CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA SISTEMELOR BANCARE

Obiective
- Organizarea sistemelor bancare
- Tipri !e banci la ni"el international
- Categorii !e clientala in Romania
4.1. Organizarea sistemelor bancare: tipuri de banci, categorii de clientela
Cea mai simpla !e#initie pentr acti"itatea nei banci comerciale o gasim $n !ictionarl
englezesc accesat pe Internet srsa% &ttp%''((() (or!re#erence)com* respecti"% O banca
comerciala este o institutie financiara care constituie depozite pentru persoane fizice sau juridice si
utilizeaza acesti bani, n principal, n acordarea de credite persoanelor fizice sau juridice.
+e asemenea* n alt !ictionar englezesc accesat pe Internet srsa &ttp%''((()brittanica)com
!e#ineste o instittie bancara ca o institutie financiara care realizeaza tranzactii cu bani si
substitute ale banilor si furnizeaza diferite tipuri de servicii financiare. Bancile accepta depozite si
acorda credite profitul provenind din diferenta intre dobnda ncasata pentru creditele acordate si
dobnda platita pentru depozitele constituite.
Toto!ata sisteml bancar !intr-o anmita tara poate #i !e#init ca totalitatea bancilor* !e toate
tiprile* organizate $n ca!rl !e reglementare si spra"eg&ere a nei banci centrale)
Ast#el* a",n! $n "e!ere !e#initiile !e mai ss* "om !escrie pe scrt tiprile principale !e
banci care #nctioneaza la ni"el mon!ial si $n Rom,nia precm si principalele tipri !e clientela ale
acestora $n scopl #ormarii nei imagini comparati"e* !e ansambl* intre caracteristicile sistemli
bancar !in Rom,nia si caracteristicile sistemelor bancare internationale)
4.. Tipuri de banci la ni!el international
Cnoscan! !i"ersitatea !e banci* care opereaza intr-n sistem bancar mo!ern si per#ormant *
este interesant !e cnosct care snt criteriile con#orm carora acestea snt clasi#icate si tiprile in
care snt impartite) Trebie e"i!entiat #aptl ca #iecare criteri !e clasi#icare re#lecta o anmita
specializare)
C toate ca* aparent mo!l !e clasi#icare si criteriile par a #i aceleasi in sisitemele bancare !in
!i#erite tari* apar nele nante in mo!l !e abor!are a acestei probleme si* !eci* particlaritati in
!e#inirea ni anmit tip !e banca)
In literatra !e specialitate sinpractica bancara internationala se intalnesc* in principal*
rmatoarele tipri !e banci%
Banca central - instittie bancara a#lata in #rntea aparatli bancar* c rol !e spra"eg&ere si
organizare a relatiilor monetar-#inanciare ale ni stat* atat pe plan intern cat si in relatiile c alte
sisteme monetare.
Bncile comerciale - !enmire generic/ !at/ celorlalte b/nci 0altele !ec,t banca central/1)
In principi* b/ncile comerciale i2i !es#asoara acti"itatea atat pe plan intern cat si interna3ional)
Acti"itatea lor este !i"ers/ si se a4eaz/* in principal* pe% atragerea !epozitelor si acor!area !e
cre!ite* acceptarea !e !epneri !e la alte banci sa #irme* operatini "altare pentr persoane #izice
si 5ri!ice* plasamentl #on!rilor si sc&imbrilor comerciale)
Bancile comerciale snt #oarte !i"ersi#icate* ele ptan! #i !i#erentiate !pa tipl operatinilor
sa s#era teritoriala !e cprin!ere)
+e aceea* a!esea !enmirea !e banca comerciala este asociata ni termen care ii !e#ineste
speci#icl) Ast#el snt banci ni"ersale si banci specializate)
Bnci universale - snt !enmite acele banci comerciale care e#ecteaza toate operatinile
bancare si care n isi limiteaza acti"itatea la anmite sectoare 0$n Rom,nia* societatile bancare snt*
prin lege* banci ni"ersale1)
Bnci specializate - este !enmirea generica pentr a !esemna bancile comerciale sa
instittiile !e tip bancar* care* !e regla* alatri !e operatini bancare !e baza* !ez"olta
prepon!erent operatini bancare !e n anmit tip sa n anmit !omeni)
In continare* "om prezenta cate"a tipri !e banci comerciale specializate%
- banca agricola - acor!a cre!ite si alte #acilitati #inanciare si !e plata nitatilor agricole pentr
cmpararea !e terenri si tila5e agricole* ingrasaminte etc)
- banca de investitii - acor!a cre!ite* pe termen me!i si lng* intreprin!erilor in!striale 0neori si
!in alte ramri economice1* !e regla pentr in"estiti* procran!-si #on!rile pe baza nor #orme
!e economisire pe !rate mai in!elngate !ecat cele obisnite
- banca ipotecara - acor!a imprmtri pe termen lng c o ipoteca aspra imobilelor !etinte !e
!ebitori
- banca de export-import - cre!iteaza* pe !i#erite termene* pro!catorii'e4portatorii ato&toni pentr
a-i spri5ini in acti"itatea !e promo"are a pro!selor tarii respecti"e pe pietele e4terne. garanteaza
cre!itele e4terne. e#ecteaza operatini !e casa in #a"oarea importatorilor si e4portatorilor etc)
- banca internationala (privata) - banca comerciala c nmeroase scrsale in alte tari si pentr care
operatinile e4terne 5oaca n rol important* !ar n c&iar prepon!erent.
- Termenl !e banca internationala este tilizat si pentr instittii #inanciar-bancare
interg"ernamentale al caror capital pro"ine !in !oa sa mai mlte tari si a caror acti"itate
speci#ica !es#asran!-se la ni"el international sa mon!ial !epaseste granitele nei tari 0!e
e4empl Banca Reglementarilor Internationale* Banca Eropeana pentr Reconstrctie si
+ez"oltare* Banca Mon!iala etc1)
- bancile de depozit - realizeaza cea mai mare parte a acti"itatilor pe plan intern prin atragerea !e
!epozite si acor!area !e cre!ite #inanciare si persoanelor pri"ate) In 6ranta* bancile comerciale se
nmesc banci !e !epozit) In S7A si Gemania aceste banci se ocpa si !e emisinea si plasarea
&artiilor !e "aloare si acor!area !e cre!ite a"an! !rept ga5 &artiile !e "aloare)
- bancile de accept - sa casele !e accept snt instittii bancare care sstin* prin semnatra lor* titlri
!e cre!it 0cambii* bilete la or!in1 trase !e e4portatorii ato&toni aspra importatorilor straini iar
titll !e cre!it ast#el acceptat !e"ine negociabil.
- case de emisiune - snt instittii bancare care asigra plasarea pe piata a nor emisini !e &artii !e
"aloare 0actini* obligatini* etc)1) In Anglia* aceste instittii snt consi!erate 8merc&ant ban9s:* in
timp ce in S7A snt cali#icate !rept 8banci !e in"estitii: 0in"estment ban9s1)
6iecare sistem bancar national are particlaritatile li* in ceea ce pri"este !enmirea bancilor*
tiprile acti"itatilor cprinse sb aceasta !enmire)
4.". #anca Centrala $i %unc&iile ei
O banc/ central/ n este pro!sl nei e"ol3ii normale generate !e !ez"oltarea pie3elor
#inanciare) Ea a ap/rt ca rmare a nor #a"orri g"ernamentale* se bcr/ !e anmite pri"ilegii 2i
are anmite responsabilit/3ii) ;n general aceast/ banc/ apare ca n banc'er al statului 2i al
celorlalte b/nci !in sistem)
Sarcina principal/ a nei b/nci centrale o reprezint/ in%luen&area comportamentului
sistemului (ntr)un sens consistent cu scopurile politicii economice prin #olosirea nor
instrmente speci#ice* at,t !e pia3/ 0cm ar #i ",nz/rile 0cmp/r/rile !e titlri sa !e"ize1 c,t 2i
<
a!ministrati"e 0cm ar #i m/srile !e control selecti" al cre!itelor1 c n impact ime!iat aspra
pie3elor #inanciare !ar $n!eosebi aspra celei monetare)
4.".1. *unc&ia de banc'er al statului
Moti"l originar al $n#iin3/rii primelor b/nci centrale a #ost !e a asigra %inan&area
c'eltuielilor publice) ;n perioa!a !e $ncept s-a mani#estat 2i costrile in!irecte ale acestei
resrse* 2i c timpl* s-a imps necesitatea asigr/rii nei #inan3/ri care s/ n a#ecteze pterea !e
cmp/rare "iitoare a mone!ei na3ionale) Ca rmare* $n ma5oritatea 3/rilor* !reptl statli !e a apela
la banca central/ pentr cre!ite este limitat prin lege) ;n S7A* !e e4empl* Sisteml Rezer"ei
6e!erale n are "oie s/ acor!e Trezoreriei cre!ite $n mo! !irect* titlrile !atoriei pblice care apar
$n acti"l SR6 #iin! cmp/rate pe pia3a secn!ar/)
;n Rom,nia prin Legea 6inan3elor 0art =>1 se interzice acoperirea c&eltielilor
a!ministrati"e centrale !e stat prin recrgerea la emisine monetar/ sa prin #inan3are !irect/ !e
c/tre b/nci)
;n ma5oritatea statelor banca central/ !esc&i!e Trezoreriei o linie de credit pentr a-i
asigra acesteia s#icient/ #le4ibilitate $n gestinea bgetar/ crent/) 6inan3area acesteia pe termen
scrt este* !e regl/* !esc&is/ atomat* e4cep3ie* #/c,n! Germania) ;n aceast/ 3ar/ cre!itele snt
acor!ate sectorli pblic la !iscre3ia acestia) 6inan3area pe termen scrt a Trezoreriei este
pla#onat/ $n mlte cazri% $n Italia la =>? !in bgetl anal* $n 6ran3a se acor!/ !o/ tran2e !in
care prima !e =@)A miliar!e #ranci* $n Rom,nia =@? !in bgetl anal* $n 7ngaria B? !in bgetl
anal) La aceste linii !e cre!it !ob,n!a percept/ este !i#erit/* !ar !e regl/ este egal/ c rata
o#icial/ a !ob,nzii 0rata !e re#inan3are sa ta4a o#icial/ a scontli1 sa c rata !ob,nzii !e pe pia3a
interbancara)
E4cep3ii snt Banca Italiei care cre!iteaz/ la =?* 6ran3a - prima tran2/ gratit* a !oa la rata
!e re#inan3are minim/* Banca 7ngariei - >@? !in rata !e re#inan3are 2i BNR care #inan3eaz/ gratit)
6inan3area Trezoreriei se poate #ace 2i prin cmp/rarea !e titluri ale datoriei publice pe
pia3a primar/) Cele mai mlte b/nci centrale n opereaz/ !ec,t pe pia3a secn!ar/* tot2i Banca
Italiei* Banca Angliei pot cmp/ra titlri pe pia3a primar/)
;n ma5oritatea statelor* banca central/ este cea care se ocp/ !e plata !ob,nzii la
$mprmtrile !e stat 2i r/scmp/rarea sa retragerea !in circla3ie .la sca!en3/* a titlrilor !atoriei
pblice* !in #on!ri bgetare !ar prin re3eaa proprie !e nit/3i)
4.".. *unc&ia de casier al statului
Banca Central/ este responsabil/ pentr e4ectarea opera3iilor !e cas/ ale Trezoreriei 2i
e"i!en3a contabil/ a acestora) Contrile Trezoreriei snt $ntot!eana a!ministrate !e Banca
Central/)
;n ma5oritatea 3/rilor contl crent al trezoreriei are sol! cre!itor 0$n Italia sol!l este $n
general !ebitor 2i acoperit prin cre!ite ale b/ncii centrale1) Centr acest sol! cre!itor $n nele 3/ri se
boni#ic/ !ob,n!/ 07)D)* 6ran3a* Italia* El"e3ia1) Cel mai a!esea ca 2i pentr celelalte !epozite la
banca central/ n se boni#ic/ !ob,n!a 0S7A* Belgia* Germania* Olan!a1) ;n nele !in aceste 3/ri
acest #apt este compensat !e #aptl c/ !isponibilit/3ile Trezoreriei $n contl crent care !ep/2esc n
anmit pla#on !e cas/ snt rein"estite $n ca!rl sistemli bancar) ;n Rom,nia BNR n "a pl/ti
!ob,nzi pentr !isponibilit/3i 0Legea B>'=EE= art <E1)
Centr ser"iciile prestate Trezoreriei $n cele mai mlte 3/ri banca central/ n percepe
comisioane) Centr toate opera3iile e#ectate pentr Trezoreria statli* BNR n "a percepe
comisioane 0Legea B>'=EE= art <F1)
4.".". *unc&ia de emisiune monetar+
B
B/ncile centrale !e3in monopoll emisinilor monetare $nc/ !in a !oa 5m/tate a
secolli GIG) +e regl/ * emisinea se !es#/2oar/ $n ca!rl b/ncii centrale con#orm nor proce!ri
c caracter mai !egrab/ te&nic) La monopoll emisinii !e bancnote s-a a!/gat 2i alte #nc3ii
"iz,n! elementele 2i #nc3ionarea sistemli monetar* !elegate !e legislati" prin stattele b/ncii
centrale 0inclsi" $n Rom,nia1%
stabilirea !enmirii nit/3ii monetare)
stabilirea "alorilor nominale* !imensinilor* gret/3ii 2i !esenli semnelor monetare)
emisinea !e mone!/ !i"izionar/)
4.".4. *unc&ia de centru al politicii monetare
Este #nc3ia prin care se ss3ine o cre2tere economic/ nein#la3ionist/ men3in,n! pie3e
#inanciare or!onate) Centr aceasta #ormlarea 2i* mai ales* implementarea politicii monetare !e
c/tre banca central/ este esen3ial/)
At,t !e important/ a !e"enit aceast/ #nc3ie in prezent $nc,t ea este consi!erat/ acti!itatea
de%initorie pentr pro#ill nei b/nci centrale)
Trebie tot2i s/ sbliniem c/* !incolo !e speci#icarea !eosebit/ a politicii monetare* ea se
interpreteaz/ $n s#era politicii economice 2i trebie s/ con!c/ la ac3ini integrate care s/ permit/
realizarea nor obiecti"e strategice) ;n Rom,nia BNR stabile2te 2i con!ce politica monetar/ 2i !e
cre!it* $n ca!rl politicii economice 2i #inanciare a statli* c scopl !e a men3ine stabilitatea
mone!ei na3ionale) 0Legea B>'=EE= art =1)
4.".,. *unc&ia de !erig+ central+ a sistemului bancar
+e c,n! pri"ilegil !e emisinii !e bancnote a !e"enit n monopol* banca central/ a !e"enit
!i#erit/ !e celelalte b/nci !in sistem 2i* treptat* !in concren3a lor pe aceste pie3e s-a trans#ormat $n
ss3in/toare a sistemli bancar $n ansambll s/) Banca central/ este $n ansambll s/ banc&er al
celorlalte b/nci sa banc/ a b/ncilor) Banca central/ are sarcina spra"eg&erii lic&i!it/3ii economiei
ac3ion,n! ca n cre!itor $n ltim/ instan3/)
Con!erea cre!itelor acor!ate b/ncilor !in sistem in totall acti"li b/ncii na3ionale !i#er/
!e la o 3ar/ la alta) ;n nele 3/ri aceste cre!ite ocp/ pon!eri semni#icati"e 0>@? $n Germania* B@?
$n 6ran3a* F@? $n 7)D)1 $n timp ce la altele pon!erile snt mai re!se 0=@? $n Haponia* A? $n
Belgia* A? $n Italia* =A? $n Olan!a 2i El"e3ia1) ;n Rom,nia aceasta pon!ere este $n sc/!ere 0F@?
$n =EE@ * <@? $n =EE=-=EE< 2i B@-BA? $n =EEB-=EE>1) Mo!alit/3ile !e realizare a acestor
re#inan3/ri snt 2i ele !i"erse% reescontarea* a"ansri lombar! *contracte !e r/scmp/rare* licita3ii !e
re#inan3are* linii !e cre!it pe termen scrt)
+e asemenea* $n calitatea sa !e centrl al sistemli bancar* banca central/ este abilitat/ s/
reglementeze comer3l !e banc/ 2i s/ controleze aplicarea acestor reglement/ri !e c/tre celelalte
b/nci* inclsi" str/ine) La noi 0art <I*<J Legea B>'=EE=1% BNR r/spn!e $n e4clsi"itate pentr
atorizarea 2i spra"eg&erea ttror entit/3ilor care opereaz/ ca societ/3i bancare $n Rom,nia 2i
BNR "a ac3iona ca $mprmt/tor !e ltim/ instan3/ pentr societ/3i bancare a#late $n !i#icltate !e
plat/* $n con!i3iile stabilite !e aceasta)
E4ercitarea acestei #nc3ii !e c/tre banca central/ poate genera con#licte "is-K-"is !e #nc3ia
!e asigrare a ec&ilibrli monetar)
con%lictul de perspecti!+ - pe termen lng 2i la ni"el macroeconomic pentr o politic/
monetar/ ra3ional/. pe termen scrt 2i la ni"el sectorial pentr cre!ite $n ltim/ instan3/) Ca
reglator 2i responsabil al "iabilit/3ii bancare* banca central/ tin!e s/ ss3in/ sectorl !e care
r/spn!e c&iar $n !etrimentl $ntregii economii) Atoritatea monetar/ !e"ine ast#el* $ntr-o
oarecare m/sr/* capti"/ #a3/ !e sectorl controlat.
con%lictul de atitudine %a&+ de ino!a&ie. $n m/sra $n care sisteml !e"ine mai liber 2i mai
#le4ibil* atoritatea monetar/ ar trebi s/ $ncra5eze ino"area) Ce !e alt/ parte aceste ino"a3ii
>
#reg"ente snt !estabilizatoare prin e#ectele lor aspra cererii 2i o#ertei monetare) Ca rmare
atoritatea s-ar ptea opne ino"/rii #inanciare pentr a n altera e#ectl estimat al
instrmentelor sale monetare)
Ca rmare o politic/ monetar/* care s/ rm/reasc/ stabilitatea pterii !e cmp/rare pe
termen lng* poate #i a#ectat/ negati"* !ac/ banca central/ este 2i atoritate bancar/* pe rm/toarele
c/i%
c n "olm limitat !e resrse se na2te !ilema op3inii $ntre !omenil prioritar 2i cel
secn!ar)
perspecti"a pe termen scrt imps/ !e reglementarea acti"it/3ii bancare poate genera
ignorarea priorit/3ilor pe termen lng 2i poate a"ea ca rezltat o politic/ monetar/
!estabilizatoare)
;n acest conte4t este !emn !e men3ionat opinia li Cargill con#orm c/reia preocparea
b/ncii centrale !e a asigra reglementarea 2i spra"eg&erea acti"it/3ii bancare are n cost !e
oportnitate !in pnct !e "e!ere al resrselor care n pot #ii alocate #nc3iilor !e control monetar 2i
cre!itor $n ltim/ instan3/ 2i* neori* aceast/ preocpare poate intra $n con#lict c aceste #nc3ii !e
baz/)
;n leg/tr/ c cea !e-a !oa #nc3ie clasic/ a b/ncilor* cea !e asigurare a unei derul+ri
normale a pl+&ilor $n ca!rl economiei* banca central/ are* !e asemenea* n rol important
materializat prin prestarea nor ser"icii re#eritoare la circla3ia instrmentelor !e plat/ 0cecri $n
principal1 2i la !erlarea compens/rilor interbancare) ;n !i#erite state aceste ser"icii snt asigrate
e4clsi" !e banca central/ ca ser"icii pblice sa $n sistem mi4t* e4ist,n! 2i sisteme pri"ate)
4.".-. *unc&ia de centru al politicii !alutare
B/ncile centrale snt responsabile pentr asigrarea stabilit+&ii puterii de cump+rare a
monedei na&ionale. Aceasta at,t pe plan intern c,t 2i pe plan e4tern) Stabilitatea pe plan e4tern
prespne stabilitatea relati"/ a crsli "altar 2i ec&ilibrarea !inamic/ a balan3ei !e $ncas/ri 2i
pl/3i e4terne) Controll "altar este o sarcin/ a g"ernli !ar banca central/ coopereaz/ $n
#ormlarea 2i e4ercitarea acestia) ;n Rom,nia BNR stabile2te 2i con!ce politica "altar/ a
statli* cooper,n! c alte organisme ale acestia) BNR "a ac3iona ca agent al statli $n aplicarea
pre"e!erilor oric/rei legi "iz,n! controll "altar 0Legea B>'=EE= art B<1)
Inter"en3ia pe pia3a "altar/* $n toate 3/rile* se !es#/2oar/ prin nit/3i opera3ionale ale b/ncii
centrale) ;n nele cazri organisme separate snt implicate $n gestinea rezer"elor interna3ionale*
!ar ele $3i realizeaz/* !e regl/* obiecti"ele #olosin! tot strctrile opera3ionale ale b/ncii centrale)
06ran3a* Italia* Marea Britanie* S7A1)
7n alt aspect al politicii "altare este cel re#eritor la e4ercitarea controlului !alutar) Acesta
poate #i e4ercitat !e%
banca central/ printr-n departament special 0Rom,nia* Germania1.
!e c/tre organisme in!epen!ente 0Belgia * Olan!a1.
$n cooperare la ni!el gu!ernamental)
4."... *unc&ia de reprezentant al statului (n rela&iile %inanciare
+atorit/ pozi3iei sale pri"ilegiate 2i !eoarece apar3ine sistemli instit3iilor pblice !ar* mai
ales* pentr c/ opereaz/ ca n banc&er al statli* banca central/ este abilitat/ prin stattl s/ s/
reprezinte statl $n rela3iile #inanciare interna3ionale 2i $n organismele #inanciare interna3ionale 0art
<*B> Legea B>'E=1)
4.4. #/0CIL1 CO213CIAL1 4I OP13A5IU0IL1 AC16TO3A
A
4.4.1. #+ncile comerciale 7 concept, tipologie
#+ncile comerciale $2i !es#/2oar/ acti"itatea at,t pe plan intern c,t 2i interna3ional* a4,n!-
se $n principal pe% acor!area !e cre!ite popla3iei* agen3ilor economici 2i altor b/nci. acceptarea !e
!epneri !e la alte b/nci* popla3ie 2i agen3i economici. opera3ini "altare. a!ministrarea a"erilor.
plasamentl $mprmtrilor. #inan3area sc&imbrilor comerciale ale 3/rii n!e snt amplasate.
acor!area !e cre!ite pe termen mi5loci 2i lng pentr e4port* mobiliz,n! $n acest scop #on!ri prin
emiterea !e obliga3ini) +e asemenea* aceste b/nci acor!/ cre!ite #ilialelor bancare sa comerciale
ale 3/rii $n str/in/tate* !erleaz/ opera3ini !e sc&imb "altar* mobilizeaz/ $mprmtri pentr
!i#eri3i solicitatori str/ini)
;n mo! tra!i3ional* b/ncile comerciale $n!eplinesc trei funcii% atragerea !e !epozite*
acor!area !e cre!ite 2i trans#erl #on!rilor)
=
;n timp* b/ncile a $ncept s/ se implice 2i s/ !ez"olte
2i opera3ini speci#ice instit3iilor #inanciare specializate non-bancare* opera3ini asociate
in"esti3iilor #inanciare cm snt% emiterea* sbscrierea 2i lansarea nor $mprmtri pe baz/ !e
obliga3ini* acti"it/3i !e bro9era5 2i !e !ealer* managementl porto#oliilor in"esti3ionale ale
clien3ilor* managementl pl/3ilor crente ale clientelei bancare* cprinse $n !enmirea !e acti"itate
bancar/ !e in"esti3ii #inanciare 0in"estment ban9ing1)
B/ncile comerciale* !e regl/* poart/ !enmiri !i#erite sa snt clasi#icate $n #nc3ie !e
anmite criterii cm ar #i% "olml acti"it/3ii* speci#icl opera3inilor* !omenil* sectorl !e care $2i
a* $n principal* legat/ acti"itatea) Aceste clasi#ic/ri* ca 2i !enmirea b/ncilor comerciale* !i#er/ !e
la o 3ar/ la alta 2i poart/ amprenta e"ol3iei istorice a sistemli bancar na3ional* !ar 2i a
pre#acerilor ce a a"t loc $n !omenil bancar la ni"el interna3ional)
Cel mai larg criteri !e clasi#icare este !in pnct !e "e!ere al dimensiunii opera&iunilor:
- bnci detailiste - !ez"olt/ opera3ini !e "alori relati" mici* se a!reseaz/ pblicli larg*
!eser"in! !eopotri"/ persoane particlare 2i #irme mici 2i mi5locii* a o larg/ re3ea !e scrsale
2i #iliale la ni"el na3ional* !ez"olt/ $n principal opera3ini bancare tra!i3ionale.
- bnci angrosiste - a strctri teritoriale restr,nse* !e e4empl c,te o scrsal/ $n !i#erite centre
#inanciare na3ionale sa interna3ionale* !ez"olt/ opera3ini !e "alori mari* clientela este #ormat/
!in mari companii sa alte instit3ii #inanciare importante* gama opera3inilor este #oarte
!i"ersi#icat/ at,t $n !omenil opera3inilor bancare tra!i3ionale 2i al acti"it/3ii bancare !e
in"esti3ii #inanciare* c,t 2i pe zone geogra#ice !e cprin!ere - na3ional 2i interna3ional) ;n
!ez"oltarea opera3inilor pe teritoril na3ional #olosesc !e mlte ori re3ele !e scrsale ale
b/ncilor !etailiste) In#ormatizarea acti"it/3ii bancare a !iminat aceste practici* con!c,n! la
strctri !e organizare a b/ncilor !enmite Lb/nci #/r/ pere3i:)
7n alt criteri este cel pri"in! spa&iul geogra%ic (n care o banc+ este autorizat+ s+ ($i
des%+$oare acti!itatea%
bnci locale - snt atorizate s/ opereze $n ca!rl nei 3/ri* $ntr-n teritori* zon/
a!ministrati"/* !eser"in!* !e regl/* pblicl 2i $ntreprin!erile mici 2i mi5locii* n !ez"olt/
opera3ini c str/in/tatea* $n care scop tilizeaz/ ser"iciile altor b/nci atorizate $n acest sens)
Ast#el snt b/ncile cantonale !in El"e3ia* b/ncile locale 2i regionale !in Haponia* nele !in
b/ncile statelor !in S7A* b/ncile lan!rilor !in Germania.
- bnci cu arie de cuprindere naional - snt atorizate s/ e#ecteze opera3ini pe tot teritoril
nei 3/ri* a re3ea !e scrsale 2i !e cele mai mlte ori snt atorizate s/ !ez"olte 2i opera3ini
c str/in/tatea.
bnci internaionale - !esemneaz/ b/ncile care a centrala amplasat/ $ntr-o 3ar/* centr
#inanciar sa teritori o##-s&ore* !ar a c/ror acti"itate se !es#/2oar/ $n totalitate sa prepon!erent
$n str/in/tate prin scrsalele sa sbsi!iarele lor 0instit3ii #inanciare sa bancare interna3ionale
in!epen!ente* !ar pe care le controleaz/* !e regl/* $n propor3ie !e B@->@? !in totall
acti"elor1) Acest termen este tilizat 2i pentr instit3ii #inanciar-bancare interg"ernamentale al
c/ror capital pro"ine !in !o/ sa mai mlte 3/ri 2i a c/ror acti"itate speci#ic/* !es#/2r,n!-se
la ni"el interna3ional* !ep/2e2te grani3ele nei 3/ri 0Banca Reglementelor Interna3ionale. Banca
=
Basno* C)* +ar!ac* N)* 6loricel* C) - 8Mone!/* cre!it* b/nci:* E!) +i!actic/ 2i Ce!agogic/* Bcre2ti* =EEE* p) =JA
I
Eropean/ pentr Reconstrc3ie 2i +ez"oltare. Banca Mon!ial/ etc)1)
B/ncile comerciale snt #oarte !i"ersi#icate* ele pt,n! #i !i#eren3iate 2i !p/ tipul
opera&iunilor sau s%era teritorial+ de cuprindere) +e aceea* !enmirea !e banc/ comercial/ este
asociat/ ni termen care $i !e#ine2te speci#icl* ast#el%
bnci universale - snt !enmite acele b/nci care e#ecteaz/ toate opera3inile bancare 2i care
n $2i limiteaz/ acti"itatea la anmite sectoare.
bnci specializate - este !enmirea generic/ pentr a !esemna b/ncile comerciale sa instit3iile
!e cre!it care* !e regl/* al/tri !e opera3ini bancare !e baz/* !ez"olt/ prepon!erent opera3ini
bancare !e n anmit tip sa $ntr-n anmit !omeni)
+in pnct !e "e!ere al speci%icului opera&iunilor pe care le e#ecteaz/ 2i'sa al !omenili
sa sectorli !e acti"itate pe care $l !eser"esc* !enmirile 2i grp/rile !i#er/ !e la o 3ar/ la alta*
#iin! #oarte !i"erse%
bnci de afaceri - realizeaz/ cea mai mare parte a acti"it/3ii pe plan intern* atr/g,n! !epozite 2i
acor!,n! cre!ite pe !i#erite termene agen3ilor economici ato&toni* ss3in,n!-i #inanciar $n
acti"itatea lor.
bnci de depozit ) snt* $n esen3/* asem/n/toare b/ncilor !e a#aceri* !ar terminologia este
tilizat/ $n nele 3/ri $n care se #ace !istinc3ie prin atoriz/rile !ate !e banca central/ $ntre b/nci
care a !reptl s/ atrag/ #on!ri sb #orm/ !e !epozite 2i instit3ii #inanciar-bancare care n a
acest !rept) ;n 6ran3a* b/ncile comerciale se nmesc b/nci !e !epozit) ;n S7A 2i Germania
aceste b/nci se ocp/ 2i !e emisinea 2i plasarea &,rtiilor !e "aloare* acor!area !e cre!ite pe ga5
!e &,rtii !e "aloare societ/3ilor #inanciare etc) +p/ anii MI@* b/ncile !e !epozit a $ncept s/
acor!e o aten3ie !eosebit/ cre!it/rii acti"it/3ii !e comer3 e4terior 2i opera3inilor "altare*
$n#iin3,n! $n acest scop* scrsale 2i agen3ii $n str/in/tate.
case de emisiune ) snt instit3ii bancare care asigr/ plasarea pe pia3/ a nor emisini !e &,rtii
!e "aloare 0ac3ini* obliga3ini etc)1. $n Anglia aceste instit3ii snt consi!erate 8merc&ant
ban9s:* $n timp ce $n S7A snt cali#icate !rept Lin"estment ban9s:.
case de scont - snt specializate $n acor!area !e cre!ite pe termen scrt* prin scontarea
instrmentelor !e plat/ 2i cre!it.
bnci specializate pe domenii sau sectoare de activitate - snt b/nci agricole* b/nci pentr
comer3 sa pentr in!strie* care o#er/ $ntreaga gam/ !e ser"icii bancare pre!ominant $n
!omenil !enmirii care le !e#inesc.
bnci de investiii (de dezvoltare) - acor!/ cre!ite pe termen me!i 2i lng $ntreprin!erilor
in!striale 2i !in alte ramri economice pentr in"esti3ii* procr,n!-2i #on!rile pe baza nor
#orme !e economisire pe !rate mai $n!elngate !ec,t cele obi2nite.
bnci ipotecare - acor!/ $mprmtri pe termen lng garantate c o ipotec/ aspra imobilelor
!e3inte !e !ebitori.
bnci de comer exterior sau de import-export ) cre!iteaz/* pe !i#erite termene*
pro!c/torii'e4portatorii ato&toni* pentr a-i spri5ini $n acti"itatea !e promo"are a pro!selor
3/rii respecti"e pe pie3ele e4terne* garanteaz/ cre!itele e4terne 2i e#ecteaz/ opera3ini !e cas/
$n #a"oarea importatorilor 2i e4portatorilor) ;n nele 3/ri 0El"e3ia* Belgia1* #inan3area acti"it/3ii
!e comer3 e4terior este realizat/ !e b/ncile comerciale 2i $ntr-o propor3ie re!s/ !e b/ncile !e
!epozite* #/r/ a e4ista o banc/ specializat/ $n acest scop) ;n alte state a #ost create instit3ii
bancare g"ernamentale c o acti"itate strict pro#ilat/ $n acest sens* care singre sa $n
colaborare c b/ncile comerciale* spri5in/ promo"area e4portrilor 3/rii respecti"e 0E4imban9 $n
S7A* Banca !e import-e4port a Haponiei* Banca pentr Comer3 E4terior a 6ran3ei1)
+p/ anii NF@* la ni"ell sistemli bancar s-a mani#estat !o/ ten!in3e) 7na prin care
b/ncile specializate a $ncept s/ !es#/2oare* al/tri !e opera3inile speci#ice care ini3ial le
!e#inea* acti"it/3i bancare !e orice tip* pentr orice client care se prezenta la g&i2e* !in !orin3a !e
a !e"eni mai competiti"e ca rmare a rela4/rii reglement/rilor bancare na3ionale) Aceste b/nci a
#ost !enmite bnci globale sau universale* $n sensl c/ !ez"olt/ $ntreaga gam/ !e opera3ini
#inanciar-bancare in!i#erent !e !omenil sa sectorl !e pro"enien3/ al clientli sa calitatea
J
5ri!ic/ a acestia) Mo!ell b/ncii ni"ersale este pre!ominant $n Eropa continental/* impn,n!-
se $n a !oa 5m/tate a secolli al GIG-lea* perioa!/ c,n! banc&erii a anga5at b/ncile $n acti"it/3i
!i"erse 2i $n special $n opera3ini interna3ionale)
<

A !oa ten!in3/ a #ost !ez"oltarea operaiunilor bancare de investiii financiare* opera3ini
care $n cazl nor b/nci a !e"enit pre!ominante% ",nzarea 2i !istrib3ia !e noi titlri #inanciare
emise* elimin,n! interme!iarii #inanciari tra!i3ionali* consltan3/ #inanciar/)
4.4.. 3eglement+ri pri!ind acti!itatea bancar+ din 3om8nia
Acti"itatea instit3iilor !e cre!it rom,ne2ti este reglementat/ !e legisla3ia speci#ic/
!omenili* respecti" Legea nr) AF'=EEF pri"in! acti"itatea bancar/* c complet/rile 2i mo!i#ic/rile
lterioare* repblicat/ $n M)O) !in <>)@=)<@@A) ;n acela2i timp*

acti"itatea b/ncilor comerciale este
sb atorizarea 2i spra"eg&erea b/ncii centrale)
B/ncile comerciale 5oac/ n rol acti" $n larea !eciziilor pri"in! acti"itatea lor* comparati"
c roll pasi" 5cat $n perioa!a sistemli 8monobancar:* speci#ic economiei centralizate)
Atonomia este $ns/ 2i $n prezent limitat/* potri"it anmitor cerin3e pe care b/ncile trebie s/ le
respecte)
Ast#el* snt stabilite anmite reglement/ri c scopl !e a asigra concren3a $n sectorl
bancar 2i pentr a limita pozi3iile !e monopol) B/ncile n a "oie s/ $nc&eie contracte* $n3elegeri sa
acor!ri care le-ar ptea con#eri o pozi3ie !ominant/ pe pia3a monetar/ sa posibilitatea !e a !icta
politicile comerciale $n sectorl bancar)
7n alt set !e limit/ri are $n "e!ere asigrarea e#icien3ei acti"it/3ii !e spra"eg&ere realizat/
!e Banca Na3ional/ a Rom,niei) B/ncile comerciale trebie s/ aib/ contri crente !esc&ise la BNR
2i s/ p/streze rezer"e minime obligatorii) Toto!at/* b/ncile comerciale trebie s/ $ntocmeasc/
anmite sita3ii* s/ aib/ e"i!en3ele la zi 2i s/ pn/ la !ispozi3ia inspectorilor b/ncii centrale aceste
e"i!en3e) O alt/ cerin3/ este asigrarea con#i!en3ialit/3ii bancare)
;n alte pri"in3e* b/ncile a atonomie consi!erabil/) Legea pri"in! acti"itatea bancar/
stabile2te acti"it/3ile ce se pot !es#/2ra !e b/ncile persoane 5ri!ice rom,ne sa !e scrsalele
b/ncilor str/ine !esc&ise $n Rom,nia* $n limita atoriza3iei acor!ate* ast#el%
- acceptarea !e !epozite.
- contractarea !e cre!ite* opera3ini !e #actoring 2i scontare a e#ectelor !e comer3* inclsi"
#or#etare.
- emiterea 2i gestinea instrmentelor !e plat/ 2i cre!it.
- pl/3i 2i !econt/ri.
- leasing #inanciar 0prin societ/3i !istincte* constitite !e b/nci $n acest scop1.
- trans#errile !e #on!ri.
- emiterea !e garan3ii 2i asmarea !e anga5amente.
- tranzac3ii $n cont propri sa $n contl clien3ilor c% instrmente monetare negociabile 0cecri*
cambii* certi#icate !e !epozit1. "alt/. instrmente #inanciare !eri"ate. metale pre3ioase* "alori
mobiliare.
- interme!ierea $n plasamentl !e "alori mobiliare 2i o#erirea !e ser"icii legate !e acesta.
- a!ministrarea !e porto#olii ale clien3ilor* $n nmele 2i pe riscl acestora.
- csto!ia 2i a!ministrarea !e "alori mobiliare.
- !epozitar pentr organismele !e plasament colecti" !e "alori mobiliare.
- $nc&irierea !e casete !e sigran3/.
- consltan3/ #inanciar-bancar/.
- opera3ini !e man!at)
7na !intre principalele acti"it/3i ale b/ncilor comerciale este aceea !e acor!are a cre!itelor)
B/ncile pot o#eri o gam/ "ariat/ !e cre!ite* $n con!i3ii 2i c sca!en3e !i#erite* !ecizia !e acor!are
<
+ar!ac* N)* Barb* T) - LMone!/* b/nci 2i politici monetare:* E!) +i!actic/ 2i Ce!agogic/*
Bcre2ti* <@@A* p) <@=
F
sa neacor!are !e cre!ite solicitan3ilor a",n! la baz/ bonitatea persoanelor $mprmtate)
B/ncile pot s/ cmpere* s/ ",n!/* s/ a!ministreze acti"e monetare sa s/ le p/streze $n
csto!ie sigr/* s/ e#ecteze trans#erri* pl/3i sa opera3ini !e compensare) +e asemenea* ele pot
s/ !e3in/ titlri aspra acti"elor monetare* #ie sb #orma garan3iilor pentr cre!it* #ie $n nmele
clien3ilor)
B/ncile comerciale a o atonomie consi!erabila $n ceea ce pri"e2te mo!l $n care $2i
tilizeaz/ pro#itrile* c con!i3ia s/ men3in/ n ni"el minim !e rezer"e obligatorii) B/ncile pot s/
realizeze pro"izioane pentr riscri 2i cre!ite neper#ormante* s/ constitie #on!ri !e rezer"/*
#on!ri pentr !ez"oltare sa s/ !istribie pro#itl sb #orma !i"i!en!elor)
4.4.". Particularit+&i ale sistemelor bancare actuale
A",n! $n "e!ere sisteml !e organizare 2i roll !i#eritelor instit3ii bancare !in 3/rile
!ez"oltate 2i $n !ez"oltare* pot #i scoase $n e"i!en3/ at,t !i#eren3ele ce e4ist/ $ntre !imensinile 2i
strctrile bancare !in !i#erite 3/ri* c,t 2i locl pre!ominant pe care $l !e3in b/ncile 3/rilor !ez"oltate
$n !es#/2rarea rela3iilor #inanciare interna3ionale)
;n ca!rl sistemelor bancare ale 3/rilor lmii* mta3iile sr"enite $n e"ol3ia economiei
mon!iale 2i a sistemli monetar-#inanciar s-a mani#estat pe mai mlte planri)
;n priml r,n!* a a"t loc n pternic proces de concentrare a activitii bancare.
Amploarea opera3inilor !erlate* #on!rile tot mai mari solicitate !e clien3i* riscrile !e
insol"abilitate ale !ebitorilor* !ar 2i !orin3a !e a-2i spori c,2tigrile 2i pterea !e penetrare pe alte
pie3e* a !eterminat accentarea procesli !e ni#icare a b/ncilor $n consor3ii sa sin!icate
bancare) ;n #iecare 3ar/ se reg/sesc c,te"a grpri bancare care !omin/ 2i controleaz/ $ntreaga
acti"itate $n !omeni)
A !oa ten!in3/ o constitie procesul de internaionalizare a sistemelor bancare din rile
dezvoltate) Cractic,n! o politic/ agresi"/ !e implantare $n noi pncte #inanciare !e pe glob* aceste
b/nci consi!er/ e4tin!erea lor pe alte pie3e ca parte integrant/ a politicii !e !ez"oltare) Aceast/
atit!ine este !eterminat/ !e o serie !e #actori* cm ar #i% restric3iile impse pe plan na3ional pri"in!
bene#iciile sa !ez"oltarea acti"it/3ii lor. posibilitatea* prin amplasarea $n alte 3/ri* !e a-2i
!i"ersi#ica srsele acti"e 2i !e $mprmt. atit!inea !e#ensi"/ sa* !p/ caz* ca r/spns la interesele
clien3ilor sa la concren3a b/ncilor str/ine) Centr o banc/* interna3ionalizarea acti"it/3ii prespne
cre2terea nm/rli "altelor $n care opereaz/* e4tin!erea spa3ili geogra#ic !in care pro"ine
clientela* implantarea !e se!ii $n str/in/tate)
Ca rezltat al acestei ten!in3e* anmite 3/ri a $ncept s/ #ie consi!erate* c prec/!ere* pie3e
#a"orabile pentr !ez"oltarea opera3inilor "altar-#inanciare 0S7A* Singapore* L4embrg*
El"e3ia1* n nmai pentr 3/rile !ez"oltate* !ar 2i pentr nele 3/ri $n !ez"oltare care a !ob,n!it
"enitri 0!e e4empl* 3/rile OCEC1 sa care !oresc s/-2i !ez"olte propria re3ea bancar/) ;n acest
conte4t* interna3ionalizarea strctrilor bancare !in 3/rile !ez"oltate are ca e#ect 8stri"irea:
strctrilor bancare !in alte 3/ri* $n special !in cele $n !ez"oltare)
Concentrarea #or3ei economice 2i #inanciare la ni"ell ni grp !e state a constitit premisa
cre/rii $n aceste 3/ri a nor sisteme monetare 2i #inanciare care s/ r/spn!/ spl cerin3elor !eter-
minate !e sc&imbrile interna3ionale iar mone!ele lor s/ ocpe n loc important $n pl/3ile
interna3ionale) ;n mo! asem/n/tor* alte compartimente ale economiilor na3ionale ale acestor 3/ri -
sisteml bancar* !e asigr/ri* #inanciar - 2i-a !i"ersi#icat gama opera3inilor 2i s#era rela3iilor*
trans#orm,n!-se treptat $n "erigi importante $n !es#/2rarea rela3iilor monetar-#inanciare
interna3ionale) Crocesl s-a concretizat $n formarea centrelor financiar-bancare internaionale* care
s-a !ez"oltat $n ora2e apar3in,n! acestor 3/ri 0Lon!ra* Caris* Ne( Oor9* To9Po* Zric&* 6ran9#rt1)
Aceste centre s-a trans#ormat $n poli !e con"ertire* atragere 2i plasare a #on!rilor la ni"el
interna3ional* ele !eser"in! #irmele na3ionale 2i pe cele !in alte 3/ri)
+orin3a !e a-2i asigra "enitri certe 2i sporite a !eterminat o a treia ten!in3/* respecti"
dispariia treptat a deosebirilor dintre operaiunile diferitelor instituii bancare de tip clasic i
ale celor nebancare* toate #iin! preocpate !e !i"ersi#icarea ser"iciilor o#erite clien3ilor 2i e"ol,n!
E
ast#el spre b/nci globale* mlti#nc3ionale) Marile grpri bancare create o#er/ clien3ilor* in!i#erent
!e pro"enien3a acestora* rezi!en3i sa nerezi!en3i* $ntreaga gam/ !e ser"icii bancare* !e la simple
con"ertiri "altare* p,n/ la montarea nor $mprmtri ria2e) Crocesl globaliz/rii se mani#est/ n
nmai $n cazl b/ncilor comerciale care opereaz/ la ni"el interna3ional* ci 2i la celelalte b/nci)
Restructurarea bancar constitie a patra caracteristic/ a sistemelor bancare actale)
+intre fuziunile bancare implic,n! 3/rile !ez"oltate* se remarc/ cele !in S7A* Haponia*
El"e3ia 2i 7ninea Eropean/)
Investiiile strine n sectoarele bancare ale rilor emer!ente a cresct pternic $n ltimii
zece ani* !e"enin! n element important al globaliz/rii acti"it/3ii bancare $ncep,n! c a !oa
5m/tate a anilor ME@) Qaloarea lor* canti#icat/ prin #zinile 2i ac&izi3iile trans#rontaliere $n
sectorl bancar* s-a ma5orat !e la <*A miliar!e 7S+ $n perioa!a =EE=-=EEA* la A=*A miliar!e 7S+ $n
rm/torii A ani 2i la IJ*A miliar!e 7S+ $n inter"all <@@=-<@@A)
n aceste zone, se disting trei grupuri de investitori:
- bncile globale, care au o prezen global pe numeroase piee din
ntreaga lume; n perioada 1991-2005, ele au deinut 1/ din totalul in!estiiilor
strine n sistemul bancar al economiilor emergente, n special din "merica
#atin $i mai recent, din "sia;
- bncile comerciale cu o strategie regional, orientat spre rile
emergente; n "merica #atin, %0& din 'u(urile de in!estiii strine n sectorul
bancar pro!in de la bncile din regiune; n )uropa *entral $i de )st, +0& din
in!estiiile strine au ca origine bncile europene; n "sia, 25& din 'u(urile
in!estiionale pro!in de la bncile din regiune $i o alt parte, de la entiti
stabilite n ,ingapore $i -ong .ong;
- ali investitori, incluz/nd 0onduri pri!ate de in!estiii $i corporaii
1nanciare; de e(emplu, 0ondurile de in!estiii reprezint cei mai mari in!estitori
strini n sectorul bancar din *oreea, n timp ce corporaiile 1nanciare
americane $i-au 0cut simit prezena n a0ara granielor rii, n economii din
centrul $i estul )uropei2
+p/ anl =EE@* b/ncile 2i-a concentrat aten3ia spre raionalizarea structurii costurilor
interne 2i mbuntirea eficienei operaiunilor !es#/2rate* concomitent c stabilitatea mai mare a
pro#itrilor prin !i"ersi#icarea "enitrilor) 7n e#ect "izibil al acestor orient/ri $l reprezint/ "all
ac&izi3iilor 2i #zinilor !in s#era #inanciar-bancar/* care a marcat a !oa 5m/tate a !ecenili
trect)
;n prezent* consoli!area r/m,ne o op3ine strategic/ pentr banc&eri* $n ci!a $ncetinirii
consi!erabile a ritmli #zinilor 2i ac&izi3iilor* comparati" c anii ME@) Consoli!area sectorli
bancar intern $n Eropa a continat* c&iar !ac/ la n ni"el re!s* prel/rile trans#rontaliere sc/z,n!
semni#icati") +ezam/girea legat/ !e !i#iclt/3ile $nt,mpinate $n #ormarea nei pie3e bancare
paneropene a !eterminat n grp !e b/nci eropene s/ re!c/ !imensinile 5ocrilor strategice
trans#rontaliere* pentr a-2i a!,nci pozi3ia pe pia3a bancar/ intern/)
B/ncile !in mlte 3/ri rm/resc o strategie agresi"/ !e e4pansine bazat/ pe !ez"oltarea
acti"it/3ii !e retail* cre!itele ipotecare* pro!sele !e economisire* car!rile !e cre!it 2i liniile !e
cre!it #iin! c,te"a !in sectoarele c o rat/ !e cre2tere $nalt/)
O ltim/ tr/s/tr/ a sistemelor bancare contemporane rezlt/ !in utilizarea monedei
electronice prin interme!il aplica3iilor Internet ban"in! #i $obile ban"in!. +ez"oltarea
te&nologiei in#orma3iei 2i con"ergen3a pie3elor #inanciar-bancare 2i !e comnica3ii a creat ca!rl
#a"orabil !ez"olt/rii pie3ei ser"iciilor !e tip banc la distan)
B

Ser"iciile bancare electronice permit realizarea nor opera3ini $n timp real* asigr/ accesl
clientelei* #/r/ restric3ii !e timp 2i !istan3/* la pro!sele 2i ser"iciile o#erite 2i contribie la
re!cerea costrilor tranzac3ionale ale clien3ilor* prin restr,ngerea nm/rli !e opera3ini care
solicit/ prezen3a #izic/ la se!iile b/ncilor)
B
+ar!ac* N)* Barb* T) - LMone!/* b/nci 2i politici monetare:* E!) +i!actic/ 2i Ce!agogic/* Bcre2ti* <@@A* p) <@F
=@
4.4.4. Opera&iuni des%+$urate de b+ncile comerciale
Este e"i!ent/ !i#eren3a enorm/ $ntre opera3inile limitate* e#ectate !e banc&eri la
$nceptrile acti"it/3ii bancare 2i gama comple4/ !e ser"icii care pot #i o#erite !e o banc/ mo!ern/)
Ce m/sr/ ce b/ncile s-a !ez"oltat* ml3i e4per3i a $ncercat s/ !e#ineasc/ ce se $n3elege prin
termenl !e 8banc/:* !ar $nc/ n s-a a5ns la o !e#ini3ie nanim acceptat/)
O banc/ este o instit3ie c/reia i se acor!/ permisinea* $n general sb #orma nei
atoriza3ii'licen3e* !e a e#ecta tranzac3ii c bani) C alte c"inte* o companie este banc/ !ac/ este
recnosct/ o#icial ca banc/) +e2i aceasta este o !e#ini3ie 8$nc&is/: 0o banc/ trebie s/ #ie
recnosct/ ca banc/1 ea este* $n general* acceptat/)
Cotri"it reglement/rilor care g"erneaz/ acti"itatea bancar/ !in Rom,nia* b/ncile snt
persoane 5ri!ice atorizate s/ !es#/2oare* $n principal* acti"it/3i !e atragere !e !epozite !e la
persoane 5ri!ice 2i #izice 2i acor!are !e cre!ite $n nme 2i cont propri)
6nc3iile principale ale nei b/nci snt%
>
s+ atrag+ depozitele b+ne$ti ale clien&ilor, persoane %izice $i 9uridice :atragerea %ondurilor;.
O banc/ atrage bani !e la clien3ii s/i* persoane #izice 2i'sa 5ri!ice* prin contri bancare*
pl/tin!-le* $n sc&imb* !ob,n!/ pentr !epozitele constitite) Clata acestor !ob,nzi reprezint/ o
c&eltial/ pentr banc/)
s+ permit+ clien&ilor s+)$i retrag+ banii sau s+)i trans%ere (n alte conturi :trans%erul
%ondurilor;. B/ncile #rnizeaz/ 2i ser"icii pri"in! pl/3ile prin trans#erl #on!rilor 0at,t
electronic c,t 2i prin instrmente !e plat/1* $n nmele 2i la cererea clien3ilor lor) Banca percepe
n comision pentr acest ser"ici* comision a c/ri m/rime "ariaz/ $n #nc3ie !e "aloarea smei
2i te&nica !e trans#er a banilor)
s+ acorde (mprumuturi clien&ilor care solicit+ credite, %olosind depozitele atrase :plasarea
%ondurilor;. B/ncile $mprmt/ clien3ilor lor sme !e bani pentr #inan3area a#acerilor acestora
sa pentr ne"oi personale) Clientl trebie s/ pl/teasc/ comisioane 2i !ob,n!/ pentr cre!itl
primit* care pentr banc/ reprezint/ n "enit)
;n a#ar/ !e aceste opera3ini* persoanele 5ri!ice 2i* $ntr-o propor3ie mai mic/ cele #izice* pot
a"ea 2i alte solicit/ri !ec,t cele pri"in! acti"itatea !e baz/ a b/ncilor) B/ncile o#er/ o gam/ larg/ !e
ser"icii care a!c "enitri !in comisioanele 2i spezele percepte pentr e#ectarea lor* ast#el%
- !aluta. B/ncile !in toat/ lmea ",n! "alt/ la crsri !e sc&imb competiti"e 2i percep n
comision pentr ser"icil prestat) Crincipalii concren3i ai b/ncilor $n acest !omeni snt casele
!e sc&imb "altar 2i agen3iile !e trism* $n special !in zonele !e !estina3ie ale c/l/toriilor !e
"acan3/)
- cecurile de c+l+torie. Cecrile !e c/l/torie snt cele mai cnoscte ser"icii bancare o#erite
persoanelor care c/l/toresc) Cecrile pot #i #olosite ca atare* pentr plata bnrilor 2i ser"iciilor*
$n !i#erite 3/ri ale lmii sa pot #i sc&imbate $n nmerar)
- (ncasarea ta<elor $i amenzilor. Cersoanele care trebie s/ pl/teasc/ ta4e sa amenzi pot #olosi
sisteml bancar pentr plata smelor !atorate !i#eritelor instit3ii pblice sa pri"ate)
- casetele pentru p+strarea !alorilor. Clien3ii nei b/nci pot #olosi sei#rile acesteia pentr
p/strarea nor "alori* banca percep,n! $n sc&imb n comision) ;n baza acesti ser"ici* clien3ii
$2i pot l/sa spre p/strare articole !e "aloare* ctii $nc&ise* testamente sa alte !ocmente
importante) Banca emite o c&itan3/ pentr bnrile l/sate $n p/strare* asm,n!-2i ast#el
r/spn!erea aspra acestora)
- sei%urile. Acest tip !e ser"ici* la #el ca 2i casetele !e "alori* implic/ #olosirea nor spa3ii
special amena5ate care apar3in b/ncii) Clientli i se pne la !ispozi3ie n sei#* accesl la sei#
#iin! sb n !bl control* banca p/str,n! o c&eie 2i clientl cealalt/) Accesl la sei# poate a"ea
loc oric,n! $n timpl orelor !e program ale b/ncii* timp $n care clientl poate retrage sa !epne
orice obiecte sa !ocmente)
>
Basno* C)* +ar!ac* N)* 6loricel* C) - 8Mone!/* cre!it* b/nci:* E!) +i!actic/ 2i Ce!agogic/* Bcre2ti* =EEE* p) =JA
==
- banca la distan&+. Aceast/ sintagm/ se re#er/ la posibilitatea b/ncilor !e a o#eri clien3ilor
ser"icil bancar la !omicili* prin tele#on sa Internet) 6olosin! meto!e electronice* clien3ii a
acces la contrile lor #/r/ s/-2i p/r/seasc/ !omicilil)
- asigurarea de c+l+torie. +e regl/* b/ncile o#er/ n pac&et stan!ar! prin care asigr/ clientl
$mpotri"a principalelor riscri !e c/l/torie contra pl/3ii nei prime !e asigrare) Crincipall risc
acoperit prin aceste asigr/ri este cel pri"in! asisten3a me!ical/* $n p3ine 3/ri str/ine a",n!
acces !irect la n tratament !e rgen3/ gratit) Asigrarea !e c/l/torie permite rambrsarea
smelor c&eltite* !e2i poate e4ista o limit/ ma4im/ a smei recperabile)
- ac'izi&ionarea $i !8nzarea '8rtiilor de !aloare. La cererea clien3ilor* b/ncile pot o#eri ser"icii
!e ",nzare 2i cmp/rare !e &,rtii !e "aloare 0ac3ini* obliga3ini1) C,n! n client !ore2te s/ #ac/
ast#el !e a#aceri* $n priml r,n! "a solicita b/ncii crsl pe pia3/ al &,rtiilor !e "aloare pe care
!ore2te s/ le cmpere sa* !p/ caz* s/ le ",n!/* in#orma3ii pe care banca le ob3ine !e la n
bro9er) In baza in#orma3iei primite* clientl este cel care !eci!e) Tranzac3ia este e4ectat/ !e
c/tre banc/* potri"it or!inli clientli iar e4ectarea acesteia trebie con#irmat/ $n scris)
Centr acest ser"ici* banca prime2te n comision !e la bro9er 2i n !e la client)
- consultan&+ (n a%aceri. Acest tip !e ser"ici este o#erit !e b/nci $n general agen3ilor economici
!e !imensini re!se* contra ni comision) Banca se comport/ ca n analist #inanciar 2i
s#/tie2te clientl cm s/-2i amelioreze problemele #inanciare 0bgetl !e "enitri 2i c&eltieli*
costrile* !ebitorii* #l4rile !e nmerar1)
;n acti"itatea b/ncilor comerciale se !isting !o/ grpe !e opera&iuni:
opera&iuni acti!e - re#lect/ tilizarea #on!rilor atrase $n "e!erea ob3inerii !e pro#it prin
!i#eren3a !e !ob,n!/ $ncasat/ comparati" c cea pl/tit/ pentr atragerea !e resrse%
- creditele acordate clien&ilor* pe !i#erite termene* al c/ror obiect !e cre!itare este #oarte
"ariat 2i !i#er/ !e la o banc/ la alta* pentr care $ncaseaz/ !ob,nzi 2i comisioane.
- depozitele plasate ) ca orice entitate care are #on!ri temporar !isponibile* o banc/
comercial/ le poate plasa la alte b/nci pe pia3a na3ional/ sa interna3ional/* !e regl/ pe
termen scrt* $ncas,n! !ob,n!/.
- participa&iile - se re#er/ la in"estirea #on!rilor b/ncii $n ac3ini la !i#erite companii) Aceste
ac3ini* ca in"esti3ii #inanciare pe termen lng* a!c b/ncii n "enit anal sb #orm/ !e
!i"i!en!e.
- in!esti&iile %inanciare (n alte titluri %inanciare - se re#er/ la plasamente at,t $n titlri
#inanciare pe termen scrt c,t 2i pe termen lng* n loc important !e3in,n!-l titlrile emise
!e stat 0certi#icate !e trezorerie* obliga3ini g"ernamentale1)
Toate !ob,nzile $ncasate !e b/nci !in plasarea #on!rilor snt !enmite dobnzi active)
opera&iuni pasi!e - re#lect/ #on!rile proprii sa atrase !e care !ispne o banc/ pentr
!es#/2rarea acti"it/3ii sale 2i se re#er/ la%
- capitalul social $i %ondurile de rezer!+ - la $n#iin3are* orice banc/ trebie s/-2i constitie
n capital social minim* con#orm reglement/rilor b/ncii centrale.
- conturile curente $i conturile la termen - reprezint/ I@-J@? !in totall resrselor* #iin!
constitite !in smele !epse la banc/ !e clien3i pentr e#ectarea !e pl/3i sa pentr
p/strare.
- (mprumuturile de la alte b+nci - !ac/ #on!rile proprii 2i cele atrase n $i snt s#iciente
sa apar !ecala5e $n raport c obliga3iile !e plat/* o banc/ se poate $mprmta !e pe pia3a
interbancar/ sa !e la banca central/.
- (mprumuturile subordonate - snt $mprmtri late !e la alte b/nci* pe termen lng 2i
care n pot #i rambrsate anticipat* !ec,t $n caz !e #aliment al b/ncii !ebitoare* pentr banca
cre!itoare acestea #iin! plasamente #inanciare pe termen lng) Caracteristica lor principal/*
!e n!e 2i !enmirea* este c/ $n caz !e #aliment sa lic&i!are a b/ncii* rambrsarea lor are o
pozi3ie sbor!onat/ #a3/ !e to3i ceilal3i cre!itori ai b/ncii care a prioritate la masa cre!al/)
+ob,n!a pl/tit/ !e b/nci pentr #on!rile atrase poart/ !enmirea !e dobnd pasiv.
Crincipil !e baz/ $n practica bancar/ este ca $ntot!eana sma !ob,nzilor pasi"e s/ #ie mai
mic/ !ec,t sma !ob,nzilor acti"e) +i#eren3a este !estinat/ s/ acopere c&eltieli crente ale b/ncii
=<
0c&irii* salarii* c&eltieli a!ministrati"e !e operare* constitire !e rezer"e1 2i s/ realizeze pro#it)
Aceste "enitri 2i c&eltieli snt re#lectate $n contl !e pro#it sa pier!ere)
4.,. Categorii de clientela (n 3omania
Categoriile !e clientela a bancilor !in Rom,nia snt similare c categoriile !e clientela ale
bancilor internationale c speci#icatia ca nele segmente !e clientela n snt s#icient !e#inite si
!i#erentiate* bancile ne#iin! $nca $n masra sa o#ere pro!se si ser"icii !i#erentiate pentr aceste
segmente 0E4% clienti pri"ate ban9ing* micro$ntreprin!eri* clienti corporatii internationale1)
Tipuri de clienti ) segmente principale
Ma5oritatea bancilor !in Rom,nia $si $mpart clientela $n concor!anta c strategia bancii care
stabileste segmentele !e clientela prioritare $n care banca actioneaza) Ast#el pot #i i!enti#icate
rmatoarele categorii principale !e clientela si segmentele a#erente #iecarei categorii%
4.,.1. Clienti persoane 9uridice
%lienti persoane juridice corporate 0agenti economici !e stat sa pri"ati !e marime me!ie
sa mare care pot #i organizati sb !i"erse #orme1.
%lienti I$$ 0clientii snt selectati $n #nctie !e legislatie care stabileste < criterii !e selectie
- nr) salariati mai mic sa egal c <A@ si ci#ra !e a#aceri anala mai mica sa egala c ec&i"alentl a
F milioane E7RO1
$icrontreprinderi - criteril stabilit !e lege este !e ma4im E salariati per agent economic)
4.,.. Clienti persoane %izice
6iecare banca $si segmenteaza categoriile principale !e clientela $n #nctie !e strategie*
#orma !e organizare* gra!l !e e"oltie a managementli clientelei* $nsa $n literatra !e
specialitate !istingem%
=) Cersoane #izice atorizate 0cabinete me!icale* case !e a"ocatra* notariate* e)t)c)1
<) Clienti pri"ate ban9ing 0clienti persoane #izice c !epozite semni#icati"e1
B) Clienti persoane #izice
Ast#el ptem $nt,lni segmentari ce tilizeaza* $n principal* rmatoarele criterii%
Criteriul =Ci%ra de a%aceri> - criteril tilizat $n sbsegmentarea persoanelor 5ri!ice
!atorita "olmelor mari !e acti"itate !erlate c acesti clienti 0generatoare !e "enitri semni#icati"e
!in !ob,nzi si comisioane1) ;n general clientii c ci#re !e a#aceri semni#icati"e 0peste A@ milioane
E7RO anal1 snt tratati c prioritate si $n anmite cazri a personal bancar !e!icat si o gestine
separata a relatiei banca client* !i#erita !e cea a clientilor obisniti Clientii corporate mari
bene#iciaza $n general !e tari#e mai re!se #ata !e clientii IMM sa micro$ntreprin!eri)
Criteriul =Pro%it pe client> - criteri tilizat #oarte !es !e bancile internationale $n
segmentarea clientilor at,t persoane 5ri!ice c,t si #izice) +in analizele e#ectate !e bancile
internationale reiese ca apro4imati" o treime !in clientii bancii snt pro#itabili iar i!enti#icarea
segmentelor !e clienti ce pot !e"eni pro#itabili este n #actor ma5or !e in#lenta poziti"a a
pro#itabilitatii bancii)
Criteriul =?olum de depozite atrase> - criteri tilizat $n segmentarea $n!eosebi a
persoanelor #izice) +epozitele persoanelor #izice reprezinta o resrsa importanta pentr acor!area !e
cre!ite at,t pentr acti"itatea !e corporate c,t si pentr acti"itatea !e retail* iar stabilitatea acestei
resrse este #oarte importanta pentr ni"ell corespnzator al in!icatorilor !e lic&i!itate si
sol"abilitate a bancilor) Clientii c "olm !e resrse #oarte ri!icat snt inclsi $n categoria clientilor
QIC 0pri"ate ban9ing1 si bene#iciaza !e n tratament !i#erentiat at,t !in pnct !e "e!ere al
pro!selor si ser"iciilor bancare o#erite c,t si al tari#elor aplicate acestora 0re!se semni#icati" #ata
!e cele ale clientilor obisniti1)
=B