindire economica.
/biectivitatea adevarului inseamna reproducerea adecvata a unui continut real care exista
independent de vointa si constiinta subiectului cunoscator.
. +ocietatea ca obiect de studiu al filosofiei. +tructura societii, elementele ei.
Permenul societate este de origine %atina ),socio. a uni, a imbina9 si substantivul
,sociatas. uniune, unire* si reprezinta un ansamblu, o uniune de oameni, dintre ei.
2ocietatea este obiectul de studiu al sociologiei. #uvintul sociologie apare in vocabularul
filosofic dupa 6@;D. 3n anii ;D ai sec R3R cind filosoful francez #omte 1ugustin
evidentiaza sociologia,termen neintilnit pina atunci, ca stiinta despre societate. 'ina la el
societatea era studiata in cadrul filosofiei mai mult prin notiunea de stat. 3n continuare
filosofia devine o stiinta specifica cu obiect si mi!loacele sale de cercetatre cu aspectul
sau teoretic si empiric. 2ocietatea are o anumita structura si notiunea de societate
concentreaza(
V'rimul element ce se contine in societate este poporul. 'rin notiunea de popor in notiunea
marxista se intelegea masele muncitoare, cei care produc bunuri, la care mai erau alipite si
elementele progresiste, cei care sustineau masele, din rindul maselor exploatate, adica cei
bogati nu erau atribuiti la notiunea de popor, alcatuiesc forta motrice a istoriei. 1stazi prin
notiunea de popor, intrun mod se intelege toti membrii societatii( liderii politici,functionarii
de stat, aparatul birocratic, adica este poporul si conducatorii lor.
VUn alt element al structurii sociale il constituie natiunea. Ea este o formatie istorica de
oameni careia ii este caracteristic comunitatea de teritoriu, comunitatea de cultura, de
limba, constiinta si caracter psi5ologic. Exista natiuni mari si mici, uneori are loc
absolutizarea neintemeiata,supraaprecierea ne!ustificata a natiunii mari insotita
concomitant de subaprecierea, ignorarea, diminuarea valorilor mici sovinism. El
este caracteristic natiunilor mari. /pus sovinismului dar strins legat de el este
nationalismul, care psi5ologic este a :a parte a lui, caci el reprezinta absolutizarea,
supraaprecierea valorii natiunii mici si subaprecierii valorii natiunilor mari, adica si
nationalismul reprezinta niste interpretari neadecvate, neobiective, cu scopul de a !igni
anumite comunitati entice ce pot provoca conflicte in societate.&eiesind din faptul ca
nationalismul se refera si caracterizeaza psi5ologia natiunii mici trebuie de spus ca reiesind
din faptul ca in istorie deseori natiunile mari au cucerit, cotropit, exploatat natiunile mici,
apoi nationalismul,caracteristic natiunii mici, in anumite conditii istorice poarta caracter
pozitiv, fiindca cresterea, trezirea constiintei nationale la natiunile asuprite e un imbold si o
sustinere psi5ologica indreptata spre lupta de eliberare nationala, de obtinere a autonomiei
statale si de iesire sub !ugurile stapinilor straini.
V/ alta structura a societatii o constituie clasele. #lasele reprezinta grupuri mari de oameni
care se deosebesc intre ele dupa atitudinea lor, dupa rolul lor in procesul de organizare a
muncii. 4i!loacele de productie sunt fabricile,uzinele, instrumentele, uneltele, te5nologiile,
tot prin ce se produc bunurile.
". +istemul economic al societii. ,conomia ca scop i mi?loc de e0isten a
societii.
Unul dintre principalele sectoare de activitate a oricarei societati este sistemul economic.
1ici membrii societatii se autorealizeaza, de aici se aprovizioneaza cu bunuri si marfuri
absolut necesare pt supravietuirea lor, aici ei isi formeaza un anumit capital pt a activa
liber in societate, pt asi putea asigura existenta si la urma urmei pt a asigura activitatea
si vitalitatea continua a societatii. Economia a fost mereu un factor important atit in
dezvoltarea societatii, cit si in studierea ei, si in divizarea societatii si a membrilor ei, a
cetatenilor. +in cele mai vec5i timpuri, cetatenii se clasificau anume dupa criteriul
economic, in diverse clase, ceea ce le determinau si pozitia ocupata in societate. 3n
depententa de activitatea economica practicata, de meseria imbratisata, de venitul pe
care il asigura munca depusa cetatenii se calsificau in sclavi,tarani, meseriasi,
mestesugari, aristocrati s.a.Unul dintre scopurile primare ale economiei in cadrul unei
societati este aprovizionarea indivizilor cu resurse si bunuri strict necesare pt mentinerea
vietii, a nevoilor, si to8mai dupa aceea apare si dorinta de a acumula o avere, de
a extinde o anumita afacere etc. 3n principiu, scopul oricarei economiii este formarea
profitului, insa economia, ca activitate, a aparut din necesitatea individului de asi
asigura viata, de a face sc5imb de marfuri si de asi diversifica bunurile consumate. #u
timpul oamenii au realizat ca asta ar putea deveni o modalitate extraordinara de a
maximiza veniturile. Fara economie si activitatile economice orice societate ar inceta sa
mai existe. 2istemul econommic este un element absolut necesar pt existenta oricarei
societati, fara activitati economice, pornind dele cele mai primitive, precum barterul,
orice societate siar inceta imediat existenta sau ar fi una foarte slab dezvoltata care ar
fi in continuu regres si ar sfirsi pina la 8apat in disparitie. +e aici conc5idem ca
economia este un mi!loc indispensabil al existentei unei societati si este scopul pe care o
societate il urmareste pt a prospera.
$. +ocietatea i natura, corelaia lor. %robleme ecologice contemporane, biosfera i
noosfera.
2ocietatea inseamna o uniune, o unire de oameni. 2ocietatea se structureaza prin actiuni
umane, eset un univers de procese si relatii obiective pe baza carora apar si se dezvolta
niste relatii intre indivizi. Hotiunea de natura este una din ce in ce mai largi, inglobind si
lucrurile din natura - lumea stelelor indepartate, transformarile reciproce ale
particulelor elementare etc, adica tot ce exista, universul, si este identica in acest sens cu
notiunea de natura. $indirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se sc5imba,
iar omul era iterpretat ca o parte a lor. / alta interpretare a naturii sa cristalizat in
cultura crestina a epocii medievale. 2e considera ca +umnezeu a creat natura si natura
era inferioara omului. 3n epoca renasterii atitudinea fata de natura se sc5imba( omul
descopera frumusetea si splendoarea naturii, incepe a vedea in ea izvorul
bucuriei, placerii. 3n perioada timpurilor noi apare o atitudine a omului fata de natura si
anume dominatia asupraei. 1ceasta epoca se caracterizeaza prin atitudinea
consumatoare fata de natura care a durat pin la sec :D. #ele maigenerale reprezentari
despre corelatia dintre oameni si natura ni le furnizeaza notiunea Qmediul incon!uratorQ.
+e obicei se distinge mediul natural si artificial. 4ediul natural cuprinde geo si biosfera,
adica sistemele materiale care au aparut si exista in afara si independent de om dar care
pot deveni un obiect al activitatii lui. 4ediul artificial include nu numaicorpurile
neisufletite, dar si organismele vii( plantele si animalele create de om drept rezultat al
selectiei. #orelatia dintre om si natura, societate si mediu, in urma cresterii furtunoase a
productiei industriale a atins cote maxime si critice. 3n aceasta ordine de idei apara
pericolul pieirii omenirii ca rezultat al epuizarii resurselor naturale si poluarii excesive a
mediului, ce pune in pericol viata omului. 1nume aceste relatii dintre societate si natura
determina esenta problemei ecologice. 3n ultimii =DD de ani oamenii au nimicit :M; din
padurile ce acopereau pamintul, iar in ultimii 6DD de ani omenirea a marit de 6DDD de ori
consumul resurselor energetice. omenirii sa micsorat uimitor autocuratirea
biosferei.+atorita formarii in !urul pamintului a aparut un strat de dioxid de carbon a
aparut pericolul sc5imbarii climei, fapt ce poate provoca consecinte catastrofale. 3n
ultemele decenii realizarile stiintifice au modificat essential fortele de productie,au
ridicat nivelul de dezvoltare social economica, au contribuit la acutizarea problemei
ecologice. 'rintre conceptiile filosofice ce se refera la problemele ecologice pot fi
evidentiate conceptia rousseauista sau neorousseauista. 1deptii ei propaga idea
intoarcerii la natura. 3n principiu ei pornesc de la idea !usta a unitatii omului si naturii,
ei ignora faptul ca omul devine si ramine om nu prin acomodarea lui pasiv si prin
transformarea lui active. 'e linga conceptii pesimiste,exista si conceptii optimiste
conform carora problema ecologica poate fi solutionata, tinind cond de faptul ca
radacinile ei se trag din interactiune dintre societate si natura. 'rin esenta sa problema
ecologica este o problema sociala care a aparut in urma revolutiei te5nico
stiintifica, care poate fi solutionata numai pe baza unor transormari sociale, sc5imbari
radicale in sferele economice de productie, social culturale si axiologice. 'roblema
ecologica are un c5aracter global si poate fi rezolvata reiesind din conditiile dezvoltarii
inegale a diferitor tari si popoare. Este necesara o colaborare internationala,elaborarea
detaliata si realizarea practica a noilor realizari in stiinta si te5nica in scopul amortizarii
relatiilor dintre om si natura. Iiosfera - spatial ocupat de lumea organica. Hoosfera care
semnifica spatiul maxim o8upat de relatiile posibile ale omului, 5otarele pina unde omul
cu mintea sa poate sa a!unga. Hoosfera )sfera ratiunii* ar fi un nor mare care ncon!oar
planeta ca i atmosfera sau ionosfera. 1cest nor sferic imaterial ar fi format din
incontientele umane emise de creierele drepte. 1nsamblul ar forma un mare 2pirit
imanent, 2piritul uman global ntrun fel.1stfel credem c ne imaginm sau c inventm
lucruri pe care, n realitate, creierul nostru drept le ia pur i simplu de acolo. 3ar cnd
creierul nostru stng ascult cu atenie creierul drept, informaia trece i duce la o
idee apt s se concretizeze n fapte.#onform acestei ipoteze, un pictor, un muzician, un
inventator sau un romancier nar fi dect nite receptori radio capabili, cu creierul lor
drept, s ia din incontientul colectiv apoi s lase emisferele dreapt i stng s
comunice destul de liber ca s reueasc s pun n practic aceste concepte care se
gsesc n noosfer.. Hoosfera este stadia superioar a biosferei, n care activitatea
raional uman este factorul determinant n dezvoltarea planetei noastre.#unoscnd
legitile naturii i perfecionnd te5nologiile, omenirea devine o for
contient transformatoare a spaiului planetar i cosmic, o form nou de interaciune
dintre natur i societate. Hoosfera are tendina de a se lrgi permanent,transformnduse
ntrun element structural al cosmosului. Etapele dezvoltrii noosferei snt ci2ilizaia
informaional!ecologic i cosmic
). +istemul social i sistemul politic al societii.
2istemul social ansamblul raporturilor ce apar in presegmentele unei societati, rezultatul
incercarii de specificare de sGstem, dezvoltarea stiintelor pentru a legitima studiul
fenomenologiei sociale. +escrie complexul tuturor actiunilor ca societate. #onsta in mod
exclusive din capacitatea de a produce si reproduce comunicari optime. /amenii
actioneaza din necessitate, motivele si interesele lor, urmaresc scopuri, actioneaza
constient. 1cest fapt este bazat pe baza cunoasterii legilor sociale, acordului reciproc
dintre scopurile activitatii si mi!loacele ei si legile sociale. #unoasterea si folosirea
legilor rational in organizarea intregii vieti a societatii.2istem politic face referire de
regula la oamenii politici. 'e plan politic libertatea se coreleaza cu respectarea
legilor statului. %ibertatea rezida in garantarea securitatii cetatenilor, dispune de o
independenta relative. 'olitica este arta administrarii, se bizuie pe realizarile stiintei si
sa corespunda criteriilor moralitatii. 2istemul politic in perioada contemporana se
caracterizeaza prin democratie ca regim politic si ca forma.
-. Aaportul dintre natural i social &n om. <oiunile de indi/id, indi/idualitate, om,
personalitate.
Hatura omului este redusa de la cuget la ratiune. 1ctul gindirii reprezinta argumentele
confirmarii existentei individuale.Pimpul e caracterizat de intindere, iar sufletul de
gindire. 'recum mentiona 1ristotel ca omul este un animal politic adica se poate
manifesta ca om si se deosebeste de animal numai in societate fiind educat si activind in
stat. $indirea umana nu poate anula legitatile obiective ale lumii. +upa Iacon, gindirea
nu asculta de natura, ea nu are nici o puterea asupraobiectului.
Omul e un element al naturii, dar totodata si o aprenta a esentei sociale.
#ndi2id caracterizeaza tot ce este in comun in aspect biologic tuturor oamenilor ca fiinta a
naturii.
Personalitatea semnifica produsul si element al societatii.
#ndi2idualitatea semnifica deosebirea caracterului si intelectului uman, social. /mul este
subiect al relatiilor sociale./ problema care exista pina azi este cea a corelarii dintre
aspectul biologic si social in om, datorita caruia unuia dintre acesti : factori omul este om,
fiindca este evident ca omul apartine si naturii, dar omul este om datorita factorului
social,fiindca inafara societatii omul nu poate exista, deci la fel putem afirma ca omul exista
datorita societatii, dar si societatea apare si exista numai atunci si acolo unde sunt oameni.
Hatura biologica a omului reprezinta acel substrat inafara caruia substanta sociala nu poate
exista. #a fiinta biologica omul este inrudit si identic in mare masura cu animalul
)fiziologic,legile carora li se supune lumea biologica, toate se extind asupra omului*. +espre
influenta si importanta elementului natural, biologic asupra fiintei umane ne demonstreaza
foarte simplu oricare afectare, dereglare a sanatatii, a functionalitatii mecanismelor
biologice, abaterea de la manifestarea legitima a elementului biologic, cu atit mai mult
dacasint afectate organele vitale, este si respectiva starea sociala si c5iar intelectuala, toate
capacitatile si posibilitatileindividului. Potodata rolul factorului biologic tot nu se poate
absolutiza, fiindca este dovedit ca inafara mediului social,insotit de cel intelectual, omul nu
poate deveni om. +e la natura, in forma sa biologica, omul de!a se naste om, dar el este om
numai in potentie, fiindca capacitatile lui naturale pot deveni umane numai fiind sustinute si
realizate in mediul social respectiv. 3n cazul in care omul nascut, sau in8a la o virsta foarte
frageda, nimereste nu in spatiu social, ci in altul animalic, sau pur si simplu lipsit de oricare
posibilitate de a comunica cu societatea, de a socializa, el fiind mai apoi reintors in mediul
sociocultural, un om cu toate straduintele care sar aplica, nu devine om in sensul deplin al
cuvintului.2i invers, daca omului cu multe abilitati, nea!unsuri extreme, sunt pusi in conditii
socioculturale speciale, ei obtin rezultate extraordinare.
1. Obiectul i problematica antropologiei filosofice, noiunile ei de ba#. %rincipalele
concepii filosofice despre om.
/biectul de studiu al antropologiei filosofice este omul. 1pare intrebarea ce este omul0
#are este valoarea sa, sensul vietii omenesti0 2copul vietii omenesti0 Poate
aceste intrebari in sine accentueaza problematicile antropologice. 'roblema omului e
structurata pentru studiere a : lumi( interioara si exterioara, constatarea actualitatea
investigatiilor problematicii umane, dar si orientarea lor catre conditia existentei
individului si a omenirii catre potentialul creator al persoanei, catre ambianta sociala,
fizica si lumii sale interioare.#onceptii(
6. /mul este parte a naturii, element al ei, vine din natura si il caracterizeaza trasaturi
naturale, fizice, bilogice si se supun legilor naturii.
:. /mul este om datorita esentei sociale
;. 'entru Aegel, omul este purtator al gindirii, ratiunii, subiectul activitatii spirituale,
creatorul culturii.
<. 'entru 4arx, omul e apreciat prin prisma muncii, pe activitate a productiei. El
sustine ca omul e ansamblu relatiilor sociale.
=. 3n lumea contemporana specificul omului e descoperit in fenomenul vietii )de exemlu
2c5open5auer evidentiaza vointa,Freud subordoneaza constientul inconstientului*.
3. +ensul i scopul /ieii omului. Fenomenul alienrii.
'rocesul de existenta, dezvoltare a functiilor de cunoastere, de comunicare in relatiile cu
mediul si cu altii. 3n fiintele vii exista in mod necesar : ordine de fenomene( Fenomenele
creatiei vitale si fenomenele mortii. /mul pe parcursul vietii se autoeduca pentru a
actiona si lupta pentru realizarea !usta asupra lucrurilor si scopurilor
propuse.Fenomenul alienarii este procesul in care omul se instraineaza de ceea ce tine de
esenta sa sau de ceea ce este produs prin activitatea sa, cedarea drepturilor naturale,
individuale catre comunitate. 'entru Aegel semnifica actul prin care constiinta devine
straina de sine, abandoneaza caracterul sau nemediat si trece in altul, devine lucru.
+epasirea alienarii se desfasoara intro dialectica care culmineaza prin dezvoltarea
deplina a vietii spirituale, idiologie prin care omul proiecteaza in +umnezeu nevoi si
idealuri umane.
"4. (0iologia 5 esena i noiunile de ba#. >ipuri de /alori i dialectica lor. Balori
general umane.
1xiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi
differentiate in functie de domeniul de studii. Este stiinta desspre originea caracteristicile
si legaturile dintre valori. Faloarea exprima atitudinea omului fata de lucrurile,
fenomenele ce se intimpla, exista. Faloarea poate avea un c5aracter obiectiv prin
existenta omului in diferite activitati, dar totodata si un c5aracter subiectiv, unde valorile
erau considerate ca exprima reflectarea sentimentelor,emotiilor, conditionate de catre un
oarecare obiect. #a univers de semnificatii, lumea valorilor reflecta nu
aprecieri,necesitati si aspiratii individuale, ci idealurile, necesiattile si nazuintele unei
perioade istorice concrete. Potodata valorile sunt o realitate artificiala, construita de om
in procesul realizarii anumitor scopuri. Faloarea e caracteristica a obiectelor care
satisfac anumite nevoi, ele sunt relationale, ele pe parcurs evolueaza, unele pierzindusi
calitatea de valoare, altele capatindo.
#aracteristici(
6.polaritatea ce are loc in interiorul valorii
:. 3erar5izarea dupa importanta pentru om
;. Egalitatea proclama suprematia principiului egalitatii oamenilor
<. &aritatea - unele valori se bucura de pretuirea maxima, care implica sacrificial, altele
nu se bucura de pretuire.
Faloarea constituie obiectivizarea fortelor creatoare, esentiale omului, iar natura si
componentele ei obiecte valorizate sau dupa 4arx ,natura umanizata.. Falorile( nu sint
concepte )orice rationamente ar face cineva, nu poate explica de ce ii place muzica lui
Ferdi sau sculptura lui Irincusi*9 nu sint lucruri, dimpotriva constituie o lume aparte de
cea a lucrurilor,o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a obiectelor fizice, ele nu se pot
confunda cu purtatorii lor materiali9 nu sint fenomene psi5ice, c5iar daca sint strins
legate de dorintele subiectului uman9 nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica
teoretica. Faloarea este proprie subiectului, implica un suport obiectiv si un act subiectiv
de semnificatie. /data constituite, valorile au o relativa independenta de subiectul
creator, o evolutie proprie si o obiectivitate specifica. &eferitor la geneza valorilor, ele
sunt creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane.
"1. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. Cultura i societatea, subcultura,
contracultura.
'retutindeni unde traiesc oameni ei creeaza cultura, neexistind societati aculturale si nici
macar indivizi lipsiti de cultura./rice societate are o cultura, oricit de simpla ar fi ea, si
fiecare fiinta umana este culturala in sensul ca participa la o anumita cultura. #u toate
ca viata omului este imposibila fara cultura, totusi cultura nu cuprinde intreaga viata
sociala,deoarece cultura, rezultatul viu, in continua miscare si transformare a activitatii
indivizilor pe diferite trepte a societatii nu se confunda cu socieattea. +aca tot ce este
cultura este, in acelasi timo si societate, nu tott ce este social este totodata si cultura.
#ultura trebuie privita ca un subsistem integrat in sistemul social. %egile generale ale
dezvoltarii sociale isi lasa amprenta si asupra continutului, structurii si
dinamicii culturii.
Cultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ceea ce e creat de om, ea este
lumea artificiala. Este tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. Ea poate sa se
manifeste la nivel de istorie individ, natie, popor, activitate profesionala etc.
*ubcultura- ansamblu de credinte si perspective coerente caracteristice unui grup social
particular care le deriva din cultura larga a societatii careia ii apartin. 4ai pot fi definite ca
mediatii intre structurile sociale si indivizi( tind sa accentueze sis a absolutizeze valorile si
comportamentul present in societate. 'rezenta unei subculture este dedusa dintro contrare
geografica sau generatoare a unui anumit comportament.
Contracultura- 1nsamblu de norme si valori dezvoltate de catre un grup aflat in opozitie
desc5isa fata de cultura dominanta
"2. Cultura de mas i cultura de elit. Cultura i globali#area.
". Cultura i ci/ili#aia: unitatea i deosebirea. Contradiciile ci/ili#aiei
contemporane.
#ivilizatia( toatalitatea mi!loacelor cu a!utorul carora omul se adapteaza mediului )fizic
si social*, reusind sal supuna si sal transforme, sal organizeze si sa i se integreze(
satisfacerea nevoilor materiale, confortului si securitatii, alimentatia,imbracaminte,
constructii, te5nologie, activitati econ, soc, pol, educatie, invatamint etc.Unitatea(V +upa
Ilaga, civilizatia si cultura sunt forme ale creatiei umaneV 1mbele sunt forme ale creatie
prin care omul a devenit o fiinta unica in universV #ivilizatia este insertia culturii in
existenta oamenilor, circulatia valorilor culturale sau cultura in actiune
+eosebirea(V #ivilizatia e considerate ca o cultura materiala pe cind cultura e privita ca
domeniu spiritualV 'entru 2penglov, cultura reprezinta prima faza de plamadeala si
dezvoltare a formelor creatiei culturale - miturile,religia , artele. #ivilizatia este etapa
finala cind elementele creatiei culturale incep sa se ofileasca, secatuind. E considerate
declinul fatal al culturiiV Pot la Ilaga, cultura are o finalitate spirituala insa civilizatia
una practicaV 3ntre cultura si civilizatie nu este un raport de pozitie reductibila ci de
interactiune permanenta, de con!ugare.
Contradictiile ci2ilizatiei contem$orane3 civilizatia a fost interpretata in mod diferit pe
de o parte ca criteriu a dezvoltarii, pasirea barbarismului, nivelul trecerii, depasirii de
catre societate a starii si originii inculte si animalice. 'e de alta parte civilizatia era
interpretata ca dauna a progresului social. #riza valorilor morale se exprima si in
degradarea relatiilor umane, care extinde violenta, infractionalitatea, criminalitatea. 3n
secolul nostrum se desfasoara criza civilizatiei industriale si trecerea spre o noua
civilizatie post indusriale. 2unt aparente disproportiile intre dezvoltarea stiintelor si
te5nicii si alte domenii ale creatie si valorilor spirituale, care au ramas in urma.
1ccentuarea unor fenomene de pierdere a increderii si sperantei in viitor. Este vadita si
criza moralitatii, combaterea saracimii sufletului marei mase a indivizilor.#riza valorilor
morale se exprima si in degradarea relatiilor umane cotidiene.
"". <oiunea de moral. +tructura moralei. +pecificul normelor morale.
4orala - fenomen spiritual si social ce se caracterizeaza si intruneste in sine un sir de
norme, valori, idei, ce caracterizzeaza individual si societatea la o anumita etapa
de dezvoltare. 4orala )%atina.mos.si ,morales.traditie,obicei* e inclus in vocabularul
filosofic si in vocabularul latin roman crestin de catre filosoful #icero, care in lucrarea
sa despre ,destin. analizind etica greciilor, pentru a imbogati limba %atina propune ca
sinonim al cuvintului etica cuvintul latin morala. 4orala ca fenomen social, spiritual are
un c5aracter istoric, adica apare la o anumita etapa de dezvoltare a omului si societatii.
#onditiile aparitiei si existentei ei sunt urmatoarele(
6. aparitia constiintei de sine a individului care semnifica in aspectul moral aparitia
egoismului, adica inaintarea prioritatii valorii individului fata de societate
:. aparitia in epoca primitive a interdictiilor sub forma de table, care se formeaza in
constiinta colectiva si care reprezinta nis5te norme interdictii, care nu admit anumite
tipuri de comportare
;. 1paritia asa numitului ,talion . ce reprezinta principiul dreptatii, in romana ,dinte
pentru dinte, singe pentru singe.
/data cu aparitia societatii capitaliste sau burg5eze pe prim plan e inaintata
calitatea egoismului. 3n epoca contemporana,in urma globalizarii, 3n structura valorii
morale au loc diferite sc5imbari. +atorita globalizarii, adica stergerii specificul valorilor
nationale, datorita internationalizarii vietii economice si sociale, migrarii si amestecului
diferitor natiuni, dar si datorita sc5imbarilor ce au loc in fiecare societate cum ar fi daca
vorbim despre socieatatea noastra natala , liberalizarea activitatii bisericelor, fapt ce
duce la sc5imbarea atitudinii fata de multe valori. 4orala contine un sGstem de
notiuni,valori etc. 3n morala pot fi deosebite ; domenii(activitatea morala, relatiile
morale, constiinta morala. #onstiinta morala include in sine normele , valorile,
motivarea, constiinta de sine a individului. Hormele reprezinta un sGstem de cerinte care
sunt inaintate de catre societatea fiecarui individ si care se cer a fi resprectate in baza
constientizarii valorii importantei lor de catre fiecare om. Hormele morale promoveaza
anumite determinatii ale binelui )cinstea, generozitatea, modestia* atit sub aspectul
continutului valoric, cit si al datoriei, intentionind sa armonizeze universuol a ceea ce
este dezirabi cu situatiile concrete.Ele stabilesc limite intre care sunt si pot fi acceptate
variatiuni ale comportamentelor individuale.
"$. ,tica &n afaceri: esena i principiile fundamentale.
Etica semnifica initial obiceiurile, normele de conduita caracteristice unei comunitati de
oameni. 2tim ca una dintre cele mai importante lucrari ale filosofiei antice consecrate
studierii moralei a fost ,etica lui Hicoma5. scrisa de 1ristotel.1stazi in literature de
specialitate termenul etica semnifica stiinta despre morala si in literature se intilnesc :
interpretari ale corelatiei dintre morala si etica(
6.se afirma ca etica si morala nus identice fiindca morala este obiectul de studio al
eticei, etica fiind stiinta despre morala,si deci morala reprezinta partea empirica, iar
etica nivelul t5eoretic al constiintei ce studiaza aceasta realitate empiricomorala
:. 1 : interpretare consta in afirmatia( ,etica si morala sunt notiuni identice, sinonime,
semnificind aceleasi realitati..
;. Etica in afaceri e un domeniu ce urmareste sa clarifice problemele de naura moral a ce
se ridica in mod current in activitatea agentilor economici dintro societate capitalista
<. +upa %aura Has5 - etica in afaceri e studiul modului in care normele morale
personale se aplica in activitatie si scopurile intreprinderii comerciale. Hu este un
standart moral separate, ci studiul modului in care contextual afacerilor pune personae
morale, ce actioneaza ca agent al acestui sGstem, propriile sale probleme specifice. Etica
se straduie sa afle raspunsi cu valoare universal valabila( c e ar trebui sa faca un om spre
asi realize dorintele, scopurile si idealurile, astfel incit sa poata atinge maxima implinire
a finite sale, fara a face inutil rau celorlalti, ci lasind pe fiecare sasi caute propria
implinire personala si c5iar contribuind la progresul intregii societati0 - aceata e
interogatia fundamental ace sta in miezul investigatiilor etice. #are sunt concret valorile
si principiile morale indispensabile in afaceri0 3n primul rind maximizareav alorii de P%
a proprietarilor solicita o perspective de lunga durata. +ar aceasta solicita considenta si
cu necessitate posesie si ca atare solicita respectful dreptului de proprietate. 'rin urmare
afacerile presupun un comportament care exclude minciuna, inselatoria , furtul etc, luate
laolalta aceste constringeri intrupeaza valorile ce sar putea numi decentaelementara. 3n
al doilea rind putem mentiona principiile interesului rational, ca unicul mod de
concepere a obligatiilor etice ale intreprinzatorilor.
"). Aeligia ca fenomen social i cultural Aaportul dintre moral i alte forme ale
culturii: religia, ?urisprudena, tiina.
3n epoca medievala existau alte norme si valori morale care erau bazate pe subordonarea
stricta sociala, datorita dominatiei religioase era promovata ideologia ascentismului,
care coexista cu un fenomen diametral opus ascezei care era cavalerismul, ce
presupunea necatind la toate cerintele bisericii - existenta amanteiMamantelor, pt clasele
instarite ceea ce nu se include in structura moralei religiei feudale.4orala este inrudita
cu !urisprudenta, fiindca si dreptul, la fel se bazeaza pe inaintarea unor cerinte sub forma
de norme !uridice, legi fata de individ. +eosebirea dintre morala si drept este destul de
mare. 3n primul rind, legile !uridice sunt scrise, adunate in coduri speciale, normele
morale - nu. 3n al :lea rind, morala actioneaza intotdeauna, in primul rind asupra
constiintei individului si cere constientizarea de catre individ a normelor ce se cer a fi
respectate, pe cind normele !uridice sunt impuse omului, deseori contrar vointei sale.
3n al ;lea rind, forma de influenta a normelor morale si !uridicesi nerespectarea lor este
diferita, caci nerespectarea normelor morale are doar influenta spirituala sub forma de
mustrare a constiintei, diferite emotii, neaprobarea a activitatii omului, pe cind
incalcarea normelor !uridice nu exclude, ba c5iar foloseste pe larg diferite pedepse fizice
pina la cele mai dure.#onflictele omului teoretic se afirma pe de o parte cu valoarea
morala, pe de alta parte cu valoarea religioasa. 2tiinta asa cum sa dezvoltat in ultimul
secol, este o stiinta mecanicista, si, ca atare ea exclude din interpretarea realitatii orice
idei de finalitate. 2tiinta moderna se intreaba numai care sunt raporturile de
coexistenta si succesiune dintre elementele simple.
"-. Aeligiile mondiale: particularitile, unitatea i deosebirea dintre ele.
'rintre religiile contemporane mondiale se intilnesc religii ca( budismul, crestinismul si
islamul. 3nsasi religiile mondiale,fiecare din ele avind aparte peste 6 mlrd de adepti,
exista diferite directii si confesiuni,Budismul apare ca conceptie filosofica din sec F3
i.e.n. +enumirea vine de la fondatorul Iud5a, ce inseamna,iluminatul.. %a baza
budismului stau < raspunsuri, care reprezinta si < principii ce caracterizeaza
raspunsurile la intrebarile fundamentale a budismului ,ce este viata0.(
6.viata este suferinta
:.daca viata este suferinta, inseamna ca exista anumite cauze care o fac astfel
;.daca sunt cauze exista si mi!loace de depasire a suferintelor
<.exista @ cai( necesitatea de a duce un mod de viata normal, moral, folosirea corecta a
cuvintelor, adica excluderea cuvintelor cu mai multe sensuri, excluderea
erorilor constiente, intentionate )minciunilor* s.a., dar exista o cale suprema care consta
in emitarea to..cla, in inabusirea absoluta a tuturor pasiunilor, dorintelor, instinctelor si
obtinerea linistii corporale totale si aceasta stare se numeste H3&F1H1.Crestinismul este
religia intemeiata pe persoana, invatatura si viata lui 3isus #5ristos. 3n crestinism sint ;
directii(ortodoxia, catolicismul, protestatismul, aparut in sec 6>. in crestinism exista mai
multe confesiuni, numite secte( baptismul, adventismul, YZ[\]Y^_`ab cincizecistii s.a.
Poate acestea exista si in &4 si oricare iserica sociala dominanta are atitudine negativa
fata de aceste confesiuni si adeptii lor.1ceasta religie sa nascut in sec 6, in 3mperiul
&oman, conform marturiei unor istorici latini precum Pacitus )==6:Dd.#5.*, 2uetoniu
)?D6:@ d.#5.* si un scriitor guvernator al Iitiniei, 'liniu cel Pinar )>666< d.#5.*. +ar
aceasta religie ne este cunoscuta de la originea sa si pina in zilele noastre in primul rind
datorita discipolilor lui 3isus #5ristos, crestinii. 4ai multe scrieri elaborate pe vremea
primelor generatii de crestini constituie o referire obligatorie( cele < evang5elii de la
4atei, 4arcu, %uca, 3oan, sint o marturie despre viata, vorbele si faptele, moartea si
invierea lui 3.#5ristos. faptele 1postolilor, opera lui %uca, relateaza despre inceputurile
Iisericii, primele sale forme de organizare. Epistolele, scrisori adresate unor
Iiserici locale, unnui discipol sau tuturor Iisericilor de catre 'avel, 3acub, 'etru,
3oan,3uda Epistola catre evrei, ai carei autor nu este cunoscut, este o sinteza care scoate
in evidenta Houl %egamint, pecetluit de3.#5ristos, comparindul cu vec5iul %egamint
1pocalipsul atribuit lui 3oan, foloseste un limba! simbolic pt a dezvalui sensul si sfirsitul
istoriei izbavirii1ceste carti alcatuiesc Houl Pestament, recunoscut de crestini drept
,2finta 2criptura..#slamul beneficiaza de peste un mlrd de adepti, a dat nastere unei
civilizatii prestigioase a carei influenta se exercita asupra omului pina in zilele noastre.
1ceasta religie propavaduieste supunerea si ,stapinirea de sine., are adepti care dau
dovada de nesupunere si rebeliune, se bazeaza mai presus de orice pe evidenta intima si
implicarea personala, refuzind existenta preotilor, este resimtita ca o lege severa
permanent in vigoare.3slam )araba supunere*, este aderarea la pacea lui +umnezeu, sau
denumirea oricarei religii adevarate. 3slamul este ultima dintre religiile monoteiste,
este mesa!ul lui +umnezeu revelat profetului 4o5amed prin mi!locirea ar5ang5elului
$avril. 1ceasta religie sa nascut la 4ecca in 1rabia, inc.sec.? d.#5. 4usulmanul
crede profund ca coranul este cuvintul lui +umnezeu, 2tapin 1bsolut, creator a tot ce
este. +in aceasta credinta decurge principiul ca numai coranul este dictionarul
adevarurilor absolute. #u toate acestea, #oranul mentioneaza si alte surse, carora le
acorda incredere. 1tfel,dreptul musulman, desi este de origine coranica, isi are radacinile
si in mai multe alte surse umane si naturale, cum ar fiAadit5, consensul Ummei, traditiile
locale, Iinele insusit de om si efortul intelectual al legislatorului.
"1. Aeligia i tiina. Aeligia i libera cugetare. @ocul i rolul religiei &n conte0tul
ci/ili#aiei contemporane.
2tiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista
o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al adevarului
religios. Pocmai de aceea, dea lungul timpului cele doua)stiinta si religia* au fost in
conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. +e fapt, conflictul
dintre stiinta si religie sa nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii
religioase dea insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in
Iiblie. #itit literal, mesa!ul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei. +e aici un
conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie.3nca de acum cateva
secole teologii au realizat faptul ca aparitia si progresul stiintei va zdruncina increderea
in imaginea propusa de religie. +atorita acestei temeri fetele bisericesti au plasat stiinta
undeva pe un plan secundar, plus de asta, stiintei i sau impus anumite limite in cautarea
adevarului. Faptul ca evolutionismul are asa de multi adepti astazi se datoreaza esecului
religiei traditionale, atat in ce priveste invatatura si modul de prezentare a relatarii
biblice,cat si in ce priveste comportamentul bisericii. 2unt bine cunoscute actele de
ipocrizie si opresiune intreprinse de inc5izitie. &eligia a avut si are in continuare un efect
negativ asupra omenirii, ea facand diferente de rasa, determinand crime in societate si
c5iar razboiaie. #oranul le vorbeste musulmanilor despre Ji5ad, razboiul sfant prin care
ei vor stapanii lumea si religia lor va domina. 3ntrucat teologia a progresat foarte lent in
comparatie cu stiinta, astazi multi teologi nu mai incearca sa conteste cuceririle
fundamentale ale stiintei cum faceau acum ;DD de ani, ci au tendinta sa includa in
conceptia despre lume anumite rezultate stiintifice, respingandule insa pe cele care li se
par contrarii. #u toate ca religia nu dispune de dovezi faptice sau logice care sa confirme
ideea de putere divina, biserica si teologii lasa impresia ca ar detine niste dovezi aparte,
ceva ce ratiunea si stiinta nu ar fi capabile sa combata. 'entru multi altii insa religia
se tine departe de stiinta,restranganduse doar la conceptul de morala si la sistemele de
valori. 3nsa 3naltarea )trupului* Fecioarei 4aria, 3nvierealui 3sus, viata de dupa moarte
nu sunt nici pe departe probleme de morala si de valori, ci sunt fapte de natura
stiintifica.Exista totusi o conexiune intre acestea doua. 2tiinta, prin salturile sale
uluitoare, a lasat in urma evolutia morala, astfel a a!uns in prea!ma unor adevaruri
periculoase pentru existenta umana )fizica nucleara si ingineria genetica sunt doar doua
exemple in acest sens*. +e aceea este necesar un ,arbitru. moral. Pocmai aici religia ar
trebui sa sugereze moduri in care va trebui folosita cunoasterea nascuta din stiinta si in
nici un caz sa impuna adevaruri imposibil de demonstrat.&amane evident ca nu se poate
demonstra strict rationl nici existenta, nici inexistenta lui +umnezeu. Humai
experienta personala a credintei este potrivita pentru a gasi un raspuns cautarii lui
+umnezeu. /amenii trebuie sa accepte religia,indiferent ca e cea crestina, budista,
islamica etc., ca o forma de comunicare cu puterea suprema si nu numai, iar stiinta ca o
forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental .
#redinta este un fenomen psi5ologic indispesabil vietii umane. Ea consta in fixarea
afectiva a anumitor cunostinte, teze, !udecati )pre!udecati, explicatii, valori, simboluri*.
'rin aceasta se obtine sentimentul de securitate interioara, respectiv de siguranta in
raport cu viata si lumea.