Sunteți pe pagina 1din 239

, ,

C A t i. · t uvan tnatn e

:t

r

t

~, . Apicultura, veche indeletnicire a multor ·Zocuitori de pe aceste

~ ... eleagu rt, , reprezintd una dintre cele rna; rentabile activitdti, daed f este stiintific desfdsuratd. Asadar; aparitia acestei lucrdri este cu

f atiit maio .opor~und cu edt prezintd ". serie . de n~utiili priv~n~ f- tehnologiile apicole moderne, precum ~l necesitatea implementdrii

~ ace~tora cu respectarea normelor U~iunii Europe..,ne In dome~i~,. r perioada pe care 0 parcurgem fiind premergatoare aderarii

~ Romdniei la aceastd comunitate.

~ Despre importanta albinei si a stupdritului pentru om si omenire : s-a spus si s a scris multo Albert Einstein, intr-una din scrierile sale -, despre aceastd fascinanta specie, spunea printre altele (citez din : memorie): H Dacd albinele ar dispiirea de pe Terra, omenirea ar

t avea aceeasi soartd in patru ani H. Se referea cu sigurantd la

t ~mpo:t~nfa albi~elor ca polen.~zator a~ culturilor entomofil~ ~i: ~_ implicit, la realizarea productiilor agricole care n-ar fi posibila

r"

""

t in absenta polenizatorilor, pundnd astfel la grea incercare

r • ~ b th ·

r omentrea In a sen Q' ranet.

~, , .

f-- Lucrarea de fala, cdrei i se resimtea lipsa in literatura de

f specialitate. dupa ce introduce cititorul in atmosfera specified f- domeniului, oferindu-i si cdteva date privind treeutul albindritului,

~. prezi~td import~n~~ acestei ac!ivit~ti l!ent';' ~co~omi~ tdrii, ev~lufia ~ efectivelor familiilor de albine In Romdnia st, evident, ultimele

! noutati in ceea ce priveste tehnologiile apicole.

r ~

~ Cartea este structuratd in doud pdrti. In prima - "Tehnologii

f apicole modeme" - sunt detaliate aspecte privind biologia r [amiliei de albine, fluxul tehnologic al cresterii si intretinerii

4

AURELIA CHIRILA

familiilor de albine si tehnologia producerii, recoltdrii, condltiondrii

A .

si depozitarii produselor apicole. In cea de-a doua este prezentat

"Stupdritul pastoral ", ca modalitate de valorificare a resurselor melifere in scopul obtinerii unor productii mal mari de miere Ii ceard si, evident, de crestere a productiilor culturilor agricole

, . .

entomofile. ""

Cu sigurantd, lucrarea este uti/a apicultorilor profesionisti, dar sf amatorilor si tneepatorilor in ale stupdritului, participantilor la

.'

cursurile de apiculturii organizate de Agentia Nalio~u;dd de

Consultantd Agricola, autorii reusind sa structureze ~i sd prezinte

. .

in tr-u n mod cat mai accesibil potentialilor cititori toate subiectele

abordate, dovedind remarcabile cunostinte de specialitate .

. ... -

.. ,"

CUPRINS

" c, "ant In ain te . . . . * • • .. • • • • • ~ • .. II ~ ii' ~ • • .. • i, • • ,~ ~' • ~ • • • • '. 3

"..:.

i ~ rtea 1: TEHNOLOG I, .. APIC'OLE MO ,ERNE ,~~ l1li • _ - • 13

:~: Cap ito lui I - Biologla famill . i de albine 14

.. ~

r 1.1. Sistematica zoologica a albinelor .. 14

'0·. 1.2. Morfologia albinelor . . . . . . . . . . · . . . . . . . . . . . . . . . 17

.. ~. ' 1.3". Anatomia ~. fiziologia albinelor . :. 18

" '

1.4. Castele familiei de albine ..........' iii .. • • • ~ .' • • .. .' ,. • 31

1.5 l1li Cuibul albinelor .' .. , .. I •• ' •••• I •••• ' •••• ~ •••• ' • ~ • 34

'J

1.,6. eli de comunicare a a lbine ~ 37

1.7. Hrana ~i relatiile de he.... '. in cadrul familiei

de alb ine ., .. . . ... .. .. . . " ... ... .. ii, • • • II >t". • • ill .. .' • It ,~ !III • '!II .. l1li • ~ 3 8

1,.8. : 'etabo lsmul albinelor It •••• 1 iii •• ' • I .' iii iii ~ 44

, 1.9. Reproducti . albinelor 45

1 ~ 10. Rolul feromonilor celor ' i caste ~ I, •• 48

1.,11. Dinamica sezonier ' a familiei de albine .......'.... 48 . .' Capitolul II - . uxul te .' 010 e al cresterll

I At, H riI· "', ' Il lb· 53

~ , In ret. ' e ' . ' ,m 0 e, IDe ~

2.1. Ad!postirea f iIi 'lor de albine 53

,

'. 2.2.' cradle de intreti . ere a familiilor de a bine . . . . . . . . 59

.

A. Luerarile exec tate in stupi na in perioada

cbtinerii albi ei de iemat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

A "

B. Intretinerea familiilor de albine in sezonul de iam! . . . 76

C. Lucrarile de intreti: ere a familiilor de albine

in s· zom 1 de prirnavara 84

D. Lucrarile de intretinerea familiilor de albine ,

in perioada culesurilor de productie 93

6

AURELIA CHIRILA

2.3. Bolile albinelor ~i combaterea lor + •••••••• 122

2.4. Grupe . e daunatori 0 •••• 0 •••••• 127

Capitolulill Tehnologia producerii, recoltaril,

condltlonaril ~i depozitirii ecolegice

a produselo . picole ", " .. " . . 131

Bib Ii 0 gr afi e .... ~ . . ~ ~ . . '. . . . .. . . . ~, . ~ . . ~ . . .. . . ~ . . . . . 157

Partea a If. a: STUPARITLl\STORA·· - "; 161

Capitolul I - Tehnica acticirii stuparltulul pasto -·1 ,162

Capitolul II ~ Baza melifer'" ' '.' : 174

2. . Plante melifere agricole cultivate 0 ••••••••• 175

2.2. Culturi de plante medieinale aromatice .. o.~ •••••• 183

2.3. Porni f arbusti fructiferi ; " .. 186

2.4. Plante elifere de padure 9. ' •• ~ ~' • it •• ~ ••• ' •••• : •• ' 190

2.5. Plante melifere din fanete si pasuni 0 ••• 203

2.6. Plante melifere special cultivate pe tru albine 209

2.7. Plante toxice pentru albine ................•... 211

Capitolul III - Pelenizarea plantelor agricole ento . ofll .

co ajutorul albinelor ~ .. 212

3.1. Comportamentul albinelor in timpul

colectarii polenului ., 215

3.2. Pregatirea familiilor dealbine pentru polenizare 216

3.3. Pole izarea pomilor si arbustilor fructife i "; 0 ••••• 218 3.4. Polenizarea culturior de leguminoase ...........• 221

3.5. Polenizarea c Iturilor de plante oleaginoase 223

3.6. Polenizarea cultuilor de legume ~i zarzavaturi

pentru seminte 4 • • • 224

3.7. Polenizarea culturilor de capsuni . . . . . . . . . . .. . .. 225

Bibliografie . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . " ..•... 226

Partea a Ill-a: MANAGEMENTUL, F'INANC AR .. ' ... 229

, . 16· 'I I ..... I

',anagementu man ciar a, exp oatatlel ap co' e

. e tip familial ~ . . . . . . . . . 230

...

-- ~ Introducere

. · Abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana ~i · cultivata a Romaniei asigura din belsug hrana albinelor, de · ;,omavara foarte timpuriu, pana toamna tarziu, Astfel, cresterea

· albh elor, ce nu necesita inves itil deosebite , a devenit 0 profesie · otru cei a carer existenta este asigurata din veniturile realizate din stupmt sau un mijloc de recreere pentru cei cu efective mici de familii

· de albine.

, ; Stuparitul creeaza relaxare ~i satisfactie api eultorului atat prin

· contactul permanent eu natura cat ~i prin activitatea eu 0 specie .fascinanta prin harnicie, disciplina ~i organizare sociala,

. ~~. Practica apical! este 0 terapie, reusind prin specifieul preocuparilor .'·proOecteze permanent in viitor pe eel care ingrijeste albinele, sa-i o ere satisfactie prin realizarile anuale si 0 alimentatie naturala, . c • e etica, de mare valoare biologica.

LEfortul in aceasta profesie este relati v redus, eu exceptia eelor luni de recoltare a productiei, cand un a' icultor cu 0 stupina '00-150 fami ii de albine trebuie sa depuna un efort substantial, eesitand ch °a, angajarea de forta de munca suplimentara,

Ceea ce i se cere, insa, unui apicultor este 0 buna pregatire .' rofesionala, ell atat mai mult eu cat specia ell care lucreaza are . , · cularitati biologico-productive neintalnite ia a te specii crescute , om si 0 viata social! bine organizata de care se impune a se tine

5:1IIlIi"""_.-...::i4 .... a. De aceea, el trebuie sa aplice tehnologiile apicole in asa fel , , t interesul sau economic sa se annonizeze cu particularitatile 'iolog·ce ale speciei, pentru a nu 0 stresa sau distruge.

~ in incercarea de a armoniza cerintele albinelor ell interesul

. .-

~', nomic al eelor care Ie ingnjesc, prezenta lucrare ce se adrese

8

AURELIA CHIRILA

" .

atat apicultorilor profesionisti cat ~i amatorilor in ale albinaritului prezinta variante tehnologice ecologice ~i aspecte legate de managament ~i marketing apicol, men' te a contribui la cresterea productivitatii muncii, a diversifiearii ~i sporirii productiilor apicole, la cresterea securitatii alimentare ~i a protectiei sanitar- veterinare a albinelor, implicit la realizarea de profit.

Avand in vedere pe spectiva aderirii arii noastre la Uniunea Europeans, lucrarea prezinta conditiile minimale impuse in domeniul apiculturii pentru a deveni parteneri de piata cu tarile Comunitatii Europene.

Scurt Istorie

..

Descoperirile paleontologice plaseaza aparitia albinelor solitare in urma ell 50-25 milioane de ani, iar a eelor eu viata sociala, care-si fae rezerve de hrana, in u "rna eu 20-1 0 rnilioane de ani.

Omul vremurilor indepartate, in cautareahranei energetice, omora albinele si Ie Iua mierea, iar mai tarziu a inceput sa le faca adaposturi p - imitive,

Albinele sunt raspandite pe toata suprafata GlobuIui, adaptai du-se conditiilor de clima, re ief si vegetatie specifice diferitelor zone, fapt care a creat intre ele diferente morfologice ~i de eomportament, situatie care a facut posibila delimitarea lor ca rase.

A

In co ditiile bioapicole specifice tar" noastre, s-a format rasa Apis

mellifera carpatica, eu bune insusiri biologico-productive.

Datorita unei baze melifere foarte bune, specia s-a dezvoltat ~i a fost exploatata de catre locuitorii meleagurilor tarii noastre inca din

. A

ti purl stravechi, In acest sens exista marturii, cum ar fi cea a lui

Herodot, care, in "Cartea V", capitolul X, afirma: "Tracii spun ca tinutul de dincolo de Istru e ocupat de albine si, din cauza lor, nu se poate patrunde mai departe", iar istoricul si geograful Polibiu, in "Cartea

AI.

VI", capitolul IV, spune: " .n privinta eelor necesare vietii, tinuturile

pontice ne dau din belsug vite, sclavi ~i altele. Dintre articolele de

Tehnologii aI!.ipole ... - Stupiiritu/ pastoral

9

lux, ne procura din belsug miere, ceara ~i peste sarat. lar ei primesc de la noi ulei ~i vinuri".

'. Ulterior, din scrierile cronicarilor vremii.cum ar fi Dimitrie Cantemir, relese ca localnicii se ocupau cu cresterea alb inelor si ell negotul de

t 'Ii 'III'

. nere ~1 ceara~

.• ' in. Evul Mediu nu sunt facute referiri speciale asupra acestei 1Ddeletniciri.

;It,. .

· In anul 1785, loan Molnar Piuariu publica prima carte. de

.apicultura, intitulata .Economia stup il or" .

-, ' Secolul XIX a revolutionat stiinta apicola atat prin descoperiri de

· ordin tehnologic, menite saimbunatateasca cresterea albinelor ~i sa 'sporeasca productivitatea muncii in exploatarea lor, cat ~i a eelor de ':ordin biologic, privind particularitattle de reproductie ale speciei si 'organizarea sociala a acestora.

A .

· In secolul XX se infiinteaza asociatii ale crescatorilor de albine, la

1ttivel national ~i mondial - APIMONDIA, la care Romania a devenit membra in 1958, iar din 1965 presedintele respectivei asociatii a fost ales distinsul prof. univ, Veaceslav Harnaj, remarcabila personalitate ~. apiculturii romanesti. Asociatia Crescatorilor de Albine din ~Romania s-a infiintat in anu11957, alegand ca presedinte pe acelasi prof. univ. V. Harnaj, care, alatur! de alti membri fondatori si de un

';()lectiv de cercetatori de elita, a organ' zat apicultura industriala, ieresterea speciei ~i prelucrarea produselor apicole, dand stralucire ':acestui domeniu de activitate, A fost infiintat Institutul de Cercetare ·~,i Productie pentru Apiculture din Bucuresti, cu statii de cercetare 13 iTulcea, Iasi ~i Valcea, Combinatul Apicol pentru conditionarea, iprelucrarea, imbutelierea ~i desfacerea mierii ~i a altar produse apicole,

· 'precum ~i pentru producerea de utilaje apicole ~i mijloace de transport

..1'\

; -speciflce. In tara au fost infiintate filia e apicole pentru asigurarea

it··gaturii ell apicultorii ~i a aprovizionarii acestora cu mijloace necesare

. activitatii lor. .

. r Prin experienta proprie specialistii romani au participat direct la -organizarea ~i dezvoltarea apiculturii altor tari.

10

AURELIA CHIRILA

Imr orta t creste ii aline or

, "

Imensa contributie a albinelor la viata planetei este reprezentata de polenizarea plant . lor entomofile de catre acestea. Prin aceasta activitate ele asigura hrana de origine vegetala om. lui fii animalelor; precum si conservarea durabila a biodiversitatii, albinele reprezentand un impo . ant factor de echilibru al ecosistemelor, Relatia lor eu mediu1 extern este in totalitate ecologica.

Aliituri de productiile sporite de semin]e, fructe ~i masa verde, ca rezultat al polenizarii plante or de catre albine, pro. usele api cole reeo ltate de la el . yin sa Intregeasca importanta lor economi cil pentru om. Astfel, mierea, polenul, propolisul ~i ceara pe care omulle obtine din surplusul agonisit de albine pentru necesi "pIe lor i e viataconstituie

imente ~i medicamente ecologice, eu 0 mare valoare biologica . entru consumul uman,

Produse apicole ca venin I, laptisorul de matca ~i r pilarnilul sunt obtinute de om de la albine prin imitarea unor conditii de viala din cadrul coloniei de albine.

Toate produsele apicole constituie materie prima .. entru industrii precum cea alimentara, farmaceutica ~i cosmeti ca sau sunt u ilizate in terapia unor boli ale omului ~i animalelor.

Pe lang~ importanta biologica, ecologic! ~i economica, albine e au ~i 0 importantasociala. Aceasta se regaseste in ocuparea unei parti a fortei de munca din mediul urban si rural in procesut direct de Ingrij ire a albinelor ~i in crearea de Ioeuri de munca intr-un sector care as' gura producereaeltelor, utilajelor, bi ostimulatorilor ~i medicamentelor de r - z apicol, precum ~i procesarea ~i _ desfacerea produselor stupului. Practica apicola dezvolta comunicarea intre oameni, la niv national ~i internal" onal, constituind un mijloc de educare pentru copii in spiritul disciplmei, harniciei ~i al vietti sociale,

A

In ultimii ani, in tari ell eco omi - avansata si ell preocu - .. an in testarea

calitatii medi lui, albinele au inceput sa fie utilizate in detectarea

Te~nologii apico!e ... - Stupiiritul pastoral

11

zonelor poluate. Aceasta noua utilizare a lor se bazeaza pe faptul ca albinele care au 0 raza utila de zbor de 2 km culeg nectar, polen si propolis de la vegetatia de peo suprafata de 1.256 ha. Rezultatele examinarii de laborator privind recoltele aduse de albine in stup da informatii asupra gradului de poluare a zonei respective, precum ~i

.: asupra naturii agentilor poluanti,

Desi rolul albinelor in viata omului si in natura este incomensurabil, . totusi specia nu se bucura de 0 atentie pe masura, fapt usor de ;observat din scaderea dramatica a efectivelor de albine din tara . noastra de la 1.400.000 familii de albine in 1989, la putin peste

· 600.000 familii de albine in 2001. De multe ori specia cade victima

· unor chimizari neautorizate, neanuntate sau prin utilizarea unor · r substante de mare toxicitate, aduse fraudulos in tara, fara ea ~ responsabilii de mediu sa Ie declare drept accidente ecologice ~i \ sa ia rnasuri dintre cele mai drastice impotriva celor care Ie : genereaza.

In asemenea situatii albinele mor, iar mediul a incasat 0 poluare , pe care 0 va transmite omului prin verigile trofice dintre natura si

,

: acesta .

• . Observandu-i importanta in natura ~i rolul de fin detector al calitatii · mediului, anterior aparitiei poluarii alarmante, marele savant Albert .. Einstein a spus: .Daca ar disparea albinele de pe suprafata Globului,

• omul ar maiavea doar patru ani de trait. Cu cat exista mai multa · polenizare, eu atat iarba este mai multa, sunt mai multe animale, mai

.. multi oameni".

Tehnologia cresterli ~i exploatirii albinelor se ocupa eu '. optimizarea, organizarea si eonducerea proceselor tehnologice din .- exploatatiile apicole, in scopul maxirnizarii productiilor si a · veniturilor obtinute din valorificarea acestora.

Pentru sistematizarea studiului privind "Tehnologia cresterii ~i exploatarii familiilor de albine", datele de specialitate au fost structurate

12

'.~. "

j

, AU~LIA CH!~M

in do .... pirti - " Tehnologii apic Ie moderne" ,i "Stuplri .1 pastoral", prima cuprinzand trei capitole, ~i anume:

- CAP. I - B iologia fa . iltet de .... - lbine; . '

- C'. II - Fluxul te nologic il cresteri si i nretineriifamiliiior .ce

albine; ,

- CAP. ITI - Tehnologia producerii, recoltdrii, conduiondri; Ii d. " ..

tdrii ecologice a produselor apicole.

"

.......

PARTEAI

. TEHNOLOG I APICOLE MODERNE

CAPITOLUL ,J

IOLOGA FAMILEI DE A, "INE

".1. SIST,' MATICAZOOLOGICAAALBINELOR

Scara zoologies prezinta albinele astfel:

Regnul Subregnul

A

Increngatura

Sub incrcngatura Clasa

Subclasa Ordinul

Fami ia

Genul

Animalia

'. Nevertebrate

A rtrop ode Mandibulate

Insecta

Pterigota'

Hymenoptera

Ap ida e

Apis, caruia ii apartin albinele organizate

A £, II>}. t ' t d to

In . ami 11 pe ' anen e, un : e p'erpe area

speciei, pe linie feminina, este asigurata de 0 singura femela - matea. Corpul albinelor este acoperit ell peri scurti ~. rari.

~ I

. ,

. + 1,..



Alb- · d· x • IIW 1 .. .. di It.. I'" .1 a In -. ana uri,' ,a are ce e mal marl ImenSlUDI corpora e ~1

poate zbura pAlla la 2.000 m inalpme. Construieste un singur fagure (pe crengi), c , celu e de dimensiuni egale, unde poate depozita pane. la 35 kg de miee. Este foarte irascibila ~i are un instinct dezvoltat de oil ,1. · '-' red a d . f 1 '¥

e rolfe. va oarea econonuca este .. ausa . eoarece nu poate .1 exp .oatata

"n stupi. 'Iotusi, mierea de consum a Indiei provine in proportie de 80% de la aceasta specie.

Albin pi ·ci galben traieste in acelasi areal ca ~i albina indiana

.' W (F·ll I I d hi C' 1) .. ,. .. di ..

un~a ' . Ilplne, n·· oc n,a,··· ey ,on ~.a, ,are ce e mal nnCl ' . un nSlunt,

~;.:~ :~:

'.~~

f TehnologU apicole... - Stupdritul pastoral.

J.. ==.

, ~'

s

I."

."-A'

I singurul fagure are 15 em, fiind construit in crengiIe copacilor in care

:~ lnmagazineaza 500 g de miere, Specia este foarte blanda, dar lipsitii i:::

I:' de va~oar~ ed~on~mica. · · t d .A. Ibi 1 1"'& I 1

'~ Albina In iana este mal mica decat a nne e me here ~l are ca area

$ China, India, Japonia. Construieste pana la 12 faguri, in scorburi sau in stupi prirnitivi, uode depune 4 kg de miere. Albinele sunt blande, insa valoarea economica este doar locala.

. Apis meUifer este raspandita pe toate continentele, este exploatata in stupi sistematici ~i are cea mai mare valoare economica din cauza

" 'instinctului de acumulare foarte dezvoltat. Datorita conditiilor de viata ~ diferite in care s-au format, albinele melifere au 0 variabilitate mare, .: putand fi grupate astfel:

15

"------; "

...

. :/ : . - rase europene;

. ; .' rase africane;

- rase orientale.

C Rasele europene:

, , AI in ,itaUani are culoare galbena, este raspandita in tarile eu clima • calda, unde dau rezultate bune in productia de miere. Matca este foarte , ,prolifica, fapt ce influenteaza pozitiv puterea famili ei de albine. Albinele : lucratoare nu sesizeaza venirea ploilor, iar surprinderea lor la cules se

; soldeaza eu pierderi mari. De asemenea, rezistenta scazuta la iemare

, in conditii e zonelor mai reci limi eaza extinderea arealului aces' e' rase. Albina carniolinl este raspandita in America, Alpii meridic iali si .Greci a. Manifests blandete ~i harnicie, tDsa are instinctu de roire ' '. .dezvoltat, iar populatia de iemare este redusa,

'. Albina caucazian 'gal eni de ses este irascibila ~i se caracterizeaza

( .

, prin coabi area An mod freevent a doua matci, Este raspanditA in Iran,

:,'Anatolia ~i Armenia.

," Albina eauc ziani surA de munte este foarte productive, foarte buna polenizatoare (avand cea mai lunga trompa de 6,5-7,2 mm), are .instinctul de roire slab ~i blandete apreciabila, Caracteristic pentru ,.aceastA rasa este propolizarea putemica a cuibului, chiar si a urdinisului, , ~i depunerea compacta a mierii. Este raspandita pe toate eontinentele.

...

16

AURELIA CHIRILA

Albin neagrA ,are culoarea neagra, este irascibila ~i valorifica bine culesurile tarzii, nstinetul de roit ~i furtisag sunt slab manifestate. Este raspanditli in Germania, Olanda, Scandinavia, Franta, Anglia.

Alb lna carpatlna s-a ormat i conditiile specifice tArH noastre, prezentand mai m lte varietati, adaptate diferitelor zone de relief ~i clima de la noi, dar are ~i asemanari ell albina italiana, in partea de sud, si ell albina caucaziana, in zona de munte. Este rezistentli la iernare, instinctul de roire fiind'mediu, iar eel de furtisag slab. Propolizeaza slab cuibul, este blinds si are 0 mare predispozitie a blocarii cuibului,

....

afectand dezvol : area familiei.

Rasele orientale:

Albioa israeUani este productiva, slab roitoare ~i cu rna c' prolifi ce; Albina ciprioti. este foarte irascibila, capace~te umed ~i propolizeaza

putemic, fapt care face sa nu fie apreci ata.Este raspandita in Cipru

~i seamana ell albina Italiai a. ,

Albina lranlana este asemanatoare ell aibina caucaziana galbena de ses ~i este raspanditi in 'Iurcia si Siria.

Albina siria i este rAspanditi in Liban ~i Siria, are irascibilitate moderata ~i este productiva. Prolificitatea mare a mAtcilor determina dezvol area apreciabila a familiilor .

.. .asele afrieanet ,

Albina giptean' este raspinditi in Egipt,' are corpul galben ~i mic.

Soot irascibile, nu ierneaza in cuib, nu propolizeaza cuibul ,i are de obicei mai multe matci pina la impe echerea celei dintai,

Abina gale' , . frican ~, est raspandita in zona centrale a Africii, Are importanta economics locala din cauza irascibilitatii ~i a instinctului de roireoarte accentuate, desi realizeaza productii mario

A blna telic este de culoare neagra, este imuna la loca ~i propolizeaza puternic cuibul.' Este raspanditi in Tunisia, Maroc ~i Algeria.

Albina din M .. agasear este de culoare neagra, are instinct e roire accentuat ~i productie mica. Datorita izolarii zonei e formare, Madagascarul, este considerata rasa pura,

,

;~ Tehnologii apicole... - 8.tupiiritul 2.C}storal

. .: AI _ ina sud-afrleana are importanta economica scazuta da orita

. productiilor mici de miere. Roieste fara matca, crescandu-si matci din .ponta luc atoarelor; Este e culoare neagra si are raspandire in Africa de Sud,

-

" ±LT' j

'-- 1.2. MORFOLOGIA ALBINELOR

17

Albinele au eorpul format din trei Piirti distincte, si anume: cap, torace : abdomen. (Fig. 1 ~i 1. a)

I •

Fig~ I - S i stem nerves 8.1 al bine lor (vedere I a terala):

J .. gang I i on. nervos supraesofagi an; 2, ganglion nerves subesofagian;

J.~ " 4. ganglioni toracici al lantului

os ventral; 5-9 ganglioni abdcminali; HH ... ramificati j nervoase ale rnembrelot

Corpul alb'Dei lucratoare

(du pi Snodgrass): ~, cap; 2. an.ena; 3, ocel; 4 ~ ochl campus; 5. labrum; 6. mandibula; 7. labium;

. 8, proboscis; 9, maxi i; to. glossa;

11, 12~ 13 - segmente toraciee; 14. aripi

ante&i0arl; 1 s. at:Ip'a 1-

postenoari' 16,. plclor .",-

anteri4.?'~ 17. p:cior mijlociu; ,; 18. pscior posterior; 19 .. 25 segmente abdominale.

Fig. 1. Piciorusele albinei:

A ... perechea I $i a II ... a:

~ ~ 1 ~ 2 • dispoziti v pentru

curatarea antenei;

3 .. tibia; 4~ peri 'pentru curatarea ochilor;

5. peri. 1 ungi;

6. pinten;

B ... perechea a III-a: ' I - partea interna;

II .. partea externa:

1 i coxa 2. trochanter; 3·. femur; 4 t 5 - tibia; 6. tars; 7. tarsul

cu peria; 8, cosuletu I; 9; presa de po len;

- 10, ventuzl adeziva;

• 11" gheare.

Capul adaposteste creierul, glandele salivare ~i muse ii motori ~; - · ant nelor, precum si aparatul buca . Pe partea anterioara a capului tse gasesc doua ante e, pe partea inferioara este situata armatura bucala, frontal se gasesc trei ochi simpli,iar lateral se afla doi ochi

compusi. Capul comunica e toracele printr-un orificiu numit .feramen.

,

.'. - Toracele este format din trei segmente chitinoase, care, la randul

Of, sunt formate fiecare din alte doua segmente, unul ventral, nurnit it, ~i un altul dorsal, numit tergit. Toracele este acoperit eu numerosi peri, care la matca ~. albinele lucratoare sunt mai scurti ca :~la trantori. Fiecare segment toracic are pe partea latero-ventrala prinsa lcite 0 pereche de picioare, iar pe partea supero-laterala a segmentelor toracice II si III sunt prinse cele doua . erechi de aripi.

1·8

AURELIA CHIRILA

Pe partea laterals fiecare segment toracic prezinta cite 0 perecbe de stigme ell rol in respiratie. Toracele adaposteste 0 parte din aparatu . respirator, nervi ~i musculatura picioarelor ~i a aripilor,

Abdomenul este format din 6 segmente vizibile 18. mate! ,i la albina lucratoare ~i din 7 segmente la trantor, Din punet de vedere anatomic abdomenul are 10 segmente, 4 dintre ele nefiind vizibile. Si la abdomen fiecare din cele 6 segmente vizibi e este format din doua segmente, unul dorsal si unul ventral, eel dorsal acoperind partial marginile

,.,

segmentului ventral. Intre cele 6 segmente abdominale $i intre

segmentee ce compun fiecare inel abdominal exista 0 membrana foarte elastica, fapt care asigura albine or 0 flexibilitate deosebita a abdomenului, precum ~i marirea in volum a, ecestuia, in functie de

. .

cantitatea continutului din tubul digestiv, Asemanator toracelui, ~i la

abdomen fiecare din cele 6 segmente prezinta lateral 0 pereche de stigme, ell rol in respiratie.

1.3. ANATOMIA ~I FIZIOLOGIA ALBINELOR

-

Tegumentul este alcatuit din cuticula, epiderml ~i membrana bazala,

avand rol de exoschelet ~i d ... protejare a organismului de agresiunea factorilor xterni. Toate segme tele, bi segmentele, capul, toracele, abdomenul gunt articul ~ intte ele'cu membrane foarte elastice, care permit al·inelor mi~ de. 0 mare complexitate. Pe tegument se gasesc

J p . ·-fOri cu rol secretor, senzitiv, protector

~i de adunare a polenului. (Fig. 2) Museulatur ... ,I organele de locomotie. Fibrele muscularese prind de lur:rlto a- ~ z:n~"cariatea endoschelet prin intermediul tenofibrelor;

1nJca1i;2-- . fag;J.~;.4 -··V8D~l;· Sistemul muscular al albinelor este

.s ... stomac; "6 .• intestin· Sl1btire; 7 -. rectum; -

8 .. ,I" salivare; 9 .. tubii lui MalpiJhi; fo r 111 at din muschi striati si muschi

10 '" creier; 11 - lantu1 pnsJionar ventral; "f Y V

. 12· punp copuIatoare.. netezi, Muschii strtati fac posibila

locomotia.actionand picioarele ~i aripile, fae posibila prehensiunea, prin actionarea componentelor armaturii bucale, precum ~i miscarea

:.~.

111~

.'t.

:/~ .~:" .!.i':'"

I- Tehnologii apicole... - Stupiiritul pastoral t

J~.

j antenelor. Muschii netezi sau ai viscerelor intra in structura organelor ~~;. interne.

: -:'

- .;: Organele de locomotie ale albinelor sunt reprezentate de cele trei

~-- perechi de picioare si de doua perechi de aripi, toate prinse de zona f: tOraciC8. Fiecare picior este format din 5 segmente, articulate. La toate

1:-- cast~le .fam!liei d~ albine prima perec~e de pic~oare are dispozit~v _, specializat In curatarea antenelor. Albinele lucratoare au pe a treia

11pereche de picioare adaptari pentru depozitarea si transportul

" ..

- ,~. polenului ~i al propolisului de ja sursa de cules in stup. Acest dispozitiv

~; se numeste corbiculs sau paneras si s-a format prin modificarea a doua

. ;;:segmente din componenta fiecarui picior din cadrul celei de-a treia --.": perechi de picioare. Polenul se descarca in celule eu ajutorul unei . , ,'prelungiria tibiei de pe a doua pereche de picioare, numit pinten.

, /,Fiecare picior se term ina eu doua gheare si 0 ventuza, care ajutii albinele ~ f 'sa circule cu usurinta pe suprafete verticale ~i orizontale, netede si

" :cu asperitatt sau sa se prinda de alta albina, cand se incaiera.

f Aripile in zbor actioneaza cuplat prin intermediul unor formatiuni

. .i!~ A

;~:; . specializate in prinderea intre ele, realizand astfel un singur plan. In

, i: -repaus, aripile raman pliate separat ~i stau culcate pe abdomen. Aripile

,~~~ ~lUrit folosite la z~or !i .Ia v~ntilatie. . . . .

. ',:' Organele de simt indeplinesc functia de relatie a organismului eu

:.Xmediul extern prin intermediul analizatorilor olfactivi, vizuali, tactili, ~:' · gustativi, hidrici, termici, statici.

I' Organele de simt de natura ectodermica se numesc sensile (ele

.* ..

I: primesc excitatia din mediu) si sunt raspandite pe suprafata corpului.

I. Acestea pot avea forma conica, de plac! sau de peri.

;,-, ; : .. Analizatorii olfactivi (ai miro sui ui) sunt reprezen tali prin C onuri ~~ . adancite ~i plac! poroase, al carer numar variaza intre 3.000 si 30.000. ~. Cele mai numeroase sunt la trantor, Albinele percep mirosul ~.. substantelor in dilutii de 1/500-1/1.000.000, fapt ce le serveste la ';- depistarea sursei de cules. Pe baza acestui simt albinele pot .~ diferentia albinele propriei colonii de alte albine, matea imperecheata

..

. '. de cea neimperecheata, mirosul de venin, care creeaza panica si reflex

-

_ .

19

'i' _ - F T -

..... :

.1 ....

~ ...

. ~.

20

AURELIA CHIRlLA

de aparare. De asemenea, trantorii percep eu u~urinta mirosul matcii Iesite la impereche e.

A ,. ".... ... it lbi 1 y It 1 d 1

.. na izator ,I gustativ, 'perml a · IDe or sa sesizeze gu tu [ u _ ce,

amar, sarat ~i acru. Aceasta perceptie tine de concentratia substantei

d I 'V 1 d ~ · 1 · w albi I I d diul

care e term Ina. gustu, e starea - -lZlO _ oglca a - - mel ~l - - e me··- 1 - _ extern,

Albinele prefera solutiile eu concentratia in zahar de 30 50%,

• A d le ne cele cu concentrati A ah'llill' It,. 'Ilp' d 50,l

respmgan u·- e pe ce e eu concen ratie In z - nar mal mica .- e _ /0.

Sensilele specia izate in perceptia gustului sunt raspan .. ite pe anexele bucale, anene ~i picioare,

- Analizatorii vizuali (Fig. 3) sunt receptori care servese albinelor la orientare. Ei sunt reprezentati prin doi ochi compusi, situati pe partile laterale ale cap lui, ~i trei ochi simpli, situati pe partea superioara a capului, ell rol in orientarea albinelor in stup, in timpul amurgului sa

Fig. 3: a .. Sectiune intr ... o omatidie (dupi Snodgrass); b '" Ochiul compus al albinei (dupl S odgrass): 1 .. nervul optic;

.2 - corneea; 3 reti na; 4 • cristalinul, A •

~------......-~ ......... In zorl.

Ochii compusi sunt alcatu iti din 0 r atidii, al carer numar variaza in fu ctie de casta. . stfel, matca are 3.00'0-4.000 d - .. omatidii, albina



lucratoare 4.000-·5 .. 000', iar trantorul 7 .OO·O-8~OOO~ La exterior, ochiul

cornpus are as ectul unui ansamblu de hexagoane. Din loc i - loc, a punctul de vecinatate al omatidiilor se gaseste cate un perisor lung, dand aspect pares ochiului. Datorita ochilor mari si bombati, a binele au un camp vizual mare, insa ac . itatea este mica, Albinele percep mai bine detaliile pe verticala decat pe orizontala, formele neregulate, distantele, miscarile eu frecventa de 54 de oscilatii pe secunda, culorile galen-verde, ve de-albastru, albastru-violet si ultravio et. Nu p creep culoarea rosie, iar culoarea alba a florilor 0 vad ~ functie de cum petalele acestora reflecta sau absorb razele ultravioete.

Albinele se or ienteaza • upa lumina, polarizata pana la 11 % ~i receptata de minimum 25 de omatidii din fiecare oc i.

- A.nalizatoml ... ditiv. Functia auditiva este realizata de grupari de sensile baziconice situate pe segme tul 3 ~i 10 at fiecarei antene

a

',.l~, :~.: , ~-;:

:{'

:·.t

'"

,~:,.',

,,~~

'<:;o~ ,

~i: Tehn%gii apicole... -, Stupdritul pqstoral 21

.t'0.1 _ .-

'~t~

~ -

\ : \ '

'';;;::

I' (aproximativ 150 de sensile pe 0 antena). Albinele percep sunetul prin

:~', intermediul unei formatiuni, denumita organul lui Johnson, situata pe

f pornunea mijl~cie ",a antenei (ped!cel~. Albi,?el: emit sunete per:epute ~;; de c lelalte albine In momentul cand inteapa, cand sunt orfane, cand se

:C

i~ pregatesc de roit sau din transmit informatii eu referire Ia sursa de cules.

Mltcile emit sunete cand eclozioneaza ~i cand roiesc. Numarul vibratiilor . " epute de analizatorul auditiv variaza de a 8-40.000/secunda, iar

'. capacitatea auditiva este apreciata in jurul frecventei de 500 Hz.

- Analizatorii tactili sesizeaza excitatiile mecanice din mediul extern prin intennedi 1 sensilelor sub forma de peri si conuri, care au , andire pe antene, picioare, aparatul bueal ~i pe tot corpul.

, ' , ,.. Analizatorii hidrici ~i termici sesizeaza umiditatea ~i temperatura , 'aerului, Sensile e specializate in perceperea umiditatii se gasesc localizate '. .antene si pe palpi maxilari, iar cei care percep temperatura sunt : ocalizati la extremitatea distala a antenelor. Albinele tinere agreaza

,i emperatura de 37°C, iar cele blitrane prefera temperatura de 3 ,5-36,5°C. : -Analizatorii static; s nt reprezentati de.conuri se zitive situate pe 'pi, palpi, picioare si, prin intermediullor, a binele percep vibratiile - - erului ~i presi unea, asigurand men inerea echilibrului in mod ;:, " rmanent. 0 a ta componenta eu rol in asigurarea echilibrului este , i organullui Johnson.

Aparatul digestiv.

Aparatul digestiv (Fig. 4) este adaptat conditiilor de hrana ~i viata specifice acestor insecte, fiind alcatuit din urmatoarele segmente:

- armdtura bucaJd (Fig. 5) este "specializata in prehensiune, insalivare si conducerea prin aspirare a hranei catre faringe. Armatura buca a se compune din 4 • Schema anatomiei $i fiziologiei labnun (buza superioara), doua mandibule

~2~: aparatului digestiv,

lh: .. I-----------.............-- sl trompa.

;~' ,~.

'--'i. ',"";

:'''?

l~,

i:.'

22

AURELIA eH/RILA'

Buza superioara are ro I in inchiderea orificiului bucal in partea anterioara.

Mandibulele sunt doua piese chitinoase, J Fl· ~biJ!fpa lipsite de dinti, eu musculatura puterni cii. a ~ ;u~=fI:e; Ele folosesc la prehensiunea graunciorilor ~ : =: . de polen, la prelucrarea solzisorilor de B • babiurn! ceara in vederea cladirii de fagu ri, .

1 .. su.bmentum; .

23~~70::; roaderea capacelelor, recoltarea propo

4 S ~~~~. lisului, curatarea stupu ui de ' . aibina .. . moarta ~i la sustinerea trompei.

Trompa este alciituim din doui maxi le ~i buza inferioara, Aceste . iese sunt independente, ele alatudindu ... se ~i formand un tub in momentul in care albina recolteaza hrana lichida. Trompa are diametrul mai mit la van si mai mare la baza, modificandu-si diametrul in functie de vasco ... zitatea hranei. Prin intermediul trompei se face schimbul de hrana intre indivizii coloniei, hranirea matcii, a trantorllor in primele zile de viati ' si la lin sul substantei de rnatca ~i vehicularea acestuia catre aIte alhine.

Cand zaharul este solid, al inele 11 dizolva ell ajutorul salivei care aluneca pe trompa spreexterior

De la acest nivel, brana ajunge in gurs, care este 0 cavitate musculoasa, contractile, de unde este transferata catre esofag.

- Giandele salivare sunt reprezentate de glandele hipofarlngiene, rnandibulare, postcerebrale ~i toracice. Ele i~i reunesc canalele de

secret' e in salivarium. .. .

Glandele hipofaringiene s nt situate in cutia craniana si sunt foarte bine dezvoltate la albinele In varsti de 7 ... 12 zile, care pro due lapnsor

I

de matca, Secretia glandelor hipofaringiene se acumuleaza la baza buzei

superioare, de unde poate fi luata de catre aibine. Atrofierea lor 1a aIbineIe de peste 21 de zile face ea secretia acestor glande sa contina enzime ca amilaza ~. invertaza, avand astfel rol in digestia glucidelor.

Glandele mandibulare la albinele Iue . atoare a· rol in dizolvarea cerii si a propolisului, iar la albina doica produc 0 substanta lipidic! 'care intra in componenta laptisorului. La matca, unde sunt bine dezvoltate,

TehnoJogii apJcole ... - Stupdritul £astoral

23

-

. au rol in secretia substantei de rnatca, care constituie unul dintre .mecanlsmele ce asigura coeziunea familiei de albine.

:' Glandele sa ivare ostcerebrale sunt prezente numai la albina 'lucratoare ~i mates, Secretia lor este neutra si foloseste la prelucrat

,

.ceara. La trantori aceste glande sunt atrofiate. ·

, Seeretia glandelor toracice are pH-ul de 6,3-7 ~i este folosita de albine BJ.: ...... diluarea mierii in activitatea de hranire a larvelor ~i la lubrefierea omerulelor de polen .

.. - .. Faringele este un tub museu os, cu rol in tranzitarea continutului .' gum spre esofag,

,'.- Esofagul es e un tub subtire care strabate cavitatea toracica, facand

a intre faringe si gu~a. .

t~ .. GU!jQ este 0 dilata e a unei portiuni din esofag, care este Iipsita de

BlUI secretor, ins'" are 0 musculatura bine dezvoltata, G sa are rol in itarea ~i transportulnectarului ~i al apei din afara catre stup, in "tares mierii la plecarea albinei la cules (pentru necesita He vitale) la roire, cand albinele ce alcatuiesc roiul i~i umplu mai intai gusulitele

...... .miere. La nivelul gusei au loc primele reactii de transformare a i in rniere, sub actiunea enzimelor din nectar si din saliva

· ei. P · n contractarea musculaturii gusei, continutul acestei a poate .. gitat sau impins in urmatorul segment al tubului digestiv. »Prove triculul se gaseste in partea terminala a gusei, EI are forma : eiuperca cu 4 valve, avand rolul de a impiedica tree ere a continutului .stomac spre gu~a. Pennite trecerea unor boluri alimentare dinspre ~·spre stomac ~i separa nee arul de polen. Nee ami este in mod D!IrUI'I'iPT regurgitat ~i reinghitit, timp in care au loc procese biochimiee care zaharoza este invertita "n glucoza si frue oza. .

. :. J1 nt iculul (stomacul) este musculos, de forma tubulara, lung de

~.

_~_.. ximativ 1 0 mm, iar la interior este captusit eu un strat de celule

orii, deoarece in acest segment a1 tubului digestiv are loc digestia. : nzimele seeretate de epiteliul secretor al stomacului sunt: ._-.&..,,1. Ie, triptaze e ~i lipazele, Substantele proteice sunt digerate la nivelul aminoacizilor, iar lipidele sunt scindate paua la nivelul

24

AURELIA CHIRlLA'

" - " - - -

acizilor grasi ~i glicerinei. Aceste fractiuni termina e ale digestiei sunt absorbite inca de la acest nivel pana la rectum. Dupa digestie, continutul neabsorbit trece prin pilor, unde se amesteca ell excretia tuburilor lui Malpighi, in intestinul subtire,

- Intestinul subtire este un segment scurt, lanivelul caruia 0 parte din continut se absoarbe, iar apa ~i 0 alta fractiune din continut, reprezentat de substantele nutritive, sunt retrimise in stomac, iar restul chimului intestinal este transferat in rectum.

- ... ectumul este ultimul.segment al tubului digestiv. Peretii lui sunt extensibili, ceea ce face ca in timpul iernii, prin acumulare de dejectii, pana la zborul de curatare, rectumul sa-si poata mari volumul foarte mult. Astfel, el poate Inmagazina 0 cantitate de dejectii care depaseste 50% din greutatea corpului. 0 a ta adaptare la conditiile lungi de repaus este reprezentata de existenta eelor 6 papile rectale, ell rol in absorbtia apei. Protectia organismului fata de 'fecalele din rectum este asigurata de sec etia de eatalaze, ell rol in inhibarea proceselor de putrefactie, Prezenta numeroaselor traheole in intimitatea peretelui rectal, precum ~. putemica vascularizare a acestuia indica Ul'J: metabolism i tens Ia nivelul acestui segment, menit sa. sporeasca

protectia organismului fata de continutu . rectumului." , ,

Prin orificiul anal se face eliminarea dejectiilor; defecarea ~i continutu ; fecalelor depinzand de incarcatura tubului digestiv ~ de sanatatea :

~

acestuia. Albinele defeca in mod Donna in afara stupului, iar in cazulj

unor afectiuni, ele defeca in stup sub forma de jet. Studiul asupra ! p ocesu ui de digestie la albine apreciaza faptul ca polenu este digerat j de acestea in proportie de 25-30% din substanta uscata, iar nectarul i este digerat An proportie de 98% di n substanta uscata. I

~ ~

... ,

~ ~

1

"

1 ,



J .~

,

,

Aparatul eire, lator ~

Aparatul circu ator este alcatuit din cord, aorta, doua diafragme, organele accesorii de pulsatie ~i hemolimfa, EI are rolin transportal



substantelor nutritive, at produsilor de metabolism ~i in apararea

organism lui impotriva unor agenti b· ologici.

, 'Tehnologii apicole... -_§iupdritul pastoral

25

. 'ill".

~ Inima este fermata din cinci compartimente care comunica intre 'e e prin orificii cu vaIvule, ell deschidere spre interior si orientare postero" .anterioara, fapt care determina circulatia hemolimfei intr-un singur sens. , iFiecare compartiment are pe partile laterale cate 0 pereche de deschideri, , numite osteole, prevazute eu valvule lungi, orientate anterior, care

,impiedica reintoarcerea hemolimfei. Inima este situata in portiunea , :' bdominala, de la jumatatea segmentului VI pana la segmentul III, de 'unde se continua ell aorta pana aproape de creier. Ultitnele trei

compartimente ale inimii au rol in aspiratia si propulsia hemolimfei. ',,' . - Dlafragmele sunt tesuturi musculare eu rol in circulatia hemolimfei. , lDiafragma dorsals este situata sub cord, iar cea ventrala sub tubul digestiv.

,:'(_. Organele accesorii de pulsatie au rol in circulatia hemolimfei si !::sunt situatela baza antenelor in cap ~i in torace la baza aripilor,

; ;: - Hemolimfa este un lichid incolor sau galben-portocaliu si este ; :', , • rmata din plasma si elemente figurate.

:' Cordul preia hemolimfa din partea abdominala superioara si, prin

,;; .

," ontractii ritmice succesive, 0 trimite catre aorta care se deschide in

,: ~apropierea creierului. Circulatia hemolimfei este favorizata ~i de _ contractiile independente ale diafragmelor si de organele pulsatile. ';Hemolimfa patrunde in cord prin osteole, care se inchid in momentul

!o:

-contractiei si nu mai permit intoarcerea acesteia.

~L':Aparatul respirator

_ i . Acesta este de tip traheean ~i asigura schimbul de gaze dintre '!organism ~i mediu.

: Partile componente ale aparatului respirator sunt: stigmele, traheele - scurte, longitudinale ~i transversale, ramificatii traheale ~i celule ~. traheale tenninale.

~t, Cele I 0 perechi de stigme situate pe partite aterale ale toracelui (3 '~ erechi care se deschid direct in afara) ~i ale abdomenului (7 perechi leare se deschid intr-o camera-atrium) permit patrunderea aerului spre ~'~,trahee ~i sacii aerieni, care au ramificatii in fiecare tesut, iar prin traheole .aerul ajunge la nivelul celulei. Schimbul de gaze si lichide se face la

26

AUREliA CRIRILl

nivelul traheelor ~i . aheolelor, iar sacii de aer au rol de rezervor de aer in timpul z iorului. Oxigenul patrunde pasiv in trahee, in timp ce eliminarea bioxidului de carbon se face activ eu ajutorul muscul turii abdominale ~i a presiun ° i sanguine. Numarul miscarilor respiratorii variaza de la 12 la 100 pe minut, in func Ie de ac ivi tate a d . sfqurati, temperatura ~i miditatea mediului, Centrii nervosi respirato ° din sistemul central controleaza activitatea de respiratie prin nivelul oxigenului ~i al bioxidului de carbon dh oranism~,

Aparatul excreter .

. 0 ganele specializate in excretie sunt tuburile lui Malpf . i ,i corp I adipos, prin intermediul carora se ermini :. cerpo parte din substantele nefolos ° to are . acestuia. .' burile lui .. ' alpighi sur t reprezenta e de aproximati v I SO de canale fl. _ " . entoase eu diam trul de 0, 1 mm, independente '. in punct de vedere functional, fiind situate pe partea inferioara a · ntestinului. E . se . . ennannt in

. hemolimfa, in jurul organelor interne, de unde colecteza acidul uric ~i diferite saruri, ~i se deschf .. in tubul · gestiv, ip dreptul pilorului,

unde varsa produsul final de excretie, .,. .

Corpul adipos este un organ specializat in stocarea substantelor '. utritive (protei e, glicogen, grasimi) necesare albinelor pentru iernat,

~

. dar ~i in stocarea unor substante

nefolositoare, . care.pot ceda.

~ I •

aceste substante tuburik r lui

Malpighi sau pot ramane in acest organ toat~ viata,

... -

. Aparatul reproduc"'tor

. Apamtul reproducator mascul

FIg. 7· paratul FIg. 6 ... AftA,p 'On. ( igo 6) are urmatoarea alcatuire:

reproducator femel: reproducator mascul: 1

: 1 .. ovare;2-<wid\M:te; t .. testieul ;2 .. canal - Doua testicu e situate in

3 ... oviduct impar; deferent; 3 ... vezici

4 .. s ennaticl; seminale; 4 - glande mucose; cavitatea abdominala, de culoare

5 - camera copulatoare; 5 - carial ejaculator;

~~6_-Y_~_i~~~.~.~~_6_._pm_i_~~.~.~_ gAlbuie. Fiec~e testicul e~e

,

,

._ hnologii apicole... - Stuparitul Eastorai

27

... ,

. . at din aproximativ 200 de tuburi spermatogene, care se deschid

intr-o camera comuns. Testiculele ating cea mai mare dimensiune in

.perioada larvara, ·

.. - Canalul deferent. Fiecare testicul se continua eu un canal deferent _:- .. _.m·n care circula spenna spre veziculele seminale. .

- Veziculele seminale au rol in colectarea spermei ~i in secretarea . i lichid care asigura hranirea spennatozoizilor.

!.' - Glandele mucoase sunt accesorii ale aparatului reproducator mascul, - rol in secretia unui mucus, care, impreuna ClI: secretia veziculelor ~~L ..... inale, formeaza lichidul spermatic, care protejaza ~ dilueaza

~~a -:.

. .. '

_._ ... _ ... Canalul ejaculator face legatura intre terminatiile unite ale glandelor

.. II!

r.".....-.· ase ~l penis.

. enisul invaginat este situat in abdomen in partea ventrala, ajungand .~.. in dreptul segmentului III. Canalul ejaculator se deschide intr-o ...... ma iune dilatata, situata la baza penisului, denumita bulb. clJ'Jpuatul reproducator Ie el (Fig. 7) nu este functional la albinele ~& . toare datorita hranirii diferentiate ~i a spatiului diferit in perioada fat! de cea a larvelor de maroa, precum si a substantei de matca, MlI:PaI inhibi dezvoltarea acestuia.

. aratul producator femel este dezvoltat numai la matca si are :Ii1I!MiItI toarea alcatuire:

.. . oua ovare situate la nivelul abdo enului deasupra gusei, ell de para, Fiecar ovar este alcatuit dintr-un numar de 150-180 . tuburi ovariene .. Fiecare tub ovarian este format din numeroase



e ..

. • Oviductele pare se deschid An oviductul impar; care, la randul lui, ... deschide in vagin.

~ ... Spermateca reprezinta 0 anexa a aparatului reproducator femel, rol in pastrarea spermei pe 0 perioada indelungata. Ea este situata ·limita dintre oviductele pare si oviductul impar. Peretti spermatecii ta un lichid eu rol.in hranirea spermatozoizilor, Spermateca se hide in vagin si, in momentul in care ovulele tree prin oviductul

28



· •

F

~

~

AURELIA CHIRILA \,

~

impar, ea elibereaza spermatozoizi facand posibila f cundati a, rezultand ast el oul.

- Ovi uctul impar se continua eu punga gen · tala, care, la randul ei, este fermata din punga copulatoare si vagin.

r

r t

r f

~

!

t

Sistemul nervos :

i

I

Sistemul nervos al albinelor est . de tip gang ionar scalarifonn, alcatuit 1

~

din sistemul nervos central, reprezentat de creier, lantul nervos ventra, '

precum si un sistem somatogastric.

- Creie ul se deosi bes e la cele trei caste; stfel, albina Iucratoare, care are activitap diverse ~i 0 relatie permanenra si sustinuta cu mediul extern, are eel mai dezvoltat ere' er dintre cele trei caste. 'Iotusi, datorita

vo umului mare a lobilor 0 tici la trantor, creierul acestora; aparent,

es e mai dezvo tat.

Laalbine creierul a rezultat din unirea gangli onilor cerebroizi, astfel incat formatii nea rezultata are trei part;i distincte eu functii precise. - Lantul nervos ventral este form t din ganglionii su esofagieni uniti si din alte sapte perechi de ganglioni.

- Nervi; senzitivi culeg informatiile din medr 1 ex erior transmitandu-le sistemului nervos ce tral de unde, prin nervii motori, Yin impulsurile de raspuns de la sistemul nervos central. ..

Siste .ul glandula

Sistemul glan . ular al albinelor este reprezentat de glande cusecretie externa. Unele dintre acestea sunt sau nu functionale, dependent de varsta albinelor,

Sistemul g andular este repreze . tat de urmatoarele glande:

- glandele ceriere sunt functionale la albinele lucratoare in varstii de 13 18 zile, exi stand indivizi ~i in afara aces . i interval de VMst! care secreta ceara. Pe lang! varsta albinelor, secretia de ceara este influentata ~i de rezerva de miere ~i de polen, nutritia albinelor in p .. imele cinci zilee viat8 ~i de temperatura din stupe Glandele ceriere sunt in numar de 4 perechi, rind situate pe partea ventrala a

': .. Te.hnologii apicole ... - S~updritulpastoral

29

, .

....

, ','!"

i~ abdomenului pe ultimele stemite. La suprafata, glandele ceriere au

:'ni~te formatiuni ovale numite oglinzi, care au in centro un por pe unde ~; 'ese ceara, Aceasta, in contact ell aerul, cand iese din tesutul secretor

".=-'

" a flecarei glande, se solidifica, capatand u aspect de solzisor de

"'.'. culoare alba .

• 1,'

~\ i • - glanda Nasonov este situata pe ultimele doua tergite abdominale.

'.'

f Secretia glandei se elimina prin canalul odorifiant, Compozitia chimica

:;}, secretiei acestei glande es e complexa, iar cantitatea secretata creste

"

t in raport ell varsta albinei. Rolul acestei secretii este de recunoastere

:of,'

,~" ',indivizilor aceleiasi familii intre ei, indicarea pozitia sursei de apa

i .' i strangerea albinei in ghemul de roi e.

( ., - glandele hipofaringiene sunt functionale la alb · nele Iucratoare la I varsta de 6-12 zile, cand secreta laptisorul de matca, De la varsta de f,21 de zile glandele hipofaringiene secreta invertaza, care determina ~ . transformarea nectarului in miere. Glandele hipofaringiene sunt situate lin cavitatea craniana si se deschid la baza faringelui.

r. Aceste glande sunt slab dezvoltate la matca ~i lipsese la trantori.

'i: - glandele mandibulate sunt situate pe partite laterale ale capului

j" ,i se des chid la baza mandibulelor.

i; ;.r'La albinele ucratoare secretia acestor glande serveste a dizolvarea ~. cerii sl a propolisului si la curatarea celulelor in vedere aepunerii

.. .

i~; .oualor de catre matca,

f .. ' La matca glandele niandibulare sunt bine dezvoltate ~i secreta substanta t<de mate a, eu 0 compozitie chimica complexa, care determina coezi~:... unea membrilor familiei, inhiba dezvoltarea ovarelor la albinele lucratoare

,

~ ~i atrage trantorii la imperechere.

~' - glandele postcerebrale sunt situate in cavitatea craniana si secretia

J lor folo~e~t~ Ia p.re ~c~area ce~i. Enz~mele din secretia acestor glande ,t.· e rol in digestia ipidelor ~I a glucide or.

I. - glande/e toracice sunt situate in torace, iar secretia lor se varsa pe [:;buza inferioara.Secretia lor este folosita la diluarea mierii ~i a hranei

;

." -larvare, 'Iotodata, secretia foloseste ~i la depunerea ghemotoacelor de

,

" .polen in celu a.

-,

~,

30

AURELIA CHIRlLA

Sistemul n .. euroendoc in

Sistemul neuroendocrin este reprezentat de celule neuroseeretorii situate in creier si din g ande endocrine.

- glandele protoracice sunt prezente la larve si secreta hormonul naparlirii.

- gianJeie etrocerebrale sunt reprezentate de corpora cardiaca si corpora allata,

Corpora card' aca are 0 secretie proprie si 0 aIm secretie cerebrala, pe care 0 stocheaza si 0 elibereaza in hemolimfa,

Corpora alIa a este reprezentati de doua formatiuni situate pe partile laterale ale esofagului, iar secretia lor are efect gonadotrop, materializat prii dezvoltarea aparatului reprodueator la matca ~i trantor, La albinele lucratoare duce la dezvoltarea ovarelor in lipsa puietului larvar.

: Secretia acestei formatiuni glandulare are efect asupra dezvoltarii larvei, a respiratiei, nutritiei ~i altele.

intre formatiunile ell secretie interna din organism ~i celulele neurosecretorii din creier sunt conexiuni nervoase.

Apara ul de apirare

Aparatul de aparare al albinei este acul, situat in at VII-lea segment abdominal ~. alcatuit din urmatoarele segmente: ..

- aparatul vulnerant sau acul este format din doui lantete fine, ascutite ~. simetrice, care au la varf niste zimti eu orientare poste .o ... anterioara. La baza acului 2 pi ese chitinoase fac legatura intre ae ~i partea motorie; - aparatul motor este format din doua perechi de muschi ,i 3 .laei chitinoase, avand rol in scoaterea acului si injecarea veninului;

glandele veninoase sunt reprezentate de glanda acida, mai voluminoasa, ~i cea ale alina, care este mai mica. Veninul este secretat in eea mai mare . arte de glanda acida, secretia ei varsandu-se In punga de venin. 0 parte di secretia glandei ale aline se amesteca ell secretia glandei aei . e, restul aeestei secretii folosind Ia lubrefierea acului.

Secretia maxima de venin este de 0,3 g la alb in a de 20 de- zile, inainte de aceasta varsra can itatea de venin secretata fiind mai mica. Imediat

I

f .



,

~

-,

f ;. I

~ ..

;"

, ,

i \

.

~

,

I.

1

. ,

I

~.

. Tehnologii apicole... . Stupiiritul p"astoral ..

31

--

'. '. a ecloziune, al . inele nu au venin, iar, dupa 20 de zile, secretia seade p '. de . ierare glandelor veninoase. :

.. Cantitatea de venin secretata este influentata de .calitatea hranei pro eice, de v~ta albinelor ,i de sezon.

,: :i -r . Acul pii '. - in tesutul Intepat prin contractarea musculaturii - '. • ... , ominale a albinei. La inteparea tegumentului elastic, in momentul

i ,'. ','" gerii acului, acesta rlmine,agalat in tesut din cauza zimtisorilor · '. .'~ . stilet, ~u ... se tot aparatul de aparare, ai carer muschi se

r .. · .... . ti pin to ,~ .. inul din punga. Albina~ al carei a . arat

~. :.:;:.h.· = .. \

....... ...Jr.a~ e s-a d · t, m '. Cind tesutul intepatnu se strange in

ului, c .. .este . exem .. membrana intersegmentara de la

.,~,.l poate fi retras de citrealbini dut a ce a i tepat. .

:;;, -. - .'cu1 ·ltcior este rnai solid, usorcurbat ventral, are numai 3 zimti

: : I' ~ • •

t· los' t . 1. ar· - ~are ouilor in celule, la inteparea botcilor sau in

", ' . '"

.::... . .cumatcile rivale, . ' ~

:;:' : . torii sunt lipsi ti de parat de aparare .

. ,.

. :",~. r-

... . ,

.. ~ .

LE FAMILIEI DE ALBINE

. . .

. , ", "

•• 1. {

I: ...

·:1: : I;..

}.~.~~ ~~------.....-----...-.--;

'. ;~: · . Viata socialia albinelor melifere are ca

r'::r."

'i~; unita functionala familia. Aceasta este

.. .,.. .

•• i..; . ca · din mai multii divizi, al cirui

.. .. . .

! f;;: >' b e . .depinde de puterea far iliei de

, ? ;.- . • ,albine- . i de perioada ei de dezvoltare in

. , .

'.' .'. lutiei biologice anuale. Astfel, numarul membrilor familiei

. .

.... 'albinev °azl intre 15.000 ~i 50.000-60.000 . e indivizi. Acestia

. edlferentiaz . '. prin as t ~. prin rolul pe care il au ~n familie, putand .Ii grupati in trei casteistince (Fig. 8).

, Cas ele cu .01 in reproductie sunt: eprezentate de matca (Fig. 8.a), · gurul reproduci or femel (fiecare familie are 0 singura matca) ~i intori (Fig. Bb), care reprezinta reprodi ci orul maseuI, in numar . 300-400 de indivizi intr-o familie .. Cea mai mn .' eroasa este casta

·.albineor lucratoare (Fig. 8.c), care, din punct de vedere genetic, sunt

.32

AURELIA ·CHIRlLA

.. - .

femele, dar au organele de reproducere atrofiate, efectuand toate activitatile necesare familiei. Relatiile dintre tott mem rii familiei de albine su .t de in erdependenta, astfel lncat nici un individ nu poate supravietui in afara organizarii de familie.

Matca are lungimea de 18-25 mm ~i greutatea de 150-280 mg. Capul este oval rotunjit, trompa are 3-5 mm lungime, iar armature bucala este slab dezvoltata. Aripile sunt mai scurte decat corpul, dar nu mai seurte ea la albine e lucratoare. Acul este mai lung ea la lucratoare, curbat ~i ell trei zimti p~ margine, fiind utilizat la fixarea oualor in celule $i in timpt lluptei cu aIte matci, Culoarea matcii variaza in functie de rasa, dar este p tin mai deschisa decat a albinelor din rasa ei. Gusa are capacitatea eu 50% mai mare fata de cea a Iucratoarelor, deoarece ea primeste in permanenta hrana de Ia albinele de companie, ducandu-si viata numai in stup si numai in activitatea de depunere a oualor, Creierul matcii es· e mai mic decat eel al aibinelor lucratoare. Nu are glande ceriere ~i corbicule, are, in schimb, foarte dezvoltate glandele mandibula e care secreta substanta de rnatca. Aceasta sub stan a (feromon), fermata din doi acizi, este preluata de albinele care ling rnatca e abdomen ~i transmisa apoi celorlalte albine 0 data ell contactul de hranire, Cantitatea de substanta de matca variaza in functie de varsta matcii, de sezon ~i de momentul din zi. Astfel, matcile neimperecheate ~i matcile biitrane secreta 0 cantitate mica de substanta ... e matca, Cea rna' mare cantitate este secretata de matcile imperecheate, in varsta de 18 luni, aflate in pi. ouat. Acesti feromoni au ro lul de a atrage trantorii de la distanta pentru imperechere ~i de a stimula copulatia; toto data, contribuie la stimularea cresterii de celule lucrato are , la hranirea matcii, la blocarea construirii botcilor si atragerea albinelor la roire. De asemenea, substanta de matca inhiba dezvoltarea ovarelor . la albinele lucratoare ~i creeaza coeziunea membrilor aceleiasi familii.

Dintre cele trei caste, matca are cea mai lunga viata. Ea traieste in mod freevent 3 ani ajungand uneori pana la 6 ani; in mod natural, in stuparitul stationer 2/3 din matci Wiese 3 ani; restul schimbandu-se in al patrulea

A

-------. In stuparitul pastoral rata de schimbare anuala, naturals, este de 25%.

Tehr~gll!.E.!~ gpicole... - Stuparitul pastoral ,

Matea poate sa depuna intr-o zi, in varf de ouat, pana la 3.000 de QUa, iar intr-un sezon activ intre '150.000 ~i 200.000 de oua. Matea neimperecheata este mai mobila ~i are abdomenul mai subtire, spre deosebire de matca bAtrana imperecheata, care se misca mai incet si

" are abdomenu mai dezvoltat. Marcile epuizate de Quat, se trantoresc

A

, dincauza lipsei de spennatozoizi in, spermateca. In acest moment

,: albinele iau in crestere din ultimile Qua cateva celule ~i i~i cresc 0 noua ", matca.Acest instinct de schimbare lini~tita a mate' i are suport ereditar . . \" Tri.nto,rti sunt in numar de cateva sute de indivizi la nivel de fam ilie :: de a bine. Lungimea corpului este de 15-18 rom, greutatea de 200-280

." A

:,~ mg, iar trompa este scurta, acestia neculegand nectar. In prime Ie zile

,:': de vialA sunt hraniti de catre albina, dupa care se hranesc singuri eu fmiere. Trantorul are ochii dezvoltati, vederea fiind adaptata la 'lumina

.~ ~~ .. 1 <Ii Ant 1 . "" 1 A. .. ... x 'WI "'- 'W ·'1

~~:. eerunn, . . ene e au un segment m pus, care 11 aJuw sa perceapa mater e

t iesite la imperecheat. Au capul.rotunjit ~i aripi foarte dezvoltate eu t musculatura dezvoltata, fapt ce Ie pennite sa zboare la distant». Trantorii

, .

, ~" nu au glande ceriere, ae si piese specializate in recoltarea polenului;

,'i rae primul zbor de recunoastere la 6-12 zile, Iacand deplasari pana t la 7 km, la 0 temperatura de peste 20oe, efectuand cateva zboruri pe ",,' , zi, dupa care pot executa imperecherea. Trantorii sunt reproducatorii ',,' .masculi ai familiei de albine, avand rol in imperecherea matcii ~i in , realizarea unui regim termic adecvatcresterii puietului. Feromonii



, ' pe care ii emit determina apropierea lor in timpul zborului ,i atractia

matcii de loeul imperecherii, Trantorii apar in luna aprilie ~i dispar

" 0 dati eu terminarea culesurilor din luna august. ,

Alb- I' wt A ........... x .... d 10:- 00' 0 A 'W '60 000 d " eli"" III • me 'e uera, oare sunt m nWJIW. e . . . .. .'. pana.8 ' ~ ... .. e m VJZl

, intr-o familie, in functie de sezon ~i de puterea coloniei de albine. Au

<

.' lungimea corporala de 12-13 mm ~i greutatea de 70-150 mg, care seade

'., citre batranete ~i variaza intimpul vietii in functie de unele stAri

, .,' fiziologice. Albinele Iucratoare au caput de forma triunghiulara, iar mpa, care are 6,4 mm lungime, este mai dezvoltata dedit la matca · triintori. Ele au formatiuni specializate pentru recoltarea polenului, , propolisului sau pentrn producerea cerii, a laptisorului de matca (pentru

34

AURELIA CHIRILA.

cresterea puietul i). Aibinele care iemeaza au corpu adipos dezvoltat,

. .

fapt ce Ie confera 0 longevitate de cateva luni, Albinele lucratoare triiesc

in edie 30-40 de zile e. rioada culesurilor ,i pot ajunge pan! 1a 60 de zile, cand activitatea in stup este mai relaxata.

Activ·tlf executate de albi . a I . cratoare

VAnta

Activit tea ereeut

....

• meinirea puietului

• participarea. la curAtarea eeluleler din faguri

" --- . .

3-6

- - . - " .

• aliment·eazi 1arv~le ~mai in virsti de 3 zile cu miere, pls~ ,i Bpi;

·6-13

.. ." . .

• produc lipt~orul de matei (secretat de glandele hipofaringiene) cu care·luinesc

larvele in virsti de pinA lao 3 zile, j. pe larvel.e de matca pini la inchiderea botcilor;

. . .

_.

1.3 -- 18

- . ~ ..

• clldesc t: ~ .. (pe baza ~ glandelor ceriere)

18 -- 21

.. curiprea cuibului, • v·entil· ~a cuibuJui,

.. paza la urdi~

_.

21"- .35 (40)

, Cuibul albinelor . ste fOI mat din faguri . lIditi de Ibinele 1. cratoare, Fagurii c ;i· lul, la 8· binele care traiesc in ... lbatic, se fixeaza A. scorburi de copac :.. u· in c: .... tori de stA .. cAt iar la formele 1;" ........ N·.!I·l . de m i stupi sisten atici,

°i ·t fix ti e rame mobile.

.. . celule (Fig. 9), diferentiate ca

" d ..AXoMiII!"rIi. It ",. .... di ... . ..

~...... . .. e c . 'wu~la 1 apartin In ... VIZll care

,I . As .. 1, celulele in care se va dezvolta puietul de cratoare vor p tea servi ,i Iadepunerea rezervelor de bran!

. ~' ,

l , '.?o

~ "l :~; ,

i;~'

, :'~'

, #"

: .... :-

. ,I,' Tehnologii apicole... - Stuparitul pastoral

'1 " ,

, ~::

., pentrualbine; acestea sunt cele mai numeroase ~i au forma hexagonala .. ~ CD diametrul de 5,3R-5,42 mm, adancimea de 12 mm (cand se creste ;'~I,puiet ,i 16 mm cand se depune miere), latura de 3 nun ~i volumul de "~" 0;282 em3,

'.:f' t Grosimea pereti or celulelor variaza in functie de gradul de folosire .!.! . fagurilor a cresterea puietului.

<L~'

j.~. Un fagure STAS are un numar de 8.000-9.000 celule de lucratoare,

"I' Fiecare celula de albin a lucratoare poate pastra 0,40-0,43 g de miere

. .: ....

," .• i Ot20 g de polen. Un centimetru patrat de fagure contine 4 ce ule

~',' albina lucratoare.

·,t~ ' .. Celulele de trantor sunt destinate cresterii puietului de trantor ~i ,~!,. depozitirii mieri!. Cel.ulele de trantor sun~ m~i p.utine la numar, au

l formA hexagonala cu diametrul de 6,6 mm ~1 adancimea de 13-16 mm . . '~. Ele sunt dispuse pe partea inferioara a fagurelui ~i in partea superioara .l .acestuia, deasupra puietului de albina lucratoare,

;~t Un centimetru patrat . e fagure contine 3 celule de trantot

'Ir . ,Celulele de mates (botcile) sunt destinate cresterii larvelor de matca

" ~

:. ,: ,i au un numar redus pe familia de albine. La schimbarea linistita a

:; S.lDltcii sau la . ierderea acesteia sunt cladite 2-5 botci sau mai multe, ; 'j, .situate pe centro ramei, iar Ia roire albinele constr · esc cateva zeci

,~ ,

':',>' botci, dispuse pe marginea fagurilor. Bo ca, la exterior, are forma

t ~. de ghindi, iar in interior este cilindrica, avand adancimea de 20-25

'j

,,~~. mm ,i diametrul de 10-21 mm. Dupa eclozionarea rnatcilor, botcile

" ~'. SUDt distruse de catre albine.

,} in afara de aeeste tip . ri de celule in care se creste puietul eelor trei Ii. caste, albinele mai cladesc ~i niste celule de legatura, la trecerea dintre

Ii"" dou,a ~p~. dife~t~ deAce~u~e si celulele ~e fixare a fagurelui de rami, hi mal rmci ~l mal bine intarite eu propohs.

~'1, Peretii celulelor sunt cliditi din ceara produsa de albinele ale carer

, 'p

· .~.' glande ceriere sunt functionale. Astfel, solzisorii de ceara forman in

.~. dreptul glandel . ceriere, pe abdomen, sunt Iuati ell picioarele ~i dus: .' a mandibule, unde se amesteca eu secretia glandelor rnandibulare, · upa care continutul rezultat este folosit la cladirea fagurilor. Acest

35

:

~

I

36

..

AURELIA CHIRILA

produs final este mai rezistent fata de solzisorul de ceara, care se topeste la 25-30°C, iar produsul final se tope~te la 62,3°C.

Construirea fagurilor se face de catre albine pe perioad de cules

... d ' tul .. di " .. d x...:~ " I" ib I" "

~l ie crestere a puiet u ur, . in cauza ne·VOII .. e mw-u~ a spatiului CUI ·U ur ..

Cladirea fagurilor este inf uentata si de temperatura din interiorul grupului de albine claditoare, Astfel, albinele incep clac itul de la

t .. 'rrfI! d d .. d iorchi

spe eaza supenoara, e unc :. se pnn ca un Clore Ine, care are" 0

empera ura in interior de 33-35°C. Reglarea tempe raturi i in ciorchine se face prin r 1 xarea ~i comprimarea acestuia, iar hranirea abundenta a albinelor claditoare influenteaza pozitiv cladirea de' faguri.

Pentru a marl rezistenta celulelor, aibinele depun in interiorul celulei construite un strat de propolis,

Grosimea medie a fagurelui este de 20 mm, fiind mai gros in partea superioara unde se depune mierea, Distanta din e faguri este ae 12 rom, necesara trece ii a hi elor. Celulele noi au culoare alb-galbuie, iar; du . a cresterea catorva generatii de albine, celulele devin inchise la culoare, iar peretii ~i fundullor se ingro. de la membranele nimfale si excrementele larvare provenite dela pui etul crescut in ele.

Pe fagurii claditi albin le, i,i onneaza cuibul in fata urdinisu ui, avand urmatoarea desfasurare:

- . prirnavara si toamna, puietul este situat pe ramele din centrul cuibului, pe Ian · fiind hrana. Puie' .. 1 are 0 extensie mare pe ramele

di 1 -00 . '" d "" d W • tI ...t: 1 A A lb·

m ce • tru cut . Ul,· escrescam catre margnu, astre incat a : rna care

acopera puietul iaorma uneisfere. Vara, forma cuibului este elipsoidala, hrana fiind depozitata pe fagurii marginali (complet) si pe eei laterali ci depozitare de hrana in partea superioara ~d p .. margini.

Activi atea de depunere a oualo de catre mate! se face pe spatii mari, in cercuri concentrice. Aceasta aranjare echilibrata a diferitelor

d .. t ,.. ,..,. tui I II '.... "di· -+.X, •• DI>

grope e puie asigura aces - a reg area temperaturii ~1 l!"U ·wtil. . •.. mtre

factorii de mediu extemi care influenteaza aranjarea· cuibului

d t *' t· hrana si M tI t "II! A

eermlnan'·l sun· ana ,1 tempe atura. ·,··· .. ennnere ~ . emperatuni m

ib ".. 1·" 'I: d d i X x· t I" 'W d

CUI ,rna a es In penoaoa e rimavara ~1 oamna, este rea izata ~ e

albine prin propolizarea cuibului ..

Tehnologii ap ico Ie. .. - Stuparitu! pastoral

37

1.6. CAl DE COMUNICARE LA ALBINE

· Vlata soc·ali a albinelor este Intretinuta de 0 permanents

';, eomunicare Antre membrii acelelasl familii.

, Albinele prelau din medlul extern Informatllle prin intermediul -, simtului olfactiv, acustic, taetil, vizual, dupa care informeazi

.. ~

:; membrii familiei prin diferite gesturi. In afara stupului, albine e

,~i se orienteazi cu ajntorul radiatillor ultraviolete, care striipung nom, ,'~: S U fo esindu-se de unele obstacole ( rumuri, cladlrt, arborl), Cele ,~i,. ai freevente comunlcarl Antre albme sunt legate de sursa de hrana ;~ -,i de rolre, Com nicarea lnformatiel asupra abundentei sursei de :~:; . ules, a eoncentratiel sale ,i a distantei pina Ia sursa se face prin 'i' ,'. termediul unor mi~ciiri caracteristlce, care poarta numele de

. '

jt , dansul albinelor. Primele albine care aduc in stup informatia despre

... ?

l· ursa de hrana descoperiti sunt albinele cereetase, ·

.. ~~-. I'll

:~, In ansamblul miscarilor executate pe rama, albina cercetasa

~,

It escrie in cateva secunde, pomind din acelasi loc, doua cercuri opuse .

• if"

i~';Dansul executat de albina se numeste dans circular si indica, intre

.~{~

,:i<stup si sursa de cules, 0 distanta de sub 100 m. Cand sursa de cules

I\'este bogata in zahar, dansul albinei este mai vioi si invers. Cand sursa

If,; ~

'~{,de cules este slabs sau nectarul are concentratie foarte redusa, albina

:i~,-l nu executa dansul. DansuI balansat indica 0 distanta fata de sursa de

'. '

. ,., A.

,~f,:,c les de peste 100 m. In aceasta situatie, dansul albinei este mai

I',:: omplicat, iar mesajul dansului se refera la distanta, directia, cantitatea ~J} fi continutul in zahar al sursei. Cu cat distanta fata de sursa de cules

~. v ,

j;~;este mai mare, cu atat numarul de balansari este mai mic si invers .

. ' .', De asemenea, vigoarea dansului ofera informatii despre calitatea sursei -:,;de cules. Un dans viguros indica 0 sursa de buna cali tate. De asemenea, )f" dans este redata, prin miscari speci f ce, prezenta vantului sau,a unor J~:obstacole care pot fi trecute sau care trebuie ocolite. Mesajul dansului ircste inteles de albinele culegatoare care se mobilizeaza pentru abordarea

~~ .. ursei de cules. Dupa executarea dansului, albina respective iese din ~t(Btup spre sursa de cules, fiind urmata de cele care au asistat la dans.

-.;.fo

','

':;1

~~:: ... li,·

j' F ••

38

AURELIA eH/RILA

" "

in cazul comunicarii locului pentru fixarea roiului, dansul albinelor care au gasit si pregatit loeul este aery daca loeul este bun sau slab 1a gasir a unui loc eu conditii de viata mai proaste.

Albinele, care vor alcatui roiu, vor comunica intre ele prin intermedi ul antenelor, prin atingerea acestora timp de aproximativ 5 secunde, dupa care albina care a primit i. for . atia 0 va transmite la alta.

1.7.RANA ~I RELTIILE DE IlRANlRE IN CADRUL FA .IL EIDEALB .. E

Pentru hranire albinele folosesc nectarul si mierea pentru necesitatile energetice, polenul ~i pastura pentru nevoile proteiee ~i apa, care este indispensabila vietii.

N ectarul este un prod us glucidic al tesuturilor secretorii ale florilor ~i, in functie de specia· . lantei, temperatura ~i umiditatea aerului, are diferite eoncentratii. Albinele au atraetie pen u 0 concentratie de aproximativ 50% de substante glucidice. Productiade nectar depinde de: specia melifera, stadiul de inflorit, pozi tia florii . tulpini, compozitia ~i umiditatea solului.hnnina, vant, precipitatii ,i temperatura etmosferica

Secretia optima de nectar are loc la temperatura de 20-30°C, incepe la IDoe ~i.inceteazi la 35°C. Umiditatea favorabili secretiei de nectar este de 65-75·%.

A

In timpul sezonului activ albiaele culeg ,i mana vegetala (secretie a

unor tesuturi v· . e) sau mana anima1i (excretiile dulci ale unor insecte

care se hranesc ell seva plantelor), din care rezulti mierea de mana.

Consumul ace . . ia ,. . timpul sezonului activ nu creeaza probleme

lbi /'Ii. ;10 _ . ..1,- d '" da x x., A 1

a _ me or,. _.' pentru. ,- : :O·DUiI .". iemare, '. ca se gaseste In rezerve .e

de hrana ale lbinelor, produc toxicoze, care determini mortalitati

'" • 1101'

consic r _ 1 e

N ectarul- . oltat de albine cu aju orul trompei, lind depozitat

in eel lele fa. . '10.· de citre 0 alta albin! care 11 preia de la culegitoare sau chiar de a1bina care l-a recoltat in cazul culesurilor de mare intensitate.

Tehnologii apJcole... - StupiIritul pastoral

39

, in compozitia chimica a nectarului proportia cea mai mare 0 detin lucidele, in special cele simple (zaharoza, glucoza si fructoza). Restul " substantelor, cum ar fi proteinele, acizii organici, vitaminele, enzimele, sarurile minerale, care se gasesc in proportie redusa, dau valoare biologics nectarului ~i mierii.

'., Nectarul se transforma in miere in unna unor procese fizi ce ~i " .: chimice, Astfel, pan8- a continutul in apa de 18% al mierii, excesul .: de apA din nectar se elimi nil prin regurgi tari repetate (eliminarea .. aectarului din gu~a spre labium ~i invers) in timpul zborului ~i dupa '-{; depunerea in celule, precum ~i prin ventilatia din stup. Din punet de , ':. edere biochimic, nectarul se transform! in miere prin scindarea

..... :

.:', nozei in fructoza si glucoza, sub actiunea enzimei numite invertaza,

'::/' .' tata de alinele in varsta de peste 21 de zile,

0;:,: .. M-erea, prin continutul ei mare in glucide (aproximativ 80%), este

,.

:; incipala sursa de hrana care asigura necesarul energetic al

\' .. tnelor, Dintre glue' de, cea mai mare proportie 0 au glucoza ~i ;i,. . oze, de aproape 90%, Continutul mare de glucoza, existenta mai ,:>,,:; . 'in mi erea de coriandru, floarea-soarelui, rap ita , de ermina IO talizarea puternica ~i nu este indicat ca acest tip de miere sa faca

<'" ' din rezervele de hrana pentru iarna, deoarece cristalele de glucoza

. .

. {,;L. pot fi dizolvate de albine, pro lucand moartea acestora prin

l. tometare. Fructoza cristalizeaza greu, avand capacitate buna de ·-1 ~. . ilizare. Componenta valoroasa din nectar, reprezentata de proteine, '-;.~: .. ' • 0 ganici, vitamine, saruri minerale sl enzime se regaseste ~i in

.~.I

';~ , . ~ . Proteinele din miere nu au 0 importanta semnificativa in nutritia

,'~~' . '. lor datorita cantitatii mici in care se gasesc, ins! enzimele si 'U' " · ele au rol important inmetabolismul albinelor, avand functie It, . gradare ,i de biosintezi a glucidelor, lipide or si protidelor. Acizii

~j. :

'f;' . i din miere au, de asemenea, rol important in metabo ismul

. t, .' lor, iar sirurile minerale, cu ro1 complex in rnentinerea ecbilibrului :it'do .. bazic, regleaza presiunea osmotica ~i intra in structura

'~.. or, hormonilor, vitaminelor. Necesarul in miere pentru 0 familie

'j;,';". albine intr-un an se apreciaza ca este de 90-100 kg,

, .

.. -,:.

40

AURELIA CHIRlLA

- --

- Zaharul este un aliment energetic care substituie mierea in act' unea de stimulare a ouatului matcilor in perioada de iarna ~i la sfarsitul verii-inceputul oamnei sau in completarea rezervelor de iemat, cand proportia acestuia nu trebuie sa depaseasca 50% din totalul rezervelor de hrana, Turtele de serbet peste iarna se administreaza familiilor de albine numai in caz de necesitate.

- Polenul este nica sursa de protein din hrana albinelor, el fiind factor limita in cresterea puietului, datoritii continutului mare de proteine, care au rol plastic. Proteinele sunt necesare in pro due ere a cerii, a lapti~orului de. . atca, a formarii rezervelor de iemat din corpul adipos, fapt ce asigura longevitate aibinelor de iemat. Valoarea biologica deosebita a polenului este data de continutul mare in aminoaeizi esentiali. De asemenea, fractiunea lipidica este de mare valoare, absolut necesara vietii albinelor. Vitaminele si enzimele din polen au . are valoare biologica si sunt biocatalizatori ai proceselor metabo ice ale albinelor, Din punctul de vedere al valorii biologice, polenul poate fi c asificat astfel:

.. po en ell valoare foarte ridicata (pomi fructife i, trifoi rosu, salcie,

mesteacan, casta. salbatic):

- polen ell valoare ridicata (papadie, fag, ulm, artar);

- polen ell valoare medie (alun)

.. polen eu valoare scazuta (coniferele).

Albinele aduna ell ajutorul picioarelor si a pieselor bucale graunciorii de polen, care se prind de antenele ~i de perisoril de pe

. ~.

corpul lor, in . inn ce viziteaza florile, In acest timp albina

regurgi eaza mierea din gu~a ~i umecteaza graunci orii de polen, pentru a-i lega intre ei ~i a-i presa in panerasele de pe a III..;a pereche de picioare. Astfel, se formeaza ghemotoacele de polen pe care albina le transporta in s p, unde, eu ajutorul pintenului de pe a II-a pereche de p icioare, scoate gemotoacele de polen din panerase ~i le depune in ceh ile de lucratoare, unde 0 alta albina mai tanara it preseaza cu capul pentru a scoate aerul din celula, ··entru conservare, albinele glazureaza eu propol·s polen ·1 care a umplut celula in proportie de

l

f .

Tehnologii apicoJe ... :. Stupdritul £astoral

41

..

.

.. doua treimi, iar, la cutes abundent, aceste celule sunt completate cu

. ~

.. miere matura si capaciti. In polenul din aceste celule lipsite de aer

-. se produce fermentatia lactica, transformandu-l in pastura, Greutatea .; unui ghemotoc de polen variaza intre 8-20 mg.

. . ,iI\

5 In functie de puterea familiei de aibine ~i de productiile apicole pe

.. / ".

.. ~ care le realizeaza, consumul de polen al unei familii variaza intre 15

:1 ,i 55 kg. Consumul de polen al unei fam 'Hi care creste puiet ~i cladeste . :l faguri este de aproximativ 30 de ori mai mare decat consumul unei

ifq

..• ~ familii care nu are de crescut puiet ~i faguri.

;t~ Pis ura se formeaza din polen in urma unor procese biochimice j: dirijate de bacterii ~i ciuperci care se gasesc in polen. Astfel, D ansformarea polenului in pastura se produce in trei trepte, conform 'it dezvo tarii microorganismelor responsabile de aceste procese

.,,~: . iochimice, dupa cum urmeazi: .

~ ~. t· ..

;.;~, ' - in prima etapa, in polenul presat in celule, se dezvo~ta bacterii

:,~~. (p.eudomonas sp.) caret prin activitatea lor enzimatica, fac permeabila ·l; embrana graunci orului de polen, metabolizand Partial unele dintre

... :.«: 0

ii~;componentele acestuia. Consumul de polenprin acest tip de reactie

.~::.. te redus, deoarece bacteriile din acest gen consuma tot oxigenul ramas

'·1/, 1 .. "'" 1· tui

.. ~?:' po en si, In Ipsa aces ia, mor;

... . .

II"

II ~y~ .... An etap~ a doua, in lipsa ~xigenului, se instaleaza ba~ilul lacti~

,. L.:{LactobaClllus sp.) , care se dezvolti pe baza degradarii g ucoze !t'. . venite in po en din timpul formarli ghemotocului de polen. in felul I '~. scesta bacilul i~i produce oxigen, ins! cresterea acidului lactic in mediul

It:,· u de viata (in pastura) il distruge;' .

';1: \ ,- in a ~eia etapa se desavarseste pro due ere a pasturii prin instalarea !1~:ClUperctlor (genul Saccharomyces), care au ca substrat de dezvoltare t"t'·.feSturile glucidice provenite din oxidarea glucozei in conditii de

(:.~,~ aaaerobioza. T

! (~r+.:

:~', . Pastura are un continut mai redus de proteine ~i lipide decat polenul,

.(in schimb contine acid lactic, reprezentand conservantul ce-i asigura

. t'· trarea. Rama ell pastura se a~aza de regula langa puiet, in partea ''tdinspre diafragmi. Pentru iemare, in functie de dezvoltarea familiei

~~ .~ ~:

....

....

. ~,

0·' . .~.

42

AURELIA CHIRILA

. -- -- . "

de albine, rezerva de pastura pe familie trebuie sa fie de 1-3 rame. Pastura constituie rezerva de protein! a alb · nelor peste iama, pe baza ei fiind pos ·bilA reluarea activitatii de ouat a matcii, implicit de crestere a puietului.

A .

. nlocuitorii de polen se administreaza albinelor numai in cazullipsei

totale de polen san pastura in stup sa i cazul un i cules redus de polen in natura, cand cresterea de puiet este in pericol, Substantele care se folosesc in aeeste situatii sunt: lapte praf d gresat, faina de soia degresata, drojdie 6 de here. Aceste substante proteice se administreaza albinelor in turte de 500-600g de serbet, in care proportia inlocuitorilor de polen nu trebuie sa depaseasca 10%.

- Apa pentru albine este indispensabila vietii, corpul lor continand



70-80% apa, iar hemolimfa 90%.

Apa este necesara in digestie, asimilatie, in metabolismul celular ~i in activitatea secretorie a glandelor. Abinele folosesc a a in amestec ell mierea ~. polenul pentru hranirea larvelor ~i pentru asigurarea umiditatii optime in cu "b. Astfel, consumul de apa al unei .familii de albine este dependent de .. uterea familiei de albine, de sezon, de cules, de cantitatea de puietsi poate 1 de 50-200g pe zi primavara ~i de 300-500g vara.

"-

In ti mpul culesurilor de nectar albinele i~i procure 0 parte din apa

din nectar, iar restul de la adapator, daca in zona nu sunt a te surse

A

de apa buna, In lipsa culesut ilor de nectar sau in perioadele de ar~ita, '

consumul de api al albinelor este mare, fap de care trebuie sa . ina cont apicultorul ~i sa puna permanent apa in adapator, De asemenea, adapiitorul trebui e instal at (in pastora ) inainte de a deschi . e stupi i dupa transport, pentru ca albinele, la iesirea dint stup, sa gasesca apa

~. sa se obisnuiasca eu locullui pentru a nu depista surse de apa poluata. Locul unde se instaleaza adapatorul trebuie sa fie unu . umbrit, pentru

a impiedica Incalzirea ~i evaporarea excesiva a apei vara.

Relatiile .. e utrltie in ram Ilia de albine

Relatiile de nutritie intre membrii aceleiasi familiii, precum ~i prezenta optima a feromonilor specifici eelor trei caste asigura coeziunea ~i

Tehnologii. al!.ico/e... - Stupdri~ul I!.astoral

43

-

.,

integritatea biologica a coloniei de albine. Daca Ia alte specii animale branirea inseamna 0 serie de procese mecanice ~i fiziologice individuate, la albine viata sociala complexa este determinata de un permanent schi b de hrana ~i informatii intre indivizi, de prezenta

~""',onilor.

~ .. : In relatia de nutritie intre albine un -rol important it are mir sui, \~ . sceptionat in momentul contactului ante elor a doi indivizi. Astfel, •.•.• mirosul de grup faciliteazi eedarea hranei, .. .. cand mirosul strain poate

<:. . declanseze stari de respingere ~i agresivi tate sau_ de cedare a hranei,

.""'. .

:. tn virtutea faptului eli acesta este un act reflex, el fi' nd executat, cu

:: . _ gicie, si de albinele eclozio ate ~i imediat izolate.

.. . in momen 1 transferului de hrana, albina care doneaza deschide ~. mandib . lele ,i aduce intre ele 0 picatura de hrana, pe care albin a

, .

:.. fmltoare 0 aspira prin introducerea trompei intre rna dibulele

.:: .. , ., ." n oarei .

...

. - ... a albine or este asigurata de miere si polen. Albinele, in prime le

.. 0 zile de viati, au un consum mare de polen necesar dezvoltarii

; e Of, lipsa acestuia ducand a scurtarea vietii ~i la 0 slaba dezvoltare

: .;' '. delor hipofaringiene. De asemenea, a binele doici au un consum IIJIB . de polen ~. miere. Albinele tinere, imediat dupa ecloziune, din

IIAIUlIWU . ipsei de rezerve din corpul a· ipos, intra in celule ~i consuma

:. . I· de Ipti~or, dupa care tree pe ramele de pastura ~i miere ~i

, :,~.. hrlnesc permai ent. Consumul de miere este dependent de varsta '~', · activitatea albinelor. Albinele batrane, culegatoare, consuma doar

:.:: :.: J_ ie e sau nectar.

'.:;, cadrul relatiilor de hranire intre indivizii acelei asi familii de albine

.:E-Id' urmatoare e situatii d· stincte:

-. .. relatiile de nutritie intre albinele lucratoare;

, '

:\ · Din observatiile unor cercetatori (NIXON - 1952) asupra relatii or

'; nutritie la albine s-a constatat ca intre albinele lucratoare are loc :.:. .. permanent schimb de hrana. Acest schimb de hrana este mai intens

• ;·:pe ioada cresterii ·de puiet ~i mai redus toamna, cand cantitatea de Jiet seade sau inceteaza cresterea acestuia, De asemenea, durata

.'

. :.-1

44

AURELIA eH/RILl

. . - - - .,

contac tu lui de hranire intre indivizi este mare cand in stup sunt su iciente rezerve de hrana si apa ~i foarte scurta, cand nu sunt rezerve

.1\

In stup.

- relatiile de nutritie mire mated si albinele lucratoare:

I , ~

~ .

In cadrul acestui tip de relatie de nutritie matca este hranita, aproape

toata viata, ell laptisor de matca de cat. e 0 suita de 10-12 doici care-i administreaza aceasta hrana la interval de 10-15 min te, in momentul cand matca QUa ~i stit nemiscata.

Matca se hraneste ell miere cand eclozioneaza si este in cusca, Ea cedeaza hrana accidental, cand este intre albine straine. Linsul substantei de mates de ... e aceasta si transmiterea acestui feromon ce orlal e albine se inscrie in cadrul relatiilor de nutritie, .

- relatiile de nutritie intre trdntori si albinele lucrdtoare.

,J , ,

1: At· t hrant .. d ..,. lbi · 1 "1 d .. "'WI 1"0. d

ran .orn sunt .. ·anItt e catre a ine pnme .e patru z e ie viata, can' .

t f .. · D 'WI' w....J~ trA. '... &' ••

S au pe .aguru eu puiet .. mpa aceasta penoaaa, an orn tree pe ragurn

eu miere si se hranesc s inguri ell aceasta. Acest consum estemai mare

d ..",IIt d 5·1 1'. t '"I· A. d .. 1 boruld A, h

upa varsta '.e ' Z,} e a tran ort Of, can . les . a z . oro .. e-lmperec ere,

iar consum I unui trantor este de trei ori mai mare decat al unei albine I era care,

La sfarsitul ultimului cules de productie din sezon, albinele lucratoare alunga trantorii din cuib, limitandu-i pe fundul stupului si nepermitand

,,11\

accesullor la hrana, In urmatoarea etapa ei sunt eliminati treptat din

stup in grupuri de 1 0-15 indivizi, acestia murind prin inanitie.

1.8. METABOLISMUL ALBINELOR

Metabolismul general reprezinta totalitatea proceselor care se petree in organism din momentul captarii substantelor din mediul extern, continuand ell prelucrarea acestora, absorbtia lor in mediul intern, utilizarea lor si terminand ell eliminarea produsilor de degradare rezultati.

Metabolismul celular reprezinta totalitatea proceselor metabolice care au loc la nivelul celulei din momentul asimilarii substantelor absorbite



Tehnologii apicole... - Stupdritul pastoral

45

:., pana la aparitia substantelor proprii, rezulta e din procesele de resinteza, ,_.' care, la randul lor, sunt conditionate de procese de degradare, eu

.' liberare a energiei necesare pentru biosinteza, Astfel, procesele ,i. meabohce la nivelul celulei au efecte plastice sau constitutive de reglare X ,i energetice.

20, Componentele care reprezi . r' hrana natural! a albinelor asigura

1" ....

l,<. stora 0 activitate metabolica normala,

'\~ ',' Glucidele din nectar suntscindate in' gu~a, transformandu-se in 1} onozaharide, iar la nivelul intestinului are loc absorbtia. Prin

.• Jj

1 . ansformari bioch "mice la nivelul celulei, monozaharidele vor asigura

"'i .

tt energia calorica ~i transformarea in lipide, .ce vor fi depozitate in corpul

:~ ... ' as. 0 a ta parte va forma rezerva de zahar din organ' sm, rezerva ·

i rePrez~ntata de .gHcogen, care, in' cazul scaderii zaharului din

~.; . mohmia, va ehbera glucoza.

t:" :-" .

, ~ Sub actiunea enzimelor din stomac proteinele ~i aminoacizii esentiali

I. descompun.

i[ransformarea aminoacizilo din · hemolimfa in uree ~i glucoza .marcheaza metabo lizarea proteinelor si a aminoacizilor din ~--.- olimfa.

", Metabolismul lipidelor asigura formarea de acizi grasi care vor fi :depozitati in corpul adipos, care, in urma reactiilor de ardere: ~i "'.NIiIo"'~compunere, vor da energie calories, api ~i bioxid de carbon.

; Metabolismul apei dinhemolimfa este controlat prin activitatea secretorie a doua formatiuni specializate, a carer activitate ~_gonicA realizeaza echilibru normal a acesteia .

. 9. REPRODUCTIAAL INELOR

• Reproductia albinelor se refera Ia Inmultirea numarului de indivizi .......... cadrul unei familii. Indivizii familiei de albine, 1 cratoare si matea, dezvol a din oua, rezultate in urma contopirii ovulei cu .............. zoidul, iar trantorul provine din ovule. Astfel, rezulta ca sexul inelor este conditionat de fecundatie,

46

AURELIA CHIRILA

Reproductia albinelor cuprinde unnitoarele etape:

Gametogeneza reprezinti proo selece au loc la nivelul ovarelor ~i testiculelor, pri - care se realizeaza dezvoltarea ~i maturarea celulelor

seminale, .

Dezvoltarea ~i maturarea ovu elor are loe in ovariole, dupi mai mnlte diviziuni de maturatie Insotite de reductic cromatica.

Spermatogeneza are loc la nivelul tuurilor spermigene, unde, p -. -- - gand etape de maturatie, se ajunge la spermatozoidul matur, cares desprinde de pe peretele estieului, ajungand in in eriorul tubului, Astfel, sperma se forme - -- din - tadiullarvar, iar la trantorul i - - irstA de 3 zile sperma mi -az'" in vezicul le semin Ie.

- rech rea reprez 0 nti impre - _ teii cu trantorii prin

introducerea penisului in pun - copu - care - ii. in acest moment,

trantorii i~i depun sperma in apropierea - - - - - -- ii.:ctul imperec err

are loc numai in aer tiber, tn · - - _ - _ z - I - ., i - zile senine, cu

te - peraturi de aproximativ 25°Ct lips·te -- t, intre - e 13-16.

Mate, inainte de a iesi la i -, - _', ita- ,i - :ti de

. "

catre albinele din suita saA I '. - '. ,. . irti

fe 0 onilor ell rol de atragere a trantorilor la irn -- erechere, ae - ,hi se adunA in numar de 100- 300 de indi izi,' Ormind un toi ell . . . t de piramida, orientat eu varful catre n ilea.-

-rocesul acuplarii matcii ell tr - 0 •• - - p educe la 0 di8ta ti de

2-12 km de stupina, 1a 0 iniltime d 1.-30 m, cu odura de 5.;.20

"-

de minu eo In acest timp matea se lmperecheaza en 7-1' - - trantori,

d pa care rev One in stup. a 5- 7 zile de la imperechere, in anumite conditii chiar la 2-3 zile, in mod normal matca trebuie sa inceapa ouatul,

Feeundatia reprezinta aetul de contopire intre cele doll! celule sexuale, respectiv a ovulei ~i spermatozoidului. Astfel, 5-1 0 spermatozoizi patru d prin micropi in ovula, cand aeeas a trece prin dreptul spermatecii. Unul dintre acestia ajunge in protoplasma, unde au loc procese specifice, i - urma carora rezulta oul, care are 32 de cromozomi - 16 proveniti de 1a ovula ,i 16 de la spermatozoid.

Tehnologii apicole ... - Slupdritul pastorl1:1

4,7

mor: oz (Fig. 10) cuprinde stadiile evolutive prin care .... ·e al . ina, de la fecundati e pini la faza .- adult.

." c ste stadii sunt urmatoarele:

;. st· diu] '. . dureaza 3 zil , repre-

L---......- ~..._.....,~.,,: .... - ft-£~. ieada embrionara a ciclului

. ../ -.

evolutival albinei; '" : '," , ,: .' . ., dupa ce,' rior,

doicile au depus Uiptifo ... ' .' ','.. '.' '. liugi ou;

-stadiul de larva dureaza S ., la matei, 6 zlle. albina 1 cr toare ,i 7 zile la trintor; in primele trei zile din _ .. -. ." .......

de matca, dupa care larv le .. " , _

. un amestec de miere ~i pol, iar", -de . ti~or de matca pin! la inchid ,. .., -' . ,'10. - .. in acest stadiu au 100 mai mult : . '.-"',, ',' ; du .........

- citre albine '. . po

.,." a se intinde pe fund A

.. stadiul de nimfi: es . ultt , ul s . eclozi unea i .' .°vizilor

adulti, Cu doua zile inainte de ec oziune, nimfa capita culo lbinei

lIiI'V ... l te,

. Astfe1, ciclul de dezvoltsr e l matei este de' 16 zile, la a" bina

lucratoare de 21 zit . si la 'tritJ or de 2 ,de zile. .

. Durata cicl lui de dezvoltare, An c drul fiecarei caste, este influentata de evolutia factorilor de mediu, m i cu se ·ma de temperatura.

'. rollflcitatea

\

ProJificitatea este reprezentatl de IIUItlAtul de oui depus de matca intr-un

. sezon activ, numar care poate fi estimat cu ajutoruh . ." ." "lor periodice

de puiet. Prolificitatea este influenta .. ~ de numarul tuburilor ovigene, integritatea aparatului genital, sanitate, spatiu, puterea familiei de albine, wrsta matcii, Peri 0 ada optima de exploatare a unei matci este de 2 ani,

. pa care ea scade. Dupa aceasta perioada s~ \in numai matcile de mare valoare de ameliorare, pentru cresterea de matci,

Ah." .0 ... ·IW. J,... ~ ,

.... :ffF' I , •• or

, .

... .......... hrlnite cu 1ipti~r ..... .n ..... ~ ...... hrini e

AURELIA eH/RILA'

Actul imperecherii influenteaza pozitiv declansarea ouatului la matca, Dupa imperechere, 25% dintre matci QUa a 7 zile, 50% dupa 10 12 zile ~i 25% dupa 12 zile.

1.'1, ROLUL FEROMONILOR CELOR TRE CASTE

Fero onii sunt secretiiale g andelo albine or; care, prin nivelul ~i specificitatea lor, alatw"i d .. nu . 'tie, mentin coeziunea familiei, intervin in ac ivita ea de reproducti . J. de nutritie, de aparare ~i atae a familiilor .• e al ine, de erminand viata social! de grup a acestora.

Fiecare . i tre indiv izii unei colonii produce feromoni eu rol precis in manifestarile de comportament al albinelo ..



Matca produce un feromon pe care albinele it ling de pe corpul ei

si, prin comunicarea din timp I relatiilor ... e nutritie, acestea il transmit

tuturor albinelor din colonia respectiva,

F eromonul respectiv sa substanta« .. matci determin8 recunoasterea rna cii de catre albinele coloniei, atrage trintorii la imperechere, inhiba dezvoltarea ovareror la albin Ie lucr toare, determina albinele

lucratoare sa construiasca celule de lucratoare etc. ;

.

i

,

Albinele lucratoare secreta feromoni prin intermediul g andei lui J

:1

Nasonov care determina recunoasterea in .• . ele ~i orientarea catre sursa '!

de cules, iar feromonul de alarm! se elibereaza prin scoaterea acului :

1\ .e ¥ I' "'" d 1 .. Al heaza I

In arara sau pr n IDle' iarea ousmanu u pe care 1 marci eaza. i

, Trantorii secreta t romoni care au rolu sa atraga matea ,i sa-i adune ' in grup pe ei, in zone specia e, de unde pleaca la imperec ere.

1.11. DINAMICA SEZO ... IERA A FAMILIEI DE ALB NE

Dinamica sezoniera reprezinta curba evolutiei biologicea acesteia pe unan de zile, ca efectal actiunii factorilor de aediu asupra castelor coloniei de' albine. Albinele sunt intr-o dependent! total! fata de hrana din mediul extern, fapt ce determina rnodificari de comportament la nivelul tuturor indivizilor familiei de albine, ell efecte considerabile

Tehnologii aRicole ... - Stup"iiritull!.asJoral

49

.' in activitatea de reproductie si de productie, Astfel, cantitatea ~i calitatea hranei sunt responsabile de prolificitatea matcii, i plicit . canti tatii de albina ~i de performantele de productie ale coloniei. ..•. Cunoasterea nevoilor de hrana ale famili ei de albine in fiecare : perioada din evolutia sa biologica permite apicultorului interventii ( tehnice care sa armonizeze aceste doua eomponente. Acestea au ca

. ' .

•. rezultat final obtinerea de familii puternice si de productii apicole

~. A

1_ sporite. In functie de modiflcarile ca titative si calitative produse

':~ la nivelul familiei de albine pe parcursul unui an, ea raspuns la \ actiunea factori or de mediu extern,' se diferentiaza urmatoarele 'perioade distincte:

..•• Perioada de crestere a a binei de ie nat poate fi situate in lunile

. A

.: ugust-septembrie, en unele diferente intre nordu ~i sudul tarii. In

.,

. general, aceasta perioada urmeaza terminarii ultimului eules de

._ productie pentru stupinele care fac stuparit pastoral. Executarea la timp •. ~ coreet a lucrarilor din aceasta perioada asigura buna evolutie .'. · iologico-produc iva a familiei de albine in urmatorul an.

", '-: Albinele obtinute in aceasta pericada traiesc 7-8 luni, deci mult peste ~:.media de viata a albinelor din sezonul activo Aceasta se datoreaza, pe ::.4e 0 parte, faptului ca aeeste albine nu participa lao culesuri, nici la -: .' sterea puietului si nici la fonnarea rezervelor de hrana pentru iernare, .~ precum ~i faptului ca ele au un consum mare de polen, constituindu-se >jn felul acesta rezerva de sub stante nutritive din corpul adipos, care .: .' te foarte dezvo tat. Caracteristic acestei categorii de albine este faptul . ci, inainte de declansarea ouatului la mates. in timpul iernii, g andele

,i; hipofaringiene, care erau atrofi ate , redevin functionale, producand '{. Uipti~or de matca .

. ' Perioada repausului de iarni cuprinde doua etape, ~i anume:

"~" - prima etapa incepe 0 data eu tenninarea eclozionarii ul: imului

. .

:~pu' et in toamna si tine pana la reluarea ouatului la matca. Acum are

'''; lee formarea ghemului de iemat, cand temperatura atmosferica este :: .. d goC. Marimea acestei perioade depinde de evolutia temperaturii >" atmosferice in acest interval de timp, precum si de zona geografica,

-

,

50

,A ,URELIA CHIRILA

~ . .

,iI

Ghemul format de familia de albine este de forma sferica . a stupii c rama de 435/300 mm ~i de forma elipsoidala la stupii ell rama de 435/230 mm. La familiile de albine putemiee ~i Cll rezerve de hrana suficiente ~i bine aranjate i cuib, ghemul de iemare se formeaza in fata urdinisului, in partea de jos a rame or. Abinele din ghem sunt dispuse in doua straturi, care d' fera prin varsta ~i prin rolul pe care it au in ghem. Astfel, la exterior, se gasesc albinele cele rna' batrane, cae formeaza un strat de pans 1 7 centimetri grosime, strat care reprezinta "coaja ghemului" in care abinele sunt di spuse precum tiglele pe casa, in straturi succesive, stranse, Acest s rat asigura pastrarea caldurii in cuib. in mijlocul ghemului, undealbina este mai a anaw., se gaseste rna ca ~i al . inele tinere, care asigura hranirea matcii si caldura prin miscari specifice din picioare, aripi si abdomen .

. emperatura tn ghem se regleaza An functie de temperatura atmosferica ~i temperatura din interiorul ghem lui, prin relaxarea

• •

sau comprl .. ' area acestuia, . ,

- A do a etapa incepe 0 .. ata cu declansarea ouatului la matca si tine pana la eclozio area primelor albine, cand temperatura in ghem

creste la ,34 35°'C. ,

Perioada .lnlecufril alblnelor de ier at incepe 0 data ell aparitia primelor albine tinere si tine pana Ia primul zbor de curatare, dupa care consum 1 al inelor se intensified. La aparitia culesului in natura hranirea mater sporeste si creste numaru de oua depuse de matcii pan~ .. a 1.000/zi in luna aprilie. La mijlocullunii aprilie se realizeaza inlocuirea tota a a albinei de iernat, iar in luna mai, matea depune 2.000 de oua e zi,

erioada cresterll familiei de albine. Dupa schimbarea albinei de iemat, rin ecloziunea puietului capacit, indivizii familiei de albine devin mai numerosi, iar ritmul de ouat al matcii creste, raportul Iarva/doicafiind de 4/1 in aceasta perioada. Ritm 1 cresterii familiei de albine este influentat de puterea familiei de albine, de hrana, temperatura atmosferica, calitatea matcii, in conditiile lipsei de brans sau a unei cantitati insuficiente, apicultorul intervine ell stimulari inca

~

. Te~nologii apicole... - Stupdritul pastoral

51

_ !P-:"&P

de' la data de 15 martie, pentru a putea valorifica culesul de salcam . . Culesuri e de intretinere (bune) din aceasta perioada determina cresterea aumarului de indivizi, aiungandu-se la sfarsitul Iunii iunie la 50.000- ·,60 .. 000 de albine/familia de albine.

,

"

-. Perioada Inmultlrll naturale. In aceasta perioada 0 anumita

jroportie din totalul familiilor unei stupine, datorita blocarii euibului

eu hrana ~i puiet, precum ~i a unui numar mare de albine in cuib, 'i,i reduce activitatea de cules, incepand sa creasca botei de roire. In momentul in care matca.depune primele oua in aceste botei se produce declansarea roitului. La 3 zile dupa capacirea primei botei, .• lbine e care vor roi i~i incarca guse e eu miere si ies din stup, sub lorma' nui jet. Matca biitrana paraseste stupul 0 data eu ultimele , lbine si se asaza pe 0 creanga, in apropierea stupinei. Cand matca .moare, albinele din roi se intorc in familia din care au ro ~t sau se

. - ,

pet imprastia. Roiul plecat poate lua aproximativ 50% din

populatia familiei. Dupa plecarea roiului, in stup iese prima rnatca, '(are, daca familia va mai roi 0 data va pleca si ea eu roiul secund. ceasta matca nu va fi lasata de catre albine sa distruga botci e

" ase. Roirea are cauze genetice, dar sunt si faetori favorizanti, sunt:

r • lipsa ventilatiei;

-. • temperatura ridicata i . cuib; . -Iipsa spatiului;

. - lipsa puietului larvar; . • varsta matcii.

•. Corectarea acestor factori se poate realiza prin interventi i ~hnice facute la ti . P in familiade albine. Se evita astfel scaderile .e productie prin reducerea randamentului familiilor intrate in frigurile roitului si al eelor din care au plecat roiurile, prin slabirea Ior.

, Perioada eulesului, Perioada culesurilor de prcductie, in functie

)

de zona, poate fi de aproximativ trei IUDi, ea coincizand si eu

. rioada de roire. Aeest fapt determina apicultorul sa ia la timp toate

..'

52

.A URELIA CHIRILA

"'-' .~ 1 . h .. · f "'1" d lb ",1\ t If

masun e tel, nice pentru a men rne tarmna e aiome In activitate,

in conditii e cules. De asemenea, mutarea stupinei de la 0 sursa de cules - productie la alta trebuie sa se facti rapid, pe rru a nu avea pierderi de productie, iar pe partea ascendenta a c rbei evolutiei biologice a familiei de albine, sa asigureacestora 2-3 cules ri de produc .ie, dan .• u-le astfel posibilitatea sa-~i manifeste potentialul biologico-productiv.



...

! ..

: I.;

CAPITOLUL II

FLUXUL TEHNOLOGIC

. A

AL CRE~T RII ~I INTRETINERII

FAMILIILOR DE ALBINE

~

. Fluxul tehnologic cuprinde totalitatea lucrarilor efectuate in

: stupina, de-a lungul unui an calendaristic, ·

w

'. 2.1. ADAPOS·TIREA FAMILIILOR DE ALBINE



. Crearea stupului ell rame mobile a constituit una dintre premisele . dezvoltarii apiculturii, stupul fiind adapostul permanent al familiei de ,. atbine, precurn si dispozitivul in care aceasta este deplasata in pastoral. '" Din numarul mare de variante in care a aparut acest important ,~uti1aj"

:' ~V"~o~~ ?e-a lung~l ti~pu~ui, di~ ~a~iuni d~ cre~t~re a pr~duc~i:i~atii muncu In domeniu si de imbunatatire a microclimatului familiei de

. albine, in concordanta ell cerintele biologice ale speciei, s-a recurs

'la standardizarea stupilor .

. . . Criteriile de standardizare au fost urrnatoarele:

" .. capacitatea stupului, exprimata prin volumul sau, frebuie sa asigure .suficient spatiu pentru dezvoltarea maxima a familiei de albinc in sezonul activ, precum si pentru depozi tarea si prelucrarea nectarului,

"Stocarea rezervelor de miere si pastura, realizate intr-un cules de .' productie reprezentativ;

: - dimensiunile ramei trebuie sa permita in sezonul activ cresterea unei mari cantitati de puiet ~i depozitarearecoltelor de miere si polen, rar in sezonul rece formarea ghemului de iernat, alaturi de rezervele .de hrana pentru 0 iemare corespunzatoare,

54

AURELIA CHIRlLA

Ramele uti izate in stupii standard sunt urmatoarele :

'"

• rama Dadant L == 435 rom I = 300 mm

1"\

• ama Langstroth L = 435 mm I = 230 mm

A

• rama ell magazi L = 435 mm I = 162 mm

. A

(L = lungimea spetezei in feri 0 are a ramei, I = inaltimea ramei)

- lungimea spetezei superioare la toate tipurile de rame standardizate este de 470 mm,

- marirnea spatiilor intre peretii stupului ~i rame trebuie sa fiede

7,5 mm;

- distanta intre axele fagurilor trebuie sa fie de 37 mm. Stupii standard u ilizati in apicultura sunt: (Fig. 11)

- stupul orizontal va fi prezentat doar pentru faptul ca, deocamdata, el are 0 mare raspandire la no' in tara, dar aplicarea tehnologiilor

Uni nii Europene exclud acest tip de stup; ·

- stupul vertical; 1

/' - stupul multietajat. I

/I' Este important de stiut cd normele Uniunii Europene, care var deveni j

. 1

~ obligatorii si pentru Romania, prevdd pentru addpostireafamiliilor

!

de albine numai addposturi pe verticald, cu module egale, care sa j

permitd urmdtoarele: j

- aplicarea de tehnologii moderne de indepdrtare a albinelor;

- transportul rame/or cu miere la centrele de extractie;

- executarea rapidd a lucriirilor de control si impachetare.

Acest tip de adapost, care asigurd dezvoltarea familiei de albine numai pe verticald, are aerisirea situatd numai pe fundul stupului. Astfel, sita de aerisire de pefundul stupului ocupd 40-50% sau chiar 1 00% din totalul suprafetei fundului de stup. Aceastd formula

constructive asigurd aerisire optima familiilor de albine atat in timpul ! verii (excluzdnd mortalitatea prin asfixie, reducdnd tendinta de roire j si aparitia locii americane), cat si in timpul iernii, cdnd, prin ' acumulare de monoxid de carbon, se produc intoxicatii mortale. .

lndiferent de tipul de stup folosit in addpostirea familiei de albine trebuie respectate urmdtoarele reguli:

- asigurarea microclimatului optim, specific fiecdrei etape din viata albinelor (iernare, dezvoltare, cules deproductie si toamna);

Tehnologii apJcole,.:.. - Stupdritul p:"astorai

55

p' ••

- asigurarea fa transport a spatiului de refugiu pentru albine, a ventilatiei si fixarea fermd a ramelor;

- utilizarea unui singur tip de ramd in toatd stupina, pentru a permite transferui materialului biologic dintr-un stup in altul.

o alta norma impusa de U.E. in tehnica cresterii familiilor de albine se refera la protejarea exterioara a stupilor numai ell uleiuri vegetate, excluzand vopselurile, precum si tabla de pe capacul de stup.

Stupul orizontal permite-dezvoltarea fami-

liei de albine pe orizontala, iar stupul vertical . ~i multietajat favorizeaza dezvoltarea familiei {. de albine pe verticals, in concordanta cu corn... portamentul natural al speciei. (Fig, 11.a) Stupul orizontal are urmatoarele caracte.. istici ~i componente:

..- capacitatea de 20 de rame Dadant, putand adaposti una sau dow familii de albine; rame e sunt asezate In pat rece, deci Ps: 11.~a - Stuporizontal (dupa SURA, 1998): a - soclu; b '"' corp; c - podisor;

'. erpendicular pe urdinis; d - capac; e .. rame; f ... dispozltiv

"f de fi xare 8. rame for pe timp u l

, . - fundul stupului este solidar ell corpul .""""--"tr ............ a_nsp_o_rtu~lu_.i~ _8 -_b_loc_d~e U_" fd_·in_i$+--.........----

~ acestuia;

... - capacul este fixat de corp prin balamale;

i· - pe una dintre aturile lung" ale stupului este amplasa urdinisul ~i . $Candura de zbor;

.' ,- deasupra ramelor, sub capac, se gaseste podisorul format din mai . ulte scanduri si sistemul de fixare al acestora in timpi 1 transportului; .... pe ambele laturi scurte a e capacului sunt practicate orificii de ~ . risire, acoperite eu plasa de sarma;

. ~ blocul de urdinis regleaza marimea urdinisului; .:~ .. diafragma separatoare a eelor doua fami ii;

.... diafragma de limitare a cuibului, culisata in functie de evolutia

.

;biologico- . roductiva a familiei;

~:- hranitorul fixat pe pod' sor

,

56

AURELIA CHIRILA

Ava tajele utilizarii stupului orizontal sunt:

- asigura conditii optime de iemare, forma ghemului fiind sferica, avand suficient spatiu pentru rezerva de hrana ~i ventilatie corespunzatoare, - asigura conditii opti . de iemare in eazul adapostirii a doua familii

de baza sau a unei familii de baza ~i a unei familii ajutatoare;

- asigura 0 venti ape optima familiei in timpul transportului a culesuri. Dezavantjele . f iziirii stupului orizontal sunt:

- spatiul limitat in conditii de dezvoltare maxim! a familiilor de albine;

- volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea

cuibului;

- cura area greoaie a fundului de stup in sezonul rece.

Stupul vertical (Fig. 11. b si 11. c) prezinta urmatoarele caracte .' stici

~i componente:

- elemente e stupului sunt independente intre ele;

- corpul stupului are capacitate de 1 0 rame Dadant;

- rame e pot fi asezate in· corp in pat reee sau in pat cald (paralel

eli urdini sul);

..

, 114 ...

fig. 11.e • Stop vertical R..A .. 1001 .. pIrp,

componente (dupl BURA" 1998):

1 - capacul;

2 - hrinitorul (situst pe podisor); 3 ~ magazln;

!II

4 .. corpul stupului

cu rame; 5 - fundul stupului;

" 6 - scindura de

zbor; 7 - magazin; 8 ... dispozi tiv .

': de fixate pentru ~sport.

- blocul de urdinis poate f amplasat pelatura lunga sau scurta a corpului, avand practicati degajarea pentru urdinis; .

- unui sau mai multe caturi de, magazin a cate 10 rame de 435 mm x 162 mm;

- podisor ell sita midi de ventilatie;

- sita mare de ventilatie;

..

Te~nologii apicole... - Stupdritul pastorq,l

57

- hranitor de lemn sau PVC;

- diafragma; .

~ capac acoperit ell tabla zincata;

- tije metalice pentru fixarea elementelor de stup in timpul transportului.

, Avantajele stupului vertical Cll magazin sunt:

- asigura spatiu suficient in peri 0 ada de maxima dezvoltare a familiei de albine;

- asigura conditii de formare a ghemului de iemat sub forma de sfera, aceasta fiind optima;

- asigura 0 ventilatie optima in timpul transportului;

- extragerea productiei de miere se poate face fara a deranja cuibul.

, Dezavanta iele stupului vertical eu magazin sunt: ·

- volum mare de munca pentru fixarea elementelor de stup la transport; ": ., - lucrul ell rama la verificarea cuibului impune un efort deosebit. '; Necesita 0 permanenta interventie in cuib in timpul culesurilor de ':: productie pentru evitarea blocarii acestuia.

:: Stupul multieajat

~'3 Caracteristicile si componentele :,acestui tip (Fig. J J ,d) sunt:

.2 I'

• 10

~;;e: ~----. '1

~·-I

~-------- t '7 ~HI

11 4&

Fig" lIt - Srup .multietajat STAS 812·S·n7 (dupa BU.RJ\ 1998)~

1 - corpul stupului ~

2. - capacul stupulut;

3 .. fundul stupului; 4 - rami hranitor; 5 ... rami venf Ia tie;

: ... toate elementele stupului sunt . 6 - podi~~r, 7 ·podi~r

~. . . Snellgrove; g - scandure e

< independe te unele fat a de altele. l capac; 9 .. scindurele

: ~, . - , . podisor; 10 - scandurele I

~ .. • numarul COrp- urilor variaza in podito~Snell~v;

.' II ~ pI untor htinl tor;

functie de gradul de dezvo ltare at !~~~el~o~l~ ~:~

f' ·1·" de lb ~ .. urdinis; 14 • bloc urdini,;

amt lei e a ne, . 15 ;,. invelitoare tabla capac;

.. • capac " tate a fiecarui corp este de hr~i;~/r,~i~f::=li

;tO~e; _1_8,_19_-~tij_efi_l~~,_ip_~_4~_. ~~~~~~~

>,; - dimensiunile ramei sunt: 470 m lungime (speteaza superioara),

..... ~

,';; . 35 nun tungime (speteaza inferioara) si 230 mm inaltime;

" .. asezarea ramelor in corp se face in pat rece;

;~1;:, .. aerisirea se poate face prin capac sub care se asaza sita mare sau ;- ica de ventilatie sau prin fundu1 de stup;

.: ':

58

AURELIA CHIRILA

rece;

- blocul de urdinis;

- inchizatorul de urdinis;

'W'. 1

- rranitorul; ."

- tije pentru fixarea elementelor de stup in timpul transportului.

Avantajele fo osirii stupului multietajat sunt:

- asigura spatiu optim pentru dezvoltarea maxima a familiei de albine;

- nu favorizeaza roirea datorita volumului mare, precum si a unei

ventilatii optime;

- imita conditiile de dezvoltare naturale ale familie ~ de albine, deci r= verticala;

- creste productivitatea rmn cii prin lucrul eu corpul ~i nu c - rama ca la celelelte tipuri de stupi;

- creste productia de miere p in asigurarea spatiului sufici ent in timpul culesurilor de productie;

~ poate fi cura a fundul de stup dupa zborul de curatare;

- poate fi atasat, pe toata perioada sezonului apicol, coleetorul de

,

polen e fund de stup;

- se poate obtine miere in sectiuni de faguri;

- asigura condi pi bune de transport; ,

- poate adipos i douS. familii in timpul culesului.

Dezav u tajete stupului multietajat sunt:

- forma de e ipsa a ghemului de iemare care determina un consum

mai ri dicat in sezon 1 rece; , I

- numarul mare de rame care trebuie depozitate in afara de stup pe perioada de iernare.

Iemarea pe 2 corpuri determina pierderi .. ari in cazul Iipsei de experienta a apicultorului.

- are urdinisul familiei de baza pe latura mica a corpului de jos ~i unul - doua urdinisuri la corpuri e de sus in conditii speciale;

- podisorul sep rator are rol in unificarea familiei de baza ell . ami ia ajuta oare;

- podisorul monobloc ell rol in mentinerea caldurii in cuib in sezonul 1 I

I !

oj 1

I

!

,

i i

I

hnologii ap}cole,.. - Stupiiritul pastoral

59

1,,2.2. LUCAARILE DE iNTRETINERE A FAMILIILOR

. .

DEAL··INE

. f' Fiecare apicultor; inainte de a incepe sa lucreze efectiv in stupina, trebuie . cunoasca cateva notiuni egate de abordarea familiei de albine, fapt

~. impune urmatoarele aspecte: • utilizarea unui echipament de protectie at lucrarilor specifice muncii eu albinele; • fo osirea unor unelte · accesorii adecvate abordarii familiei de albine; • respectarea unor reguli ~. comportament fata de albine .

. ~ Eehlpamenml de protectie (Fig. 12) utilizat in apiculture trebuie sa ......................... a apicultorul de agresivitatea albinelor si de intemperiile aturale. · amentul de protec ie pe care trebui e sa 1 poarte apicultoru la toate

..

'Ie pe care le efectueaza in stupina, dar mai eu seama la transportul

.. ' or ~i la extractia de rniere, este reprezentat de urmatoarele componente:

1

. . .. 1:Z ... Ech ipament de proteetie: 1 .. combmezon apicol; 2 - mAnll~ i apicole;

3 .... masea apical! metahca;

4 ... masca apicolA plianti; 5 - masc! aplcola de voal

· mosca apicold este destinate apararii eapului si gatului de lntepaturi ~. te foam dintr-o 'palarie de panza, tul negru, sistem de sustinere

-..aA sarma ~i un sistem de fixare de corp, din panglica de bumbac;

. - combinezonul apicol este confectionat dintr-un doc special care gura protectie 100% impotriva intepaturilor, atat prin calitatea !.J..IUiiK"'''' ialului cat ~i prin modul de confectionare (elastic la terminatiile bre I or, fermuar lung in fata ~i pri dere intima in jurul gatului);

.i.. cizme de cauciuc;

, man~i apicole, confectionate din polivinil ell prelungire din material prelata de la articulatia pa mei spre cot. Ele sun folosite mai ell .".._ .... '" la transportul stupiIor.

60

AURELIA CHIRILA

~ .

"'-

In lucrarile mai simple efectuate in laborator sau in activitati unde nu

se lucreaza direct cu albinele se poate folosi halatul sau salopeta din doc.

Uneltele ,i accesoriile (Fig. 13 Q, b si c)) folosite la abordarea familiilor de albine sunt urmatoarele:

,- dalta apicolii este confectionata dintr-o bucata de platband de otel, ell un capat indo · t in unghi drept. Este ascutita la arnbele

capete pentru a e eetua sor ridicarea _,-..--....:.:::.;1l.O=---------,

poili'orul~,~s~ar~o~rec~~a ~-le~.-.-J:-=-=-:~=-.-.=-=~:~-;~.-,:-~~.

propolisului si curatarea mecanica a H, V

--

elementelo de stup, inainte de dezinfectie, - scdrarulesie confectionat din metal 'L-_ ~~--------~~ ~i folosest e la desprinderea si idicarea .............. __ F_ig.~1 .......... 3 .. _b .. _D __ ahA_a......,...".pic ., cl __ !_-,

, arne' or. Astfel, capatul zimtat se i introduce sub umarul ramei ce urmeaza a fi scoasa din stup, iar pe capatul opus (rezemat pe rama vecina) se apasa, realizandu-se ridicarea ~i prinderea ramei;

- afumdtorul este format dintr-o cutie de

.I".

tabla si un burduf. In cutie, .la 2 em de .

fundul acesteia, se gaseste un disc din tabla ' perforata pe care se asaza mater' aluI

A

fumigen. In dreptul burdufu ui, pe peretele

. .

lateral, sub di scul de tabla, se gaseste un

orificiu prin care aerul din burduf patrunde

in cut' e ~i mentine arderea mater' alului Uditi !Caun pentrulucru.

fumigen. Acesta trebuie sa fie de origine vegetala, cum ar fi iasca, cocenii, coaja de copac. N1:J. '" 'te permisa folosirea materialelor sintetice sau oxice, care ar putea irita.albinele. La abordareaamiliei de albine afumatorul se a~aza langa stup, in asa fel incat fumul sa fie dirijat peste cuib.

- scaunul apical este co fectionat din Iemn ~i are , olul de depozitare a inventarului apicol de lucru sau a altor materiale apicole usoare (custi pentru matci) si pentru odihna apicultoru ui.

Fig. 13.8 '" Ridicator de rame (scarar) - dirnenshini in tnm.

1

Afumator

Fig. 13i1c

Petie apicola.

....

oj Tehnologii apicole... - Stupdritul pastoral

• &_ ~. 1 _

61

..

. Regulile de comportament fata de a bine, pe care apicultorul . trebuie sa le respecte la abordarea stupului, sunt urmatoarele:

. - asigurarea igienei corporale fereste apicultorul de agresivitatea albinelor, Este cunoscut faptul ca albinele sunt iritate de mirosul de , .. anspiratie, de alcool, parfum putemic, usturoi sl ceapa;

" - acoperirea obiectelor stralucitoare, cum ar fi ochelari, eeas, bratara, jaele, care favorizeaza declansarea instinctului de aparare al albinelo ;

.> - abordarea linistita a stupului, evitandu-se zgomotele puternice la desfacerea si strangerea elementelor de stup, care ar determina un

...

. numar mare de albine sa intepe;

. i abordarea stupului din partea laterala sau din spate (in functie de · asezarea ramelor in cuib, pat rece sau pat cald). Pozitia aceasta nu

. reeaza obstacole albinelor la ve i.rea si plecarea din stup; ·

'.,:; - folosirea fumului in acelasi timp eu desfacerea capacului sl a podisorului pentru a linisti albinele.

,i·.- trebuie evitata folosirea excesiva a fumului, care poate crea panics

. binelor; ·

- evitarea strivirii albinelor, al carer miros de venin ar declansa .. tinctul de aparare .al acestora;

, - evitarea bruscarii ramelor la detasarea acestora din cuib si la oaterea din stup;

- interventiile in stup trebuie facute pe vreme frumoasa, dupa ce bina culegatoare a plecat la cules .

. , De asemenea, in erventiile in stup se fae numai eu un seop bine .. t, dictat de natura lucrarilor,

.. 1. interventii curente, reprezen ate de largirea f spargerea cuibului, 'a de miere si fonnarea de roiuri, deblocarea cuibului, reviziile "-..a .......... • odice, ranirea albinelor ~.a.

,,2. interventii de necesitate, reprezentate de lucrari de corectare a umitor anomalii, trecute in caietul de evidenta al stupinei.

,;in timpu in erventiilor se impune manuirea lenta a ramelor scoase · . cuib pentru examinare. Miscarea brusca a acestora agim albina poate deveni irascibila in aceste imprejurari. Introdueerea ~i

62

AURELIA CHIRILA

strangerea ramelor An cuib trebuie, de asemenea.facuta ell atentie pentru a nu omori matca.

· in cazul in care in timpul interventiei in stupi apicultorul este intepat, acul se scoate imediat prin tizuirea locului Intepa eu " ghia, in directia in care es e partea libera a acului si frectionarea locului ell sare sau otet ori aplicarea unuj obiect metalic pe locul lntepat, Cand apare edem pe

upraf ~ da til ...... A x .... ~.:' ..., gh t;

S at" mare, .' tonta mtq:)mw-u, se pun comprese cu apa rece sau s eata .

In cazul in care i tepaturile se mmultesc si albina devine excesiv de agresiva se opreste inte "entia in stup sau, dupa caz, in toata stupina ~i se revine cand se linistesc albinele. .

Persoanelor cu alergii usoare li se recomanda folosirea de Romergan

F· ill 1\ + d A s » it t" I .III;. If .......

sau emramm, mamte ' . e mceperea ac IVI atn In stuptna.

Persoanele care sunt intepate de mai multe albine ~i Ia care apar rna ifestari de asfixie, raeire a membrelor, frO soane, sunt transportate urgent la spital; se va administra tntravenos calciu ,i adrenaline ~. vor fi furnizate medicilor date exacte privind cauza ~i momentul prod" cerii in oxicatiei cu veni n de albina.

in cazul ale giilor severe la veninul de albine este interzis contactul ell albinele, deoarece intepatura acestora poate fi Ietala,

~ L ,Jd n A" )t A ..",

~' . ucrul1'"e executate III stupt.n" In p'enoauQ

. • •• ' IlL • -., •

o tine'- 'I,' aunne: ae tenu '

Obiectivele ces ei perioad ".' sunt: • obtinerea unei cantitati mari de albina; • obti erea .. e albina: . '. oasa; • asigurarea rezervelor de hrana pentru iemare; • limitare pi . erilor de fa . Ilii de albine.

Perioada obtinerii albinei de iemat are 0 mare importanta pentru dezvol area biologico-productiva a fami iei de aibine pe intregul an, consi erandu-se oe bun! dreptate cil anui apicol incepe ell aceasta perioada. Acum se pun baz le urmatorului an' in ceea ce priveste evolutia biologico .. productiva a familiei de albine. De aceea, de corectitudinea executarii lucrarilor in aeeasta etapa depinde succesul



in exp oatarea apicola.· .

· ''f!nno!ogii apicole ... - Stupdritul pastoral_

63

z· xr

Astfel, indiferent de tipul de s p, la sfarsitul ultimului cules de productie din sezonul activ, care coincide, aproximativ, cu inceputu lunii august, in functie d evolutia factorilor meteorologici si a vegetal' ei melifere din zona, se efectueaza in stupina urmatoarele lucrari:

-

a. verificarea prezentei ~. cali a ii matcilor;

b. evaluarea din punct de vedere cantitaiv si calitativ a rezervei de

hrana pentru iemat;

c. restrangerea cuibului;

d. restrangerea urdinisului;

e. aplicarea unei scheme de tratament profilactic antiparazitar. ) Verifie .r a prezente ~i C Iititii - IteU

Calitatea rnatcii exprimata prin Vatst- si prolificitatea ei reprezinta, ituri de hrana, factorul eu cea mai mare influent! in cantitatea de albina pe care 0 are fami · a de-a lungul intregului an. De aceea 1 crarea este foarte Importanta In acest moment din an si vizeaza urmatoare e situatit:_~·introducerea de matci in familiile unde aceasta a disparut in tlmpul u timei extractii de miere; • schi barea matcilor cu randament slab la ell esurile de productie in cursul sezonului apicol; • schimbarea matcilor eu defecte corpora e: ·schimbarea rna cilor din familiile ell s mne clinice de boala (loca, nosemoza); • schimbarea matcilor din familiile cu agresivitate sporita,

Trebuie acordata atentle I introducerea rnatcilor - in toae situatiile enumerate - ca acceptarea acestora sa fie cat mai rapida, pentru a nu

. I

influen a negativ cantitatea .. e puiet, implicit de albina pentru iemat.

2) Unfflearea fa .. · iilorde alblne

U if &. ill *1 d bine I 'W''' d'" "

m icarea rami 11: or . ea. IDe In aceasta penoaaa se ace In

urmitoarele situati i: • unificarea familiei de baza eu familia ajutatoare; .• unificarea familiilor slabe intre ele; • unificarea unei familii orfane en alta eu mates; • unificarea nuc eelor de imperechere ramase dupa cresterea artificial! a matcilor,

Trebuie retlnut faptul ca la unificare este exclusa utilizarea familiilo . bolnave ..

64

AURELIA CHIRILA

. . .

-

Unificarea se face prin do. a metoc e: • metoda indirecta, care

presupune protejarea matcii; metoda direc a, lara protejarea matcii. . in ambe e situatii lucrarea se face respectand cateva reguli, ~i anume: - unificarea incepe dupa incetarea zborului albinei;

- folosirea de fum sau substante volatile, c~ sa ajute la uniformizarea

mirosului;

- familia slaba· se aduce in stupul familiei putemice;

· d .. 1" 1" ... di b le f "I·"

- introc ucerea S1 opu Ul a ca e 0 rama ." In am _ e e rami 11;

- orfanizarea uneia di ntre cele· dO'U8 familii Cll 24 48 de ore inainte

.....

de unificare ~i distrugerea eventualelorbot ci;

- pastrarea ce ei ... ai tinere ~i valoroase matci

- acoperirea completa a cuib . ui familiei de baza cu hartie, "neat, timp

de 24-48 de ore, albinele din cele doua familii sa nu poata comunica; - amestecarea aIbinei din cele doua familii trebuie sa se faea treptat, prii perforarea hartiei care desparte albinele din cele doua familii. 3) Restringerea cuibului

Lucrarea are ca seop urmatoarele obiective:

in aldurii " ib

- ment erea ca urn In cut" ;

. spo ireaextensiei puietului prin obligarea matcilor sa Qua pe toata suprafata Iibera a ramelor de Cll ib;

- concentrarea. ultimelor ecolte de hrana din sezonul activ - nectar, polen, si op - numai in ramele decuib.

Restrangerea ~i organizarea cuibului se face dupa ultimu cules de productie, cane noptile se mai racesc, Astfel, dimineata, la ridicarea podisorului, se observa care sunt ramele acoperite de albi .a. Aceste rame vor fi aranjate in cuib in functie de cantitatea ~i varsta p ietului, precum ~i de cantitatea de miere ~i pastura continuta de acestea. Ramele . ell faguri ,de cuib trebuie sa fie de culoare lnchisa, iar din ele sa fi eclozionat 5 6 generatii de albine de la cladirea lor. Aceste rame asigura albinelor un confort termic optim An sezonul rece.

Asezarea ramelor in cuib in dreptul urdinisului, de la peretele stupului spre iafragma care limiteaza cuil ul, se va face astfel: • rama ell cea maimare cantitate de miere capacita; • rama ell 1/2 miere capacita

..

Xehnologii apicole... .:tup¢iritul pastoral .

&&£

65

. &

fi puiet capacit; • rama ell 1/3 -1/2 miere capacita ~i puiet larvar; • rama eu 1/3 -1/2 miere capacitA ~i 10c gol pentru ouatul matcii; • restul . ramelor eu miere capacim ~i puiet capacit; • rama cu pastura,

'.. Daca albina de acoperire nu cuprinde bine aceste rame se va renunta ,; la amele cu cantitate redusa de hrana ~i puiet (cele eu puiet fiind ,~. introduse in familii putemice).

'\,~ Nu este permisa trecerea ramelor ell puiet dupa diafragma, deoarece l~8.cest fapt ar atrage trecerea masiva a albinei dupa diafragma pentru ',: '. incalzi puietul respectiv .

. '. ,4) Evalu rea eantlt tivi- ~i calitativi a rezervei e branil pentru ~ .... mat

. Evaluarea cantitativa a rezervelor de hrana se face prin insumarea

. 'cantitatii de miere capacita, continuta de fiecare rama din cuib: Astfel, -, ramele STAS capacite complet pot avea 3,5-4 kg de miere, iar ramele , de multietajat au 2,5-3 kg de miere. Deci, cantitatea de miere continuta . ' e fiecare rama poate fi determi nata prin aprecierea proportiei ei pe

, .. suprafata ramei .

.. \

-" Dupa apreclerea canti tatii de mi ere existenta in fiecare familie de

'.' .. ine se stabileste necesarul de hrana pentru 0 iemare corespunzatoare . • ' Cunoscut fiind faptul ca necesarul de miere pentru un interval de albina

,

. til sezonul rece este de 2-2,5 kg, cifra se inmulteste Cll numarul de

,

· ale a. fiecarei familii de albine ~i rezulta necesarul de hrana al

.: .: ecareia dintre ele.

> .:~ Proteina pentru iemare este asigurata natural de pastura, necesarul unei .' familii de albine fiind de 1-3 rame de pastura, in functie de puterea acesteia. ',', P ntru evaluarea cantitatii de hrana, miere ~i pastura, se pot folosi tele din urmatorul tabel:

-
. mi Greutatea nmei Greu.tates III Greutatea I ui pitrat
amer
r.
-
plini c·o m' ere plinl co plsturi co lators
capleit (kg) (kg) - . de 10 em (g) - - i
. ,I . - . .
" miere cipac~ta pastura
,
..
~ l.i~S/300 . - ..
4,0 2,0 350 175
.. - -
43,51230 ..
3tO - 1,5 350 175
~
- ..
...,.-. 66

AURELIA CHIRILA

,

Detenninarea necesarului de hranl pentru 0 famili de albine in timpul

sezo ului rece, care sa asigure 0 iemare corespunzitoare acesteia, se face prin calcul, cunoscand faptul cI, ill timpuliemii, 0 familie de albine de 2 kg are urmatorul consum unar de miere (dupi Zander):

• octombrie - 0,799 kg; • noiembrie - 0,721 kg; '. decembrie - 0,721 kg; • ianuarie - 0,900 kg; • februarie '1, 194 kg; • Martie ~

1,957 kg. ' ':

Total 6,292 kg, la care se adauga 6-8 kg d miere (in functie de marimea fami " ei de albine) ecesare evolutiei familiei iil primavara, Completarea necesarului de hr~ pentru fiecare familie se face prin administrarea de sirop de zahir sau miere.

Din punct de vedere eeo tomic, dar ~i pentru prevenirea rispiindirii

b It I · tili ieril ste i di ti ·1" .. 1· d able. ... o 1 or prm U inzarea m ern e . m tea'. ut izarea stropu Ul~ e z . a.I

in arne tee eu ceaiuri de plante medicinale (pelm, coada-soricelului, musetel, menta, ci mbrisor s.a.) ~i sare dellmiie, Ig pe litru de sirop,

, .

dupi,ltoarea sc emi: .

Sc:opul br liril' Perioada ..

RaportDl C wArI ·

111

Stlmu1area ,ftI:U:1n milcii

1/1

. .

, . .

211

Aceastl ~e de sirop _ folosid pe toati

3J)OOa4.000 21s1pt. Coocentratia III este folositi in est caz nm cAnd.

AA:'IIIt\'AI~- - rezervelor

. . .: a inceput devreme fi e

a 'cA'" -~'.

din siroput respecuv

. no cristalizeazi

3 J)OO·AtOOO 21s9L Concentratia 211. este 'utiiizatl cind completarea rezervelor

1nceput.. .. ~ are

dezavantajul ci mierea ob\iDuti astfel cristalizeazA

'!o

Tehnologii apicole... - Stupdritul pasto!!J~

67

• • _11!!1!5:.

Atentie deosebita se acorda la prepararea siropului, unde trebuie evitata fierberea in clocot a acestuia, fapt care ar duce la caramelizarea . zaharului, forma toxi eft pentru albine. Dizolvarea totala a zaharului se obtine prin amestecarea acestuia cu' apa clocotita timp de 1 0-15 minute, tarA sursa de foe, acoperind cu patura recipientul eu sirop.

:" " La calculul necesarului de zahar pentru aceasta lucrare, la nivelul "" stupinei se tine cont de faptul ci un kilogram de zahar este eonvertit " de albine in 650- 700 g de miere.

"" "La evaluarea rezervelor de hrana pentru iernat trebuie luata in caleul "" fi mierea din ramele din afara cuibului. Pentru ca aceasta sa ajunga in cuib va fi necesara descapacirea ei. Luci area se face seara dupa /" terminarea zborului, pentru a evita furtisagul. Portiunile descapacite : " VOl' fi reduse ca sA evite curgerea mierii pe fundul stupului ~i vor fi

~

~"" stropite ell sirop III pentru a fi mai user luata de catre albine.

" Descapacirea se face pana la sfarsitul perioadei de stimulare sau de hrlnire'afamiliilor de albine, Dupa ceasta perioada, ramele eu miere

<,

. dupa diafrag.na se scot din stup pentru a nu atrage albinele sau intregul

: gh.em in afara cuibului, unde, surprinse de vrernea rece, ar putea muri.

~' ; Ramelor de cuib as feorganizate Ii se adauga diafragma, iar, eu 0 r bucata de folie de plastic, ell latimea egala eu lungimea spetezei ramei (435 mm) si de lungime egala cu lAtimea cuibului plus inaltimea "diafragmei, se inveleste intregul cuib. Se lasa 2 em pan! Ia fundul ~stupului pentru a pennite treeerea albinelor spre hrana ~i pentru a se

. I •

.: realiza ventilatia in timpu iemii.

::" Dupa terminarea acestor operatiuni se a~azit podisorul, saltel fa si

r" capacul in care au fost inchise orificiile de ventilatie. "

'::: La stupul multietajat apar diferente de organizare a cuibului in cazul , In care se iemeaza pe 2 corpuri.

:~ Evaluarea calitativa a rezervelor de iemat se face prin analize de .laborator sau prin aprecierea organolep idi a mierii, cand sunt dubii provenientei acesteia, pentru a elimina pericolu1 iernarii pe miere ~'.-tD mana. Aceasta, avand un continut mare de saruri minerale, va d termina supraincarcarea rectului albinelor, ducand la 0 morta itate

68

AURELIA CHIRILA

ridicata a acestora in timpul iernii ori putand distruge familiile sau intreaga stupi ii. .

Printre sorturile de miere care nu sunt favorat ile unei iernari corespunzatoare pot fi reti nute cele de rap ita, mustar, coriandru, floarea-soarelui. Acestea, cristalizand putemic, fae inaccesibil consumul iama in lipsa apei, ducand la 0 mortalitate ridicata a albinelor prin infometare.

A I

In acest CBZ, pentru evitarea pi erderilor in sezonul rece, e te indicata

extragerea · erii ce poa e crea probleme a binelor ~i com. iletarea rezerve . or de hrana pentru iarna cu sirop de zahir ori introducerea de rame cu mi re capac°ta de salcam sau de tei din rezerva facuti in timpul cui esurilor respec ive.

Calitatea optima ~ entru rezervele de iemat este asigurata de mierea de salcam ~i de tei.

-, 5) Evalua . ea CBotit tii de ·Ibini

·lQ.terva ul de al .. ine rep .zintl cantitatea de a bins ce se gaseste intre doua rame de cuib. in functie de tipul de ~ ~i sezon, cantitatea de albina dintr-un interval de albini este diferiti (vezi tabelul).

r .. . SRID c· . tea de albia"

4.3·S/300 iama 2.70

4351300 vara 200

4-351230 iama 200

4351230 vara 150

entru a evalua coreet puterea familiei de albine, trebuie cunoscut faptul ci 1 kg de albi . e contine 1 0.000 de albine,

.) Restringe e urdini,ulul

'Are urmatorul scop:

. mentinerea caldurii in cuib;

, -

- reducerea ericolului de furtisag si atac al viespilor.

Lucrarea, . esi simpla, trebuie lacuta eu ,tentie ca sa nu produca disconfort albinelor. Cand restrangerea urdiaisi lui este . rea, severa, albina se upraincalzeste ,i iese masiv in fata stupului, iar cand esch iderea este prea mare, in cuib este rece.

Tehnologii apicole ... - Stupdritul pastoral ,

69

vms

Manmea urdinisului trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte: - marimea familiei de albine;

. evolutia temperaturii atmosferice diume ~i nocturne; - evolutia culesului in natura.

, 7) Tratamentul profi actlc antiparazitar

" '. Tratame tul profilactic antiparazitar trebuie sa asigure familiilor de albine reducerea gradului de parazitare sau disparitia parazitilor in cazul ,'osemozei si varoozei, implicit 0 sporire a vigorii albinei de iemat.

. Este cunoscut faptul ca, spre sfar~itul verii, puietul de trantori dispare, iar parazitii de varooa jacobsoni, care aveau preferinta fata de acesta,

A

, in totalitate in celulele de larve de albina lucratoare. In functie

),te gradul de parazitare al acestuia, aibina de iemare va fl debilitata

:!\ u va avea chiar modificari anatomice. ·

-, .Sehema de tratament profilactic propusa in continuarea fost verificata :1ndel~ in practica ~i a avut rezultate foarte bune:

-,

"-..

\1rachet S

- primele 3 administr8ri trebuie racute la interval de 7 zile (fiecare), incepind cu data la care s-a efectuat organizarea cuibului, dupi ultima extractie din sezonul apical;

;II urmitoarele 2 tratamente se fac in a II-a jumatate a lunii octembrie la interval de 7 zile unul de celalal; in lipsa ·etuluL

I

Observatii

)'erazitoza MedkUteDtu! N r. admi-

, .

. ' utillzat nistriri

Mavrirol

- 0 dati cu prima administrare de varachet din seria celor 3 tratamente

.~ ,.f'

::~-~ Riscul pierderii familiilor de albine in aceasta perioada il reprezinta:

.~ - furtisagul;

:'; i - pierderea matcii,

,:, Pregitirea .' ilillor de albine pentru iernat

,·1 .

\t. Obiectivele acestei perioade sunt urmatoarele:

r::.limitarea pierderilor de familii de albine;

~ .

~' i' asigurarea iernarii corespunzatoare;

h 1 .. l~ ,. .

. . t~ ~ C e tuie 1 mln1.me~

t }-.

<.

,

,

70

AURELIA eH/RILA

- .

Prega lea - amiliiJor de albine p - ntru iemare, indiferent de tipul de stup utilizat, trebuie sa tina cant de urmatoarele aspecte:

-, cantitatea de albina;

- cantitatea de hrana ~i modul de dispunere a acesteia pe ramele de

cuib;

- izolarea te . -ie,a;

"1 ..

- venti atia;

.. protejarea familiilor de alb ine impotriva soarecilor; -hidrcizolarea stupilor ~ p - otejarea familiilor de albine de vant, Pentru stupinele din sudul tirii, pregatirea familiilor de albine pentru

iemat se executa in prima jumatate a lunii octombrie, iar pentru cele din nord, in a doua jumatate a lunii septemb · e, cand toamnele sunt lungi.

Cand toamna este scurtd, temperatura atmosferica nocturna ·~i diurnii

~

este scazuta, iar lucrarea este devansata An functie de evolutia vremii.

in aceste conditii, dimineata se desface fami ia de albine 4i se fac ultimele interventii in. stup din aceasta p -- - · oadi in functie de urmatoarele aspecte:

~

1. Modul de a -Djare a ramelor in cuib (Fig. 14) depine de urma-

1 .......... =: ..... 1 d f "l'i!'· de alb' ~.JlX, tit A +... '. •

toare e: • numanu ce rami 1 .: arr me aoapost e mn -un stup; • repartitia

rezervelor de hrana pe _ iecare rama de cuib.

Tinand con de cele doua criterii de aranjare a ramelor in cuib avem

~ ...

urma oare e srtua 11:

a) iemarea unei singure familii de albine in stup orizontal, vertical fora magazin sau multietajat pe un singur corp, cu asezarea ramelo .

.A ,

In pat rece.

Scbema orIrKWirii centrale

a rezervelor de hrani in cuib

~ .... L .... __ ...!._ . ...I.. .. + ••

~IK7Il1. 01 a.iruulnl

bi laterale a rezervelor de hranI in cuib

Schema orinduirii unilaterale a rezervelo de brani in cuib

,. 14

Principiul aranjarii cuibului, in cazul iernarii unei singure familii de alb · ne in tipurile de stupi standard, consta in dispunerea eelor mai

Tehnologii apico/e... - StuE.~ritul pastoral .

grele rame (2,5 - 3,5 kg de miere) la marginile cuibului, pastura fiind a~ezata la marginea dinspre diafragma, iar restul ramelor ell rezerva de miere intre 1,5 ~i 2 kg sunt dispuse in ordine descrescatoare de la

'"

margine catre centrul cuibului. In acest caz iemarea va fi optima. .

Cand rezervele de hrana sunt dispuse pe doua rame eu cate 2,5 - 3 . kg de miere fiecare, iar restul mierii este pe rame de 1,5 kg sau mai putin, se vor aranja rame e ell cantitatea cea mai mare in centru, iar ;: celelalte rame, in ordinea descrescatoare a cantitatii de miere, catre

. A

: . margini. In acest caz iemarea va fi mai greoaie, ghemul neavand

j •

~. eonditii optime de fonnare (numar redus de celule libere sub rezerva

-}

~ de hrana), dar se va reusi asigurarea contactului permanent intre ghem

,I!Ir,

i ~ rezerva de hrana. In final, familia este salvata, dar eu pierderi

~ considerabile de albin! si un start lent la reluarea activitatii in primavara, ~: Cand modul de asezare a ramelor in stup este in pat eald, ramele ell . cea mai mare cantitate de hrana se ~ la peretele din dreptul urdinisului,

J restul I....... rdinea des +~.. tit;;iti II d .. ...., doli fra ......

. .' rame or mo' .' - . ~1N11l can~l e tnlere, catre ~Ia~~ll1a

b) iernarea unei singure familii in stup multietajat cu 2 corpuri se (Fig. 14.a) face

.. 2 in cazul familiilor cu cantitate mare de albina, . care acopera bine toate ramele de jos. in acest caz, rezervele de hrana in corpul de jos sunt constituite in coronite mici pe oate rame e.

JIll,

In corpul de sus, ramele care contin miere

I capacita pe 0 suprafata de minimum doua treimi din rama sunt dispuse in ordinea descrescatoare a .cantitatii de hrana, de la I ... Iemarea in stupul multietajat: margini spre mijlocul cuibului,

1 - corpul inferior contine fagwi.

miere marginllt rezerve de pAsturl in Astfel cuibul se poate forma in centrul corpului

pirlea centrall; 2 .. corpul superior ..,

,; proape pUn eu rczerve de miere. de jos, ea apoi sa migreze catre corpul de sus

tlmpul sezonului rece. Iemarea familiei este optima in aceste conditii, ce) iernarea a doud colonii de albine in acelasi stup;

j In stupul orizontal pot fi iemate doua familii de albine, normal dezvol-

"

tate, sau 0 familie de baza ~i un roi. In acest caz, diafragma separatoare

'71·

. -,

S j

72

AURELIA eHlRILA

tre . uie sa fie etanse, pentru izolarea completa a eelor doua entitati. in situatia de fa a prima rama de l&ii.ga diafragma separatoare, pentru fiecare familie, trebuie sa aiba 1,5 kg de miere in coronita, restul ramelor de cuib fiind aranjate in ordinea ere scato are a cant' titii de hrana, catre diafragma care limiteaza cuibul (asezata opus diafragmei sep arat 0 are ).

in cazul iernarii unui f9i langa familia de baza, brana va fi dispusa as manator eu eea descrisa anterior, conditia reusitei pentru roi fiind s aiba minimum 3 rame bine acoperite ell albina ~i hrana suficienta.

d) iemarea a patru familii ajutdtoare in stupi orizontali se face pe principiul cuplarii a cate ~ ... oua familii la 0 diafragma separatoare, iar

rezervele de hrani vor fi dispuse dupa modelul prezentat anterior; Conditia reusite! acestei metode este ca familiile sa aibil minimum 3 rame de cuib

fi · bi lbi ...., " · de bran- ...,. " tulx.

ecare; acopente .-me eu a rna ~l ell O cantitate - - .. ames ru atoare.

Scopul acestui mod de iemare este acela de a pastra mitci de rezerva, necesare inlocuirii in primavara a eelor C8ZU e in timpul iernarii sau eu activitate : .. orespunzatoare. Iemarea rna cilor in afara ghemului este

o metoda greoaie sau imposibil de aplicat pentru cei mai multi apicu1tori.

1) C- ntitate· de albini .

Cantitatea de albini pe . tru iemat care ocupa ramele decuib trebuie sa fie suficinti pentm minimum 4 rame STAS sau 5 rame ME. Ghemul trebuie sa fie bi . e strans, deci sa se gaseasca albin! pe fetele exterioare ale ramelor de margine in aceasta situatie, ghemul nu va pierde contactul ct rezervele de hrana pe toata perioada sezonul ui rece.

A .

In cazul in care cuibul. .. te prea larg s ... recomanda scoaterea ramelor

cu cea mai mica cantitate de . · ere, pastrandu se oranduirea ramelor d scrisI anterior. Astfel, ramele cele mai grele (2,5 - 3 kg 'e miere) se

W lnil "but·.. 1" (1 5 2 kg de miere)

~aza pe margmle CUl' ·W, tar ce e mat u~oare .,. -. . . - e mere, se

""

8$8zl in ordine . . serescatoare, de 1a margini catre centrul cuibului. In

felul acesta se creeazi conditii optime de formare a ghemului de iernat, care ocupi intervaleledintre rame ~i celulele goale de sub rezerva de hrana

Nerealizarea acestor conditii se va finaliza.cu 0 mortalitate ridicata a. Ibi.· - .. din fami ia respectiva ~i ell un start lent la reluarea activitatii in pri avara.

...

- Tehnologii ap,icole... - Stup.iiritu/ pastorfll

73

,

. 3) Cantitatea de hrana

" Cantitatea de .. rana necesara fami i i de albine, pentru 0 lernare

.

, corespunzatoare, trebuie sa fie de 2-2,5 kg de rniere pe intervalul

-,. :de albina. Rezervele energetice de hrana pentru iernat trebuie sa , fle reprezentate de mie e natural a, intr-o proportie de eel putin 50%,

. restul putand proveni din hranirile din toamna. Rezerva proteica se asigura in functie de marimea familiei de albine, prin

':introdueerea An cuib a 1-2 rame ell pastura, asezate in marginea

'dinspre diafragma. .

4) Izolarea termici a euibulul

o izolare termica reusita a cuibului reduce consumul de hrana ~i

'eantitatea de albina moarta in ti mpul iemarli. ·

,i' Lucrarea trebuie sa aiba In vedere specificul evolutiei temperaturii atmosferiee in timpu iemii in zona geografica, unde ierneaza stupina. Izo area termica a cuibului are ca seop prevenirea formarii conden.sului An stup si asigurarea unei temperaturi interioare eonfortabile "', binelor pentru aceasta perioada din an.

, Izolarea termica a cuibului consta in introdueerea pe ambele margini ("Ie cuibului, in cazul stupilor orizontali ~i verticali, a unei saltelute Oa peretele opus iafragmei, salteluta poate fi inlocuita ell 0 diaframa), liar peste podisor se ~azi 0 alta salteluta, Este indicata scoaterea ramelor ide dupa diafragma ~i pastrarea lor in stelaje speciale, protejate de p asa lilnpotriva rozatoarelor ~i amplasarea unui vas cu naftalina in apropiere, ,~pentru a inlatura pe 'icolul atacarii fagurilor de catre molii. 'Iotodata, , ' 'poate face periodic fumigare Cll sulf pentru a preveni dezvoltarea : mucegaiurilor in faguri.

"0 La stupul multietajat eu iemare pe doua corpuri, i olarea termica , e face numai prin adaugarea unei saltelute peste podisor,

Ii La familiile mediocre ~i slabe, din punctul de vedere al puterii lor, 'Be a!$aza sub saltel 'ta din capac hartie de sac pe 0 portiune de 1/2 - 1/3 1Iin suprafata podisorului, dinspre peretele cu urdinisul spre spatele .·1tupului, in asa fel incat sa nu acopere spatiul de aerisire dintre capac

(,i po isor ~i sa se rasfranga pe trei laturi. ..

,

74

AURELIA eH/RILA

,

/

La stupul multietajat ell Ieniare pe doua corpuri, izolarea termica

se face numai prin adaugarea unei saltelute peste podisor,

5) Ventilatia

Asigurarea unei ventilatii optime este un deziderat · mp ort ant al succesului iernarii familii or de aibine. Calle prin care se realizeaza ventilatia sunt:

- reducerea urdinisului proportional eu puterea familiei de albine.

Astfel, pentru fiecare interval de albine trebuie sa avem 1 em de urdinis; - c earea de spatii mici de 0,5 - 2 em pentru aerisire, in podisor si capac, dispuse in pozitie opusa, pe .diagonala cu urdinisul, .

6) Asigurarea hidroizolirii stupului

Patrunderea apei in stup re rezinta 0 problema grava pentru confortul familiei de albine. Aceasta situatie determina 0 crestere excesiva a umiditatii, care, combinate cu 0 ventilatie precara, favorizeaza dezvoltarea mucegaiuri or pe elementele stupului ~i rame, ~i chiar pe albine, avand consecinte grave. pentru familia acestora.

Pentru evitarea cresterii umiditatii in stup, inca de la aranjarea stupilor pe vatra de iernare, se iau masuri de aranjare a lor pe suporti eu 0 usoara inclinatie catre urdinis, fapt ce impiedi ca patrunderea in stup a apei rezultate din ploi $i topirea zapezii,

Aite cai pe unde poate patnm· e apa in stup sunt crlipaturile din peretii ~i fundul stupului ~i prin tabla degradata a capacului. Remedierea acestei situatii consta An acoperirea gaurilor ~i fisurilor din tabla capacului ell pelicula de ceara topita. Pentru c apaturile din peretii stupului se poate folosi un amestec consistent din aracet cu rumegus fin,are umple aeeste spatii,

7),-Proteja e familiilor de ' line impotriva rozito . relor

L. crarea se executa in septembrie - octombrie in functie de zona geografica ~i de aparitia noptilor reel, cand a bina se stringe in ghem,

A

iar ziua are 0 activitate redusa de zbor. In aeeste conditii soarecii pot

pitrunde in stup prin urdinis, consumand rezervele de hrana pentru iamA ~i chiar atacand albinele din ghem. Ziua, soarecii se pot retrage An spatiul de dupa diafragma ~i pot sa ramana pan! la primul contro1

'Je'h!,%gii apicole.: - Stup~ritul p~~oral

75

_~n stup, timp in care ar produce pagube ireparabile. De aceea, in mentul fixarii gratiilor impotriva soarecilor la urdinis (cate un orificiu de gratie/intervalul albina) se inspecteaza interiorul stupului, pentru a remedia eventualele atacuri ale soarecilor,

, 8) Protejarea exterioari a stu ilor ~i a vetrei de stu ina i potriva nturilor puternice

- Protejarea sau neprotejarea stupilo la exterior in sezonul reee

"'"

ina modul de iernare al stupilor. In a ege ea modului de iemare

_. buie sa se tina cont de caracteristicile iemilor in zona geografica



__ de se afla stupina ~i de cerintele speciei in sezo - ul rece.

,; Astfel, in zona de sud a 18rii sunt conditii meteorologice favorabile ~T" _._rii in aer liber. Aceasta consta in Iasarea stupilor, in timpul iernii, ... P loeu ocupat de acestia pe vatra stupinei in timpul sezonului activ · neacoperirea lor ell materiale de protectie,

, Pentru acest mod de iernare vatra de stupina trebuie sa se afle intr-un , ferit de vant putemic sau lang! 0 magazie, gard, perdele naturale protectie, Vatra de stupina este protejata pe latura din spatele stupinei

· pe margini eu perdele din stuf, coceni, papura s.a.

Avantajele folosirii acestui mod de iemare constau in:

• efort fizic minim ocazionat de interventia de necesitate in stupi

timpul iernarii; ·

~ - economie de materiale;

~ ataeul redus al rozatoarelor;

;.- asigura 0 orientare bun" albinelor, evitand depopularile stupilor t ramcirea acestora;

.' - asigura 0 incalzire mai ra idi familiilor de albine in zilele cu soare,

.. ....-- ........... ~ zborul de curitare, cresterea consumului de hrana ~i 0 re uare activitati! in primavara.

In co] presupune strangerea stupilor in grope de 10 - 20 ..• i ,i acoperirea acestora ell folie de plastic sau carton asfaltat, dupa

.. -in prealabil, s-au introdus paie sau alte materiale tennoizolante intre . " pe ,i sub icestia; acest mod de iernar se intalne~te in zonele cu aun · foarte scazute pe perioade marl ~i cu vanturi foarte putemice.

76

A, URELIA CHIRILA

A tal I d · Al .a X i' .t 1· t 'Ii

van '8JU, metoc er 1 reprezinta asrgurarea contortu Ul ternnc pe

perioada sezonului reee.

Dezva tajete sunt:

- consum mare le materiale;

efort flzi c mare prin desfacerea ~i refacerea cojocului pentru fiecare interve tie de necesitate in stupi;

- a iacul freevent al rozatoarelor;

- nu favorizeaza zborul de curatare al albinelor in zilele cu perioada

scum de incalzire; ~

- depopularea unor stupi prin ra acirea albinei dupa impra~tierea stupilor din cojoc, dupa zborul de curatare,

Iernarea in adipost consta in introducerea stupilor in adaposturi speciale, in care trebuie sa se asigure permanent 0 temperatura de +4°C si 0 ve tilatie cu ajutorul gurii sobei, Deoarece metoda prezinta un efort mare economic ~i fizic ~i este intr-un total dezacord cu necesitatile speciei in aceasta perioada (. epermitand zborul de curatare, favorizand supraincalzirea ghemului in momentul aparitiei puietului), ea nu este recoma dati stuparilo .

A .

B. Intretinerea familiilor de albine In sezonul de ;arnd

,

A .

In conditiile in care Iucrarile din perioada obtinei °i albinei de iernat

~i a pregatirii stupilor pentru repausul din sezonul rece au fost executate corect ~i la timp, interve ,tiile apicultorului in stupini pe timpul iemii sunt reduse ~i pot fi executate in timp scurt. Astfel, dupi prima perioadi

..... ""pada, ~x ... X &. - ~_X40... I WI' ~ ....... ...x,h:a.

geroasa ~l cu za . ~ se recomanoa t)Q. se raca Wl1UUUare e ucran:· curata-

rea zi' ezii de pe stupi ~i de la urdinisuri; • curatarea fundului de sr , '.

In"" ........". de stupi si de lat ...uoI:.....: ". ~. . .

, '.' '. ", ,zapezn, . ' pe , , 1 ~1 . ,," . w UI1.iJ~ are ca scop u."'t'.l~ .' .

patrunderii in stup a apei din topirea zlpezii prln ,. ' " e capacului ~i evita-

e. .... iii blocul II! d ghea~]a ntv1't'\H! _.Co til ti smpul I-

rea lonnam' Ul e . ' "\"- " WULlUtJ, ce ararecta -, '_Jl~ ,,0'. in,

Efectuarea 1 crarii este necesara deoarece schimbarile climaterice din ultimii ani fae ca alternanta zilelor geroase cu zilele insorite sA fie mare ~i sa se repete ae i ai mite ori in timpul iemii.

Tehnologii apicole .. ~- Stu.l!.aritul Pflstoral

77

Astfe, s-a constatat C3, din cauza stratului de zapadA din fata urdinisului, la inca zirea temperaturii atmosferi ce, imediat dupa 0 perioada geroasa, aero I nu poate patrunde in stup din ca za zapezii

. .

sau a ghe ii, iar albinele devin nelinistite, se agita, creste cantitatea

de CO2, creste temperatura ~i umi . itatea in stup, scade cantitatea de oxigen, situatie care se soldeaza eu moartea unei cantitati marl de albina.

Curatarea st pilor de zapada se face de cate ori este nevoie. Lucrarea de control a fundul . i de stup ~i de verificare acusti CR a starii ghemului se face la interval de 0 luna ~i decurge astfel:

se loveste puternic cu degetul peretele stupului. Cu ajutorul unui furtun scurt, ce are un capa introdus pe urdinis, iar celalalt capat la urechea celui care efectueaza lucrarea, se preiau zgomotele emise de . ghem ca reactie la lovitura In stup. Zgomotele emise de gliem pot fi ; interpretate astfel:

- bizirtul u iform si scurt, care arela inceput 0 intensitate mai mare, : , iar revenirea la normal este rapida, indica 0 iemare normals ~i nu sunt .necesare interventii in familiile respective;

, .. .. bizaitul slab, ca un freamat de fronze, indica Iipsa hranei si, in acest . caz, se intervine eu turta de serbet sau miere de tei cristalizatli. Se poate .. folosi ~i 0 rama eu 2 - 3 kg de miere, de la rezerva, dar care a fost anterior ; inca zit! (intr-o camera) si se introduce in cuib la marginea dinspre !: diafragma, Lipsa totala a hranei poate fi corectata prin intro due ere a a J:;doua rame de la rezerva, dispuse pe marginile cuibului, in asa fel ineat •. nu strivim albina sau sa omoram matea. De asemenea, deasupra ~;euibului, in dreptul ghemului, se poate aplica 0 turti de serbet de 1 kg, ,iarpodi~orul se ~aza ell degajarea din el spre rame, pentru a asigura

J' chiderea corecta a stupului ~i protejarea termica a ghemului. De aceea

...

- buie avut grija ca turta sa aiba 0 grosi me de maximum 1 em;

1'\

. - bizaitul plangator indica lipsa matcii, In acest caz, unificarea amiliei

r"lUJA1rH matca cu cea eu matca se face in prima zi mai calduroasa. Astfe , 9LIIPMbui familiei tara matca este adus in stupul familiei c matca ~i c le ~~"""'II ui cuiburi se apropie. Albinele se amesteca ~i vo forma un nou

'e ,avind matea la mijloc.Lucrarea se face Bra protejarea matcii,

78

AURELIA eHlRILl

ci doar prin fixarea unui ziar perforat intre familii, prin folosirea de fum sau substante volatile pentru uniformizarea mirosului si reducerea agresivitati! albinelor. Fixarea unei turte de serbet cu protofiI

..

deasupra cuibului cu mates. grabeste fonnarea noului ghem.

Daca la controlul fundului de stup apar fragmente de albina ~i faguri inseamna ci familia respective este atacati de soareci.

"-

In aceasta situatie se indeparteaza gratia. impotriva soarecilor,

eliminind soarecele din stup. Se inspecteaza lada ell atenpe pentru a bloca loeul pe unde a pitruns soarecele ~i se fixeaza din nou gratia

A

la urdinis. Inainte de a inch' de stupul se verifies, fara a deranja cuibul,

starea rezervelor de hrana, Daca acestea au fost distruse, se adauga hrana ~i se elimina mizeria de pe fundul stupului tlri a deranja ghemul.

Trebuie rettnut faptul ca executarea corecta ~i la timp a interventiilor de necesitate in familiile de albine in perioada de iarna reduce sau impiedica pierderile de familii de alb' ne in sezonul rece.

lama, pana la zborul masiv de curatare, care poate fi ~i in februarie, se introduc numai turte energetice, de 1 kg, numai in familiile in care este cazuL Hrana energetics administrata albinelor in timpul iemii poate fi preze . tata in urmatoarele varian :

- turte de miere cristalizata, de preferin miere de tei. Acest tip de hrana este obligatoriu pentru stupinele care au monitorizare bio din

hi · rul · ""C""'.1IIl!IiII. ~ .. x to - ... IiIl"''''

partea ac zito - w., ~ necesar ca, m acea - -us snuatte, lDlerea uti lzata

sa nu provina de la famili ode albine bolnave ,i sa fie examinata din punet de vedere bacteriologic;

- turte de serb t, obtin te prin fie berea timpde 30 de minute a .' zaharului cu apa ... 1 kg de zahir la ~ ml de api .... · erberea siropului

te ,.,., x • ~ .... ..J : ...... x ...... ....: de '.. · duse " )C, ¥

e-s mtrerupta atunci CW.IU p~w 1 -- -. strop mtro - -. In apa rece caputa

A .

o consistenta vascoasa, usor de modelat. In acest moment siropul se

da de pe foe ~i, ell 0 paletl de lemn, incepe amestecarea energid intr-o singuri direetie, pani cand amestecul devine ca 0 coca. Serbetul obtinut se portioneaza ,i se introduc . in pungi . e plastic subtire. G, osimea

unei turte trebui . sa fie de maximum 10 mm, pentru a pennite asezarea corecta a turtei sub podisor, Este de retinut faptul ci, la prepararea

~a

serbetului in apa, poate fi introdus protofil, care, in final, trebuie sa fie in cantitate de 34 mIla kg de serbet. in lipsa protofilului poate £i introdus un concentrat de plante medicinale cu efect asupra nosemei;

- turte din zahar pudra ~i miere artificiala, Aceasta variant! este cea mai ieftina, poate doza coreet protofilul sau alte ingredinte, efortul fizic fiind redus ~i lipsit de perico ul vehiculariianumitor boli comune albinelor.

Mierea .artiflciala se obtine prin fierberea unui sirop eu proportia de 1 kg de zahar la 250 ml de apa sau ceai din plante medicinale utilizate in enterite. Cand incepe fierberea se adauga 5 g sare de lamaie pe 1 kg de sirop. Dupa primul cIocot siropul se ia de pe foe. Cand se raceste pani\ la cca 40°C; se adauga 250 g miere naturala (ce au ea principal

rot mentinerea umeda a turtei) ~i protofilul aferent cantitati! de turta

,..

(34 ml/kg). In amestecul obtinut se adauga zahar pudra paul se obtine

o pasta consistenta. Aceasta este portionata, intinsa ca 0 turta ~i introdusa in pungi din plastic in strat subtire, Utilizand sarea de lfunrue se produce o aciditate benefica in intestin, potrivnica dezvoltarii nosemozei.

. Dupa zborul masiv de curatare al albine or, care se poate produce in luna februarie, este recomandat sa se introduca turta energo-proteica in cantitate de 500 - 600 g, in care componenta proteica trebuie sa nu

dep~a 10% din turta, Proteina poate fi asigurata de polen examinat . bacteriologic, obligatoriu in cazul stupinelor eu monitorizare bio, lapte i ..• i af degresat, Iaini de soia degresata, drojdie de here. Este bine ea pana .; ita inflorirea plantelor nectaro-polenifere sa se introduca in fiecare familie albine 2 turte energo-proteice. Proteina fiind factor limiti in dezvoltarea : puietului, este absolut necesar ca inceperea ouatului mitcii sa fie sustinuta 'de ap' col tor, prin introducere de hrani proteica, pentru a detennina un '. · .. bun de schimbare albinei de iemat, implicit 0 buna pregatire a familiei r . . albine pentru valorificarea superioara a primului cules de productie. .. Trebuie retinut faptul capungilor ell turte energetice introduse in . familii in lunile decembrie-ianuarie lise aplica pe partea de contact

. . .

sa . . ... .eu albinele mai multe decupaje mici, iar eelor introduse in februarie

, ,.i celor energo-proteice li sepractica un decupaj mare, aproximativ de 70% din suprafata de contact.

..

:-.:::".:':~~:""':~':I'

. ':"~~""l·-":'-·· .• " .

.. - '-';'~'~ '.~ '''~-:''''.- .. ~.;~.I.''. '.:

Tehnologii ap~cole... - Stupa..ritul p'astoral

79

... " d·

L

[}

n

a.

...

11.

"WIi

a

-0 lit

~a

80

AURELIA eH/RILA

- .

Pentru a evita strivirea albinei la introducerea turtelor este indicat sa .olosim fum, iar turta sa nu fie aplicata direct deasupra cuibului, ci prin stergere usoara a speteze or superioare ale ramelor de cuib ell turta dinspre urdinis s .·re cuib.

In cadrul lucrarilor din timpul · emii se face asamblarea ramelor ~i

"'" - A . . - .ex" trA A A t x '¥I f

msarmarea aces ora, lara a s ange sarma. ices ucru urmeaza sa ie

facut inainte de introduc rea ramelor, cand se fixeaza ~i fagurele

"'f'" IjI' 1 artllc a".

Pentru aceasta activitate-sunt necesare l.U111A oarele unelte si materia e: - faguri artificiali;

- rame la pachet, confectionate din lemn de tei sau brad;

- sanna zincata de 0,4 0,5 mm;

- perforator de rame;

- p' nten en rondea;

- creion pentru lipit;

- calapod . e lemn, pe tru fixarea fagurilor artificia i pe rame.

Trebuie avut grija ca 18 strangerea sarmei, pe rama, lucrarea sa se faea de sus in · os, pentru a nu produce d.· .. ormari ramei. De asemenea, trebuie acordata aten ie la prinderea folii de fagure artifici al de speteaza superioara a ramei, unde folia se rasfrange 4-5 mmsi se preseaza, SArma e te presata cu . lntenul pina 18 incorporarea sa in folia de fagure artificial. Fagureleartificial nu se va lipi de speteaza lnferioara a ramei, pentru a nu detennina deformari la cladirea fagurelui de catre albine,

Z ·ru d cur_t·· re

Zboi . 1 de, curatare are 10e. . ...• - ci 'cind temperatura atmosferica se

ridica la a to· imativ 10°C, · ar albinele ies masiv din stupi timp de cateva ore pe zi ~i cateva zile larand. Cu ocazia acestei iesiri albinele i~i elibereaza intes ir ul gros de dejectiile acumulatepeste iarna, fapt

ce determina cresterea consumului de bran . ,,;

Astfel, zborul de curatare inc ie sezonul de iarnl al familiilor de albine. in timpul aces i zbor in stupi ... treb .. ie s ... s faca urmatoarele

. ~



'I!iiIi' ~

ucran:

Tehnolqgii apicole... - Stupdritul £astoral

81

-or

" ... imprastierea de paie in fata stupilor in cazul in care la data zborului de curatare este zapada sau noroi;

•. * inlarurarea temporara a gratiilor Impotriva soarecilor ~i Iargirea urdinisurilor;

, .. asigurarea stupilor eu scandurica de zbor;

: .. pregatirea oglinzii stupului pentru urmarirea evolutiei familiei prin

, , ta ~i cantitatea de albina rnoarta in fata stupului:

: ... fixarea adapatoarelor in stupina (unul dintre ele poate sa aiba apa sArata - 1 g de sare la litrul.de apa);

L"- supraveghere zborului albinelor of era informati i despre starea ............ iliilor acestora. In functie de. comportamentul albinelor in timpul lui de curatare putem intalni urmatoarele situatii:

"tl) zborul masiv si energic at albinelor in lata urdinisului indica 0 una evolutie a familiei de albine, ell un eonsum de hra a

..."

. spunzator;

:2) zborul slab al albinelor in fata urdinisului indica existenta unei .... .1. 'Iii de albine slabe in stupul respectiv, eli ritm de dezvoltare lent. . astfel de familii este necesara interventia apicultorului pentru a i mai sever cuibul, prin eliminarea ramelor neacoperite de albina . sporirea masurilor de asigurare a caldurii in cuib. Cuibul poate fi etat, lara desfaeerea ramelor din acesta, ell exceptia ramelor de · margine, care urmeaza a fi scoase din cuib.

'3) lipsa zborului in lata urdinisului impune interventia rapida An acesti ..... .., i. Cauzele care pot determina 0 astfel de situatie pot fi fie moartea ... _' gii familii, fie moartea partiala a acesteia ~i blocarea urdinisului albina rnoarta, fie expunerea defectuoasa a stupului la soare,

. ~

.. nbinata ell prezenta nne' familii slabe in stupul respeetiv. In acest

....... este indicat sa se recolteze probe de albina rnoarta si vie, precum de hrana (miere si pastura), pentru examinarea bacteriologica,

"

· logics, toxicologica si virusologica a acestora. In situatia familiilor

xpunere defectoasa se lnlatura capacul, salteluta si podisorul,

"-~-""""IL' du-se face chiar 0 stimulare ell putin si rop caldut, fin pulverizat cuib.

82

AURELIA eH/RILA

_. -

4) zborul dezorientat in fata stupului, biziitul prelung al albinelor de pe scandurica de zbor ~i de pe peretele din fata stupului indica Iipsa matcii,

!'\. . •

In acest caz se procedeaza la unificarea acesteia cu 0 familie slaba.

Cur ~tarea fundului de stup

Lucrarea se face dupa incetarea zborului, prin schi mbarea fundului de stup sau degajarea resturilo .. acumula e pe acesta in timpul iernii, la stupii ell fundul detasabil (multietajat ~i vertical). Pentru stupii orizontali curatarea fundului e stup se face ell carligul de control, .

d • t talw til" ex. A d 1a '. it 1: d '....., x

egajarea 0.· a a resturi ot racan u-se . revizia generaia ue pnmavara,

Curatarea fundu ui de stup este o I. crare arte important! deoarec , prin natura res ilor d gajate cu aceasta ocazie, se pot obtine informatii despre evolutia familiilor de albine ~i starea lor de sanitate intr-un mome t cand interventia in stup nu este i dicata decat i· stare de. necesitate,

.....

Examinarea resturilor de pe fundul de stup permite diagnosticarea

starii familiei de bine si remedierea situapi 0 . anonnale (vezi tabelul).

d' "'" >.,; • ~ ••

,es'cap . cuea miern es: mare

~ .. _.. - .

2 '

" "

3

Con~nutul, resturHor de pe fundu) de stop

Dia'gDosti . re.- st tj , f:mlliei" de I 'bile

- .. ---- -

1

- - . - . ... . . ~ ~

cantitatea de albini moarti este 'mica

,i cantitatea de rumegu, de ceara

, familia ate' eVolupe

,

I bud"

! ~

~

: ~ J

I

1

,

Re'medieri"

nu sunt necesare interven'tii "

• ~ ••• - o.

, pulin! at inA moarta, impri4tiati uniform, cantitate de hrani : se introduce hrani

, ~i eantitate mica de rumegtlf de ~eari insuficientl ." .

. ' albini mon (cu trompa seolSl) wi cristalizati, se introduce urgent miere

amestecati cu cristale de miere inaccesibili albmelor din de calitate la rami sau turta cauza lipsei de ,api pentru energetics bine pr-eparata dizolvarea cristalelor

. . . ~ - ..

eantitatea de albinA moarti eRe mare 'cantitatea de hrani

[ (albinele moarte avAnd u'ompele seoase), este insuficienti

cantitatea de ~egu, este mici - ..

" "

se introduce brani

" ..

, cantitatea de' albina bitrini moarti

matel bitdni~ hrani ,suficienti

, este mare" cantitatea de rume8U'

[

de cean este mare

- .. -

se schimbi matea

~ : . .

. .

\cantitatea de albina mow (moderata)

I .. A ..

~ conpne ~ tranton

, ~--- ............. ------_. -+--------_.....-. --+-- ............... -_. __ .......-. --

~ : . cantitatea de a, bini mow obi~nuitit lipsi mated, moartea se introduce mate a

t plus matca moarta acesteia producindu-se

.. in timpul iernirii

----------.-. -.......----+--0 . .....-. ---- ............... - ............... -- .. --.-------

: cantitatea de albina moart! nonnali, cuib larg 1 resttingerea cuibului

i~' cantitatea de rumegns de ceara normali, •

t

~. 'ames,tecate eu puiet

necorespunzitoare; corati, cu respectarea normelor

pitnmdere' apei in stup de protectie a apicultorului

~ '.

,.~- .. ~ .. - __ -- __ ---~---~~~-m- .. £-m-lre-c-a-i~-~,-.'~i-a~f~-- _il_iel~~~_·_al_bl_·~_, _~~ ..

r l~sturile de pe fundul stupului contin atac de giselniti . inlocuirea sau curatare8

~ .inveli~uri de 1a nimfele de ,giselniti fundului de stup ~i reformarea fagurilor atacati

" . - - -

:-1'

Ie·

~:

1,

1:Ij~

-r.

, .

· - Tehnologii apicole... - Stupdritul pastoral _

,lipsa matca sau ln curs

.

de schimbare

t

2

, .

~cintitatea de albini mow no~ali, -

>~. ~titatea de rumeglij de ceara mica,

~ .amestecate ell puiet

hrani ,insuficienti

~ : .. cantitatea de alb" ni mow ~i rumegus

" .

~', de ceara obi~nuitit ell unne

~ ,

~ . de diaree pe ele

lips~ zbor de curitare; nosemozi; zgomot; lipsa matci

. I

1:\.

f' ..

~I ~le de pe fundul de smp sunt

~ .,nnse de mucegai

I ventilape

.

"

: ·resturile de pe fundul stupului contin

i:

,r1ocituri d.e albini moarti, de faguri

,: .~ dej ectii de soarec i

~ '; ..

C I; ~

~ :

~ .:

~ .

3

- . ~.

se introduce matca

. . . .

se introduce urgent mana

..

dupi examinarea cauzei

se intervine dupa caz,

prin: favorizarea zborului; administrarea turtei ell protefil; indepirtarea sursei de zgomot; introducerea matcii sau unificarea ell 0 familie cu matca

:, . transv8Z'area familiei in ladi

I indeplrtarea soarecilor, cUlatarea fundului de stup, reformarea ramelor distruse, completarea rezervei d,e bran! daca aceasta

a fost distrusi de soareci, identificarea ~i blocarea locului pe unde a pitrons soarecele

in. stup

83

84

A ,URELIA CHIRILA

_ .. -- "

Riscu pierderii familiilor de albine in aceasta perioada este

reprezentat de urmatoarele situatii:

- lipsa hranei sau pierderea contactului ell hrana;

- s area de boala; -

- pregatirea necorespunzatoare pentru iernare;

- moartea matcii,

c. Luera· ile de Intretinere a familiilor de albine

A 1;J. W' W'

In sezonu -- ae pnmavara

Obiectivele acestei perioade sunt urmatoarele: - limitarea pierderilor de familii de albine;

- dezvo tarea optima a ami li il or de albine pentru vaorificarea supe-

rioara a ci esurilor de productie;

- sporirea protectiei sanitar-ve erinare a familiilor de albine;

cheltuieli minime, . -

Din practica indelungata a intretinerii a binelor este cunoscut faptul ca cele mai mari mortalitati de familii de albine se inregistreaza in lunile martie - aprilie. De aeeea lucrarile specifice aeestei perioade trebuie executate c.· 0 atentie deosebi a in cadrul urmatoarelor grope

de activitati: '

1) revizia sumara de primavara;

2) revizia generala de primavara; 3-) dezvoltarea cuibului.

.. .. d. 'wi "-"

- e-V1Z a sumara " e prlmavara

Revizia sumara de prirnavara e efectueaza rapid, cand temperatura atmosferica este de aproxi mativ 12°C, fiind prima luc r are , dupa anotimpul rece, in care cuibul iecarel familii poa e fi inspectat pentru a observa urmatoarele:

a) starea familiei de albine apreciata prin :

- existenta matcii, care poate fi confirmata sau infirmata de comportamentul familiei de albine la co trol sau prin prezenta puietului (oua, larve, nimfe). In cazul in care lipsa matcii este sigura, introducerea

" Tehn%gii apicole ... , - Stupdritul pastoral

85

..... r .. .

...

.. matcil sau unificarea familiilor orfane ell altele slabe, dar ell matca, nu trebuie sa intarzie, deoarece familia orfana se poate bezmetici. Unificarea familiilor se face conform regulilor prezentate in cadrul

· lucrarilor de intreti "ere a familiilor de albine in perioada de toamna

I • ...,

:~ ... ,1 iarna,

~ - existenta rezervelor de hrana, exprimata prin prezenta acesteia

i"·

t ~i dispunerea ei pe ramele de cuib, se poate face prininspectarea

~ ramelor de margine si prin pozitia ghemului. Daca ramele de

;c

: margine au 0 cantitate suficienta de hrana, iar ghemul nu a ajuns

.' la nivelul spetezei superioare a ramelor inseamna ca familia are '. rezerve suficiente pentru aceasta perioada. Trebuie avut in vedere -: faptul ca hrana trebuie sa se gasesca in imediata apropiere a puietului,

· ~ astfel ca noptile reci sau zilele reci care ar putea surveni 10 acest , •. timp si care ar " etermina strangerea albinei in ghem sa nu duca la '~, pierderea contactului acestuia ell hra a. Este cunoscut faptu ca

; albina in situatia aceasta nu paraseste puietul si atunci cand ghemul , rope legatura ell hrana, chiar si 0 perioada scurta, albinele pot mu 'i : in totalitate. Aprecierea incorecta a hranei in aceasta perioada, cand , consumul creste prin aparitia puietului si neajutarea familiilor de albine eu hrana, duce la epuizarea rezervei din toam a si la moartea

• familiilor, In aceste imprejurari mor cele mai multe familii de albine · primavara. Lipsa hranei trebuie remediata prin introducerea, dupa

, posibilitati, de rame eu miere de la rezerva (dupa ce au fost tinute .la caldura), turte energo-proteice sau si op caldut (2/1) a rama, .' Trebuie retinut faptul cii, in aceasta perioada, este foarte

,: lmportanta prezenta proteinei in hrana albinelor, deoarece albinelor . care au iernat Ie redevine functionala glanda producatoare de 'lapti~or de matca, hrana esentiala in cresterea puietului ~i care se ': produce pe baza unui consum mare de pole' sau de alte substante ~ .. proteice,

, b) Modul de iemare se apreci aza pri neva uarea a doi parametri, ~i ; anume: cantitatea de albina moarta in impul iernii si cantitatea de

f brand consumata in sezon 1 rece.

or

~ ~ .

L

. .

~. !.

~.

86

AURELIA CHIRILA

Datele obtinute dau informatii apicultorului despre rezistenta la , iemare a famili "lor de albine, care este unul dintreprincipalele criterii de selectie in m . nea de ameliorare a aeestora. Interpretarea valorii ce or doi parametri se face astfel:

- cantitatea de a bina moarta in timpul iernarii. Valoarea de pana la . 00 g a acestui parametru indica 0 iemare normala. Aprecierea de iernare normala este intregita de lipsa mucegaiului ~i a petelor de diaree din stup, constatata cu ocazi a cestui control.

Cantitatea mare de alhina moarta indica iemare de fectuasa , ea putand fi determinata de lipsa hranei, aranjarea incorecta a ramelor in cuib, starea de boala, in erventii facute gres ° , a aeuri '. e soareci

~.a.

- cantitatea de bra a consurnata in timpul iemii. ·

c) re ucerea cuibului es e 0 lucrare impusa de nevoia de a rnentine caldura in cuib in acest moment greu pentru familia de albine, cand,

.

in cadrul schimbarii firesti a al . inei de iarna ell cea . oua, in prima

etapa numarul albinelor moarteste mai mare dee! al eelor eclozionate.

,..,

In aceasta situatie se scot ramele neacoperite de albine din cuib (ramele

fani miere), se reduce urdinisul, se restrange cuibul ~i se reduce ventilatia. Reducerea cuibului se va executa in aceasta perioada de cate ori este nevoie, astfel ca, permanent, marginile cuibului sa fie bine acoperite ell albina, avand astfel garantia acee ului albinei la hrana

~i acoperirea optima a puietului. ·

evizia generali de primivari <

"

In cadrul reviziei generale de primavara, care se face la aproximativ

15°C, eontrolul familiilor de albine consta in inspectarea fiecarei rame de cuib, imprejurare in care se apreciaza urmatoarele:

a) puterea familiei de al ine, care este detenni ata de numarul.de

A

intervale de albine. In functie de aeeasta, fami HIe pot fi : mari (8-

10 interva e), mijlocii (5-7 intervale) si slabe (sub 5 intervale),

b) cantitatea rezervelor de hrana se determini prin evaluarea cantitatii de miere ~i pastura co' tOnuti de fiecare rama ,i insumarea acestora. Pentru acest calcul ne folosim de faptul eli un patrat de fagure, cu

iatura de 10 em, capacit pe ambele parti, contn e 350 g de miere sau

; 175 g de pastura. ' .

'r Rezultatul obtinut se raporteaza la puterea familiei respective si se i compara eu necesarul de hrana pentru aceasta perioada, care este de £8-12 kg de miere ~i -1,5 kg de pastura, in functie de dezvoltarea ;, famillei de albine. Astfel, se poate observa deficitul de hrana al fiecarei " familii ~i corripleta, pentru 0 valorificare superioara a primului cutes

:, de prod ctie.

.: c) calitatea matcii. Cand cuibul este coreet strans, activitatea de 0 at , a matcii poate fi apreciata dupa:

, - numarul ramelor ocupate eu puiet; · - iformitatea puietului pe rama;

, - extensia puietului pe rama,

, '. Astfel, matci e tinere si de calitate buna au multe rame eu puiet de " diferite varste, acesta fiind dispus compact ~i cu extensie maxima pe , rame. Matcile batrane ~i cele de slaba calitat ", au puietul dispus pe

: suprafete ici din rama, pe un numar redus de rame.

J,. La aprecierea calitati! matcii se tine cont de calitatea defectuoasa ;1, fagurilor, care pot influe ta negativ calitatea, cantitatea ~i extensia

luietului, precum si de alte greseli tehnologice din timpul iernarii,

,

"': are intarzie reluarea activitatii matcii,

~" Cu aceasta ocazie matcile ell defecte sau bolnave se scot in familii and unificarea acestora ell altele mai slabe, dar sanatoase, "Totodata, s nt refacute ~i familiile bezmetice prin introducerea de , " e ell puiet capacit ~1 matca la cusca. La acestea trebuie scoase ramele ;cu ponta aibinelor ouatoare ~i schimbat apoi loeul acesteia in stupina,

'. · familia de a care s-au luat rame, a carei culegatoare sao poata prelua. (j .. Dezvolt " rea familiilor de albine

.,. Dezvol area familiei de albine p in diferite metode incepe .. de :'mavara, foarte timp riu, din a doua decada a lunii martie, ~i are . ,ca scop intensi f carea ouatului la matca, implicit a sporirii numarului

~' albine, in vederea valo ificarii superioare a culesurilor de ductie.



Tehnologii apicole ... - Stupdritul pastoral

87

...

...

88

AURELIA CHIRILA

. .

Ritmul de dezvoltare al familiei de albine in primavara este redat in tabelul de mai jos:

Dezvoltarea familiei de albine in perioada de primavara , (dupa ZANDER, 1948)

-
La data de: Albin'e ti'nere, % Albine batriD'e, %
.. - .
'1 martie 15 85 I
15 martie . 25 75
31 Martie 50 50
10 aprilie 75 25 ~

20 aprilie 90 10
.
3] aprilie 100 -
,
.. - - .. - Metodele prin care apicultorul determina dezvol area familiei de .

albine primavara sunt : ·

- stimularea eu hrana energo-proteica;

- largirea cuibului;

- spargerea cuibului;

.. innoirea cuibului,

. S Imularea en hrana energo-protelea, Cunoscut fiind faptul ca la toate speciile animale cantitatea de hrana determina dezvolarea

. numerica a speciei, si a albine, pentru a obtin aeest efect, se imit! darnicia naturii. Astfel, cand in natura nu este cules de polen si nectarsau co ditiile meteorologice sunt nefavorabile, apicultorul intervine in viata familiilor J

f

de albine, hranindu Ie sustinut ~i coordonat, pentru a forta matca sa atinga ! i

maximum de ouat mal devreme dedit in mod natural. Astfel, pentru J

al !

valorificarea optima a culesului de sa cam, matca at trebui sa atinga '

maximum de ouat la 1,5 Martie.

Chiar inain e de revizia generala, la inceputullunii martie, albinele pot fi stimulate ell cantitati mici (1 00 150 ml) de sirop caldu], zahar/apa I - 2/1, administrat prin stropir . fina peste cuib la interval de trei zile. De ! asemenea, in aceste imprejur3ri se pot administra 1-2 turte energo-proteice, ' in, functie de dezvoltarea familiei . e albine, .

.,.

Dupa revizia generala de primavara, pe masura ce vremea devine . mai buna ~i albinele pot lua siropul de 1a rama sau hranitor, acesta

- Tehnologii apicole... - Stupiiritul pastoral

__ • _ WlJiE _"

,89

""""I'

...... "

se administreaza In cantitate de 0,8-1,5 l/familie, la interval de 4-5 zile. Concentratia Siropului de zahar este de Ill, eu adaus de 19 sare de lamaie ~i 17 1 protofil la litrul de sirop, administrandu se caldut, pentru a fi luat mai repede de alb' ne.

aca stupina se gaseste intr-o zona saraca in polen, se adauga in

sirop 5% polen.

· Paralel ell administrarea de sirop, daca avem dupa diafragma faguri . cu portiuni de sub 1kg de miere dipacita, aeestea se pot descapaci, Suprafata descapacita trebuie sa fie proportionala eu puterea familiei . de albine si eu capacitatea acestora de a 0 transporta in cuib. Pentru a usura acest ucru este recomandat ca portiunea descapacita sa se stropeasca eu sirop caldut .

. Cand avem rame ell ,5-2 kg de miere, acestea pot fi lntroduse pe marginile cuib lui, in locul ramelor goale care se scot din cuib.

;. - Lirgirea cuibului (Fig. 15) este 0 al a cale e dezvoltare a familiei .. de albine in primavara, Aceasta consta in marirea spatiului cuibului, prin mfroducerea a 1-2 rame la stupii orizontali si verticali si prin inversarea corpurilor 1a stupii multietajati. Lucrarea este indicata atunci cand albina ; e iemat s-a schimbat in totalitate, iar dupa ec1ozionarea puietului cuibul devine neincapator ~i pe partea dinspre cuib a diafragmei ~i podisorului

Flg.15

Asigurarea spatiul ui pentru depozi tarea mieri i.

!

fie gaseste aglomerara multa albina, Atunci, in functie de cantitatea de

· ;albina existenta la stupii orizontali ~i verticali (ell familii care nu ocupa ttot corpu ) trebuie introduse 1-2 rame, de culoare inchisa, eu miere in

90

AURELIA CHIRILA

- - -

..

ele sau doar stropite ell sirop caldut, pentru a fi curatate de catre albine,

pregatindu-le astfel pentru depunerea oualor de catre rna ca.

Rama va fi asezata spre diafragma, intre rama eu hrana si prima

'W • C"" d .. d ... d W fit ¥

rama CU puiet. an se intro uce ~1 a . Qua rama, aceasta va 1 asezata

1 do. fr ,. "" hr WI.. ..

spre pere e e opus '. ra agmei, tot mtre rama cu . ana ~l pnma eu puiet,

La stupul vertical ell familii dezvoltate pe toata lada, largirea cuibului se face prin adaugarea primului magazin. Trebuie avut in vedere ca lucrarea sa nu fie executa a inainte de a se crea in famili e conditi Ile necesare prezentate anterior, deoarece temperatura in ·cuib scade, fapt ce imp. ima un ritm lent de dezvoltare familiei, lucru ce eompromite

primul cules de productie, .

La stupul multietajat, Iargirea cuibului se face prin inversarea celor dona corpuri, cand in famili e sunt 7-8 rame cu puiet eapacit, iar albinele acopera bine 12 rame. Trecand corpul de jos, care are puiet ~i matca, i pozitia de sus, aerul cald va urea in corpul eu puie , creand astfel conditii optime pentru dezvoltarea acestuia.

Spa. ge ea c . ibului (Fig. 16) se realizeaza cand albinele devin mai nurneroase, vremea se Incalzeste, cuk sul din natura sporeste (infloritul pomilor fructiferi sau al rapitei), iar sub hranitor sau pe

""

alte eleente de stup apar portiuni de tagura~ cladite de albine, In

acest moment, in mijlocul cuibului, la stupii orizontali ~i la unii stupi verticali (cei eu 0 dezvoltare mediocre), se introduce in centrul cuibului, intre ramele de puiet, 0 rama eu fagure cladit (stropita eu sirop) pentru a fi ouata de catre mated .

. 1

II

...• Mirirea volumului ·1 stupului prin qezarea wrpului al Ill-lea dupl inversarea corpuJu'i 1 cU 2~

, n - Asigurarea

papulul pentru I

depozitarea mierii

'in timpul culesului

I A - qezarea corpului . 4 cu faguri clldi.~;

B - aqe.zarea corpulul , cu faguri artificialj .

f prin lnterealarea

intr-un cow co 'puiet fi corpuJ superior en miere ..

. Tehnologii apicole... - Stupdr{tul pas.toral

91

. ..

. Daca culesul este abundent, iar familia este bine dezvoltata, spargerea de cuib se face prin introducerea unei rame ell fagure artificial, urmarindu-se inca de a doua zi daca este clAditA sau nu, pentru a 0 scoate din cuib la timp in cazul in care albinele nu sunt pregatite de cladtt faguri,

. entru stupii vertic ali ell puiet pe opt rame ~i albina de acoperire

.

pentru 12 rame, spargerea cuibului se realizeaza prin adaugarea unui

'magazin, legatura dintre cele doua corpuri facandu-se prin punti de

Bgura~ de ceara care fac Iegatura intre ramele magazinului ell cele

· ale corpului in dreptul primei rame de la urdi is.

· La stupu1 multietajat spargerea de cuib se rea izeaza prin introducerea eelui de .. al treilea corp intre cele doua existente, corpul eu matca ~i

· puietul flind coborat, iar eel cu rame ell miere trecut in pozitia eea

.

. . ai de sus. Corpul doi ~i trei are ramele eu miere intercalate eu rame

· . oale pentru depunerea nectarului ~i po: enului. Trecerea albinei spre 'corpurile superioareeste ajutata de benzile de faguras montate intre ramele corpurilor in dreptul urdinisului,

., Trebuie atrasa ate tia ca lucrarea de spargere de cuib in toate .. ariantele prezentate nu se executa decat in conditiile in care eantitatea de puiet ~i a bina de acoperire justifica aceasta actiune. Daca nu sunt conditii pe tru spargerea de cuib ~i ea totusi se

:executa, acest fapt lmprima un riti lent de dezvoltare familiei de albine care poate raci puietul, favorizandu-se astfel dezvoltarea

unor boli specifice albinelor, Din aceasta cauzs consecintele vor · negative ~i In ceea ce priveste productia de mierela primul cules . roductie,

, De asemenea, la introducerea fagurilor artificiali in cuib, atat prin . ire cat ~i prin spargere de cuib, trebuie acordata atentie sporita,

deoarece, pe lang! fapi I ca fagurii artificiali pot f distrusi in lipsa _~.~_ui cules sustinut si a unei cantitaf de albine corespunzatoare,

. ~

. terventia poate fi u esec, divizand cuibul in noptile reci, In felul

.esta puietul amas lara albi a de acoperire moare ~i .ritmul de

Uo' .... -.FiII". oltare al familiei este incetinit. .

92

AURELIA eH/RILA

Fagurii artificiali pot fi introdusi eu succes in orice pozitie in cuib, An timpul culesui ilor de productie, cand se realizeaza masiv fagurii pentru inlocuirea eelor reformati ~i a eelor necesari pentru inmultirea efectivelor de familii de a bine. Astfel, eu aceasta ocazie se produce reinnoirea cuibului, in proportie de 30-350/0 pe an, deci 0 schimbare totala a fagurilor cladi i la trei ani, fa t ce sporeste, alaturi de alte masuri, protecti a sanitar-veterinara a albinelor.

• Riscul pierderii familii or de al ine in aceasta perioada este reprezentat de urmatoarele situatii: Iipsa hranei, starea de boala, furtisag, moartea matcii.

in perioada de primavara, inainte de plecarea stupinei in pastoral, daca nu este posibil a efectuarea reviziei generale de primavara, trebuie sa se faca transvazarea famili ilor de aibine in stupi ezinfectati. Din aceasta cauza, fiecare stupina trebuie sa aibil in plus minimum 10- 5 stupi pentru transvazarea prime or familii, ai carer stupi vor fi curiitati si dezin ectati.

Lucrari e de dezinfectie a stupilor decurg astfel:

- curatarea rnecanica a stupilor ~i a elementelor de stup care se reali-

..... iii' jIIr, d "W ·1 d lbi d 'iIwi'

zeaza, prln In' epartarea resturt or ;e a ' ,,'lD,e moarte, rumegu~ , ' e ceara,

propolis, bucatel . de faguri s.a.;

repararea stupilor;

- dezinfectia stu • ilor ~i a eleme telor de stup c solutie de apa si soda (5%), iar, dupa 24 de ore de la aplicarea solutiei, inven aruI dezinfectat se clateste eu mu ta apa curata, Daca stupul are crapaturi in elementele sale componente, dupa prima dezinfectie se curala din nou contin tul acestoa ~i se repeta curatarea rnecanica ~i dezinfectia,

dupa care are loc clatirea cu apa; .

- flambarea se face pentru a distruge ceea ce nu a distrus solutia de soda.

"

Uneltel metalice se curati, se fierb jumatate de ora intr-o solutie

de soda de 50/0, dupa care se clatesc.

Combinezonul apicol, salopetele ~i halatul se dezinfecteaza prin fi erbere , clatire si calcare.

Tehnologii apicole ... ~ Stupa,titu1 pastoral .

93

S.B --

D. Lucrdrile de intretinere a familiilor de albine in perioada culesurilor de productie

in conditiile schimbarilor climaterice din ultimii ani, cand in timpul .iernii sunt frecven inregistrate medii lunare pozitive ale temperaturii iatmosferice, eu mule cicluri de inghet-dezghet, eu luna martie rece, 'urmata de aprilie ~i mai eu tempe. aturi foarte ridicate ~i incheind ell

.. It, 'W" 1 · "... din" .. dele d .... tru It

seceta ~l arsita severa ~1 pre ungita c penoai , e e '/" e vara, pen' " mur 'e

'regiuni ale tarii noastre, atat flora spontana ~i cultivata, precum ~i ievolutia biologico-productiva a familiilor . e albine au avut de suferit. .. Astfel, la nivelul evolutiei florei melifere apar frecvent urma oarele , odificari:

- scurtarea perioadei de inflorit;

f - suprapunerea, atipica, a perioadei de inflorit a mai multor specii

.melifere eu importanta economica mare; ·

.. - randamentul apicol al florei melifere a devenit mai fluctuant decat mod traditional, ajungan. u~se adesea la compromiterea totala a esurilor de salcam si tei, din cauza temperaturilor foarte ridicate .\1 a culturilor agricole ~i florei de balta, din cauza secetei.

La nivelul familiilor de albine s-au produs urmatoarele schimbari: .., matca-reia ouatul rna' devreme fata de perioada traditionala, cepand chiar de la sfarsitul Iuni i decembrie, pentru regiunile din

~'-"- I tarii;

a schimbarea albinei de iemat este mai timpurie;

.. ~ ouatulla matca se opreste aproape brusc ~i devreme, dupa ultimul s de producti e;

.. trantorii apar ~i dispar mai devreme .

. Pe langs. aceste schimbari care produc modificari in p anificarea ivitatii de pastoral ~i in estimarea productiilor apico e, apicultorul .. . · este confruntat pe . eren ~i eu aparitia unor soiuri si ibrizi de te c iltivate, eu particularitati eeo omico-apicole si norme de lenizare la ha, necunoscute. Toate acestea afecteaza putemic entul familiilor de albine in timpul sezonului activo



94

A UREL·/A CHIRILA~

- . . -

In aceste conditii speciale, dar care ti d sa devina permanente, apt en torul eb ie sa folosesca cele mai rapide, simp e si efieiente tehnologii de exploatare a familiilor de albine, cu ajutorul carora sa realizeze venituri ridicate eu costuri reduse pe unitatea de produs realizat.

_if. ,: . <. , . peri o ada marilor culesuri este scurta, de doua-trei luni (mai,

. iunie, iulie) , apicultorul trebuie sa-~i organizeze activitatea in propria exploatatie apicola, in asa fel meat, in functie de tipul de stuparit prac tic at, pastoral sau stationar, armonizand cerintele albinelor eu interesul economic personal, sa real' zeze profit.

I-

Tinand cont de acestea ~i de necesitatea cunoasterii biologiei albinelor

~i a modului de aplicare a telmologiilor apicole modeme, apicultorul trebuie sa-~i planifice activitatea pentru sezonul culesurilor de productie astfel: - sa efectueze, anterio . inceperii culesurilor; un studiu de piati, pentru a ~f care produse ap · cole sum mai cautate ~i cum pot fi mai favorabil va orificate;

- sa stabileasca productiile principale ~i secundare pe care urmeaza

sa e realizeze; .

- sa procure din timp materialele, uneltele ~i utilajele necesare realizarii productiilor planificate;

~ - sa-si stabileasca planul de pastoral eel mai eficient, care sa asigure familiilor de alhine cat mai multe culesuri de productie ell rrumar redus de deplasari, pe distante mi ci;

- sa faca 0 estimare a cheltuielilor ce vo trebui facute, pentru realizarea activitatilor plan ificate,

JIo.

In practicarea stupari tului pastoral, unde principala productie este

mierea, in perioadele lipsite de cules de productie este indicat ca, pentru cresterea rentabilizarii exploatati ei apicole, sa se divers ifice productia, prin apliearea unor tehnologii apicole care sa duel la obtinerea de polen, ceara, roiuri, matci pentru necesita ile stupinei, propolis ~i apilamil.

. lanul facut poate fi reorientat in functie de evolutia culesurilor. · entru stuparitul stationar, planificarea pro uctiei ~i cheltuielilor se face tinand co t de structura ~i evolutia bazei melifere din zona unde este amplasata stupina. Astfel, intr-o zona eu doua culesuri de productie

Tehnologii apicol~... - Stupiiritul pastoral

95

F

£ii'sa

~ se poate realiza miere marfa, polen, laptisor de matca, venin, matci, . ceara, propolis.

. Trebuie totusi avut in vedere, in cazul stuparitului stationer, evaluarea eorecta a potentialului melifer al acesteia, pentru a nu se produce ... zechilibre Antre cerinte e speciei in nectar ~i polen si oferta zonei, unde consecintele ar fi dintre cele mai grave, atat pentru productie cat ,.i pentru evo utia biologica a familiilor de aibine. De aceea este hi e

.. t in perioada de ascensiune biologica a familiilor de aibine, in zona existe doua culesuri de productie bune, Problema unei haze melifere,

-

sa asigure cules de intretinere pe 0 perioada indelungata si care

.' .. cuprinda si doua culesuri mai productive, pentru efective moderate de familii de albine, limiteaza practicarea acestui tip de stuparit, pentru ~,mQIiIII' .. ' mai multi dintre apicul orit mai ales pentru aceia eu efective mari. ; Obiec ivele acestei perioade sunt: ·

~: ... realizarea de familii puternice; f'

' .. mentinerea familiilor in stare activa;

~

.•. divers ificarea si cresterea roductiilor apicole;

,- sporirea salubritatii produselor apicole;

.. cresterea -efectivelor de familii de albine; . . i cheltuieli minime,

,

~Daca sezonul apicol debuteaza prin culesurile de intretinere, menite

asigure conditii de hrana necesare schimbari i a binei de iemare ~i inmultirii numerice a i divizilor din fiecare familie de albine, in

. . · uare, cand familia este An plina ascensiune, apar in natura · e de productie. Acestea of era a binelor amt nectar pentru hrana formarea rezervelor cat ~i un plus de miere, care difedi cantitativ la 0 specie melifera la a tao Acest plus de miere se poate extrage

, -,

.. olosul omului, reprezentand mierea marfa. .

.lr functie de zona geografica pot fi 2, 3 sau mai multe culesuri de lII.U"U ..... ctie, oferite albinelor de flora melifera spontana sau cultivata, JM"· I, speciile melifere care asigura cules de productie sunt: rapita, ......al .............. '_ .. alb, mustarul, coriandrul, teiul, zmeura, flora de {meat!, .. vaJIIIiiIIIIo--area, floarea-soarelui, busuiocul de miriste, flora de balta.

A URELIA CHIRILA~

. . .

A

In functie de momentu deelansarii culesului , de amploarea

acestuia, preeum ~i de evolutia faetorilor meteorologici, apicultorul intervine adecvat situatiei in stupi, dand familiilor de aibine urmatoarele conditii:

- spatiu pentru depunerea recoltelor de nectarsi polen, care trebuie sa fie de aproximativ trei ori mai mare decat can itatea de miere rea izata in timpul culesului de fieca . e familie de albine,

Acest spatiu la stupul orizontal se poate realiza prin introducerea de faguri artificiali in cuib sau prin completarea de faguri goi la marg mea cuibului. La stu. ul vertica se adauga magazine sau chiar corpuri ell rame stas, introducandu-se de asemenea faguri artificiali

a cladit An pozitiile pe care le permite fiecare fam ilie,

La stupul multietajat se adauga unul sau . ai multe corpuri, in functie de dezvoltarea familiei. Primul corp eu Tame goale care se introduce eu aceasta ocazi e se a~aza peste corpul care coniine cuibul, iar eel eu rezerva de hrana se asaza peste corpul gol, dupa ce au fos seoase 2-3 rame ell miere si intercalate ell ramee goale pentru a atrage albina in corpuri . e superioare. Metoda · ntercalarii ramelor goale eu cele ell miere si eu faguri artificiali se aplica ~ la magazinele stupului vertical. La ambele tipuri de stupi, unde familia de albine se dezvolta pe verticala, rama de la margine a unde se afla urdinisul se uneste prin punti de - faguri eu ramele de pe aceeasi directie din corpurile superioare, pentru a usura urcarea albinei in acestea.

Lucrarea trebuie exeeutata coree si la timp, pentru a evita fie racirea puietului in acordarea unui spatiu in exees, fie reversul, prin spatiu mie care sa determine intrarea familiei In frigurile roitului.

Mai trebuie avut in vedere ca orice lucrare in timpul culesului de productie se execu a ... umai dupa tenninarea zborului, pentru a nu . eranj a fami ia i procesul de pro due ere a mierii.

- spatiu permanent pentru Dual, prin introducerea de faguri goi in cuib. Grija pentru spatiul de ouat in timpul culesurilor de productie este justificata deoarece instinctul de acumulare al albinelor este dominant, ele ocupand tot spatiul ell nectar ~i polen, chiar ~i injurul puietului.

Te_hnologii apJcole... - Stupiiritul pastoral

97

="

Lucrarea treb ie coreet ~i la tirop executata pentru a nu produce racirea 'puietului, cand se acorda prea mult spatiu, sau poate produce dezechilibre intre diferitele categorii de puiet, cand nu este asigurat permanent spatiu _mr- ... _. ouat, fapt care ar compromite urmatorul eules de productie ~i cresterea albinei de iemat in cazul ultimului eu es de productie din sezon.

Tendinta de blocare a cuibului c hrana se accentueaza 1a ultimul cules de pro uctie din sezon.

- inlocuirea rapidd a mdtcilor cu randament scazut la primul cules de productie si a eelor care. au depasit 2 ani de exploatare;

. - inceperea cresterii artificiale de mdtci inca de la culesul de pomi fructiferi sau rapi~ astfel ca, pe tim ul culesului de salcam, sa se imperecheze; : - sa execute rapid si coreet unificarea familiilor de baza eu familiile

. ·umtoare. Matea familiei ajutatoare eu 0 rama de puiet ~i una eu rezerve . hrana vor forma pana toamna 0 a tii familie ajutatoare,

· - sa largeasca urdinisu . la pozitia maxima in timpul marilor culesuri; '. sa asigure ventilatie prin deschiderea orificiilor de venti ape din capac.

La culesul de salcam familia de a bine intretinuta 1n stup multietajat . in medie 3 corpuri, i mod exceptional 4. Al patrulea corp se introduce, fie deasupra eelor 3 corpuri, fie intercalat intre puiet si rezerva II"-U"" hrana, dupa ce s-au introdus printre ramele ell fagurii goi ~i ell faguri ificia i doua rame c rhrana pentru a spori atractivitatea albinelor.

A

.Jnca de la inceputul culesului intre ultimul corp ~i celelalte corpuri

"'J!:~ jos se introduce 0 gratie despartitoare pentru a permite separarea "i)I: ....... ierii de puiet, usurand extractia,

· in lipsa gratiilor despartitoare se introduc in ultimul corp doar 9 rame, tate intre ele, pentru a nu fi ouate de rna ca, ci doar pentru

. . ...

zitarea rmern.

ainte de extractie, apicu torul se asigura ca in familie sa ramana .. mini · mum 6 kg de miere, a oi opreste 1-2 faguri ell miere dipacita n ru rezerva de iarna, iar surplusul it extrage.

· Ca regula, tor fagurii c . rezerva de iemat trebuie sa fie de culoare ., ......... hisa, pentru ca ei vor forma cuibul de iernat al familiilor ~i trebuie asigure conditii de formare a ghemului in timpul iernii si de crestere

98

AURELIA CHIRILA

a.puietului la reluarea activitatii de ouat a matcii, Ei se pastreaza in incaperi unde temperatura trebuie sa fie de 16 .. 18°C, umidi atea de 60%, feriti de atacul soarecilor, moliilor ~i al muc· gaiurilor.

Dupa culesul de salcam familia de albine este IDCa in ascens iune.ceea ce impune asigurarea spatiului de ouat pentru matca in continuare, prin i troducerea celui .. e-a patrulea corp la familiile 18 care este nevoie.

Acest moment este marcat de inceputul urmatorului cutes de

,

produc . ie. La extractie se procedeaza ea a salcam, lasftndu~se . ezerva

d 6 d '.. " lib .. d .. '" cazul I ul · e " 'g e, " tere m cut ,opnn" rezetva pentru lemare m, ',,', cu es w

r

la tei, extragand surpl suI.

J,

. upa cuesul de tei, familia de albine incepe sa intr in dec in si, la

ultimul cules de productie din sezon, care poate fi eel de floarea-soarelui,

II

albinele au tendi ta de blocare a cuibului ell miere, chiar paca existS.

s . ficient spatiu pentru depunerea recoltelor de nectar ~i polen.

Acest comportament se remediaza prin asigurarea permanents a spatiului de ouat i··. cui .. prin i troducerea de rame eu faguri goi, de culoare inchisa, acesti a fiind preferati de matca pentru ouat in aceasta

,I ft,lx In d . fasuri noi 1'\ ib A, • +x

penoaoa :' , tro cerea e. agun DOl m cun , m acest moment este nscanta,

.' ~ d i 1 d diafra WI' di ·_A. d lb '1" 1" d A

ei putanc uca ro te I' , gma,u VIUln, CUI'" U , lZO am matea intr-o

parte a c ibului, c consecinte negative in extensia puietului in cuib.

Dupa ultimul cules de productie, corpurile care nu sunt ocupate de albina se inHitura ~i se iau . asurile de restrangere a cuibului, de

dini lui si ,oil! 1 II .. d .. ibul .. .. I'

re ucere a ur su ut ~1 a venti atiei, e protejare a CUI " uur cu materia e

specifice mentinerii caldurii in cuib.

La stupul vertical, la declansarea culesului se adaugainci unul-doua magazine, cat este nevoie, fie deasupra magazinului existent, fie intercalat intre corpul de stup ~i magazinul existent, pozitie mai indicata, deoarece mob ilizeaza albinele mai bine, mai ell seama atunci cand

.

In corpul nou introdus, intre ramele ell faguri goi si faguri artificiali

se introduc ~i doua rame eu miere.

Pentru prevenirea ascensiunii matcii An magazine se recomanda introducerea a 9 rame in fiecare magazin ~i distantarea lor pentru a impiedica depunerea oualor in ele.

" Tehng/ogii apicole... - Stupiirihll pastoral

99

" La urmatoarele culesuri se asigura permanent spatiu pentru ouat in corpul de jos ~i pentru depunerea recoltelor de nectar ~i polen in magazine, pentru a impiedtca crearea conditiilor de supraaglomerare, " care ar determina intrarea in frigurile roitului.

Atentie sporita trebuie acordata la ulti mul cules de productie, la asigurarea spatiului de 0 at, prin introducerea de faguri goi In cuib .pentru a evita blocarea cuibului ell consecinte negative in ceea ce • . prive~te cantitatea de puiet, implicit de albina in peri 0 ada de pregatire ,I familiilor de albine pentru iemat.

""" Dupa ultima extractie din seZOD, magazinele se i Uttura, ramanand, A functie de dezvoltarea familiei de albine, fie numai corpul de jos, " corpul ~i un magazin, in cazul familiilor foarte puternice eu rezerva



cienta in magazin.

~

.; Ramele cu miere retinute in timpul cu esurilor de productie pentru

erva de iemare se realizeaza in conditiile exploatarii familiilor de · e in stupi orizontali ~i vertic ali , pri ridicarea de rame eu miere Jlil,u.w6o"-"'ita si introducerea de faguri goi sau faguri artificiali, dupa cum

.p..r'p cazul, evitand totodata blocarea cuibului.

.

'; Riscul pierderii familiilor in aceasta periods este reprezentat de

. toarele situa ii:



" s .. ' toxicatii cu pesticide, ell polen ~i nectar toxi c sail Cll aIte substante

..

xice;

... asfixierea 1a transport sau aite accidente;

"" · .. roirea pana la epuizare. - "

:. :·.Teh,nica amellcrarf 'lb lnelor

" Ameliorarea albinelor reprezinta procesul modificarii dirijate a ofondului populatiilor de albine in direct" e utila omului. De fapt,

A

"....... .... liorarea inseamna organizarea reproductiei populatiilor, In cazul

inelor, din cauza particularitatilor lor de reproductie, munca in liorarea populatiilor de albine este foarte grea. Acesteparticularitati te de reproductie se refera la urmatoarele:

•. imperecherea necontrolata a matcii face ca ameliorarea sa se faca " · pe linie materna ( in toate stupinele, c exceptia Insamantarii

100

AURELIA ¥-HIRILA

"" - "" ~ 7 - " ~ - -~ "~Z7=: 7777 Z !:& !'iF ~ ..

- - - --- .&iF ... _ _ __

artificiale a matcii (practicata in scop de cercetare la Doi in tara), unde imperecherea poate fi dirijati;

- imperecherea matcii ell mai multi trantori, ceea ce determine cresterea variabilitatti in descendenta,

Directia in ameliorare este reprezentata de obtinerea de familii productive. Apicultorul poate realiza ameli 0 rare a albinelor in stupina .sa prin selectia eelor mai bune familii de albine pe baza principalelor

criterii de selectie, care sunt: - productia de miere; ·

- rezisten a la iemare;

- rezisten a a boli:

- blandetea;

- prolificitatea matcii;

- lipsa instinctului de roire.



E . ID NTA EVOLUTIEI FAMILIEI DE ALBINE fAMILIA NR. ~.' ~ ~ ~ ~ ~.

~
i I
I
l~mJi 'jemare
I
I
, I
Dim Nt Nr 'Matca Stare ,de - PrtdiEtie Cantitam Cantitate IAgmi ~ CmJti1at Crmtitlte Observa~
I : _ .•
;
control .Imemll Ramepuiei (obmafji _iate i'mieJe remitad, [:Olen Dim m . I albin! albim brad
------- "- :
,
I
(pmnlk' " ,'.Wimpj I
albiIJj (rezis1eBtj I ~- JIm ,pes.telni couumati ph: jmW 'ptr. iemat
. __ JfIte
" bJU)
m) ~ ") cules peste 0 "
- ,
, ,
,.- - - _. -- . - .-- -
i
I
I I
.. -
:1
." - ~ - Metoda utilizata de apicultori in munca de selectie in stupina proprie es e metoda selectiei in asa.

P I&. ili 1t1 d lbi di .... W

entru a se ecta corect ranu 11 e ... e a 1,_" me -e m care unneaza sa crestem,

in mod artificial, matci pentru toata stupina este foarte important sa fie respectate urmatoarele reguli :

- urmarirea intregului efectiv al familiilor de albine pe baza criteriilor de selectie stabilite se face pe parcursul intregului an;

- pentru a elimina eroarea de mediu, pe perioada urmaririi familiilor de albine, ele vor fi puse in aceleasi conditii de cules, vor fi adapostite

..

. '

o

" Tehnologii apicole .. ~ - Stu2.aritul'p'astoral

I

:' in acelasi tip de stup.vor fi supuse acelorasi masuri sanitar-veterinare

·~,i i se vor executa aceleasi interventii tehnice;

";- se va pastra 0 evidenta stricta, corecta a observatiilor, datele obtinute .=notandu-se intr-un caie de evidenta a stupinei, iar masuratorile trebuie ,Bcute la aceeasi data.

r

, Astfel, in ceea ce priveste productia de miere a fiecarei familii, se

· poate aprecia productia de miere marfa realizata la fiecare cules de , .productie ~i prin insumarea lor sa se obtina productia totala de miere : extras a pe intregul sezon activo Pentru a efectua aceasta masuratoare 'se poate proceda dupa cum urmeaza:

: - ct1ntarirea ramelor destinate extraetiei de miere, inainte si dupa extraetie, 'diferenta reprezentand mierea marfa realizata la culesul respectiy;

. - aprecierea cantitatii fiecarei ra e prin suprafata de rama ocupata ide miere, convertita in kilograme de miere, si insumarea rezultatelor



'ramelor destinate extractiei;

. "' - amp las are a centrifugii pe cantar si efeetuarea cantariri! dupa fiecare

:' tup extras.

: Rezistenta la iernare a fiecarei familii de albine se apreciaza prin lvaloarea a doi parametri, ~i anume:

, .. : - cantitatea de albina moarta in timpul iernii, care poate fi determinata prin cantarirea albinei moarte si recoltate de pe fundul fiecarui stup;

.. ~ - cantitatea de hrana consumata in timpul iemarii, care poate fi deter-

.~inata prin diferenta dintre cantitatea de hrana eu care s-a intrat la lemat ~i cantitatea de hrana existents la revizia generala de primavara, ~: Rezlstenta la boli se determina eu ajutorul testelor de laborator si il rezultatului monitorizarii comportamentu ui igienic al familiilor de

albine. Dupa OGRADA (1986) doar 5-10% din totalul familiilor sunt dotate genetic eu 0 capacitate deosebita de curatare a larvelor moarte, :: Agres·vitatea albinelor este observata atat la abordarea familiei r, : fum, tara fum, cat si in cadrul lucrarilor executate in diferite

.0

• w·

mprejuran.

:;Prolificitatea mitcllor determina puterea familiei de albine si itmul ; · de dezvoltare. Acest caracter este apreciat dupa numarul de oua depus

~.