Sunteți pe pagina 1din 121

MOTO

"SNTATEA ESTE O STARE DE


ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL,
CULTURAL sI SPIRITUAL, STARE DE
AUTONOMIE sI INDEPENDEN, FR A FI
EGAL CU ABSENA BOLII SAU A
INFIRMITII".
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU sI DELEGAT AL
ASISTENTEI MEDICALE N
NGRIJIREA PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
MEMORIU EXPLICATIV
"PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL
PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MAI
CERINEVORBIND DE CALITILE SALE SUFLETEsTI,
SE REFER LA: RENUNARE, RBDARE, ALTRUISM,
DEVOTAMENT, BUN DISPOIIE, AMABILITATE,
VOIOsIE, PREEN DE SPIRIT sI CONsTIINCIOITATE.
PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI
PACIENT, PUTEREA FIIC, PSIHIC sI MENTAL CARE
L PRSEsTE VERTIGINOS N MOMENTELE DE
SUFERIN, ASISTENTA MEDICAL VA TREBUI S
NTRUNEASC MARI CALITI MORALE sI UMANE, O
DEPLIN DISPONIBILITATE AFECTIV, DAR sI O BUN
sI CONTINU PREGTIRE PROFESIONAL.
RESPECT!ND sI IUBIND OAMENII, PRIN
ACTIVITATEA NOASTR, NE RESPECTM PE NOI sI
PROFESIA NOBIL PE CARE NE-AM ALES-O".
PLANUL LUCRRII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.R"#$# %&"%&'$ s' ()#)*+, +# +s's,)-,)' .)('/+#) 0-
0-*&'1'&)+ %+/')-,'#"& /$ )-,)&"/"#',+
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale
pacientilor cu enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
A5.nterventii autonome si delegate acordate pacientilor cu
enterocolita
A!.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic
A".Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.P#+-$# () 0-*&'1'&) +# %+/')-,'#"& /$ )-,)&"/"#',+
#1.$ulegerea datelor
#2.Analiza si interpretarea datelor
#3.Planificarea %ngri&irilor
#4.Aplicarea planului de %ngri&ire
#5.E'ternarea pacientului
CAPITOLUL III
$1.$oncluzii
$2.Evaluarea (inala
$3.Ane'e
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV - NOIUNI DE
ANATOMIE sI FIIOLOGIE
A2.NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care
realizeaza transformarile fizice si c)imice ale alimentelor, adica
digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se %ntinde %ntre
cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de
organe glandulare care %si varsa produsii %n acesta - numite glande
ane'e ale tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
*ubul digestiv sau tractusul digestiv se desc)ide la e'terior
prin doua orificii+
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros %n toata lungimea sa si de aceea i se
disting mai multe segmente, care poarta diferite denumiri.
,ncep-nd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt+
-cavitatea bucala.
-faringele.
-esofagul.
-stomacul.
-intestinul subtire.
-intestinul gros.
(iecare segment prezinta caracteristici speciale %n alcatuirea
lor. $u toate acestea, %n general au o structura asemanatoare.
STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, %n general, din patru tunici
care, de la e'terior spre interior sunt+
a/*unica musculara - este formata din fibre musculare striate,
%n regiunea faringiana si %n portiunea superioara a esofagului si din
fibre musculare netede %n tot restul tubului digestiv.
0upa dispozitia lor, fibrele musculare sunt+ longitudinale si
circulare. (ibrele musculare longitudinale sunt asezate la e'terior si
prin contractia lor scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare
circulare sunt asezate %n interior si prin contractia lor micsoreaza
lungimea tubului digestiv.
1usc)ii netezi se contracta sub actiunea fibrelor
parasimpatice 2nervii largi/ si se rela'eaza sub actiunea fibrelor
simpatice.
b/*unica submucoasa - este formata din tesut con&unctiv la' si
fibre elastice. 3a nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a
acestui segment.
c/*unica mucoasa - este patura care captuseste tractusul
digestiv de la orificiul bucal p-na la orificiul anal, fiind %n continuarea
tegumentului.
Ea este formata din doua straturi+
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinz-nd de
functiile pe care le %ndeplinesc segmentele respective.
Astfel, %n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este
stratificat, iar %n restul tractusului digestiv 2stomac, intestine/ este
simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande ane'e ale mucoasei
tubului digestiv.
Aceste glande pot fi %n forma de tuburi simple sau ramificate
sau %n forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea
particulelor alimentare sfar-mate 2bolul alimentar/, fie pentru
transformarile c)imice ale alimentelor.
2.$oreonul mucoasei - este format din tesut con&unctiv la' si
are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.
*unica mucoasa %ndeplineste trei roluri+ digestiv 2de secretie/,
de absorbtie si de protectie. 4olul %n digestie se manifesta prin
secretia unor fermenti necesari transformarilor c)imice ale
alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a a&unge %n s-nge si %n limfa, sunt
absorbite prin mucoasa, care %ndeplineste prin aceasta functia de
absorbtie.
,n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea
unele substante care ar fi daunatoare organismului. ,n felul acesta ea
&oaca un rol de protectie a organismului.
5egmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm -
portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele.
d/*unica seroasa - nu este altceva dec-t peritoneul visceral,
una din fetele peritoneului, care %nlesnesc miscarile diferitelor
segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fi'eaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCAL
$avitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si
comunica cu e'teriorul prin orificiul bucal, iar %n interior cu faringele.
6rificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza
inferioara. ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, av-nd
%n grosimea lor musc)iul orbicular al buzelor.
FARINGELE
(aringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla
asezat %napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului
superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se
%ncruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. 5e %ntinde de la
baza craniului p-na la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 37 cm. $-nd este
gol are aspectul unui tub turtit, iar c-nd trec alimentele prin el, se
largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea
inferioara a laringofaringelui, cobor-nd vertical %ntre coloana
vertebrala si tra)ee, trece prin mediastinul posterior, strabate
diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian 2)iatusul esofagian/
care se afla anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
5tomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. 5e
afla %n cavitatea abdominala, %n partea st-nga, sub diafragm. 3a omul
viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
4aporturi - stomacul se gaseste situat %n eta&ul
supramezocolic, av-nd %n partea de sus, %nainte si la dreapta
raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la st-nga cu splina,
%n &os cu colonul transvers, %nainte cu peretele abdominal si %napoi cu
pancreasul, rinic)iul si splina.
$onfiguratia e'terna - are forma de cimpoi, masur-nd c-nd
este plin moderat 25 cmlungime, 17 cm latime si 8 cm grosime.
capacitatea mi&locie atinge 1.377 ml.
Prezinta trei portiuni+
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si
priveste spre diafragm.
-corpul - este partea mi&locie.
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea
inferioara, cea mai %ngusta a stomacului.
5tomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si
doua margini sau curburi+
-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta.
-marea curbura - care este conve'a si orientata spre st-nga,
av-nd o lungime de 47 cm.
5tomacul, prin cele doua e'tremitati ale sale, este %n legatura
cu esofagul si intestinul subtire.
6rificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si
este usor dilatabil, av-nd un musc)i sfincter slab dezvoltat, iar orificiul
dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este %nc)is printr-un
musc)i - sfincterul piloric.
3a nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a
carei margine libera este %ndreptata spre intestin, form-nd valvula
pilorica.
INTESTINUL SUBIRE
ntestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului
digestiv, a&ung-nd la ! - 9 m. ,ncepe de la orificiul piloric al stomacului
si se %ntinde p-na la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc %n cavitatea abdominala, prezinta un traseu
foarte sinuos. 0iametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la
e'tremitatea terminala.
ntestinul subtire are doua portiuni+
-duodenul - %ncepe la pilor si se termina la ung)iul
duodeno&e&unal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 37
cm si este segmentul fi' al intestinului subtire, neput-nd sa-si
sc)imbe pozitia, fiind %n cea mai mare parte retroperitoneal si %n
raport cu peretele posterior al abdomenului.
$avitatea sa %ncon&oara capul pancreasului si %n ea se
desc)id+ canalul pancreatic 2:irsung/ si canalul coledoc, printr-o
proeminenta mamelonara papila 2caruncula/ mare - %n grosimea
careia se afla ampula ;ater.
0easupra acesteia 2circa 2 m/ se afla o alta papila, mai mica -
papila 2caruncula/ mica, unde se desc)ide canalul accesoriu al
pancreasului 25antorini/.
-&e&uno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului
subtire. ,ncepe de la unc)iul duodeno&e&unal si tine p-na la valvula
ileocecala.
0esi din punct de vedere structural portiunea intestinului
cuprinsa %ntre duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire,
totusi, aceste segment a fost %mpartit %n &e&un su ileon.
<e&uno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca
prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil.
1obilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou -
mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.
<e&uno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta
numeroase %ndoituri, anse intestinale, %n numar de 14 - 1!.
=ltima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina %n
fosa ileaca dreapta a abdomenului, desc)iz-ndu-se %n intestinul gros
prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se
desc)ide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul
subtire.
INTESTINUL GROS
ntestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El
continua intestinul subtire si se %ntinde de la valvula ileocecala p-na
la orificiul anal.
Are apro'imativ lungimea corpului 21,57 - 3 m/, iar lumenul
este portiunea initiala de circa" cm si merge descresc-nd catre
partea terminala, unde a&unge de 3,57 - 4 cm. este asezat pe partile
marginale ale abdomenului, %n &urul masei formulate de intestinul
subtire, lu-nd forma literei >=> rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
ntestinul gros prezinta trei portiuni+
-cecul.
ntestinul subtire nu se desc)ide la capatul intestinului gros, ci
putin mai sus, form-ndu-se astfel dedesubtul desc)iderii lui un >fund
de sac>, care este cecul. acesta se continua %n &os si medial 2pozitia
cea mai frecventa/ cu apendicele apendicular, lung de 4 - 17 cm.
-colonul
$olonul este lung de 1,57 m si %ncepe de la valvula ielocecala
si se termina la rect. Este %mpartit %n patru portiuni+
-colon ascendent - care %ncepe de la valvula ielocecala si se
termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza ung)iul )epatic
sau fle'ura colica dreapta.
-colonul transvers - care %ncepe de la ung)iul )epatic al
colonului si se continua p-na la splina, unde se %ndoaie si formeaza
sub acesta ung)iul splenic sau fel'ura colica st-nga si este situat
orizontal sau %n forma literei >;>.
-colonul descendent - care %ncepe de la ung)iul splenic si se
termina la colonul sigmoid, %n fosa iliaca st-nga.
-colonul sigmoid - este %n forma de >5>, %ncepe %n fosa iliaca
st-nga si tine p-na %n dreptul vertebrei a treia sacrale 253/, unde se
continua cu rectul. $olonul sigmoid vine %n raport cu oscul sacral si
vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.
0in loc %n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici
semilunare si parti proeminente - numite )austre sau boseluri, d-nd
aspectul unor %ncretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca
benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare,
sunt mai scurte dec-t lungimea sa si din cauza aceasta %l cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de
ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni
groase, acoperite de peritoneu.
*eniile, )austrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau
caracteristica intestinului gros.
$olonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou,
sunt portiunile mobile ale colonului, pe c-nd celelalte portiuni 2colonul
ascendent si cel descendent/ sunt fi'e.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbtia este un proces fiziologic comple', prin care produsii
de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa
intestinala si a&ung %n mediul intern. =n procent de 97? din procesele
de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire,
care are adaptari structurale si functionale importante+ epiteliu
unistratificat, valvule conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie
sangvina si limfatic
a bogata, microvilii la polul apical al celulelor.
5uprafata activa reala de absorbtie intestinala este de
peste 257 m
2
. Procese de absorbtie reduse la un loc si la nivelul
cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si
intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.
1ecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt+ active si
pasive.
a/1ecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu
consum de energie, selective, care se desfasoara %mpotriva
grandientului de concentratie 2un fel de pompe c)imice/.
b/1ecanismele pasive sunt+
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o
concentratie mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica
mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila
pe care o constituie mucoasa intestinala.
-pinocitoza - adica %nglobarea unor picaturi de lic)id si
transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de
pinocitoza, spre mediul intern.
A3s"&3,'+ %&",)'-)#"& - se face sub forma de aminoacizi %n
prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune
de la polul e'tern al acestora %n s-nge.
A3s"&3,'+ *#$/'()#"& - se face sub forma de monoza)aride
la nivelul &e&unului, prin mecanisme pasive 2pentru pentoze+ riboza/ si
active 2pentru )etoze+ glucoza, fructoza/. Absorbtia glucozei necesita
consum de energie provenita din degradarea celulara a A*P-ului.
A3s"&3,'+ #'%'()#"& - se face %n prima parte a intestinului
subtire, sun trei forme+
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate.
-prin difuziune pasiva, pentru g 343)"5d licerol, care este
)idrosolubil.
-prin comple'e de micelii )idrosolubile, formate de acizii grasi
insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care refac trigliceridele si
sarurile biliare se re%ntorc %n ficat prin sistemul port.
@licerolul urmeaza calea sistemului port )epatic, iar
trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.
A3s"&3,'+ +%)' s' + s+&$&'#"& .'-)&+#) - se face la nivelul
intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv,
ma'imul de absorbtie fiind %n acolo, Aa
B
, $l
-
, $a
2B
, P
3
, (e
2B
.
A3s"&3,'+ 4',+.'-)#"& - se face %n functie de solubilitatea lor+
vitamine )idrosolubile 2comple'ul #, vitamina $/ se absorb pasiv, iar
vitaminele liposolubile A, 0, C se absorb similar lipidelor prin
formarea de comple'e cu saruri biliare si a&ung apoi pe cale portala la
ficat.
,n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta
c)ilul intestinal, de consistenta lic)ida, care trece prin valvula
ileocecala spre cecul intestinal.
3a nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii,
motorii si de absorbtie. ,n urma acestora, c)ilul intestinal lic)id este
transformat %n materii fecale solide, de consistenta moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate
florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara
procese de digestie c)imica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu
rol %n formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. 3a nivelul intestinului gros se absorb+ apa si saruri
minerale, unele vitamine+ vitamina #, vitamina C.
Procesul de fermentatie are loc %n prima parte a intestinului
gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata %n principal din bacili
coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile
2celuloza/, scind-ndu-le p-na la monoza)aride si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara %n partea a doua a
colonului transvers si %n colonul sigmoid, prin actiunea florei
bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati sub
control cortical, determin-nd decarbogazificarea si dezaminarea
acestora.
1ateriile fecale rezultate %n urma acestor procese contin circa
97? resturi alimentare si 17? mucus, epitelii descuamate, leucocite,
corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
0in 177 ml Dilogram intestinal se formeaza zilnic circa 157
g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. 0efecatia
este un act refle' controlat voluntar.
3a defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte
grupe de musc)i striati aflati sub control cortical.
RECTUL
4ectul este portiunea terminala a intestinului gros, av-nd o
lungime de 15 - 27 cm. $alibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid,
este dreapta si are un calibru uniform. 5ub aceasta se afla o dilatatie,
care are dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se
continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal.
$analul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea
)emoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal
2anus/, care prezinta musc)i sfincteri+
-intern - format din musc)i circulari, netezi, deci involuntar.
-e'tern - format din musc)i circulari striati, deci voluntar.
3a nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii.
(ibrele musculare sunt uniform repartizate %n pereti, ca si la intestinul
subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un mezou 2continuarea
mezoului de pe colonul sigmoid/, ceea ce %i confera o mare
mobilitate. Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea
terminala a rectului este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
@landele ane'e ale tubului digestiv sunt+
G#+-()#) s+#'4+&) - sunt glande e'ocrine ale caror canale se
desc)id %n cavitatea bucala.
-produc saliva cu a&utorul careia se realizeaza digestia bucala.
-se pot grupa dupa marime %n+ glande salivare mici si glande
salivare mari.
F'/+,$# - este cea mai mare glanda din organism.
-se afla situata %n cavitatea abdominala %n partea superioara
dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau st-ng se %ntinde p-na la
epigastru sau %n lo&a )epatica.
-este asezat transversal %n abdomen, are lungimea de
apro'imativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, %naltimea
de 8 cm, greutatea de circa 1.577 g si culoarea rosu - caramiziu
2contine o mare cantitate de s-nge/.
P+-/&)+s$#
I.2.3.FIIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
(unctiile aparatului digestiv constau %n transformarea
alimentelor %n asa fel %nc-t sa poata fi asimilate de organism. Aceste
transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin
actiunea sucurilor digestive. alimentele astfel transformate sunt
absorbite %n s-nge si limfa la nivelul peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se %nteleg toate transformarile fizice si c)imice pe
care le sufera alimentele %n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa
strabata mucoasa acestuia si sa a&unga %n s-nge si limfa.
5ubstantele alimentare se gasesc %n natura %mpreuna cu
unele substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie
separate de substantele alimentare si eliminate din organism.
0igestia realizeaza si aceasta separare a substantelor
alimentare de cele nealimentare.
+5D'*)s,'+ 6'7'/+ + +#'.)-,)#"& consta, %n primul r-nd, %n
%nmuierea acestora.
Alimentele, desi contin %ntotdeauna o cantitate de apa, au o
consistenta care nu permite digerarea. 0e aceea, ele sunt
amestecate cu diferite sucuri digestive 2saliva/ si %nmuiate. 0upa
aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta %ntr-o
far-mitare, adica o prefacere a lor %n particule c-t mai mici.
35D'*)s,'+ /8'.'/+ + +#'.)-,)#"& consta %ntr-o simplificare a
moleculelor substantelor alimentare.
5ubstantele alimentare sunt formate din molecule comple'e,
care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea
sunt transformate %n molecule mai simple, care pot sa strabata
peretele tubului digestiv.
5ucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor
tubului digestiv si ale glandelor ane'e ale acestuia. Ele contribuie la
transformarea fizica si c)imica, action-nd prin componentele lor, %n
special apa si fermenti digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa.
Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor, %ntruc-t le
%nmoaie si usureaza astfel sfar-marea lor.
Apa &oaca, de asemenea, un rol foarte important %n
transformarea c)imica a alimentelor, contribuind la fenomenele de
dedublare a substantelor alimentare, prin )idroliza. $antitatea de apa
a diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar c)iar la
acelasi sub variaza cu natura alimentelor.
FERMENII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai
sucurilor digestive. 5unt substante organice proteice, care provoaca
transformarea c)imica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor
comple'e, cu fi'are de molecule de apa. Au actiune specifica,
actioneaza numai asupra anumitor substante, provoc-nd anumite
transformari.
=nitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele
glandelor digestive sub forma inactiva si sunt activate numai %n
prezenta unor anumite substante si %ntr-un mediu cu o anumita
reactie.
0upa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare,
fermentii digestivi se grupeaza %n+
-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor,
pe care le descompun p-na la aminoacizi. fi'eaza elementele apei la
produsii de descompunere.
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor
comple'e 2poliza)aride sau diza)aride/ pe care le )idrolizeaza p-na
la monoza)aride.
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care
le )idrolizeaza, transform-ndu-le %n glicerina si acizi grasi. nu pot
actiona asupra grasimilor, dec-t daca acestea se gasesc %n stare de
emulsie.
0igestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura %naintarii
alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.
2.9.ENTEROCOLITA - DEFINIIE, ETIOLOGIE.
PRONOSTIC
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului
subtire.
ETIOPATOLOGIE
#oala este frecventa si se %nt-lneste la orice v-rsta, put-nd sa
aiba cauze infectioase, c)imice sau fizice. $el mai frecvent este de
natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt+
enterobacteriacele 2bacili coli patogeni enterococi, Proteus,
&ioceanici/, stafilococii si streptococii sunt introdusi %n intestin odata cu
alimentele contaminate, care contin to'inele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de
diferite specii de 5almonella, 5)ig)ella si Esc)eric)ia si fac obiectul
de studiu al bolilor contagioase. $auzele to'ico - c)imice sunt de
natura accidentala sau profesionala+ arsenul, fosforul, mercurul,
uleiurile volatile, to'inele unor ciuperci, medicamente 2abuzul de
la'ative, salicilate, antibiotice/.
=neori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca
alimentele e'cesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele
acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de
bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se
e'acerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.
2.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia
intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul %n
%ntregime 2colite difuze/ sau numai unele parti ale colonului 2colite
segmentare/.
ETIOPATOGENIE
$olitele au cauze multiple+ infectioase, to'ice, parazitare.
$olitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din
salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida
2colotifus/, tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice
2enterocolita pseudomembranoasa/.
$olitele to'ice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin
into'icatii alimentare, prin abuz de la'ative iritante sau prin into'icatii
endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
$olitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii,
#alantidium coli, *ric)omonas.
9.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale
intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale
anterioare.
1are parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut %n
trecutul mai apropiat sau mai %ndepartat si o enterocolita acuta. ,n
acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe l-nga
un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de
igiena alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale
bucala.
=n loc destul de important printre enterocolitele cronice al
ocupa enterocolitele secundare, cum sunt %n special enterocolitele
care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu
lipsa de acid clor)idric 2aclor)idric/, enterocolitele la bolnavii cu
alergie alimentara si enterocolitele ce %nsotesc diferite boli parazitare
ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
:.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial 2&e&unite, ileite/, fie
%n totalitate 2a intestinului subtire/. Poate fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca
urmare a unor dereglari nervoase corticoinfectioase sau pot fi
determinate de to'ine e'ogene 2arsen, plumb, medicamente/ sau
endogene 2uremia/.
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese
enteritice. 0e cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor
afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor ane'e
2ficat, pancreas/.
;.ENTEROPATIA GLUTENIC - rezulta dintr-o eroare
bioc)imica %nnascuta+ deficit eritrocitar de 3 glutamine - peptidaza.
(aptul ca leziunile mucoasei sunt ma'ima de duoden si
&e&unul pro'imal, acolo unde si concentratia de gluten este mai mare,
indica o actiune locala. ,n acelasi sens pledeaza si producerea de
leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor.
Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala e'agerata, care
depaseste capacitatea de regenerare 2enteropatie e'foliativa/. @radul
atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita,
enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice.
0isctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu
eliberarea enzimelor proteolitice. 3a realizarea leziunilor contribuie si
carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii
celulare.
*ulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente
nutritive.
2.:.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI
PROBLEME ALE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
ENTEROCOLITA ACUT
$ircumstante de aparitie 2semne/ - persoane care au
consumat alimente alterate sau au ingerat substante to'ice.
5imptome+
-inapetenta.
-greata.
-cefalee.
-stare de neliniste.
-dureri abdominale progresive p-na la colici.
-balonare 2zgomote )idro - aerice/.
-varsaturi alimentare si bilioase.
-scaune subtiri - la %nceput de 5-17-37 oriEzi, e'plozive - cu
eliminari de gaze ur-t mirositoare.
-febra.
-frisoane.
,n cazurile mai grave se instaleaza+
-des)idratare - prezinta sete.
-fenomene de colaps periferic.
-adinamie.
-transpiratie.
-cianoza.
-racire a e'tremitatilor.
-puls mic.
-)ipotensiune.
-)ipotermie.
Problemele pacientului+
-oligurie.
-piele uscata.
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONIC
$ircumstante de aparitie 2semne/ - persoane emotive sau
care au consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau
bolnavii cu intoleranta alimentara.
5imptome+
-dureri periombilicale, %n fosa iliaca dreapta sau generalizate.
-eructatii.
-balonari.
-barborisme.
-eliminari de gaze.
-scaune neformate, lic)ide, galbene sau brune-galbui cu
mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 Ezi sau !-8 Ezi. poate
aparea constipatia.
-febra.
-frisoane.
Problemele pacientului+
-des)idratare.
-discomfort abdominal.
-)ipertermie.
-riscul rasp-ndirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si
pentru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele
investigatii+
-tuba&ul duodenal sau sonda&ul duodenal - se realizeaza prin
introducerea unei sonde Ein)orn dincolo de pilor, realiz-nd o
comunicare %ntre duoden si mediul e'terior.
5cop E'plorator - e'tragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bila 2A,#,$,/, suc pancreatic si secretie proprie+
-aprecierea functiei biliare )epatice a cailor e'tra)epatice.
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale
organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia c)imica sau
morfologica a sucurilor e'trase prin sonda&.
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale
cailor biliare.
5cop *erapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor
medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare
sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii
intestinali, a&ung-nd prin vena porta %n ficat de unde apoi vor fi
e'cretate %mpreuna cu bila %n caile biliare, urm-nd calea circulatiei
entero-)epatice.
-alimentatie artificiala - se introduc lic)ide )idratante si
alimente lic)ide %n organismul pacientilor inconstienti sau cu
imposibilitate de %ng)itire.
-aspiratie continua %n cazul ocluziilor sau subocluziilor
intestinale.
-dupa interventii c)irurgicale pe tubul digestiv 2postoperator/.
-investigatii de laborator.
4ecoltarea s-ngelui pentru e'aminari )ematologice se face
numai pe substanta coagulanta uscata de tip E0*A, :introbe,
)eparina, citrat de Aa.
Pentru e'aminarile )ematologice este necesara recoltarea
s-ngelui prin punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de
obicei prin emisie spontana %ntr-un recipient perfect curat, din sticla
sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a
permite e'amenul macroscopic %n conditii c-t mai bune.
5e va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize
portiuni mici de materii fecale aduse mai ales %n conditii ambulatorii %n
recipiente improprii 2sticlute pentru medicamente, cutii de plastic/.
Prezenta urinei %n recipientele %n care au fost recoltate
materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica
aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta,
bolnavul va fi sfatuit sa urineze %nainte de defecare.
-recoltarea s-ngelui pentru e'aminari bioc)imice se face prin
punctie venoasa - 5-8 ml s-nge simplu.
4ecoltarea se face dimineata, pe nem-ncate.
-recoltarea s-ngelui pentru )emoleucograma se face prin
punctie capilara.
INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE
ACORDATE
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
INTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-plasez pacientul %ntr-un salon luminos, linistit, fara factori
perturbatorii, pe c-t se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se
gaseste o rezerva separata pentru el.
-acopar patul pacientului cu musama si aleza.
-linistesc pacientul, comunic-nd permanent cu el.
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si
rog ceilalti membri ai ec)ipei de %ngri&ire sa procedeze asemanator
pentru a a&uta pacientul sa se odi)neasca.
-supraveg)ez durerile abdominale si caracteristicile lor.
-supraveg)ez scaunul 2frecventa, consistenta/.
-asigur repausul fizic si psi)ic al pacientului.
-reec)ilibrez pacientul )idro-electrolitic prin regim )idric, apoi
regim alimentar de tranzitie.
-mentin igiena tegumentelor si a len&eriei.
-administrez tratamentul antispastic.
-recoltez produsele pentru e'amenul bacteriologic.
-%ncura&ez permanent pacientul.
-educ membrii familiei %n privinta dietei.
-masor temperatura corpului si notez %n foaia de temperatura.
-supraveg)ez manifestarile de des)idratare 2aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul, *A, comportamentul pacientului/.
-calculez bilantul ingestie - e'cretie.
-observ permanent starea pacientului si raportez medicului
orice modificare aparuta %n starea de sanatate a pacientului.
-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale.
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-e'plic pacientului orice te)nica %ntreprinsa, scopul si
importanta ei %n procesul de vindecare.
-%i e'plic regimul pe care trebuie sa %l urmeze pentru
recuperarea starii de sanatate.
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei.
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data e'ternarii.
-fac demersurile necesare e'ternarii.
-%nsotesc pacientul la garderoba.
-predau pacientul apartinatorilor.
INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-recoltez s-nge pentru )emoleucograma, ionograma,
transaminaze si bilirubinemie.
-recoltez materii fecale pentru coprocultura.
-administrez la indicatia medicului+
-5cobutil 1 f.i.m..
-Papaverina 1 f.i.m. de 47 mg.
-(urazolidon 4'1Ezi.
-Algocalmin o fiola f.i.m..
-Amo'icilina 577 mgE8 ore.
-Piafen o fiolaEzi.
-Ercefuril 1-4 capsuleEzi.
-administrez tratament infectios recomandat de medic.
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie %n scop
e'plorator.
-%n caz de infectie se dau+ -$loramfenicol 2-3 gEzi.
-5treptomicina per os 1-2 gEzi.
-*etraciclina 2 gEzi.
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe
abdomenul pacientului si %i administrez aniseptice.
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de
clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata %n caz de des)idratare.
EVALUARE - EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTIC
EVOLUIE
E-,)&"/"#',+ +/$,+
#oala evolueaza %n functie de agentul patogen. ,n mod
obisnuit simptomele regreseaza %n 2 - 3 zile. #oala se poate vindeca
spontan, sau rareori, daca este ne%ngri&ita, se poate croniciza.
E-,)&"/"#',+ /&"-'/+
#oala reuneste o succesiune de perioade de agravare si
perioade de acalmie. Puseurile de e'acerbare sunt declansate %n
ma&oritatea cazurilor de alimente sau suportate prin e'perienta
anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree 2fructe,
zarzavaturi %n e'ces, ciuperci, dulciuri, lic)ide reci, lapte, iaurt, bere,
must, etc/
,n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de
antibiotice orale, e'punerile la frig, infectiile generale si curele
)idrominerale.
0urata episoadelor active este de la c-teva saptam-ni p-na la
2 - 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin
aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de alimente,
care solicita eforturi digestive mari, nu au ec)ivalent enzimatic,
stimuleaza peristaltismul.
E-,)&"/"#',+ *#$,)-'/+
#oala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu
ameliorari partiale.
COMPLICAII
E-,)&"/"#',+ +/$,+ s' )-,)&"/"#',+ /&"-'/+
$omplicatiile sunt+
+.#"/+#)
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate
la nivelul cecului si sigmei.
-manifestari rectosigmoidiene.
-manifestari rectale.
3.*)-)&+#)
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari
carentiale.
-neuroza secundara.
-deficiente pluriglandulare )ipofizosuprarenale si tiroidiene si
gonadice.
E-,)&"/"#',+ *#$,)-'/+
$omplicatiile sunt+
-osteomalacie.
-distrofie.
-tetanie.
-)emoragii.
-anemie carentiala 2feripriva sau prin deficit de acid folic/
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI
ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este %n general bun, bolnavul pastr-ndu-si
capacitatea de munca, cu e'ceptia perioadelor de e'acerbare
diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.
5unt cazuri c-nd bolnavii redob-ndesc toleranta alimentara
care declanseaza instalarea suferintei.
1area ma&oritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa
respecte cu strictete unele norme igieno - alimentare si utilizarea
periodica a medicamentelor.
5usceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
5ituatia este %nsa diferita atunci c-nd e'ista defecte
fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta diza)aridica
sau atunci c-nd e'ista inflamatia mucoasei enterale.
,ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca
bolnavul se simte bine, respect-nd evitarea unor categorii de
alimente. 4estrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta
contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o
situatie care este lipsita de progresivitate.
4espect-nd anumite conditii care se pot stabili de comun
acord si recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul
devine capabil de o activitate normala.
,n enterocolita glutenica, prognosticul se %mbunatateste
radical, prin introducerea regimului fara gluten.
,n etapa anterioara mortalitatea atinge 5? din bolnavi. ,n
prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica.
0efectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor
alimentare.
EDUCAIA PENTRU SNTATE
Alimentatia trebuie sa fie c-t mai completa, cu interdictii c-t
mai putine.
,n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim
)idric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau %ndulcite cu za)arina sau
cu za)ar %n proportie de 5 ?, zeama de orez, supa de morcovi, supa
de zarzavaturi strecurata.
5e impune evitarea fumatului din cauza afectiunii
peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente e'cesiv de reci si bauturile
fermentate.
4egimul )idric poate fi %nlocuit de cura de mere rase, indicata
la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea
multa vreme.
$-nd e'ista un dezec)ilibru al proceselor de fermentatie si
putrefactie, se %ncepe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu
administrare %n e'ces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate %n+
-tanin -ceai oriental concentrat.
-ceai de coarne.
-suc de gutui.
-suc de afine.
-calciu 2br-nzeturi/.
-mucilagii 2orez/.
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.
Alimentatia se %mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare
aliment fiind introdus a%n ratii mici.
#olnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si
anume spalarea pe m-ini si a fructelor %nainte de a consuma
alimentele.
*rebuie sa faca cure cu 5aprosan sau 1e'aform, asociate cu
vitamine din comple'ul #, timp de 5 - " zile. 0aca dupa ingerarea de
alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si
barborisme, trebuie sa ingere solutie de Aovocaina 1- 2 ? %nainte de
masa cu 17 - 15 minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE NGRIJIRE AL
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
PLANUL DE NGRIJIRE AL
PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLIT ACUT

PRIMUL CA
PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLIT ACUT
2.C$#)*)&)+ (+,)#"&.
2.2.D+,) %&'4'-( '()-,',+,)+ %+/')-,$#$'
D+,) &)#+,'4 s,+3'#):
N$.): A.
P&)-$.)+ 4.
V<&s,++ 2" ani
S)=$#: 1
R)#'*'+: $atolica
N+,'"-+#',+,)+: 4om-na
S,+&) /'4'#+: $asatorit
O/$%+,'): Profesor
D+,) 4+&'+3'#)+
D".'/'#'$: #ucov, &udetul Pra)ova
C"-(','' () 4'+,+:
-pacientul locuieste cu familia %ntr-o casa cu 5 camere,
salubre, bine %ncalzite.
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool.
-dispune de venituri materiale bune.
C"-(','' () .$-/+: satisfacatoare
G$s,$&' %)&s"-+#) s' "3'/)'$&':
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii pra&iti si sosuri.
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptam-na
si toaleta cavitatii bucale de 2 oriEzi.
M"( () %),&)/)&) + ,'.%$#$' #'3)&:
-vizioneaza programele *;, iese %n oras cu familia
R)#+,'' /$ 6+.'#'+, %&'),)-'' s' /"#)*''+ foarte bune
2.9.D+,) %&'4'-( s,+&)+ () s+-+,+,) +-,)&'"+&+
2.9.+5D+,) +-,"%".),&'/): -greutate corporala - "9 Dg.
-%naltime - 1,81 m
-grup sangvin A# ;
-4F 2B/
2.9.35L'.',) s)-7"&'+#): -pacientul poarta oc)elari.
-acuitate auditiva normala.
-acuitate tactila normala.
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odinitor.
-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu
mare dificultate din cauza ametelii.
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari. lic)ide
ingerate - 1-2 lEzi.
-eliminari - mictiuni fiziologice normale+ 1 scaunEzi.
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare v-rstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip *#$, 50A,
3=E5 si )epatica.
2.9./5A-,)/)()-,)#) 8),)&"-/"#+,)&+#): fara importanta
2.9.(5A-,)/)()-,)#) %)&s"-+#) %+,"#"*'/): apendictomie la
14 ani
2.:.I-6"&.+,'' #)*+,) () 3"+#+
2.:.+5M",'4)#) '-,)&-+&'':
Pacientul prezinta+
-greturi.
-varsaturi.
-scaune subtiri, lic)ide - 17Ezi.
-crampe abdominale.
-paloare.
2.:.35Is,"&'/$# 3"#''+
Pacientul %n v-rsta de 2" ani, fara antecedente patologice,
care %n urma cu c-teva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri,
crampe abdominale si paloare.
2.:./5D'+*-"s,'/$# () '-,)&-+&): Enterocolita acuta
2.:.(5D+,+ '-,)&-+&'': 1".11.277", ora 13.37.
2.:.)5E=+.)- /#'-'/ %) +%+&+,):
-stare generala alterata.
-tegumente si mucoase+ palide, umede, tegumente integre,
reci.
-sistem ganglionar limfatic negli&abil.
-sistem osteo - articular+ integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos+ bine reprezentat.
-aparat respirator+ torace - normal conformat, mobil, cu
respiratia.
-murmur vezicular prezent, bilateral.
-4G18 rEminut
A%+&+, /+&('" - 4+s/$#+&:
-matitate cardiaca %n limite normale.
-soc ape'ian %n spatiul ; intercostal st-ng.
-zgomote cardiace ritmice.
-*.A. 127E!5 mm Fg. A; - "8Emin
-artere periferice pulsatile.
-retea venoasa periferica normala.
A%+&+, ('*)s,'4 s' +-)=):
-dentitie normala, corespunzatoare v-rstei, gingii aderente la
dinti.
-tranzit intestinal sever afectat.
-dureri abdominale.
-ficat si splina %n limite fiziologice.
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital+
-lo&i renale libere, nedureroase.
-@iordano 2-/ bilateral.
-mictiuni fiziologice.
-urini normocrome.
-organele genitale e'terne normal conformate.
-5.A.$.+ 6*5. -46*+ prezente bilateral.
ANALIA sI INTERPRETAREA DATELOR
PACIENTULUI A.R.
ANALIA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
NNr.
crt.
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
0 1 2 3 4
1
1
Nevoia de a
respira si a avea o
-frecventa
respiratorie normala
- -
buna circulatie vrstei 17 r/min,
respiratii ritmice,
fara zgomote
patologice;
-miscari respiratorii
libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
22 Nevoia de a bea si
de a mnca
- -greata,
varsaturi;
-crampe
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
-procesul
inflamator
intestinal

Nevoia de a
elimina
- -scaune apoase
si multiple;
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
-procesul
inflamator
intestinal
!! Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
- -adinamie;
-crampe
abdominale;
-varsaturi
-discomfort
abdominal
"" Nevoia de a dormi
si de a se odihni
-pacientul doarme
ore suficiente de
somn #$-% ore& si are
somn calm, fara
cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se
trezeste odihnit
- -
$$ Nevoia de a se-pacientul se poate - -
'mbraca si
dezbraca
'mbraca singur, 'si
alege vestimentatia
'n functie de
anotimp si stare
psihica
77 Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului 'n limite
normale
- -usoara
hipertermie -
%,
(
)
-procesul
inflamator
intestinal
%% Nevoia de a fi
curat, 'ngri*it, de
a-si prote*a
tegumentele si
mucoasele
-par curat, 'ngri*it;
-urechi de
conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala, nas
cu mucoasa umeda
si roz, gingii
aderente dintilor si
roz;
-unghii taiate scurt,
'ngri*ite;
-pacientul are
deprinderi igienice
normale, prezinta
aspect curat, 'ngri*it
- -
+
+
Nevoia de a
comunica
-functionarea
adecvata a organelor
de simt;
-debit verbal regulat;
-e,primare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
- -
11( Nevoia de a-are convingeri fata - -
actiona conform
propriilor
convingeri si
valori
de realitate;
-pacientul face
rugaciuni la masa si
seara
111 Nevoia de a fi
preocupat 'n
privinta realizarii
-pacientul ia singur
decizii;
-uneori 'si manifesta
si stari de bucurie
- -
112 Nevoia de a evita
pericolele
- -starea generala
alterata
-alterarea
tranzitului
intestinal
11 Nevoia de a 'nvata
cum sa-si pastreze
sau sa-si
recupereze
sanatatea
-pacientul prezinta
dorinta de a 'nvata
despre cum sa-si
recapete starea de
sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
- -
11! Nevoia de a se
recrea
- -momentan
pacientul nu se
poate recrea,
fiind preocupat
de vindecare
-boala 'n
sine;
-frica de
complicatii
9.9.+5P&"3#).) +/,$+#) () ()%)-()-,+:
-durere abdominala.
-dificultatea de a se alimenta si )idrata.
-greturi si varsaturi.
-diaree.
-)ipertermie.
-an'ietate.
-vulnerabilitatea fata de pericole.
-dificultatea de a se odi)ni.
-deficit de cunostinte medicale.
9.9.35P&"3#).) %",)-,'+#):
-risc de des)idratare.
-risc de transmitere a infectiei.
9.:.S,+3'#'&)+ *&+($#$' () ()%)-()-,+: >225
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent %n
satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp,
recurg-nd la a&utorul unei alte persoane.
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci
c-nd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales c-nd
este pregatit sa urmeze %ntocmai prescriptiile medicului 2c-nd poseda
cunostintele necesare/.
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.
2.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie ec)ilibrat )idroelectrolitic %n 24 - 48 ore.
-pacientul sa prezinte temperatura corporala %n limite normale
%n 1 - 2 zile.
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
pe toata durata internarii.
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei
de boala pe tot timpul internarii.
-pacientul sa fie supraveg)eat atent pe tot timpul internarii.
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei
%n 1- 2 zile.
-pacientul sa fie ec)ilibrat psi)ic %n decurs de 3 zile.
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile %n decurs de 3 zile.
-pacientul sa capete cunostinte medicale %n termen de 24 ore
si sa prezinte %ntelegerea lor %n decurs de 2 zile.
9.INTERVENII ILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat+ salon
aerisit, temperatura si umiditate optime 222
7
$/, lipsa curentilor de
aer.
-sc)imb len&eria de pat si de corp.
-supraveg)ez, masor si notez functiile vitale si vegetative.
-administrez medicatia prescrisa de medic.
-efectuez toaleta de regiuni 2daca este cazul/.
-colaborez cu ec)ipa de %ngri&ire.
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii.
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si
patologice si pentru e'amenele de laborator.
-supraveg)ez comportamentul bolnavului.
-%ntocmesc bilantul ingera - e'creta.
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii.
-sustin educatia pentru sanatate.
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a
informatiilor primite.
;.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A
PACIENTULUI A.R.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de Obiective INT!"N#II valuare
dependenta $utonome %ele&ate
1.-urere
abdominala
-pacientul sa
beneficieze
de conditii de
microclimat
si mediu
securizat;
-pacientul sa fie
investigat si tratat
corespunzator
diagnosticului si
zilei de boala;
-amplasez pacientul 'n
salon, 'n functie de
starea sa, afectiune
receptionate;
-asigur conditii de
mediu
adecvate, fara curenti
de aer, surse de
infectie, zgomote
deran*ante;
-masor functiile vitale
ale pacientului #., /,
0, 0.1&, diureza,
scaun, greutate
corporala;
-calculez bilantul
ingesta-e,creta;
-observ orice
modificare aparuta 'n
starea bolnavuluila
2.3.;
-pregatesc pacientul
pentru orice
e,plorare;
-pregatesc materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
e,plorari;
-transport probele de
laborator 'n sectorul
clinic;
-aduc rezultatele
probelor la 2.3.
-se efectueaza
ecografie abdominala
'n scop e,plorator;
-recoltez produse
biologice de la
pacient;
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
bilirubinemie;
-e,amen
coprocultura si
coproparazitologic;
-'nsotesc bolnavul la
e,plorari;
-administrez
medicamente
prescrise de medic.
17.11.2((7
0.1412"/7( mm 5g
/41% r/min
04%,
(
)
2icat cu dimensiuni usor
marite.
)olecist moderat, destins,
cu pereti hiperecogenici,
ciudat, septat incomplet.
-6licemie 1(" mg/d*
-7idermie "+,(
micrograme 8
-975 7$ mm/h
-0imp de protombina 1!
sec
-2ibrinogen %"( mg 8
1milazemie + :/l
-:ree %,! mg/dl
2.-ificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
1dministrez la
indicatia medicului;
17, 1%.11.2((7
-pacientul 'ncearca sa se
deshidratare 'n 2!-!% ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata perioada
internarii;
-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa aiba
o alimentatie
completa 'n circa
1( zile
hidric 2!-!% ore #apa
si zeama de orez&,
apoi regim alimentar
de tranzitie, orez fiert
'n apa, brnza de vaci,
carne fiarta;
-observ instalarea
unor reactii adverse la
administrarea
medicamentelor
-7cobutil 1,2 f/zi;
-1lgocalmin 1,2 f/zi;
-.apaverina 1,2 f/zi;
-1mo,icilina "(( mg
la % ore
-<etoclopramid 1,2
f/zi
adapteze la noul sau rol,
declara ca durerea nu mai
este chiar asa de
evidenta.
1+,2(.11.2((7
-pacientul 'si reia 'ncet-
'ncet functia digestiva
21,22.11.2((7
-stare generala ameliorata
0 5e=ell 4 2( sec
-pacientul sa fie
alimentat
conform
diagnosticului si
zilei de boala, pe
tot parcursul
spitalizarii
-e,plorez nivelul de
cunostinte al
pacientului despre
alimente, modul lor de
preparare si despre
respectarea meselor;
-permit pacientului sa-
si aleaga alimentele 'n
functie de preferinte,
dar sa respecte
indicatiile medicului
#regimul&;
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul prin regim
hidric 2!-!% ore #apa
si zeama de orez&,
apoi regim alimentar
de tranzitie, orez fiert
'n apa, brnza de vaci,
carne fiarta, ou fiert
moale, dupa %-1( zile
se pot introduce
laptele si mezelurile
1dministrez la
indicatia medicului;
-7cobutil 1,2 f/zi;
-1lgocalmin 1,2 f/zi;
-.apaverina 1,2 f/zi;
-1mo,icilina "(( mg
la % ore
-<etoclopramid 1,2
f/zi
06342":/>
06.4(:/>
)hol41$1 mg/dl
0/641(( mg/dl
)reatinina4(,+ mg/dl
Na412 mmol/l
?4,+ mmol/l
)l42( mmol/l
@,. :rina;
-ensitate41(1"
.h4"
>eu4neg
Nitrati4steril
/are epitelii, rare o,alatii
de calciu
.6returi si
varsaturi
-pacientul sa aiba
o stare de confort
fizic 'n
urmatoarele
zile, iar disparitia
diarei 'n timp de
1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat psihic
'n decurs de
zile;
-asigur repausul fizic
si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
len*eriei;
-administrez
tratamentul antispastic
- 17.11.2((7
-pacientul prezinta
greturi si varsaturi
1%,1+.11.2((7
-pacientul declara o
'mbunatatire a starii
generale
2(, 21.11.2((7
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
2.11.2((7
-stare generala buna
-servesc pacientul cu
alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator si
la ore fi,e;
-calculez ratia calorica
2! ore 'n functie de
activitate si vrsta
!.-iaree -pacientul sa-si
recapete
echilibrul hidric
si nutritional
'n 1-2 zile
-recoltez produsele
pentru e,amen
bacteriologic
#coprocultura&;
-mentin permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;
-'ncura*ez permanent;
-educ membrii
familiei 'n privinta
dietei
17.11.2((7
-pacientul prezinta stare
de sanatate alterata, cu
diaree
1%, 1+.11.2((7
-pacientul simte o
ameliorare, nu mai
prezinta scaune
2(,21, 22.11.2((7
-stare de sanatate buna
".5iper-termie -pacientul sa
prezinte
-masor temperatura
corpului si notez 'n
-administrez
tratament
17.11.2((7
temperatura
corporala 'n
limite normale 'n
1-2 zile
foaia de temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
pulsul, 0.1.,
comportamentul
pacientului
antiinfectios
recomandat de medic-pacientul prezinta
hipertermie #%,
(
)&
1%, 1+, 2(.11.2((7
temperatura 'n limite
normale
21, 22.11.2((7
temperatura 'n limite
normale
$.1n,ietate -pacientul sa fie
echilibrat psihic
'n decurs de
zile;
-sustin permanent
pacientul,
'ncura*ndu-l;
-calculez bilantul
ingesta-e,creta;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modificare
aparuta 'n starea de
sanatate a pacientului;
-'ncura*ez pacientul
sa-si e,prime temerile
si ai dau e,emple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
7.9ulnerabilitate
fata de pericole.
/isc de
transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile 'n decurs
de zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata durata
internarii
-respect masurile de
prevenire a infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la masurile de
prevenire a infectiilor
17.11.2((7
-pacientul respecta
regulile de igiena
1%, 1+.11.2((7
-pacientul se
conformeaza regulilor de
igiena
2(, 21, 22.11.2((7
-stare generala ameliorata
%.-ificultate de
a se odihni.
+.-eficit de
cunostinte
medicale
-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca odihnit
'n decurs de 2-
zile
-asigur conditii de
favorizare a somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti membri ai
echipei de 'ngri*ire sa
procedeze asemanator
pentru a a*uta
pacientul sa se
odihneasca;
-la ora de vizita a
pacientilor de catre
medic va fi e,ternat
17.11.2((7
pacientul nu prezinta
interes pentru cunostinte
medicale1%,1+.11.2((7
-pacientul 'ntreaba despre
tratament, modalitati de
recuperare a sanatatii
2(, 21, 11.2((7
-pacientul a demonstrat
ca a acumulat
cunostintele medicale din
spital
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.
1.%enumire 2.%o'a
unica
3.%o'a pe
24 ore
4.$ctiune si indicatii (.!eactii
adverse
).*ontraindicatii
@/)@2:/A> 1 )p ! )p -activitate
antibacteriana larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
)ampBlobacter *e*uni,
7higella, 7almonella
si @ coli;
-efectul se manifesta
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar efecte
secundare.
Andicat 'n;
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
- -
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
<@03)>3./1<A- 1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie
variata, preventiv 'n
chimioteraia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor, ad*uvant
'n e,plorarea
functionala a
stomacului si
duodenului, profila,ia
greturilor si vomelor
postoperatorii,
usurarea intubarii
interstinale cnd
pilorul este dificil de
trecut, sughit,
migrena
-poate
produce
efecte e,tra
piramidale,
mai frecvent
la copii,
tineri si
batrni;
-poate simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree
-poate
produce
dureri
abdominale
diaree
-nu se administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen
.A12@N 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv post-
operatorii, colici
renale si biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leocupernie
si noduli
cutanati
-leucopernie, alergie
la pirazoli
.1.19@/ANC 1 fiola 2 fiole -antispastic 'n litiaza
biliara, colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita, cistita
-ad*uvant 'n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenorice, ane,ita
- -glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
1>63)1><AN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv post-
operatorii, colici
renale si biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
-leucopenie, alergie
la pirazoli
cutanati
7)3D:0A> 1 fiola 2 fiole -antispastic
predominant pe
aparatul digestiv, cai
urinare, uter
5iposali-
vatie,
somnolen-ta,
diminu-area
reflectivi-tatii
-glaucom;
-abdomen acut
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.
Numele probei Te+nica de recoltare "alori normale "alorile pacientului
1.0imp EuicF .unctie venoasa
+ ml snge G 1 ml o,alat
0.E.412 - 1!
11
12
11
2.0imp 5o=ell .unctie venoasa + ml snge
G 1 ml o,alat
0.5. 41
1
(
11
-2
1
(
11
1$(
11
.)olesterolemie .unctie venoasa,
vacutainer cu dop rosu
1,%( - 2,%( g
(
/(( ," g
(
/((
!.975 .unctie venoasa 1,$ ml
snge G (,! ml citrat de Na
1 - 1( mm/ora
7 - 1 mm/2 ore
1( mm/1 ora
".Aonograma serica .unctie venoasa 1( ml
snge pe sticlute heparinate
Na41"-1"2 m @H/l
?
G
4,"-",! m @H/l
)l
-
4+!-111 m @H/l
)a
2G
4!,"-"," m @H/l
2e
G
4%(-12( B8
A
1
4-%B8
.
G
42-! <6
<g41,%-,! mg 8
)u
G
4%(-1(7 8
Na417,7 m @H/l
?
G
4 !,1( m @H/l
)a
2G
4 !,7 m @H/l
2e
G
41(( m @H/l
$.6licemie .unctie venoasa " ml snge
sau 2 ml snge G ! ml
florura de Na uscat
(,%(-1,2( mg 8 +! mg 8
7.2ibrinogen .unctie venoasa !," ml
snge G (," ml citrat de Na
2(( - !(( mg 2!1 mg 8
%.>ipidemie .unctie venoasa " - 1( ml
snge
$(( - %(( mg %1" mg 8
+.0ransaminaze .unctie venoasa " - 1( ml
snge
06342 - 2( :.A.
06. 4 2 - 1$ :.A.
17,% :.A.
1+,$( :.A.
1(.)reatinina .unctie venoasa " - 1( ml(,$ - 1, 2( mg 8 1,1+ mg 8
snge
11.5emocultura /ecoltarea sngelui prin
punctie venoasa pe mediu
de cultura
Negativa Negativa
12.:ree sanguina 7e recolteaza prin punctie
venoasa " - 1( ml snge
(,2( - (,!( g 8( (,!( g 8(
1.@,amen de urina 7umar de urina )uloare galben citrin
.h acid
-ensitate 1(1( - 1(2"
:rdulinogen; normal
7edimente; rare epitelii
>eucocite; foarte rare
6lucoza; absenta
.igmenti biliari; absenti
-rare epitelii
-frecvente leucocite
-numeroase hematii
1!.:rocultura -upa toaleta riguroasa a
organelor genito - urinare,
se recolteaza urina din
mi*locul *etului urinar 'ntr-
o eprubeta sterila
-negativa -negativa
1".)oprocultura 7e recolteaza scaun 'n
recipiente sterile speciale,
din trei locuri diferite
-negativa -negativa
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.
0ata e'ternarii+ 22.11.277"
Aumarul de zile de spitalizare+ !
0iagnostic la e'ternare+ enterocolita acuta
5tarea pacientului la e'ternare+ pacientul %n v-rsta de 2" ani,
internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe
abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se e'terneaza cu
stare de sanatate buna.
BILANUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor
normal.
-sistem ganglionar limfatic+ nepalpabil.
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile.
-sistem musculo-adipos+ normal reprezentat.
-aparat respirator+ torace normal conformat, mobil cu
respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, 4G17 rEmin.
-aparat cardio - vascular+ matitate cardiaca %n limite normale,
soc ape'ian %n spatiul ; intercostal st-ng, zgomote cardiace ritmice.
-artere periferice pulsatile.
-retea venoasa periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE
-regim alimentar ec)ilibrat, conform indicatiilor medicului.
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil
apa plata.
-sa spele ouale %nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent
si sa nu consume mai ales oua de rata.
-fierberea carnii %nainte de preparare si procurarea ei numai
de la surse autorizate.
-evitarea consumului de conserve.
-evitarea afumaturilor.
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati
organoleptice corespunzatoare.
-respectarea tratamentului medicamentos.
-control periodic la medicul de familie.
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti
membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta.
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari
carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului.
-va evita consumul de alimente reci.
-va evita bauturile fermentate.
-va respecta conditiile de igiena 2spalarea m-inilor, spalarea
fructelor/.
-va continua tratamentul ambulatoriu cu+ 5aprosan, 1e'aform
asociate cu vitamine din comple'ul # timp de 5-" zile.
,n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Aovocaina 1-
2? %nainte de masa cu 5-17 minute.
PLANUL DE NGRIJIRE
AL PACIENTULUI
R.S. CU
ENTEROCOLIT ACUT
CAUL II
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU
ENTEROCOLIT ACUT
2.C$#)*)&)+ (+,)#"&
2.2.D+,) %&'4'-( '()-,',+,)+ %+/')-,$#$'
+5D+,) &)#+,'4 s,+3'#):
N$.): 4
P&)-$.): 5
V<&s,+: 49 ani
S)=$#: 1
R)#'*'+: 6rtodo'a
N+,'"-+#',+,): 4om-na
S,+&) /'4'#+: $asatorit
O/$%+,'+: Administrator
35D+,) 4+&'+3'#)
D".'/'#'$: #aicoi - Pra)ova
C"-(','' () 4'+,+: Pacientul locuieste %mpreuna cu familia
%ntr-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine
%ncalzite. are trei copii.
0ispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional. nu e fumator
C"-(','' () .$-/+: 5atisfacatoare
G$s,$&' %)&s"-+#) s' "3'/)'$&':
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele.
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptam-na,
toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi
M"( () %),&)/)&) + ,'.%$#$' #'3)&: Pacientul pleaca cu
familia la munte din 2 %n 2 saptam-ni.
R)#+,'+ /$ 6+.'#'+, %&'),)-'' s' /"#)*'': buna
/5D+,) %&'4'-( s,+&)+ () s+-+,+,) +-,)&'"+&+
2.D+,) +-,"%".),&'/):
G&)$,+,) /"&%"&+#+: 8! Dg
-+#,'.): 1,"9 m
G&$% s+-*4'- A2
RH >?5
9.L'.',) s)-7"&'+#):
-pacientul vede foarte bine.
-acuitate auditiva normala.
-acuitate gustativa normala.
-acuitate tactila normala.
-somnul normal, linistitor, odi)nitor.
-mobilitate+ pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare
gri&a din cauza ametelii.
-alimentatia+ -doua mese principale, doua gustari.
-lic)ide ingerate+ 1-1,5 lEzi.
-eliminari+ mictiuni fiziologice normale, 1 scaunEzi.
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare v-rstei.
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip 3=E5, *#$, 50A,
)epatica, etc.
:.A-,)/)()-,) 8)&)("-/"#+,)&+#):
-fara importanta.
;.A-,)/)()-,) %)&s"-+#) %+,"#"*'/):
-apendictomie la v-rsta de 8 ani
2.:.I-6"&.+,'' #)*+,) () 3"+#+
+5M",'4)#) '-,)&-+&'':
Pacientul prezinta+
-greturi.
-varsaturi.
-scaune diareice lic)ide de 17 oriEzi.
-durere abdominala difuza.
-paloare.
-adenomie.
35Is,"&'/$# 3"#'':
Pacientul %n v-rsta de 49 ani, fara antecedente patologice,
care %n urma cu c-teva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune
diareice, paloare, durere abdominala difuza.
/5D'+*-"s,'/ () '-,)&-+&):
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
(5D+,+ '-,)&-+&'': 27.11.277", ora 14.45
)5E=+.)- /#'-'/ %) +%+&+,):
-stare generala alterata.
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre.
-turgor normal.
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil.
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile.
-sistem musculo-adipos bine reprezentat.
-aparat respirator+ -torace normal conformat, mobi, cu
respiratie.
-murmur vezicular prezent bilateral.
-4G27 rEmin
-aparat cardio-vascular+ -matitate cardiaca %n limite normale
-soc ape'ian %n spatiul ; intercostal
st-ng.
-zgomote cardiace ritmice.
-*.A. G137E!5 mm Fg,
-A.;. G"5Emin
-retea venoasa periferica.
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV sI ANEXE:
-dentitie normala, corespunzatoare v-rstei, gingii aderente la
dinti.
-tranzit intestinal sever afectat.
-durere abdominala.
-ficat si splina %n limite fiziologice.
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lo&ii renale libere, nedureroase.
-@640AA6 2-/ bilateral.
-mictiuni fiziologice.
-urini normocrome.
-organe genitale e'terne normal conformate.
-5A$ iritabilitate.
-46* prezente bilateral.
9.ANALIA sI INTERPRETAREA DATELOR
PACIENTULUI R.S.
9.2.ANALIA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
1 -Nevoia de a respira
si de a avea o buna
circulatie
-frecventa
respiratorie vrstei
2( r/min;
-respiratii ritmice,
fara zgomote
patologice;
-miscari
respiratorii libere;
-amplitudine
normala, egala de
- -
ambele
hemitorace.
2 -Nevoia de a bea si a
mnca
- -greata;
-varsaturi;
-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
-proces
inflamator
intestinal
-Nevoia de a elimina - -scaune apoase
si multiple;
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
-proces
inflamator
intestinal
! -Nevoia de a misca si a
avea o buna postura
- -adinamie;
-durere
abdominala
difuza;
-varsaturi
-discomfort
abdominal
" -Nevoia de a dormi si a
se odihni
-pacientul doarme
ore suficiente de
somn $-+ ore si are
somn calm, fara
cosmaruri,
adoarme cu
usurinta si se
trezeste odihnit
- -
$ -Nevoia de a se 'mbraca
si dezbraca
-pacientul se poate
'mbraca singur;
-'si alege
vestimentatia 'n
functie de
anotimp, stare
psihica si mai ales
- -
adecvata vrstei
7 -Nevoia de a-si mentine
temperatura corpului 'n
limite normale
- -usoara
hipertermie,
7,%
(
)
-proces
inflamator
intestinal
% -Nevoia de a fi curat,
'ngri*it, a-si prote*a
tegumentele si
mucoasele
-par curat, 'ngri*it;
-urechi de
conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala,
nas, cu mucoasa
umeda si roz,
gingii aderente la
dinti si roz;
-unghii taiate
scurt, 'ngri*ite;
-pacientul are
deprinderi
normale, prezinta
aspect curat,
'ngri*it;
- -
+ -Nevoia de a comunica -functionarea
adecvata a
organelor de simt;
-debitul verbal
regulat;
-e,primare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
- -
1( -Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori
-are convingeri
personale fata de
realitate;
-foloseste obiecte
- -
religioase
personale;
-pacientul face
rugaciuni seara
11 -Nevoia de a fi
preocupat 'n privinta
realizarii
-pacientul ia
singur decizii;
-uneori 'si
manifesta starile
sufletesti;
-este singur ca se
va face bine si-si
va duce viata
normal
- -
12 -Nevoia de a evita
pericolele
- -starea generala
alterata
-alterarea
tranzitului
intestinal
1 -Nevoia de a 'nvata sa-
si pastreze sau sa-si
recupereze sanatatea
-pacientul prezinta
dorinta de a 'nvata
despre cum sa-si
recapete starea de
sanatate;
-acumuleaza cu
usurinta
cunostintele
medicale
- -
1! -Nevoia de a se recrea - -momentan
pacientul nu se
poate recrea,
fiind preocupat
de vindecare
-boala 'n
sine, frica de
complicatii
+5PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN
-dificultatea de a se alimenta si )idrata.
-greturi si varsaturi.
-diaree.
-durere abdominala difuza.
-)ipertermie.
-an'ietate.
-vulnerabilitatea fata de pericole.
-dificultatea de a se odi)ni.
-deficit de cunostinte medicale
35PROBLEME POTENIALE
-risc de desc)idratare.
-risc de transmitere a infectiei
/5STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A
PACIENTULUI R.S.
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent %n
satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp
recurg-nd la a&utorul unei alte persoane.
-dependenta temporara - independenta va surveni atunci c-nd
pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales c-nd este
pregatit sa urmeze %ntocmai prescriptiile medicului 2c-nd poseda
cunostintele necesare, dar mai ales c-nd constientizeaza gradul de
risc al bolii/.
(5DIAGNOSTIC NURSING
1.0urere abdominala din cauza procesului inflamator
intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.
2.0ificultatea de a se alimenta si )idrata din cauza
problemelor aparute %n urma infectiei intestinale.
3.@returi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.0iaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Fipertermie din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
!.An'ietate din cauza bolii, manifestata prin frica de
complicatii.
".;ulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului
infectios, manifestata prin riscul de des)idratare si de anemiere.
8.0ificultatea de a se odi)ni din cauza manifestarilor bolii.
9.0eficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a
lovit niciodata de astfel de probleme.
:.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI
R.S.
OBIECTIVE:
-pacientul sa fie ec)ilibrat )idroelectrolitic %n 24-48 ore.
-pacientul sa prezinte temperatura corporala %n limite normale
%n apro'imativ 1-2 zile.
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane,
pe toata durata internarii.
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat
pe tot timpul internarii.
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot
timpul internarii.
-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe
tot timpul inernarii.
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic %n urmatoarele 3
ziler, si disparitia diareei %n timp de 1-2 zile.
-pacientul sa fie supraveg)eat atent pe tot timpul internarii.
-pacientul sa fie ec)ilibrat psi)ic %n decurs de 3 zile.
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile %n decurs de 3 zile.
-pacientul sa capete cunostinte medicale %n termen de 24 ore
si sa prezinte %ntelegerea lor %n decurs de 2 zile.
INTERVENII:
-s)imb len&eria de pat si de corp.
-supraveg)ez, masor si notez functiile vitale si vegetative.
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon
aerisit, temperatura si umiditate optima - 22
7
$.
-administrez medicatia prescrisa de medic.
;.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI
A PACIENTULUI R.S.
Probleme de
dependenta
Obiective INT!"N#II valuare
$utonome %ele&ate
1.-urere
abdominala
-pregatirea
conditiilor de
'ngri*ire;
-pacientul sa
prezinte disparitia
durerii 'n cteva
zile;
-pacientul sa fie
alimentat
corespunzator
diagnosticului si
zilei de boala, pe
tot timpul
internarii;
-amplasez pacientul
'ntr-un salon luminat,
linistit, fara factori
perturbatori - pe ct se
poate de izolat, macar
cu un paravan;
-acopar patul
pacientului cu
musama si aleza;
-linistesc pacientul,
comunicnd
permanent cu el;
-asigur
mediu securizant si
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze,
bilirubinemie;
-e,amen
coprocultura si
coproparazitologic
2(.11.2((7
-pacientul prezinta stare
alterata de sanatate, dar
colaboreaza cu echipa de
'ngri*ire
21, 22.11.2((7
-pacientul prezinta o
ameliorare a starii de
sanatate, scaunele
diareice s-au rarit
2.11.2((7
-starea de sanatate a
-pacientul sa fie
investigat si tratat
corespunzator
diagnosticului pe
timpul internarii
conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul,
frecventa, consistenta;
-supraveghez durerile
abdominale
pacientului s-a
'mbunatatit
2!.11.2((7
-pacientul prezinta stare
de sanatate buna
2.6returi si
varsaturi
-pacientul sa aiba
o stare de comfort
fizic 'n
urmatoarele
zile, iar disparitia
diareei 'n timp de
1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat psihic
'n decurs de zile
-asigur repausul fizic
si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
len*eriei;
-administrez
tratamentul antispastic
- 2(.11.2((7
-pacientul prezinta
greturi si varsaturi
21, 22.11.2((7
-pacientul declara o
'mbunatatire a starii
generale
2.11.2((7
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
2!.11.2((7
-stare generala buna
.-iaree -pacientul sa-si
recapete
echilibrul hidric
si nutritional 'n 1-
2 zile
-recoltez produsele
pentru e,amen
bacteriologic;
-mentin permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;
-recomand
pacientului pozitia
antalgica de
diminuare a durerilor
- 2(.11.2((7
-pacientul prezinta stare
de sanatate alterata, cu
diaree
21, 22.11.2((7
-pacientul simte o
ameliorare, nu simtitor;
-scaunele sunt de
consistenta semisolide;
2.11.2((7
-stare de sanatate buna
!.-ificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
'n 2!-!% ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata perioada
internarii;
-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa aiba
o alimentatie
completa 'n circa
1( zile
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 2!-!% ore #apa
si zeama de orez&;
-regim alimentar de
tranzitie, orez fiert 'n
apa, brnza de vaci,
carne fiarta, ou fier
moale; dupa %-1( zile
se pot introduce
laptele si mezelurile
1dministrez la
indicatia medicului;
-7cobutil,
1lgocalmin
.apaverina cte o
fiola din fiecare 'n
in*ectie,
intramuscular;
-2urazolidon !,1 /zi
2(.11.2((7
-pacientul 'ncearca sa se
adapteze la noul sau rol,
declara ca durerea nu
mai este chiar asa de
evidenta.
21, 22.11.2((7
-pacientul 'nca nu se
poate alimenta normal,
se simt slabit
2.11.2((7
-pacientul 'ncepe sa
mannce 'n cantitati
mici, respectnd
indicatiile medicului;
mai prezinta scaune
apoase
2!.11.2((7
-stare de sanatate buna
".5ipertermie -pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala 'n
limite normale 'n
1-2 zile
-masor temperatura
corpului si notez 'n
foaia de temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
pulsul, 0.1.,
comportamentul
pacientului
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic
2(.11.2((7
-pacientul prezinta
hipertermie #%
(
)&
21, 22.11.2((7
-termperatura 'n limite
normale
2, 2!.11.2((7
-temperatura 'n limite
normale
$.1n,ietate -pacientul sa fie
echilibrat psihic
'n decurs de
zile;
-sustin permanent
pacientul,
'ncura*ndu-l;
-calculez bilantul
- 2(.11.2((7
-pacientul este an,ios
21, 22.11.2((7
ingesta-e,creta;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez meidcului
orice modificare
aparuta 'n starea de
sanatate a acestuia;
-'ncura*ez pacientul
sa-si e,prime temerile
si ai dau e,emple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
-pacientul 'ncepe sa-si
revina, nu mai este
speroat
2, 2!.11.2((7
-stare generala buna
7.9ulnerabilitate
fata de pericole.
/isc de
transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile 'n decurs
de zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata durata
internarii
-respect masurile de
prevenire a infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la masurile de
prevenire a infectiilor
2(.11.2((7
-pacientul respecta
regulile de igiena
21, 22.11.2((7
-pacientul se
conformeaza regulilor de
igiena
2, 2!.11.2((7
-stare generala
ameliorata
%.-ificultate de
a se odihni.
-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca odihnit
'n decurs de 2-
zile
-asigur conditii de
favorizare a somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti membri ai
echipei de 'ngri*ire sa
procedeze asemanator
pentru a a*uta
pacientul sa se
odihneasca;
-la ora de vizita a
pacientului de catre
medic, acesta din
urma 'l anunta ca 'n
- 2(.11.2((7
-pacientul prezinta
scaune diareice, ceea ce
'l 'mpiedica sa se
odihneasca
21, 22.11.2((7
-pacientul se simte mai
linistit, spune ca a reusit
sa doarma
2, 2!.11.2((7
ziua urmatoare va fi
e,ternat
-pacientul doarme
normal
+. -eficit de
cunostinte
medicale
-pacientul sa
capete cunostinte
medicale 'n
termen de 2! ore
si sa prezinte
'ntelegerea lor
-e,plic pacientului
orice tehnica
'ntreprinsa, scopul si
importanta ei 'n
procesul de vindecare;
-'i detaliez regimul pe
care trebuie sa-l
urmeze pentru
recuperarea starii de
sanatate;
-fac educatie pentru
sanatate si cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare e,ternarii;
-'nsotesc pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor
- 2(.11.2((7
-pacientul nu prezinta
interes pentru cunostinte
medicale
21, 22.11.2((7
-pacientul 'ntreaba
despre tratament,
modalitati de recuperare
a sanatatii
2, 2!.11.2((7
-pacientul a demonstrat
ca a acumulat cunostinte
medicale din spital
@.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.
D+,+ )=,)&-+&'': 24.11.277"
N$.+& 7'#) s%',+#'7+&): 5
D'+*-"s,'/ #+ )=,)&-+&): Enterocolita acuta de cauza
neprecizata
S,+&)+ %+/')-,$#$' #+ )=,)&-+&):
Pacientul %n v-rsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate
alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice
multiple si paoare, se e'terneaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal.
-sistem ganglionar - limfatic+ nepalpabil.
-sistem osteo - articular+ integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos+ normal reprezentat.
-aparat respirator+ torace normal conformat, mobil, cu respiratie,
murmur vezicular prezent bilateral 4G18rEmin.
-aparat cardio - vascular+ matitate cardiaca %n limite normale,
soc ape'ian %n spatiul ; intercostal st-ng, zgomote cardiace ritmice,
artere periferice pulsatile, retea periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de conserve.
-evitarea consumului de afumaturi.
-respectarea regulilor de igiena at-t personal c-t si alimentar.
-evitarea consumului de oua care nu au %nscrise pe ele
termenul de valabilitate.
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de
urgenta la medic.
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala 2feripriva sau prin deficit de acid folic/.
-inapetenta.
-infectie urinara.
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului )idrio-electrolitic conform indicatiilor
medicului.
-consumul de lic)ide de la surse autorizate.
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei.
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor 2spalarea
m-inilor/.
-evitarea unor categorii limitate de alimente.
-respectarea regimului )iposodat.
-va continua tratamentul ambulatoriu cu+ vitamine din comple'ul
#1, #!, #12, 5aprosan, administrarea antibioticelor - #iseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.
1.%enumire 2.%o'a
unica
3.%o'a
pe 24
ore
4.$ctiune si indicatii (.!eactii
adverse
).*ontraindicatii
@/)@2:/A> 1 )p ! )p -activitate
antibacteriana larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene pentru
om, )ampBlobacter
*e*uni, 7higella,
7almonella si @ coli;
-efectul se manifesta
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar efecte
secundare.
Andicat 'n;
-diaree acuta si
- -
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
<@03)>3./1<A- 1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie
variata, preventiv 'n
chimioteraia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor, ad*uvant
'n e,plorarea
functionala a
stomacului si
duodenului, profila,ia
greturilor si
varsaturilor
postoperatorii,
usurarea intubarii
intestinale cnd
pilorul este dificil de
trecut, sughit,
migrena
-poate produce
efecte
e,trapirami-
dale, mai
frecvent la
copii, tineri si
batrni;
-poate simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate produce
dureri
abdominale,
diaree
-nu se administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen
.A12@N 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii, colici
renale si biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli cutanati
-leucopenie, alergie
la pirazoli
.1.19@/ANC 1 fiola 2 fiole -antispastic 'n litiaza
biliara, colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita, cistita
-ad*uvant 'n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenoree, ane,ita
- -glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
1>63)1><AN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii, colici
renale si biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli cutanati
-leucopenie, alergie
la pirazoli
7)3D:0A> 1 fiola 2 fiole -antispastic
predominant pe
aparatul digestiv, cai
urinare, uter
-hipersaliva-
tie, tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivita-tii
-glaucom;
-abdomen acut
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.
Numele probei Te+nica de recoltare "alori normale "alorile
pacientului
1.0imp EuicF .unctie venoasa
+ ml snge G 1 ml o,alat de potasiu
0.E.412 - 1!
11
12
11
2.0imp 5o=ell .unctie venoasa + ml snge G 1 ml
o,alat de potasiu
0.5. 41
1
(
11
-2
1
(
11
1$(
11
.)olesterolemie .unctie venoasa, vacutainer cu dop
rosu
1,%( - 2,%( g
(
/(( ," g
(
/((
!.975 .unctie venoasa 1,$ ml snge G (,! ml
citrat de Na fara staza
1 - 1( mm/ora
7 - 1 mm/2 ore
1( mm/1 ora
".Aonograma
serica
.unctie venoasa 1( ml snge pe
sticlute heparinate
Na41"-1"2 m @H/l
?
G
4,"-",! m @H/l
)l
-
4+!-111 m @H/l
)a
2G
4!,"-"," m @H/l
2e
G
4%(-12( B8
A
1
4-%B8
.
G
42-! <6
<g41,%-,! mg 8
)u
G
4%(-1(7 8
Na417,7 m @H/l
?
G
4 !,1( m@H/l
)a
2G
4 !,7 m@H/l
2e
G
41(( m @H/l
$.6licemie .unctie venoasa " ml snge sau 2 ml
snge G ! ml florura de Na uscat
(,%(-1,2( mg 8 +! mg 8
7.2ibrinogen .unctie venoasa !," ml snge G (," ml
citrat de Na
2(( - !(( mg 2!1 mg 8
%.>ipidemie .unctie venoasa " - 1( ml snge $(( - %(( mg %1" mg 8
+.0ransaminaze .unctie venoasa " - 1( ml snge 06342 - 2( :.A.
06. 4 2 - 1$ :.A.
17,% :.A.
1+,$( :.A.
1(.)reatinina .unctie venoasa " - 1( ml snge
simplu
(,$ - 1, 2( mg 8 1,1+ mg 8
11.5emocultura /ecoltarea sngelui prin punctieNegativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.:ree sanguina 7e recolteaza prin punctie venoasa " -
1( ml snge simplu
(,2( - (,!( g 8( (,!( g 8(
1.@,amen de
urina
7umar de urina )uloare galben citrin
.h acid
-ensitate 1(1( - 1(2"
:rolulinogen; normal
7edimente; rare epitelii
>eucocite; foarte rare
6lucoza; absenta
.igmenti biliari; absenti
-rare epitelii
-frecvente
leucocite
-numeroase
hematii
1!.:rocultura -upa toaleta riguroasa a organelor
genito - urinare, se recolteaza urina
din mi*locul *etului urinar 'ntr-o
eprubeta sterila
-negativa -negativa
1".)oprocultura 7e recolteaza scaun 'n recipiente
sterile speciale, din trei locuri diferite
-negativa -negativa
PLANUL DE NGRIJIRE AL
PACIENTULUI M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT
CAUL III
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT:
2.CULEGEREA DATELOR
9.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
N$.): 1.
P&)-$.)+ *.
V<&s,++ 54 ani
S)=$#: 1
R)#'*'+: 6rtodo'a
N+,'"-+#',+,)+: 4om-na
S,+&) /'4'#+: $asatorit
O/$%+,'): nginer
DATE VARIABILE+
D".'/'#'$: Plopeni, &udetul Pra)ova
C"-(','' () 4'+,+:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti %ntr-un apartament
cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine %ncalzite.
-dispune de venituri materiale bune.
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.
C"-(','' () .$-/+: bune
G$s,$&' %)&s"-+#) s' "3'/)'$&':
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui.
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptam-na si
toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.
M"( () %),&)/)&) + ,'.%$#$' #'3)&:
-pacientul asculta muzica, %i place desenul te)nic
R)#+,'' /$ 6+.'#'+, %&'),)-'' s' /"#)*'': bune
2.9.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE ANTERIOAR:
+5D+,) +-,"%".),&'/): -greutate corporala - 97 Dg.
-%naltime - 1,83 m
-grup sangvin 6 2/
-4F 2B/
9.35L'.',) s)-7"&'+#): -pacientul poarta oc)elari.
-acuitate auditiva normala.
-acuitate gustativa normala
-acuitate tactila normala.
-somnul+ normal, linistitor, odinitor.
-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de
probleme de mers.
-alimentatia - trei mese principale, doua
gustari.
-lic)ide ingerate - 1, 5 - 2 lEzi.
-eliminari - mictiuni fiziologice normale.
-1scaunEzi.
-nu prezinta alergii alimentare sau
medicamentoase.
-pacientul a facut toate vaccinarile
corespunzatoare v-rstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de
tip 3=E5, 50A *#$, )epatita, etc
/5A-,)/)()-,)#) 8),)&"-/"#+,)&+#): mama diabet de grad
(5A-,)/)()-,)#) %)&s"-+#) %+,"#"*'/): fara importanta
2.:.I-6"&.+,'' #)*+,) () 3"+#+
+5M",'4)#) '-,)&-+&'':
Pacientul prezinta+
-greturi.
-varsaturi.
-scaune subtiri, lic)ide - 17Ezi.
-durere abdominala colicativa.
-paloare.
35Is,"&'/$# 3"#''+
Pacientul %n v-rsta de 54 ani, fara antecedente patologice de
12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si
paloare.
/5D'+*-"s,'/$# () '-,)&-+&): enterocolita acuta de cauza
neprecizata
(5D+,+ '-,)&-+&'': 24.11.277"
)5E=+.)- /#'-'/ %) +%+&+,):
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei.
-tegumente si mucoase+ palide, umede, tegumente integre,
turgor normal.
-sistem ganglionar limfatic negli&abil.
-sistem osteo - articular+ integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos+ bine reprezentat.
-aparat respirator+ torace - normal conformat, mobil, cu
respiratia.
-murmur vezicular prezent, bilateral.
-4G22 rEminut
A%+&+, /+&('" - 4+s/$#+&:
-matitate cardiaca %n limite normale.
-soc ape'ian %n spatiul ; intercostal st-ng.
-zgomote cardiace ritmice.
-*.A. 137E"7 mm Fg. A; G "8Emin
-artere periferice pulsatile.
-retea venoasa periferica normala.
A%+&+, ('*)s,'4 s' +-)=):
-dentitie normala, corespunzatoare v-rstei, gingii aderente la
dinti.
-tranzit intestinal alterat.
-durere abdominala colicativa.
-ficat si splina %n limite fiziologice.
-scaune diareice multiple.
A%+&+, $&"*)-',+#:
-lo&i renale libere, nedureroase.
-@iordano 2-/ bilateral.
-mictiuni fiziologice.
-urini normocrome.
-organele genitale e'terne normal conformate.
-5.A.$.+ 6*5.
-46*+ prezente bilateral.
9.ANALIA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI
M.T.
9.2.ANALIA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a
respira si
a avea o buna
circulatie
-frecventa respiratorie normala
vrstei 22 r/min, respiratii
ritmice, fara zgomote
patologice;
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
- -
2 Nevoia de a bea
si
de a mnca
- -greata, varsaturi;
-durere abdominala
colicativa;
-lipsa poftei de
mncare
-procesul
inflamator
intestinal
Nevoia de a
elimina
- -scaune apoase si
multiple;
-transpiratii;
-risc de deshidratare
-procesul
inflamator
intestinal
! Nevoia de a se
misca si a avea
o buna postura
- -adinamic;
-durere abdominala
colicativa;
-varsaturi
-disconfort
abdominal
" Nevoia de a
dormi si de a se
odihni
-pacientul doarme ore
suficiente de somn #% ore& si
are somn calm, fara cosmaruri,
adoarme cu usurinta si se
trezeste odihnit
- -
$ Nevoia de a se
'mbraca si
dezbraca
-pacientul se poate 'mbraca
singur, 'si alege vestimentatia
'n functie de anotimp si stare
psihica
- -
7 Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului 'n
limite normale
- -047,+
(
) masurata
sub a,ila
-posibil
proces
infectios
% Nevoia de a fi
curat, 'ngri*it, de
a-si prote*a
tegumentele si
mucoasele
-par curat, 'ngri*it;
-urechi de conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala, nas cu
mucoasa umeda si roz, gingii
roz, aderente dintilor;
-unghii taiate scurt, 'ngri*ite;
-pacientul are deprinderi
igienice normale
- -
+ Nevoia de a-functionarea adecvata; - -
comunica
-debit verbal regulat;
-e,primare usoara;
-imagine pozitiva despre sine
1( Nevoia de a
actiona conform
propriilor
convingeri si
valori
-are convingeri personale, pe
care si le respecta;
-citeste carti, poarta discutii cu
colegii de camera si cu echipa;
-pacientul 'si respecta valorile
religioase
- -
11 Nevoia de a fi
preocupat 'n
privinta
realizarii
-pacientul este optimist 'n
privinta vindecarii;
-uneori 'si manifesta si stari de
bucurie;
-el spune ca boala lui este ceva
trecator
- -
12 Nevoia de a
evita pericolele
- -starea generala
alterata
-alterarea
tranzitului
intestinal
9.:.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL
PACIENTULUIM.T.
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent %n
satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat %n spital.
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci
c-nd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales c-nd
este pregatit sa urmeze %ntocmai prescriptiile medicului 2c-nd poseda
cunostintele necesare/.
9.;.DIAGNOSTICUL NURSING:
1.0urere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata olicativ.
2.@returi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.0iaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Fipertermie din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
5.0ificultatea de a se alimenta si )idrata din cauza problemelor
aparute %n urma infectiei intestinale.
!.An'ietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
".;ulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin riscul de des)idratare si alte complicatii
8.0ificultatea de a se odi)ni din cauza simptomelor bolii.
9.0eficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost
interesat de acestea.
:.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.
:.2.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie ec)ilibrat )idroelectrolitic %n 24 - 48 ore.
-pacientul sa prezinte temperatura corporala %n limite normale
%n 1 - 2 zile.
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
pe toata durata internarii.
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant
pe tot timpul internarii.
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei
de boala pe tot timpul internarii.
-pacientul sa fie supraveg)eat atent pe tot timpul internarii.
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic %n urmatoarele 3 zile,
iar disparitia diareei %n timp de 1- 2 zile.
-pacientul sa fie ec)ilibrat psi)ic %n decurs de 3 zile.
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile %n decurs de 3 zile.
-pacientul sa capete cunostinte medicale %n termen de 24 ore si
sa prezinte %ntelegerea lor %n decurs de 2 zile.
:.9.INTERVENII ILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat+ salon
aerisit, temperatura si umiditate optime 222
7
$/, lipsa curentilor de
aer.
-sc)imb len&eria de pat si de corp.
-supraveg)ez, masor si notez functiile vitale si vegetative.
-administrez medicatia prescrisa de medic.
-colaborez cu ec)ipa de %ngri&ire.
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii.
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si
patologice si pentru e'amenele de laborator.
-supraveg)ez comportamentul bolnavului.
-%ntocmesc bilantul ingera - e'creta.
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii.
-sustin educatia pentru sanatate.
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a
informatiilor primite.
;.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI
M.T.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de
dependenta
Obiective INT!"N#II valuare
$utonome %ele&ate
1.-urere
abdominala
-pregatirea
conditiilor de
'ngri*ire;
-pacientul sa
prezinte disparitia
durerii 'n cteva
ore;
-pacientul sa
beneficieze
-e un mediu
confortabil si
securizant pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie
alimentat
corespunzator
diagnosticului si a
zilei de boala pe
tot parcursul
internarii;
-plasez pacientul 'ntr-un
salon luminos, linistit,
fara factori perturbatori,
pe cte se poate izolat,
macar cu un paravan daca
nu se poate o rezerva
separata pentru el;
-acopar patul pacientului
cu musama si traversa;
-linistesc pacientul,
comunicnd permanent
cu el;
-asigur mediu securizant
si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul,
frecventa, consistenta;
-supraveghez durerile
abdominale;
-recomand pacientului
pozitia antalgica de
diminuare a durerilor
-recoltez snge pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
bilirubinemie;
-e,amen coprocultura
si coproparazitologic
2!.11.2((7
.acientul
prezinta stare
alterata de
sanatate, dar
colaboreaza cu
echipa de
'ngri*ire.
2".11.2((7
.acientul
prezinta o
ameliorare a
starii de
sanatate,
scaunele
diareice s-au
rarit.
2$.11.2((7
7tarea de
sanatate s-a
'mbunatatit
7caunul de 2/zi,
de consistenta
aproape normala
27.11.2((7
7tare generala
buna
2.-ificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic 'n
2!-!% ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru alte
persoane pe toata
perioada
internarii;
-pacientul sa fie
supravegheat atent
pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa aiba
o alimentatie
completa 'n circa
1( zile, pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie
investigat si tratat
conform
diagnosticului pe
timpul internarii
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 2!-!% ore #apa si
zeama de orez&, apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert 'n apa,
brnza de vaci, carne
fiarta, ou fiert moale;
dupa % - 1( zile se pot
introduce laptele si
mezelurile.
1dministrez la
indicatia medicului;
-7cobutil
G1lgocalmin G
.apaverina cte o
fiola din fiecare 'n
in*ectie
intramusculara;
2urazolidon !,1/zi
2!, 2".11.2((7
-pacientul
'ncearca sa se
adapteze la noul
sau rol, declara
ca durerea nu
mai este chiar
asa de evidenta.
2$.11.2((7
-stare generala
buna simtitor;
-scaunele sunt
de consistenta
semisolida
.6returi si
varsaturi
-pacientul sa aiba
o stare de confort
fizic 'n
urmatoarele zile,
iar disparitia
diareei 'n timp de
1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat psihic 'n
decurs de zile;
-asigur repausul fizic si
psihic al pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a len*eriei;
-administrez tratamentul
antispastic
- 2!.11.2((7
-pacientul
prezinta greturi
si varsaturi
2".11.2((7
-pacientul
declara o
'mbunatatire a
starii generale
2$.11.2((7
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
!.-iaree -pacientul sa-si
recapete echilibrul
hidric si
nutritional 'n 1-2
zile
-recoltez produsele
pentru e,amen
bacteriologic
#coprocultura&;
-mentin permanent
legatura cu apartinatorii
pacientului;
-'ncura*ez permanent
pacientul;
-educ membrii familiei 'n
privinta dietei
2!.11.2((7
-scaune diareice
multiple
2", 2$.11.2((7
-frecventa
scaunelor s-a
mai redus
".5ipertermie -pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala 'n limite
normale 'n 1-2
zile
-masor temperatura
corpului si notez 'n foaia
de temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
pulsul, 0.1.,
comportamentul
pacientului
-administrez
tratament antiinfectios
recomandat de medic
2!.11.2((7
-hipertermie
#7,+
(
)&
2", 2$.11.2((7
-termperatura
corporala 'n
limite normale
$.1n,ietate -pacientul sa fie
echilibrat psihic 'n
decurs de zile;
-sustin permanent
pacientul, 'ncura*n-du-l;
-calculez bilantul ingesta-
e,creta;
-observ permanent starea
pacientului si raportez
medicului orice
modificare aparuta 'n
starea de sanatate a
pacientului;
-'ncura*ez pacientul sa-si
e,prime temerile si ai dau
- 2!.11.2((7
-pacientul este
an,ios
2", 2$.11.2((7
-pacientul
'ncepe sa-si
revina, nu mai
este speriat
e,emple de cazuri care s-
au recuperat foarte repede
7.9ulnerabili-
tate fata de
pericole.
/isc de
transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile 'n decurs
de zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru alte
persoane pe toata
durata internarii
-respect masurile de
prevenire a infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu privire
la masurile de prevenire a
infectiilor
- 2!.11.2((7
-pacientul
respecta regulile
de igiena
2".11.2((7
-pacientul se
conformeaza
regulilor de
igiena
2$.11.2((7
-stare generala
ameliorata
%.-ificultate de
a se odihni.
-pacientul sa
doarma ore
suficiente de somn
si sa se trezeasca
odihnit 'n decurs
de 2- zile
-asigur conditii de
favorizare a somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti membri ai
echipei de 'ngri*ire sa
procedeze asemanator
pentru a a*uta pacientul
sa se odihneasca;
-la ora de vizita a
pacientilor de catre
medic, acesta 'l anunta ca
mine va fi e,ternat
- 2!.11.2((7
-pacientul
prezinta scaune
diareice, ceea ce
'l 'mpiedica sa
se odihneasca
2".11.2((7
-pacientul se
simte mai
linistit, spune ca
a reusit sa
doarma
2$.11.2((7
-pacientul
doarme normal
+.-eficit de
cunostinte
medicale
-pacientul sa
capete cunostinte
medicale 'n
termen de 2! ore
si sa prezinte
'ntelegerea lor 'n
decurs de 2 zile
-e,plic pacientului orice
tehnica 'ntreprinsa,
scopul si importanta ei 'n
procesul de vindecare;
-'i detaliez regimul pe
care trebuie sa-l urmeze
- 2!.11.2((7
-pacientul nu
prezinta interes
pentru
cunostinte
pentru recuperarea starii
de sanatate;
-fac educatie pentru
sanatate si cu membri
familiei;
-fac demersurile necesare
e,ternarii;
-'nsotesc pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor
medicale
2".11.2((7
-pacientul
'ntreaba despre
tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
2$.11.2((7
-pacientul a
demonstrat ca a
acumulat
cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.
0ata e'ternarii+ 2".11.277"
Aumarul de zile de spitalizare+ 3
0iagnostic la e'ternare+ enterocolita acuta
5tarea pacientului la e'ternare+ pacientul %n v-rsta de 54 ani,
internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere
abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se e'terneaza cu
stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal.
-sistem ganglionar limfatic+ nepalpabil.
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile.
-sistem musculo-adipos+ normal reprezentat.
-aparat respirator+ torace normal conformat, mobil cu respiratia,
murmur vezicular prezent bilateral, 4G27 rEmin.
-aparat cardio - vascular+ matitate cardiaca %n limite normale,
soc ape'ian %n spatiul ; intercostal st-ng, zgomote cardiace ritmice.
-artere periferice pulsatile.
-retea venoasa periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar ec)ilibrat, conform indicatiilor medicului.
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil
apa plata.
-sa spele ouale %nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si
sa nu consume mai ales oua de rata.
-fierberea carnii %nainte de preparare si procurarea ei numai de
la surse autorizate.
-evitarea consumului de conserve.
-evitarea afumaturilor.
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati
organoleptice corespunzatoare.
-respectarea tratamentului medicamentos.
-control periodic la medicul de familie.
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri
ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dob-ndite pe parcursul spitalizarii.
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a
infectiilor, spalarea m%inilor %nainte de consumul alimentelor.
-evitarea consumului de alimente reci.
-evitarea bauturilor fermentate.
-respectarea regimului alimentar ec)ilibrat conform indicatiilor
medicului.
-va continua tratamentul ambulatoriu cu+
Antibiotice+ Amo'icilina 577 mgE8 ore.
5cobutil
;itamine din comple'ul #.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.
1.%enumire 2.%o'a
unica
3.%o'a
pe 24
ore
4.$ctiune si
indicatii
(.!eactii adverse ).*ontraindicatii
1.@/)@2:/A> 1 )p ! )p -activitate
antibacteriana larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
)ampBlobacter
*e*uni, 7higella,
7almonella si @
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
- -
efecte secundare.
Andicat 'n;
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.<@03)>3./1<A-
#fiole&
1 fiola 2fiole -varsaturi de
etiologie variata,
preventiv 'n
chimioterapia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
ad*uvant 'n
e,plorarea
functionala a
stomacului si
duodenului,
profila,ia greturilor
si vomelor
postoperatorii,
usurarea intubarii
intestinale cnd
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
-poate produce
efecte
e,trapiramidale,
mai frecvent la
copii, tineri si
batrni;
-poate simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate produce
dureri
abdominale,
diaree
-nu se administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen
..A12@N
#fiole&
1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli cutanati
-leucopenie, alergie
la pirazoli
!..1.19@/ANC 1 fiola 2 fiole -antispastic 'n
litiaza biliara,
colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita,
cistita
-ad*uvant 'n ulcer
gastric si duodenal,
- -glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenoree, ane,ita
".1>63)1><AN
#fiole&
1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte alergice
cutanate,
leucopenie, noduli
cutanati
-leucopenie, alergie
la pirazoli
$.7)3D:0A>
#fiole&
1 fiola 2 fiole -antispastic
predominant pe
aparatul digestiv,
cai urinare, uter
-hipersaliva-tie,
tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivita-tii
-glaucom;
-abdomen acut
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.
Numele probei Te+nica de recoltare "alori normale "alorile
pacientului
1.0imp EuicF .unctie venoasa
+ ml snge G 1 ml o,alat de potasiu
0.E.412 - 1!
11
12
11
2.0imp 5o=ell .unctie venoasa + ml snge G 1 ml
o,alat de potasiu
0.5. 41
1
(
11
-2
1
(
11
1$(
11
.)olesterolemie .unctie venoasa, vacutainer cu dop
rosu
1,%( - 2,%( g
(
/(( ," g
(
/((
!.975 .unctie venoasa 1,$ ml snge G (,!
ml citrat de Na fara staza
1 - 1( mm/ora
7 - 1 mm/2 ore
1( mm/1 ora
".Aonograma
serica
.unctie venoasa 1( ml snge pe
sticlute heparinate
Na41"-1"2 m @H/l
?
G
4,"-",! m @H/l
)l
-
4+!-111 m @H/l
)a
2G
4!,"-"," m @H/l
2e
G
4%(-12( B8
A
1
4-%B8
.
G
42-! <6
<g41,%-,! mg 8
)u
G
4%(-1(7 8
Na417,7 m @H/l
?
G
4 !,1( m @H/l
)a
2G
4 !,7
m @H/l
2e
G
41(( m @H/l
$.6licemie .unctie venoasa " ml snge sau 2 ml(,%(-1,2( mg 8 +! mg 8
snge G ! ml florura de Na uscat
7.2ibrinogen .unctie venoasa !," ml snge G (,"
ml citrat de Na
2(( - !(( mg 2!1 mg 8
%.>ipidemie .unctie venoasa " - 1( ml snge $(( - %(( mg %1" mg 8
+.0ransaminaze .unctie venoasa " - 1( ml snge 06342 - 2( :.A.
06. 4 2 - 1$ :.A.
17,% :.A.
1+,$( :.A.
1(.)reatinina .unctie venoasa " - 1( ml snge
simplu
(,$ - 1, 2( mg 8 1,1+ mg 8
11.5emocultura /ecoltarea sngelui prin punctie
venoasa pe mediu de cultura
Negativa Negativa
12.:ree sanguina 7e recolteaza prin punctie venoasa " -
1( ml snge simplu
(,2( - (,!( g 8( (,!( g 8(
1.@,amen de
urina
7umar de urina )uloare galben citrin
.h acid
-ensitate 1(1( - 1(2"
:rolulinogen; normal
7edimente; rare epitelii
>eucocite; foarte rare
6lucoza; absenta
.igmenti biliari; absenti
-rare epitelii
-frecvente
leucocite
-numeroase
hematii
1!.:rocultura -upa toaleta riguroasa a organelor
genito - urinare, se recolteaza urina
din mi*locul *etului urinar 'ntr-o
eprubeta sterila
-negativa -negativa
1".)oprocultura 7e recolteaza scaun 'n recipiente
sterile speciale, din trei locuri diferite
-negativa -negativa
CAPITOLUL III
III.2.CONCLUII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si
a colunului.
Am avut sub %ngri&ire trei pacienti+
2.P+/')-,$# A.R. %&)7)-,+ #+ '-,)&-+&):
-greturi.
-varsaturi.
-scaune diareice 2lic)ide 17Ezi/.
-durere abdominala.
-paloare.
-adinamie.
-crampe abdominale.
9.P+/')-,$# R.S. %&)7)-,+ #+ '-,)&-+&):
-greturi.
-varsaturi.
-scaune diareice 2lic)ide 17Ezi/.
-durere abdominala difuza.
-paloare.
:.P+/')-,$# M.T. %&)7)-,+ #+ '-,)&-+&):
-greturi.
-varsaturi.
-scaune subtiri 2lic)ide 17Ezi/.
-durere abdominala colicativa.
-paloare.
$ei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai
sus.
3i s-au efectuat e'amene clinice si paraclinice si li s-a fi'at
diagnosticul de enterocolita acuta.
Acestia s-au e'ternat dupa c-teva zile %n stare foarte buna.
III.9.EVALUAREA FINAL
2.P+/')-,$# A.R.:
;-rsta+ 2" ani
5e'ul+ 1
6cupatia+ profesor
Antecedente )eredo - colaterale+ fara importanta
Antecedente personale patologice+ apendictomie la 14 ani
0iagonostic+ enterocolita acuta
9.P+/')-,$# R.S.:
;-rsta+ 49 ani
5e'ul+ 1
6cupatia+ administrator
Antecedente )eredo - colaterale+ fara importanta
Antecedente personale patologice+ apendictomie la 8 ani
0iagonostic+ enterocolita acuta
:.P+/')-,$# M.T.:
;-rsta+ 54 ani
5e'ul+ 1
6cupatia+ inginer
Antecedente )eredo - colaterale+ fara importanta
Antecedente personale patologice+ fara importanta
0iagonostic+ enterocolita acuta
DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE:

P+/')-,$# -&. 2 >A.R.5:
1.0urere abdominala din cauza procesului inflamator
intestinal, manifestat colicativ sub forma de crampe.
2.0ificultatea de a se alimenta si )idrata din cauza
problemelor aparute %n urma infectiei intestinale.
3.@returi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.0iaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Fipertermie din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
!.An'ietate din cauza bolii, manifestata prin frica de
complicatii.
".;ulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului
infectios, manifestata prin riscul de des)idratare si de adinamie.
8.0ificultatea de a se odi)ni din cauza manifestarilor bolii.
9.0eficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a
lovit niciodata de astfel de probleme.
P+/')-,$# -&. 9 >R.S.5:
1.0urere abdominala din cauza procesului inflamator
intestinal, manifestat difuz, uneori sub forma de colici.
2.0ificultatea de a se alimenta si )idrata din cauza
problemelor aparute %n urma infectiei intestinale.
3.@returi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.0iaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Fipertermie din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
!.An'ietate din cauza bolii, manifestata prin frica de
complicatii.
".;ulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului
infectios, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
8.0ificultatea de a se odi)ni din cauza manifestarilor bolii.
9.0eficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a
lovit niciodata de astfel de probleme.
P+/')-,$# -&. : >M.T.5:
1.0urere abdominala din cauza procesului inflamator
intestinal, manifestat colicativ.
2.@returi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.0iaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Fipertermie din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
5.0ificultatea de a se alimenta si )idrata din cauza
problemelor aparute %n urma infectiei intestinale.
!.An'ietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.
".;ulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului
infectios, manifestata prin riscul de des)idratare si alte complicatii.
8.0ificultatea de a se odi)ni din cauza simptomelor bolii.
9.0eficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a
fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu
securizant.
2.Pacientul sa fi supraveg)eat atent si permanent.
3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator
diagnosticului si zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de
boala.
5.Pacientul sa beneficieze de %ngri&iri de igiena pe toata
perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
P+/')-,$# -&. 2 >A.R.5:
-Pacientul sa fie supraveg)eat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic %n urmatoarele 3 zile,
iar disparitia diareii %n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie ec)ilibrat psi)ic %n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile %n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe
toata durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic %n urmatoarele 3 zile,
iar disparitia diareii %n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale %n termen de 24 ore
si sa prezinte %ntelegerea lor %n decurs de 2 zile.
P+/')-,$# -&. 9 >R.S.5:
-Pacientul sa fie ec)ilibrat )idroelectrolitic %n 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala %n limite normale
%n 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
pe toata durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic %n urmatoarele 3 zile,
iar disparitia diareii %n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie ec)ilibrat psi)ic %n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile %n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale %n termen de 24 ore
si sa prezinte %ntelegerea lor %n decurs de 2 zile.
P+/')-,$# -&. : >M.T.5:
-Pacientul sa fie ec)ilibrat )idroelectrolitic %n 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala %n limite normale
%n 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
pe toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant
pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei
de boala pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe
toata durata internarii.
-Pacientul sa fie supraveg)eat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic %n urmatoarele 3 zile,
iar disparitia diareii %n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie ec)ilibrat psi)ic %n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile %n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale %n termen de 24 ore
si sa prezinte %ntelegerea lor %n decurs de 2 zile.
INTERVENII AUTONOME:
P+/')-,$# -&. 2 >A.R.5:
-Amplasez pacientul %n salon, %n functie de starea sa,
afectiune, receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse
de infectie, zgomote deran&ante.
-1asor functiile vitale ale pacientului 2P,4, *
7
, *.A./, diureza,
scaun, greutate corporala.
-$alculez bilantul ingesta - e'creta.
-6bserv orice modificare aparuta %n starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice e'plorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru
e'plorare.
-*ransport probele de laborator %n sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-4eec)ilibrez )idroelectrolitic pacientul, prin regim )idric 24 -
48 ore 2apa si zeama de orez/, apoi regim alimentar de tranzitie, orez
fiert %n apa, br-nza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale. dupa 8 - 17
zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-6bserv instalarea unor reactii adverse la administrarea
medicamentelor.
-E'plorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente,
modul lor de preparare si despre respectarea meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele %n functie de
preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului.
-Asigur repausul fizic si psi)ic al pacientului.
-1entin igiena tegumentelor, a len&eriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-5ervesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila,
prezentate atragator si la ore fi'e.
-$alculez ratia calorica pe 24 ore, %n functie de activitate si
v-rsta.
-4ecoltez produsele pentru e'amen bacteriologic.
-1entin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-,ncura&ez permanent pacientul.
-Educ membri familiei %n privinta dietei.
-1asor temperatura corpului si notez %n foaia de temperatura.
-5upraveg)ez manifestarile de des)idratare+ aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul, *.A., comportamentul pacientului.
-5ustin permanent pacientul, %ncura&-ndu-l.
-$alculez bilantul ingesta - secreta.
-6bserv permanent starea pacientului si raportez medicului
orice modificare aparuta %n starea de sanatate a pacientului.
-,ncura&ez pacientul sa-si e'prime temerile si %i dau e'emple
de cazuri care s-au recuperat foarte repede.
-4espect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-4og ceilalti membri ai ec)ipei de %ngri&ire sa procedeze
asemanator,, pentru a a&uta pacientul sa se odi)neasca.
-3a ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta %l anunta
ca m-ine va fi e'ternat.
P+/')-,$# -&. 9 >R.S.5:
-Amplasez pacientul %n salon luminos, linistit, fara factori
perturbatori, pe c-t se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu
se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-3inistesc pacientul, comunic-nd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-5upraveg)ez scaunul, frecventa, consistenta.
-5upraveg)ez durerile abdominale si consistenta lor.
-4ecomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a
durerilor.
-4eec)ilibrez )idroelectrolitic pacientul, prin regim )idric 24 -
48 ore 2apa si zeama de orez/, apoi regim alimentar de tranzitie, orez
fiert moale %n apa, br-nza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale. dupa 8
- 17 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Asigur repausul fizic si psi)ic al pacientului.
-1entin igiena tegumentelor, a len&eriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-4ecoltez produsele pentru e'amen bacteriologic.
-1entin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-,ncura&ez permanent pacientul.
-Educ membri familiei %n privinta dietei.
-1asor temperatura corpului si notez %n foaia de temperatura.
-5upraveg)ez manifestarile de des)idratare+ aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul, *.A., comportamentul pacientului.
-5ustin permanent pacientul, %ncura&-ndu-l.
-$alculez bilantul ingesta - secreta.
-6bserv permanent starea pacientului si raportez medicului
orice modificare aparuta %n starea de sanatate a pacientului.
-,ncura&ez pacientul sa-si e'prime temerile si %i dau e'emple
de cazuri care s-au recuperat foarte repede.
-4espect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-4og ceilalti membri ai ec)ipei de %ngri&ire sa procedeze
asemanator,, pentru a a&uta pacientul sa se odi)neasca.
-3a ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta %l anunta
ca m-ine va fi e'ternat.
-E'plic pacientului orice te)nica %ntreprinsa, scopul si
importanta ei %n procesul de vindecare.
-,i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru
recuperarea starii de sanatate.
-(ac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-(ac demersurile necesare e'ternarii.
-,nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
P+/')-,$# -&. : >M.T.5:
-Amplasez pacientul %n salon luminos, linistit, fara factori
perturbatori, pe c-t se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu
se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-3inistesc pacientul, comunic-nd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-5upraveg)ez scaunul, frecventa, consistenta.
-5upraveg)ez durerile abdominale si consistenta lor.
-4ecomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a
durerilor.
-Asigur repausul fizic si psi)ic al pacientului.
-1entin igiena tegumentelor, a len&eriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-4ecoltez produsele pentru e'amen bacteriologic.
-1entin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-,ncura&ez permanent pacientul.
-Educ membri familiei %n privinta dietei.
-4eec)ilibrez )idroelectrolitic pacientul, prin regim )idric 24 -
48 ore 2apa si zeama de orez/, apoi regim alimentar de tranzitie, orez
fiert moale %n apa, br-nza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale. dupa 8
- 17 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-1asor temperatura corpului si notez %n foaia de temperatura.
-5upraveg)ez manifestarile de des)idratare+ aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul, *.A., comportamentul pacientului.
-5ustin permanent pacientul, %ncura&-ndu-l.
-$alculez bilantul ingesta - secreta.
-6bserv permanent starea pacientului si raportez medicului
orice modificare aparuta %n starea de sanatate a pacientului.
-,ncura&ez pacientul sa-si e'prime temerile si %i dau e'emple
de cazuri care s-au recuperat foarte repede.
-4espect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-4og ceilalti membri ai ec)ipei de %ngri&ire sa procedeze
asemanator,, pentru a a&uta pacientul sa se odi)neasca.
-3a ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta %l anunta
ca m-ine va fi e'ternat.
-E'plic pacientului orice te)nica %ntreprinsa, scopul si
importanta ei %n procesul de vindecare.
-,i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru
recuperarea starii de sanatate.
-(ac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-(ac demersurile necesare e'ternarii.
-,nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
.acientul 'n vrsta de 27
ani, internat pentru stare
de sanatate alterata,
greata, voma, paloare.
In urma consultului
clinic se fi,eaza
diagnosticul
.acientul 'n vrsta de !+ ani
internat pentru stare de sanatate
accentuat alterata, greata, voma,
durere abdominala difuza, scaune
apoase multiple si paloare.
In spital se efectueaza e,amene
clinice si paraclinice 'n urma
carora se fi,eaza diagnosticul.
.acientul 'n vrsta de "!
ani internat pentru stare de
sanatate alterata, greata,
voma, durere abdominala
colicativa, scaune apoase
multiple si paloare.
In spital se efectueaza
e,amene clinice 'n urma
carora se fi,eaza
diagnosticul.
!*OM$N%,!I-
-regim alimentar
echilibrat, conform
indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai
de la surse sigure, este
posibil apa plata;
-sa spele ouale 'nainte
de a le sparge, cu apa,
detergent si sa nu
consume mai ale oua de
rata;
-fierberea carnii 'nainte
de preparare si
procurarea ei numai de
la surse autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezinta
calitati organoleptice
corespunzatoare;
!*OM$N%,!I-
-respectarea regulilor de igiena
att personala ct si alimentara;
-evitarea consumului de
afumaturi;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea consumului de oua care
nu au pe ele data e,pirarii;
-prezentarea periodica la medicul
de familie;
-revenirea si acutizarea
simptomelor impune prezentarea
de urgenta la medic.
!*OM$N%,!I-
-regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor
medicului;
-consumul de apa numai de
la surse sigure, este posibil
apa plata;
-fierberea carnii 'nainte de
preparare si procurarea ei
numai de la surse
autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezinta calitati
organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului
medicamentos;
-control periodic la
medicul de familie;
-respectarea
tratamentului
medicamentos, control
periodic la medicul de
familie, revenirea,
acutizarea si prezenta si
la alti membri ai
familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
-revenirea, acutizarea si
prezenta si la alti membri
ai familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
7tare generala
ameliorata
7tare generala buna 7tare generala buna
III.:.ANEXE
2.TUBAJUL DUODENAL s+$ SONDAJUL
DUODENAL consta %n introducerea unei sonde Ein)orn dincolo de
pilor, realiz-nd o comunicare %ntre duoden si mediul e'terior.
SCOP
-)=%#"&+,"& - e'tragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bila 2A, #, $/, suc pancreatic si secretie proprie.
-aprecierea functiei biliare )epatice, a cailor e'tra)epatice.
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor
care dau aspectul, cantitatea, compozitia c)imica sau morfologica a
sucurilor e'trase prin sonda&.
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor
biliare.
-,)&+%)$,'/ - drenarea cailor biliare si introducerea unor
medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare
sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi
prin peretii intestinali, a&ung-nd prin vena porta %n ficat, de unde apoi
vor fi e'cretate %mpreuna cu bila %n caile biliare, urm-nd calea
circulatiei entero - )epatice.
-alimentatie artificiala - se introduc lic)ide )idratante si
alimente lic)ide %n organismul pacientilor inconstienti sau cu
imposibilitate de %ng)itire.
-aspiratie continua - %n cazul ocluziilor sau subocluziilor
intestinale.
-dupa interventii c)irurgicale pe tubul digestiv 2postoperator/.
GENERALITI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare.
-se pot localiza procesele patologice )epatobiliare, prin
separarea bilei veziculare de cea cu continutul sucului duodenal.
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din
continutul lui.
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tuba&ul duodenal
PREGTIRI
-material de protectie.
-musama si aleza.
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil.
-prosoape sterile.
-sonda Ein)orn.
-2 seringi de 27 ml.
-manusi de cauciuc sterile.
-pensa )emostatica.
-medii de cultura.
-eprubete.
N)s,)&'#):
-tavita renala.
-tava medicala.
-stativ pentru eprubete.
-pa)ar cu apa aromata.
-perna cilindrica dura sau patura rulata.
-)-rtie de turmensol rosie si albastra.
M)('/+.)-,):
-sulfat de magneziu 33?.
-ulei de masline.
-novocaina.
-solutii necesare )idratarii si alimentarii 2materialele se vor
alege %n functie de scopul sonda&ului/.
-%&)*+,'&)+ %s'8'/+ + %+/')-,$#$' - se informeaza pacientul.
-i se e'plica necesitatea te)nicii.
-%&)*+,'&)+ 6'7'/+ + %+/')-,$#$':
-pacientul va fi nem-ncat.
-se izoleaza patul cu un paravan.
-se prote&eaza cu musama si aleza.
-se aseaza pacientul %n pozitie sez-nd la marginea patului.
-se prote&eaza cu sortul din material plastic.
-i se %ndeparteaza proteza 2dupa caz/.
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUIA
ntroducerea sondei+
-asistenta se spala pe m-ini.
-%mbraca manusi sterile.
-prinde sonda 2umezita/ c-t mai aproape de oliva si o
introduce cu bl-ndete prin cavitatea bucala sau nazala p-na %n
faringe.
-cere pacientului sa respire ad-nc, cu gura desc)isa si sa
%ng)ita de c-teva ori p-na c-nd oliva trece %n esofag.
-cu miscari bl-nde a&uta %naintarea sondei p-na la marca&ul 45
cm la arcada dentara, moment %n care se considera ca sonda a trecut
de cardia si a patruns %n stomac.
-se aseaza pacientul %n decubit lateral drept, cu trunc)iul usor
ridicat si capul mai &os, coapsele fle'ate pe bazin.
-se %mpinge usor sonda spre pilor p-na la marca&ul !7 cm.
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie
concomitent cu actiunea de %ng)itire a ei de catre pacient 21 - 2 cm la
3 - 5 minute/.
-c-nd diviziunea de "5 cm se afla la arcada dentara oliva
sondei a a&uns %n duoden 2dupa circa 1 - H ore de la patrunderea ei
%n stomac/.
-verificarea pozitiei sondei.
-daca nu se scurge bila sau lic)idul scurs nu are aspectul
bilei, se verifica daca sonda a a&uns %n duoden sau s-a %ncolacit %n
stomac.
-se insufla !7 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut
se aspira, iar daca sonda a a&uns %n duoden se recupereaza mai
putin de 27 ml.
-se introduc 17 ml lapte care nu mai poate fi e'tras daca
sonda a a&uns %n duoden, dar poate fi e'tras daca ea se afla %n
stomac.
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea
fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb.
-captarea bilei.
-dupa 1 - H ore de la patrunderea sondei %n stomac, la capatul
liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie,
care se colecteaza %ntr-o eprubeta.
-se verifica reactia sucului duodenal cu )-rtia de turmensol.
-se introduc prin sonda 47 ml solutie sulfat de magneziu
33?sterila, %ncalzita la temperatura camerei pentru a favoriza
drenarea bilei veziculare.
-se %nc)ide e'tremitatea libera a sondei prin %nnodare sau cu
o pensa.
-dupa 15 - 37 minute se desc)ide sonda si se colecteaza 37 -
47 ml bila v-scoasa de culoare %nc)isa castanie - bila #, veziculare.
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila # %ntr-o
eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru e'amen bacteriologic.
-dupa evacuarea bilei # se colecteaza o bila clara care
provine direct din ficat - bila $, )epatica 2este %n cantitate mai mare si
se capteaza %ntr-un recipient corespunzator/.
-e'tragerea sondei se face dupa ce se insufla c-tiva ml de aer
si se %nc)ide capatul liber cu o pensa.
-e'tremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului
pacientului pentru a %mpiedica scurgerea continutului ei %n faringe sau
%n cavitatea bucala.
-se goleste continutul sondei si se aseaza %n tavita renala.
-*&'1'&)+ $#,)&'"+&+ + %+/')-,$#$':
-i se ofera un pa)ar cu apa aromata pentru clatirea gurii.
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie.
-i se %ndeparteaza sortul din material plastic.
-se aseaza pacientul %n pozitie comoda.
-pregatirea produsului pentru e'amen de laborator.
-se determina cantitatea de bila detinuta.
-se etic)eteaza recipientele.
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-%nnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali %n
timpul senzatiei de varsatura.
-%ncolacirea sondei %n stomac.
-greturi si varsaturi.
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol
functional 2spasmul sfincterului 6ddi/ sau anatomic 2coagularea bilei
v-scoase/.
-sunt situatii c-nd sonda nu patrunde %n duoden datorita unui
spasm piloric, %nc)iderea si desc)iderea duodenului fiind reglata de
reactia continutului gastric, se %ncearca neutralizarea sucului acid
stomacal cu bicarbonat de Aa, solutie 17 ? - 27 - 47 ml.
-rela'area spasmului piloric se poate face prin administrare de
medicamente antispastice.
-%n cazul %nnodarii sondei %n stomac, e'tragerea se face cu
atentie, pe cale bucala, cu a&utorul unei spatule linguale si a unei
pense 2c)iar daca a fost introdusa pe cale endonazala/.
-rela'area sfincterului 6ddi se poate realiza prin introducerea
a 5 - 17 ml novocaina, solutie 1 - 2 ?.
N$ ,&)3$'):
-aspirat continutul sondei la e'tragerea ei.
-prelungita durata sonda&ului peste 3 ore.
-grabita intrarea sondei.
-depasita durata de e'ecutie 23 - H ore/.
9.RECOLTAREA S!NGELUI PENTRU
EXAMINRI HEMATOLOGICE
E'aminarile )ematologice se fac numai pe substanta
coagulanta uscata de tip+ E0*A, :introbe, )eparina, citrat de Aa.
Eprubetele sau flacoanele pentru e'aminarile )ematologice se
pregatesc %n laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori
eprubeta sau flaconul, av-ndu-se gri&a sa nu se formeze spuma %n
timpul rasturnarii flaconului.
Pentru e'aminarile )ematologice este necesara recoltarea
s-ngelui prin punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUIE ALE PUNCIEI VENOASE
SUNT:
A.P&)*+,'&)+ .+,)&'+#)#"& s' + '-s,&$.)-,)#"&:
Pe o tava medicala acoperita cu un c-mp steril se aseaza
seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea venei ceva mai
groase si mai scurte dec-t cele folosite pentru in&ectia intra-
musculara, tampoane sterile %mbibate %n alcool sau iod, comprese
urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura,
flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou,
creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar
pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare+ pernite,
musamaua si aleza.
,n cazul %n care pacientul este copil sau adult cu venele
sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic dec-t la alte
persoane.
B.P&)*+,'&)+ 6'7'/+ s' %s'8'/+ + %+/')-,$#$':
se e'plica pacientului ca %n dimineata recoltarii nu va trebui
sa man-nce sau sa bea.
0e asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga
pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea
evolutiei bolii.
se e'plica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea
dureroasa si timpii de e'ecutie ai probei si i se descrie amanuntit
pozitia %n care trebuie sa se faca punctia.
0e obicei, punctia venoasa se face cu pacientul st-nd %ntins
pe pat %n decubit dorsal, %nsa daca pacientul este adult si starea de
sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.
4ecoltarea se face cu manevre bl-nde si c-t mai putin
dureroase sau traumatizante pentru pacient.
C.P&)*+,'&)+ +s's,)-,)' #+ ,)8-'/+:
Asistenta medicala se spala pe m
ni cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe m-ini, se face
badi&onarea m-inilor cu alcool de "7?, apoi asistenta medicala sta cu
m-inile la aer p-na se evapora alcoolul si %mbraca manusile sterile.
,n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat %n functie
de starea sa generala si %n functie de spaima pe care o are fata de
mediul sanitar.
0aca pozitia pacientului %n timpul punctiei va fi pe scaun, el se
va aseza cu bratul spri&init pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea
o pernita acoperita cu musama.
#ratul ales pentru punctie va sta %n e'tensie si supinatie si
abductie %ndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a
stabili locul punctiei.
0aca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta
medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a &ugularei, sau
anunta medicul, ce va face denudare sau desc)idere c)irurgicala pe
vas.
5e face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun,
apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.
,n cazul %n care pozitia pacientului %n timpul punctiei va fi pe
pat, se va prote&a patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza
pacientul %n decubit dorsal, cu bratul %n e'tensie, supinatie si cu cotul
spri&init pe pernita acoperita cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de
%mbracaminte si %n tot acest timp de pozitionare si pregatire a
materialelor, se face pregatirea psi)ica a pacientului.
0upa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la
nivelul treimii mi&locii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei
cu alcool.
5unt cazuri c-nd nici dupa aplicarea garoului venele nu se
observa si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se
aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu
degetele pe plica cotului.
5e prinde garoul de capete, se %ntinde si se fac miscari
dinspre articulatia pumnului %nspre cot spre sensul circulatiei de
%ntoarcere.
0upa aceste metode de evidentiere a vaselor de s-nge se
face o noua degresare larga a plicii cotului.
5e desface plicul seringii, se monteaza acul si se
punctioneaza vena aleasa, astfel+ m-na st-nga a asistentei medicale
va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va %ntinde
pielea, fi'-ndu-se astfel vena %n momentul punctionarii.
5eringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe
deasupra.
nde'ul fi'eaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu
bizoul acului %n sus.
5e punctioneaza %nt-i perpendicular pe vena cu miscari
usoare, p-na se simte senzatia de cadere %n gol, apoi se %ndreapta
acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul %n lumenul
vasului. apoi asistenta medicala recolteaza s-nge numai dupa
desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 17 - 27 secunde pentru ca
)ematiile sa nu se distruga.
D.-*&'1'&)+ %+/')-,$#$' ($%+ ,)8-'/+:
mediat dupa punctionarea venei vine s-nge %n seringa si se
desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
0upa punctie, dupa ce s-a e'tras acul din vena, se aplica la
locul punctiei un tampon %mbibat cu alcool stors si se roaga pacientul
sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda
foarte subtire de romplast.
E.R)"&*+-'7+&)+ #"/$#$' () .$-/+:
5-ngele recoltat se pune %n recipiente pregatite anterior
recoltarii.
0aca se fac probe serologice, s-ngele se recolteaza pentru
fiecare proba %n recipient separat si se etic)eteaza cu toate datele
complete+ nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.
5e lipesc aceste etic)ete pe recipient si se duc c-t mai repede
la laborator.
6biectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi
asistenta medicala %si va spala m-inile cu apa calda si sapun si %si va
badi&ona apoi m-inile cu alcool de "7 ?.
,n cazul %n care recoltarea s-ngelui se face cu vacutainer,
te)nica de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu
deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru
de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite %n fabrici si contin
anticoagulant %n functie de necesitati.
$ilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de
recipiente.
ACCIDENTELE PUNCIEI VENOASE:
1.nfiltrarea s-ngelui %n tesutul periferic venos cu formare de
)ematom - se aplica punga cu g)eata sau bucati de g)eata pe locul
)ematomului p-na la disparitie.
2.*recerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va
retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze
)ematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si %si pierde constienta+
-punctia se va %ntrerupe, se acorda primul a&utor prin aerisirea
camerei.
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste
fata, i se stropeste cu apa rece fata.
-%n caz de colaps se pozitioneaza pacientul %n decubit dorsal
direct pe podea.
P&)/+$,'':
-punctia venoasa se face %n conditii de perfecta asepsie.
-la sf-rsitul punctiei este interzisa fle'ia bratului, deoarece
favorizeaza revarsarea s-ngelui n tesutul perivenos.
V+#"&' -"&.+#) +#) %&"3)#"& 8).+,"#"*'/) s' &)/"#,+&)+
+/)s,"&+
+5H)."*#"3'-+ s' 8).+,"/&',$# - se recolteaza strict 2 ml
s-nge pe 4 mg E0*A si se agita p-na c-nd se obtine culoarea rosie
de cireasa inima porumbelului.
-valori normale Ft+
#arbati 4!B ! g?
(emei 41B! g?
-valori normale Fb+
#arbati 15B2 g?
(emei 12B2 g?
35V',)7+ () s)('.)-,+&) + 8).+,''#"& - se recolteaza prin
punctie venoasa 1,! ml s-ngeB7,4 citrat de Aa, fara staza.
-;alori normale ;5F
#arbati 1 - 17 mmE1 )
" - 13 mmE2 )
(emei 2 - 13 mm )E1 )
12 - 1" mmE2 )
:.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
1ateriile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana
%ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea
de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite e'amenul macroscopic
%n conditii c-t mai bune.
5e va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize
portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales %n conditii
ambulatorii %n recipiente improprii 2sticlute pentru medicamente, cutii
din plastic sau cutii de c)ibrituri/.
Prezenta urinei %n recipientul %n care au fost recoltate materiile
fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul
macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze %nainte de
defecare.
Este recomandabil ca e'amenul comple' al materiilor fecale
sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita
eventualele modificari fermentative susceptibile de a falsifica si ele
rezultatele.
6cazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate
prin tuseu rectal sau cu a&utorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROB
5caunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi
considerate ca un material asupra caruia un e'amen coprologic
poate furniza date de o deosebita importanta %n practica curenta.
Pentru ca metoda sa c-stige %ntr-adevar valoarea unei probe
functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim
de proba.
,n principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu
produsi de digestie identificabili %n scaun, care pot furniza repere %n
aprecierea unor etape digestive principale+ carne 2fibre musculare/ de
preferinta %n stare de prelucrare termica redusa 2tesut con&unctiv/,
cartofi si fainoase 2amidon si celuloza/, grasimi de origine animala si
vegetala 2grasimi neutre/.
Pentru uzul practic au fost %ntocmite regimuri timp %n care
figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt
ec)ilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii.
=n astfel de regim este cel propus de 5c)midt si
5trassburger.
REGIMUL SCHMIDT s' STRASSBURGER
M$S$ *OMPO.I#I *$NTIT$T
-imineata -lapte
-pine pra*ita
-"(( ml
-"( g
3ra 1(.(( 7upa din;
-fulgi de ovaz
-unt
-lapte
-apa
-ou
-!( g
-1( g
-2(( g
-(( ml
-1 buc
.rnz -perisoare pra*ite
-piure de cartofi
-unt
-lapte
-12" g
-2(( g
-1( g
-1(( ml
3ra 1$.(( -lapte
-pine pra*ita
-"(( ml
-"( g
)ina 7upa din;
-fulgi de ovaz
-!( g
-1( g
-unt
-lapte
-apa
-ou
-2(( g
-(( ml
-1 buc
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
5caunul normal este format %n proportie de 2E3 din produsele
elaborate la nivelul tubului digestiv 2flora microbiana, produsi de
secretie, celule nedigerate/.
Apro'imativ 1E3 din greutatea uscata a scaunului este formata
din bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros normal.
,n conditiile unui regim ec)ilibrat se elimina de regula odata
pe zi apro'imativ 177 - 277 gde materii fecale de culoare galben -
brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta pastoasa,
suprafata neteda si cu o forma care reproduce mula&ul filierei ano -
rectale ca un calibru cu diametru de 2, 5 - 5 cm.
1irosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea
intens, PF-ul variaza %ntre !,8 - ",3.
RECOLTAREA S!NGELUI PENTRU EXAMINRI BIO -
CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de
s-nge simplu.
4ecoltarea se face dimineata, pe nem-ncate.
25G#'/).'+ - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de
s-nge simplu sau 2 ml s-nge B 4 ml florura de Aa uscat.
-valori normale+ 7,8 - 1,27 g?
95C+#/).'+ - se recolteaza prin punctie venoasa 17 ml s-nge
simplu cu seringa de plastic.
-valori normale+ 9 - 11 mg ?, 4,5 - 5,5 ml EIEl
:5T&+-s+.'-+7) - se recolteaza prin punctie venoasa 17 ml
s-nge.
-valori normale+ *@6 2 - 27 =..
*@P 2 - 1! =..
;5U&)) s+-*4'-+ - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 17
ml s-nge.
-valori normale+ 7,27 - 7,47 g ?
7
@5T'.%$# () %&",&".3'-+ - se recolteaza prin punctie
venoasa 9 ml s-nge B 1 ml o'alat de potasiu.
-valori normale+ timpul JuicD 12 - 14 secunde
*impul FoKell 1
1
37
11
- 2
1
37
11
A5T'.%$# () s<-*)&+&) s' ,'.%$# () /"+*$#+&) - se face prin
punctie capilara %n lobul urec)ii, respectiv %n degetul inelar si avem
nevoie de ceas cu secundar, )-rtie de filtru, lame de sticla.
B5S$.+& () $&'-+ - se recolteaza 157 - 277 ml urina din
prima misciune a zilei, %ntr-o sticluta sterila.
;alori normale+
-culoare galben citrin.
-P) acid.
-densitate 1717 - 1725.
-urobilinogen normal.
-sedimente - rare epitelii.
-leucocite - foarte rare.
-albumina - absenta.
-glucoza - absenta.
-pigmentii biliari - absenti.
C5R)/"#,+&)+ s<-*)#$' %)-,&$ 8)."#)$/"*&+.+ - aceste
recoltari se fac prin punctie capilara.
ETAPE DE EXECUIE:
a/Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava
acoperita cu c-mp steril se aseaza+ seringi si ace de diferite marimi,
tampoane sterile %mbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi
sterile, lame de sticla sterile, )-rtie de filtru si ceas cu cronometru,
eprubete sterile.
b/Pregatirea fizica si psi)ica a pacientului - i se e'plica
pacientului ca %n dimineata recoltarii nu va trebui sa man-nce sau sa
bea.
se va e'plica pacientului importanta probei, faptul ca nu este
dureroasa si ca va simti doar o mica %ntepatura, ca de t-ntar.
Punctia capilara se va face cu pacientul sez-nd pe scaun %n
cazul %n care acestuia nu %i este teama de ceea ce i se va face, sau
pe pat, c-nd starea de sanatate nu este tocmai favorabila.
c/Participarea asistentei la te)nica - %ncepe cu spalarea atenta
pe m-ini cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu m-inile la
aer pentru a se usca si le va badi&ona cu alcool de "7
7
.
0upa uscarea m-inilor la aer, asistenta va %mbraca manusile
sterile.
$-nd se recolteaza s-nge capilar este foarte important sa
avem temperatura constata de 18 - 27
7
$ pentru a se evita
vasoconstrictia periferica.
,nteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si
stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura
a degetului %n partea laterala e'terna a degetului, iar la sugari si la
copiii mici se %nteapa calc-iul sau fata plantara a )alucelui-
TEHNICA PROPRIU - IS:
0aca e'tremitatile pacientului sunt reci, %ncalzim m-na lui %ntr-
un vas cu apa calda sau masam usor locul de punctie.
=rmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se
asteapta uscarea.
5e alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o
ad-ncime de 2 - 3 mm. Aceasta a&uta la venirea spontana a s-ngelui,
fara a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de s-nge aparuta se sterge cu o compresa
sterila sau sugativa.
=rmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe
lame, se aspira %n pipete pregatite sau cu )-rtia de filtru.
3amele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru
a nu le murdari sau a le contamina cu microbii nostri.
$u coltul acestei lame se recolteaza picaturile de s-nge, se
aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima,
%nclinata la un ung)i de 45
7
, se face o miscare rapida spre capatul
opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge
elementele figurate.
5e lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea
libera initialele numelui pacientului sau un numar de ordine.
D5-*&'1'&)+ %+/')-,$#$' ($%+ ,)8-'/+:
mediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un
tampon %mbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo.
Pacientul va ram-ne %n pat 5 minute, apoi este condus %n
salon.
3amele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de s-nge
recoltate vor fi trimise imediat la laborator.
1.Fematiile -se recolteaza prin punctie capilara.
;alori normale+
-barbati 4,5 - 5,5 milioaneEml.
-femei 4 - 4,5 milioaneEml.
2.*rombocitele -se recolteaza prin punctie capilara.
;alori normale+ 157.777 - 477.777Emm
3.;aloare globulara -se recolteaza prin punctie capilara.
;aloare normala+ 1
4.3eucocitele -se recolteaza prin punctie capilara.
;aloare normala+ 4.777 - 8.777Emm
(orma leucocitara+
-neutrofile nesegmentate 7 - 5?
-neutrofile segmentate 45 - "7 ?
-limfocite 27 - 47 ?
-bazofile 7 - 1 ?
-monocite 1 - 3 ?
5.*impul de s-ngerare -se recolteaza prin punctie capilara.
;alori normale+ 2
1
37
11
- 4
1
!.*imnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara.
;alori normale+ !
1
- 8
1
- 12
1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - .$. ;oiculescu, .$. Petricu,
Ed. ; #ucuresti - Editura 1edicala
2.#iologie - 1anual pentru clasa a L-a, Aurel Ardelean, onel
4osu, $alin strate, Editura 3eda - @rupul Editorial $orint nr.
3883E31.75.2772
3.E'plorari functionale si %ngri&iri specifice ale bolnavilor,
3ucretia *itirica
4.@)id de nursing cu te)nici de evaluare si %ngri&iri
corespunzatoare nevoilor fundamentale, 3ucretia *itirica - Editura
;iata medicala rom-neasca
5.1anual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a -
a, All 1edical, $orneliu #orundel - #ucuresti - #ic All 2777
!.#oli digestive. Aotiuni practice, . @)erman
".#olile intestinului, 6. Porges - Editura 5tat, #ucuresti, 19"!
8.*ratat de dietetica, . 1icu - Editura medicala, #ucuresti,
19"4
9.=rgente medicale, oan Adrian 4ivis
17.Atlas de anatomie, 5teaua Aordului
11.(iziologia tractului digestiv, Prof. 0r. Petru P. @roza -
Editura Academiei, #ucuresti.