Sunteți pe pagina 1din 5

DREPTUL FEUDAL SCRIS

Pravilele bisericesti - primele legiuiri feudale scrise.



Prin utilizarea autoritatii sale spirituale si avand sprijinul statului feudal, biserica ortodoxa
romn a fost in masura sa elaboreze norme de conduita care sa fie aplicate pe intregul teritoriu
al tarii. In scopul consolidarii statului feudal si al centralizarii puterii, domnii erau interesati sa
introduca noi reglementari juridice si sa le asigure un caracter uniform, spre deosebire de
normele legii tarii care prezentau o serie de particularitati regionale.
Pravilele bisericesti au avut un caracter oficial intrucat erau intocmite din ordinul domnului sau
al mitropolitului tarii si pe cheltuiala acestora.
Dispozitisile continute in pravilele bisericesti erau obligatorii atat pt clerici, cat si pt laici, atat in
domeniul religios, cat si juridic, intrucat in conceptia autorilor de pravile, dispozitiile de drept
civil, penal si procesual tineau tot de domeniul religios.
Deoarece biserica ortodoxa romn se afla sub autoritatea spirituala a patriarhiei de la
Constantinopole, domnii si mitropolitii romni au respectat intru totul regula ca pravilele se
intocmesc numai dupa izvoare canonice bizantine.
Procesul crestinarii populatiei daco-romane si apoi al populatiei romanesti a inceput inca din
timpul dominatiei romane si a continuat si dupa retragerea aureliana, fondul principal de cuvinte
al vocabularului religios fiind de sorginte latina. Patrunderea masiva a slavilor la sud de Dunare,
a dus la ruperea contactului direct al romanitatii nord-dunarene de Bizant, astfel incat, in
feudalismul timpuriu, influenta bizantina s-a exercitat pe filiera slava.
Slavona devine limba cancelariei domnesti si a cultului ortodox, si ca atare primele pravile
bisericesti sunt redactate in limba slavona. Dar ea nu era si limba poporului romn, fiind
cunoscuta de un nr restrans de persoane, nici macar toti clericii nu cunosteau limba slavona.
Incepand din a 2-a jumatate a sec al XVI-lea, pravilele bisericesti incep sa fie redactate si in
limba romna. Ambele tipuri de pravile au fost multiplicate ca manuscrise, iar din sec al XVII-
lea apar si pravilele tiparite.
s
Cele mai importante in limba slavona:
Pravila de la Targoviste din 1452 scrisa de gramaticul Dragomir din porunca lui
Vladislav al Tarii Romanesti;
In Moldova: Pravila de la Putna din 1581
In Tara Romaneasca - Pravila de la manastirea Bistrita (din Oltenia) din 1636.
Izvoarele acestor pravile au fost bazilicalele si celelalte texte din legislatia imparatilor
bizantini, nomocanoanele parintilor bisericii si o lucrare intitulata Sintagma alfabetica.

Pravilele in lb romna:
Pravila Sfintilor apostoli (se mai numeste si Pravila de la Ieud dupa numele localitatii
din Maramures unde a fost descoperit in 1921, in podul unei biserici, singurul exemplar
din aceasta pravila care s-a pastrat);
Pravila cea mica tiparita in Tara Romaneasca la 1640 din porunca domnului Matei
Basarab in 2 editii identice.


Continutul pravilelor bisericesti este extrem de eterogen: alaturi de textele cu caracter
juridic sunt introduse si texte din alte domenii (extrase din lucrarile parintilor bisericii, tabele de
calculare a timpului, cronici). Dispozitiile juridice nu sunt sistematizate pe ramuri si institutii
juridice, astfel incat normele de drepts civil alterneaza cu cele de drept penal, cu cele de drept
procesual si cu cele de drept canonic.s
Prin continutul lor mistic si prin discrimarile sociale pe care le consacra, pravilele
bisericesti au contribuit din plin la consolidarea relatiilor de productie de tip feudal.
Totodata, avand in vedere izvoarele folosite la elaborarea lor, pravilele bisericesti au marcat
inceputul procesului de receptare a ideilor si institutiilor juridice romane, astfel cum au fost ele
adaptate la realitatile feudale ale bizanului. Din acest moment, influenta dreptului roman asupra
dreptului romanesc a inceput sa se exercite pe cale indirecta, adica pe filiera bizantina.
Mai mult, pravilele bisericesti au un continut asemanator, mergand pana la identitate, in
toate cele 3 tari romne, ceea ce denota unitatea de conceptie a dreptului nostru si reprezinta o
continuare fireasca a unitatii de reglementare a legii tarii.
Pravilele bisericesti au avut si o finalitate practica pt faptul ca ele erau destinate sa se
aplice in activitatea tuturor ivnstantelor de judecata. Cu stoate acestea, exista putine documente
care sa ateste ca hotararile judecatoresti erau date in baza pravilelor bisericesti, fapte explicabile
prin aceea ca hotararile in materia penala sau in materia dreptului familiei se dadeau in general in
forma orala si chiar daca se dadeau in forma scrisa, nu indicau textul din pravila pe care se
intemeiau sau nu ni s-au pastrat intrucat partile nu erau interesate sa pastreze asemenea
documente. Dimpotriva, s-au pastrat hotarari judecatoresti date in litigiile referitoare la materia
proprietatii pt ca toate hotararile se dadeau in forma scrisa, iar partile erau interesate sa le
pastreze. Toate aceste hotarari indicau textul din pravila pe care se intemeia solutia pronuntata.

Avem si o hotarare celebra care ni s-a pastrat intr-un litigiu dintre Maria si Florica. Florica era
fiica legitima a lui Mihai Viteazul, iar Maria era fiica naturala. Aceasta hotarare se gaseste intr-
un hrisov domnesc, litigiul fiind castigat de fiica legitima a lui Mihai Viteazul.

















Hrisoavele legislative

La origine, hrisoavele domnesti erau acte cu caracter individual de aplicare a
dispozitiilor Legii tarii la anumite cazuri particulare. La sfarsitul sec al XVI-lea si inceputul sec
al XVII-lea apar hrisoavele legislative care contin norme cu caracter general aplicabile tuturor
subiectelor de drept.
rPrintre primele hrisoave legislative emise de domnii romani se numara si Asezamantul
lui Mihai Viteazul din anul 1525 care, referindu-se la taranii dependenti, preciza care pe unde
va fi, acolo sa ramana in veci. Plecand de la o interpretare eronata a prevederilor acestui
asezamant, unii istorici romani au afirmat ca, prin acest asezamant, Mihai Viteazul ar fi legat de
glie pe taranii dependenti. Interpretarea corecta a dispozitiilor asezamantului trebuie facuta prin
raportare la contextul istoric in care acesta a fost adoptat. Mihai Viteazul a fost nevoit sa emita
acest hrisov in timpul invaziei otomane a Tarii Romanesti, la presiunea boierilor din dreapta
Oltului. Prin acest asezamant, Mihai Viteazul nu i-a legat de glie pe taranii dependenti, ci a
modificat dispozitiile Legii tarii, care, anterior datei emiterii asezamantului, ii legase de glie pe
taranii dependenti, obligandu-i pe stapanii feudali, pe ale caror mosii se refugiasera taranii
dependenti, sa-i predea stapanilor lor.
In anul 1585, in fata invaziei otomane, foarte multi tarani dependenti de pe mosiile situate in
stanga Oltului au fugit din calea invadatorilor pe mosiile din dreapta Oltului. Potrivit dispozitiilor
Legii tarii, ei ar fi trebuit predati stapanilor lor, insa prin acest asezamant Mihai Viteazul a
permis boierilor din dreapta Oltului sa-i retina pe acesti tarani dependenti pe mosiile lor. Aceasta
dispozitie se aplica si taranilor liberi fugiti pe mosiile din dreapta Oltului, creandu-se astfel o
noua categorie de tarani dependenti, asa-numitii rumni de legatura.
Dispozitii siminare au fost adoptate si in Moldova, in timpul domnilor Stefan Tomsa si
Miron Barnovschi. Dupa acesta data, numarul hrisoavelor legislative a crescut semnificativ.







r













Pravilele laicer
Au fost adoptate aproape simultan in TR si Mld, la mijlocul secolului 17, ca o necesitate a puterii
centralizate de a interveni cu reglementari in diverse domenii ale vietii sociale.
Pentru boieri, pravilele laice erau in acelasi timp si mijloace de limitare sau de ingradire a
puterii domnesti, intrucat, asa cum ne spune Grigore Ureche, acolo unde nu-s pravile, din voia
domnilor multe strambatati se fac.
Cartea romaneasca de invatatura
-elaborata de logofatul Eustratie din porunca domnului Vasile Lupu in anul 1646
-tiparita la tipografia Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria domnului Vasile Lupu.
Titlul acestei pravile este semnificativ, ilustrand el este o initiativa romaneasca, iar lucrarile
straine care au stat la baza elaborarii acresteia au fost codificate intr-o viziune proprie, in cadrul
unui efort de sinteza cu elemente de originalitate.
In al doilea rand, termenul de invatatura nu are un sens didactic, ci unul juridic, acela de
dispozitie obligatorie care atrage sanctionarea celor care nu asculta de aceste invataturi.
Izvoarele pravilei sunt Legea agrara bizantina (nomos ghiorghicos), apoi lucrarea penalistului
italian Prospero Farinacci, Praxix et teorice criminalis.
Indreptarea Legii sau Pravila cea Mare
- elaborata de Daniil Panoneanul, din porunca domnului Matei Basarab la 1652
- tiparita la Targoviste
-avea o prefata scrisa de mitropolitul Sterfan al Tarii Romanesti.
Si titlul acestei pravile este semnificativ, aratand ca scopul ei este influentarea in sens pozitiv a
comportamentului uman, prin dispozitii legale noi.
Pravila cuprinde pe langa versiunea muntenizata a pravilei moldovene si o traducere a unei
lucrari bizantine: Nomocanonul lui Mihail Malaxos. Totodata, aceasta pravila include in partea
finala si unele chestiuni de interes general din diverse domenii: medicina, filozofia, gramatica si
diverse chestiuni de drept canonic.
Referindu-ne la dispozitiile juridice din cele doua pravile, trebuie sa spunem ca ele sunt
asemanatoare; sunt structurate in pricini, glave si zaciale (sectiuni, capitole si articole) si pot fi
grupate in doua parti: prima parte, care contine normele ce reglementeaza relatiile sociale din
agricultura, si a doua parte, normele de drept penal.
Normele care reglementeaza relatiile srociale din agricultura se refera la:
legarea de glie a taranilor aserviti
dreptul stapanilor feudali de a-i urmari pe taranii aserviti si a-i readuce pe mosii
interdictia pentru ceilalti stapani feudali de a-i primi pe taranii fugari si obligatia de a-i
preda stapanilor lor
obligatiile de renta feudala ale taranilor aserviti fata de stapanii feudali si dreptul
stapanilor feudali de a-i pedepsi pe taranii care nu-si executa obligatia de plata a rentei
feudale
norme referitoare la paza hotarelor, a recoltelor si a celorlalte bunuri agricole
norme referitoare la cresterea vitelor, la impartirea recoltelor si schimburile de terenuri.
Partea a doua include dispozitii de drept penal:
Infractiunile continua sa fie denumite vini si sa fie clasificate in vini mari si vini mici, insa ca
element de noutate, la calificarea infractiunii se au in vedere o serie de elemente, cum ar fi:
pozitia subiectiva a faptuitorului (gandul faptasului), momentul si locul savarsirii faptei.
deSe introduc categorii juridice noi, extrem de moderne, cum ar fi spre pilda tentativa, recidiva
si complicitatea.
Totodata, sunt reglementate:
cauzele care inlatura raspunderea penala: nebunia, legitima aparare, ordinul superiorului;
cauze care atenueaza raspunderea penala: varsta sub 10 ani, mania, batranetea
cauze care agraveaza raspunderea penala: calitatea de boier, in cazul savarsirii infractiuni de
hiclenie.