Proiectarea inspeciei colare are n vedere problematica specific sistemului
i procesului de nvmnt. Problematica sistemului de nvmnt solicit inspeciei colare proiectarea unor aciuni de evaluare i ndrumare care vizeaz: - relaiile societate-coal angajate la nivel naional, teritorial i local - structurile funcionale susinute n plan material, uman, financiar - programele strategice, tactice i operaionale activate la nivel de politic educaional transpus n plan naional, teritorial, local - metodologiile validate conform orientrilor oficiale adaptate!adaptabile la condiiile zonale i locale - spaiul i timpul real!potenial, disponibil pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice, concrete, ale fiecrui sector de activitate - mecanismele de formare i perfecionare a celor angajai n realizarea obiectivelor pedagogice - raporturile cu reprezentanii comunitii educative locale, n mod special cu familia - resursele pedagogice valorificate la nivelul fiecrei organizatii scolare. Problematica procesului de nvmnt solicit inspeciei colare proiectarea unor aciuni de evaluare i ndrumare care vizeaz: - condiiile generale i particulare de realizare i perfecionare continu a "relaiei educative" dintre cadrul didactic i elev - calitile generale i speciale ale personalitii cadrului didactic #cultura general, psi$opedagogic, social competena pedagogic validat n cadrul sistemului de formare iniial i continu capacitateaa managerial probat n activitatea didactic, activitatea metodic i de cercetare tiinific activitatea de conducere a organizaiei colare, e%ersat direct sau indirect la diferite niveluri macrostructurale i microstructurale& - situaiile pedagogice generate de stilul ec$ipei didactice, ambiana educaional e%istena, raporturile cu mediul etc. # 'ialaret, (aston.& )nspecia colar reprezint o forma de activitate managerial care urmrete evaluarea i ndrumarea unitilor de nvmnt, prin aciuni specifice proiectate i realizate de la nivel central #'inisterul nvmntului&, teritorial #)nspectoratul *colar& i local #conducerea organizaiei colare&. +ceast form de activitate managerial presupune respectarea i valorificarea unor norme socio- profesionale validate la nivel de politic a educaiei. ,oninutul inspeciei colare vizeaz "aspectele metodologice ale creterii calitii procesului de nvmnt", dependente de: a& activitatea de ansamblu - colar si e%tracolar - sau o parte a ei: didactica, educativ, economico-financiar b& activitatea uneia sau mai multor organizaii colare c& activitatea unui cadru didactic sau a unei ec$ipe didactice d& activitatea realizat la o disciplin sau la mai multe discipline de nvmnt # -inga, )oan&. Calitatea inspeciei colare, urmrete, n mod special: - meninerea personalului didactic "de conducere i de predare", n actualitatea tiinific, te$nologic, pedagogic i cultural - promovarea informaiei de ultim or n domeniul formrii socioprofesionale facilitarea sc$imbului de informaii i de e%periena ntre organizaiile colare integrate la nivelul sistemului de nvtmnt - sc$imbarea opticii de apreciere a cadrelor didactice i a organizaiilor colare n funcie de e%igenele proiectrii pedagogice curriculare, centrat pe interesele elevului!studentului i ale comunittii educative - valorificarea resurselor de evaluare pozitiv, centrat pe "selecionarea dominantelor pozitive i generalizarea acestora la scara" organizaiei colare respective - formarea iniiala i continu a inspectorilor colari, provenii din interiorul sistemului de nvmnt, n calitate de reprezentanti de vrf ai comuniii didactice locale, teritoriale, naionale # -inga, )oan& Definiia tradiionala consider inspecia colar ca "principal form de control" care vizeaz: verificarea sistematic a modului de ndeplinire a $otrrilor i instruciunilor elaborate, central, teritorial i local aprecierea calitii activitii directorilor de coli i a cadrelor didactice de toate specialittile obinerea i difuzarea informaiilor pedagogice, relevante social, pentru factorii de decizie situai la nivel teritorial #inspectoratul colar& i central #'inisterul nvmntului& stimularea perfecionarii continue a cadrelor didactice din!n unitile de nvmnt evaluate i ndrumate. Definiia modern a inspeciei colare subordoneaz operaia de control aciunii comple%e de evaluare a organizaiei colare la nivelul "unui sistem desc$is" - "sensibil la factori imprevizibili la plecare", contientizai i valorificai la "iesire" n termeni de diagnoz i de prognoz managerial # .ictionniare enc/clopedi0ue de l1education et de laformation,&. Dintr-o perspectiv managerial - proprie instituiilor sociale comple%e - inspecia colar reprezint un ansamblu de aciuni pedagogice de evaluare i de ndrumare pedagogic a organizaiei colare, integrate n cadrul activitii de conducere global, optim i strategic a sistemului i a procesului de nvmnt. 2voluia inspeciei colare "variaz dup natura i caracteristicile sistemelor de nvtmnt". 3endina sa general evideniaza ns importana evalurii globale a sistemului n funcie de eficiena procesului de nvmnt, demonstrat prin modul de realizare a obiectivelor generale i specifice ale organizaiei colare i prin calitatea efectiv a ec$ipei didactice i de conducere. +ceast tendin asigur evaluarea activittii de proiectare pedagogic #a planului de nvmnt, a programelor i a manualelor colare& i a procesului de formare iniiala i continu a cadrelor didactice, asumat la nivel de politic a educaiei. 2voluia contemporan a inspeciei colare urmeaz logica managementului educaiei, centrat pe: conceperea inspeciei generale ca "o vocaie general", care acoper nu numai problematica "instruciei publice", ci evaluarea global a "educaiei naionale renovarea continu a te$nologiilor de evaluare social, care vizeaz aprecierea global a politicilor educaiei prin "rapoarte anuale" care stau la baza proiectelor strategice elaborate la nivelul organizaiilor colare angajarea forelor care reprezint comunitatea educativ local, n general, i comunitatea profesional local, n special, n evaluarea operativ, optim, a organizaiilor colare, evaluare bazat pe respectarea integral a standardelor pedagogice de nivel naional desc$iderea sociala a procesului de recrutare a inspectorilor colari, care e%prim "un nou ec$ilibru" ntre viziunea de ansamblu i cunoaterea diversitii organizaiilor colare, ntre problematica sistemului de nvmnt i problematica mediului nconjurtor . 4ealizarea "managementului instrucional" impune "reconsiderarea activitii de control i ndrumare a inspeciei colare" . Perfecionarea inspeciei colare implic perfecionarea activittii de evaluare a organizaiei colare n cadrul unui proces care include trei etape sau actiuni manageriale: a& obinerea informaiei i valorificarea sa pn la nivelul unei "bnci de date" b& prelucrarea statistic a informaiei, prin metode clasice i moderne #n special prin calculator& pentru aprofundarea analizei fenomenelor educationale semnificative la nivelul institutiei respective c& elaborarea aprecierilor pe baza criteriilor pedagogice relevante social care asigura " sesizarea notelor caracteristice ale fenomenelor educationale " aflate in studiu . 4egandirea inspectiei scolare din perspectiva democratizarii invatamantului impune criterii noi de formare initiala si continua a cadrelor de conducere. 5altul "de la politica de cadre la politica educatiei" presupune respectarea si valorificarea integrala a doua principii: principiul reprezentarii, care vizeaza promovarea in functii de inspectori scolari a cadrelor didactice care reflecta calitatile si aspiratiile esentiale ale comunitatii socioprofesionale principiul legitimitatii, care marc$eaza capacitatea de actiune a inspectorilor scolari, realizabila in termeni de autoritate stiintifica si de responsabilitate politica. Perspectiva manageriala confera inspectiei scolare calitati de conducere globala-optima-inovatoare a organizatiei scolare realizabile prin actiuni de informare-evaluare-comunicare pedagogica adecvata, care angajeaza respectarea si valorificarea a doua principii: principiul prioritatii functiilor inspectiei scolare in raport cu struturile inspectiei scolare principiul prioritatii actiunii manageriale de evaluare in raport cu operatiile de control, subordonate scopurilor manageriale ale acesteia #masurare-apreciere-decizie&. Proiectarea unui model managerial al inspectiei scolare angajeaza trei categorii de obiective pedagogice: a) obiective pedagogice generale !corespunzatoare celor trei functii ale conducerii manageriale: planif6are-organizare a activitatii organizatiei scolare la nivel de sistem orientare-indrumare metodologica a activitatii organizatiei scolare la nivelul procesului de invatamant reglare-autoreglare a activitatii organizatiei scolare respective, la nivel de sistem si de proces, prin actiuni de perfectionare si de cercetare didactica b) obiective pedagogice si ecomonice #corespunzatoare actiunilor de: informare manageriala in legatura cu activitatea desfasurata in organizatia scolara respectiva evaluare manageriala, realizata cu scop de masurare- apreciere!diagnoza-decizie, cu valoare de prognoza comunicare manageriala a deciziei cu scop de previziune-planificare-pro-gramare a activitatii in organizatia scolara respectiva in cadrul viitorului ciclu managerial c) obiective pedagogice concrete !corespunzatoare operatiilor de control subordonate actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare. Proiectarea manageriala a inspectiei scolare presupune, in acelasi timp, elaborarea unor instrumente de evaluare, elaborate pe baza a doua modele pedagogice: modelul cercetarii pedagogice, bazat pe imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala # raportul dintre fisa de observatie si fisa de analiza-sin- teza a activitatii didactice!educative& modelul proiectarii pedagogice bazat pe corelatia e%istenta intre elementele structurale #obiective-continuturi-metodologie& ale activitatii inspectate si rezultatele globale evaluate #randamentul scolar, calitatea corelatiei subiect-obiect& Criteriile de evaluare implicate in fisa de analiza-sinteza a activitatii didactice/educative. 3a%onomia manageriala a inspectiei scolare urmareste ordonarea clasificarilor propuse in literatura de specialitate prin avansarea unor criterii de ma%ima rigurozitate pedagogica # .ictionar de pedagogie.&. ,lasificarile propuse in literatura de specialitate au in vedere doua activitati de conducere specifice, care definesc: a& formele inspectiei scolare # -inga, )oan&: inspectia scolara de specialitate; inspectia scolara speciala; inspectia tematica (a activitatii de conducere a activitatii educative a activitatii profesorului-diriginte a activitatii de orientare scolara si profesionala etc); inspectia frontala. b& modalitatile de realizare a inspectiei scolare prin obiective si trasaturi specifice # -oita, 2lena&: inspectia scolara de specialitate; inspectia scolara tematica; inspectia scolara frontala; inspectia scolara de perfectionare. 2laborarea unei ta%onomii manageriale a inspectiei scolare presupune raportarea acestor activitati specifice la teoria generala a conducerii globale- optime-strategice-inovatoare a sistemului si a procesului de invatamant. +ceasta implica respectarea a doua principii fundamentale: 7. prioritatea functiilor manageriale in raport cu structurile institutionale propuse pentru diferitele forme de organizare efectiva a inspectiei scolare 8. stabilitatea actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare pedagogica a deciziei care asigura coerenta activitatii de inspectie scolara in orice varianta de organizare a acesteia. !ipologia inspectiei scolare reflecta astfel functiile conducerii manageriale a organizatiei scolare ia nivel de sistem si de proces. "unctia de planificare-organizare a sistemului de invatamant determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea generala a activitatii organizatiei scolare, dependenta de gradul de valorificare a resurselor pedagogice #materiale, u-mane, financiare, informationale& e%istente. +cest tip de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central #'inisterul invatamantului&, teritorial #inspectoratul scolar&, local #conducerea unitatii de invatamant&. "unctia de orientare-indrumare metodologica a procesului de invatamant determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea activitatii didactice si educative proiectata la nivelul unei organizatii scolare. +cest tip de inspectie trebuie organizat la nivel central #'inisterul invatamantului&, teritorial #inspectoratul scolar&, local #conducerea unitatii de invatamant&. "unctia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant determina realizarea unui tip special de inspectie scolara, care vizeaza, pe de o parte, evaluarea activitatii cadrului didactic inscris la e%amenul de definitivat, grad didactic )). grad didactic ), reciclare, iar pe de alta parte, stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei scolare. +cest tip special de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central #'inisterul invatamantului&, teritorial #inspectorat scolar!casa corpului didactic, centrul de asistenta psi$opedagogica&. local #conducerea unitatii de invatamant!catedrele, comisiile metodice&. 'odalitatile de organizare a inspectiei scolare - posibile in conte%tul modelului de ta%onomie prezentat anaterior - respecta specificul fiecarui tip de activitate realizat in concordanta cu cele trei functii ale managementului pedagogic. 2le valorifica, in acelasi timp, anumite structuri adaptabile si aplicabile in cadrul oricarui tip si forma de inspectie scolara. )nspectia scolara generala, cu cele doua forme de realizare #inspectia scolara teritoriala si inspectia scolara de personal& implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara generala cu caracter global, care asigura evaluarea globala a organizatiei scolare respective inspectia scolara generala cu carater special, care asigura rezolvarea unor probleme speciale #sesizari, reclamatii, comenzi, solicitari etc.& prin activarea "corpului de control" #e%istent la nivel central, teritorial sau local&. )nspectia scolara de specialitate, cu cele doua forme de realizare #inspectia scolara la disciplina de specialitate principala-secundara, , inspectia scolara la activitatile educative& implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de specialitate tematica #obiective specifice, adaptabile la cazuri individuale, incluse in graficul inspectiei scolare sau impuse de anumite situatii: evaluarea elevilor, operationalizarea obiectivelor, metodologia didactica valorificata, optimizarea raportului dintre cultura generala-cultura de specialitate cunoasterea psi$opedagogica a elevului colaborarea cu familia etc& inspectia scolara de specialitate curenta #cu obiective generale, adaptabile la situatia concreta, conform graficului activitatilor de inspectie scolara&. )nspectia scolara cu scop de perfectionare, cu cele doua forme de realizare #inspectia scolara speciala pentru definitivat, gradul didactic )), gradul didactic ), reciclare inspectia scolara pentru stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice& implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de perfectionare, cu caracter general #pentru evaluarea globala a activitatii cadrului didactic: evaluarea activitatii didactice la specialitatea principala-secundara evaluarea activitatii educative! ca profe-sor-diriginte etc evaluarea activitatii metodico-stiintifice& inspectia scolara de perfectionare, cu caracter special #activitati-desc$ise activitati-model proiecte de cercetare sesiuni de comunicari stiintifice, dezbateri etc& ,ele trei tipuri de inspectie scolara valorifica si alte modalitati de realizare a activitatii, adaptabile la diferite situatii pedagogice, pe baza respectarii urmatoarelor criterii manageriale: - gradul de organizare si participare: inspectie scolara frontala #cu intreaga e- c$ipa de inspectori scolari& inspectie scolara in ec$ipa #microgrup& de inspectori scolari inspectie scolara individuala #cu un inspector scolar& - orientarea principala a inspectiei scolare: inspectie scolara curenta #teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare& inspectie scolara tematica #teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare& - obiectivele pedagogice prioritare: inspectie scolara generala #accent pe obiective generale& inspectie scolara speciala #accent pe obiective specifice, operationalizate la diferite niveluri& inspectie scolara individualizata #accent pe anumite obiective concrete&. )nstitutiile care pot realiza inspectia scolara functioneaza la nivel central #'inisterul invatamantului& si teritorial #inspectoratul scolar&. Perspectiva manageriala, implica saltul de la "ierar$iile verticale" - ineficiente pentru rezolvarea problemelor sociale comple%e - la "retele orizontale pentru cunoastere", specifice societatii postindustriale de tip informational, care ofera posibilitatea: "de a obtine usor informatiile" relevante social de a impartasi rapid, idei, solutii", strategii de perfectionare a activitatii de a crea legaturi operationale intre oameni si grupuri de oameni de a imbunatati permanent productivitatea muncii si conditiile de lucru de a construi "o forma de comunicare si interactiune, corespunzatoare viitorului sarac in energie dar bogat in informatii al anilor 1 si al celor urmatori" # 9aisbitt, -o$n&. )erar$ia verticala a inspectiei scolare ofera doar sc$ema birocratica de organizare conventionala a activitatii de conducere a scolii la nivel de sistem si de proces. 5c$ema manageriala de organizare globala, optima, inovatoare, a inspectiei scolare presupune activarea unor retele orizontale, la toate nivelurile de conducere. : asemenea organigrama manageriala a sistemului de invatamant ofera posibilitatea realizarii activitatilor de inspectie scolara si pe orizontala sistemului, la toate nivelurile a-cestuia: a& ;a nivel central, prin crearea retelelor functionale dependente de: )nstitutul 9ational de ,ercetari Pedagogice )nstitutul 9ational pentru <ormarea )nitiala si ,ontinua a ,adrelor .idactice ,omisia 9ationala pentru Proiectarea ,ontinutului Procesului de invatamant ,omisia 9ationala pentru 2valuarea Procesului de invatamant. b& ;a nivel teritorial, prin crearea retelelor functionale dependente de: <ilialele )nstitutului 9ational de ,ercetari Pedagogice <ilialele )nstitutului 9ational pentru <ormarea )nitiala si ,ontinua a ,adrelor .idactice ,asa ,orpului .idactic ,entrul de +sistenta Psi$opedagogica a ,adrelor .idactice, 2levilor si Parintilor ,onsiliile consultative teritoriale, organizate pe specialitati. c& ;a nivel local: ,onsiliul de conducere ale unitatii de invatamant ,abinetul metodic ,omisia!catedra metodica de specialitate. +ctivarea acestor retele asigura circulatia rapida a informatiei pe verticala si orizontala sistemului, contribuind decisiv la cresterea functionalitatii pedagogice a inspectiei scolare. ,a structuri institutionale, care reflecta o anumita linie de politica a educatiei, aceste retele pot asigura, pe de o parte, baza sociala de selectie a inspectorilor scolari, dar si a profesorilor-cercetatori si a profesorilor angajati in domeniul formarii initiale si continue a cadrelor didactice pe de alta parte ele asigura baza de valorificare, in domeniul inspectiei scolare, a cadrelor didactice care au acumulat deja o e%perienta relevanta la diferite niveluri ale conducerii scolii. ,onducerea manageriala ofera posibilitatea institutionalizarii unor grade pedagogice, care asigura inspectorului scolar un statut profesional corespunzator pe tot parcursul carierei sale didactice: inspector scolar #gradul )))&: inspector scolar principal #gradul ))& inspector scolar general #gradul )&. +ceste grade - care ar putea fi obtinute prin e%amene de competenta pedagogica specifica domeniului - devin obligatorii pentru inspectorii scolari angajati in 'inisterul invatamantului si in inspectoratele scolare. 2le pot fi valabile si dupa trecerea la catedra a inspectorilor scolari, care pot fi integrati si valorificati in diferite retele functionale activate la nivelul conducerii organizatiei scolare, pe verticala si pe orizontala sistemului. )nstrumentele pedagogice ale inspectiei scolare valorifica mecanismele a%iologice ale noii paradigme de conducere manageriala a sistemului si a procesului de invatamant. 2le respecta cerintele metodologice de etapizare a activitatii de inspectie scolara si fundamentele teoretice ale acesteia stabilizate epistemic in raport cu functiile manageriale angajate la nivel de politica a educatiei. )nstrumentele de etapizare a inspectiei scolare trebuie elaborate la nivelul tuturor tipurilor si modalitatilor de realizare a evaluarii organizatiei scolare, la nivel de sistem si de proces. +ceste instrumente valorifica "succesiunea logica" dar si interferenta functionala a operatiilor de control # -inga, )oan& angajate la nivelul actiunilor de informare-evaluare-indrumare pedagogica, proprii activitatii de conducere manageriala a organizatiei scolare : a& Planificarea inspectiei scolare: pe unitati de invatamant pe cadre didactice pe discipline de invatamant pe domenii, probleme etc. b& Pregatirea inspectiei scolare: conform tipului si modalitatii de inspectie scolara #generala, de specialitate, de perfectionare frontala. in ec$ipa, individuala curenta, tematica etc& pe baza studierii documentelor de: politica a educatiei proiectare pedagogica #plan de invatamant, programe scolare, manuale scolare, materiale didactice, indrumari metodice& evaluare a activitatii scolii, a cadrului didactic etc, care urmeaza sa faca obiectul inspectiei scolare pe baza antrenarii manageriale a ec$ipei, in cazul inspectiei scolare colective pe baza anticiparii unor miscari strategice si tactice necesare pentru eficientizarea activitatii de inspectie scolara pe baza elaborarii unui scenariu pedagogic si social al inspectiei scolare. c& :rganizarea inspectiei scolare: definitivarea planului de inspectie scolara, prin raportare la graficul lunar, trimestrial, anual stabilirea responsabilitatilor individuale si colective stabilirea relatiilor ierar$ice verticale si in retea definitivarea instrumentelor de evaluare discutarea problemelor-c$eie si a conceptelor-c$eie: perfectarea scenariului pedagogic si social al inspectiei scolare. d& .esfasurarea inspectiei scolare: "informarea celor inspectati asupra scopului, duratei, continutului controlului", ceea ce in perspectiva manageriala presupune comunicarea a%iologica a obiectivelor inspectiei scolare stabilirea programului de activitate in timpul inspectiei scolare, impreuna cu cei inspectati crearea climatului psi$osocial de colaborare si incredere reciproca intre evaluator si cei evaluati discutarea speciala a problematicii inspectiei scolare cu factorii de raspundere de la nivelul organizatiei scolare!colectivitatii care urmeaza sa fie evaluata pentru depistarea "punctelor nevralgice" operationalizarea actiunilor de evaluare: responsabilitati-termene e%acte de indeplinire, modalitati de finalizare imediata, pe termen scurt-mediu imbinarea, in cadrul controlului, a variabilelor independente #care tin de sistem& cu variabilele dependente #care tin proces, de cadru didactic& valorificarea speciala a rezultatelor evaluate de inspector scolar la nivelul activitatii didactice si la nivelul activitatii educative realizata in cadrul organizatiei scolare, pe comisii, catedre, individual. e& <inalizarea inspectiei scolare, in plan individual si in plan colectiv #catedra, comisie metodica consiliul pedagogic al organizatiei scolare&: la nivel de proces verbal la nivel de g$id de indrumare metodologica f& =alorificarea pedagogica si sociala a inspectiei scolare: la nivelul organizatiei scolare evaluate la nivel zonal, teritorial la nivel national in planul cercetarii pedagogice aplicative in planul cercetarii pedagogice orientative si fundamentale in planul perfectionarii proiecarii pedagogice!didactice in planul perfectionarii politicii educatiei. ,ontinutul pedagogic al fiecarui tip de inspectie scolara corespunde amplitudinii functiei manageriale e%primate la nivel central, teritorial si local. )nspectia scolara generala, cu scop de evaluare generala a organizatiei scolare -corespunzatoare functiei manageriale de planificare-organizare a sistemului de invatamant - implica doua forme de institutionalizare a activitatii: a) inspectia scolara teritoriala, care evalueaza modul de proiectare si valorificare a tuturor resurselor pedagogice e%istente #materiale-umane-financiare- informationale&. la nivel central #inspectia scolara teritoriala realizata de 'inisterul invatamantului&, la nivel teritorial #inspecta scolara teritoriala realizata de inspectoratul scolar&, la nivel local #inspectia scolara realizata de conducerea unitatii de invatamant& inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar teritorial. b) inspectia scolara de personal, care evalueaza modul de proiectare si valorificare a tuturor resurselor umane e%istente, la nivel central #inspectia scolara de personal, realizata de 'inisterul invatamantului&, la nivel teritorial #inspectia scolara realizata de inspectoratul scolar&, la nivel local #inspectia scolara de personal realizata de conducerea unitatii de invatamant& inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de personal. )nspectia scolara de specialitate, cu scop de evaluare a activitatii didactice si, sau a activitatii educative - corespunzatoare functiei manageriale de orientare -indrumare metodologica a procesului de invatamant - implica doua forme de organizare: a& inspectia scolara realizata la disciplina de specialitate principala-secun- dara,#l,&, care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale si specifice ale procesului de invatamant si de operationalizare a acestora in functie de conditiile concrete ale organizatiei scolare respective si ale colectivului de elevi b& inspectia scolara realizata la activitatea educativa #dirigentie, educatie non- formala, colaborare cu familia, relatii cu comunitatea educativa locala etc&, care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale si specifice legate de formarea colectivului de elevi si a personalitatii elevilor, de valorificarea potentialului acestora, prin implicarea efectiva a educatiei permanente, etc. +mbele forme de organizare a inspectiei scolare de specialitate trebuie realizate la nivel central #inspectia scolara de specialitate, realizata de 'inisterul invatamantului&, la nivel teritorial #inspectia scolara de specialitate, realizata de inspectoratul scolar&, la nivel local #inspectia scolara de specialitate, realizata de conducerea unitatii de invatamant&. )nspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de specialitate. )nspectia scolara cu scop de perfectionare a activitatii organizatiei scolare - corespunzatoare functiei de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant - implica doua forme de organizare: a& inspectia scolara speciala pentru definitivat, grad didactic )), grad didactic ), reciclare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central #'inisterul invatamantului, )nstitutul de Perfectionare a ,adrelor .idactice&, teritorial #inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psi$opedagogica& si local #conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica& inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar-metodist b& inspectia scolara speciala pentru stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei scolare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central #'inisterul invatamantului. )nstitutul de Perfectionare a ,adrelor .idactice, )nstitutul de ,ercetari Pedagogice&, teritorial #inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psi$opedagogica& si local #conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica& inspectorii scolari anagajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar-consilier. )nstrumentele pedagogice ale inspectiei scolare generale sunt lansate, in mod special, la nivelul conducerii manageriale centrale si teritoriale. Prin raportare la actiunile managementului pedagogic un instrument operabil in inspectia scolara teritoriala #si de personal& poate avea urmatoarea structura de functionare: )nformarea manageriala in legatura cu: - calitatea valorificarii resurselor pedagogice e%istente!potentiale: materiale, umane, financiare, informationale - calitatea planificarii activitatii: plan general - plan pe domenii de activitate - planuri individuale - calitatea relatiei planificare-organizare: accent pe operationalizarea planului general de munca, planului consiliului de conducere, planurilor comisiilor metodice #cu accente particulare in cazul sesizarii sau identificarii unor probleme speciale&. 2valuarea manageriala prin: - fisa de investigatie longitudinala necesara pentru masurarea cantitativa a faptelor pedagogice!consemnarea acesteia, la nivel de "dare de seama" - fisa de investigatie transversala necesara pentru aprecierea calitativa a faptelor pedagogice prin raportare la obiectivele generale si specifice ale organizatiei scolare respective! consemnarea acesteia la nivel de "diagnoza" - finalizarea diagnozei prin: calificativ initial #foarte bine-bine-mediu-slab& si caracterizare sintetica #situatia resurse-lor!varianile independente de organizatia scolara respectiva - dependente de organizatia scolara respectiva valorificarea resurselor la nivelul relatiei planificare-organi-zare-implementare-perfectionare& - defimtivarea deciziei prin: calificativ final cu valoare de prognoza care: anticipeaza tipurile de sc$imbare necesare, la nivel de obiective generale si specifice de corectare imediat, ameliorare #general, special&, ajustare structural, restructurare reformatoare - operationalizeaz tipurile de sc$imbare anticipate, la nivel de obiective concrete, prezentate ca: ipoteze de lucru, cu rspunderi #individuale.colective& si termene e%acte de indeplinire. ,omunicarea pedagogic a deciziei, prin: proces verbal-tip indrumare metodologic, prezentat la nivel de: g$id metodologic, scrisoare metodic, e%punere - dezbatere cu valoare de orientare metodologic, realizat la nivel de consiliu pedagogic, consiliu de conducere, comisie metodica, informare individualiazat asupra rezultatelor inspectiei scolare. <inalizarea inspectiei scolare generale, teritoriale sau de personal poate valorifica si alte instrumente de genul celor sugerate in literatura de specialitate: fisa de redactare a unei decizii, fisa operationalizat a postului, fisa de evaluare a organizatiei scolare operabil conform criteriilor incluse in regulamentul de ordine interioara, fisa de evaluare a activittii directorului etc. # -oita, 2lena&. )nstrumentele inspectiei scolare de specialitate implic elaborarea unor modele de evaluare validate pe criterii pedagogice, relevante social, aplicabile diferentiat la nivelul activittii didactice si educative. .ou asemenea criterii de ma%im generalitate asigur eficienta managerial a instrumentelor inspectiei scolare, indiferent de forma particular de elaborare si de manifestare a acestora: a& criteriul imbinarii tipului de investigatie longitudinal, cu tipul de investigatie transversal, necesar in evaluarea activittii didactice sau!si a activittii educative realizat, mai ales, la orele de dirigentie b& criteriul proiectarii pedagogice a activitatii de evaluare a procesului instructiv, realizat la diferite discipline scolare sau a procesului educativ, realizat. in mod special, la orele de dirigentie imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala raspunde necesitatilor metodologice fundamentale ale cercetarii pedagogice orientative si aplicative. INSPECIA COLAR
)nspecia colar reprezint o forma de activitate managerial care urmrete evaluarea i ndrumarea unitilor de nvmnt, prin aciuni specifice proiectate i realizate de la nivel central #'inisterul nvmntului&, teritorial #)nspectoratul *colar& i local #conducerea organizaiei colare&. +ceast form de activitate managerial presupune respectarea i valorificarea unor norme socio-profesionale validate la nivel de politic a educaiei. Proiectarea inspeciei colare are n vedere problematica specific sistemului i procesului de nvmnt. Problematica sistemului de nvmnt solicit inspeciei colare proiectarea unor aciuni de evaluare i ndrumare care vizeaz: - relaiile societate-coal angajate la nivel naional, teritorial i local - structurile funcionale susinute n plan material, uman, financiar - programele strategice, tactice i operaionale activate la nivel de politic educaional transpus n plan naional, teritorial, local - metodologiile validate conform orientrilor oficiale adaptate!adaptabile la condiiile zonale i locale - spaiul i timpul real!potenial, disponibil pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice, concrete, ale fiecrui sector de activitate - mecanismele de formare i perfecionare a celor angajai n realizarea obiectivelor pedagogice - raporturile cu reprezentanii comunitii educative locale, n mod special cu familia - resursele pedagogice valorificate la nivelul fiecrei organizatii scolare. Problematica procesului de nvmnt solicit inspeciei colare proiectarea unor aciuni de evaluare i ndrumare care vizeaz: - condiiile generale i particulare de realizare i perfecionare continu a "relaiei educative" dintre cadrul didactic i elev - calitile generale i speciale ale personalitii cadrului didactic #cultura general, psi$opedagogic, social competena pedagogic validat n cadrul sistemului de formare iniial i continu capacitateaa managerial probat n activitatea didactic, activitatea metodic i de cercetare tiinific activitatea de conducere a organizaiei colare, e%ersat direct sau indirect la diferite niveluri macrostructurale i microstructurale& - situaiile pedagogice generate de stilul ec$ipei didactice, ambiana educaional e%istena, raporturile cu mediul etc. # 'ialaret, (aston.& ,oninutul inspeciei colare vizeaz "aspectele metodologice ale creterii calitii procesului de nvmnt", dependente de: a& activitatea de ansamblu - colar si e%tracolar - sau o parte a ei: didactica, educativ, economico-financiar b& activitatea uneia sau mai multor organizaii colare c& activitatea unui cadru didactic sau a unei ec$ipe didactice d& activitatea realizat la o disciplin sau la mai multe discipline de nvmnt # -inga, )oan&. Definiia tradiionala consider inspecia colar ca "principal form de control" care vizeaz: verificarea sistematic a modului de ndeplinire a $otrrilor i instruciunilor elaborate, central, teritorial i local aprecierea calitii activitii directorilor de coli i a cadrelor didactice de toate specialittile obinerea i difuzarea informaiilor pedagogice, relevante social, pentru factorii de decizie situai la nivel teritorial #inspectoratul colar& i central #'inisterul nvmntului& stimularea perfecionarii continue a cadrelor didactice din!n unitile de nvmnt evaluate i ndrumate. Definiia modern a inspeciei colare subordoneaz operaia de control aciunii comple%e de evaluare a organizaiei colare la nivelul "unui sistem desc$is" - "sensibil la factori imprevizibili la plecare", contientizai i valorificai la "iesire" n termeni de diagnoz i de prognoz managerial # .ictionniare enc/clopedi0ue de l1education et de laformation,&. Dintr-o perspectiv managerial - proprie instituiilor sociale comple%e - inspecia colar reprezint un ansamblu de aciuni pedagogice de evaluare i de ndrumare pedagogic a organizaiei colare, integrate n cadrul activitii de conducere global, optim i strategic a sistemului i a procesului de nvmnt. 2voluia inspeciei colare "variaz dup natura i caracteristicile sistemelor de nvtmnt". 3endina sa general evideniaza ns importana evalurii globale a sistemului n funcie de eficiena procesului de nvmnt, demonstrat prin modul de realizare a obiectivelor generale i specifice ale organizaiei colare i prin calitatea efectiv a ec$ipei didactice i de conducere. +ceast tendin asigur evaluarea activittii de proiectare pedagogic #a planului de nvmnt, a programelor i a manualelor colare& i a procesului de formare iniiala i continu a cadrelor didactice, asumat la nivel de politic a educaiei. 2voluia contemporan a inspeciei colare urmeaz logica managementului educaiei, centrat pe: conceperea inspeciei generale ca "o vocaie general", care acoper nu numai problematica "instruciei publice", ci evaluarea global a "educaiei naionale renovarea continu a te$nologiilor de evaluare social, care vizeaz aprecierea global a politicilor educaiei prin "rapoarte anuale" care stau la baza proiectelor strategice elaborate la nivelul organizaiilor colare angajarea forelor care reprezint comunitatea educativ local, n general, i comunitatea profesional local, n special, n evaluarea operativ, optim, a organizaiilor colare, evaluare bazat pe respectarea integral a standardelor pedagogice de nivel naional desc$iderea sociala a procesului de recrutare a inspectorilor colari, care e%prim "un nou ec$ilibru" ntre viziunea de ansamblu i cunoaterea diversitii organizaiilor colare, ntre problematica sistemului de nvmnt i problematica mediului nconjurtor . 4ealizarea "managementului instrucional" impune "reconsiderarea activitii de control i ndrumare a inspeciei colare" . Calitatea inspeciei colare, urmrete, n mod special: - meninerea personalului didactic "de conducere i de predare", n actualitatea tiinific, te$nologic, pedagogic i cultural - promovarea informaiei de ultim or n domeniul formrii socioprofesionale facilitarea sc$imbului de informaii i de e%periena ntre organizaiile colare integrate la nivelul sistemului de nvtmnt - sc$imbarea opticii de apreciere a cadrelor didactice i a organizaiilor colare n funcie de e%igenele proiectrii pedagogice curriculare, centrat pe interesele elevului!studentului i ale comunittii educative - valorificarea resurselor de evaluare pozitiv, centrat pe "selecionarea dominantelor pozitive i generalizarea acestora la scara" organizaiei colare respective - formarea iniiala i continu a inspectorilor colari, provenii din interiorul sistemului de nvmnt, n calitate de reprezentanti de vrf ai comuniii didactice locale, teritoriale, naionale # -inga, )oan& Perfecionarea inspeciei colare implic perfecionarea activittii de evaluare a organizaiei colare n cadrul unui proces care include trei etape sau actiuni manageriale: a& obinerea informaiei i valorificarea sa pn la nivelul unei "bnci de date" b& prelucrarea statistic a informaiei, prin metode clasice i moderne #n special prin calculator& pentru aprofundarea analizei fenomenelor educationale semnificative la nivelul institutiei respective c& elaborarea aprecierilor pe baza criteriilor pedagogice relevante social care asigura " sesizarea notelor caracteristice ale fenomenelor educationale " aflate in studiu . 4egandirea inspectiei scolare din perspectiva democratizarii invatamantului impune criterii noi de formare initiala si continua a cadrelor de conducere. 5altul "de la politica de cadre la politica educatiei" presupune respectarea si valorificarea integrala a doua principii: principiul reprezentarii, care vizeaza promovarea in functii de inspectori scolari a cadrelor didactice care reflecta calitatile si aspiratiile esentiale ale comunitatii socioprofesionale principiul legitimitatii, care marc$eaza capacitatea de actiune a inspectorilor scolari, realizabila in termeni de autoritate stiintifica si de responsabilitate politica. Perspectiva manageriala confera inspectiei scolare calitati de conducere globala-optima-inovatoare a organizatiei scolare realizabile prin actiuni de informare-evaluare-comunicare pedagogica adecvata, care angajeaza respectarea si valorificarea a doua principii: principiul prioritatii functiilor inspectiei scolare in raport cu struturile inspectiei scolare principiul prioritatii actiunii manageriale de evaluare in raport cu operatiile de control, subordonate scopurilor manageriale ale acesteia #masurare-apreciere-decizie&. )nvestigatia longitudinal vizeaz acumularea cantitativ a unor informatii despre fenomenul cercetat - activitatea didactica sau activitatea educativ inspectat. 2a nu angajeaz, deocamdat, o judecat de valoare semnificativ pedagogic. .in aceast perspectiv, investigatia longitudinal corespunde actiunii manageriale de evaluare initial, cu scop de msurare, care desc$ide calea spre diagnoza fenomenului cercetat. in cazul evalurii activittii didactice #sau a activittii educative&, investigatia longitudinal presupune elaborarea unei fise de observatie, instrument de lucru preliminar necesar oricrui inspector scolar, director de scoal, profesor-metodist, profesor- consilier, profesor-cercetator, aflat in situatia de a msura nivelul unei lectii, sau al unei ore de dirigentie. )nvestigaia transversal vizeaz prelucrarea calitativ a informatiilor cantitative acumulate pe baza criteriilor de proiectare pedagogic relevante, la nivel general si particular, in cazul activittilor didactice, respectiv al activittilor educative, realizate,in mod special, prin orele de dirigentie. .in aceasta perspectiv, investigatia transversala corespunde actiunii manageriale de evaluare finala, cu scop de apreciere a fenomenului cercetat. .iagnoza rezultat, desc$is spre o decizie managerial cu valoare de prognoz pedagogic, presupune elaborarea unei fise de analiza-sintez a activittii didactice asistate!inspectate, respectiv a activittii educative!orei de dirigentie asistate!inspectate. +cest instrument finalizeaz inspectia scolar de specialitate, asigurand continuitatea actiunilor de conducere managerial a organizatiei scolare in termeni de "intrare" - "iesire" in!din sistem, care ofer relevant social strii actuale a procesului de invtmant, potentialului sau, trecut, prezent si viitor, de evolutie pedagogic. )nstrumentele inspectiei scolare de specialitate, aplicabile in cazul activittii didactice, sunt: fisa de investigatie longitudinal a activittii didactice si fisa de evaluare final a activittii didactice. <isa de investigatie longitudinal - corespunzatoare tipului de investigatie longitudinal - valorific mai ales metoda observatiei, solicitand ins din partea evaluatorului #inspectorului scolar, directorului etc.& o atitudine de e%perimentator. 2a permite delimitarea elementelor pozitive-negative c$iar in timpul activittii de inspectie scolar de specialitate, prin raportare la criteriile proiectrii pedagogice #obiective > continuturi - metodologie de predare invtare-evaluare&, determinante ulterior in realizarea fisei de evaluare final. )n plus completarea fisei de investigatie longitudinala include, anterior si ulterior, valorificarea altor metode care sprijin, completeaz, nuanteaz, proceseaz, perfecteaz, observatia inspectorului scolar: metoda analizei documentelor scolare, metoda analizei produselor activittii elevilor #si profesorilor&, metoda biografic, metoda convorbirii #cu cadrul didactic asistat, cu elevii, cu alte cadre didactice: directorul scolii, responsabilul comisiei!catedrei metodice etc&. Proiectarea unui model managerial al inspectiei scolare angajeaza trei categorii de obiective pedagogice: a) obiective pedagogice generale !corespunzatoare celor trei functii ale conducerii manageriale: planif6are-organizare a activitatii organizatiei scolare la nivel de sistem orientare-indrumare metodologica a activitatii organizatiei scolare la nivelul procesului de invatamant reglare-autoreglare a activitatii organizatiei scolare respective, la nivel de sistem si de proces, prin actiuni de perfectionare si de cercetare didactica b) obiective pedagogice si ecomonice #corespunzatoare actiunilor de: informare manageriala in legatura cu activitatea desfasurata in organizatia scolara respectiva evaluare manageriala, realizata cu scop de masurare- apreciere!diagnoza-decizie, cu valoare de prognoza comunicare manageriala a deciziei cu scop de previziune-planificare-pro-gramare a activitatii in organizatia scolara respectiva in cadrul viitorului ciclu managerial c) obiective pedagogice concrete !corespunzatoare operatiilor de control subordonate actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare. Proiectarea manageriala a inspectiei scolare presupune, in acelasi timp, elaborarea unor instrumente de evaluare, elaborate pe baza a doua modele pedagogice: modelul cercetarii pedagogice, bazat pe imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala # raportul dintre fisa de observatie si fisa de analiza-sin- teza a activitatii didactice!educative& modelul proiectarii pedagogice bazat pe corelatia e%istenta intre elementele structurale #obiective-continuturi-metodologie& ale activitatii inspectate si rezultatele globale evaluate #randamentul scolar, calitatea corelatiei subiect-obiect& Criteriile de evaluare implicate in fisa de analiza-sinteza a activitatii didactice/educative. 3a%onomia manageriala a inspectiei scolare urmareste ordonarea clasificarilor propuse in literatura de specialitate prin avansarea unor criterii de ma%ima rigurozitate pedagogica # .ictionar de pedagogie.&. ,lasificarile propuse in literatura de specialitate au in vedere doua activitati de conducere specifice, care definesc: a& formele inspectiei scolare # -inga, )oan&: inspectia scolara de specialitate; inspectia scolara speciala; inspectia tematica (a activitatii de conducere a activitatii educative a activitatii profesorului-diriginte a activitatii de orientare scolara si profesionala etc); inspectia frontala. b& modalitatile de realizare a inspectiei scolare prin obiective si trasaturi specifice # -oita, 2lena&: inspectia scolara de specialitate; inspectia scolara tematica; inspectia scolara frontala; inspectia scolara de perfectionare. 2laborarea unei ta%onomii manageriale a inspectiei scolare presupune raportarea acestor activitati specifice la teoria generala a conducerii globale- optime-strategice-inovatoare a sistemului si a procesului de invatamant. +ceasta implica respectarea a doua principii fundamentale: ?. prioritatea functiilor manageriale in raport cu structurile institutionale propuse pentru diferitele forme de organizare efectiva a inspectiei scolare @. stabilitatea actiunilor manageriale de informare-evaluare-comunicare pedagogica a deciziei care asigura coerenta activitatii de inspectie scolara in orice varianta de organizare a acesteia. !ipologia inspectiei scolare reflecta astfel functiile conducerii manageriale a organizatiei scolare ia nivel de sistem si de proces. "unctia de planificare-organizare a sistemului de invatamant determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea generala a activitatii organizatiei scolare, dependenta de gradul de valorificare a resurselor pedagogice #materiale, u-mane, financiare, informationale& e%istente. +cest tip de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central #'inisterul invatamantului&, teritorial #inspectoratul scolar&, local #conducerea unitatii de invatamant&. "unctia de orientare-indrumare metodologica a procesului de invatamant determina realizarea unui tip de inspectie scolara care vizeaza evaluarea activitatii didactice si educative proiectata la nivelul unei organizatii scolare. +cest tip de inspectie trebuie organizat la nivel central #'inisterul invatamantului&, teritorial #inspectoratul scolar&, local #conducerea unitatii de invatamant&. "unctia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant determina realizarea unui tip special de inspectie scolara, care vizeaza, pe de o parte, evaluarea activitatii cadrului didactic inscris la e%amenul de definitivat, grad didactic )). grad didactic ), reciclare, iar pe de alta parte, stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei scolare. +cest tip special de inspectie scolara trebuie organizat la nivel central #'inisterul invatamantului&, teritorial #inspectorat scolar!casa corpului didactic, centrul de asistenta psi$opedagogica&. local #conducerea unitatii de invatamant!catedrele, comisiile metodice&. ,ontinutul pedagogic al fiecarui tip de inspectie scolara corespunde amplitudinii functiei manageriale e%primate la nivel central, teritorial si local. )nspectia scolara generala, cu scop de evaluare generala a organizatiei scolare -corespunzatoare functiei manageriale de planificare-organizare a sistemului de invatamant - implica doua forme de institutionalizare a activitatii: a) inspectia scolara teritoriala, care evalueaza modul de proiectare si valorificare a tuturor resurselor pedagogice e%istente #materiale-umane-financiare- informationale&. la nivel central #inspectia scolara teritoriala realizata de 'inisterul invatamantului&, la nivel teritorial #inspecta scolara teritoriala realizata de inspectoratul scolar&, la nivel local #inspectia scolara realizata de conducerea unitatii de invatamant& inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar teritorial. b) inspectia scolara de personal, care evalueaza modul de proiectare si valorificare a tuturor resurselor umane e%istente, la nivel central #inspectia scolara de personal, realizata de 'inisterul invatamantului&, la nivel teritorial #inspectia scolara realizata de inspectoratul scolar&, la nivel local #inspectia scolara de personal realizata de conducerea unitatii de invatamant& inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de personal. )nspectia scolara de specialitate, cu scop de evaluare a activitatii didactice si, sau a activitatii educative - corespunzatoare functiei manageriale de orientare -indrumare metodologica a procesului de invatamant - implica doua forme de organizare: a& inspectia scolara realizata la disciplina de specialitate principala-secun- dara,#l,&, care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale si specifice ale procesului de invatamant si de operationalizare a acestora in functie de conditiile concrete ale organizatiei scolare respective si ale colectivului de elevi b& inspectia scolara realizata la activitatea educativa #dirigentie, educatie non- formala, colaborare cu familia, relatii cu comunitatea educativa locala etc&, care evalueaza capacitatea cadrului didactic de proiectare a obiectivelor generale si specifice legate de formarea colectivului de elevi si a personalitatii elevilor, de valorificarea potentialului acestora, prin implicarea efectiva a educatiei permanente, etc. +mbele forme de organizare a inspectiei scolare de specialitate trebuie realizate la nivel central #inspectia scolara de specialitate, realizata de 'inisterul invatamantului&, la nivel teritorial #inspectia scolara de specialitate, realizata de inspectoratul scolar&, la nivel local #inspectia scolara de specialitate, realizata de conducerea unitatii de invatamant&. )nspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar de specialitate. )nspectia scolara cu scop de perfectionare a activitatii organizatiei scolare - corespunzatoare functiei de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant - implica doua forme de organizare: a& inspectia scolara speciala pentru definitivat, grad didactic )), grad didactic ), reciclare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central #'inisterul invatamantului, )nstitutul de Perfectionare a ,adrelor .idactice&, teritorial #inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psi$opedagogica& si local #conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica& inspectorii scolari angajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar-metodist b& inspectia scolara speciala pentru stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice la nivelul organizatiei scolare, care angajeaza factori responsabili de la nivel central #'inisterul invatamantului. )nstitutul de Perfectionare a ,adrelor .idactice, )nstitutul de ,ercetari Pedagogice&, teritorial #inspectoratul scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psi$opedagogica& si local #conducerea unitatii de invatamant, catedra, comisia metodica& inspectorii scolari anagajati in acest tip de activitate au statut de inspector scolar-consilier. 'odalitatile de organizare a inspectiei scolare - posibile in conte%tul modelului de ta%onomie prezentat anaterior - respecta specificul fiecarui tip de activitate realizat in concordanta cu cele trei functii ale managementului pedagogic. 2le valorifica, in acelasi timp, anumite structuri adaptabile si aplicabile in cadrul oricarui tip si forma de inspectie scolara. )nspectia scolara generala, cu cele doua forme de realizare #inspectia scolara teritoriala si inspectia scolara de personal& implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara generala cu caracter global, care asigura evaluarea globala a organizatiei scolare respective inspectia scolara generala cu carater special, care asigura rezolvarea unor probleme speciale #sesizari, reclamatii, comenzi, solicitari etc.& prin activarea "corpului de control" #e%istent la nivel central, teritorial sau local&. )nspectia scolara de specialitate, cu cele doua forme de realizare #inspectia scolara la disciplina de specialitate principala-secundara, , inspectia scolara la activitatile educative& implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de specialitate tematica #obiective specifice, adaptabile la cazuri individuale, incluse in graficul inspectiei scolare sau impuse de anumite situatii: evaluarea elevilor, operationalizarea obiectivelor, metodologia didactica valorificata, optimizarea raportului dintre cultura generala-cultura de specialitate cunoasterea psi$opedagogica a elevului colaborarea cu familia etc& inspectia scolara de specialitate curenta #cu obiective generale, adaptabile la situatia concreta, conform graficului activitatilor de inspectie scolara&. )nspectia scolara cu scop de perfectionare, cu cele doua forme de realizare #inspectia scolara speciala pentru definitivat, gradul didactic )), gradul didactic ), reciclare inspectia scolara pentru stimularea perfectionarii si cercetarii pedagogice& implica doua modalitati de realizare: inspectia scolara de perfectionare, cu caracter general #pentru evaluarea globala a activitatii cadrului didactic: evaluarea activitatii didactice la specialitatea principala-secundara evaluarea activitatii educative! ca profe-sor-diriginte etc evaluarea activitatii metodico-stiintifice& inspectia scolara de perfectionare, cu caracter special #activitati-desc$ise activitati-model proiecte de cercetare sesiuni de comunicari stiintifice, dezbateri etc& ,ele trei tipuri de inspectie scolara valorifica si alte modalitati de realizare a activitatii, adaptabile la diferite situatii pedagogice, pe baza respectarii urmatoarelor criterii manageriale: - gradul de organizare si participare: inspectie scolara frontala #cu intreaga e- c$ipa de inspectori scolari& inspectie scolara in ec$ipa #microgrup& de inspectori scolari inspectie scolara individuala #cu un inspector scolar& - orientarea principala a inspectiei scolare: inspectie scolara curenta #teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare& inspectie scolara tematica #teritoriala, de personal, de specialitate, de perfectionare& - obiectivele pedagogice prioritare: inspectie scolara generala #accent pe obiective generale& inspectie scolara speciala #accent pe obiective specifice, operationalizate la diferite niveluri& inspectie scolara individualizata #accent pe anumite obiective concrete&. )nstitutiile care pot realiza inspectia scolara functioneaza la nivel central #'inisterul invatamantului& si teritorial #inspectoratul scolar&. Perspectiva manageriala, implica saltul de la "ierar$iile verticale" - ineficiente pentru rezolvarea problemelor sociale comple%e - la "retele orizontale pentru cunoastere", specifice societatii postindustriale de tip informational, care ofera posibilitatea: "de a obtine usor informatiile" relevante social de a impartasi rapid, idei, solutii", strategii de perfectionare a activitatii de a crea legaturi operationale intre oameni si grupuri de oameni de a imbunatati permanent productivitatea muncii si conditiile de lucru de a construi "o forma de comunicare si interactiune, corespunzatoare viitorului sarac in energie dar bogat in informatii al anilor 1 si al celor urmatori" # 9aisbitt, -o$n&. )erar$ia verticala a inspectiei scolare ofera doar sc$ema birocratica de organizare conventionala a activitatii de conducere a scolii la nivel de sistem si de proces. 5c$ema manageriala de organizare globala, optima, inovatoare, a inspectiei scolare presupune activarea unor retele orizontale, la toate nivelurile de conducere. : asemenea organigrama manageriala a sistemului de invatamant ofera posibilitatea realizarii activitatilor de inspectie scolara si pe orizontala sistemului, la toate nivelurile a-cestuia: a& ;a nivel central, prin crearea retelelor functionale dependente de: )nstitutul 9ational de ,ercetari Pedagogice )nstitutul 9ational pentru <ormarea )nitiala si ,ontinua a ,adrelor .idactice ,omisia 9ationala pentru Proiectarea ,ontinutului Procesului de invatamant ,omisia 9ationala pentru 2valuarea Procesului de invatamant. b& ;a nivel teritorial, prin crearea retelelor functionale dependente de: <ilialele )nstitutului 9ational de ,ercetari Pedagogice <ilialele )nstitutului 9ational pentru <ormarea )nitiala si ,ontinua a ,adrelor .idactice ,asa ,orpului .idactic ,entrul de +sistenta Psi$opedagogica a ,adrelor .idactice, 2levilor si Parintilor ,onsiliile consultative teritoriale, organizate pe specialitati. c& ;a nivel local: ,onsiliul de conducere ale unitatii de invatamant ,abinetul metodic ,omisia!catedra metodica de specialitate. +ctivarea acestor retele asigura circulatia rapida a informatiei pe verticala si orizontala sistemului, contribuind decisiv la cresterea functionalitatii pedagogice a inspectiei scolare. ,a structuri institutionale, care reflecta o anumita linie de politica a educatiei, aceste retele pot asigura, pe de o parte, baza sociala de selectie a inspectorilor scolari, dar si a profesorilor-cercetatori si a profesorilor angajati in domeniul formarii initiale si continue a cadrelor didactice pe de alta parte ele asigura baza de valorificare, in domeniul inspectiei scolare, a cadrelor didactice care au acumulat deja o e%perienta relevanta la diferite niveluri ale conducerii scolii. ,onducerea manageriala ofera posibilitatea institutionalizarii unor grade pedagogice, care asigura inspectorului scolar un statut profesional corespunzator pe tot parcursul carierei sale didactice: inspector scolar #gradul )))&: inspector scolar principal #gradul ))& inspector scolar general #gradul )&. +ceste grade - care ar putea fi obtinute prin e%amene de competenta pedagogica specifica domeniului - devin obligatorii pentru inspectorii scolari angajati in 'inisterul invatamantului si in inspectoratele scolare. 2le pot fi valabile si dupa trecerea la catedra a inspectorilor scolari, care pot fi integrati si valorificati in diferite retele functionale activate la nivelul conducerii organizatiei scolare, pe verticala si pe orizontala sistemului. )nstrumentele pedagogice ale inspectiei scolare valorifica mecanismele a%iologice ale noii paradigme de conducere manageriala a sistemului si a procesului de invatamant. 2le respecta cerintele metodologice de etapizare a activitatii de inspectie scolara si fundamentele teoretice ale acesteia stabilizate epistemic in raport cu functiile manageriale angajate la nivel de politica a educatiei. )nstrumentele de etapizare a inspectiei scolare trebuie elaborate la nivelul tuturor tipurilor si modalitatilor de realizare a evaluarii organizatiei scolare, la nivel de sistem si de proces. +ceste instrumente valorifica "succesiunea logica" dar si interferenta functionala a operatiilor de control # -inga, )oan& angajate la nivelul actiunilor de informare-evaluare-indrumare pedagogica, proprii activitatii de conducere manageriala a organizatiei scolare : a& Planificarea inspectiei scolare: pe unitati de invatamant pe cadre didactice pe discipline de invatamant pe domenii, probleme etc. b& Pregatirea inspectiei scolare: conform tipului si modalitatii de inspectie scolara #generala, de specialitate, de perfectionare frontala. in ec$ipa, individuala curenta, tematica etc& pe baza studierii documentelor de: politica a educatiei proiectare pedagogica #plan de invatamant, programe scolare, manuale scolare, materiale didactice, indrumari metodice& evaluare a activitatii scolii, a cadrului didactic etc, care urmeaza sa faca obiectul inspectiei scolare pe baza antrenarii manageriale a ec$ipei, in cazul inspectiei scolare colective pe baza anticiparii unor miscari strategice si tactice necesare pentru eficientizarea activitatii de inspectie scolara pe baza elaborarii unui scenariu pedagogic si social al inspectiei scolare. c& :rganizarea inspectiei scolare: definitivarea planului de inspectie scolara, prin raportare la graficul lunar, trimestrial, anual stabilirea responsabilitatilor individuale si colective stabilirea relatiilor ierar$ice verticale si in retea definitivarea instrumentelor de evaluare discutarea problemelor-c$eie si a conceptelor-c$eie: perfectarea scenariului pedagogic si social al inspectiei scolare. d& .esfasurarea inspectiei scolare: "informarea celor inspectati asupra scopului, duratei, continutului controlului", ceea ce in perspectiva manageriala presupune comunicarea a%iologica a obiectivelor inspectiei scolare stabilirea programului de activitate in timpul inspectiei scolare, impreuna cu cei inspectati crearea climatului psi$osocial de colaborare si incredere reciproca intre evaluator si cei evaluati discutarea speciala a problematicii inspectiei scolare cu factorii de raspundere de la nivelul organizatiei scolare!colectivitatii care urmeaza sa fie evaluata pentru depistarea "punctelor nevralgice" operationalizarea actiunilor de evaluare: responsabilitati-termene e%acte de indeplinire, modalitati de finalizare imediata, pe termen scurt-mediu imbinarea, in cadrul controlului, a variabilelor independente #care tin de sistem& cu variabilele dependente #care tin proces, de cadru didactic& valorificarea speciala a rezultatelor evaluate de inspector scolar la nivelul activitatii didactice si la nivelul activitatii educative realizata in cadrul organizatiei scolare, pe comisii, catedre, individual. e& <inalizarea inspectiei scolare, in plan individual si in plan colectiv #catedra, comisie metodica consiliul pedagogic al organizatiei scolare&: la nivel de proces verbal la nivel de g$id de indrumare metodologica f& =alorificarea pedagogica si sociala a inspectiei scolare: la nivelul organizatiei scolare evaluate la nivel zonal, teritorial la nivel national in planul cercetarii pedagogice aplicative in planul cercetarii pedagogice orientative si fundamentale in planul perfectionarii proiecarii pedagogice!didactice in planul perfectionarii politicii educatiei. )nstrumentele pedagogice ale inspectiei scolare generale sunt lansate, in mod special, la nivelul conducerii manageriale centrale si teritoriale. Prin raportare la actiunile managementului pedagogic un instrument operabil in inspectia scolara teritoriala #si de personal& poate avea urmatoarea structura de functionare: )nformarea manageriala in legatura cu: - calitatea valorificarii resurselor pedagogice e%istente!potentiale: materiale, umane, financiare, informationale - calitatea planificarii activitatii: plan general - plan pe domenii de activitate - planuri individuale - calitatea relatiei planificare-organizare: accent pe operationalizarea planului general de munca, planului consiliului de conducere, planurilor comisiilor metodice #cu accente particulare in cazul sesizarii sau identificarii unor probleme speciale&. 2valuarea manageriala prin: - fisa de investigatie longitudinala necesara pentru masurarea cantitativa a faptelor pedagogice!consemnarea acesteia, la nivel de "dare de seama" - fisa de investigatie transversala necesara pentru aprecierea calitativa a faptelor pedagogice prin raportare la obiectivele generale si specifice ale organizatiei scolare respective! consemnarea acesteia la nivel de "diagnoza" - finalizarea diagnozei prin: calificativ initial #foarte bine-bine-mediu-slab& si caracterizare sintetica #situatia resurse-lor!varianile independente de organizatia scolara respectiva - dependente de organizatia scolara respectiva valorificarea resurselor la nivelul relatiei planificare-organi-zare-implementare-perfectionare& - defimtivarea deciziei prin: calificativ final cu valoare de prognoza care: anticipeaza tipurile de sc$imbare necesare, la nivel de obiective generale si specifice de corectare imediat, ameliorare #general, special&, ajustare structural, restructurare reformatoare - operationalizeaz tipurile de sc$imbare anticipate, la nivel de obiective concrete, prezentate ca: ipoteze de lucru, cu rspunderi #individuale.colective& si termene e%acte de indeplinire. ,omunicarea pedagogic a deciziei, prin: proces verbal-tip indrumare metodologic, prezentat la nivel de: g$id metodologic, scrisoare metodic, e%punere - dezbatere cu valoare de orientare metodologic, realizat la nivel de consiliu pedagogic, consiliu de conducere, comisie metodica, informare individualiazat asupra rezultatelor inspectiei scolare. <inalizarea inspectiei scolare generale, teritoriale sau de personal poate valorifica si alte instrumente de genul celor sugerate in literatura de specialitate: fisa de redactare a unei decizii, fisa operationalizat a postului, fisa de evaluare a organizatiei scolare operabil conform criteriilor incluse in regulamentul de ordine interioara, fisa de evaluare a activittii directorului etc. # -oita, 2lena&. )nstrumentele inspectiei scolare de specialitate implic elaborarea unor modele de evaluare validate pe criterii pedagogice, relevante social, aplicabile diferentiat la nivelul activittii didactice si educative. .ou asemenea criterii de ma%im generalitate asigur eficienta managerial a instrumentelor inspectiei scolare, indiferent de forma particular de elaborare si de manifestare a acestora: a& criteriul imbinarii tipului de investigatie longitudinal, cu tipul de investigatie transversal, necesar in evaluarea activittii didactice sau!si a activittii educative realizat, mai ales, la orele de dirigentie b& criteriul proiectarii pedagogice a activitatii de evaluare a procesului instructiv, realizat la diferite discipline scolare sau a procesului educativ, realizat. in mod special, la orele de dirigentie imbinarea investigatiei longitudinale cu investigatia transversala raspunde necesitatilor metodologice fundamentale ale cercetarii pedagogice orientative si aplicative. )nvestigatia longitudinal vizeaz acumularea cantitativ a unor informatii despre fenomenul cercetat - activitatea didactica sau activitatea educativ inspectat. 2a nu angajeaz, deocamdat, o judecat de valoare semnificativ pedagogic. .in aceast perspectiv, investigatia longitudinal corespunde actiunii manageriale de evaluare initial, cu scop de msurare, care desc$ide calea spre diagnoza fenomenului cercetat. in cazul evalurii activittii didactice #sau a activittii educative&, investigatia longitudinal presupune elaborarea unei fise de observatie, instrument de lucru preliminar necesar oricrui inspector scolar, director de scoal, profesor-metodist, profesor-consilier, profesor-cercetator, aflat in situatia de a msura nivelul unei lectii, sau al unei ore de dirigentie. )nvestigaia transversal vizeaz prelucrarea calitativ a informatiilor cantitative acumulate pe baza criteriilor de proiectare pedagogic relevante, la nivel general si particular, in cazul activittilor didactice, respectiv al activittilor educative, realizate,in mod special, prin orele de dirigentie. .in aceasta perspectiv, investigatia transversala corespunde actiunii manageriale de evaluare finala, cu scop de apreciere a fenomenului cercetat. .iagnoza rezultat, desc$is spre o decizie managerial cu valoare de prognoz pedagogic, presupune elaborarea unei fise de analiza-sintez a activittii didactice asistate!inspectate, respectiv a activittii educative!orei de dirigentie asistate!inspectate. +cest instrument finalizeaz inspectia scolar de specialitate, asigurand continuitatea actiunilor de conducere managerial a organizatiei scolare in termeni de "intrare" - "iesire" in!din sistem, care ofer relevant social strii actuale a procesului de invtmant, potentialului sau, trecut, prezent si viitor, de evolutie pedagogic. )nstrumentele inspectiei scolare de specialitate, aplicabile in cazul activittii didactice, sunt: fisa de investigatie longitudinal a activittii didactice si fisa de evaluare final a activittii didactice. <isa de investigatie longitudinal - corespunzatoare tipului de investigatie longitudinal - valorific mai ales metoda observatiei, solicitand ins din partea evaluatorului #inspectorului scolar, directorului etc.& o atitudine de e%perimentator. 2a permite delimitarea elementelor pozitive-negative c$iar in timpul activittii de inspectie scolar de specialitate, prin raportare la criteriile proiectrii pedagogice #obiective > continuturi - metodologie de predare invtare-evaluare&, determinante ulterior in realizarea fisei de evaluare final. )n plus completarea fisei de investigatie longitudinala include, anterior si ulterior, valorificarea altor metode care sprijin, completeaz, nuanteaz, proceseaz, perfecteaz, observatia inspectorului scolar: metoda analizei documentelor scolare, metoda analizei produselor activittii elevilor #si profesorilor&, metoda biografic, metoda convorbirii #cu cadrul didactic asistat, cu elevii, cu alte cadre didactice: directorul scolii, responsabilul comisiei!catedrei metodice etc&.