Sunteți pe pagina 1din 9

Endorfinele - moleculele fericirii

Fericirea este departe de a fi doar o notiune psihologica.


Pragmatismul unor domenii precum biochimia sau neurofiziologia
s-a dovedit, cel putin in privinta acestui cuvant, intemeiat. Starea
de fericire a omului e strans legata de hormonul cerebral numit
endorfina, un adevarat drog natural.
Ce sunt, de fapt, endorfinele? Sunt o categorie de substante
produse de creier, deci fac parte dintre neurotransmitatori (alaturi
de dopamina si serotonina). in punct de vedere chimic,
endorfinele au structura de proteine comple!e, iar rolul pe care li-
l incredinteaza organismul este acela de analgezic, vizand
suprimarea durerii de orice fel.
upa cum le spune si numele, endorfinele au o structura chimica
foarte asemanatoare cu a substantelor e!trase din opiu si
folosesc aceiasi receptori pentru a se "agata# de celule. $fectul
de calmare a durerii este puternic, iar consecinta este o stare de
rela!are, de bucurie chiar. $!ista stimuli precisi care declanseaza
secretia interna a acestei substante% e!punerea la lumina,
durerea, condimentele din mancaruri (piper, chilli), stresul sau
rasul, se!ul si efortul fizic in general. &ezultatul este, de fiecare
data, atingerea unei stari euforice.
'aharul ( un drog vandut la liber )n e!periment pe care l-am
parcurs cu totii, in special in copilarie, este starea de bine produsa
de catre dulciuri. *ecanismul e destul de simplu% zaharul induce o
usoara stare de veselie, prin multiple reactii chimice care au loc in
creier. *ai intai, patratelul de ciocolata sau muscatura din
gogoasa stimuleaza caile nervoase catre creier, ducand la
eliberarea dopaminei si a endorfinelor.
*ai mult, placerea este potentata de acumularile energetice ale
organismului, care sunt o consecinta a cresterii nivelului de
glucoza in sange. in pacate, senzatia de fericire este de scurta
durata, diminuandu-se o data cu revenirea glucozei din circulatie
la niveluri normale. Pe masura ce glicemia scade (dupa o ora-
doua de la servirea mesei), apare si o stare de tristete, de golire
sufleteasca. +sa devenim dependenti de ceea ce ne place si
incepem sa fim preocupati de urmatoarea "doza#.
+ngrena,ul descris este valabil, in linii mari, pentru orice
substanta care da dependenta, indiferent de faptul ca "drogul#
este intern sau e!tern, legal sau ba. -adilat, masa, si Cola-light .n
zonele a!ilare (la subsuori), dar si in spatele genunchilor,
inervatia este foarte bogata, fapt care e!plica de ce stimularea
acestor zone duce la eliberarea unor cantitati sporite de
endorfine. $fectul de bine este la fel de pregnant si in cazul
masarii capului% e posibil ca spalatul si periatul parului sa
provoace o cascada de endorfine. e unde si aplecarea unora ( in
special a femeilor ( pentru aceste activitati.
.n privinta gusturilor, cartea intitulata Food and *ood
(*ancarurile si starile) sustine ca racoritoarele, ciocolata sau
bomboanele indulcite cu substante sintetice precum aspartamul
ar avea efecte si mai puternice decat zaharul obisnuit, ducand la
eliberarea unor cantitati mai mari de endorfine. .n conditiile date,
nici nu-i de mirare ca ciocolata se afla pe lista substantelor cu
virtuti afrodisiace.
$fectul *ozart. Se stie de multa vreme ca muzica are efecte
asupra creierului. *uzicologul /ulius Porno0 a descoperit ca ea
modifica metabolismul, scade sau creste presiunea sangelui si
influenteaza digestia ( pozitiv sau negativ, in functie de tipul
melodiei. *uzica generatoare de calm duce si la cresterea
nivelului endorfinelor% o ,umatate de ora de 1ach sau *ozart are
un efect comparabil cu inghitirea unei tablete de 2alium. +mbele
emisfere cerebrale participa la "drogarea# creierului, agentul
producator de placere fiind nu versurile, ci muzica, melodia,
sunetele, ritmul. +cesta din urma se pare ca are cel mai important
rol, caci mai e!ista o categorie de persoane aflate frecvent sub
influenta pronuntata a endorfinelor% cei care bat in tobe.
+tunci cand se dezlantuie, bateristul, profesionist sau amator,
incearca o senzatie de plutire, in special cand e vorba de ritmuri
lente. +semenea frecvente induc organismului o stare de rela!are
profunda, asociata totusi cu o acuta constiinta de sine. Senzatiile,
chiar daca dureaza putin, pot imbunatati calitatea vietii celui care
traieste printre ritmuri. 1etia alergatorului $ndorfinele le sunt bine
cunoscute celor care practica sporturi de performanta, ele fiind
raspunzatoare de starea denumita runner3 high (betia
alergatorului).
Cauza descarcarilor uriase de endorfine o reprezinta efortul dus
la e!trem. )nii sportivi gasesc aceasta stare atat de placuta, incat
a,ung dependenti de ea. +ltii ( mai putin amatori de atletism (
invata sa declanseze secretia de endorfine supunandu-se la dureri
tot mai mari% isi fac nenumarate tatua,e si piercing-uri sau se
ranesc intentionat. $ndorfina bebelusului )n nivel foarte mare de
endorfine se inregistreaza si in sangele femeilor care nasc, cota
ma!ima fiind atinsa imediat dupa e!pulzarea fatului pe cale
vaginala. Si nou-nascutii care au avut de suferit in timpul
travaliului au endorfine mai multe, tocmai pentru a se prote,a de
durere in mod natural.
$motiile prin ele insele provoaca descarcari de endorfine. &elatia
chimica de inductie dintre emotii si centrul cerebral al placerii
poate diminua an!ietatea si depresiile, dand intaietate starilor de
incredere in sine, de atitudine poziva si de veselie, printr-un
mecanism intern de autoprotectie.
Studiile mai arata ca perceptia durerii este considerabil redusa
dupa un hohot de ras sanatos, deoarece endorfinele sunt capabile
sa transforme un incident stresant intr-unul fara importanta sau
chiar intr-o senzatie placuta (aviz masochistilor). +sa ca, daca
sunteti atlet, gravida sau doar o persoana care, din cand in cand,
mai intrece masura, bucurati-va ca endorfinele lucreaza% nu
numai ca va inlatura senzatiile de durere, dar va si pot face sa
radeti cu lacrimi.
e retinut ca veti dori sa repetati con,unctura care a produs
placere. $ndorfinele actioneaza ca orice drog, iar data urmatoare
s-ar putea sa fiti prea indrazneti si sa aflati care va sunt cu
adevarat limitele.
Foto: Science Photo Library, Guliver
FACTS
Scurta istorie
$ndorfina a fost identificata in 4567, de catre neurochimistul
american Choh 8ao 9i, de la )niversitatea California din San
Francisco, fiind izolata din hipofiza de camila. 9i investiga insa
metabolismul grasimilor si nu a dat importanta descoperirii sale.
$fectul endorfinei a fost descris abia 4: ani mai tarziu, de catre
8ugh si ;osterlitz, care au numit substanta encefalina (o izolasera
din creier de porc).
8ao 9i si-a dat seama ca e vorba de acelasi principiu activ si a
facut noi e!perimente. &ezultatele au fost uimitoare% in,ectata in
creier, endorfina avea un efect de <= de ori mai puternic decat
morfina, iar in,ectata intravenos, de > ori. Ca si morfina, dadea o
dependenta e!trem de puternica.
Despre endorfine
Ce sunt endorfinele?
$ndorfinele sunt substante chimice produse de catre glanda
pituitara si de catre hipotalamus, cu scopul de a contracara, pe
de-o parte, efectele stresului si ale durerii (actionand similar cu
morfina, dar fara a da dependenta), iar pe de alta parte, de a
induce o stare de rela!are?euforie a organismului, de a intari
sistemul imunitar, de a elibera hormonii se!uali, de a a,uta in
procesul de invatare si de a a,uta la transmiterea semnalelor din
cadrul sistemului nervos. +u fost descoperite in 45@:, iar in
prezent, o parte din efectele lor inca sunt dezbatute.
$!ista persoane dependente de endorfine, care au
tendinta?nevoia de a e!agera cu activitatile ce le induc
producerea acestor substante. easemenea, dereglari ale
metabolismului endorfinelor conduce la tulburari psihice.
Cum ajuti la producerea endorfinelor?
in primul rand, productia de endorfine creste in timpul
e!ercitiilor fizice repetate. in aceasta cauza, practicarea
sportului rela!eaza, pe langa faptul ca te mentine sanatos si
in forma fizica buna.
consumul anumitor alimente, precum ciocolata si ardei iutiA
in general cele care sunt mai bogate in grasimi si zaharuri
actul se!ual
diferitele tipuri de masa,
acupunctura
meditatia
sucul natural energizant, cum ar fi cel provenit din morcovi,
portocale, mere, etc.
rasul, cat mai in hohote
muzica preferata
ar, trebuie tinut cont de faptul ca productia de endorfine este
diferita de la om la om, astfel, la un anumit stimul, de o
intensitate identica, doi oameni pot produce cantitati diferite de
endorfine.
Serotonina, endorfina, ciocolata si fericirea
Cercetatorii americani 8ammer si 90BBen sustin ca misterul
fericirii are de-a face cu chimia. *ai precis, cu chimia corpului
nostru. Fiecare om vine pe lume cu un numar de receptori ai
fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia asteaptand sa fie
Chraniti3 cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o
cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote ma!ime.
Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu
metabolisme strans legate intre ele, care se influenteaza reciproc
si a caror cantitate e controlata de creier.
Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul
unor neuroni din sistemul nervos central, la nivelul celulelor
enterocromafine sau plachetelor, care are un rol important in
producerea somnului, Dn procese mintale Ei afective, Dn func ii
motorii, Dn termoreglare, Dn reglarea presiunii arteriale, Dn actul
vomei, Dn func ii hormonale. $ste produs din triptofan si i s-a
identificat un rol important in producerea depresiei, daca se
gaseste in cantitate scazuta. $ numit si Chormonul fericirii3 si unii
sustin ca e implicat in Cchimia dragostei3.
$ndorfinele au fost descoperite in 45@: si reprezinta o clasa de
peptide cu actiune opioida. .n functia de zona in care se gasesc,
endorfinele sunt stocate ca atare sau sub forma inactiva.
.nteractioneaza cu receptorii localizati la nivel cerebral, reducand
senzatia de durere, interactionad similar cu medicamente precum
morfina si codeina. +lterarea metabolismului endorfinelor duce la
tulburari psihice, iar o anumita substanta numita b-endorfina
produce o marcata stare de rigiditate sau mobilitate numita
catatonie.
$ndorfina reduce intensitatea duerii si an!ietatea, stimuleaza
sistemul imun, intervine in procesul invatarii sau in adaptarea la
lumina sau intuneric. +ctiunea lor dureaza peste >7 de ore.
.ata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a
indivizilor. Producerea de endorfine variaza de la o persoana la
alta.
$ndorfinele sunt eliberate in prezenta luminii puternice, a
anumitor alimente(ciocolata, ardei iuti (cu lor componenta numita
capsaicina ce determina acea senzatie de durere) ) , in cadrul
e!ercitiilor fizice, in timpul rasului, in cadrul stresului sau
activitatilor se!uale.
*ulti sufera de ceea ce ar putea fi denumit Cdependenta de
endorfine3 si au tendinta la e!ercitii fizice intense, pot avea
multiple tatua,e si piercinguri sau isi pot provoca singuri taieturi
care nu fac altceva decat sa declanseze eliberarea de endorfine.
*ancarea are un rol colosal in cadrul psihicului. Cercetarile in
domeniu au aratat ca productia de endorfine este intensificata
prin consumul unor alimente bogate in grasimi si zahar(apare asa
zisa Csugar rush3) Se prea poate sa tan,esti dupa alimente precum
ciocolata, tocmai datorita continutului ridicat de grasimi si zahar
pe care il contin(creierul are nevoie de aceste componente
esentiale si prin depresia si somnolenta care apar te Cobliga3 sa
consumi e!act ceea ce are el nevoie). ar pe langa acestea , in
ciocolata intalnim o substanta - feniletilamina - care favorizeaza
eliberarea endorfinelor.
.n ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante.
Probabil ca nu este o simpla coincidenta faptul ca atunci cand te
simti stresat sau suparat simti o nevoie acerba de dulciuri.
*ancarea bogata in carbohidrati produce o crestere a
concentratiei de triptofan (un aminoacid precursor serotoninei si
un tranchilizant natural). +sadar, o masa bogata in carbohidrati
induce un sentiment de calm, pace si satisfactie, deoarece
sporeste productia de serotonina in creier. .nsa, consumul
carbohidratilor simpli in locul celor complecsi poate avea un efect
de moment. Fe vei simti in plina forma, insa starea aceasta va fi
una de scurta durata, deoarece nivelul insulinei va scadea
conducand la pierderea energiei, la depresie sau Gconcentratie
scazuta de zaharG. aca te gandesti ca o alta cantitate de
zaharuri te va a,uta sa iti revii, ia-ti gandulH Iu va face decat sa
inrautateasca si mai mult starea taH
Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta
asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism e!trem
de simplu % cand soarele apune serotonina e transformata in
melatonina, la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai
daca esti treaz). 9egatura intre productia de serotonina si
alternanta zi-noapte e!plica de ce oamenii se pare ca sunt mai
fericiti in timpul verii(datorita duratei mai mari a zilei).
Consumul de legume si produse pe baza de cereale determina si
el depresie. 2egetalele sunt bogate in cadmiu(ce provin in mare
parte din randul ingrasamintelor), cadmiu determinand scaderea
nivelelor de serotonina. e aceea, cei care consuma frecvent
aceste produse nu sunt deseori CJshin0 happ0 peopleJ.
)tilizarea contraceptivelor orale care influenteaza balanta
hormonala din organism,in timp indelungat se asociaza cu
depresia, pentru ca intervine in productia de estrogen,care creste
activitatea receptorilor pentru serotonina. e asemenea
anticonceptionalele cresc nivelul de cortizol, cu transformarea
triptofanului intr-o serie de produsi .
2itamina 1> , in cantitate mica, duce si ea la deficienta la nivelul
productiei de serotonina,pentru ca a,uta la transformarea
triptofanului in serotonina
.n concluzie, se pare ca aproape toate dorintele noastre au la
baza nevoi comple!e ale organismului si e mai mult vorba de
Cchimie3 decat pura intamplare,conform principiului %3Iimic nu e
intamplator H3(nici macar un consum Cinocent3 de ciocolata).
Bibliografie :
KKK.4>.Kaisa0s.com?
en.KiBipedia.org?KiBi?Serotonin
KKK.chemsoc.org?e!emplarchem?entries?mbellringer?endorphins.
htm