Sunteți pe pagina 1din 19

CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT, SESIUNEA 17 NOIEMBRIE 2013

INTREBARI TIP CO}IPLE}IE:{T SIMPLtrL{


rJ
l. In parodontitele mareinale. este patogen parodontal al.
complexului rosu:
A. Fusobacterium :u:i::i..ir
B. Prerotella rnle--.:,
@
Po.nit:rcrn. r:'=
-='.:
=
D. Campil,'::.1;r
-:
- .
-i
E. Eikenel ::--::.:;::
-
.:: :: \CKER\{ANN. intensitatea
;-r :.: ::schiul temporal este:
l. Du:: C\ S
lt,t.a
-:
_:
.\ ---.:..,.
a- -
E/
-':
''
, :::.a
:
-:
".
F
:: :1 ,i l.-:-0,5 mm)
:
-::lr-at
-i
uxtagingival
:
-.:arat
supragingival la
-: --1t
/
'.::;ndat
1-1,5 mm
F
Su aiba o latime de 1,5 mm sub un unghi de
,15
de
gade
:
ln chirurgia oncologica optiunile de inchidere a unui
leiect operator sunt, cu EXCEPTIA:
."*i
l*
EN
w
I mm de
jonctiunea
smalt-
,/(
Inchiderea primara
t/cr"tude
piele
'@xaude
titan
y' Reconstructia cu lambouri
'/
v rnarrurea dirijata per secundam
5. Detartrajul:
1{teVrezinta
actiunea de indepartare a placii
-ra
bu.t.ri.ne si a produsilor de metabolism
(/
Este o manopera sangeranda
r
/
y' nre caracter chirurgical cand indeparteaza
-
microulceratiile epiteliului sulcular
Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru
inclavate in cementul radicular .
Este o manopera folosita pentru indepartarea {.-.f
cementului necrotic
DO}TENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
DOMENIUL MEDICINA DENTARA
CAIET TIP C
a:
6
,d
r
7.D
NU
X
.E
.X'l
v
o
F
b
6. Fracturile posterioare, cu deplasare, ale complexului
zigomatic, pot fi, cu EXCEPTIA:
Unice
Fractura disjunctie
Duble
Triple
Cominutive
intre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa
''
face parte:
eJ
Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
Parodontita apicla cronica din TBC
Parodontita apicala cronica condensanta
Osteita paradentara a lui Merkior
Abcesul apical cronic
8. Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza
dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea
osulul sunt:
X.
Malpozitii ale dintilor vecini
,/.
fibromucoasa densa si renilenta- hiperplazii
glnglvale
Pozitia ectopica a germenului dentar
r'
t(
ii
-J
Tendinta filogenetica de reducere dimensionala a
stucturii osoase scheletale
l.
Sindromul compresiei de maxilar
9. ln primele doua luni de viata i.u., cresterea
diferentiata a celor doua maxilare determina:
if.
Prognatiemaxilara
!z
Progenie
ty'.
n rrognatie mandibulara
@
R.,tognutie maxilara
/
Biprognatie
1 0. Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronlce
sau a insuccesului tratamentului endodontic se face prip
examinarea, in paralel, a radiografiei realizate dupa{"*}
obturatia canalelor radiculare cu radiografi i efectuateY'
*u
o saptamana de la terminarea tratamentului
16.
tu trei saptamani de la terminarea tratamentului
/
fu o luna de la terminarea tratamentului
La 3-6 luni de la terminarea tratamentului
y' Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare
r,
1
I 1. In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenel
simple, instrumentarea canalului se practica pana la :
jC Foramenul aPical
$
Xpr*ul radicular. evidentiat radiologic
Q
r-r.s mm de apex
V.
2-2.5 mm de aPex
ff
Spatiul
PeriaPical
12. Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si
inflamatorii tip "epulis-like" enumeram, cu EXCEPTLA:
;t(
crunutomul
Piogen
-/
f tAromul osifiant
Perif,eric
Z Paoilomul
/l/crunutomul
perit'eric cu celu[e gigante
@crunutomul
congenital
13. Din testele lui Franz Herbst de amprentare
lunctionala a maxilarului
pentru proteze partial
mobilizabile scheletate, NU face parte:
1K.
Suras fortat
/
Sugere. suflat. fluierat
l. testfonetic:
rrart' nah"
/.
Deschiderea larga a gurii
(9 Deelutitla
14. Conform metodei Willis de determinare a relatiei
centrice, segmentul etalon este:
6) Distanta intre fanta labiala si unghiul extern al
-
ochiului
/.
Oistantasubnazale
- gnation masurata cand
bolnavul tine gura deschisa
y'.
Dittuntusubnazale
- gnation masurata cand
bolnavul tine gura inchisa
.5.
Distanta intercomisural a
/
Distanta interPuP ilara
15. Gradul de dificultate al unei extractii dentare
depinde de o serie de factori locali, cu EXCEPTIA:
1/
Accesulchirurgical
-|
VoUititatea dintilor
/
Gradul de distructie coronara
y'. Welatiacu structurile vecine
@
notit" cardiovasculare
I 6. Metoda "homotropismului
lingo-mandibular"
de
determinare a relatiei centrice:
,fConrtu
in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica
prin compresiune Pe
menton
Arl^ur"rr"conducerea
mandibulei in relatie
#
'
centrica prin compresiunea realizata de partile moi
prevertebrale asuPra mandibulei
/
"""\ -t
'. J
"
@
/
r
Sebazeazape faptul ca mandibula urmeaza limba
in periplul sau static sau dinamic
Sebazeaza
pe faptul ca reflexul deglutitiei se
produce cu mandibula centrata
Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu
scopul obtinerii de contractii echilibrate
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
17. Siliconii utilizati in amprentarea finala a campului
edentat total, au ca dezavantaj:
f.
Sunt greu de manevrat
'/
Yortu prenta trebuie mentinuta fixa timp de 8-12
-
minute pana la
Priza
finala
y'
N" reproduc cu acuratete tesuturile dentare dure
-16)
Af..t.ura duritatea de suprafata a gipsului
-
F
l" miros si gust nePlacut
18. Sialometria este indicata in hiposialie, unde valorile
secretiei salivare stimulate scad sub:
@
o.t mlrmin
B. 3 ml/min '
C. I ml/min
D. 3,25 ml/min
b,. 1.5 mvmln
19. Lamboul plic din extractia prin alveolotomie are
urmatoarele caracteristici :
zA.
este un lambou rezultat prin incizia la nivelul
'
santului
parodontal si incizii de descarcare
.,
y'. este folosit doar in cazurile in care este necesara
seDararea radaclnllor
.t
1f
este folosit in special la resturile radiculare mtct
-
situate profund in alveola
Este indicat in anchiloze dento-alveolare ',".n
In general nu asigura o vizibilitate suficienta a
osului pentru alveolotomii mai laborioase
20. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula
'
au urmatoarele
particularitati, cu EXCEPTIA:
,t
Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul
Drotetlc este mlc
d R.du....a suprafetelor ocluzale se face in
detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
f ln sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor
convex
rd. Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri
si individualizarea intermediarilor
i*\
A.
@lnguttu..a
lor V-O se face doar cand spatiul
Drotettc este mare
21. Tratamentul
preventiv al pericoronaritelor consta in:
{.
Aplicareaunui dren din mesa iodoformata afanata
-
sub capusonul de mucoasa, care se mentine circa24
ore
t6. lnstilatii de colutorii complexe cu antibiotice
/.
Extractia mol arului semiinclus
Decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de
minte incomplet eruPt
Spalaturi antiseptice abundente si dese
@
t
@
Ert. indicata in general in situatiile in care exista o
22. Osteotomia ramului mandibular in " L inversat "
(Datillo):
/(.
P,ste o interventie frecventa
dlvergenta marcata spre posterior a ramurilor
mandibulare
Interventia se practica doar pe cale orala
lnterventia se practica doar pe cale cutanata
Repozitonarea libera a fragmentelor permite
corectarea anomaliilor transversale
23. Din punct de vedere al compozitiei chimice a
{-a
substantelor anestezice utilizate in anestezia locala, $e,_.J
descrie ca ester al acidului benzoic:
A. Cocaina
B. Lidocaina
@
trticaina
D. Cincocaina
E. Propoxicaina
24. In parodontitele marginale, severitatea este apreciata
in functie de:
Numarul de milimetri masurati prin sondare
exploratorie intre jonctiunea
smalt-cement si nivelul
cel mai decliv al pungilor parodontale
/
Cresterilede volum ale gingiei
/
woalitutea dentara
/
Modificari de consistenta ale gingiei
i"'f
/
Modificari de culoare si aspect ale gingiei
25. Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei
purulente
totale este:
r\
(! Calmarea temporara a durerii prin lichide reci
/.
Cedareadurerii la calmante locale de tip
Dentocalmin
/.
Cedarea durerii la analgetice
p. Calmareatemporara a durerii prin lichide calde
4
.
rtp
p Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei
*,;.r. *..
purulente prin deschiderea camerei pulpare
.{
].,.
26. Inaltimea spatiului protetic potential este marita ih:'1.
1/
Abraziunea coronara a dintilor limitrofi bresei
edentate
@
Octuzia deschisa (subocluzia arcadei antagoniste)
;F?
Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei
edentate
27. Potrivit clasificarii Catedrei de
parodontologie
din
Bucuresti, este gingivita indusa de placa bacteriana
specifica:
il
Gineivita din diabet . *:
1R.
Gingivita din carenta vitaminei C
/
Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
lf,GingN
tta h i perp lazica prin infl amatie microbian a
'
(pnn placa bacteriana)
@Gineiv
ita din sarco idoza
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
/
t.
V.
*
F
.r/
6
28. Sunt tumori ale epiteliului odontogen cu
ectomezenchim odontogen, cu sau fara formare de tesut
dentar dur, cu EXCEPTIA:
/.
f ibromul amel oblastic
/
Fibro-odontonul ameloblastic
@
emeloblastomul
/,
O aontoume lob I astom u I
fl.
Tumora odontogena adenomatoida
29. Intre factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de
cauza d,entara sunt afectiunile dento-parodontale ale
dintilor sinuzali. cu EXCEPTIA :
f
P.arodontita apicala acuta sau cronica a dintilor6
-
sinuzali
!.J
,E
Ct';sturile radiculare suprainfectate
Osteita procesului alveolar
Chisturile foliculare suprainfectate
Perforarea septului subantral prin chiuretaj
intempestiv
30. Care dintre urmatoarele este metoda complexa de
determinare a relatiei centrice la edentatul total:
aK.
Metoda
"homotropismului lingo-mandibular"
/
vtetoda compresiunii pe menton
E Mun"uratemporala Green
L MetodaPatterson
A^
(9,
(
entrocordul ootow
31. In primele zile dupa aplicarea protezelor, lipsa
stabilitatii datorate plasarii incorecte a planului de
ocluzie are drept tratament:
A. Echilibrar ea ocluzala
B. Remontarea dintilor
C. Tatonarea cu Kerr verde
D. Captusire marginala
6) R.fu..r.a protezei
Y
32. Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite
prin incalzire este:
tK.
Canale foarte subtiri
lBl Canale cu curbura accentuata
v
fr
Constrictie apicala largita
!.
Rezorbtia radiculara intema
p Rezorbtia radiculara externa
33. Simptomatologia subiectiva in abcesul pardontal
marginal este reprezentata de:
il(
Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu
dimensiuni variabile
Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana,
localizata, de intensitate medie
/ Mucoasa acoperitoare i ntinsa, lucioasa, rosie
/
Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesullil'1
-
este dureroasa
'-*'/
d Ointii limitanti sunt, in general, indemni de carie
'
34. Anodontia este denumita in literatura de specialitate
prin urmatorul termen:
,/(Yoliodorti"
y'Pleodontie
Agenezie
Hiperdentie
f
Poligenezie dentara
35. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia
sa urmatoarele spatii. cu EXCEPTIA:
y' Brcal
'-f
Maseterin
7tj
fCl Submandibular
fi
Laterolaringian
t
,p
Temporal
36.Incazu|despicaturiipalatine,1anivelulvalului
oalatin: i' t
lf) u*i.,u o discontinuitate a "aponevrozei velare"
v
v-
y'Muschii peristafilini externi fuzioneaza pe linia
mediana
F.
Nu exista o discontinuitate a musculaturii inserate
pe "aponevrozaYelara"
D(
"Aponevroza velara" este fixata atatpe apoftza
t
pteiigoida cat si pe marginea posterioara a lamei
orizontale a oaselor
Palatine
f
Muschi i pal atostafi lini nu fuzioneazap u.a..di uC!
37. Atela STEIGER consta din o parte fixa si una
mobilizabila, prevazutacu elemente diferite de agregare
A. Culise
B. Coroane telescoPice
'
C. Coroan e 314 fixate intr-o sina orala cu pivoturi
.
@
eivoturi fixate in cilindri cu fund orb
E.Doiconectoridentarireunitiprinbaresubtiri
38. In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara
arata uneori:
@
o largire a spatiului periapical
r.,-.\
B. O imagine radiotransparenta difuza apical
'*f
C. O imagine radiotrasparenta circumscrisa apical
D. O trasparenta crescuta a canalului radicular si
eventual stramtorarea lumenului radicular
E. Rizaliza
39. Punctul antropometric nazion (N) pe teleradiografie
reprezi nta:
7K.
Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale
*
,
.{pun"tulcel
mai anterior al simfizei mentonieret
]
/
Punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar
maxilar
@
eun.,ul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
Z
Punctul cel mai posterior si superior al suturii nazo-
lrontale
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
40.
Df
U constituie simptomatologie in gingivita alergica:
fi
Cingtaare culoare rosie intensa, care cuprinde
-
papilele interdentare, margina gingivala libera si
.' -
iingia
nxa, si dispare brusc la nivelul
jonctiunii
',,
.i
muco-gingivale
14.
Tumefactia gingivala are un aspect usor granular
,Z
Consistenta
gingiei este redusa, moale, friabila
.. /.
Aspectul papilomatos al
jonctiunii corio-epiteliale
V
@Volumul
gingiei este crescut
4 t. Extractia alveoloplastica reprezinta:
f)o
int.ru.ntie chirurgicala care se realizeaza
Y
concomitent cu extractiile dentare prin care se
obtine conservarea osului alveolar
fi
O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu
"
atrofie severa si sant vestibular neutru
121
O intewentie chirurgicala realizata in scopul
'
imbunatatirii inchiderii marginale posterioare la
pacienti cu sant retrotuberozitar desfiintat
y'. O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular
/
Tehnicade indepartare a mucoasei balante de-a
-
lungul crestei alveolare, respectand periostul
.
.
42. Dintre contraindicatiile relative ale rezectiei apicale'
sunt:
,{
ointi fara valoare protetica
1E
Fractura radiculara ver-ticala
?EI Corticata vestibulara groasa - asa cum se intampla
-
in cazul molarilor inferiori
,t
Pacientii cu imunosuPresie
ft
Parodontopatia marginala cronica
(dinti cu
t
implantare compromisa) '
l
43. Unul dintre dezavantajele coroanelor telescopate
este:
1(.
T r ansmit p araar i al presiunile o c I uzale so I i c itand
nefi ziolosic Parodontiul
(9 Favorizeaza acumularea
placii bacteriene si
limRiedica
igiena orala
I2l*."
se. pot.aplica pe dintii tinerilor chiar daca
.
sttuatla cllnlca o cere
,t
f.
fxpun substructurile organice la leziuni carioase
/
N"sunt fizionomice
;*',
44. Obturatiile
preventive cu rasina tip C (clasificate
S
SIMONSEN), ie fac cand leziunea de carie are
'
urmatoarele caracteri sitici :
A. Leziunea este minima localizata in sant si foseta
B. Leziunea este minima cantonata numai in smalt
C. Leziunea are o extindere mai mare in dentina
D. Leziunea de carie a progresat in dentina dar este
inca mica
@
L.riun.a de carie se afla la limita smalt-dentina
s
45. Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns fals-
pozitiv Ia testele de vitalitate electrica este:
,K.
Dinte tanar, cu apex deschis
l.
Dinte cu traumatism recent
(p Greseli in izolarea si uscarea dintelui
I
Contu*ul de alcool
fi
Calcificari intracanalare
.,
46. Culisele intracoronare sunt indicate ca solutie de
electie:
X
p"
dinti suport cu camera pulpara voluminoasa r
'-
.
/.
ltunci cand dimensiunea mezio-distala a dinteluir
suport este redusa
C. Atunci cand proteza are un ax dificil de insertie
'
D. La pacienti cu dexteritate manuala limitata
@
In edentatii frontale
47. Formarea cementului acelular are loc:
f f
Odata cu aparitia solicitarilor prin presiune asutrireJ
arcadelor dentare
B. Prin inglobarea in cementoid a fibrelor de colagen
C. Sub forma de depozite stratificate succesiv care ogr
inglobeaza insa celule formatoare
.J
D. Din epiteliul adamantin unit
y'
S"A forma de depozite lacunare care inglobeaza
-
/
,,
^ r1
cetule lorTnaloare
,t
48. Conform principiilor biomecanice ale realizarii
\--t'
arcadelor artificiale ale protezei partiale mobilizabile
acrilice (Ackermann), heteropozitia urmareste:
,K.
Woaifcarea morfologiei dintilor artificiali prin
1*',
reducerea suprafetelor ocluzale
v
,+\
(!rl Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat
dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plaqati,
catre centrul geometric al seii '*",,
/
Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incg.
,
dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plaS.ati,;
spre zona cea mai distala a seii
,p.
Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala,
-
in special la nivelul seilor terminale
,p.
Modelarea decuspidata a suprafetelor ocluzale ale
-
dintilor artificiali
49. In traspozitia completa intre canin si primul
premolar pot sa apara urmatoarele:
t
' r"
14.
\4igrari patologice
/
lncluziidentare
'.-'
Tulburari ocluzale de tipul contactelor
premature
generate de cuspidul palatinal al premolarului *
y'.
Eroziuni ale premo lari lor
/
Distrofii si displazii dentare
ffi
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
50. In stomatopatiile protetice la edentatul total, potrivit
clasificarii Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti,
sunt reactii imediate bazale:
v(.
Hipertrofii si hiperplazii
.E.
Eroziuni in situ
,/. Eroziuni la insertia
protezei
p. Ulceratii de decubit
@
Leziuni eritemato-congestive
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTISLU
51. [n cazul anomaliilor in plan vertical prin deficit
maxilar, planificarea preoperatorie de repozitionare '
*
inferioara a maxilarului imolica: .,,#;
Realizarea unei scheme de predictie pe baza unei'
cefalometrii
Planificarea interventiei chirurgicale pe modele de,
studiu
@
R.utiru..a unui sistem de imobilizare daca este
necesar
/
Planificarea se facerdoar cu ajutorul
t
ortopantomogralrel'
,Z
Reperele cefalometrice preoperatorii si de predictie
se bazeaza pe pozitia de repaus a mandibulei
52. Tulburarile parodontale care apar in sindromul deu
ocluzie deschisa sunt:
I
@
Lurgirru sPati ului
Parodontal
ft
Defecte osoase cu trei pereti
@Resorbtia
limbusului alveolar
I
Atrofia osoasa orizontala
6
Dehiscenta si fenestratie osoasa
53. Bolnavii cardia$-i tratati cu nifedipin si diltiazes 1
prezinta:
' **t
-@
AParitia unor fibroblasti cu aspect de miofibroblasti
\
Material extracelular asemanator laminei bazal6f
\
structuri hemodesmozomiale
)
\
Flora bacteriana particulara
@
g
matrice fibroasa. bine dezvoltata, organizata sub
forma unei retele de benzi groase de fibre de
colagen
\
"Noduli" papilari de consistenta ferma, localizati
\
oreferential in zonele laterale
:l;:'ir"
mentinerii protezelor totale are a..nt
nor$
h suruoerforata
r)
\{arSini prea scufte
,l
C. Supraextinderea marginilor protezei
:
t. ',
fiPlasarea
incorecta a planului de ocluzie
S
Inchidere periferica inadecvata
.'c
:
55. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple
se face cu:
f4
N..totu pulpara
1fr
Parodontita aPicala cronica
'tff
v ulpituacuta h iperemica
@
ertpi. cronice
/
Caria dentara
"
i
56. Chisturile de canal tireoglos:
6
Apu. prin activarea transformarii chistice a unor
- iniluzii epiteliale embrionare restante la nivelul
canalului tireoglos
@
Sunt localizate pe traiectul canalului tireoglos
@
epu. cel mai frecvent suprahioidian
:\
y' lput cel mai frecvent suprasternal
/
Suntla distanta de corpul hioidului
57. Comunicarea oro-sinusala imediata trebuie
diagnosticata
pe baza urmatoarelor criterii:
Sangerare mai abundenta din alveola' uneori cu
aspect aerat a,
Proba Valsalva pozitiva
:
Proba Valsalva trebuie utilizata repetat deoarece'
largeste solutia de continuitate a mucoasei sinusale
si faciliteaza drenajul sinusului maxilar
@
Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat
- evidentiaza o senzatie de "cadere in gol"
t
Examinarea dintelui extras releva prezenta unul
fragment osos atasat la aPex
ra
i
.,*r
I
58. In principiile de tratament in restaurarile unidentare
si prin punti dentare profilaxia locala tertiara cuprin{g1
6)
o
,t
/A R.fu....u corecta a morfofiziologiei
l6tt..*;;;ea
migrarilor dentare
!
W P rev enirea
parodontoPatiei
,f
Fluorizari locale si sistemice
6
Preuenirea sindromului disfunctional
59. Printre testele moderne de diagnostic al afectiunilor
gingivo-paradontale exista sonde ADN capabile tu
.
*-
I
detecteze specii ca:
/
Staphy lococc us au reus
-1t
Trrpon ma
Pallidum
-@
Tr.pon.ma denticola
$
eggr.gutibacter
actinomycetemcomitans
@
Porphyromonas
gingivalis
f.E
60. Explorarea grupelor musculare in anomalia dente5l
maxilara de,'olasa lI/1 releva: .r
d)uipo,odla
muschiului orbicular al buzei superioare
FHio.nonia
muschiului orbicular al buzei superioare
6) nio.nonia buzei inferioare il}
@
Uip.ttonia muschiului mentalis
/
tlipotonia muschiului mentalis
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
D.
@
61. tn abcesul parodontal marginal, cel mai frecvent
evacuarea exsudatului purulent este impiedicata de:
A. Localizarea pe anumite fete ale dintelui, mai ales in
zona palatina
i. Masajul gingiei inflamate si incercarea de a goli{
'
continutul pungilor prin intepare si exprimare
A
/e I slocuri masive de tartru si placa bacteriana
l\-,
supraadaugata
Edemul marginii gingivale, produs prin impact
alimentar
Prezenta unor sisteme de imobilizare
62. Violetul de gentiana lVo se utiltzeazain"
t, J
i
63. La edentatul total protezat, leziunile de decubit se
'"-"
diferentiaza de leziunile maligne prin urmatoarele
semne clinice
(BURKET):
@_
ru.u miros fetid
,fr
tlalena letida
Prezenta
i/
F trrr rnt diskeratoza
@
nbr.nru diskeratozei
fEf Flora microbiana moderata
\/
64. In tratamentul luxatiei dentare cu intruzie se pot
adopta urmatoarele atitudini terapeutice :
@
Favorizarea eruptiei dentare daca dintele este imatur
fi.
Repozitionarea imediata, chirurgicala a dintelui
in
' oozitiacorecta, fara fixarea lui la dintii vecini
"'-""
16)Aoli.ur.u de forte ortodontice mici pentru
v
reoozitionarea dintelui intruzat
@)r-u
2-3 saptamani de la repozitionarea dintelui se
-
r ealizeaza tratamentul endodontic
1f
Sl"niriselective
in servicii de stomatologie
pentru
a scoate dintele din ocluzie
65. Conturul crestei marginale a osului alveolar variaza
in functie de forma radacinii (LISTGARTEN):
/
Acolo unde suprafata radacinii este concava,
traiectul marginii alveolare este plat
@
Ert., in general, paralel cu
jonctiunea smalt-cement
fDRcolo unde suprafata radacinii este concava'
vtraiectul
marginii alveolare este convex, arcuat
,,
-
ascendent
{"ri
In cazul radacinilor subtiri are un traiect rectiliniu
In zona convexitatilor radacinii, marginea crestei
alveolare prezinta un traiect rotunjit spre apical
Paste de dinti
Hiperesteziile radiculare
Leziunile herpetice infectate
Gingivostomatite
micotice
Infectii si ulceratii ale mucoasei bucale
,
@
66. Prima etapa in planul general de tratament asociat
ortodontic si chirurgical ortognat al anomaliilor dento-
maxilare scheletale severe, consta in:
@
O..orp.nsare ocluzala in cele trei planuri
{.
.,
,f
Compensare ocluzala in cele trei planuri
no't
fO Cor..tia arcadelor dentare
@)
Pozitionarea dintilor in functie debaza osoasa
/
Pozitionarea dintilor nu tine cont de baza osoasa
67. Forma citokeratinelor difera dupa dispozitia
1
stratificata a epiteliului oral:
,k
In stratul comos sunt de forma cuboidala
In stratul bazal sunt de forma cuboidala sau usor
alunsite
celalica
Reducerea ei la rece, prin vas$onstrictia provocata
/
Calmarea ei la cald
70. In conceptul ocluzal neuro-muscular medicina ,
',
dentara neuromuscularaapeleaza la o serie de mijloaU
specifice, pe langa cele traditionale dintre care amintim:
Analiza computerizata a ocluziei statice si
dinamice - Dispozitivul T'SCAN III
Electromiografie - BioEMG
TENS (stimulare electric transcutanata)
t^
Ultrasonografia
-{
Transiluminarea cu fibra optica (FOTI)
@
g
71. Conectorul principal metalic sub forma de bara alr' .
protezei partial scheletate are urmatoarele caracteri stic
i:'
ih.
(AJ Are latimea de 6-7 mm
\h. Are qrosimea
de 3 mm
\9j
P" sectiune are forma ovalara, rotunda sau
semiovala
y' ett" intotdeauna in contact cu parodontiul marginal
/,+re
un grad de elasticitate mare si nu modifica
deloc relieful boltii oalatine
[O ln stratul cornos au tbrma stelata
\J.
F.
ln stratul spinos au forma poligonala
@
'n
stratul spinos sunt aplatizate
68. Sunt metode antropometrice fara repere
preextractionale de determinare a dimensiunii verticale
a etaiului inferior:
({l Metoda Boianov
/
Uetoda Wright
4 :
C. Metoda Landa
i
@
u.todu wilti,
/
Wtetoda profilometrului Sears
69. Cea ce deosebeste durereqrdin pulpita purulenta d.e.-
cea din pulpita seroasa este: ,u
ilCaracterul
lancinant care a dus Ia clasificarea ei(i$
'
numele de "turbarea dintilor" X
@;;;;;.;;;;;',
sincron cu sistorere
ti
ventncutare
(C)
Exacerbarea ei dp.orice cauza care provoaca
cresterea atluxului sanguin spre extremitatea
.
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
72. Dupa clasificarea chirurgicala al lui Winter a
posibilitatilor de incluzie a molarului de minte inferior,
exista:
iAJ
Unghi negativ (< 0 grade
)
- incluzie mezio-angulara
>.1
lpf Unghi intre 0 si 30 grade - incluzie disto-anguldra
ff
Unghi intre 6 l-90 grade - incluzie verticala
'@l
Unghi mai mare de 90 grade - incluzie cu ax
-
inversat
j
.r
,punghi
intre 0-30 grade - incluzie orizontala
\q-''
73. Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie dirF,
Bucuresti, NU constituie gingivite neinduse de placa
,
bacteriana nespecifi ca:
nE
Gingivita alergica
,{
Gingivita si gingivo-stomatita micotica
O
cingivita de sarcina
.,;fr
Gingivitele din boli hematologice
@
Gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necroticar.a;
74. Constituie elemente de aparare ale epiteliului
jonctional:
t'
y'.
fiptudigitatiilor epiteliale
:" "
'
P.
Incarcare cu glicogen a tesuturilor afectate
,(
R durrrea sau absenta keratinizarii
Celulele LANGERHANS
Infiltrat leucocitar format din neutrofile si
polimorfonucleare
75. Unele substante, in mod prioritar, pot declansa
necroza datorita caracterului chimic mai aeresiv si
anume:
Acidul tricloracetic
Fenolul
Hipocloritul de sodiu
r\
.4".,,t
.t
6
g
{
Cbrurude sodiu
@
Trioximetilenul
76. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul
metalic ocluzal:
Cu o inclinatie de 45 de grade fata de axul de
insertie
@
o. ll3 - ll2din grosimea smaltului
-9_
Lu 30 de grade. caci marginile subtiri s-ar fractura
6;IPe
toata inaltimea smaltului la cavitatile mici, dar
U
cu o rnclrnare de 45 de grade, dupa Mouren
F
C" freze cilindrice din oteluri extradure
t
f",
7 7 . D ezav antaje le tehnicii Endotec de obturare
radiculara prin condensare a gutapercii. sunt:
sigilare
Densitate mai scazuta a obturatiei
/
r
@
0
Incompatibilitatea cu utilizarea cimenturilor de
*
ir
.t-:.
Presiune de condensare foarte crescutu.ur. cr.riE'
riscurile de fractura radiculara
i..
Leziuni termice ale periodontiului sau chiar ale
osului alveolar in cazul supraincalzirii gutapercii--
prin activarea prelungita
Frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
comparativ cu cele din condensarea conventionala
la rece, in cazul nerespectarii tehnicii corecte
78. Conditiile esentiale pe care trebuie sa le
indeplineasca un material de amprenta in protezarea.fixa
sunt:
6;i::fi;:::"
$
xigiditatea
80. In disfunctia temporo-mandibulara durerea mio-
f,
faciala are urmatoarele caracteristici:
V
Doate iradia spre craniu
.^.
1B)Poate fi uni sau bilaterala
-
*-
C. Durerea este mai puternica dimineata
E
Durerea creste in intensitate pe parcusul zilei fiiqd
7
mai
putemica
seara
{
@
foate fi mult mai puternica in timpul perioadeloq de
stress crescut
i
;t
81. Tulburarile musculare care apar in sindromul de *
ocluzie deschisa sunt mai frecvente la urmatorii musc,hii
l
Muscniul buccinator
(6)
Fascicolul anterior al muschiului temporal
(6 Muschiul pterigoidian extern (lateral)
\t
7E
Muschiul sternocleidomastoidian
,ff
Muschii limbii
@R.titt.nta
mecanica buna
,/
lncompatibilitatea cu materialele din care se
confectioneaza modelele
79. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:
iE
Aplicarea de coroane de invelis metalice
@
cnirr.tul radicular
fr
Terapia de bioreactivare
Interventii chirurgicale, in special gingivectomie
Retractii gingivale prin involutie sau distructie
oarodontala
Localizarea durerii este de obicei
preauricular
dar
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
@
e.,. provocata cel mai frecvent de deglutitie
,,)
82. Tehnica Nelaton de reducere a luxatiei anterioare a
ATM consta in urmatoarele manevre:
,E
S" aplica policele bilateral pe canin
't\
lBl
Cu celelalte degete (exceptand policele) se prindg"
"
v
-
marginea baztlara si unghiul mandibulei
Q/
Se imprima initial o miscare de ridicare efectuatd.* i,
'
treptat pentru depasirea obstacolului reprezentat de
"
tuberculul articular
F
S" trage spre anterior mandibula asociind si o
rotatle a mentonulul
@
Canacondilul.ajunge in cavitatea glenoida se aude
un cracment si eura de inchide brusc
83. Din evolutia si complicatiile granulomului epitelial
fac oarte:
lA) Constituirea intr-un focar de infectie in boala de
rocar
/
Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelot
'
nervoase. date de dezvoltarea voluminoasa a
granulomului
d Actinomicoza cervico-faciala
'y'.
Parodontita apicala cronica fibroasa .*il
@f
Sinuzita "odontogena" daca este un dinte sinusal '
.
84. Consecintele tractionarii recipfoce a dintilor cu inple
de cauciuc in tratamentul diastemei sunt: '..' l
iE
Anchiloza dentara
E Fracturadentara
6tffi:".
o'"u'.,
?.
@
Pierder"a (avulsia) dintilor
Qf
osteomielita
85. Delimitarea spatiului bucal este:
,K
rvrail m. buccinator .l
@
srp..ior: corpul osului malar
I
G)
:ffifm;|;'i:*"'ui
mandiburei si spatiur
I
r
@
6
v
Anterior cu m. zigomatic mare, m.coborator al
unghiului gurii, spatiul infraorbital
Posterior: rafeulul pterigomandibular si spatiul
maseterin
86. Nevralgia glosofaringiana: f
;
)E
Este un sindrom mai frecvent decat nevralgia de
tz
tflsemen
t
Durerea este intensa si paroxistica *-'t,
Originea este la nivelul uarfrrirli timbii
.'- {'
Este singura nevralgie care poate fi acompaniata de
bradicardie
t:
87. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos
inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:,^
@
lutpi,. acute purulente partiale sau totale
. Cand nu putem opri hemoragia
,B(
Canale curbe
6
' .a I
f
. Pulpite cronice
.
,f i
'@
9^"1.
in timpul tratamentului. campul operator a*..
tost lnundat de salrva
/
| ntr eruperea mecan ismului neuromuscul ar patologic
'
oe reactle lnversa
/,
Alcoolizarea ganglionului Gasser
90. Extractia molarului de minte mandibular erupt cu
clestele are urmatoarele indicatii :
Radacinile molarului de minte inferior sunt dreple -
paralele
Radacinile molarului de minte inferior sunt usor
diversente I
Integritatea coroanei dentare permite priza cu
clestele
Coroana subminata de un proces carios extins
.
-''
O singura radacina recurbata spre distal
! .r
88. ln retractiile gingivale constitutionale, de cauza
''o
mecanica, prin trauma ocluzala sau dupa unele
interventii chirurgicale, atitudini si praitifi
conservatoare constau in:
(31
Folosirea produselor de bioreactivare tisulara
\. Grefa de tesut conjunctiv
(O e.ritur.u unor proceduri neconventionale preluatL
-
din experienta populara ca periajul cu sare
\.
Lambou mucogingival deplasat spre coronar
(f) Folosirea unor proceduri balneofizioterapeutice de
v
stimulare metabolica si a dinamicii vasculare
89. Tratamentul bruxismului este complex si se
realizeaza prin'.
6
*.d*.r.u t.nrirnii psihice ?
YFI Ametiorarea simotomelor si efectelor
1..{
(!/
Inlaturarea interferentelor ocl uzale
@
@
0
,u'
F
9 I . Exista cateva reguli care trebuie sa fie respectate
Jril
folosirea elevatorului drept, intre consideratiile generale
privind extractia cu elevatorul:
" :
y'. Intotdeauna se aplica mai intai palatinal I. .'
p. Aplicarea elevatorului la nivelul dintilor superiori si
'
posteriori trebuie sa fie perpendicular pe axul
dintelui
A
pl In timpul luxatiei nu trebuie sa folosim ca sprijr\. "''
dintii adiacenti .*.
@
tn,od.uuna se aplica vestibular, niciodata lingu&
"-1
sau Dalatlnal
/.
Suprufuta convexa a partii active trebuie sa fie ig
.
'
contact cu dintele care urrneaza a fi extras ,
I
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
92. Demoltarea bazelor scheletale in anomalia
dentomaxilara de clasa lll2 se caracterizeazaprin:
1E
Inaltimea anterioara a fetei este mai mare
f"
-a,
@
Inaltimea antero-inferioara afetei (Nsa-Gn) .ro{i
mal ml.a .\'-/
Unghiul SNB mult marit
o
Unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este mlr
t
redus decat normal
'1':
@
unetriur goniac este mai mic dar poate fi si normal
93. Constituie manifestari locale gingivo-parodontale la
bolnavii cu SIDA:
@
e n g i o r u to za b acil ar ac u mani festari di structivfale
-
desmodontiului si osului alveolar "'
(gf tritemul gingival linear 0..;
/
Colar atiile anormale, h iperp i gmentati i I e mucoase i
bucale
fi
,p
Osteite ale corticalei externe a crestei alveolare\'
@
eurodontita marginala ulcero-necrotica rapid
fl"7
-
progresiva
lbj
94. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde
oe:
fil Reoloeia bucala
Y
(p Ritmut secretiei salivare
Qf
Valoarea initiala a pH-ului bucal
'1, Graviditate
i
fl
Alaptare
,'""
-l
(t
95. Caria aproximala ca factor local in etiopatogenia
anomaliilor dento-maxilare determina:
@
Scurtarea arcadei dentare
*. tulbulu.i ale relatiilor verticale interarcade
*-
'.
Q
ei.a...u spatiului de rezerva
f,
(D) Dificultati in eruptia caninului si a premolarului doi
/
Alungirea arcadei dentare
f"" ;
lr.d
96. In principiile de tratament in restaurarile unidenqr5)
si prin punti dentare, profilaxia locala primara cuprinde:
A Alirn.ntutia rationala
Y
Pluoriturea prin mijloace locale
f
P.rotectiacu lacuri si sigilarea santurilor si fisurj/Or
dentare
Li
6)
P."u.nirea migrarilor dentare
I
Fluorizarea prin mijloace generale
97. In scopul franarii deplasarii distale ale protezelor
oartial mobilizabile scheletate se folosesc:
'-
y'. Curba de ocluzie sagitala usor accentuata
-
fl.
Curbade ocluzie sagitala inversa
@f
inteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor'
6ooroun.
telescopice
c*
,rx
^
..
i-".
(Pcuttse lntra sl extracoronare
99. Situatiile in care tratamentul endodontic preoperftfr
nu este posibil dar se realizeaza obturatia de canal dupd
indepartarea apexului / procesului periapical si sub
control vizual direct sunt:
fi)Fo*ur.u
de praguri in timpul tratamentului
v
endodontic care nu
permit obturatia corecta
9
o
@
Reconstituiri corono-radiculare
Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac
impermeabile in treimea aPicala
Canale cu secretie persistenta care nu permit
*
efectuarea obturatiei de canal
100. Semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si
care indica o rotatie de tip anterior (dupa Bjork)' sunl -?
.i{
101 . Pierderea prematura a dintilor temporari ca factori
locali in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
...
determina:
11.
Afectarea starii de sanatate a mugurilor subiacenti-"
-@Vigrur"a
dintilor permanenti
'':
/
^rrnrro.e
osoase
t^
ffi] lncongruenta dento-alveolara
G I r
--
contacte si interferente ocluzale
1L.I
AngrenaJe lnverse,
v
102. Referitor la diastema dintre incisivii centrali
superiori, Kalvelis considera ca exista urmatoarele
forme:
'
r'
Treme intre grupul dintilor frontali si laterali
Diastema primara sau adevarata
Diastema patologica
\
Diastema secundara sau falsa
Diastema laterala
Care dintre utmatoarele sunt semne obiective in
ivita si gingivostomatita de menopauza:
Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoldal
-+r
Usoara mobilitate
prin edem inflamator
'a=,-.rt
98. Dupa clasificarea scolii germane, sindromul
progenic poate fi:
@r"
protuzie fara spatiere
p:il;*:;i1,i,,,"*;,u,,
1ff. Adevarat
'
O
o. conducere tbrtata
A
@
/.
@
F
103.
ging
\
\
@
@
\
Corp strain pe canal
[,'
t{
4\ Unehiul mandibular accentuat
fr
tur:r ruramurii orizontaie micsorata
h_
(C)Canalul dentar angulat
-
lLtl
Ramura ascendenta tungu
!
-)^
/
Curbrxa preangulara accentuata
Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat. netdd.
r
de culoare palida. uneori mai rosie cand gingia4l
''i
sangereaza usor
Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale
Pungi false
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C
10
104. Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:
.@
Incisivul lateral superio,
n
-.,,
I
Haolarii de minte inferiori si superiori
'q
"]
\
Caninul temporar
@
eretolutul doi inferior
\.
Incisivul central lemporar
\
105. In sinuzita maxilara acuta sunt semne clinice
malore ca:
6i Dur...u unilaterala exacerbata de pozitia decliva a
It
capurur
!t
B. Halitoza i
\
Tut.
\
Obstructi e nazala
($ Rinor.. purulenta. anterioara sau posterioara,
unilateral
106. Peroxidazele salivare constituie un sistem
enzimatic complex alcatuit din elemente de provenien6'.
diferita din care fac parte:
@
Peroxidaza salivara
@
Fibronectina
t. Peroxid de hidroeen
\.',",..-'-..._.-o-..
Dl. Tiocianat
:
E. Leucotaxina salivara
r'*i
I 07. Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale
bilaterale dupa Max Muller este:
@
Pentru incisivi - 32kg
@
P.nt.u molarii III - 65,5 kg
\.
Pentru canini - 35 kg
\
e.n,ru incisivii laterali -
Q
e"nt- premolarii II - {-t
42,5 kg
kg
1 0 8. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobi lizartr
-
dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele
situati i :
\
t-u dintii pluriradiculari cu trunchi radicular scurt
16\
r-u dintii cu modificari discrere de culoare- chiar
V
du.u raspund la testele de vitalitate
I
I
I
\
109.
-D, a.Fl
v
/n
tl.,J
J
/
o
La dintii cu pungi parodontale medii si chiar
superficiale
La dintii cu pungi parodontale foarte profunde
La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau
chirureicale
Sindromul Frey;
Reprezintao complicatie aparotidectomiei
;
-
Reprezinta o complicatie a submaxilectomiei
Este caracterizat de aparitia unei hipersudoratii
t" r
ln timpul stimularii salivare (in timpul meselor)
simptomatologia diminueaza in intensitate
Este consecinta conectarii aberante a filetelor
nervoase vegetative la glandele sudoripare
tegumentare
I 10. Cauzele bascularii transversale a protezei totale pot
fi:
/\
lOl
Erori de amprentare
@
atrotia exagerata a crestei alveolare
12
F oliereatorusului palatin
@
Vontarea dintilor laterali in afara crestei
/
Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste
t
I I l. Cauzele bascularii in plan sagital prin desprinderea
extremitatilor distale ale seilor protezei scheletate sunt:
($l Alimente adezive
/
I
o
v
)
Plasarea elementelor antibasculante cat mai deparle
de axa de basculare
Sei supraextinse
Sei subdimensionate
U tilizar e a gherutel or incizale
I 12. Sunt factori locali care ar putea contribui la
'-
aparitia unei stomatopatii protetice la edentatul total:l'
l
y'.roiabetul zaharat
/
eurtarea timp indelungat a unor proteze
-
necoresDunzaloafe
@
Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
ffi
trt.nu n..or.rpunrutoare a piesei protetice
6
n.u.tiuitatea locala scazutadatorata varstei
Q
1 I 3. Clasificarea despicaturilor labiale (dupa Veau)
cuorinde:
4
O.rpi"utura labiala "cicatriciala"
$
DesRicatr*
l"li.l.
unilaterala simpla
i7.
Despicatura labiala unilaterala dubla
(2
o.rni.utura labiala un i laterala asi metrica
,P.
Despicatura labiala centrala
114. Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe
ortopantomografi e, ofera relati i despre :
'l
@1.Ogr"'
rad.icular al dintelui ectopic cu apexurile
olnlllor vecrnl
I 15. In remodelarea procesului alveolar orice tip de
. *,
alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele princiftii;
t
.a
/
Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxifira.,.]
'lnciziile
se realizeaza pe coama crestei, faraincl4i
dedescarcare
{
"r
;p
Daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate,baza
lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte
laturi
Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
Cunoasterea exacta a anatomiei zonei
(vascularizatie
si inervatie)
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 11
I 16. Dupa gradul de intrerupere si forma devierii
coloanei de aer consoanele pot fi impartite in:
z( Miilocii (e, o)
-1\
(B) Fricative (f, v)
lC..,f
Rulate sau vibrate (r)
-,
@)
Nazale (m. n)
Y Laterale (ll
T
tiZ. tn rezectiamodelanta a crestei oblice interne
(milohiodiene)
ascutite:
Nu se recomanda realizarea unei incizii de
descarcare linguale datorita pericolului lezarii
nervului lingual
Nu se recomand,arealizarea unei incizii de
descarcare vestibulare datorita oericolului lezarii
nervului mentonier
a
/.
Dupa evidentierea si regularizarea exostozelor se
reaplica lamboul si se sutureaza plaga
@
eor,op..ator, aplicarea imediata a protezei este
obligatorie
118. tnghesuirea dentara in anomalia dento-maxilarade
clasalll2 prezinta un aspect tipic:
Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe
ori existand o palatopozitie marcata
Caninii in palatopozitie
Incisivii laterali superiori sunt in vestibuloversie cu
rotatia meziala peste coroana centralilor
Diferite grade de abraziune pe fata palalinalaa
incisivilor superiori si pe cea vestibulara a
incisivilor inferiori
?
@
Carii de colet si radiculare ale dintilor vecini prin
?
0
/
v
/Q)
Mucoperiostul se decoleaza cu atentie pana se
\.t
-
evidentieazacreasta oblica interna si insertia
muschiului milohioidian
@
F
c
@
Z lncisivii centrali superiori in vestibuloversie
t
- Dronuntata
119. Consecintele reincluziei sunt: {*t
Hiperestezia si hipersensibilitatea. parodontopatia
marginal a cron ica p.in 0.""a"r.;d: ;l l;; ;;;:;i.
:
erodarea de zone retentive subgingivale
Denivelarea planului de ocluzie datorita
infrapozitiei dintelui reinclus
Activarea anormala a foliculului dentar
Pierderea prematura a dintilor temporari
l20. In bolile parodontiului marginal, Clindamicina NU
se administreaza:
AI-a oacientii cu antecedenle de tulburari
gastro
I ntestr nale
B. in parodontita juvenila
C. In bolile parodontiului marginal refractare la
tratament
D. La diabeticii tratati cu insulina
+rF\,
v
La coptl
@
0
t
,y
l2l.ln sens sagital portamprenta standard utilizata in
amprentarea preliminara pentru proteze partiale
mobilizabile scheletate trebuie:
Sa fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei
alveolare in zona frontala
Sa depaseasca distal cu 2 mm santurile
retrotuberozitare
Sa depaseasca distal cu 4 mm foveele palatine
Sa fie la maxim I mm de versantul vestibular al
crestei alveolare in zona frontala
Sa se opreasca la nivelul convexitatii maxime a
tuberozitatilor
Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv
de aceasta
Atingeri cu glicerina calda
Gingivectomie sau operatie cu lambou la
pluriradiculari
d
,l
Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la
monoradiculari
122. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale
cronice, difuze Partsch se face cu:
,K
Parodontita apicala cronica condensanta
-@)
Parodontita apicala cronica fibroasa
lg)
Osteomielita
y'. Adenopatii supurate
/.
Actinomicoza
123. Diastema mai este denumita in literatura de
sp-ecialitate astfel:
/
Diastemaadevarata
,fi
Bresadentara
-@
oiur,.ra interincisiva
@
oiurt.rnu vera. primara
/.
Diastema patologica
l24.Tratamentul defintiv al abcesului paradontal i}
marginal consta in:
L'''
,4"ilr;;;;"
l.r*, in abcesul serpiginos tu
1
' "
-
monoradiculari
@
.t
o
l25.ln cazul tratamentului chisturilor de mari
dimensiuni se va practica:
f4) Chistectomia prin abord vestibular
f
Frecvent. chistectomia prin abord palatinal - la
/
maxilar
rj
.4.
$/
Rezectia apicala cu tratament endodontic la dintii
cu lnteresare cnlstlca
/.
lntodeauna extractia dentara
D
o,irrAin.a fata de dinti poate fi radicala sau
conservatoare
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 12
@
o
@
126. Ca si forme clinice, abcesul parodontal marginal
ooate fi:
Compus, cand tumefactia evolueaza simultan pe
1
doua fete adiacente ale dintelui
:t
Simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu'
'
punga parodontala
Migrator, cand colectia purulenta intereseaza doi.'
dinti vecini
fleryiginos,
cand exsudatul purulent migreaza de pe
vo
fata a radacinii si devine aparent pe alta
,[
Complex. cand tumefactia intereseaza si furcatia:
127. Obiectivele terapeutice in traspozitia completa de
canin - incisiv lateral vor viza:
Deplasarea dentara
"r
Slefuri modelante ale cuspidului caninului in \.
sedinte succesive
Ameloplastia modelanta a caninului
Cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral
Trasformarea traspozitiei complete in traspozitie
incorfipleta
128. Finger spreaderele, imaginate de Luks, prezinta
.,,
6
I
F
um-ratoarele avantaje fata de hard spreadere:
I
-j
y'.
Sqnt mai flexibile
;
@
a$t"** operatorului o mare sensibilitate tactila
f'{
7 ,otfi folosite pentru condensare verticala in canafe
subtiri
@
eer*it rotirea cu usurinta a spreaderului in
jurul I
axulur sau oropnu rn ambele sensuri
tl"'i
A
@f
Permit indepartarea cu usurinta din canal fara
dislocarea gutapercii
I 29. Printre avantaj ele lacurilor dentare (varnish-urilJ)i"'
se numara:
q
A. Adera chimic la tesuturile dure dentare '.
y'.
Izoleaza term ic corespunzator ( gros ime adecvata)
,.a,
lQf
n"au. dar nu impiedica, penetrarea acidului ain
i v
cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
y'. f.avorizeaza umectarea corespunzatoare a dentinLi*J
de catre raslnl
@l
ncetinesc patrunderea i n candl icu Iele dentin
proclusrror de coroziune ai amalgamul"i d. ;ru:,,,ll,i
130. Anomalia dentomaxilara de clasa II/2 se
I'
I
caracterizeaza prinl.
/.
Mtrtorurea lungimii molare
'18) R.du.. rea d iametre lor p re mo lare s i mo I are
Y
(!,)Retrodentie
cu supraacoperirea grupului incisiv
,/
Raporturi molare mezializate
@oir.tit.
grade de inghesuire dentara
i"
i
."\'
t,
6
1 3 1. Intre consideratiile generale care trebuie respectate
in sutura plagilor oro-maxilo-faciale, enumeram:
@)
Structuri le lezare vor fi repozitionate cat mai
-
aproape de pozitia lor anatomica
,fr
In reconstructia defectelor post-traumatice se vor ,
a
utiliza numat lambouri libere vascularizate f
''
In reconstructia defectelor post-traumatice se potr
"
folosi lambouri locale
t,,
Drenajul plagilor post-traumatice nu este necesar
-
Se va avea in vedere refacerea continuitatii
ducturilor salivare principale
132. Evidarea cervicala radicala (modificata) extinsa,
include in piesa operatorie structuri cervicale
suplimentare:
(ff|
Structuri nervoase
:
\t
(pl Structuri vasculare
y'.
Structuriosoase
@
Strrctrri musculare
;E
ntte grupe ganglionare (ganglioni retrofaringieni,
ganglioni dispusi de-a lungul nervului recurent)
133. Anomalii frecvente de canale
prezinta:
@
lncisivii inferiori: doua canale
(V si L)
/.
Molarul prim superior: radacina palatinala poate.i
,
7
6
avea doua canale
Primul si al doilea molar inferior: doua canale
radacina distala
Caninul superior: doua canale (M si D)
Premolarul 2 inferior: doua canale
(M
si D)
| 3 4. D ezav antaj e le s istem e lor p ericoro nare de
imobilizare constau in: {"'
(fl tnlu-utii gingivale produse de marginile .o.on#gl
\/
"J
relenllve
@
Rezistenta in timp la solicitarile functionale este
mlca
/
Acoperirea integrala a dintilor imobilizati
,p.
Imposibilitatea inlocuirii dintilor lipsa
t
/
Imposibilitatea restabilirii de rapoarte ocluzale
.x'"
"
functionale
4,
135. Metoda structurala a lui Bjork de predictie
"
H
rotatiilor mandibulare prop une anumite caracteristic i
li*.,
l'
morfologice si anume:
I @tnclinarea
caPului condilian
I /.
formabazei mandibulare
y'
maltimeafaciala posterioara fr
GUnghiul
goniac
@r)lnclinarea
si forma simfizei
It
t.)
..
1
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 13
,t'Gingivectomie
@
r*tra.tie
y'
oritiaure gingivala. detartraj
-/6)
Premolarizare
b^^vurutie
radiculara
1 3 6. Tratamentul afectari i gingivo-osoase a bifurcatii lor
si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul III si IV consta
in:
137. Semnele obiective ale parodontitei apicale acute
seroase difuze sunt:
Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii
Congestia mucoasei in dreptul radacinii
Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe
mucoasa orala sau vestibulara
Fistula prin care se elimina o secretie sero-
sanguinolenta
,p
Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti
de volum
138. Teoria anchilozei osteodentare in etiopatogenia.
reincluziei dentare sugereaza ca posbile cauze ale
acesteia:
@
Prezentaunei aritmii de metabolism
/,Prc'entauneisolutiidecontinuitategeneticala
nivelul membranei parodontale
g *;0.;.; r.hitibrului normal al arcadei d"nta.e ?
y'Prezenta unei solutii de continuitate congenitala la
nivelul membranei parodontale
@
P."tiun" masticatorie excesiva
139. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivafui
@
ert. cea mai frecventa tumora maligna a glandelp'r'i
salivare
@
eoate aparea la orice varsta
@
opu.. rar la coPii
./
Apare llecvent la adolescenti
'/
Afecteaza ceva mai frecvent sexul feminin :
140. Diferentele semnificative intre parodontita
,,;]
marginala cronica si parodontita agresiva sunt date de:.,,
@"nit..,t
de evolutie
l.
Localizarea tartru I ui
@
vu.r,u
/
Sex
-:
@
Ditpotitia, pe arcadele dentare a distructiilor
parodontale
\
r
.{
141. Din panicularitatile hibridizarii dentinei umede fac
Dane:
@)
Oificultatea determinarii cu precizie a gradului de
umiditate care trebuie mentinut dupa gravare acida
@
erimeriiaposi nu sunt influentatide gradul de
{.
j
umiditate al dentinei
Primerii cu acetona sunt cei mai putin sensibili la'r
variatiile continutului hidric al plagii dentinare *.i
Modalitatea clinica optima de eliminare a apei din,i
plaga dentinara demineralizata consta in uscarea cu
jet
de aer prelungit
/
Warja foarte mica de toleranta tehnica
142. Pentru amprentarea campului protetic edentat tofal,
criteriile de selectare a unei linguri standard adecvate ,,-
sunt:
(f) In ,egiunea linguala centrala sa permita contractia
- senioslosului
a"
@l
ln regiunea linguala laterala sa nu
jeneze
contractia
milohioidianului
\. lnaltimea isheabului sa fie identica cu inaltimea
\
-
crestei edentate. in contact intim cu aceasta
\ 1o^.,r,u.iqheabului.portamprentei
sa fie mai scurta cu
l -l mm rn zona dtstala
- .'
X]
Manerul lingurii sa nu
jeneze pozitia normala a
Y.

buzei si contractia orbicularilor
qt
143. Reglarea relatiilor intermaxilare si ocluzale in ph.n'
sagital si vertical in perioada 3 -- 5-6 ani, se manifesta
pnn
A
I
{
144. Lipoamele solitare cervico-faciale, trebuie
diferentiate de:
,Pf
Sechelele post-traumatice din regiunea cervicala
145. Din categoria articulatoarelor semi-adaptabile fac
Darte:
@
Articulatoare tip Arcon
fr
Articulatoare Non-Arcon
O;
Sitt.mrt \.O.R. (New Oral Relator)
,2.
Sistemul T-SCAN
p/ Ocluzorul
Reducerea spatiului de inocluzie sagitala
A doua mezializare a mandibulei
Reducerea gradului de supraacoperire
Prima mezializare a mandibulei
Prima inaltare de ocluzie
@
Entitatile chistice ale regiunii cervicale
@
Entitatite tumorale benigne ale regiunii cervicale
@
ad.nopu,iile cervicale
,/
Supvatii ale regiunii cervicale
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 14
Materialul din care se va realiza bazaprotezei
Zonele retentive care pot crea probleme la insertia
protezei
"
i.
Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinalt'
posterioara
Zonele de despovarare
i
147 .ln relatiile dento-alveolare, in malocluzia de clasa
II/1, unghiurile axelor dentare si alveolare la planurile
de referinta, sunt modificate astfel:
/
Unghiul IF scade sub 107 grade
@
Unghiul IF creste peste 107 grade
f
Unghiul SNA mult micsorat
@
tr. A-F este mai mare de I l5 grade
Y.
UnehiullM este mai mare sau mai mic de 90 de{'"*}
t
grade
148. Obiectivele protezarii in anodontia totala la copil
sunt:
,X.
Prevenirea mezioversiilor r '
/Gl Stimularea dezvoltarii osoase
Y\
(CJ
Obtinerea unei eficiente masticatorii
S)l Diri iarea eruptiei dentare
v
p.
Obtinerea unei dimensiuni verticale a etajului
t
lnreflor
149. Solutia Chlumsky contine: ' -
146. Pentru realizarea protezelor finite, laboratorului i
se transmit urmatoarele date pe model:
/?
Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale
{
t-
protezel
6
@
@
150. Constituie complicatii loco-regionale ale bolii
narodontale:
lf,) Ort.it. si osteomielite ale oaselor maxilare
,p/Septicemie
Fl
trombonebita sinusului cavernos
Q
sinu'itu maxilara
,F-
Colecistita prin piofagie
I 5 1. Cauzele infundarii seilor protezelor scheletate sunt:
d\ Fortele de masticatie
ya
-K
Bruxismul I
tl6urnuroru..u'in.o...tu
a ocluziei
{""-i
fi
oi^"nriunea verticala a etajului inferior ta.itu{*J
,/Dimensiunea
verticala a etajului inferior micsorata
I
{,i
Fenol
Camfor
Timol
Alcool
Iodoform
F
152. Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de
firma
producatoare.
se enumera:
@rimp
de lucru si priza convenabila
,P/
Adeziune slaba
.,
jt)
uidrofilie redusa
'1
@
Conrru.,ie mica la polimerizare
/
Rezistentascazuta
153. In infectiile spatiului vestibular, diagnosticul
diferential se face cu:
@
Cni.tut de maxilar infazade exteriorizare
B. Infbctia de spatiu bucal
\
.F
Abcesul spatiului submandibular
)t
C|rittul de maxilar suprainfectat
"4. (E.l Abcesul spatiului paramandibular
154. Amprentarea ca etapaa terapiei prin punti dentafe-
prin tehnica dublului amestec,
(5) er,. o amprenta globala intr-un singur timp
-(
($rl
L tilireura elastomeri in consistente diferite
Q
vizeata in majoritatea cazurilor amprentarea unei
arcade intregi
:
\J
{'l
t'
t.
f'
,v.
Nu se preteaza pentru siliconi, tiocoli, polieteri cat
si hidrocoloizi reversibili
{*'
Nu utilizeaza elastomeri in consistente diferite
b'/
155. Priza cimentului fosfat de zinc (5-9 minute) poit.
.
fi accelerata prin:
1/,
Folosirea unei pulberi cu particole de dimensiuni
crescute
y'. Incorporarea mai lenta a pulberii in lichid
(9 Prelungirea timpului de spatulare
p Raport marit pulbere-lichid
iE)
Incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
\J
156. Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor,.i
malformatii cranio-faciale cum sunt:
A. Sindromul Pierre-Robin
'*l
6
Sind.ornul Patau (trisomia 13-15)
v
-C{ Sindromul Gorlin
/>
(p
Sindromul Klippel-Feil
E. Sindromul Turner
157. Dupa MOYERS, reactia la tratament in anomalia '
dento-maxilara de clasa llll tipul D este caracterizata'
de:
A. Insufi cienta dezvoltarea mandibulei
Gl Incisivii superiori sunt in labioversie
C. Ramul ascendent al mandibulei scurt
$
euru inferioara hipertona
E. Raspuns bun la terapia functionala
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 15
158. In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge
urmatoarele etape:
11(
O faza de subocluzie
i
.
Q
O faza de orientare prejuxtaocluzala (MARTINET)
@
O fazri
juxtaocluzala (Dubecq)
.1.,"
@
o fa"a de ocluzie
'',-l
V O faza subpalatala
a
159. Intre factorii de risc locali asociati unei incidente '
crescute a tumorilor maligne, candidoza orala:
)f.
Se asocieaza adeseori pe fondul de lichen plan
-@)
or. potentialul de a catalizaproducerea agentilor ?
-
carcinogeni
n
191
gonjriguje
la producerea unor modificari disptalee
?
la nrvelur mucoaset orale '
'
f
Vrin eliberarea de nitrozamine endogene este
t
inhibata aparitia modificarilor displazice ale
mucoasei orale
@)Nit.orurninele
produse constituie un risc major ifi
Vtranstbrmarea
malisna a mucoasei orale
160.
sins
@
.v
/.
.
@)
.Z
t
l6l. Dezavantajele primerilor autogravanti utilizati in
*
sistemele adezive actuale, sunt:
ftr)
St.u.,uru compacta si capacitatea de tampon a DDR
-
(d.tritur,rl dentinar remanent) poate constitui o
adevarata bariera de difuziune impiedicand
penetrarea monomerului acid
,t
Apn"ut"a repetata (de doua ori) la sistemele
monoflacon
i/
Prelungirea timpului de lucu prin introducerea
lt
etapei lavajului
r "l
p. Crestereariscului de a lasa dentina d6mineraliza?d '
neimpregnata de rasina
($| Creste.ea riscului colabarii fibrelor de colagen
.," ,
162. Modificarile morfologice, in hiperemia
l.'
preinflamatorie, sunt caracterizate de:
i .t
1E
Yasoconstrictie si celule ondontoblastice cu uoldiil
micsorat
L"i
(B)
Cetulete odontoblastice si in parte fibroblastii cu
v
volum mant
/In
uriemicrobiana in pulpa dentara
16)
fnaiuiri microbieni care pot fi evidentiati in
\7
canallculele oentlnare
EAlodifi.uri celulare care reflecta o activitate
a
metabollca reousa
"4q
{t
Dupa ARMITAGE (1999), NU sunt leziuni
ivale induse de placa bacteriana:
Cingivita asociata de leucemie
Gingivite asociate de contraceptive orale
t*.,
Manifestarile gingivale in eritemul multiform
(LJ
Gingivostomatita herpetica primara
Ansiomatoza bacilara
{"\
f[]
Rriguru fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un
Y nivel constant
n
B. lntareste structura corionului gingivat
t
.' -i
Se opune tendintelor de retractie gingivala prin
,"{,
agresiuni mecanice directe asupra marginii
'-J
gingivale libere si in santul gingival
Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata
de agresiunea microbiana
Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal
t1!
'
164. Etiopatogenia retrodiscitei este:
;
@traumatism
articular acut
{*:
.
.f,
tutUulari de ocluzie instalate brusc
d'
,d
Tulbururi de ocluzie instalate insidios
.p
o
,F-
I 63. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste
urmatoarele roluri:
Deplasari anterioare exagerate lente sau bruste ale
discului
Deplasari posterioare exagerate, lente sau
discului
165. Materialul organic cuprins intre microorganismele
placii poarta denumirea de matrice intermicrobiana.
Dintre constituenti fac parte:
/,
Lycasinul
@pe*t.unul
1e
Levanul
(D ntiaonut
/
Fibronectina
166. Din punct de vedere al interactiunilor
medicamentoase efectul vasoconstrictor al adrenalirpl""
din substantele anestezice locale, poate fi redus sau
*"-'
anulat de catre:
A. Fenotiazine
B. Butirofenone
@
Rntiaepresive triciclice
@)
Medicatia ocitocica ergotaminica
@rvrao
tl
rr
167.ln ceea ce priveste relatiile dento-dentare
interarcade, tabla ocluzala este:
@
Ariatentara. cuprinsa intre varfurile cuspizilor
]
vestibulari si orali ai dintilor posteriori
Cea care suporta majoritatea fortelor de masticatie
Reprezinta 50-600/o din dimensiunea V-O a dintilor
posteriori
,J.e
Reprezinta 10-20% din dimensiunea V-O a dintilor
posteriori
/
Cea care modifica relatia de postura
.i.
.y
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 16
modificari compensatorii caracterizate prin :
,18
Micsorarea distantei Nsa-Nsp
-@-unghiul
Pr'A-F mai mare de'l l0 grade
'r(
lnclinarea accentuata a planului de ocluzie
@
L'nghiul I-F mai mare de 107 grade
@
Proalveolie si prodentie
168. La nivelul procesului alveolar superior in anomalia
dentomaxilara de clasa a III -a se intalnesc de obicei
Sunt compusi lipidici provenind din metabolismul
acidului arahidonic membranar
{"
r
Nivelul lor este de 5- 6 ori mai mare in tesutul
conjunctiv si lichidul santului gingival in
parodontopattt t
*i
170. Amplitudinea spatiului protetic potential este
t".,
marita in:
Migrari sau versii ale dintilor limitrofi edentatiei
catre dintii vecini sau alte spatii edentate
Modificari de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distructie coronara
Versii sau migrari corporeale ale dintilor limitrofi
spre bresa edentata
Modificari de volum ale dintilor limitrofi
prin
obturatii debordante
t
fr
I 69. Prostaslandinele:
1ff
sun mirco-potizaharide provenite din sursa
:-',
7 endogena
I
^A.
@
ou un marcat efect p'roinflamator
./
l" un marcat efect antiinflamator
@
@
@
@
.y
/
/
Atrofii accentuate ale crestei alveolare
| 7 | . Analizate lerad i o grafiei dupa tehn i ca RICKE TT'S- .,
oflera relatii despre:
y'. Adancimea fetei (N-Pg-HF)
,p.
Afectarea ATM
'/E)
lnaltimea anrerioara a t'etei
p
tnaitimea posterioara a r'etei
/
Vozitiasi orientarea simfizei mentoniere
,," I
172. Sunt contraindicatii ale detartrajului cu ultrasune'te,i
,K.
Cingivostomatitaulcero-necrotica,pentru
L*]
indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru
/t\
Qll
iperestezia dentinara accentuata
{ tabolnavii hemofilici
CD)
Bolnavii cu boli infectioase. contagioase
In fazele incipiente de imbolnavire: gingivita
cronica si parodontita marginala cronica superficdla
173. Cuspizii de sprijin se
@
CusRizii restibulari al
manolDularl
D. Cuspizii vestibulari al
t
maxllarl
impart in urmatoarele grupe:
premolarilor si molarilor
premolarilor si motaritor '1.,'
@
Varginile incizale ale incisivilor si caninilor
mandlbulan
/.
Marginile incizale ale incisivilor si caninilor
z
maxilari
(E.f Cuspizii palatinati ai premolarilor si molarilor
\./
maxllan -
174. Majoritatea preparatelor anestezice locale contin
un agent vasoconstrictor care permite:
/
O resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie
@
Un efect anestezic local cu potenta si durata
I
semnificativ crescuta
Un risc mai scazut de toxicitate sistemica
Diminuarea sangerarii locale
Un risc mai crescut de toxicitate sistemica .r
t
175. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise
ulceroase se pune pe elemente rezultate din
interogatoriu si pe constatarile examenului clinic si
anume:
@itt*.nru
cariei profunde cu deschide..u .u-..{
';
pulpare
(B/ Sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia
\r :....
-
sensibilitatii numai la inteoarea straturilor mar
l\,
@
@
,F
,v
prolunde
Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la
intensitati crescute ale excitantului :-
Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
-"
176. Dintre tipurile de lambouri pentru rezectia apicala,
lamboul Ochsenbein-Luebke are urmatoarele
dezavantaie:
A,
(t)
Cofturile lamboului se pot necroza , .
!? Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa', '
-
tlxa este subtrre
Z
fiffi:lfite
favorabil doar dupa decolarea
6
Retentie dentara primara
Retentie dentara secundara {'
"Dinte inclavat"
Anchiloza dentara
O
Scufundare dentara
,
t
i"'b
I
a
ll
Decolarea lamboului este dificila la inceput
Poate duce la deficit fizionomic
177. Reincluzia dentara in literatura de specialitate mai
poate fi denumita si:
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 17
178. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe
seama urrnatoarelor criteri i :
@)
rraoaln.urea de culoare a dintelui
,Bf
Fetiditate accentuata
(q/ teste de vitalitate negativa
6
Sensibilitate la percutia in ax
Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera
pulpara si canalul radicular
Turnare
Frezare
Polimerizare
Electroeroziune
Ambutisare
nroeminenta decat buza inferioara
i'r
Buza suoerioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce
lT9.Eruptia molarului doi permanent (M2) in cazul
dezvoltarii echilibrate pe planul relatiilor dento-
alveolare si dento-dentare determina:
,d
g,
aouuinaltare de ocluzie
F.
A doua mezializare a mandibulei
@
e.nitiUrul deplin al arcadei dentare prin inchiderea
spatiilor inca existente
@
tn absenta molarului (M3), molarul doi permanent
incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei
A treia inaltare de ocluzie
Dupa tehnologia de elaborare protezele partiale.
pot fi obtinute prin:
.z
I 80.
fixe
I
181. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen
se face cu:
fD Nevralgia nervului lacial
@Neuratgia
nervului intermedidr Wrisberg
''*
y' Nevralgia de nerv accesoriu
y'. Nevralgia nazociliara (Sindrom Charlin) ,
n
//.
Nrrrutgia de nerv glosofaringian
182. In etapa de control estetic al machetelor protezelor
totale, examinarea pacientului cu gura inchisa si de fa't6,
urmareste:
@ltarginea
vestibulara a machetei superioare sa l;-*
*l
bombeze prea mult sub pragul narinar, realizandtor
treapta
6) Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa
t
prezinle adancituri mai sterse decat inainte, dar
corespunzatoare varstei pac ientului
@uurusuperioara
trebuie sa^fie ceva mai
priveste plenitudinea ei'
Santurile nazo-labiale si paralabiale
mai fie vizibile
trebuie ," f;:;
183. Versantul oral al seii protezei partial mobilizabile:
@fr.Uui.
sa aiba o inaltime egala cu versantul
-
vestlbular
4 tacontactul sau cu dintele limitrof seaua trebuie.qan
t/
. , ,.
patrunda in zonele retentive de sub ecuatorul
"J
protetlc
La contactul sau cu dintele limitrof seaua nu trebltrie
sa patrunda in zonele retentive de sub ecuato*l
''=l
protetic
Trebuie sa protejeze papila interdentara si
parodontiul marginal
Poate lipsi din seaua protezei atunci cand ereeaza
disconfort pentru pacient
lnfl amatia parodontala avansata cu mobilitatea
dintilor restanti
Atrofia avansata a zonei de sprijin osteomucoase
produsa intr-un timp mai indelungat de la aplicarea
@
F
B.
o
I 84. Reprezinta contraindicatii pentru captusirea
protezelor partiale acrilice cu materiale rigide:
,,\_
@)Proteze
cu reparatii multiple si dinti degradati .,\
anatomlc sl cromatlc
_
protezei
,.i',,
@
ot*tt laterali montati in afara crestei
fV
E. In cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii'xl
rapide ale proceselor alveloare
;\
185. Dupa criteriul morfologic, se descriu urmatoareld .
forme anatamo-patologice ale incluziei dentare:
@
lncluzii dentare intraosoase
y'. lncluzii ale dintilor permanenti, temporari sau
{ :
-
suptanumerari
!
lb tncluzii dentare simetrice sau asimetrice
L'"*'l
Y
,p
Anchiloze dentare ale dintilor neerupti
.
@
Incluzli dentare submucoase
186. Privit prin prisma oftodontica, fenomenul incluziei
dentare se intalneste cel mai frecvent la urmatorii dinti:
@canini
,p.
Premolarul unu superior
@
e..tolurul doi inferior
E
lncisivul lateral inferior
/
lncisivul central superior
187. Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite
forme:
&
1)l
fatete
lleted:,
subtiri, cu suprafata lipsita de
I
ilTffiil'".",.*
1
@oeporite
spinoase. ca acoperite cu ghimpi
a{oeporitorgano-mineral,
de culoare alba-galbena,
moale. friabil
@Crusta
cu suprafata aspra, rugoasa
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 18
188. Varietati ale ectopiei dentare sunt denumite rn
literatura de specialitate astfel:
if
nntopie
-@
ectopie vestibulara
f
Pleodontie
Ectopie palatinala
Distopie
restante
190. Pseudochisturile oaselor maxilare sunt:
189. Protezarea partial mobilizabila flexibila vine in
sprij inu l:
fh Pacientilor alersici la acrilate '
"^.''
fzlll Aspectelor clinice
particulare
caracterizate oe
\J
-
torusuri sau tuberozitati voluminoase
Pacientilor cu stare de igiena precara
Pacientilor cu spatiu protetic superior mai mic de!
46mm '
t Evitarii stresului pe unitatile odonto-parodontale.
.
,F
P
t
.t
I
@Cu,itut
a osoasa idioPatica
y'. Chistulfolicular
/
Cnistul nazo-palatin
6
cttittut osos anevrismal
@o.r..,ulosos
Stafne
l9l. Tulburari ale functiilor
qonadelor
se caracterizeaza
prin aparitia de:
.
@
cingivite de pubertate
/.
Gingivita asociata administrarii de ciclosporina A-
@
I
@
r
A,
(;!f Factorul timp
fBy'Factorul
calitativ
1
Y7
-l
fl
Factorul forta
t
@
Fu.torul contin uitati i supraf-etelor oc I uzale
/
Factorul de miscare
/
/.
Gingivita de sarcina
i-
St
Cingivite alergice
@
Cingivita atrofica de menopauza
192. Fortier si Ch. Demars-Fremault enumera cateva
situatii in care sigilarea nu se poate aplica:
Copii a caror sanatate generala necesita efectuarea
tratamentelor stomatologice sub anestezie generala
Copii cu policarii care au o igiena orala proasta '
Sonda "agata", dar nu sunt semne de carie dentara
Existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau
absenta unei carii
Dintii sunt erupti suficient pentru a obtine o
i
'
suprafata uscata
' :."
193. Dupa Korber ocluzia functionala este caracterizata
de existenta urmatorilor factori:
194. In anomalia dento-maxilara de clasa a III- a.
examenul teleradiosrafi c releva:
Unghiul SNA mai mare de 80 de grade
Unghiul SNB mai mic de 78 de grade
Unghiul SNB mai mare de 78 de grade
Distanta Nsa-Nsp micsorata
195. Diagnosticul diferential in reincluziile totale se
cu: .,
Incluziile dentare r
Inlruzia post{raumatica partiala
1
Anodontia
(prin
examen radiologic si clinic)
,
Extractia (prin anamneza si examen clinic)
I ntruzia post-traumatica totala
In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul
unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de
campul protetic deficitar
face
6
196. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolite
orin incalzire are urmatoarele caracteristici tehnice:
,/4,
Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius
.6.
Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule
de calibrul22
l. C\lniectarea in canale cu canule de calibru 20123 sau
p(chiar 25
)Q/tetmostat
portabil pentru capsulele de gutaperca
$,)Ramolirea
gutapercii la 70 de grade Celsius
197. Determinarea nivelului planului de ocluzie se va
realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau
mandibulare astfel:
(!
Nivelul planului de ocluzie in zona frontala. in
-
functie de oarticularitatile constitutionale ale
bolnavului va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea
inferioara a buzei superioare
ts
t u edentatul subtotal varstnic, marginea bordurii de
ocluzie in zona frontala, va fi plasata la 2,5-3 mm
,
sub marginea inferioara abuzei superioare
A
ICJ
Pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie
v
,. uu fixa la miilocul distantei dintre cele doua
creste edentate
,/
," cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul
-
unui maxilar, planul de ocluzie se va indeparta de
campul protetic deficitar
198. In terapia prin proteze totale, retentia amprentei
preliminare este influentata de:
){
|r4alrelatii
le mand i bulo-cran i ene
/a
(fl Musculatura periferica si toleranta pacientului
E Ad"riun"
r,
al
(pl
Retentivilati anatomice
,P
Presiunea atmoslerica
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C 19
199. Teleradiografia in anomalia dentomaxilara clasa a
I II-a re leva modifi carea urmatoarelor unghiuri :
@
Unghiul Tweed marit
@
Unghiul ANB negativ
(/ Unghiul Margolis marit
F
Oistanta Nsa-Nsp marita
/
Unehiul SNA mai mare de 80 de grade
200. Anodontia mai ooate fi definita astfel:
-
y'. Atelectodontie
,f
Ateleodontie
/
Pleiodontie
-@
epturi.
(fl Oligodontie