Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA TIBISCUS DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE


I LIMBI MODERNE
LUCRARE DE LICEN
Coordonator :
Lect. Univ. !. Ci"!e# D$nie#
Candidat :
V$%i#iev Dei$n&R$i $
TIMIOARA
'())
UNIVERSITATEA TIBISCUS DIN
TIMIOARA
FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE
I LIMBI MODERNE
M$ni*"#$!e$ !$i+,+nic$
Coordonator :
Lect. "niv. !. Ci"!e# D$nie#
Candidat :
V$%i#iev Dei$n&R$i $
TIMIOARA
'())
2
CU-RINS
CUPRINS......................................................................................................................3
Lista tabelelor................................................................................................................4
Introducere.....................................................................................................................5
Manipularea...................................................................................................................7
1.1. e!inirea "anipul#rii..........................................................................................7
1.$. Clasi!icarea "anipul#rilor................................................................................1$
1.2.1. Manipulrile mici.......................................................................13
1.2.2. Manipulrile medii ..................................................................14
1.2.3. Manipulrile mari ..................................................................16
Radioul. Caracteristici %i ele"ente speci!ice e&ploatate in 'ederea "anipul#rii.........1(
$.1. Radioul si !unc)iile sale in societate:................................................................1*
2.1.1. Radioul n societatea romneasc ...........................................22
2.1.2. Impactul radioului asupra asculttorului...................................23
$.$. +or"ate radio. Concepte radio........................................................................$4
2.2.1. Formate radio........................................................................... 25
$.3. Speci!icitatea canalului audio...........................................................................$,
2.3.1.Publicitatea radio.......................................................................2
$.4. -le"ente de stil radio!onic...............................................................................3.
/ipolo0ia %i "i1loacele 0enerale de "anipulare radio!onic#.......................................3$
3.1. +or"e si "oduri 0enerale de "anipulare radio!onica:.....................................34
3.1.1. Persuasiunea............................................................................ 35
3.1.2. !e"in#ormarea ......................................................................... 36
3.1.3. Into$icarea................................................................................ 3%
3.1.4. Minciuna................................................................................... 3%
3.1.5. &'onul ...................................................................................... 3
3.1.6. Propa(anda ............................................................................. 41
3.$. /ipuri de "anipulare radio!onic#.....................................................................45
3.2.1 Manipularea obiecti'it)ii.........................................................45
3.2.2. Manipularea ra)ionalit)ii.........................................................46
3.2.3. Manipularea interesului...........................................................4*
3.3. Principalele te2nici de "anipulare radio!onic# !olosind %tirile....................4(
Studii de ca3.................................................................................................................51
3
4.1. Studiul sociolo0ic din 42io.............................................................................51
4.$. Con!u3ia R#3boiul lu"ilor...............................................................................54
4.3. 1$ "inute care au 30uduit Marea 5ritanie........................................................57
C4NCLU6II................................................................................................................,.
R-6UM7/..................................................................................................................,1
5I5LI48R7+I-.........................................................................................................,$
Li%t$ t$.e#e#+!
4
Int!+"ce!e
De mult de tot, la nceputurile mass-media, s-a zis c lumea e format din
ticloi i vinovai. Iar mai apoi au aprut voci care i-au acuzat pe criminali. Doar
arta (ce noroc!) mai oferea alternative pentru aceia care nc nu deveniser
prizonierii mass-media. ... i !ine, toate acestea sunt de mult trecute. "oi tre!uie s
pornim de la nceput prin a ne ntre!a unii pe alii ce se nt#mpl$ 9U"berto -co:
5
Prin inter"ediul lucr#rii de !a)#; Manipularea radio!onica; "i<a" propus s#
descriu; cu a1utorul lucr#rilor de specialitate studiate; e!ectele pe care le are acest tip
de "anipulare asupra societ#)ii precu" si e!icienta "anipul#rii prin radio;
caracteristicele acesteia in co"para)ie "anipularea prin celelalte "i1loace de
in!or"are.
e ce a" ales aceasta te"# pentru lucrare= Petru c# "ass<"edia %i "i1loacele
ei de di!u3are; precu" radioul; au de'enit; se pare; cel "ai util; "ai de e!ect %i "ai la
>nde"?n# instru"ent de a in!luen)a "ul)i"ile. 7%a cu" a" identi!icat %i descris >n
lucrarea de !a)#; radioul are acele tr#s#turi care !ac ca acesta sa !ie !olosit ca un
instru"ent de "anipulare a%a cu" se poate obser'a din e&e"plele pre3entate in
ur"#toarele pa0ini.
in punctul "eu de 'edere te"a lucr#rii pe care "i<a" ales<o este una de
actualitate %i consider c# a" pre3entat >n "od cat se poate obiecti'; prin inter"ediul
celor 4 capitole; ce este; cu" apare %i ce e!ecte are "anipularea prin inter"ediul
radioului; asupra popula)iei; precu" si opinii personale pe aceast# te"a.
Prin "anipulare radio!onic# >n)ele0e" ac)iunea de a in!luenta prin "i1loace
speci!ice opinia publica; ast!el >nc?t persoanele "anipulate sa aib# i"presia ca
ac)ionea3# con!or" ideilor si intereselor proprii. @n realitate >ns# ele preiau o p#rere
9ar0u"entare; idee; e'aluare: care nu le apar)ine; ci le<a !ost indus# prin di!erite
"i1loace. In!or"a)ia este 'aluta !orte a societ#)ii "oderne. Cei care conduc din u"bra
>i cunosc 'aloarea. e aceea o "anipulea3# cu abilitate pentru a<%i i"pune ideile; iar
radioul ca parte i"portanta a "ass<"ediei o!er# aceasta posibilitate. e ase"enea;
recur0erea la aceast# cale; respecti' cea a "anipul#rii; >n situa)ii de di'er0en)# de
interese de'ine tot "ai !rec'ent# >n societatea actual#; "anipularea !iind un
instru"ent "ai e!icient %i "ai puternic dec?t utili3area !or)ei.
6
C$*it+#"# I
M$ni*"#$!e$
).). De,ini!e$ /$ni*"#0!ii
Con!or" ic)ionarului de Sociolo0ie; "anipularea repre3int# Aac)iunea de a
deter"ina un actor social 9persoan#; 0rup; colecti'itate etc.: s# 0?ndeasc# %i s#
*
ac)ione3e >ntr<un "od co"patibil cu interesele ini)iatorului; iar nu cu interesele sale;
prin utili3area unor te2nici ca persuasiunea; care distorsionea3# inten)ionat ade'#rul;
l#s?nd i"presia libert#)ii de 0?ndire %i deci3ieB
1
.
Spre deosebire de in!luen)a de tipul con'in0erii ra)ionale; prin "anipulare nu
se ur"#re%te >n)ele0erea "ai pro!und# a situa)iei; ci o >n)ele0ere con'enabil#;
recur0?ndu<se la inducerea >n eroare cu ar0u"ente !alsi!icate; c?t %i la apelul
palierelor e"o)ionale sau non<ra)ionale. @n ca3ul "anipul#rii; inten)iile reale ale celui
care trans"ite "esa1ul r#"?n insesi3abile celui "anipulat.
in punct de 'edere politic; "anipularea repre3int# o !or"# de i"punere a
intereselor unei clase; 0rup; colecti'it#)i nu prin "i1loace coerciti'e; la >nde"?n#
puterii; ci prin inducere >n eroare. in acest "oti'; recur0erea la aceast# cale >n
situa)ii de di'er0en)# de interese de'ine tot "ai !rec'ent# >n societatea actual#;
"anipularea !iind un instru"ent "ai e!icient %i "ai puternic dec?t utili3area !or)ei.
Cerbert Marcurse
$
9%coala de la +ranD!urt: este autorul unei a"ple anali3e a
"anipul#rii; considerat# a !i un instru"ent esen)ial al Asociet#)ii industriale de "as#B.
-l e'iden)ia3# !or"ele particulare pe care "anipularea le ia >n di!erite s!ere ale 'ie)ii
sociale; >ncep?nd cu cea politic# %i s!?r%ind cu cea econo"ic#.
Manipularea este un !eno"en o"nipre3ent in toate spatiile 0eo0ra!ice si
"ediatice. Eia)a noastr#; a consu"atorilor de tele'i3iune; radio sau presa este
in!luen)at#; 're" nu 're"; de c#tre "ass "edia. 7%a nu"itele Are)ete de succesB nu
sunt de "ulte ori dec?t tentati'e de "anipulare a telespectatorului; radio<
ascult#torului sau cititorului de 3iare. ar de cele "ai "ulte ori nu sunte" con%tien)i
de asta; nici c2iar atunci c?nd sunte" a!ecta)i >n "od direct. Sonia Cristina
Stan ne spune c#; >nc# de la >nceputurile ei; presa a !ost acu3at# c# induce >n eroare;
deturnea3# ade'#rul; e&a0erea3# sau >ncearc# s# >n%ele. in secolul al FEI<lea; de la
pri"ele !oi 'olante; trec?nd prin presa controlat# de stat %i p?n# la apari)ia presei
libere; erorile de tot !elul %i %tirile !alse au "ers pe acela%i dru" cu presa.
Pute" a!ir"a c# spre deosebire de in!luen)a de tipul con'in0erii ra)ionale;
prin "anipulare nu se ur"#re%te >n)ele0erea "ai corect# %i "ai pro!und# a situa)iei; ci
inocularea unei >n)ele0eri con'enabile; recur0?ndu<se at?t la inducerea >n eroare cu
1
C!. C#t#lin 6a"!ir 9coord.:; ic)ionar de Sociolo0ie; -ditura 5abel; 5ucure%ti; 1**(; 77
$
Cerbert Marcuse; -ros si Ci'ili3a)ie; pa0 ,5; 1**5; -d /rei; 5ucuresti
%
ar0u"ente !alsi!icate; c?t %i la apelul la palierele non<ra)ionale. Inten)iile reale ale
celui care trans"ite "esa1ul r#"?n insesi3abile pri"itorului acestuiaGG. i'ersi!icarea
per"anent# a surselor de concepere %i di!u3are de "esa1e a condus la o practica
"anipulati'# care are la ba3# coduri precise; dar identi!icabile nu"ai de
GGpro!esioni%tiGG %i total inaccesibile celor neini)ia)i >n acest do"eniu. Unul din
scopurile !unda"entale ale co"unic#rii este de a con'in0e receptorul 9receptorii:
"esa1ului de o anu"ita opinie %i de a<i >nt#ri sau de a<i "odi!ica in acest !el
atitudinile. ac# un i"itator dore%te s# sc2i"be atitudinea altei persoane; el 'a trebui
s# identi!ice !actorii procesului de co"unicare care pot produce aceasta sc2i"bare.
Mesa1ul care >%i propune s# pro'oace o sc2i"bare de atitudine la receptor se nu"e%te
"esa1 persuasi'.
-!ectele "ass<"edia se pot resi")i >n 3one di!erite ale societ#)ii. Mass<"edia
poate ac)iona asupra: a: indi'i3ilor; b: 0rupurilor; c: institu)iilor; d: >ntre0ii societ#)iH
totodat#; ea poate a!ecta personalitatea u"ana in: di"ensiunea co0niti'a 9sc2i"barea
i"a0inii despre lu"e:; di"ensiunea a!ecti'a 9crearea sau "odi!icarea unor atitudini si
senti"ente: sau di"ensiunea co"porta"entala 9sc2i"b#ri ale "odului de ac)iune al
indi'i3ilor %i !eno"ene de "obili3are sociala:. intr<o alt# perspecti'#; in!luen)a
"ass<"edia se poate produce >ntr<un inter'al scurt de ti"p sau poate a'ea ne'oie;
p?n# de'ine opera)ional#; de un inter'al "ai a"plu. e ase"enea; e!ectele "ass<
"ediei pot crea sc2i"b#ri dorite sau sc2i"b#ri nedorite: ele pot !i re3ultatul unui
proces controlat 9ca"paniile de pres#: sau al unor ocuren)e "ai "ult sau "ai pu)in
nea%teptate.
4 certitudine >n societatea "odern# este !aptul ca "anipularea e&ista in toate
ra"urile "ass<"edia. e "ulte ori; acesta este in'oluntar#. -ste ca3ul redactorului
a"erican 4rson Iells; >nt?"plare ce a a'ut loc >n pri"ele decenii ale e&isten)ei
radioului; atunci c?nd acesta era considerat "ediu de in!or"are; in propor ie de sut#
la sut#. /ot ceea ce spunea se considera corect; real. Redactorul a"erican a creat o
piesa de teatru<radio!onic despre un 0rup de e&tratere tri care 'oiau sa atace a"antul.
e%i >%i dorea sa a"u3e popula)ia; nicidecu" s# o !ac# s# cread# >nt?"pl#rile
po'estite; 4rson Iells a a'ut o surpri3# de propor)ii. Panica a cuprins 7"erica.
/oata lu"ea ur"#rea e"isiunea; deoarece se credea c#; >ntr<ade'#r; e&tratere%trii 'or

ataca planeta noastr#. 4a"enii >%i !#ceau pro'i3ii; se 'i3itau "ai des; iar sin0urul
subiect de discu)ie la ser'iciu era aceasta presupus# in'a3ie.
e ce at?ta 'iolen)# la tele'i3or; in 3iare; la radio= -ste o >ntrebare care %i<o
pun "ul)i oa"eni care s<au s#turat s# tot a!le despre cri"e; 'ioluri; sinucideri.
R#spunsul: pentru ca asta se 'inde cel "ai bine; iar o produc)ie "ass<"edia trebuie;
>ntr<un !el sau altul; '?ndut#. -&ist# o re0ul# nescris#: Ait bleads; it leadsB; adic#; dac#
%tirea e cu s?n0e; atunci cel "ai probabil e pri"a >n 1urnal; %i deci e cea "ai
i"portant#. ac# pri'i)i cu aten)ie un 1urnal de %tiri al oric#rei tele'i3iuni; 'e)i
obser'a c# %tirile ne0ati'e repre3int# >ntre ,. si (. la suta din total. Mul)i se ascund
dup# lo3inca: APre3ent#" realitatea a%a cu" esteB. e !apt; %i >n acest ca3; dictea3#
ra)iunile econo"ice.
4 !or"# de "anipulare este %i publicitatea; aceast# idee !iind sus)inut# de
nu"ero%i autori. 6iarele; radiourile; tele'i3iunile; au ne'oie de bani pentru a
supra'ie)ui; bani care; se 3ice; pro'in din recla"e. +ir"ele; la r?ndul lor; au obser'at
i"pactul pe care >l are "ass<"edia >n pro"o'area unui produs sau ser'iciu.
up# cu" sus)in R.E.Joule %i J.L.5eau'ois >n A/ratat de "anipulareB; >n
psi2olo0ia social# e&peri"ental# se pot >nt?lni nu"eroase e&peri"ente >n care
cercet#torii deter"in# oa"enii; sub un prete&t sau altul; s# se co"porte >n total#
libertate >n "od di!erit de cu" s<ar !i co"portat spontan. in punct de 'edere
psi2olo0ic; posibilitatea "anipul#rii apare ca o consecin)# a acti'it#)ii de deci3ie.
7st!el; s<a de"onstrat c#; dup# luarea deci3iei 91usti!icate sau nu:; oa"enii au
tendin)a s# o p#stre3e 9e!ectul de perse'erare al unei deci3ii:. 7ceasta descoperire a
stat la ba3a !or"ul#rii teoriei an0a1a"entului.
C2arles Kiesler de3'olt# in lucr#rile sale idea c# an0a1a"entul; ca si le0#tura
care e&ista intre indi'id si actele sale; are ur"#toarele consecin)e:
L nu"ai actele noastre ne an0a1ea3#H nu ne si")i" an0a1a)i nu"ai de ideile sau
senti"entele noastre; ci de conduitele noastre e!ecti'e
L pute" !i an0a1a)i >n "oduri di!erite in actele noastre; aceast# !iind o
'ariabil# dependent# de conte&t. 7st!el; pute" a'ea persoane !oarte an0a1ate 9deci3ie
liber#:; slab an0a1ate 9deci3ie !or)at#:; sau altele care nu sunt deloc an0a1ate 9dac# se
spune un lucru sub a"enin)area ar"ei; acest lucru nu este an0a1ant:. Pe ba3a acestei
1+
teorii; autorii pre3int# trei te2nici e!iciente de "anipulare cotidian#: a"orsarea;
piciorul<>n<u%# %i u%a<>n<nas:
< 7"orsarea: perse'erarea >ntr<o pri"# deci3ie atunci c?nd persoana
GGa"orsat#GG ia o a doua deci3ie; de data aceasta >n per!ect# cuno%tin)# de cau3#. Se
poate 'orbi de "anipulare pentru c#; >n toate ca3urile; deci3ia !inal# ar !i !ost cu totul
alta dac# 'icti"a ar !i pri"it de la >nceput in!or"a)ii co"plete.
< Piciorul<>n<u%#: se ob)ine de la un subiect un co"porta"ent preparatoriu
neproble"atic %i pu)in costisitor; e'ident; >ntr<un cadru de liber# ale0ere %i >n
>"pre1ur#ri care !acilitea3# an0a1a"entul. 7cest co"porta"ent odat# ob)inut; o cerere
este adresat# e&plicit subiectului; in'it?ndu<l s# e"it# o noua conduit#; de data
aceasta "ai costisitoare %i pe care n<ar !i reali3at<o spontan dec?t cu pu)ine %anse.
< U%a<>n<nas: !or"ularea unei cereri prea "ari la >nceput; ca s# !ie acceptat#
>nainte de a !or"ula cererea care 'i3ea3# co"porta"entul a%teptat; o cerere de "ic#
i"portan)# %i care ar !i a'ut %anse alt!el s# !ie re!u3at#. in perspecti'a "odelului
in!or"a)ional al co"unic#rii; >ii este intrinsec# "esa1ului calitatea de a !i purt#torul
unei "ar1e de "anipulare.
@n practic#; "en)inerea unui opti" >ntre ori0inalitate %i banalitate; >ntre
noutatea %i pre'i3ibilitatea "esa1ului printr<o 'aria)ie 0lobal# a ori0inalit#)ii pe
parcursul trans"iterii "esa1ului; per"ite crearea unei GG!erestre de percep)ieGG
co"patibil# obiecti'ului a!erent "anipul#rii. 7st!el; ad"i)?nd ca spiritul u"an n<ar
putea s# absoarb# "ai "ult de apro&i"ati' ,M$. bi)i de ori0inalitate pe secund#
9Moles; +ranD:; este necesar ca la ni'elul la care se situea3# aten)ia noastr# "esa1ul s#
propun# o ase"enea redundan)#; >nc?t debitul de ori0inalitate pe care >l propune s# !ie
de acela%i ordin; pentru a !i per!ect sesi3at %i de interes. @n "anipulare >ns#; toc"ai
>n)ele0erea %i sesi3area corect# nu interesea3#; ci trece pe pri"ul plan deturnarea
poten)ialului se"antic spre scopurile dorite de surs#; c2iar dac# asupra acestora se
p#strea3# o total# discre)ie.
Manipularea "ai poart# %i nu"ele de ;;'iolen)# si"bolic#B. Nu sunte" b#tu)i;
brusca)i; !or)a)i s# crede" sau s# !ace" ce'a. Cunosc?ndu<ni<se !elul de a !i;
speci!icul '?rstei sau alte particularit#)i; pute" !i deter"ina)i s# crede" ceea ce o
persoan# sau un 0rup de persoane %i<a propus s# ne !ac# s# crede". ac# a" !i
11
>ntreba)i cine ne<a in!luen)at; a" r#spunde cu "?ndrie c# ni"eni. Pe asta "i3ea3# %i
cei care ne "anipulea3#. Pe 2ot#r?rea noastr# de a nu ne l#sa Adu%i de nasB; de a
crede ceea ce 're" noi s# crede". in ne!ericire >ns#; >n "anipulare sunte" adu%i >n
situa)ia de a 'rea ceea ce au 2ot#r?t al)ii c# trebuie; ast!el >nc?t ei s#<%i atin0#
scopurile.
).'. C#$%i,ic$!e$ /$ni*"#0!i#+!
Co"porta"entul u"an este in!luen)at de situa)iile sociale; acestea e&ercit?nd
un control se"ni!icati' asupra sa. 7c)iunile %i reac)iile undei persoane la sti"ulii
dintr<un anu"it "ediu social sunt deter"inate de !or)e %i constr?n0eri speci!ice acelui
"ediu; >ntr<o "#sur# "ult "ai "are dec?t ar !i de a%teptat dac# s<ar a'ea >n 'edere
doar personalitatea inti"# a celui >n cau3#. Cu'inte; etic2ete; lo3inci; se"ne;
re0ula"ente; le0i %i; >ntr<o "are "#sur#; pre3en)a celorlal)i sunt !actori cu o "are
putere de in!luen)# asupra indi'idului; diri1?ndu<i reac)iile %i co"porta"entul uneori
c2iar !#r# ca respecti'ul s#<%i dea sea"a. eci c2iar %i aspecte care par banale;
nese"ni!icati'e; pot deter"ina sc2i"b#ri "a1ore >n co"porta"entul persoanelor
a!late >ntr<o anu"e situa)ie social#.
ac# anali3#" din punct de 'edere al psi2olo0iei sociale; pute" 'orbi de
"anipulare atunci c?nd o anu"e situa)ie social# este creat# pre"editat pentru a
in!luen)a reac)iile %i co"porta"entul "anipula ilor >n sensul dorit de "anipulator.
Pro!esorul P2ilip 6i"bardo; de la Uni'ersitatea Stan!ord; Cali!ornia; !olose te
a"plitudinea "odi!ic#rilor e!ectuate >ntr<o anu"it# situa)ie social# drept criteriu de
clasi!icare a "anipul#rilor. -l re"arca !aptul c# N"anipul#rile "iciN sunt cele
ob)inute prin sc2i"b#ri relati' "ici ale situa)iei sociale. e ase"enea consider c#
trebuie speci!icat !aptul ca de%i >n aceast# accep)iune "anipul#rile pot !i clasi!icate ca
"ici; "edii si "ari; consecin)ele lor nu respect# o coresponden)# strict# cu
a"plitudinea "odi!ic#rilor ini)iale. e e&e"plu; sc2i"b#ri "ici pot a'ea consecin)e
"a1ore %i in'ers. eci "anipul#rile pot !i clasi!icate >n !unc)ie de di'erse criterii.
12
).'.). M$ni*"#0!i#e /ici
7cestea sunt >n 0eneral ob)inute prin "odi!ic#ri "inore ale situa)iei sociale;
pot a'ea; uneori; e!ecte surprin3#tor de a"ple. Micile "anipul#ri pot a'ea %i e!ecte de
o e&tre"# 0ra'itate la ni'elul >ntre0ii societ#)i. Un e&e"plu poate !i !aptul c# >n 1**$;
>n Ro"?nia; posturile de radio au pre3entat "ai "ulte 3ile la r?nd in!or"a)ii o!iciale
pri'ind o ine'itabil# cri3# de p?ine; din cau3a lipsei de 0r?u. 7st!el s<a produs un
senti"ent de panic# la ni'elul >ntre0ii societatea. C?te'a 3ile "ai t?r3iu; oa"enii au
r#su!lat u%ura)i a!l?nd; tot de la tele'i3iune; c# 0u'ernul a re3ol'at situa)ia prin
acceptarea unor "asi'e i"porturi de 0r?u. 7bia "ult "ai t?r3iu; >n pres# au >nceput
s# ap#ra "ateriale pri'ind substratul ocult al a!acerii. Cri3a a !ost arti!icial creat#
pentru a 1usti!ica "asi'ele i"porturi; aduc#toare de co"isioane !abuloase pentru cei
care le<au derulat bene!iciind de co"plicitatea 0u'ernului. @n realitate; )#ranii din
Ro"?nia a'eau su!icient 0r?u pentru a satis!ace necesarul la ni'el Na)ional; >ns#
pre)ul de ac2i3i)ie care le<a !ost o!erit era ridicol de "ic; toc"ai pentru a<i deter"ina
s# re!u3e co"erciali3area stocurilor >n a%teptarea unui pre) "ai bun. Pre)ul 0r?ului
i"portat a !ost de trei ori "ai "are dec?t cel propus )#ranilor; dar a!acerea s<a derulat
pentru >ncasarea respecti'elor co"isioane. -!ectele s<au re0#sit at?t >n cre%terea
0eneral# a pre)urilor; c?t %i >n deteriorarea situa)iei !inanciare a "icilor proprietari
a0ricoli; care nu au a'ut posibilitatea s#<%i 'alori!ice recoltele pentru a ob)ine surse de
!inan)are a lucr#rilor din anii ur"#tori. 4 strate0ie si"ilar# a !ost !olosit# %i pentru
0enerarea unor alte cri3e arti!iciale precu" cea a uleiului; a 3a2#rului; a ore3ului etc.
Nu"eroase !abrici de ulei sau 3a2#r din Ro"?nia au !ost aduse pre"editat >n stare de
!ali"ent pentru a per"ite i"porturile aduc#toare de co"isioane !abuloase.
4 alt# te2nic# de "anipulare este trantitul<u%ii<>n<!a)#. e%i total opus#; ca
esen)#; cu piciorul<>n<u%#; e!ectele sunt acelea%i. Prin aceast# te2nic#; oa"enii sunt
deter"ina)i s# accepte o anu"e concesie; pre3ent?ndu<li<se >n prealabil o cerere "ult
"ai "are; de aceea%i natur#; care are toate %ansele s# !ie re!u3at#. 7bia dup# aceea se
'ine cu cererea a'ut# >n 'edere de la bun >nceput. 7ceast# are toate %ansele de a !i
acceptat#; deoarece; prin co"para)ie cu solicitarea inacceptabil# de dinainte; pare
!oarte re3onabil#. eci piciorul<>n<u%# const# >n ob)inerea prealabil# a unei "ici
concesii; care s# deter"ine sporirea disponibilit#)ii celui 'i3at de a accepta o concesie
13
"ai "are; trantitul<u%ii<>n<!a)#; la r?ndul sau; const# >n pre3entarea prealabil# a unei
cereri aproape i"posibil de acceptat; prin co"para)ie cu care ur"#toarea solicitare s#
par# "ult "ai re3onabil# %i s# aib# "ult "ai "ulte %anse de a !i acceptat#.
7ceste te2nici pot constitui co"ponente ale unui siste" de "anipulare pe
scar# lar0# %i apar)in cate0oriei despre care 'orbi"; cea a "icilor "anipul#ri. 7cestea
!iind utili3ate pentru a 0enera e!ecte puternice la ni'elul >ntre0ii societ# i dar %i
pentru a in!luen)a deci3iile unei sin0ure persoane.
).'.'. M$ni*"#0!i#e /eii
Con!or" sociolo0ilor acestea se re!er# la "odi!ic#ri i"portante ale situa)iilor
sociale; cu e!ecte care; uneori; dep#%esc >n "od dra"atic a%tept#rile; toc"ai pentru c#
enor"a putere de in!luen)a a situa)iilor sociale asupra co"porta"entului u"an este
sube'aluat# >n cele "ai "ulte ca3uri.
@n re0i"urile totalitare trebuie ani2ilat# p?n# %i i"presia c# ar putea e&ista; >n
structurile superioare; persoane care s# poat# !i !#cute responsabile de 'reo ac)iune cu
consecin)e ne0ati'e asupra popula)iei. Ser'iciile speciali3ate >n de3in!or"are au;
printre altele; %i "isiunea de a sus)ine 3'onul c#; de%i s<ar putea s# e&iste unele
aspecte ne0ati'e; cu si0uran)# %e!ul re0i"ului nu le cunoa%te. eoarece dac# le<ar
cunoa%te; ar lua i"ediat "#suri. e !apt; conduc#torii re0i"urilor totalitare sunt
e&tre" de bine in!or"a)i; c2iar despre situa)ii care sc#pa aten)iei cet#)eanului de r?nd.
7st!el se %i e&plic# "en)inerea lor la putere dincolo de orice ra)iune.
e e&e"plu Re'olu)ia ro"an# repre3int# un "aterial !aptic de e&cep)ie pentru
identi!icarea nenu"#ratelor te2nici de "anipulare ce au !unc)ionat per!ect; >ncep?nd
cu r#3boiul radioelectronic# %i s!?r%ind cu rolul decisi' al tele'i3iunii >n "a0neti3area
"aselor. Sin0urul lucru care lipse%te; dup# %ase ani; este identi!icarea o!icial#; clar#; a
celor care au i"a0inat %i pus >n !unc)iune tot acest "ecanis". @ns# c2iar "en)inerea
unei per"anente >ncord#ri repre3int# o tactic# "enit# s# 'ulnerabili3e3e indi'idul %i
s#<l !ac# "ult "ai u%or de "anipulat. Pe l?n0# te2nicile "enite s# induc# senti"entul
de supunere !a)# de autorit#)i sau; di"potri'#; s# declan%e3e re'olte puternice; alte
e&e"ple de "anipul#ri "edii pot !i %i cele prin care se ur"#re%te de3u"ani3area
'icti"elor sau de3indi'iduali3area acestora; >n 'ederea >ncura1#rii spiritului a0resi'.
14
up# cu" a" preci3at anterior; aceste te2nici pot intra >n cate0oria
"anipul#rilor "edii; datorit# !aptului c#; de%i sunt relati' si"ple; e!ectele lor
dep#%esc orice a%tept#ri.
@n principal; te2nicile de de3u"ani3are a ina"icului se utili3ea3# pentru a
!ace posibil# e&ter"inarea acestuia !#ra e3it#ri %i !#r# re"u%c#ri din partea
e&ecutan)ilor; "a1oritatea pro'eni)i dintre oa"enii obi%nui)i.
e3indi'iduali3area este o te2nic# "ult "ai si"pl#; dar cu e!ecte la !el de
%ocante. @n accep)ia psi2olo0iei sociale; de3indi'iduali3area este de!init# c# un
senti"ent al pierderii >n anoni"at. -liberarea de sub constr?n0erile inerente; induse
de un co"porta"ent nor"al %i corect >n societate; eliberare ob)inut# prin aceast#
cu!undare >n anoni"at; conduce la o cre%tere a a0resi'it#)ii; a "ani!est#rilor de'iante.
Cercet#torul 5rian Mullen a publicat >n 1*(, re3ultatul unor e&peri"ente pe
care le<a !#cut asupra a %ai3eci de ca3uri de lin%a1; s#'?r%ite >n Statele Unite >ntre
1(** %i 1*4,. Cru3i"ea; s<a constatat; era cu at?t "ai "are; cu c?t cre%tea nu"#rul
participan)ilor la asasinatul colecti'. Pe de alt# parte; pierderea senti"entului
identit#)ii are %i rolul de a !ace indi'idul "ult "ai u%or de "anipulat. e aceea unele
re0i"uri totalitare pretind supu%ilor s# se >"brace la !el. @n C2ina sau >n Coreea de
Nord; )inut# obi%nuit# a cet#)enilor era un soi de Nuni!or"# "uncitoreascaN; "enit# s#
uni!or"i3e3e c?t "ai "ult "as# de "ane'r#. Un alt e&e"plu de "anipul#ri "edii
poate !i 0#sit >n dosarele re!eritoare la e&peri"entele strict secrete de controlare a
"in)ii u"ane. Pro0ra"ul MK<UL/R7; ini)iat la c?te'a decenii dup# s!?r%itul celui
de<al doilea r#3boi "ondial; const# >n e&peri"entarea unor te2nolo0ii
necon'en)ionale; precu" 2ipno3#; sti"ularea electric# a creierului sau ad"inistrarea
de dro0uri; respecti' LS; pentru a ob)ine un control total asupra 0?ndirii %i
co"porta"entului subiec)ilor. Nu"ero%i sa'an)i de renu"e au !ost coopta)i de bun#<
'oie >n cadrul acestui pro0ra". e "ulte ori; e&perien)ele des!#%urate de ei nu nu"ai
c# 'iolau etic# pro!esional#; dar dep#%eau orice li"it# a le0alit#)ii %i a "oralit#)ii;
pro'oc?nd in!ir"itatea sau c2iar "oartea unora dintre cei supu%i testelor. Re3ultatele
nu au corespuns a%tept#rilor; dar ceea ce ui"e%te este u%urin)a cu care nu"eroase
so"it#)i ale %tiin)ei; cu o reputa)ie de in'idiat; au consi")it s# se an0a1e3e >n
ase"enea e&peri"ente %i c2iar s# pro'oace "oartea unor se"eni ai lor.
15
).'.1. M$ni*"#0!i#e /$!i
Se re!er# la in!luen)a >ntre0ii culturi >n "i1locul c#reia traiste indi'idul.
Siste"ul de 'alori; co"porta"entul; !elul de a 0?ndi al indi'idului sunt deter"inate
>n pri"ul r?nd de nor"ele scrise %i nescrise ale societarii >n care traiste; de
subculturile cu care 'ine >n contact. Ne0li1?nd aceast# per"anent# %i uria%# in!luen)#;
indi'idul poate !ace "ult "ai u%or 1udec#)i 0re%ite sau poate !i lesne de "anipulat.
e ase"enea trebuie obser'at !aptul c#; toc"ai datorit# ac)iunii continue a
"anipul#rilor "ari asupra noastr#; pre3en)a lor a de'enit ce'a obi%nuit; !iind "ult "ai
di!icil de identi!icat. Pentru !oarte "ul)i este u%or de re"arcat o "anipulare "inor#;
de 0enul NtrucurilorN electorale; spre e&e"plu; dec?t una "a1or#; cu" ar !i; de pild#;
!aptul c# rolul %colii de a trans"ite ele'ilor un ba0a1 de cuno%tin)e c?t "ai "are are o
i"portan)# secundar# >n co"para ie cu celelalte scopuri; prin care copilul;
adolescentul de "ai t?r3iu; este antrenat pentru a se inte0ra >n respecti'a societate.
up# cu" sublinia psi2olo0ul el'e)ian Jean Pia0et; >nainte de a !i un "i1loc de
co"unicare a cuno%tin)elor necesare 'iitorului adult; %coal# >l obi%nuie%te pe ele' cu
spiritul de subordonare !a)# de autorit#)i; repre3entate >n pri"ul r?nd la ni'elul sau de
educatori; pro!esori; inspectori; co"isii de e&a"inare. Mai t?r3iu >i 'a !i "ult "ai
si"plu s# se con!or"e3e le0ilor %i di'erselor re0le"ent#ri sociale; s# se supun# din
instinct %e!ilor de la 'iitorul sau loc de "unc# %i autoritarilor statului. @n al doilea
r?nd; ele'ul este obi%nuit cu si")ul responsabilit#)ii; prin obli0a)ia de a<%i !ace te"ele
>ntr<un anu"it inter'al de ti"p; de a pre3en)a re3ultatele studiilor sale la ter"ene bine
stabilite; >n cadrul unor e&a"in#ri periodice; de a<%i ordona ti"pul %i "etodele de
studiu >n a%a !el >nc?t s# dep#%easc# succesi' NobstacoleleN repre3entate de
e&te"porale; te3e; e&a"ene; lucr#ri de absol'ire. 7st!el; c# adult; el se 'a inte0ra
!oarte u%or >n siste"ul social din care !ace parte; %i 'a >ndeplini >n "od !iresc
obli0a)iile !a"iliale; pro!esionale %i sociale; se 'a preocupa continuu de re3ol'area
unor sarcini %i proble"e de care depinde succesul >n carier# pe care %i<a ales<o;
precu" %i accesul spre un standard superior de 'ia)#. Cea de<a treia "enire a
siste"ului educa)ional o repre3int# obi%nuirea ele'ului cu necesitatea respect#rii unui
pro0ra" strict. +aptul c# trebuie s# !ie pre3ent la %coal#; >n !iecare 3i; la aceea%i or#;
16
cu a'erti3area c# orice "inut de >nt?r3iere >i poate aduce penali3#ri; c# lec)iile %i
pau3ele au o durat# bine stabilit#; >ntotdeauna aceea%i; c# >ntre0 anul %colar este
>"p#r)it >n perioade de studiu %i 'acan)e; toate acestea >l obi%nuiesc cu acceptarea
!ireasc# a pro0ra"ului de lucru de "ai t?r3iu %i cu respectarea lui instincti'#. @n al
patrulea r?nd; siste"ul educa)ional pro"o'ea3# spiritul de co"peti)ie. Notele;
pre"iile de la s!?r%itul !iec#rui an; di'erse alte reco"pense; participarea la oli"piade
sub presiunea celor din 1ur >i creea3# 'iitorului adult obi%nuin)a de a se 3bate pentru
pro"o'area pro!esional# spre trepte salariale superioare; pentru pri"e %i alte di'erse
onoruri; pentru ob)inerea unor re3ultate care s#<i aduc# respectul celorlal)i %i s#<i
sporeasc# respectul de sine.
Manipul#rile "a1ore stau la ba3# r#sp?ndirii di!eritelor curente de opinie;
!or"ea3# tradi)ii %i obiceiuri; conturea3# "entalitatea; deter"in# curente Nla "od#N
sau c2iar a"ple "ani!est#ri protestatare.
ac# >n ceea ce pri'e%te "entalit#)ile unor "ari 0rupuri culturale este
i"posibil# alc#tuirea unui NtopN al 'alorii absolute; cu totul alt!el se pre3int# situa)ia
>n ca3ul co"par#rii celor dou# "ari siste"e sociale; respecti' totalitar %i de"ocratic.
@nsu%i !aptul c# societ#)ile de"ocratice au supra'ie)uit tuturor con'ulsiilor %i se
de3'olt# >n continuare; >n ti"p ce siste"ele totalitare s<au pr#bu it de la sine; dup# o
perioad# "ai scurta sau "ai lun0a; de"onstrea3# superioritatea de"ocra iei !ata de
totalitaris".
Un e!ect tulbur#tor %i 0ra' al "arii "anipul#ri e&ercitate prin inte0rarea
indi'idului >ntr<un anu"it siste" este !eno"enul de ano"ie; ce apare >n ca3ul
seis"elor social<politice de an'er0ur#; atunci c?nd >ntre0ul siste" de 'alori; de
concep)ii %i standarde sociale se pr#bu%e%te brusc. Conceptul de ano"ie 9din 0rece%te:
a no"os < !#r# le0e: a !ost introdus; >n 1(*3; de pro!esorul -"ile urD2ei";
>nte"eietorul %colii !rance3e de sociolo0ie; >n lucrarea s# La di'ision du tra'ail social
9i'i3iunea "uncii sociale:. 7no"ia dese"nea3# un !eno"en social anor"al;
patolo0ic; 0enerat de lipsa de re0uli "orale %i 1uridice "enite s# or0ani3e3e 'ia)#
econo"ic# %i social#. Lipsa acestor nor"e se resi"te la ni'elul o"ului obi%nuit prin
apari)ia %i accentuarea unui senti"ent de insecuritate di!u3#; de tea"# per"anen)#; ce
duce la ac)iuni re'endicati'e >n paralel cu cre%terea a0resi'it#)ii. Cu alte cu'inte; o
1*
>ntrea0# societate de'ine bolna'# atunci c?nd re0ulile; tradi)iile %i le0ile se "odi!ic#
brusc; dispar sau se intarsie >nlocuirea lor la ti"p. Lipsi)i de 'ec2iul siste" de 'alori
prin care se raportau per"anent la situa)iile sociale; oa"enii de'in 'ulnerabili;
de3orienta)i; ner'o i.
C$*it+#"# II
R$i+"#. C$!$cte!i%tici 2i e#e/ente %*eci,ice e3*#+$t$te
in vee!e$ /$ni*"#0!ii
1%
'.). R$i+"# %i ,"nc4ii#e %$#e in %+ciet$te5
escoperirea electricit#)ii a declan%at o noua etap# i"portant# >n co"unicarea
de "as#. -&peri"entele co"unica)iilor !#r# !ir au dus la in'entarea unor "i1loace de
trans"itere !#r# !ir cu" sunt undele electro"a0netice. 7cestea au !ost punctul de
pornire >n de3'oltarea do"eniului de radioco"unica)ii %i apoi >n cel al
radiodi!u3iunii. e<a lun0ul ulti"elor trei secole; nu"ero%i cercet#tori au !ost
interesa)i de !eno"enul electro"a0netic; a1un0?ndu<se la descoperiri precu"
paratr#snetul 95en1a"in +ranDlin; 1774: sau tele0ra!ul electric %i al!abetul !or"at din
linii %i puncte 9Sa"uel Morse; 1(3$:. escoperirile lor au !ost; "ai t?r3iu; un >nceput
pentru >ncercarea lui 8u0liel"o Marconi de a pune ba3ele pri"ului siste" de
radioco"unica)ie. @n 1*.3; el a !#cut posibil# le0#tur# >ntre dou# continente < -uropa
%i 7"erica prin radio. La >nceput; radioul era !olosit >n scopuri "ilitare %i >n
transporturile na'ale; i'ind costuri destul de ridicate. @"bun#t#)irile aduse aparatului;
precu" reducerea 'olu"ului %i calitatea e"isiei %i recep)iei undelor; a trans!or"at
radioul >ntr<o cale u%oar# de acces la in!or"a)ie; de'enind un "i1loc de co"unicare >n
"as#. Pri"ul post de radio a !ost >n!iin)at la Pittsbur0; >n 1*1,; %i a pri"it licen)a de
e"isie abia >n 1*$..
La radio; "esa1ele sunt create %i distribuite de un ansa"blu de indi'i3i; >n care
!iecare >ndepline%te sarcini speci!ice. 7lt!el spus; "esa1ele sunt produse de ec2ipe de
oa"eni speciali3a)i >n c#utarea %i procesarea in!or"a)iei; pe de o parte; %i conceperea
%i !abricarea di'ertis"entului; pe de alt# parteH ace%ti speciali%ti lucrea3# >n structuri
or0ani3a)ionale co"ple&e; ba3ate pe accentuata di'i3iune a "uncii; pe ierar2ii clare;
pe nor"e %i proceduri de lucru standardi3ate. Mesa1ele create de industriile "ass<
"edia sunt distribuite cu a1utorul unui ansa"blu de te2nolo0ii controlate de
nu"eroase institu)ii speciali3ate; a!erente lor. 7cest siste" per"ite a"eliorarea
calit#)ii co"unic#rii; cre%terea ariei de di!u3are %i a 'ite3ei cu care circul# "esa1ele
respecti'e. 4 'este trans"is# prin 'iu 0r#i este supus# 'icisitudinilor le0ate de
condi)iile concrete ale !iec#rui act de co"unicare. e >ndat# ce in!or"a)ia se
desprinde de suportul u"an %i se !i&ea3# pe alt suport "aterial; poate !i "anipulat# cu
"ai "ult# u%urin)# %i nu "ai este a!ectat# de accidentele inerente actelor de
co"unicare direct# 9uitare; reconstruc)ie; "eta!ori3are; etc.: H ea circul# pe 3one
1
0eo0ra!ice in!init "ai "ari %i re3ist# nealterat# trecerii de la o 0enera)ie la alt# sau de
la o epoc# la alt#
3
.
Cea "ai i"portant# caracteristic# a con)inuturilor 'e2iculate e"isiunile radio
este data de !aptul c# aceste produse sunt distribuite c# bunuri de consu". Pentru c#
ur"#re%te atra0erea unui nu"#r c?t "ai "are de clien)i; co"unicarea de "as# o!er# o
"are 'arietate de con)inuturi; atracti'e %i accesibile; "ereu >nnoite %i per"anent
pro"o'ate prin di!erite ca"panii de publicitate.
La "odul 0eneral; o!erta unui post radio cuprinde ur"#toarele "ari cate0orii
de bunuri culturale :
1. in!or"a)ii O acestea pot ap#rea sub !or"# unor date brute; neprelucrate 9cota)ii
bursiere; re3ultate sporti'e; statistici; adrese utile; etc.: sau sub !or"a unor
date prelucrate %i a"balate >n !or"ate; 0enuri %i stiluri 1urnalistice preciseH
$. ideii %i opinii O prin contactul cu radioul oa"enii pot a!la care sunt p#rerile
unor se"eni de<ai lor; !ie ei speciali%ti >n di'erse do"enii sau 1urnali%ti de
presti0iu H
3. di'ertis"ent O la ora actual#; "ass<"edia sunt cele "ai i"portante surse de
di'ertis"ent; >n ceea ce pri'e%te at?t cantitatea; c?t %i 'arietatea !or"elor
respecti'e. Pro0ra"ele radio!onice sunt do"inate de produsele care au ca
scop rela&area :;1ocuri; sport; "u3ica; u"or; talD<s2oP<uri; etc. H
4. "esa1e cu con)inut educa)ional O de%i acestea au a'ut un rol esen)ial >n
perioada de >nceput a radioului 9%i a "ass<"ediei >n 0eneral:; epoca "odern#
a dus la o sc#dere a ponderii lor >n con)inuturile "ass<"edia. La posturile de
radio 0eneraliste; e"isiunile consacrate educ#rii sunt din ce >n ce "ai rare %i
ocup# po3i)ii "ar0inale.
4

3
Co"an; Mi2ai O Introducere in siste"ul "ass<"edia; -d. Poliro"; Iasi; $..4.; p. $$
2+
Radioul >ndepline%te %i o !unc)ie "ediatic# deosebit de i"portant# . +aptul nu
poate !i surprin3#tor; a'?nd >n 'edere c# abordarea !unc)ionalist# a co"unic#rii
"ediatice dispune de o lun0# tradi)ie. Capul de serie >l !or"ea3# studiile "ai 'ec2i
ale lui LasPell; care punea >n discu)ie !unc)iile "ediatice %i !or"ul# trei !unc)ii
i"portante : supra'e02erea "ediului social; corelarea p#r)ilor co"ponente ale
societ#)ii %i a reac)iilor lor speci!ice; trans"iterea "o%tenirii sociale de la o 0enera)ie
la alta.
/riada lui LasPell a !ost "ai t?r3iu redat# >n al)i ter"eni :
a: pre3entarea actualit#)ii 9cule0erea %i dise"inarea de date re!eritoare la
e'eni"entele sociale curente:H
b: cristali3area opiniilor 9di'ersele 0rupuri sociale a1un0 s#<%i asu"e punctul lor
de 'edere:H
c: sociali3are 90enera)iei ur"#toare i se trans"ite ce s<a dob?ndit >n plan social: H
Sc2i"barea ter"inolo0ic# e&pri"# "uta)iile din !elul de a deter"in# !iecare
!unc)ie >n parte; dar %i ansa"blul acestor !unc)ii. @n literatura de specialitate; cele "ai
des >nt?lnite !unc)ii "ediatice sunt : inte0rarea social#; controlul social; a0endarea
"ediatic#; !unc)ia de !or public %i !unc)ia de c?ine de pa3#.
5
Radioul per"ite ca in!or"a)ia s# a1un0# !oarte rapid la "ul)i oa"eni. -l
r#spunde ast!el dreptului !iec#rei persoane de a !i in!or"at#. @n pre3ent; se "ani!est#
un proces de uni'ersali3are a in!or"a)iei 9 in!or"a)ii adesea identice se trans"it
3ilnic >n toat# lu"ea :. Unele posturi de radio pot !i recep)ionate din "ulte 3one ale
0lobului; ceea ce !ace posibil# o in!or"are relati' unitar# a popula)iei lu"ii.
Mi1loacele de co"unicare >n "as# actuale trans"it %tiri despre e'eni"ente ce se
produc aproape conco"itent cu relatarea lor; !apt care contribuie la dina"i3area 'ie)ii
sociale %i la senti"entul de apartenen)a planetar#.
Uneori; in!or"a)ia se trans"ite >n "od 'oit ast!el >nc?t s# se !or"e3e o
anu"it# p#rere 0eneral#. @n ase"enea situa)ii; >n care opinia public# a !ost in!luen)at#
4
%uilen!ur&, '.',( )c*olten, +.( "oomen, ,.-. . )tiinta comunicarii, d. /aralela 01, /itesti, 2334,
p. 256-257
5
%oman, 8i*ai . Introducere in sistemul mass-media, d. /olirom, Iasi, 2330. 25-26
21
de anu"ite interese; se aprecia3# c# a a'ut loc o ac)iune de "anipulare. 7cest tip de
in!luen)# se e&ercit# ast!el >nc?t persoanele "anipulate s# aib# i"presia c# ac)ionea3#
con!or" unor idei %i interese proprii; nu 'enite din e&terior.
Manipularea se reali3ea3# >n pre3ent >n !or"e di'erse %i cu "i1loace de "are
!ine)e. e "ulte ori; se !ace u3 de t#inuirea unor in!or"a)ii sau de pre3entarea
de!or"at# a lor. Ceea ce se ur"#re%te >n 0eneral este crearea unei i"a0ini po3iti'e;
>ntr<un anu"it conte&t; despre o persoan#; un partid politic; o institu)ie sau o idee;
insinu?ndu<se c# orice altce'a este A r#u Q. @ns# a!larea ade'#rului %i pro"o'area
drept#)ii; sunt atribute obli0atorii; de!initorii ale "ass<"edia. 7de'#rul din
perspecti'# teoriei liberale; se poate ob)ine prin con!runtarea liber# a ideilor %i
opiniilor.
Un indi'id nein!or"at sau "ai pu)in in!or"at; este un cet#)ean "ai u%or de
"ane'rat de c#tre 0rupuri de interese; birocra ie. reptul la in!or"are al cet#)eanului;
presupune %i posibilitatea persoanei de a a'ea acces ne>n0r#dit la toate sursele de
in!or"are. Sensul dat de articolul 31 din Constitu)ia Ro"?niei no)iunii de in!or"a)ie:
Qcet#)enii au acces la in!or"a)ii de interes public; nu %i >n cele cu caracter secretB
este clar. Ealorile in!or"ati'e %i educati'e; se a!l# intr<o dina"ic# %i o per"anent#
interrela)ie. -le pot produce %i 'alori deri'ate cu di!erite !or"e de "anipulare sau se
pot c2iar de0rada ori pot produce contrariile lor.
7t?t con)inutul in!or"a)iilor; c?t %i !elul >n care se reali3ea3# trans"iterea lor
contribuie la educarea publicului. @n ca3ul unei e"isiuni radio; de e&e"plu; "odul de
stabilire a titlului unei %tiri; tonul !olosit de spic2er; conte&tul >n care este >ncadrat#
in!or"a)ia au in!luen)# asupra receptorului.
'.).). R$i+"# 6n %+ciet$te$ !+/7ne$%c0
@n Ro"?nia; e'olu)ia radioului a !ost lent# din cau3a lipsei receptoarelor;
!abricate >n str#in#tate %i a costurilor ridicate. APri"ul post de radio a luat !iin)# la 1
Noie"brie 1*$(; c?nd s<a di!u3at pri"a e"isiune >n li"ba ro"an#.; !iind pri"a
22
e"isie o!icial# a Societarii de i!u3iune Radiotele!onic# din Ro"?nia. Pe l?n0#
discursul )inut de ra0o"ir Cur"u3escu; directorul Institutului -lectrote2nic;
Ae"isiunea a "ai cuprins; printre altele; un buletin de %tiri; in!or"a)ii "eteorolo0ice;
"u3ic# %i pri"a con!erin)a di!u3at# la radio; intitulat# APoe3ia popular#
ro"aneascaBB.@nc# de la >nceput; speciali3area %i<a !#cut apari)ia %i >n ca3ul
con)inuturilor radio!onice. @n ur"#toarele luni au >nceput s# !ie di!u3ate e"isiuni
special concepute pentru copii sau pentru !e"ei; precu" %i e"isiuni u"oristice %i
altele con)in?nd s!aturi "edicale.
Rolul radioului declarat de la >nceput O in!or"area; educarea %i di'ertis"entul
< %i atin0ea scopul >n e"isiunile trans"ise. Ur"#rind s# contribuie; >n special; la
!or"area publicului; e"isiunea cultural# AUni'ersitatea radioB; di!u3at# 3ilnic >ntre
orele 1* %i $.; trata subiecte dintre cele "ai di'erse >n !iecare 3i a s#pt#"?nii. Ca
ur"are; a !ost creat un nou post nu"it ARadio CulturalB; e&istent %i ast#3i. e
ase"enea; s<a de3'oltat %i re)eaua posturilor teritoriale >n ora%e precu" Ia%i; Craio'a;
/?r0u Mure%; Clu1 %i /i"i%oara. @n ti"pul celui de<al doilea R#3boi Mondial; radioul
a su!erit o in'olu)ie prin reducerea drastic# a orelor de pro0ra". e'enit "i1loc
principal de propa0and# al#turi de tele'i3iunea na)ional#; radioul %i<a reluat cursul
dup# 1**.; c?nd a !ost posibil# trans"iterea >n unde ultrascurte 9+M:. Cu o calitate
superioar# !a)# de trans"isia >n unde "edii; +M<ul a luat a"ploare !oarte repede;
aduc?nd un stil nou >n "ass<"edia ro"?ne%ti.
'.).'. I/*$ct"# !$i+"#"i $%"*!$ $%c"#t0t+!"#"i
In!luen)a social# se de!ine%te ca !iind Borice sc2i"bare pe care rela)iile
persoanei cu al)ii 9indi'i3i; 0rupuri; institu)ii ori societatea >n ansa"blul ei: o produc
asupra acti'it#)ilor ei intelectuale; asupra e"o)iilor sau ac)iunilor ei. In!luen)a social#
prin inter"ediul e"isiunilor radio cuprinde ast!el o "ultitudine de procese %i
!eno"ene cu" ar !i co"plian)#; persuasiunea; nor"ali3area; obedien)a; i"ita)ia;
"anipularea etc..
7st!el; pentru a sc2i"b# o conduit#; adic# pentru a "anipula; trebuie s#
sc2i"b#" sensul ce i se atribuie situa)iei. I"portant# sensului reiese toc"ai din !aptul
c# poate !i sc2i"bat prin "odi!icarea conte&tului >n care acesta s<a produs. 7ceast#
23
sc2i"bare a conte&tului >nsea"n# toc"ai "anipulare deoarece pentru a in!luen)a pe
cine'a trebuie s# d#" alt sens situa)iei a%a cu" a" preci3at "ai sus prin sc2i"barea
conte&tului. +iecare o" da un anu"it sens unei situa)ii sens >n ba3# c#ruia ac)ionea3#
>ntr<un anu"it "od. Un e&e"plu edi!icator este cel al cer%etorului de pe podul
5rooDlRn care de'ine un in!ir" ce %i nea0# statutul de cer%etor prin inter"ediul unui
"esa1 9Beste pri"#'ar#; iar eu nu pot s# o 'adB: ce a creat o nou# situa)ie<cer%etorul
nu "ai este c# to)i ceilal)i. Cel care "anipulea3# >ncearc# s# sc2i"be situa)ia pentru a
da un nou sens nu nu"ai prin cu'inte %i atitudine ci %i prin sc2i"barea spa)iului !i3ic;
prin crearea unor ele"ente concrete sau ideale etc. 7rta "anipul#rii const# >n a scoate
la lu"in# sensul po3iti' !#r# c# )inta s# reali3e3e c# a !ost in!luen)at prin crearea unei
situa)ii care s# !acilite3e acest !eno"en 9apari)ia sensului po3iti':. 7cela care
"anipulea3# 'a trebui s# 1on0le3e >ntr<un "od c?t "ai subtil cu di!eritele ele"entele
ce di!er# de la o situa)ie la alt# ast!el incot s# optina de la )int# ceea ce dore%te
9i"patasirea unor idei; o anu"it# conduit# etc.:.
Pri"i" in!or"a)ii de la radio uneori ne!iltrate; ne'eri!icate; aruncate >n
"e"oria ascult#torului; pentru a atra0e aten)ia; nu %i pentru a<l >n'#)a ce'a. Uria%a
!or)# de penetrare a subcon%tientului u"an; "ani!estat# de o e"isiune radio; este
deter"inat# de i"pactul; de caracterul e"o)ional %i dra"atic al radioului. Radioul nu
"anipulea3#; i"pun?nd cu !or)# un "odel de ac)iune; ci su0er?nd sau pun?nd >n
lu"ina po3iti'# anu"ite co"porta"ente %i atitudini care; prin repetare; ne 'or "odela
i"a0ina)ia %i atitudinile interioare; !#r# ca noi s# %ti" sau "#car s# accepta" acest
lucru. Prin toate acestea; tele'i3iunea radioul de'ine un util "i1loc de "anipulare sau
de "odelare a co"porta"entului %i 0?ndirii oa"enilor.
Prin radio; ascult#torii percep %i > i >nsu%esc >n "od incon%tient spiritul
0eneral al unei realit#)i sau al unei persoane Practic; aceast# capacitate de "odelare a
subcon%tientului u"an de!ine%te %i >i con!er# radioului !or a de a in!luen)a cu putere
0?ndirea %i "odul de 'ia)# al oa"enilor; !#r# ca ei s#<%i dea sea"a de acest lucru.
2.2. F+!/$te !$i+. C+nce*te !$i+
24
'.'.). F+!/$te !$i+
+iecare canal de audio a >ncercat s#<%i construiasc# propria personalitate;
in?nd cont de pre!erin ele publicului dorit. 7st!el au luat na tere "ai "ulte !or"ate
radio; dintre care cele repre3entati'e sunt:
7dult Conte"porarR se adresea3# persoanelor intre $5 si 4* de ani; di!u3ea3#
"u3ica "ai pu in alert#; iar in!or"a ia ocupa un spa iu de 3.S din
pro0ra"ele acestui tip de post radio.
Conte"porarR Cit Radio se adresea3# tinerilor intre 14 si $5 de ani si
di!u3ea3# 2ituri conte"porane; l#s?nd in!or"a ia pe plan secundar. In
Ro"ania; >l pute" identi!ica cu posturi precu" Radio $1; Radio 6a; Pro +".
Urban Conte"porarR 'i3ea3# publicul intre 1( si 34 de ani care pre!er#
"u3ica dina"ic#. Si aici; e"isiunile de tiri au ti"p de e"isie sc#3ut.
Middle< o!< t2e< road este !or"atul ec2ilibrat; care ine cont de "elodicitatea
pieselor; "ai "ult dec?t de topurile "u3icale si care di!u3ea3# in!or"a ii intr<
un 'olu" considerabil 9 tiri a"ple; "eteo; sport si in!or"a ii rutiere:. Publicul
int# are '?rsta peste 4. de ani. 9-uropa +":.
-asR listenin0 pro"o'ea3# "u3ica deconectant#; iar publicul int# este situat
in prea1"a '?rstei de 5. de ani. 9Ma0ic +"; Ro"antic +":.
NePsM /alD este un !or"at de tiri si de3bateri. 9Realitatea +":.
e "en)ionat sunt %i alte !or"ate radio precu" 7lbu"<4riented RocD cu
succes la b#rba)ii intre 1( %i 34 de ani; Mu3ica Clasic# pentru cei cu un ni'el de
cultura "ai ele'at; !or"atul -tnic cu e"isiuni >n li"bi str#ine; ale etniilor din di!erite
re0iuni %i !or"atul Reli0ios.
25
'.'.'. Concepte radio
%onceptul de emisiune. 7scultarea radioului nu se !ace sub presiunea teleco"en3ii;
radioul se ascult# un ti"p "ai >ndelun0at; dar cu o !ocali3are "ai slab# a aten)iei.
7scultarea radioului este o acti'itate cone&#. 7ten)ia este "ini"# pentru c# este doar
auditi'#. Preocuparea radio!onistului9a %e!ului de pro0ra"e: este crearea punctelor de
atrac)ie care s# se identi!ice cu cerin)ele poten)ialului ascult#tor. Identi!icarea
ascult#torului cu un tronson orar %i cu ni%te cerin)e speci!ice se !ace >n !unc)ie de
caracterul e"isiunii. e e&e"plu: e"isiune de actualit#)i %i "u3ic# 9>n care e&ist#
in!or"a)ie "ai "ult sau "ai pu)in prelucrat#: undeascult#torul dore%te o in!or"are
rapid#; !#r# prea "ulte preten)ii. In lu"ea radio o e"isiune bun# este de!init# ca !iind
una care este ascultat# 9cantitati': ; dup# care ascult#torul a r#"as cu ce'a 9calitati': .
%onceptul de tronson. 7ten)ia nu poate !i "en)inut# !oarte "ult ti"p; in 0eneral
aten)ia scade dup# circa un "inut; din acest "oti' s<au creat tronsoane orare; >n care
e&ist# "ai pu)ine puncte de atrac)ieH raportul dintre "aterialul 'orbit %i cel "u3ical s<
a "odi!icat a1un0?nd la 7.S "u3ic# %i 3.S 'orb#. e aici apare deplasarea 0rupelor
de '?rst# %i a interesului auditoriului. Radioul public este radioul pentru cei interesa)i
"ai "ult de 'orb# %i care acoper# O prin politica postului O %i alte cerin)e de ordin
cultural sau educa)ional. Radioul pri'at este radioul pentru cei care doresc "ai "ult#
"u3ic#.
'.1. S*eci,icit$te$ c$n$#"#"i $"i+
Ca %i "i1loc de co"unicare >n "as#; %i radioul >ndepline%te !unc)iile
"en)ionate >n pri"ul subcapitol. @ns# >n ca3ul lui; unele !unc)ii sunt "ai accentuate;
)in?nd cont de speci!icul canalului. e pild#; in!or"area este "ult "ai rapid# %i
e!icient# >n co"para)ie cu tele'i3iunea; unde este necesar# editarea i"a0inii %i a
sunetului. -le"entele noi aduse de radio >n peisa1ul "ass<"edia sunt prioritatea
di!u3#rii %i instantaneitatea "esa1ului. A/rans"isia direct# de la un e'eni"ent >n
des!#%urare; declara)iile "artorilor la e'eni"ent sau a oa"enilor politici !#cute >n
direct ridic# !oarte "ult 0radul de credibilitate. esi0ur ca %i tele'i3iunea are aceast#
posibilitate; >ns# c2iar %i a%a "odalit#)ile te2nice de trans"isie ale radioului sunt "ult
"ai rapide. -ste su!icient# pre3en)a unui reporter la !a)# locului des!#%ur#rii unui
26
e'eni"ent %i un tele!on "obil pentru o trans"isie i"ediat# %i de sen3a)ie. Mai "ult;
>ncrederea cre%te; >n ti"p; >n cel care a !urni3at pri"ul in!or"a)ia. Se spune c# radioul
anun)a; tele'i3iunea co"pletea3# prin i"a0ini %i pres# co"entea3#.
Radioul st# la ba3a co"unitarii etero0ene %i i"a0inare; a rela)iilor sociale
!or"ate prin r#sp?ndirea lui %i prin posibilitatea de a putea !i receptat >n 3one
0eo0ra!ice unde tele'i3iunea cu 0reu poate p#trunde. Pute" lua ca e&e"plu 3onele
i3olate !#r# curent electric; >n care sin0ura surs# de in!or"are este radioul cu baterii.
Uni'ersalitatea canalului per"ite; de ase"enea; receptarea pro0ra"elor unui post >n
orice punct de pe 0lob; >n !unc)ie de "odalitatea de e"isie %i de trans"isie. Un
e&e"plu eloc'ent ar !i Radio -uropa Liber#; post ascultat >n toat# )ara >n ti"pul
perioadei co"uniste; cu sediul la Munc2en; >n 8er"ania. -c2ipa de ro"?ni care lucra
la producerea %i trans"iterea "aterialelor audio >ncercau s# duc# un r#3boi pe calea
undelor >"potri'a re0i"ului de atunci. In!or"a)iile ur"#reau s# descrie i"a0inea
Ro"?niei propa0at# >n spa)iul european %i >ncercau s# o!ere o perspecti'# realist#
ascult#torilor despre situa)ia din )ar#. Prin 'ocea %i atitudinea pre3entatorilor se putea
obser'a lupta psi2olo0ic# continu# cu re0i"ul co"unist; ceea ce r#sp?ndea un
senti"ent puternic de solidaritate >n r?ndul ro"?nilor. 7st!el; radioul poate !i un
"i1loc de co"unicare >n "as# puternic; care poate concura prin puterea cu'?ntului cu
produsul "ediatic 'i3ual.
Mai "ult; Aradioul ro"?ne un "i1loc e!icace de propa0are a culturii %i prin
cultur# a educatieiB. 7cesta concurea3# cu tele'i3iunea >nc# de la apari)ie. -a
bene!iciea3a de >"binarea i"a0inii cu sunetul %i captea3# aten)ia "ai repede. @n
ap#rarea radioului se poate spune >ns# ca 'olu"ul de in!or"a)ie este "ult "ai crescut
>n ca3ul lui; pentru a putea acoperi ti"pul de e"isie. Pentru produsele radio!onice
trebuie !#cut# o docu"entare "inu)ioas# %i "ult "ai atent# pentru a tre3i interesul;
pentru a<l an0rena pe ascult#tor >n discu)ie. 7%a cu" a" "en)ionat "ai sus; puterea
cu'?ntului nu poate !i contestat#. -a are uneori un i"pact "ult "ai "are asupra
publicului dec?t i"a0inea. Pe de alt# parte; un tip de co"porta"ent pre3entat la radio
poate in!luen)a "ai pu)in >n lipsa i"a0inii %i poate !i "ai 0reu i"itat de c#tre tineri.
7cest aspect este bene!ic >n ca3ul "odelelor ne0ati'e %i >n de!a'oarea celor po3iti'e
2*
care trebuie pre3entate >n "od repetat %i printr<un discurs con'in0#tor pentru a !i
adoptate >ntr<un !inal.
Prin posibilitatea radioului de a i"pri"a %i p#stra 'ocea; a luat na%tere
+onoteca de aur a Radio<di!u3iunii care a adus o contribu)ie i"portant# te3aurului
culturii ro"?ne%ti. 5en3ile "a0netice p#strate cuprind recitaluri de poe3ie; "#rturisiri
de crea)ie; a"intiri %i lucr#ri literare ale "arilor creatori care au disp#rut dintre noi;
precu" 8eor0e C#linescu; /udor 7r02e3i; 8eor0e 5aco'ia %i al)ii. +onoteca
co"pletea3# ast!el biblioteca %i contribuie la p#strarea le0#turii dintre trecut %i
actualitate.
e ase"enea; di'ertis"entul a !ost o preocupare a "i1loacelor "edia >nc# de
la >nceput. -"isiunile de 'arietate; de u"or sau cele "u3icale di!u3ate; >n special; la
s!?r%itul s#pt#"?nii; au de'enit o bun# delectare pentru ascult#tori. @n acela%i ti"p;
radioul a >ncercat >"binarea >ntre di'ertis"ent %i educa)ie; >nser?nd ast!el in!or"a)ii
culturale >n pro0ra"ele "enite pentru ti"pul liber. Spre e&e"pli!icare poate !i o!erit#
di!u3area pieselor de teatru sau a pieselor de oper# %i operet#.
Speci!icitatea canalului audio se re"arc# %i prin !le&ibilitatea pro0ra"elor
radio!onice care pot !i >ntrerupte >n orice "o"ent pentru o edi)ie special# de %tiri sau
pentru a trans"ite >n direct un e'eni"ent. @n co"para)ie; pres# scris# o!er# in!or"a)ii
din 3iua precedent# din cau3a ti"pului necesar pentru conceperea %i editarea
articolelor. @n sc2i"b; prin inter"ediul tiparului; in!or"a)iile se pot p#stra >n ca3ul >n
care se dore%te a se re'eni la ele; pe c?nd "esa1ul radio este caracteri3at de
e!e"eritate. e ase"enea; acesta poate !i "ai 0reu de re)inut; a%a cu" sublinia" "ai
sus. Pri"ul are a'anta1ul ca o!er# o i"a0ine 'i3ual# a scrisului; u%or de "e"orat; >n
ti"p ce radioul necesit# o "ai "are aten)ie. @ns#; cu'intele au3ite la radio a1ut#
ascult#torul s#<%i !or"e3e o i"a0ine auditi'# %i >i da posibilitatea de a<%i pune
i"a0ina)ia %i creati'itatea >n !unc)iune la au3ul in!or"a)iilor. atorit# !lu&ului
in!or"a)ional continuu; canalul audio de'ine unul dina"ic; >n care >"binarea
cu'?ntului cu sunetul sunt esen)iale. Pau3ele trebuie s# !ie c?t "ai scurte; de 3<4 sau
"a&i" , secunde; deoarece ele pot derut# ascult#torul sau >l pot a0asa. @n acela%i
ti"p; ele au rolul de a da o anu"it# rit"icitate postului al#turi de 1un0le<urile
identitare ale postului.
2%
in cau3a densit#)ii "esa1elor; >n radio se lucrea3# sub presiunea ti"pului %i
>n prelucrarea in!or"a)iilor; dar %i >n di!u3area lor. Jurnalistul din audio<'i3ual este >n
per"anen)# stresat de >ncadrarea >n ti"p. e aceea; "unca >n ec2ip# este !oarte
i"portant#; iar colaborarea "e"brilor s#i se poate obser'a >n produsul "ediatic !inal.
Radioul este cunoscut c# cel care anun)# pri"ul; caracteri3at de rapiditate %i
operati'itate. Speci!icitatea canalului const# >n prelucrarea rapid# a in!or"a)iilor %i
ti"pul redus de la ob)inerea in!or"a)iei %i p?n# la di!u3area ei. atorit# acestei
caracteristici; radioul este >ntotdeauna cu un pas >naintea tele'i3iunii; care; dac#
ur"#re%te ob)inerea unui produs "ediatic calitati'; are ne'oie de un "onta1 'ideo
adec'at. Punctul !or)e al canalului audio const# toc"ai >n "obilitatea s#; d?nd
posibilitatea publicului s# !ie >n per"anen)# >n "i%care %i nu i"obili3at >n !a)#
tele'i3orului. @n ur"are; acest "i1loc este o"nipre3ent >nso)ind ascult#torul peste tot.
Posturile radio se pot asculta >n slile de a%teptare; >n "a%in#; la birou; >n "etrou; >n
ascensor %i c2iar %i >n ti"pul parcur0erii dru"ului pe 1os; prin inter"ediul
tele!oanelor "obile conectate cu c#%ti audio. Radioul este deci un canal "ediatic
inti"; personal %i "ult "ai !idel ascult#torului. 7cesta per"ite %i des!#%urarea altor
acti'itatea datorit# e!ortului "ai "ic de a asculta; co"parati' cu cel de a citi. e
alt!el; accesibilitatea sa >l trans!or"# intr<un "i1loc !olositor; e!icient %i prietenos
pentru persoanele cu un anu"it 2andicap !i3ic; cu" ar !i ne'#3#torii sau cei
i"obili3a i; radioul poate de'eni Aantidotul sin0ur#t# ii nelini titeB. -l se trans!or"a
intr<un prieten de n#de1de care alun0a sin0ur#tatea %i care s!#tuie te; in!or"ea3# %i
binedispune. 7st!el; s<a !or"at in r?ndul publicului obi nuin a de a de ine un aparat
radio si de a ro"ane !idel unui post anu"e.
'.1.).-".#icit$te$ !$i+
C2iar dac# tele'i3iunea se bucur# de !aptul c# este considerat principalul
"i1loc pentru publicitate; o ca"panie de pro"o'are bine plani!icat# 'a pro!ita de
a'anta1ul unor "odalit#)i adi)ionale de trans"itere a unor "esa1e pl#tite .
Radioul are unele a'anta1e care >l !ac s# !ie de pre!erat tele'i3iunii ; de
e&e"plu >n co"peti)iile politice locale >n co"peti)iile locale. Ca %i >n ca3ul
2
tele'i3iunii; publicitatea la radio se ba3ea3# tot pe audien)a 0eneral# a postului.
7%adar ; clientul 'a pl#ti iar#%i pentru a !i ascultat de un public ce include "ulte
persoane care poate nu sunt interesate de tipul acela de produs. ar costurile de
e"isie %i produc)ie la radio sunt "ult "ai sc#3ute dec?t cele de la tele'i3iune ; ast!el
ca raportul dintre costuri %i bene!icii nu este nicidecu" at?t de "are >n ca3ul
trans"isiilor la tele'i3iune
Radioul o!er# un i"pact destul de precis asupra audien)ei . Ma1oritatea
posturilor de radio p#strea3# un !or"at speciali3at : rocD ; countrR ; classic ; discu)ii
sau alte te"e "a1ore care atra0 publicul. 7nun urile radio pot !i concepute ast!el >nc?t
s# !ac# apel >n "od special la acest public di'ersi!icat. e e&e"plu: anun)uri >n li"ba
"atern# pentru posturile care au c# public )int# o "inoritate etnic#. Costurile relati'
sc#3ute ale publicit#)ii prin radio !ac producerea unor spoturi de calitate s# !ie "ult
"ai u%oar#.
7nun urile publicitare e!iciente reali3ate la radio necesit# "ai "ult#
creati'itate dec?t cele de tele'i3iune. Mul)i oa"eni sunt doar pe 1u"#tate aten)i atunci
c?nd ascult# radioul ; >nc?t un anun) publicitar politic care nu iese >n e'iden)a ar putea
s# nu !ie >nre0istrat de ascult#tor. 7nun)ul are ne'oie de ce'a 9cu" ar !i e!ectele
sonore pre0nante: pentru a ie%i >n e'iden)# din 'alul de sunete cu care este asaltat
publicul ascult#tor .
'.8. E#e/ente e %ti# !$i+,+nic
atorit# !aptului c# este de3a'anta1at de lipsa i"a0inii; 1urnalistul de radio
trebuie s# aib# anu"ite calit#)i %i s# >ndeplineasc# anu"ite condi)ii pentru a se adapta
stilului radio!onic. 4ralitatea este caracteristic# de!initorie a stilului; iar cu'?ntul
rostit de'ine "i1locul principal de e&pri"are. e aceea; 'ocea este pri"a calitate pe
care trebuie s# o aib# un 1urnalist de radio. -a trebuie s# !ie >n concordan)# %i cu
te&tul citit sau cu speci!icul e"isiunii pre3entate. -ste pre!erat un ti"brul 'ocal
pl#cut; care s# nu oboseasc#. 4 'oce puternic# %i un discurs o"o0en; !luent; poate
i"pune un anu"it respect care >l deter"in# pe ascult#tor s# asculte. e "ulte ori;
ascult#torul >ndr#0e%te !oarte "ult o 'oce !#r# s# cunoasc# i"a0inea persoanei din
3+
spatele "icro!onului pentru ca a a1uns s# iubeasc# "odul de e&pri"are %i senti"entul
pro'ocat de 'ocea respecti'#; iar >n!#)i%area trece pe plan secund.
e ase"enea sunt !oarte i"portante dic)ia %i pronun)ia. C2iar dac# un te&t
este citit; a%a cu" se >nt?"pl# >n cadrul unui buletin de %tiri de e&e"plu; acest lucru
nu trebuie s# se obser'e. @n acela%i ti"p; ascult#torului trebuie s# i se dea i"presia c#
lui i se co"unic# ce'a; c# "unca 1urnalistic# depus# a !ost pentru a i se !ace pe plac.
-l trebuie s# se si"t# pri'ile0iat c# are acces la acele in!or"a)ii; care au !ost str?nse
%i concepute >ntr<un anu"it !or"at special pentru a<I satis!ace c?t se poate de "ult
dorin)ele sale. Pute" spune %i !aptul c# 'ocea de la radio poate instaura un senti"ent
de lini%tire %i de control >n situa)ii de panic# 0eneral#; cu" ar !i un de3astru natural.
in aceast# perspecti'#; 1urnalistul radio trebuie s# aib# o puternic# st#p?nire de sine
pentru a reu%i s# trans"it# o anu"it# stare %i radioascult#torilor %i pentru a putea !ace
!a)# e'eni"entelor i"pre'i3ibile. Nu"ai con%tienti3area c# sunt "ilioane de oa"eni
care >l ascult# poate de'eni un !actor de stres considerabil pentru 1urnalist.
Indi!erent dac# cite%te sau 'orbe%te liber; 1urnalistul trebuie s# !ie !oarte atent
%i la respira)ie. 4 pau3# plasat# inadec'at >n te&t >i poate da o se"ni!ica)ie nedorit#.
Cu'intele trebuie pronun)ate clar; articulat; iar !ra3ele lun0i trebuie citite cu aten)ie
toc"ai pentru a e'ita acea pau3# "en)ionat# "ai sus. in aceste "oti'e; oric?t de
!ru"oas# ar !i o 'oce; ea trebuie educat# >n per"anen)#.
eoarece 1urnalistul radio este pus >n situa)ia de a u"ple un 0ol >n e"isie
spontaneitatea este o alt# caracteristic# i"portant#. e aceea; el trebuie s# !ie; >n
per"anen)#; pre0#tit cu "ateriale supli"entare pentru a ie%i cu bine din ast!el de
situa)ii. @n 0eneral; e"isiunile >n direct sunt cele "ai di!icile din acest punct de
'edere; pentru c# pot de'eni i"pre'i3ibile. Un ascult#tor care intr# >n direct poate
pune >ntreb#ri care s#<l pun# >n di!icultate pe pre3entator. La !el; in'itatul >n studio
poate aduce >n discu)ie detalii care nu respect# cu stricte)e des!#%ur#torul propriu<3is
al e"isiunii; iar docu"entarea supli"entar# poate !i sal'atoare >ntr<o ast!el de
postur#. Jurnalistul de"onstrea3# c# este sapan pe subiect; arat# respect
interlocutorului %i poate u%or controla discu)ia.
Ca o conclu3ie a ideii pot s# a!ir" !aptul c# stilul radio!onic presupune o
"ul)i"e de calitatea speci!ice; dar %i !oarte "ult# e&perien)# dob?ndit# prin e&erci)iu.
31
Jurnalistului de radio se asea"#n# ast!el cu un actor care se adaptea3# rolului pe care
>l interpretea3#; care se e"o)ionea3#; su!erind sau bucur?ndu<se al#turi de cei care
particip# la un e'eni"ent.
C$*it+#"# III
Ti*+#+9i$ 2i /i:#+$ce#e 9ene!$#e e /$ni*"#$!e !$i+,+nic0
ac# 8utenber0 a dat posibilitatea >ntre0ii lu"i s# aib# acces la in!or"a)ie;
prin in'entarea >n 1434 a tiparului; Marconi %i radioul s#u au per"is ca aceasta s# !ie
32
receptat# >ntr<o arie %i "ai lar0#; cu o 'ite3# ui"itoare. /ele'i3iunea a dus acest
proces la apo0eu; telespectatorul !iind "artor la scrierea istorie; >n direct; prin
inter"ediul ca"erelor de luat 'ederi. @n secolul 'ite3ei; cel "ai de pre) bun era si
continu# s# r#"?n# in!or"a)ia. Nu de pu)ine ori s<a a!ir"at c# in!or"a)ia >nsea"n#
putere. -&e"plele care pot con!ir"a aceast# a!ir"a)ie sunt e&tre" de nu"eroase pe
parcursul istoriei; >ns# nu >ntotdeauna ne !ace pl#cere s# ne aduce" a"inte.
e prea "ulte ori in!or"a)ia a !ost !olosit# cu bun# tiin # >n scopuri care
contra'in eticii "orale; >n 0oana unor persona1e a'ide dup# !ai"#; putere
%
i control al
"aselor. Citler; Stalin; Mao sau Ceau escu sunt e&e"plele cele "ai 0r#itoare. -i au
r#"as >n istorie prin cru3i"ea de care au putut da do'ad#; dar
%
i prin abilitatea cu
care au putut "anipula at?t de u%or "ilioane de oa"eni. Instru"entele care au !#cut
posibile aceste !apte sunt radioul; tele'i3iunea sau 3iarele. Metodele utili3ate sunt
de3in!or"area; discreditarea %i propa0anda. Popoare >ntre0i au !ost "anipulate si
>n'r#1bite unul contra altuia; secol ce toc"ai a trecut !#c?ndu<se re"arcat prin dou#
con!la0ra)ii "ondiale soldate cu "ilioane de "or)i; r#ni)i %i in'ali3i; ac iuni >"potri'a
e'reilor sau c2iar a propriei popula)ii; "ai ales a ad'ersarilor politici. -ste ne'oie
doar de crearea unei anu"ite ideolo0ii pe care o "as# de oa"eni s# o >"br#)i%e3e %i
de o sc?nteie care s# 0enere3e con!lictul. Eladi"ir EolDo!! ne o!er# o anali3# atent#
%
i
"inu)ioas# a 'ie)ii politice %i sociale din occident sau din !osta Uniune So'ietic#
pentru a >n)ele0e cu" au putut anu"ite e'eni"ente s# aib# loc %i circu"stan)ele >n
care s<au produs. Cartea sa; 9ratat de dezinformare; ne arat# c?t poate !i de
periculoas# in!or"a)ia dac# ea cade >n "?inile cui nu trebuie. e3in!or"area este
de!init# ca Ao te2nic# ce per"ite !urni3area de in!or"a)ii 0enerale eronate unor ter)i;
deter"in?ndu<i s# co"it# acte colecti'e sau s# di!u3e3e 1udec#)i dorite de
de3in!or"atoriB.
,

Nu doar de3in!or"area este o ar"# de te"ut. -&ist# %i alte te2nici la !el de
e!iciente; doar "odul >n care ele sunt aplicate di!er#; re3ultatul !iind acela%i.
iscreditarea; "isti!icarea ade'#rului; propa0anda !ac parte din arsenalul "odern al
,
Eladi"ir EolDo!! O /ratat de de3in!or"are; pa0. 3
33
"anipulatorilor. /oate au la ba3# un sin0ur lucru: in!or"a)ia. Cel "ai des;
aceste te2nici sunt utili3ate >n siste"ele totalitare; >n care popula)ia de'ine A"as# de
"ane'r#B. Cel "ai 'ec2i docu"ent care atest# un tratat de "anipulare; citat %i de
c#tre Eladi"ir EolDo!!; este cartea 0eneralului c2ine3 Sun</3u; :rta rz!oiului;
scris# cu cel pu)in patru sute de ani >nainte de Cristos. Principiile enun)ate de
strate0ul c2ine3 sunt 'alabile si ast#3i; doar "etodele s<au sc2i"bat %i au e'oluat. -le
au !ost preluate de cei pe care i<a" enun)at "ai sus; con%tient sau nu; pentru a<%i
atin0e scopurile "?r%a'e.
Ca o "anipulare s# !ie c?t "ai e!icient#; trebuie >ndeplinite c?te'a condi)ii
esen)iale: nu"#rul persoanelor care receptea3# "esa1ul s# !ie c?t "ai nu"eros; ti"pul
>ntre e"iterea %i receptarea "esa1ului s# !ie c?t "ai scurt; canalul de trans"itere a
"esa1ului s# !ie speciali3at >n trans"iterea de in!or"a)ii publicului lar0. Presa; at?t
cea scris#; c?t "ai ales cea audio<'i3ual# >ndepline%te aceste condi)ii. 5a; c2iar "ai
"ult; ea reu%e%te; in'oluntar sau nu; s# a"pli!ice caracterul "esa1ului trans"is de
"anipulator. @n acest !el ea ac)ionea3# ca o cutie de re3onan)# "#rind i"pactul pe
care >l a'ea "esa1ul ini)ial. Un 3'on preluat de un canal "ediatic poate 0enera panic#;
re'olt# iar consecin)ele acestui !apt pot de'eni de3astruoase. S# ne aduce" a"inte un
e&e"plu eloc'ent care st#ruie te >nc# >n "in)ile "ultor ro"?ni; 3ilele triste ale lui
dece"brie 1*(* cu re'olu)ia trans"is# >n direct. Cel pu)in o dat# pe or# ap#reau %tiri
care a'erti3au popula)ia c# apa dintr<un ora% anu"e era otr#'it#; c# terori%tii >ncearc#
s# ocupe sediul tele'i3iunii; aeroporturile; c# trupe so'ietice se a!l# "asate la 0rani)a
de pe Prut %i sunt 0ata s# inter'in#; c# >n toate "arile ora%e se tra0e intens si e&ist#
"ii de "or)i si r#ni)i; c# cei care tra0 >n ar"at# sunt terori%ti arabi; etc. 7proape toate
s<au do'edit a !i !alse dar panica ce s<a instaurat >n r?ndul popula)iei cu 0reu a putut !i
dep#%it#.
1.). F+!/e %i /+"!i 9ene!$#e e /$ni*"#$!e !$i+,+nic$5
34
1.).). -e!%"$%i"ne$
Prin persuasiune
7
>n)ele0e" ac)iunea de a con'in0e >ntr<un "od sau altul pe
cine'a s# !ac# sau s# alea0# un lucru. -ste ac)iunea prin care autorul unui "esa1
trans"is la radio sus)ine o idee; >ncerc?nd s# con'in0# auditoriul. Persoana care ia
deci3ia o !ace de "ulte ori pe ba3a altor tipuri de ar0u"ente dec?t cele lo0ice sau cele
lo0ico<corecte; !iind con'ins# de AnecesitateaB sau Ai"portan)aB aparent# a ac)iuni
sau lucrului respecti'.
i!eren)a dintre "anipulare %i persuasiune const# >n !aptul c# actorul social
persuadat cunoa%te inten)ia celui care !olose%te aceast# te2nic# pentru con'in0ere; pe
c?nd >n "anipulare cel "anipulat nu este con%tient de inten)ia celui care se !olose%te
de acest proces de con'in0ere.Persuasiunea nu con)ine inten)ionalitate ne0ati'# ;nu
ascunde !apte ci le e'iden)ia3# doar pe cele !a'orabile<H ea )ine de !or)a ar0u"ent#rii;
de puterea de con'in0ere a 'orbitorului; de "odul >n care acesta este capabil s#<%i
pun# >ntr<o lu"in# c?t "ai bun# ideea sus)inut#. atorit# structurii sale %i a li"ba1ului
speci!ic; care >"bin# !or)a cu'?ntului cu atuurile artei actorice%ti 9tonul;
e&presi'itatea 'ocii;etc.:; radioul are un tip de "esa1 deosebit de persuasi';
co"parabil cu cel al tele'i3iunii care are a'anta1ul utili3#rii i"a0inii.
Una dintre cele "ai si"ple te2nici !olosite la radio precu" %i in "ass<"edia
>n 0eneral este cea a distorsiunii temporale. C?teodat# cel "ai bun "od de a in!luen)a
persoan#<)inta este ca s# te co"porti ca %i cu" ceea ce 'rei tu s# ob)ii de la aceasta; s<
a %i >nt?"plat. -ste !oarte util ca s# te re!eri la o deci3ie pe care respecti'ul >ncearc#
s# o ia; ca %i cu" ar !i de1a !acut#H 'orbe%te<i ca %i cu" )i<ar !i acceptat de1a
propunerea; %i c# i<ar !i !#cut c2iar %i placere.7ici radioul are un a'anta1 considerabil
deoarece ascultatorii tind sa aiba o >ncredere instincti'a >n persoana care le 'orbe)te
prin inter"ediul acestuia %i care >n 0eneral are o 'oce puternica %i autoritar# 9!ie
natural !ie cu a1utorul pro0ra"elor speciali3ate:. -ste %tiut c# oa"enii si"t ne'oia de
a r#spl#ti !a'orurile care le<au !ost o!erite. Un !a'or poate declan%a senti"ente de
>ndatorare; %i ca re3ultat; apare la subiect o "are ne'oie de a se elibera de po'ara
7
C2arles U Larson; Persuasiunea. Receptare %i responsabilitate. -d Poliro"; $..3; 7<1.
35
psi2olo0ic# a datoriei. Pentru a reali3a aceast# eliberare; oa"enii de'in "ai doritori
s# >ntoarc# !a'orul; c2iar unul "ai "are decat cel pe care l<a pri"it.
/rincipiul reciprocitii const# >n ne'oia de a r#spl#ti un !a'or; !ie el cerut sau
nu; i"ediat dup# acceptarea acestuia. 7ceast# caracteristic# u"ana transcede orice
di!eren)e culturale sau rasiale; indi!erent de natura respecti'ului !a'or 9care poate !i
orice; de la un si"plu 3?"bet pana la "unca !i3ic# sau "ici aten)ii:.
7cest principiu este u%or de !olosit: o!er# ce'a; %i asteapt#<te 9sau d# o idee
despre cu": s# !ii rasplt#tit. 4 alta "odalitate e!icient# de !olosire a acestui principiu
este "etoda Nu%ii<>n nasN despre care a" 'orbit in subcapitolul pecedent.
Un alt principiu util si !olosit pentru a "anipula prin inter"ediul radioului
este principiul atri!uirii. 4a"enii !ac !rec'ent unele lucruri pentru c# ei cred >ntr<un
anu"it ade'#r despre ei >n%i%i. Un atribut intern al !elului lor de a !i cau3ea3# anu"ite
tipuri de co"porta"ent. ac# %e!ul >i 'a spune an0a1atului c# >l consider# o persoana
co"petent# %i care lucrea3# "ult; an0a1atul >%i 'a atribui incon%tient caracteristica de
o" care lucrea3a "ult; %i se 'a co"porta ca atare. eci pute" a!ir"a !aptul ca p?na %i
o si"pl# declara)ie poate conduce la surpri3e.
1.).'. De=in,+!/$!e$
e3in!or"area
(
repre3int# orice inter'en)ie asupra ele"entelor de ba3# ale
unui proces de co"unicare; inter'en)ie ce "odi!ic# deliberat "esa1ele 'e2iculate cu
scopul de a deter"ina >n receptori anu"ite atitudini; reac)ii; ac)iuni dorite de un
anu"it a0ent social. Uneori este considerat# ca !iind ec2i'alent# cu propa0anda
nea0r# deoarece 'e2iculea3# in!or"a)ii !alse. -ti"olo0ia cu'?ntului 'ine %i sus)ine
aceast# le0#tur#. Desinformation 9T rus# dezinformatsia ;nu"ele unei di'i3ii K85
r#spun3#toare cu propa0anda nea0r#$:.
e re0ul#; ac)iunea de de3in!or"are presupune e&isten)a unei structuri
siste"ice alc#tuit# din : unul sau "ai "ul)i co"anditari; speciali%ti 9plani!icatori %i
controlori:; inter"ediari 9a0en)ii de in!luen)#: %i releu 9in acest ca3 radioul:.
(
C. 6a"!ir; ic)ionar de sociolo0ie; -d 5abel; 5ucure%ti; 1**(; p 1,7
36
Dezinformatorul este cel care de3in!or"ea3# receptorul 9inta:; dar acesta
poate s# !ie di!erit de indi'idul; structura; 0rupul; institu)ia care dore%te
de3in!or"area. Uintele pot !i at?t 0rupuri sau se0"ente ale societ#)ii; c?t %i indi'i3i;
dar >ntotdeauna lideri; oa"eni ce pot in!luen)a deci3ional 0rupul >n care se a!l#.
e3in!or"area des!#%urat# prin "ass<"edia are cele "ai e!iciente re3ultate la
ni'el social. -!ectele de3in!or"#rii depind; pe de o parte; de caracteristicile )intelor
9atitudine critic#; personalitate; ni'el intelectual; aspira)ii etc.:; iar pe de alt# parte; de
posibilitatea sau i"posibilitatea de 'eri!icare a in!or"a)iilor 'e2iculate.
e3in!or"area; ca !eno"en "ali0n; nedorit; dar totu%i real >n procesele
co"unica)ionale conte"porane de "as#; poate !i surprins# %i din perspecti'a anali3ei
tipurilor de in!or"a)ie %i a "i1loacelor de alterare ale acesteia; respect?nd ni'elurile
de abordare propus de C. LassePell : anali3a sursei sau a e"i)#torului 9control
analRsis:; anali3a "esa1ului 9content analRsis:; anali3a canalelor de co"unicare
9"edia analRsis:; anali3a receptorului sau a destinatarului 9audience analRsis: %i
anali3a e!ectelor co"unic#rii 9e!!ect analRsis:. 7cest set de "odele 'a !i >"bun#t#)it
de P. La3ars!eld; L. 5erelson %i C. 8audet 91*4(: care aduc a"enda"entul lu#rii >n
considerare %i a conte&tului social 9nuclee or0ani3atoare de opinii O teoria celor doi
pa%i >n co"unicare:.
Plec?nd de la di"ensiunile in!or"a)iei; se pot intui alte c#i de de3in!or"are
prin radio :"anipularea conte&telor receptorului prin "odi!icarea; la ni'el sintactic; a
con)inutului "esa1uluiH distorsionare se"antic#; prin apelul la "oduri de decodi!icare
neadec'ate; dar cl#dite pe ba3a unor con'en)ii sociale acceptateH re0larea e!ectului
con)inutului in!or"ati' asupra receptorului prin do3area; or0ani3area; "odi!icarea
"esa1ului etc. Nu trebuie i0norat aspectul le0at de 0radul de 'alabilitate a in!or"a)iei;
adic# 'erosi"ilitate 9caracterul plau3ibil sau absurd: %iMsau autoritatea sursei
9presti0iul cunoscut de c#tre receptor:; aspect ce )ine de co"ponenta social# a
procesului co"unica)ional %i care este !oarte i"portant din punct de 'edere al stilului
radio!onic.
3*
e3in!or"area are deci un caracter deliberat 9>n co"para)ie cu 3'onul: %i
presupune; >n 0eneral; circula)ia unor in!or"a)ii !alse; create deliberat; construite;
"anipulate strict de un 0rup de speciali%ti etc. Poate !i o co"ponent# a propa0andei;
cu" 3'onul poate !i o subspecie a de3in!or"#rii.
e3in!or"area atunci c?nd !olosi" radioul si e'ident a >ntre0ii "ass<"edii
este practicat# de toate "arile puteri %i re!lect# o realitate a politicii interna)ionale pe
parcursul istoriei sc2i"b?ndu<se doar "i1loacele; "i3ele %i strate0iei acesteia.
Structura siste"ului social >n societ#)ile "oderne este puternic in!luen)at# de raportul
dintre in!or"are %i de3in!or"are a!erent "esa1elor care se 'e2iculea3# >n spa)iul
social respecti'. Cercet#rile de teren au de"onstrat c# re3ultatele cele "ai e!iciente se
>nre0istrea3# >n do"eniul "ass<"ediei; unde se poate atin0e; !rontal; toate
se0"entele de opinie ale spa)iului social.
1.).1. Int+3ic$!e$
+or"# de de3in!or"are; into&icarea const# >n suprasaturarea surselor cu
in!or"a)ie !als#, >n blocarea canalelor de co"unicare cu "esa1e "incinoase,
di'ersioniste !ie pentru a pre0#ti opinia public# pentru o lo'itur# de propor)ii; !ie
pentru a discredita un "esa1 corect a%teptat. Instru"entele sale de ba3# sunt
3'onurile; b?r!ele %i co"unicatele tenden)ioase
*
.
Into&icarea este opera)ia de Naneste3iereN a ascult#torilor >n scopul accept#rii
unei di'ersiuni "a1ore sau pentru a<l !ace ne>ncre3#tor; ostil >n !a)a unui ade'#r care
ur"ea3# a !i co"unicat. Prin inter"ediul radioului; into&icarea poate produce
ade'#rate r#3boaie ale i"a0inii; din care iese >n'in0#tor cel care a in'estit cel "ai
"ult >n propria sa i"a0ine %i care a sabotat cel "ai bine i"a0inea celuilalt.
1.).8. Minci"n$
4 specie "ai pu)in tratat#; de "esa1 deliberat !als care se obser'a la radio
precu" %i la celelalte "i1loace de in!or"are; este "inciuna. eoarece este un concept
*
C. 6a"!ir; ic)ionar de sociolo0ie; -d 5abel; 5ucure%ti; 1**(; p $55
3%
cu puternice a"prente "orale %i culturale; subiectul nu a interesat; p?n# acu" c?)i'a
ani; dec?t pe !iloso!i; teolo0i; antropolo0i %i pe psi2olo0i 9s<au !#cut studii cu
prec#dere pe copii:. -ste ciudat de%i pute" spune c# >nt?lni" "inciuni pretutindeni;
at?t >n public; c?t %i >n 'ia)a pri'at#; la orice ni'el social %i >n toate societ#)ile trecute
sau pre3ente. Un 3iarist britanic spunea c# anii V(. repre3int# decada "inciunilor
9Lott; 1**.:. @n 1**1; 5radlee a!ir"a Qa" i"presia c# >n ulti"ii ani "inciunile au
luat propor)iile unei epide"ii !a)# de care a" de'enit cu to)ii i"uniB. 7 "in)i este
pentru oa"eni un obicei care durea3# de "ilenii %i nu o la"entabil# ino'a)ie de
ulti"# or#; iar dup# cu" consider# RusDin 91*.5; p. 351<35$: inducerea >n eroare nu
a !ost considerat# >ntotdeauna %i oriunde un act conda"nabil. La 0recii antici
senti"entul de ad"ira)ie pentru cei care reu%eau s# p#c#leasc# un str#in era u3ual.
1.).>. ?v+n"#
6'onul repre3int# o a!ir"a)ie pre3entat# drept ade'#rat# !#r# a e&ista
posibilitatea s# i se 'eri!ice corectitudinea.
6'onurile care sunt lansate >n circula)ie au o !unc)ie dubl# : !unc)ie
e&plicati'# %i !unc)ie de atenuare a anu"itor tensiuni e"o)ionale. Circula)ia lor este
dependent# de conte&tele societale; de tr#s#turile de personalitate ale indi'i3ilor %i de
ne'oile psi2osociolo0ice ale indi'i3ilor; 0rupurilor sau co"unit#)ilor. Lucr#rile lui
7llport %i Post"an au pus >n e'iden)# trei le0i de trans"isie a 3'onurilor:
1. le&ea srciei (a nivelrii) O pe "#sur# ce 3'onul circul#; el tinde s# !ie tot
"ai scurt; "ai u%or de >n)eles %i de relatat.
$. le&ea accenturii O anu"ite detalii se 'or >nt#ri; dob?ndind loc central >n
se"ni!ica)ia acestuia
3. le&ea asimilrii O in!or"a)ia se conser'# %i se reor0ani3ea3# >n 1urul unor
"oti'e centrale. 7si"ilarea se poate !ace la tema central; prin condensare,
anticipare sau prin stereotipuri ver!ale.
6'onurile tind s# se a1uste3e intereselor ascultatoriilor; apartenen)ei sociale
sau rasiale; pre1udec#)ilor personale ale celui care le trans"ite. Indi'idul care propa0#
3
3'onul se lo'e%te de di!icultatea de a sesi3a %i de a re)ine >n obiecti'itatea lor
ele"ente ale lu"ii e&terioare. Pentru a putea s# le utili3e3e; ei trebuie s# le adapte3e
%i s# le structure3e con!or" "odelului lor de >n)ele0ere %i >n !unc)ie de interesele
personale.
Kap!erer a ar#tat c# circula)ia 3'onurilor se ba3ea3# pe trei condi)ii esen)iale
a: :credi!ilitatea zvonului 9poate %i a sursei etc.:
b: aparena de adevr 9ca un 3'on s# circule "ai "ult trebuie s# aib# totu%i un
"ie3 i"portant de ade'#r:
c: dezira!ilitatea coninutului in!or"a)ional 9dac# 3'onul este inde3irabil; e&ist#
posibilitatea bloc#rii lui:
Pentru ascult#tori; 3'onul e'oc# ce'a "isterios; aproape "a0ic. 6'onurile
cresc; 3boar#; %erpuiesc; "ocnesc; circul#. Circula)ia 3'onului apare ca un siste" de
canali3are a !ricii %i a incertitudinilor >n !a)a unei situa)ii a"bi0ue. -a este corelat# cu
!or"a; cantitatea; calitatea %i credibilitatea in!or"a)iei o!iciale sau !or"ale. Cu c?t
cea din ur"# este "ai s#rac#; inco"plet# sau pu)in credibil#; cu at?t se intensi!ic#
propa0area 3'onului. in acest "oti' >n societ#)ile totalitare 3'onurile au o "are
r#sp?ndire 9in!or"a)ia o!icial# este 0estionat# strict:.
Circula)ia 3'onurilor se restr?n0e atunci c?nd e&ist# posibilitatea 'eri!ic#rii
rapide a ade'#rului unei in!or"a)ii. A<vonul nu este neaprat fals, n sc*im! este
mereu neoficial. Paralel sau uneori >n opo3i)ie cu in!or"a)ia o!icial#; 3'onul o
contest#; propun?nd alte realit#)i. 7%a se e&plic# !aptul c# "ediile de in!or"are 9n.a.
"ass "edia: nu l<au des!iin)atB. -l 'a repre3enta un "i1loc de co"unicare
co"ple"entar; dar %i o in!or"a)ie paralel#; a%adar necontrolat#.
Pentru pro!esioni%tii din "edia lipsa de control a 3'onului e'oca spectrul unei
de!ec)iuni a !iabilit#)ii in!or"a)iei; de!ec)iune ce trebuie eli"inat#. Pentru cet#)ean %i
pentru o"ul politic; lipsa controlului denot# lipsa cen3urii %i accesul la o realitate
obscur# sau ascuns#.
4+
in perspecti'a "anipul#rii radio!onice ne interesea3# tipurile de 3'onuri
pro'ocate cu un anu"it scop; a c#ror apari)ie este pre"editat#. @n aceste ca3uri nu se
poate ne0li1a i"plicarea unor actori care ur"#resc sa pro!ite de pe ur"a unui
e'eni"ent. 7st!el se pot ob)ine e!ecte care se >ntind pe o 0a"# lar0a 9panic#; !urie;
!rustrare; "odi!ic#ri ne!a'orabile de i"a0ine pentru persoanele publice etc.:.
@n spa)iul cultural ro"?nesc trebuie a"intit#; ca aproape identi!ic?ndu<se cu
3'onul; !#rfa. 7ceasta are acelea%i "oti'a)ii psi2olo0ice 9e"o)ionale; a!ecti'e;
co0niti'e:; put?nd !i perceput# ca un laborator de produc)ie a 3'onurilor
1.).@. -!+*$9$n$
Propa0anda este considerat# o acti'itate siste"atic# de trans"itere;
pro"o'are sau r#sp?ndire a unor doctrine; te3e sau idei de pe po3i)iile unei anu"ite
0rup#ri sociale %i ideolo0ii; >n scopul in!luen)#rii; sc2i"b#rii; !or"#rii unor concep)ii;
atitudini; opinii; con'in0eri sau co"porta"ente. @n sensul clasic; se constituie ca un
subsiste" al siste"ului politic al unui partid; al unui 0rup social sau al unui re0i" de
0u'ernare. @n pre3ent >ns#; se de3'olt# nu"eroase !or"e de propa0and# 9econo"ic#;
te2nic#; "edical#; sporti'#; cultural#:; di!eren)iate dup# con)inut %i prin raportare la
pro!ilul 0rupului social care o ini)ia3#; ur"#rind reali3area unor scopuri persuasi'e.
Ca siste"; propa0anda dispune de:
< structura institu)ional# speciali3at# 9aparat de conducere ierar2ic#; centre de
or0ani3are; centre de studiu; proiectare %i di!u3are de "esa1e:H
< ideolo0ie %i 'alori a!late >n coresponden)# cu interesele %i obiecti'ele
0rup#rii sociale pe care o repre3int#. 7cestea sunt luate ca re!erin)# pentru
pro0ra"area %i reali3area propa0andeiH
< "i1loace %i "etode de trans"itere a "esa1ului. Studiul sociolo0ic al acestora
distin0e ur"#toarele 0rupuri "ari de "etode:
L a!ecti'# < const# >n or0ani3area "esa1elor ast!el >nc?t acestea s# pro'oace
tr#iri %i ade3iuni colecti'e; "ai ales de tip e"o)ional. Mai >nt?i se indic# consecin)ele
41
ne0ati'e ale unei op)iuni personale pro'ocate de o a0en)ie anu"e 9a!ectarea
intereselor; a"enin)are a po3i)iei indi'iduale; >"piedicarea reali3#rii unor obiecti'e
personale i"portante etc.: pentru a declan%a reac)ia a!ecti'# ne0ati'# !a)# de aceasta
%i apoi se pre3int# o alternati'# di!erit# care ar a'ea nu"ai e!ecte po3iti'e. 7ccentul
nu este pus pe ar0u"entarea lo0ic# sau pre3entarea unor !apte rele'ante; ci pe acele
in!or"a)ii care au o pro!und# re3onan)# a!ecti'#
L a !aptelor < este concentrat# pe trans"iterea prin radio de !apte c?t "ai
concrete; saturate de a"#nunte rele'ante pentru persoanele ale c#ror op)iuni ar ur"a
s# !ie "odi!icate. 7ccentul nu este pus pe !apte 0enerale; ci pe cele personali3ate %i
care dispun de poten)ialitatea descoperirii unei surpri3e de c#tre receptor. @nde"nurile
directe; lo3incile; apelurile 30o"otoase la ur"area unor c#i sunt >nlocuite de o ast!el
de selec)ie %i pre3entare a !aptelor care pro'oac# op)iunea personal# pentru acea cale
pre3entat# ca cea "ai bun# dintre cele posibile. @n !elul acesta se las# i"presia
autono"iei personale >n luarea deci3iei.
L persuasi'# < presupune aplicarea re0ulilor retorice de or0ani3are a
discursului; "ai ales prin utili3area unor cu'inte saturate e"o)ional %i care se ba3ea3#
pe persuabilitatea "e"brilor audientei. 4 alt# distinc)ie i"portant# se !ace >ntre
propa0anda tactic# 9proiectat# pe ter"en scurt pentru ob)inerea unor e!ecte i"ediate:
%i propa0anda strate0ic# 9pe ter"en lun0; destinat# !or"#rii sau "odi!ic#rii 'alorilor;
atitudinilor de ba3# %i concep)iilor proprii indi'i3ilor %i societ#)ii Cea "ai i"portant#
!or"# de propa0and# a !ost considerat# p?n# >n pre3ent propa0anda politic#. Pentru
J.-llul aceasta este; de !apt; Aun dialo0 care nu e&ist#GG. La ni'el interna ional; ea > i
propune s# Are"odele3e psi2olo0ia celor cu care se a!l# >n co"peti)ie; >n condi)iile >n
care c#ile diplo"atice; econo"ice sau "ilitare au de'enit inoperante sau e&cesi' de
costisitoareB. Propa0anda politic# nu ur"#re te descoperirea unor ade'#ruri; ci
con'in0erea interlocutorilor reali sau poten)iali.
@n acest sens; 8usta'e Le 5on; "en)iona e&isten)a a patru !actori principali de
con'in0ere; pe care >i pre3enta ca pe un !el de GG0ra"atic# a persuasiuniiGG:
1. presti0iul sursei < su0estionea3# %i i"pune respect
$. a!ir"a)ia !#r# probe < eli"inai discu)ia; cre?nd totodat# i"presia docu"ent#rii
erudite a celor care repre3int# sursa de "esa1e
42
3. repetarea < !ace s# !ie acceptat# ca !iind cert# o a!ir"a)ie co"patibil# cu
obiecti'ele sursei
4. in!luen)area "ental#; care >nt#re%te 9iterea3#: con'in0erile indi'iduale
incipiente sau apar)in?nd indi'i3ilor !#r# personalitate.
/ot >n do"eniul politic 9dar aceast# distinc)ie poate !i !olosit# cu succes %i
>n alte do"enii: se distin0e >ntre: propa0anda alb# care utili3ea3# "ateriale pro'enite
din surse o!iciale; con)in?nd nout#)i culturale; artistice; aparent ino!ensi'e; cu" ar !i:
stilul de 'ia)#; pre3entarea unor personalit#)i considerate e&e"plare pentru 'ia)a
cultural#; sporti'#; "u3ical#; !#r# a aduce >n discu)ie ele"entele care ar pune >n
discu)ie per!or"an)ele spa)iului social din care pro'in personalit#)ile respecti'e.
Ealoarea psi2olo0ic# a unor ast!el de cola1e poate !i pentru ascult#torii 9cititorii:
nepre0#ti)i %i !#r# luciditate; considerabil#. Cercet#rile au rele'at o e!icien)# "ai "are
a propa0andei albe >n r?ndurile tineretului prin trans"iterea unor e"isiuni radio!onice
de "u3ic# t?n#r# >n alternan)a cu scurte buletine de %tiri. Pe !ondul percepti' po3iti'
creat de conte&tul "u3ical; re"anen)a "esa1elor din %tiri este deosebit de "are;
deoarece propa0anda se reali3ea3# neostentati' %i creea3# i"presia unui dialo0 intre
e0ali.
Propa0anda nea0r# 'e2iculea3#; >n 0eneral; "ateriale GG!abricateGG; puse pe
sea"a !ie a unor institu)ii ine&istente pe care ascult#torulMcititorulMpri'itorul nu le
poate 'eri!ica; !ie pe sea"a unor institu)ii care e&ist#; dar care au cu totul alte
preocup#ri dec?t cele din %tirile !abricate. Mesa1ele Aarti3analeB AlansateB >n spa)iul
social pot surprinde prin GGnoutateaGG lor; %i ast!el; pot 0enera un curent !a'orabil sursei
de e"isie. e pe acelea%i po3i)ii se e"it %tiri !#c?ndu<se preci3area c# pro'in din
3'onuri neidenti!icate.
Propa0anda cenu%ie este cea "ai !rec'ent !olosit# de centrele de
de3in!or"are. Speci!icul s#u const# >n co"binarea in!or"a)iilor par)ial reale cu cele
inte0ral !alse alc#tuind %tiri cu aspect aparent precis; care >ns# nu pot !i 'eri!icate
co"plet. Publicul care identi!ic# episodic ele"ente pe care le cunoa%te; poate !i u%or
indus >n eroare de ase"enea !abrica)ii; pun?nd nout#)ile pe sea"a unor lacune.
E3e/*#e e *!+*$9$n0 !$i+,+nic05
43
Uniunea So'ietic# a !ost pri"a care s<a !olosit de radio ca "i1loc de
propa0and#. Mai "ult dec?t at?t >ncerca din r#sputeri s# li"ite3e posibilitatea
di!u3#rii posturilor radio str#ine. Receptoarele cu !ir au !ost "ult "ai "ult de3'oltate
dec?t cele indi'iduale deoarece cele cu !ir per"iteau ascultarea unui sin0ur post; cel
na)ional. $,S din pro0ra"ele Radio<Mosco'a erau din pro0ra"ele 70itprop
9 70ita)ie %i propa0and#; or0anis" al Partidului Co"unist:. in 1*35 e"isiunile de
radio au !ost "ai restr?nse; cele "u3icale sau cele in!or"a)ionale au !ost >nlocuite cu
cele politice; radioul a'?nd un rol e&clusi' propa0andistic. Radioul so'ietic de
ase"enea a ur"at linia stalinist# a re0i"ului. -"isiunile literare contestau %i
conda"nau operele cu caracter socialist %i orice ac)iune >"potri'a statului. Multe
dintre e"isiuni i<au !ost dedicate lui Ma&i" 8orDi ;autor so'ietic %i !ondatorul
realis"ului<socialist; >n lunile dup# "oartea sa.
@n Italia !ascist# radioul a ser'it >n pri"ul r?nd ca purt#tor de cu'?nt a lui
Mussolini. -nte Italiano per la 7udi3ione Radio!onic2e; societatea de radio italian#; a
reu%it s# ob)in# "onopolul radioului instalat la /orino pentru $5 de ani coordonat de
Ministerul Presei %i Propa0andei ; str?ns controlat de Partidul +ascist. Mussolini
!olosea !rec'ent radioul; pentru a se adresa poporului italian %i pentru a >nt#ri puterea
sa. -&ista o Cronic# !ascist# di!u3at# de trei ori pe s#pt#"?n# care elo0ia erois"ul;
'iolen)a %i puterea din Mediteran# %i unde 'eneau adesea %e!i de ar"at#; ai a'ia)iei
;oa"eni de a!aceri in!luen)i din do"eniul industrial care luau cu'?ntul %i se adresau
italienilor. Radioul italian a'ea %i e"isiuni care se adresau tineretului; "uncitorilor
iar e"isiunile sporti'e contribuiau %i ele la 0lori!icarea re0i"ului.
Na3i%tii reu%iser# s# se in!iltre3e >n or0anis"ele radioului >nc# >nainte de a
a1un0e la putere. 7u in!iltrat su!icien)i na3i%ti pentru a di!u3a >nc# de la nu"irea lui
Citler cancelar; pro0ra"e de propa0and# %i pentru a in!luen)a ale0erile din 5 "artie.
/oate pro0ra"ele radio erau "anipulate >n acela%i !el cu scopul de a pro"o'a
na3is"ul iar pro0ra"ele "u3icienilor e'rei %i operele lui Mendelsso2n au !ost total
inter3ise. 4dat# cu nu"irea lui Citler cancelar al 8er"aniei ; radioul a >nceput s#
e"it# pro0ra"e na3iste care Qtrebuie s# per"it# uni!icarea >n >ntre0i"e a poporului
0er"an >ntr<o 'oin)# unic# p#trun3?nd p?n# %i >n cea "ai "odest# colib# B dup# cu"
44
sus)inea 8obbels la 're"ea aceea. Na3is"ul a dus %i la "oderni3area radioului pentru
a !ace s# p#trund# "ai u%or ideolo0ia lui Citler. 8obbels introduce %i !abricarea unui
"odel de receptor ie!tin care recepta cu u%urin)# posturile 0er"ane %i aproape deloc
pe cele str#ine nu"it QEolDse"p!an0erB. Un siste" de relee se a!la >n le0#tur#
per"anent# cu 33 de o!icii ale Reic2<ului %i per"itea trans"iterea i"ediat# a
in!or"a)iilor %i discursurilor lui Citler. 7st!el; datorit# radioului na)iunea 0er"an# era
>ndoctrinat# cu "esa1ele lui Citler; Citler reu%ind ast!el s#<%i i"pun# cultul
personalit#)ii.
1.'. Ti*"!i e /$ni*"#$!e !$i+,+nic0
7tunci c?nd sesi3a" abateri >n coninut %i >n form de la credi!ilitate %i de la
do3a de seducie 9atracti'itate: acceptabil# social re3ult# ur"#toarele tipuri de
"anipulare:
< "anipularea obiecti'it#)iiH
< "anipularea ra)ionalit#)iiH
< "anipularea interesuluiH
1.'.) M$ni*"#$!e$ +.iectivit04ii
Prin obiecti'itate se >n)ele0e pre3entarea unor e'eni"ente care se petrec in
realitate; >n corespondenta cu acea realitate %i >ntr<o "aniera care sa corespund#
ar0u"entabilit#)ii %i acceptabilit#)ii. 7ceste caracteristici >i asi0ura o lar0#
credibilitate >n r?ndul ascult#torilor. @nsa toc"ai aceasta calitate pre3u"at#; dublat#
de puterea de i"pact; deter"in# posibilitatea de "anipulare a receptorilor. 7%adar;
"anipul#rile speci!ice discursului radio!onic apar sub !or"a 0enerala a denatur#rii
realit# ii in ansa"blu; dar care se reali3ea3# prin te2nici corespun3#toare >nc#lc#rii
caracteristicilor identi!icate pentru obiecti'itate.
C?te'a >nc#lc#ri ale acestor caracteristici sunt:
45
a. Pre3entarea unor e'eni"ente care nu s<au petrecut in realitate; prin:
< minciunH
< amal&amul adevr-fals 9inserarea unor ele"ente !alse intr<un conte&t real:.
b. Pre3entarea necorespun3#toare a realit# ii; prin ur"#toarele te2nici de
"anipulare:
< orientarea tirilor pre3entarea unei sin0ure laturi a unei proble"atici atunci c?nd
sunt "ai "ulte p#r)i >n con!lictH
< selecia neo!iectiv: prin 'alori3area unor a"#nunte neesen)iale >n detri"entul celor
esen)iale.
c. 7bandonarea ar0u"entabilit#)ii: d# na%tere sofismelor de ar&ument. 7ceasta
caracteristic# !ace re!erire la lipsa ar0u"ent#rii unui citat; a unui titlu; te&t etc. de cele
"ai "ulte ori acu3ator sau de!#i"#tor.
d. 7bandonarea caracterului de acceptabilitate: acceptabilitatea unui te&t 1urnalistic
dispare in "o"entul in care cuprinde re"arci discri"inatorii.
1.'.'. M$ni*"#$!e$ !$4i+n$#it04ii
Ra)ionalitatea >n lu"ea radio e&pri"# necesitatea ca te2nicile de ar0u"entare
utili3ate s# !ie 'alide. @nc#lcarea nor"elor de corectitudine lo0ica !acilitea3#
a"estecul te2nicilor de "anipulare. @n ca3ul ra)ionalit#)ii; so!is"ele se produc prin
>nc#lcarea nor"elor de corectitudine !or"al# ale te2nicilor de ar0u"entare. -le se
>"part in doua clase:
< sofisme de te*nica ar&umentativa induse de &#ndire. -&: so!is"ul !alsei
dile"e; so!is"ul ne0#rii antecedentelor; so!is"ul 0enerali3#rii pripite.
< sofisme de te*nica ar&umentativa induse prin lim!a=. -&: so!is"ul
co"po3i)iei 9Aaca PS nu c?%ti0# ale0erile; toat# Ro"?nia pierdeB: O o proprietate
a p#r)ilor este e&trapolat# la >ntre0.
46
1.'.1. M$ni*"#$!e$ inte!e%"#"i
Construc)ia discursului )ine cont de preocuparea pentru "en)inerea trea3# a
interesului ascult#torilor. @n acest sens te"ele trebuie s# !ie c?t "ai capti'ante pentru
ascult#torii radio. Caracterul seduc#tor al con)inutului este deter"inat de
caracteristicile actualitii %i completitudinii prezentrii i comentrii spaiului
pu!lic. Manipularea poate s# apar# atunci c?nd se inter'ine prin e>a&erarea %i
micorarea i"portan)ei unor e'eni"ente sau cate0orii de in!or"a)ii. La intersec)ia
dintre caracteristicile interesului )i procedeele de trans!or"are ale acestuia re0#si"
te2nicile de "anipulare reunite >n tabelul 1.
C$!$cte!i%tici5 TeAnici e t!$n%,+!/$!e
E3$9e!$!e Mic2+!$!e
Act"$#it$te$
te/e#+! *!e=ent$te
Supralicitarea unor
e'eni"ente
Mini"ali3area unor
e'eni"ente
C+/*#etit"ine$
*!e=ent0!ii %*$4i"#"i
*".#ic
-'eni"en)ialitatea /abloidi3area
/abelul 1
a. )upralicitarea i minimalizarea unor evenimente
Supralicitarea tri"ite la cre%terea e&a0erat# a i"portan)ei unor e'eni"ente sau
la e&a0erarea e&tre"# a ponderii unor in!or"a)ii "ar0inale >n cadrul unui articol.
Mini"ali3area presupune o !olosire contrar# a "ecanis"elor supralicit#rii; ast!el
>nc?t te"e cu i"portan)# pentru spa)iul public nu sunt su!icient pre3entate.
!. venimenialitatea i ta!loidizarea
Ca strate0ie; seduc)ia are rolul de a si"pli!ica in!or"a)ia; ast!el >nc?t s# !ie
accesibil# unui nu"#r "are %i etero0en de receptori. aca >ns# aceast# si"pli!icare
dep#%e%te anu"ite 0rani)e; atunci i"a0inea realit#)ii este una de!or"at#. 7st!el;
seduc)ia de'ine "anipulatorie >n condi)iile >n care; pentru reali3area ei; se !alsi!ic#
4*
spa)iul public. La ni'elul con)inutului abaterile sunt e'eni"en)ialitatea %i
tabloidi3area. Prin acestea a'e" acces la un spa)iu public seduc#tor; "arcat de cri3e;
accidente; 'edete si scandaluri; dar prin care se i0nora pre3entarea e'eni"entelor cu
ade'#rat i"portante pentru public.
-'eni"en)ialitatea 'i3ea3# e&a0erarea unor aspecte i"portante din spa)iul
public; din punct de 'edere al ponderii in ansa"blu. e%i %tirile sunt de interes public
adesea sunt canali3ate c2iar i la radio doar pe spectaculos.
3.3. -!inci*$#e#e teAnici e /$ni*"#$!e !$i+,+nic0 ,+#+%in
2ti!i#e
Radioul este o unealt# cu dou# t#i%uri. Pe de o parte; !or"ea3#; pe de alt#
parte de!or"ea3#. In!or"a)iile o!erite prin inter"ediul pro0ra"elor radio au o
redutabil# capacitate de con'in0ere; au capacitatea de a "odela percep)ia asupra
lucrurilor %i de a in!luen)a 0?ndirea %i co"porta"entul audien)ei. -&ist# >ns# li"ite
ale puterii radio!onice; !or)e opuse < !ie politice; institu)ionale; !ie repre3ent?nd
"ediul de a!aceri pri'at < care; la r?ndul lor; "anipulea3# in!or"a)iile o!erite de radio
%i de "ass<"edia in 0eneral. Include" aici persoane ori 0rupuri; care pro!it# de
nor"ele %i re0ulile 1urnalistice; pentru a crea e'eni"ente su!icient de interesante
pentru publicul lar0; dar a c#ror apari)ie !a'ori3ea3# e&clusi' persoanele sau 0rupul
interesat. e ase"enea; presiunea co"ercial# a pro!itului %i a co"peti)iei; precu" %i
presiuni directe din partea institu)iilor politice li"itea3# puterea acestui "i1loc de
in!or"are.
@n ca3ul %tirilor radio pentru a capta aten)ia unui ascult#tor pri"a propo3i)ie
trebuie s# !ie bine construit# ;ast!el >nc?t ascult#torul s# !ie interesat; curios. @n !unc)ie
de ea; se c?%ti0a sau se pierde un ascult#tor. Redactorii aloc# un ti"p destul de "are
elabor#rii propo3i)ie ini)iale de e!ect. 7ceast# trebuie s# con)in# ele"entul
do"inant;s# nu abat# aten)ia ascult#torului;s# !ie clar# %i s# nu cree3e
con!u3ii.Lun0i"ea undei %tiri; a unei in!or"a)ii este i"pus# de dou#
lucruri:i"portan)a in!or"a)iei %i e&isten)a altor %tiri interesante.la radio o %tire de
4%
interes na)ional poate a'ea un "inut dar; >n 0eneral o %tire nu trebuie s# dep#%easc#
1$<14 r?nduri; lun0i"ea %tirilor este 'ariat#.@n cadrul buletinelor de %tiri durata
"a&i"# a unui "aterial 'orbit este >n 1ur de 45 de secunde.@"preun# cu introducerea
%i >nre0istrarea dup# teren poate a1un0e %i la un "inut."aterialele 'orbite >nre0istrate
pe band# din actualitate nu 'or !i "ai "ari de 15 secunde. Cu toate c# pri"a
propo3i)ie este cea "ai i"portant# aceast# nu trebuie s# !ie >nc#rcat# %i s# con)in#
!oarte "ulte detalii.@nceputurile se pot scrie %i !olosind pu)ine cu'inte dar cu un
i"pact "are asupra ascult#torului.Unul dintre lucrurile care trebuie s# !ie e'itat este
acela de a >ncepe printr<o >ntrebare.Sarcina 3iaristului este de a in!or"a
ascult#torul;nu de a<i pune >ntreb#ri. Un lucru i"portant >n redactarea unei %tiri este
de a a'ea o ordine lo0ic#. Procedeul corect este acela c?nd 3iaristul 'a cauta
>ntrebarea pe care in!or"a)ia o ridic#:ce=H c?nd=H unde=H cine=H de ce=H %i c?nd=.
Utili3area e&presiilor ar0otice;abre'ierilor sau ini)ialelor !#r# a !i e&plicate; 'or irita
>ntotdeauna ascult#torul. +luen)a %tirii este !oarte i"portant# %i se ob)ine prin
!olosirea cu abilitate a cu'intelor.
Structura unei %tiri si"ple are !or"a unei pira"ide r#sturnate.@n radio %tirea
este construit# opus !a)# de re0ulile !or"ei literare. Wtirea >n radio este construit# >n
!elul ur"#tor:care este noutatea=H !undalulH detaliileH istoriculH detaliile "inore. @n
ter"inolo0ia 1urnalistic# acest "od de redactare a %tirii se nu"e%te pira"id# circular#.
Mic2el Eoirol nu"e%te aceast# pira"id# ;;a plan ensablierB 9plan clepsidr#:. -&ist# o
lo0ic# >n acest aran1a"ent: ascult#torii ob)in de la >nceput cele "ai i"portante
ele"ente ale relat#riiH aceast# structur# crea3# auto"at o continuitate de idei; ast!el
>nc?t ascult#torii nu de'in con!u3i.pri"ul para0ra! con)ine r#spunsurile la >ntreb#rile
"esa1ului ini)ial. I"portant# stirei este data de conte&tul social; econo"ic; politic.
7scult#torul este interesat de si0uran)# 3ilei de "?ine;si0uran)# lui %i a !a"iliei.
7cesta >%i dore%te s# aud# >"bun#t#)irea situa)iei >n ulti"ele $4 de ore; nu 'rea s# a!le
nu"ai p#r)ile ne0ati'e.
4pinia public# este !olosit# %i controlat# de c#tre "ass<"edia din ce >n ce
"ai e'ident; !iind inserate >n "entalul social ideile dorite; prin inter"ediul %tirilor
pre3entate >n presa scris#; la tele'i3or sau radio. 4a"enii pri"esc >n !iecare 3i o
por)ie de %tiri "enite s# insti0e; s# into&ice; s# deni0re3e rela)iile u"ane. /oate
4
acestea se >nt?"pl# din dorin)a celor care conduc trusturile "edia de a ob)ine ratin0;
ratin0ul !iind ec2i'alent cu pro!it. 7st!el ne este dat ceea ce se cere %i 'inde cel "ai
bine: scandalul %i "oartea.
Plec?nd de la pre"isa c# N"ass<"edia particip# nu nu"ai la 0ene3#; ci %i la
"anipularea opiniei publiceN; Robert Cisi"o a studiat presa Nca parte din siste"ele de
"anipulare cele "ai acti'e ale opiniei publice; a1un0?nd la conclu3ia ca ea repre3int#
o ar"a teribil# sub raportul poten)ialului de in!luen)are. Principale te*nici de
manipulare prin tiri, !olosite >n "od curent la radio; sunt:
1. selectarea tirilor < este apreciat# ca cea "ai e!icient# cale de inser)ie a
in!luen)ei >n spa)iul in!or"a)ional; deoarece criteriile de selectare apar)in de1a celor
care de)in o anu"it# in!luen)# >n structura social#. -ste e'ident ca ace%tia 'or selecta
nu"ai in!or"a)iile care nu le le3ea3# interesele.
$. orientarea tirilor < se reali3ea3# de obicei prin o"itere a unor co"ponente
ale "esa1ului ini)ial; publicul a'?nd acces doar la unele se0"ente ale circuitului
in!or"a)ional. Wtiind ca nu trebuie s# se opun# publicului; cei care le redactea3# au o
proiec)ie distracti'#; con)in?nd !or"ul#ri deosebit de !a"iliare c2iar pentru !apte
deosebit de 0ra'e; accesibilitatea acestora !iind asi0urat#. e ase"enea au obli0a)ia
de a controla stilistic con)inutul >n sensul a%tept#rilor publicului lar0.
3. influenarea prin plasarea tirilor < 'i3ea3# di"ensionarea a&iolo0ic# a
con)inutului >n !unc ie de locul atribuit acesteia >ntr<o e"isiune radio. 7st!el; plasarea
unui !apt oarecare la >nceputul buletinului de %tiri >l 'a plasa in s!era
e'eni"en)ialului.
4. influenarea prin titluri < se ba3ea3# pe !aptul c# sinte3a din titlul %tirii;
!a3a care re3u"# con inutul %tirii; constituie o e'aluare a >ntre0ii %tiri care ur"ea3# s#
!ie pre3entat# ulterior.
5. alegerea evenimentelor cu o mare putere de influenare; >ntruc?t
abordarea >ntre0ii acti'it#)i a unui lider >n conte&tul statusului de presti0iu a ra"urii
de acti'itate >n care s<a a!ir"at contribuie la discreditarea lui >ntr<o "anier# aparent
tenden)ioas# dar e!icient#.
5+
,. producerea i difuzarea informaiilor tendenioase < ocup# un loc aparte >n
"anipu1are; in!or"a)ia tenden)ioas# a !ost "ult# 're"e identi!icata !ie cu eroarea; !ie
cu "inciuna.. Cu" obiecti'ul >l constituie "anipularea; de3in!or"atorul !olose%te
c2iar %i calo"nia sau "inciuna atunci c?nd acestea se do'edesc a<i slu1i interesele.
C$*it+#"# IV
St"ii e c$=
8.). St"i"# %+ci+#+9ic in OAi+
In anii 1*4.; >nainte ca tele'i3iunea s# e&iste ca "i1loc de co"unicare de
"as#; un 0rup de sociolo0i din SU7 au conceput un proiect elaborat de cercetare
pentru a studia i"pactul ca"paniei pentru ale0erile pre3iden)iale din acel an;
"ediati3ate de presa scris# %i radio; asupra ale0#torilor. La >nceput; ei au !ost
interesa)i de "odul >n care "e"brii unor anu"ite cate0orii sociale selectau
in!or"a)iile o!erite de "ass<"edia >n le0#tur# cu ale0erile %i "odul >n care aceste
"ateriale au in!luen)at inten)iile lor de 'ot.
Studiul a !ost e!ectuat >n 42io; o 3on# a"erican# central#; tipic#; care de
decenii 'ota dup# cu" 'ota na)iunea; >n ale0erile pre3iden)iale. Mesa1ele "ass<"edia
>n studiu constau din discursurile ca"paniei %i alte "esa1e politice pre3entate la radio
>n perioada co"peti)iei dintre Iendell IillDie 9candidatul republican: %i pre%edintele
+ranDlin . Roose'elt 9candidatul de"ocrat:. Subiec)ii au !ost c?)i'a locuitori
repre3entati'i ai districtului. Pentru pri"a dat# >n cercetarea prin sonda1 pe scar#
lar0# s<a !olosit o "etod# in0enioas#; panelul. Un e%antion principal de ,.. de
51
persoane a !ost inter'ie'at >n !iecare lun#; din iunie %i p?n# >n noie"brie. -%antioane
supli"entare de c?te ,.. de "e"bri !iecare au !ost inter'ie'ate pe parcursul c?tor'a
dintre aceste luni. Re3ultatele ob)inute de la e%antioanele supli"entare au !ost
co"parate cu re3ultatele celor care au !ost inter'ie'a)i >n "od repetat; pentru a
constata dac# di!eren)ele ap#reau datorit# inter'ie'#rii repetate a e%antionului
principal. Nu s<au constatat ast!el de di!eren)e.
Unele dintre e!ectele studiului au !ost participarea la ca"panie; prin ob)inerea
de in!or"a)ii despre candida)i %i despre subiecte; !or"ularea deci3iilor de 'otare ca
re3ultat al in!luen)elor ca"paniei %i deplasarea la urn# pentru a 'ota.
@n ur"a acestor studii; au !ost descoperite %i alte e!ecte: unii subiec)i au !ost
acti'a)i de c#tre ca"pania !#cut# prin "ass<"edia. Cu alte cu'inte; ei a'eau
Apredispo3i)ii latenteB de a 'ota >ntr<o anu"it# direc)ie 9datorit# apartenen)ei la o
anu"it# cate0orie social#:; iar "esa1ele ca"paniei au cristali3at acele predispo3i)ii
p?n# c?nd ele au de'enit e'idente. 7l)ii se 2ot#r?ser# de1a de la >nceputul ca"paniei;
iar deci3iile lor au !ost consolidate printr<o selec)ie continu# %i parti3an# a "esa1elor
supli"entare din "ass<"edia. oar >n pu)ine ca3uri; deci3iile de 'ot ini)iale au !ost
sc2i"bate radical de c#tre "esa1ele co"unicate prin "ass<"edia. 7st!el; con'ersia nu
a !ost un e!ect de an'er0ur#.
/eoria di!eren)ierii sociale a !urni3at e&plica)ii pentru "ulte re3ultate. S<a
'orbit >n "ulte ca3uri despre in!luen)ele e&ercitate de di'ersele cate0orii sociale
asupra inten)iilor de 'ot %i asupra co"porta"entului !a)# de "i1loacele de co"unicare
de "as#. E?rsta; a!ilierea politic#; se&ul; re3iden)a rural# >n co"para)ie cu cea
urban#; statutul econo"ic %i educa)ia erau 'ariabilele principale. 7partenen)a la o
cate0orie social# deter"ina AinteresulB %i conducea la deci3ii; ti"purii sau t?r3ii.
7c)ion?nd concertat; acest co"ple& de 'ariabile a in!luen)at nu nu"ai 0radul %i
direc)ia de e&punere a oa"enilor la "esa1ele ca"paniei co"unicate prin "ass<"edia;
dar %i tipul de in!luen)e pe care un ast!el de "esa1 le<a a'ut asupra lor.
S<a acordat pu)in# aten)ie; >n cadrul studiului; unui posibil rol al rela)iilor
sociale in!or"ale; cu" ar !i cele i"plicate de conceptul 0rupului pri"ar 9un nu"#r
redus de oa"eni care au le0#turi a!ecti'e str?nse; cu" ar !i "e"brii unei !a"ilii sau
prieteni apropia)i.: La ur"a ur"elor; se credea la 're"ea aceea c# acest tip de rela)ii
52
sociale era deteriorat >n noua societate urban<industrial#. -li2u Kat3 a sus)inut !er"
acest punct de 'edere; >n ur"#torii ter"eni.
P?n# de cur?nd; i"a0inea societ#)ii pentru "a1oritatea cercet#torilor
co"unic#rii era aceea de indi'i3i separa)i; le0a)i prin inter"ediul "ass"edia; dar nu
unul de celalalt. Societatea O adic# ApubliculB O era conceput# ca o a0lo"erare de
oa"eni de di!erite '?rste; se&e; clase sociale %i a%a "ai departe; dar nu s<au luat >n
considerare rela)iile i"plicite %i rela)iile in!or"ale. Ideea nu este c# cercet#torul
co"unic#rii nu %tia c# "e"brii publicului au !a"ilii %i prieteni; ci c# el nu credea c#
ace%tia puteau a!ecta re3ultatul unei ca"paniiH rela)iile interpersonale in!or"ale au
!ost ast!el considerate nerele'ante pentru institu)iile societ#)ii "oderne.
ar c?nd au !ost inter'ie'a)i oa"enii din )inutul -rie; s<au ob)inut r#spunsuri
>ntr<o oarecare "#sur# anticipate; la una din principalele direc)ii de c2estionare. 4ri
de c?te ori cei inter'ie'a)i erau ru0a)i s# relate3e despre "odul >n care erau in!luen)a)i
de ca"pania !#cut# prin "i1loacele de co"unicare de toate !elurile; discu)ile politice
erau "en)ionate "ai !rec'ent dec?t radioul sau %tirile tip#rite.
e !apt; >n ti"pul unei 3ile obi%nuite din ti"pul ca"paniei electorale; cu 1.
procente "ai "ul)i oa"eni se an0a1au >n sc2i"buri in!or"ale de idei cu alte persoane
dec?t cei care erau in!luen)a)i direct; prin inter"ediul radioului; de "esa1ele
ca"paniei. Pe "#sur# ce proiectul era pus >n practic#; cercet#torii %i<au re'i3uit
strate0ia inter'iurilor. 7u >nceput s# sonde3e "ai siste"atic acele contacte in!or"ale
ca surs# a Ain!uen)ei personaleB. -i 'oiau s# >n)elea0# ce rol 1uca aceast# !or"# de
co"unicare; de la persoan# la persoan#; >n "odi!icarea in!luen)elor co"unic#rilor >n
"as#.
Re3ultatul !inal al descoperirii >nt?"pl#toare a rolului rela)iilor sociale
in!or"ale; >n ur"a studiului >ntreprins >n )inutul -rie; a !ost !or"ularea unei noi
perspecti'e asupra procesului de co"unicare de "as#. up# ce cercetarea a !ost
!inali3at#; era clar c# rela)iile sociale in!or"ale 1oac# un rol i"portant >n "odi!icarea
"odului >n care indi'i3ii selectea3# "esa1ul din ca"pania !#cut# >n "ass<"edia %i
sunt in!luen)a)i de c#tre acel "esa1.
Me"brii de !a"ilie; prietenii %i al)ii erau in!luen)a)i de anu"ite "esa1e
trans"ise prin "ass<"edia %i; la r?ndul lor; le supuneau aten)iei celor care 'otau %i
53
care nu erau e&pu%i direct ca"paniei "ediati3ate. 7st!el se !or"a un !lu& indirect; dar
i"portant de idei %i in!luen)e dinspre "ass<"edia c#tre cei care erau e&pu%i direct %i
de la ei la al)i oa"eni care nu citiser# sau nu audiaser# "esa1ele ori0inale.
Cercetarea a de"onstrat c# e&ist# un !lu& al in!or"a)iilor >n dou# etape de
ba3#: "ai >nt?i; de la "ass<"edia c#tre indi'i3i relati' bine in!or"a)i; care ur"#reau
!rec'ent co"unic#rile de "as#H >n al doilea r?nd; prin canale interpersonale; de la
ace%ti indi'i3i c#tre persoane care erau e&puse "ai pu)in direct "ass<"edia %i care
depindeau de al)ii pentru a !i in!or"a)i. 7cest proces de co"unicare a !ost nu"it
A!lu&ul de co"unicare >n doi pa%iB.
7cei indi'i3i care a'eau un contact "ai direct cu "ass<"edia au !ost denu"i)i
Alideri de opinieB; deoarece s<a descoperit >n scurt# 're"e c# ei nu erau doar si"pli
trans"i)#tori de in!or"a)iiH ei 1ucau un rol i"portant >n !urni3area de interpret#ri ale
ca"paniei; care a1utau la conturarea inten)iilor de 'ot ale celor care pri"eau
in!or"a)iile. 7ceast# !or"# de Ain!luen)# personal#B a !ost i"ediat recunoscut# ca
!iind un proces i"portant; care se interpunea pentru "ul)i oa"eni >ntre "esa1ul
co"unicat prin "ass<"edia %i reac)iile la acel "esa1.
@n ur"a acestei constat#ri; s<au >ntreprins cercet#ri sus)inute pentru a in'esti0a
tr#s#turile liderilor de opinie %i procesul in!luen)ei personale. S<a acu"ulat "ult#
literatur# de specialitate care arat# c# rela)iile sociale in!or"ale erau >ntr<ade'#r
!actori i"portan)i care inter'eneau %i care "odelau "aniera >n care oa"enii selectau
"esa1ele trans"ise la radio; le interpretau %i ac)ionau >n consecin)#. 7st!el; teoria
rela)iilor sociale a contribuit la o "ai bun# >n)ele0ere a ba3ei selecti'it#)ii e&ercitate
de c#tre public; pe "#sur# ce acesta reac)ionea3# la "i1loacele de co"unicare de
"as#.
8.'. C+n,"=i$ R0=.+i"# #"/i#+!
@n seara de CalloPeen 931 octo"brie: a anului 1*3(; >n Statele Unite; un
pro0ra" de radio ce trans"itea "u3ic# spaniol# a !ost >ntrerupt de un buletin de %tiri
>n cadrul c#ruia se anun)a obser'area unor e&plo3ii neobi%nuite pe planeta Marte.
up# care; pro0ra"ul "u3ical a continuat. Ce'a "ai t?r3iu; din nou o >ntrerupere;
pentru a trans"ite >n direct un reporta1 din 8ro'erGs Mill; o "icu)# localitate din statul
54
NeP JerseR; unde un Ncilindru uria%N a lo'it P#"?ntul Ncu o !or)# teribil#N. Se pare c#
>n acel "o"ent; circa un "ilion de a"ericani ascultau e"isiunea. Curio3itatea a !ost
>nlocuit# treptat de tea"# atunci c?nd reporterul; %i el speriat; a >nceput s# descrie
cu" se de%urubea3# cap#tul e&terior al cilindrului %i din interiorul N"a%in#rieiN apar
ni%te creaturi uria%e; sclipitoare; cu tentacule i"ense %i oc2i ca de %arpe.
Pe "#sur# ce continua Nreporta1ul de la !a)a loculuiN; panica se r#sp?ndea.
@n!rico%a)i; reporterii relatau cu" aceast# Na'anX0ard# a in'adatorilor de pe MarteN a
>nceput s# cucereasc# NeP JerseR; s# ucid# pe oricine ar !i >ncercat s# i se opun# %i s#
se >ndrepte spre ini"a NeP YorDului. @n cadrul e"isiunii se au3eau tot "ai des
apeluri ale autorit#)ilor c#tre popula)ie; pentru e'acuarea unor >ntre0i 3one.
@n studiile sale consacrate e!ectelor acestei e"isiuni de radio; psi2olo0ul
a"erican CadleR Cantril a obser'at c# sute de "ii de oa"eni au intrat >n panic# %i
"ul)i dintre ei %i<au p#r#sit locuin)ele pentru a sc#pa de in'a3ia N"ar)ienilorN.
Ce s<a >nt?"plat de !apt= @n !iecare an; >n noaptea de CalloPeen; a"ericanii
se de02i3ea3# >n !anto"e; "on%tri; 'a"piri %i alte !i0uri de 0roa3#. S#rb#toarea
pro'ine dintr<un 'ec2i obicei celt; care ur"#rea >"bunarea spiritelor celor "or)i.
atina s<a r#sp?ndit >n Statele Unite; Canada %i teritoriile britanice; de'enind un prile1
de carna'al %i distrac)ie. Copiii "er0 cu colindul; de02i3a)i >n !anto"e; %i Na"enin)#N
0a3dele c# le 'or !ace surpri3e nepl#cute dac# nu >i 'or >"buna cu ce'a dulciuri; iar
adul)ii se >ntrec >n p#c#leli. @n noaptea de 31 octo"brie 1*3(; 4rson Iells; cel care
a'ea s# de'in# unul dintre cei "ai 'esti)i re0i3ori %i actori a"ericani; s<a 0?ndit s#
adapte3e radio!onic celebrul ro"an %tiin)i!ico<!antastic R#3boiul lu"ilor; scris de
C.8. Iells. @"preun# cu cole0ii s#i; actorii de la MercurR /2eater; au interpretat
e&tre" de realist "o"entele dra"atice ale Nin'ad#riiN 7"ericii de c#tre 2idoasele
Ncreaturi "ar)ieneN. -!ectele speciale au !ost i"pro'i3ate %i ele cu !oarte "ult#
abilitate; reu%ind a"pli!icarea tensiunii %i inducerea senti"entului de panic#. Spre
e&e"plu; pentru a reda sonor celebra de%urubare a cilindrului; te2nicienii au 0#sit un
borcan cu capac; pe care l<au desc2is >n ba3inul IC<ului pentru a da o re3onan)#
special# scr?%netelor.
Cu" de au c#3ut at?t de "ul)i a"ericani prad# p#c#lelii= @n pri"ul r?nd
trebuie a"intit c# piesa a !ost trans"is# >n 1*3(; deci >nainte de Nera tele'i3oruluiN.
55
Pe atunci; radioul era unica surs# de "u3ic#; di'ertis"ent; piese de teatru; dar %i de
%tiri de ulti"# or#. 7poi; piesa copia !oarte e&act siste"ul de trans"itere a %tirilor %i a
reporta1elor >n direct; >n plus; !oarte "ul)i dintre ascult#tori pierduser# >nceputul c?nd
e"isiunea !usese clar pre3entat# ca o adaptare radio!onic# a ro"anului R#3boiul
lu"ilor. 4rson Iells a ales ora >nceperii e"isiunii cu pu)in >nainte de !inalul unui
!oarte >ndr#0it spectacol radio!onic; C2arlie McCart2R; ce se des!#%ura pe un alt post
de radio. Ma1oritatea ascult#torilor au a%teptat !inalul acelui spectacol %i abia dup#
aceea au co"utat pe !rec'en)a postului de "u3ic# spaniol#; pier3?nd ast!el
pre3entarea din debutul e"isiunii.
incolo de aceste e&plica)ii; "ai e&ist# %i o alta )in?nd de structura psi2icului
u"an; de psi2olo0ia social#. 7u3ind acele Nreporta1eN >n!rico%#toare; dar %i aproape
incredibile; !oarte "ul)i dintre ascult#tori au c#utat s# 'ad# cu" se co"port# cei
>"preun# cu care audiau e"isiunea. Cu" to)i erau >n0ri1ora)i %i speria)i; orice >ndoial#
a disp#rut. Ne<a" s#rutat unii pe al)ii pentru c# ne a%tepta" s# "uri" dintr<o clip# >n
alta; >%i a"intea un ascult#tor; citat de Cantril.
Mul)i dintre cei con'in%i c# tot ceea ce aud la radio se >nt?"pl# cu ade'#rat au
0#sit c2iar %i coresponden)e >n realitatea i"ediat#; interpret?nd instincti'; N>n c2eie
proprieN; obser'a)iile; pentru a se potri'i cu ceea ce se trans"itea >n di!u3oare. Ne<a"
uitat pe !ereastr# %i IRo"in0 7'enue era ne0ru de "a%ini. Mi<a" dat sea"a c#
oa"enii >ncercau s# !u0#; s# scape...; spunea un ascult#tor; pentru ca altul s# adau0e:
Pe strada "ea nu se 3#rea nici o "a%in#. M<a" 0?ndit c# dru"urile erau blocate de
a"buteia1e; din cau3# c# !oarte "ulte c#i de acces !useser# distruse de in'adatori.
9Cantril:
+eno"enul care a produs o ase"enea psi2o3# >n "as# 9a !ost denu"it
Conta0iune: printr<un paralelis" cu ter"enul "edical ce se"ni!ic# r#sp?ndirea unei
epide"ii. @n psi2olo0ia social#; conta0iunea repre3int# trans"iterea rapid# la ni'elul
"ul)i"ilor de oa"eni; a e"o)iilor %i a "ani!est#rilor de co"porta"ent. e !iecare
dat# c?nd un indi'id se a!l# >ntr<o situa)ie a"bi0u#; el >ncearc# s# se adapte3e
reac)iilor celorlal)i. in p#cate; >ntr<o ast!el de situa)ie con!u3#; nici ceilal)i nu %tiu
"ai "ult dec?t el. in cau3a conta0iunii; psi2o3ele >n "as# cap#t#; uneori; propor)ii
incredibile.
56
@n acela%i ti"p; e!ectele e"isiunii radio!onice R#3boiul lu"ilor arat# c?t de
puternice; dar; uneori; %i periculoase; pot de'eni sursele de in!or"a)ie atunci c?nd ele
sunt "anipulate >ntr<un anu"e scop. @n acea noapte a lui 1*3(; !oarte pu)ini au !ost
cet#)enii care nu au cre3ut >n ceea ce au3eau la radio %i au >ncercat s# a!le a"#nunte
de la alte posturi radio!onice. ar nu au 0#sit nic#ieri 'reo %tire re!eritoare la
respecti'ul Ne'eni"entN. 7u tele!onat di'erselor cuno%tin)e; dar nici acestea nu a'eau
in!or"a)ii supli"entare; sin0ura surs# re!eritoare la Nin'a3ieN !iind; pentru to)i; postul
ce trans"itea Nreporta1ele de la !a)a loculuiN. Lipsa datelor supli"entare; Nt#cereaN
celorlalte posturi au sporit deruta. +apt ce de"onstrea3# c# e&isten)a unei sin0ure
surse de in!or"are poate a"pli!ica la "a&i"u" e!ectele "anipul#rii. Ca3ul e"isiunii
lui 4rson Iells este doar un e&e"plu particular; "ai ales c# s<a petrecut >n condi)iile
e&isten)ei unui nu"#r considerabil de posturi radio!onice. Lipsa in!or"a)iilor
supli"entare a 0enerat con!u3ia %i a !acilitat r#sp?ndirea psi2o3ei.
8.1. )' /in"te c$!e $" =9""it M$!e$ B!it$nie
4rson Ielles n<a !ost pri"ul. ra"ati3area dup# AR#3boiul lu"ilorB a lui
C.8. Iells; care a isteri3at 7"erica >n noaptea de CalloPeen a lui octo"brie 1*3(; a
a'ut un precedent >nc# %i "ai spectaculos. Cu 1$ ani >nainte de acel e'eni"ent din
SU7; Marea 5ritanie a !ost aruncat# >n 2aos de o trans"isie a unui oarecare Ronald
Kno&. Preot cu o pre0#tire "ultidisciplinar#; traduc#tor des#'?r%it; binecunoscut %i
respectat co"entator al e"isiunilor radio!onice ale 5isericii Catolice; autor de
ro"ane poli)iste de succes; p#rintele Kno& a'ea %i un uria% si") al u"orului.
@n 1*$,; lucra la t?n#ra pe atunci 5ritis2 5roadcastin0 Co"panR; care nu
>"plinise >nc# patru ani de e&isten)#. Pe 1, ianuarie; la ora 1*.4.; din studiourile de la
-dinbur02; Kno& >ncepe s# citeasc#; sin0ur la "icro!on; produc)ia proprie pe care a
intitulat<o A5roadcastin0 /2e 5arricadesB. Construit# >ntr<un "od incredibil de
ase"#n#tor cu AR#3boiul lu"ilorB; ea >ncepe plat cu ulti"ele re3ultate de cricDet %i
continu# cu un 0rupa1 de %tiri banale citit pe acela%i ton. 5rusc; >ns#; p#rintele
sc2i"b# re0istrul %i; alar"at; anun)# c# o "ul)i"e cresc?nd# de protestatari a0ita)i s<a
adunat >n /ra!al0ar SZuare. e"onstran)ii; care "ani!estea3# >"potri'a cre%terii
%o"a1ului; ar !i condu%i de un anu"e do"n PoppleberrR; secretarul AMi%c#rii pentru
5*
7bolirea Co3ilor la /eatreB. La !el ca %i Ielles; peste 1$ ani; Kno& di!u3ea3# apoi
pu)in# "u3ic#; l#s?ndu<i pe ascult#tori cu un u%or senti"ent de nelini%te; dar %i cu
i"presia c# 'ia)a >%i reia cursul nor"al. Ur"ea3# un buletin "eteo; alte re3ultate din
cricDet; dup# care din nou o relatare despre "ani!esta)ie. Mul)i"ea se re'ars# acu"
Ade o "anier# a"enin)#toareB pe sub 7d"iraltR 7rc2; anun)# Kno&.
Preotul >%i "anipulea3# auditoriul cu o abilitate incredibil#; trec?nd u%or de la
relat#ri de un u"or teribil la dra"e >nsp#i"?nt#toare. 7st!el; pu2oiul !urios ia la )int#
cu sticle ni%te ra)e care pluteau lini%tite pe apa unui lac; dup# care prinde un de"nitar
ce se >ndrepta spre studiourile de radio; unde pas#"ite a'ea e"isiune; %i >l arde de
'iu. Prile1 pentru Kno& de a<%i plasa conclu3ia seac#: Aeci 'a !i >n i"posibilitate de
a 'i se "ai adresa >n seara aceastaB. Ur"ea3# din nou c?te'a interludii cu %tiri banale;
care au rolul de a<i !ierbe pe ascult#tori. 7poi; p#rintele anun)# c# "ul)i"ea se
pre0#te%te; nici "ai "ult; nici "ai pu)in; dec?t s# distru0# Parla"entul cu "ortiere;
descrie cu" o e&plo3ie arunc# >n aer Cotelul Sa'oR %i continu# cu o descriere
cutre"ur#toare a 5i0 5en<ului; si"bolul %i "?ndria britanicilor; care se pr#bu%e%te la
p#"?nt >ntr<un 2uruit apocaliptic %i >ntr<un nor i"ens de pra!. Lu?nd peste picior
dra"atis"ul "o"entului pe care el >nsu%i >l crease; Kno& punctea3#: A4ra e&act# nu
'a "ai !i dat# ast# sear# de 5i0 5en; de la Londra; ci de orolo0iul unc2iului Leslie; de
la -dinbur02B.
Pe "#sur# ce relatarea cu"plitelor e'eni"ente se apropie de s!?r%it; "inistrul
/ransporturilor este sp?n3urat de un !elinar pe Eau&2all 5rid0e Road; iar
"ani!estan)ii intr# cu !or)a %i ocup# studiourile 55C; ast!el c# Kno& anun)# c# este
!or)at s#<%i >ntrerup# relatarea. Wi >nc2ide "icro!onul.
Cu totul trans"isiunea a durat 1$ "inute; dar e!ectul ei este 0reu de descris %i
de e&plicat c2iar %i acu"; dup# (5 de ani. +#r# >ndoial#; a !ost o crea)ie re"arcabil#;
plin# de inteli0en)# %i u"or. 7scultat# ast#3i; 9>nre0istrarea ori0inal# s<a pierdut; dar
pe site<ul 55C e&ist# o reconstituire !idel#:; ea nu pare a 1usti!ica uria%a panic# creat#
atunci.
Potri'it esti"#rilor 're"ii; circa 1. "ilioane de britanici au ascultat
e"isiunea lui Ronald Kno&. Cu" ar2i'ele arat# c# >n 1*$, >n Re0at e&istau $; 5
"ilioane de aparate de radio %i cu" radioul aduna seara >n 1urul s#u >ntrea0a !a"ilie;
5%
ci!ra de 1. "ilioane de ascult#tori nu pare e&a0erat#. C?)i dintre ace%tia au c#3ut
'icti"e scenariului= - !oarte probabil c#; la !el ca %i 1$ ani "ai t?r3iu; >n ca3ul lui
4rson Ielles; "ul)i au desc2is aparatele dup# ce e"isiunea >ncepuse. -ste !oarte
probabil ca; percepute >n a!ara conte&tului; sec'en)ele alar"ante precu" pr#bu%irea
5i0 5en; e&plo3ia de la Cotelul Sa'oR sau sp?n3urarea unui "inistru s# !i declan%at
isteria.
e ase"enea; 3#pada 0rea c#3ut# >n acea perioad# a >nt?r3iat 'enirea 3iarelor;
care atunci repre3entau sin0ura surs# alternati'# de %tiri. R#"?ne >ns# un "ister de ce
oa"enii nu au continuat s# asculte e"isunile 55C. Sin0ura e&plica)ie este panica
ira)ional# care a pus st#p?nire pe ei. Cu at?t "ai de "irare este totul cu c?t 'icti"ele
isteriei >n "as# par s# !i !ost "ai ales "e"brii >naltei societ#)i. -&ist# rapoarte ale
're"ii despre dineuri >ntrerupte brusc de in'ita)ii panica)i; care au plecat acas# pentru
a<%i pune a'erile la ad#postH despre Weri!ul din NePscatle care a >nceput s# lucre3e la
planurile pentru ap#rarea ora%uluiH despre ne'asta unui pri"ar care >%i !r?n0ea "?inile
ne%tiind cu" s#<%i anun)e b#rbatul despre ur0ia londone3#.
Se pare >ns# c# e&plica)ia cea "ai 'eridic# a panicii o repre3int# conte&tul
intern %i interna)ional al epocii. 7%a cu" >n ca3ul lui Ielles; pe !ondul !ricii !a)# de o
nou# i"plicare a )#rii lor >ntr<un con!lict "ondial; unii ascult#tori au cre3ut c#
reporterii sunt "artorii unei in'a3ii 0er"ane %i c# >i iau pe na3i%ti drept "ar)ieni;
curentul bol%e'ic %i 'ictoria re'olu)iei >n Rusia !#ceau s# !risone3e >ntrea0a -urop#.
@n Marea 5ritanie; cu c?te'a luni >n ur"#; 0u'ernul operase arest#ri "asi'e >n
r?ndurile proasp#t >n!iin)atului Partid Co"unist. e ase"enea; se"nale despre
pre0#tirea unei 0re'e 0enerale 9care a'ea s# %i >nceap# >n "ai; la patru luni dup#
e"isiunea lui Kno&: alar"aser# clasa conduc#toare.
Kno& %i apoi Ielles au reu%it ceea ce %i acu"; cu toate cercet#rile %tiin)i!ice
"oderne; pare 0reu de >n)eles: au intuit per!ect ce resorturi trebuie s# ac)ione3e pentru
a declan%a "ecanis"ele panicii din indi'id.
5
CONCLU?II
Manipularea este deci ac)iunea de a deter"ina o persoan#; un 0rup; o
colecti'itate; s# 0?ndeasc# %i s# ac)ione3e >ntr<un "od co"patibil cu interesele
ini)iatorului; iar nu cu interesele sale; prin utili3area te2nicilor de persuasiune care
distorsionea3# inten)ionat ade'#rul; l#s?nd i"presia libert#)ii de 0?ndire %i deci3ie.
Manipularea este un subiect contro'ersat %i !iecare are o de!ini)ie a acestui ter"en.
4a"enii 'or sa "anipule3e; cu toate c# "a1oritatea dintre ei nu recunosc acest lucru;
de ase"enea ei 'or s# nu cada >n capcana "anipulatorilor.
in cele pre3entate >n capitolele acestei lucr#ri este e'ident c# "anipularea
radio!onic# actual# este !oarte bine de3'oltat#; ea e'olu?nd de<a lun0ul ti"pului
de'enind din de >n ce "ai e!icient#; de'enind un instru"ent puternic de i"punere a
anu"itor idei %i concepte; de pro'ocare de isterii sociale; de pro"o'are de
personalit#)i etc.
Undele radio nu pot !i oprite la 0rani)# %i circul# !#r# pa%aport; constituind at?t
un e&celent "i1loc de in!or"are la ni'el re0ional sau "ondial; dar %i de "anipulare.
7st!el; cine >%i per"ite s# e&ploate3e cu e!icien)# "a&i"# cele "ai "oderne te2nici
de in!or"are radio at?t >ntr<un sens; pentru cule0ere de in!or"a)ii; c?t %i >n sens
in'ers; pentru "anipulare de la distan)#; posed# %i puterea absolut# >n teritoriu sau pe
plan re0ional.
Consider c# e i"portant s# >n'#)#" s# identi!ica" "o"entele >n care sunte"
supu%i "anipul#rii; s#<i 1udec#" %i s#<i e'alu#" pe cei cu care intr#" >n contact nu
nu"ai dup# ceea ce spun dar %i dup# ceea ce !ac. - un "od si"plu %i la >nde"?n# de
a ne prote1a indi'idualitatea de in!luen)e nedorite.
6+
RE?UMAT
Prin lucrarea de !a)# a" descris "anipularea radio!onic#; cu" %i >n ce conte&t
apare aceasta; tipurile %i !or"ele 0enerale de "anipulare prin radio; precu" %i
ele"ente speci!ice radioului care >l !ac s# !ie un "anipulator e!icient.
Lucrarea este structurat# >n patru capitole; !iecare a'?nd "ai "ulte
subcapitole; ur"ate de o serie de conclu3ii si o lista cuprin3#toare de re!erin)e
biblio0ra!ice.
@n pri"ul capitol al lucr#rii a" de!init "anipularea %i a" pre3entat
caracteristicile; e!ectele "anipul#rii precu" %i tipurile de "anipulare 9"anipul#ri
"ici; "edii si "ari: cu care se poate >nt?lni !iecare persoan# >n societate.
7l doilea capitol con)ine in!or"a)ii despre radio; despre !unc)iile %i i"pactul
acestuia >n societate. e ase"enea; >n acest capitol a" pre3entat ele"entele speci!ice
radioului care sunt utili3ate in 'ederea "anipul#rii %i a'anta1ele pe care le are acest
"i1loc de in!or"are !a)# de tele'i3iune; presa scris# etc.
@n al treilea capitol a" pre3entat tipurile %i !or"ele 0enerale de "anipulare
radio!onic#; cu" "anipulea3# acestea %i unele e&e"ple rele'ante care le
de"onstrea3# utilitatea. 4 alt# idee de3'oltat# >n acest capitol este aceea a
"anipul#rii !olosind %tirile care; din punctul "eu de 'edere; este !oarte e!icient# la
radio.
Ulti"ul capitol con)ine trei studii de ca3 prin care a" dorit s# e'iden)ie3 cu"
s<a "anipulat de<a lun0ul istoriei !olosind radioul; prin te2nicile %i "etodele de
"anipulare pre3entate de<a lun0ul lucr#rii.
61
BIBLIOBRAFIE
1. 5ondrea; 7; )ociolo&?a opiniei pu!lice i a mass-media, 5ucure%ti; +unda)iei
Ro"?nia de M?ine; $..3H
$. C#t#lin; 6a"!ir 9coord.:; Dicionar de )ociolo&ie; 5ucure%ti; 5abel; 1**(H
3. Co"an; Mi2ai; Introducere n sistemul mass-media; Ia%i; Poliro"; $..4H
4. Cuilenbur0; J.J; Sc2olten;O @tiinta comunicrii; Pitesti; Paralela 45; $.., H
5.
Cat2ala; Cenri; Pierre; poca Dezinformarii;

5ucure%ti; 7ntet; $...H
,. +iceac; 5o0dan; 9e*nici de manipulare; 5ucure%ti; Ne"ira; 1**7H
7. Caas; Mic2ael; Aadio mana&ement; Ia%i; Poliro"; $..1 H
(.
Cerber;t Marcuse; ros i %ivilizaie;

5ucure%ti; /rei;
5ucure%ti
; 1**5H
*. Cer1eu; Radu; +&linda mictoare; C2isinau; +unda)iei ARo"?nia de "?ineB;
1**4H
1+.
Joanescu; Irene; Aadioul modern;

5ucure ti; 7ll; 1***H
11. Joule; K.E. [ 5eau'ois; J.L.,8ic tratat de manipulare; 4radea; 7ntet; 1**7H
1$. Larson; U; C2arles; /ersuasiunea. Aeceptare i responsa!ilitate; Ia%i;
Poliro"; $..3H
13. Loc2ard; 8. M 5oRer; C.; %omunicarea mediatic, Ia%i; Institutul -uropean;
1**(H
14. Muc2elli; 7le&; 9e*nici de manipulare; Ia%i; Poliro"; $..$H
15. Randall; a'id; 'urnalistul universal; Ia%i; Poliro"; $..7H
1,. Stan; Sonia Cristina; 8anipularea prin pres, 5ucure ti; Cu"anitas; $..4H
17. /raciuc; Easile; 'urnalism radio,

; 5ucure ti; /ritonic; $..3H
62