1

Contabilitatea si stiinta contabilitatii

1.1 Notiunea de contabilitate
1.2 Sarcinile contabilitatii
1.3 Functiile contabilitatii
1.4 Contabilitatea stiinta; teoriile contabilitatii
1.5 Contabilitatea si legaturile ei cu alte stiinte
Obiectul contabilitatii
2.1 Conceptii referitoare la obiectul contabilitatii
2.2 Patrimoniul, obiect de studiu al contabilitatii
2.2.1 cti!ul si pasi!ul patrimonial
2.2.2.1 Structuri pri!ind acti!ul
2.2.2.2 Structuri pri!ind pasi!ul
2.2.2.3.Structuri de c"eltuieli si !enituri
2.3 Sisteme de contabilitate
2.3.1 Contabilitatea in partida simpla
2.3.2 Contabilitatea in partida dubla
2.3.3 Sistemul de contabilitate cu un singur circuit
2.3.4 Sistemul de contabilitate cu dublu circuit
2.3.5 Contabilitatea generala
2.3.# Contabilitatea de gestiune
2
Contabilitatea si stiinta contabilitatii
1.1 Notiunea de contabilitate
$n general, atunci cand spunem contabilitate, in practica si teorie ne referim la o disciplina
stiintifica, parte integranta a stiintelor social economice a!and ca si obiect inregistrarea
cronologica si metodica a operatiilor ce descriu procesele economice si financiare ce influentea%a
elementelepatrimoniale si&sau le controlea%a, cu scopul declarat de'a caracteri%a situatia economica
si financiara a unei untati patrimoniale si a stabilirii re%ultatelor obtinute intr'un inter!al de timp ,
utili%and pentru aceasta mi(loace, metode si procedee proprii, atat pentru repre%entare cat si pentru
calcul.
$n sens practic, prin contabilitate se intelege suma tuturar informatiilor cuprinse in documentele si
formularele contabil, referitoare la operaratiunile economice.
cestea fiind re%ultatul aplicarii principilor de ba%a ale stiintei contabilitatii.
$n timp, s'au de%!oltat mai multe definitii , idei, legate de de esenta si continutul contabilitatii.
Fr. )eitner aprecia%a contabilitatea ca si o istorie in cifre, a!and la ba%a documentele scrise
despre modul cum a fost condusa o unitate patrimoniala, cu un mecanism de calcul care e*prima
modul de !ariatie cantitati! !alorica a bunurilor, in urma actelor (uridice, te"nice si economice
ale unitatii patrimoniale.
+enri Fa,ol, porneste in definirea contabilitatii cafiind -organul !i%ual. al conducerii de la o
atenta anali%a a functiilor intreprinderii .
1.2 Sarcinile contabilitatii
Sarcinile contabilitatii sunt dictate de cerintele specifice fiecarei ramuri
economice/industrie, agricultura, comert, turism, sistem bancar , institutie bugetara0si de
specificul operatiilor care sunt specifice intr'un domeniu sau altul.
$n primul rand , ca si orice stiinta are sarcina sa'si defineasca cat mai clar sfera de
cuprindere si obiectul de acti!itate, la ni!el micro si macroeconomic, sa'si stabileasca rolul ca si
sursa de informatii pentru intregul sistem de conducere, de management al unitatii.
1e!enind la ni!el de intreprindere, contabilitatea este cea care asigura datele necesare
calcularii indicatorilor economico'financiari efecti!i, care permit apoi anali%a intregii acti!itati
la finele unei perioade de gestiune.
3
Specifica contabilitatii este sarcina de'a asigura integritatea patrimoniului , a
elementelor patrimoniale, pe care o indeplineste prin inregistrarea cronologica si integrala a
operatiunilor economice, a e*istentei si miscarilor elementelor patrimoniale . Contabilitatea este
cea care permite identificarea locului din circuitul economic si cau%elor care determina pierderi
sau&si sustrageri din patrimoniu.
Pentru a fi apta s'si indeplineasca sarcinile contabilitatea trebuie sa indeplineasca anumite
conditii, dintre care amintim2
' sa fie operati!a, precisa, e*acta si simpla
' sa fie organi%ata in mod unitar in ceea ce pri!este metodologia de inregistrare, calculare ,
centrali%are sin c"iar interpretare a indicatorilor specifici
' sa se adapte%e managementului in ceea ce pri!este pre!i%iunea, controlul si coordonarea
1.3 Functiile contabilitatii
$n scopul atingerii obiecti!ului prin indeplinirea sarcinilor ce'i re!in, ca sistem, contabilitatea
indeplineste mai multe functii, dintre care amintim2
' functia de inregistrare si prelucrare a datelor 3 se e*prima prin inscrierea in
documente si formulare specifice , atuturor operatiilor economice , cuantificate sub forma
!alorica ce au loc in legatura cu elementele patrimoniale, cu respectarea stricta a unor principii si
reguli proprii ; aceasta functie se constituie ca o etapa superioara fa%ei de colectare a datelor prin
urmarirea sistematica a acti!itatii
' functia de informare, care se asimilea%a cu modul de fructificare a informatiilor
contabile, statificata pe diferitele ni!eluri de importanta in startegia unitatii; aceste informatii
sunt pre%entate in forma specifica, indicatori de anali%a diferiti, functie de sectorul de acti!itate,
ramura industriala, ni!elul de pre%entare si de deci%ie pe care' deser!este; aceasta functie se
de%!olta di de!ine eficace odata cu de%!oltarea sistemului de informati%are a unitatilor, de
culegere automata a datelor si de prelucrare imediata
' functia de control se manifesta in mai multe sensuri, conducand in primul rand la
pastarea integritatii elementelor patrimoniale, cu respectarea disciplinei financiare
' functia de prevedere a contabilitatii este importanta mai ales in perspecti!a unui
management eficient pentru ec"ipa de conducere, care potae, pornind de la realitatea trecuta ,
trecand prin starea de a%i sa pre!i%ione%e e!olutia corecta in sens ascendent al unitatii
' functia de analiza deri!a din cea de informare si culegere a datelor si se prelungeste in
cea de conducere
' functia de conducere se rele!a din faptul ca aceasta stiinta, contabilitatea, se constituie
ca o sursa definitorie pentru informatii care stau la ba%a procesului de luare a deci%iilor pentru
e!olutii ulterioare, in timp optim, si cu eficacitate ma*ima, a!and la ba%a realitatea trecuta
e*primata in documentele contabile precum si starea actuala de fapt a unei unitati
4
1.4 Contabilitatea-stiinta teoriile contabilitatii
4nii autori considera contabilitatea ca o arta, apriciind ca nu are la ba%a norme si
principii care sa o poata face utili%abila de oricine, fiind accesibila numai unor -persoane
in%estrate. cu specifice.5eoriile contabilitatii nu au caracter stiintific in conceptia acestor autori,
ele fiind doar metode si indicatii practice cu caracter de indrumare.
5". Stefanescu considera contabilitatea ca fiind - o stiinta aconturilor. care ne in!ata arta
de'a stabili conturile si de'a le uni in !ederea inc"eierii socotelilor unei intreprinderi, parerea
aceasta finnd preluata din literatura france%a.ceasta teorie accepta introducerea in teoria
contabilitatii a unou elemente stiintifice.
lti autori o considera a fi o te"nica legata de inregistrarea operatiunilor economice, caci
nu are la ba%a o teorie bine inc"egatacare s aborde%e integral comple*itatea fenomenelor
economice.
$n ultimul timp s'a a(uns la demonstarea caracterului de stiinta al contabilitatii , prin
conclu%ii admise de ma(oritatea autorilor; contabilitatea obser!a fenomenele si raporturile
economico'(uridice, pe care le descrie in e*presie !alorica si stabileste relatiile cau%a'efect care
stau la ba%a desfasurarii si e!olutiei lor. 1enee de la Porte6 -Concepts raisones de la
comptabilite. defineste caracterul de stiinta al contabilitatii - Contabilitatea este stiinta
conturilor aplicate la miscarile ciclurilor unor oarecare operatii , pentru ale constata,
grupa si clasa in functie de obiectul lor si de a trage din ele rationamente cifrice in folosul
fiecareia din stiintele care o foloseste! 7e aici deducem clar ca fundamentul principal al
contabilitatii il constituie operatia cercetata , pe care o anali%ea%a si inregistrea%a in conturi.
)a fel ca si toate stiintele , contabilitatea are elementele proprii de definire a stiintei 2 are
un domeniu de cercetare,principii si teorii specifice metode , procedee si instrumente proprii de
lucru, are o finalitate clara, utila si necesara.
Prin definitie -teoria. se constitue ca un sistem de idei principiale,conducatoare , in domeniul
oricarei stiinte; se de%!olta si se imbogateste ulterior in ba%a acti!itatii practice; e*istenta acestor
teorii (ustifica si intareste statutul de stiinta al contabiliatii.
4na din teorii, /7e Fages0 /182#0 a marsat pe conceptia spatiala, conform careia teoria
contabilitatii ar a!ea la ba%a matematica; nu a permis insa fundamentarea ba%elor teoretice ale
contabiltatii , caci nu surprinde decat aspectul cantitati! al elementelor patrimoniale.
9. 7umarc"e,, defineste teoria pozitiva, prin care surprinde legatura cu economia
politica, deci se refera doar la procesul de productie , repartitie , circulate si consum. Conceptiile
lui sunt cunoscute ca -sistemul integral!
5
Stiinta contabilitatii nu poate sa se ba%e%e pe o singura teorie; ea se defineste prin
combinarea mai multor teorii, elaborate de o serie de teoreticieni de'a lungul timpului.
1." Contabilitatea si alte stiinte
$n indeplinirea sarcinilor sale contabilitatea are tangente cu o serie de alte discipline , de
la care preia anumite metode, procedee si c"iar instrumente, datorita factorilor care influentea%a
organi%area acestei stinte; simultan, imprumuta altor stiinte notiuni si elemente specifice pentru
fundamentarea teoriilor si conceptiilor proprii.7intre stiintele de interferenta amintim economi,
statistica, stiintele (uridice, stiintele administrati!e, c"iar si matematica.
#lanul de conturi general
$n scopul indeplinirii obiecti!elor pe care le are, contabilitatea utili%ea%a ca mi(loc de inregistrare
a e*istentei, miscarii si transformarii mi(loacelor economice in cadrul proceselor de
apro!i%ionare, productie si repartitie, -planul de conturi -, care , se constituie ca o suma a
conturilor si se pre%inta sub forma unei liste de conturi . ceasta cuprinde conturile aran(ate
dupa anumite criterii, in clase si grupe, a!and la ba%a clasificarea %ecimala a conturilor.Sistemul
%ecimal utili%at la noi in tara are a!anta(e multiple, dintre care mentionam2
- $n functie de ne!oile ulterioare elaborarii planului de conturi, permite creerea si
introducerea de noi conturi
- :fera un sistem logic de intelegere a planului de conturi
- Permite aplicarea cu success a prelucrarii automate a datelor
- :fera posibilitati largi de organi%are si conducere a contabilitatii, cu scopul declarat de'a
raspunde cat mai bine ne!oilor practice ale ec"ipei manageriale.
Fiecare cont este identificat in planul de conturi prin denumire si s,mbol /format din 3 sau 4
cifre0.
$erar"i%area claselor si grupelor de conturi se reali%ea%a utili%and criteriul bilantier in raport cu
structurlie de acti!e si de pasi!, !enituri si c"eltuieli si este elaborate in ba%a principiului
contabilitatii in doua circuite, si anume cel al contabilitatii financiare, in care agentii economici
utili%ea%a conturile planului de conturi general, aceasta fiind contabilitatea generala de legatura
cu tertii, si contabilitatea de gestiune, proprie, managerial, in care utili%are conturilor din planul
de conturi are un c"aracter minimal, agentul putind sa de%!olte o serie de conturi care sa
raspunda necesitatilor proprii de organi%are si conducere.
$n planul de conturi , ca si criteriu de clasificare, gasim trei elemente2
a. Clasele de conturi; sunt simboli%ate cu cifre de la 1 la 8 .
a.1 Clasele 1'; apartin contabilitatii financiare, si se grupea%a astfel2
'Conturi bilantiere /clasele 1'50
6
'Conturi de re%ultate/ clasele # si <0
'Conturi special, care inregistrea%a operatiunile e*trapatrimoniale
a.2 Clasa 8 apartine contabilitatii de gestiune
b. =rupele de conturi; sunt simboli%ate de doua cifre, din care prima indica clasa din care
face parte grupa respecti!e.=rupele de conturi nu sunt opeartionale, in sensul ca nu se utili%ea%a
la contarea operatiilor care fac obiectul inregistrarilor din contabilitate
c. Conturile sintetice; sunt conturi operationale, se utili%ea%a in contabilitatea curenta; se
pre%inta sub doua forme2
c.1 Conturi sintetice de gradul $, simboli%ate prin 3 cifre. 4nele din aceste conturi nu se
detalia%a pe conturi sintetice de grad inferior , situatie in care sunt operationale, iar altele se
detalia%a pe conturi de grad inferior, situatie in care conturile sintetice de grad $ raman
neoperationale
c.2 Conturi sintetice de grad $$, simboli%ate din 4 cifre si deri!a din detalierea conturilor
sintetice de grad $
Cifra 8 in po%itia a treia a conturilor cu 3 cifre care fac parte din aceeasi grupa ,sc"imba
functia contabila /acti! sau pasi!0 fata de celelalte conturi din grupa .
Cifra 8 in po%itia a doua pentru conturile din clasele 2'5 se refera la pro!i%ioanele
aferente acti!elor sin clasa respecti!e / conturile din grupele 28,38,48,580
$ntre conturile de !enituri si c"eltuieli e*ista similitudinein simboli%area lor, in sensul ca
a doua cifra din simbolul lor este identica, atat pentru !enituri cat si pentru c"eltuieli. Spre
e*emplu, grupele #>'#5 repre%inta conturi de c"eltuieli din actio!itatea de*platare, iar grupele
<>'<5 repre%inta grupele de conturi de !enituri din acti!itatea de*platare, grupa ## repre%inta
conturi de c"eltuieli financiare iar grupa <# repre%inta conturi de !enituri financiare.
Fiecare unitate patrimoniala de%!olta in anal,tic conturile sintetice functie de propriile
ne!oi, pentru a se cala cat mi e*act si a putea raspunde punctual cerintelor managerial.
7
Contabilitatea capitalurilor
Structura capitalurilor
Capitalurile agentilor economici se constituie ca si surse stabile si permanente de finantare a
acti!ului patrimonial. Se afla la dispo%itia agentilor economici o perioada mai mare de timp,
constituindu'se in surse permanente de finantare si se clasifica astfel2
a. Capitaluri prorii /pasi! intern0
b. 7atorii pe termen lung /pasi! e*tern0
c. Pro!i%ioane pentru riscuri si c"eltuieli
a. Capitalurile proprii se constituie ca si elemente de pasi! patrimonial , si repre%inta
drepturille actionarilor/ sau asociatilor0, ca si prpprietari ai patrimoniului asupra acti!elor unei
personae (uridice, dupa onorarea tuturor obligatiilor,altfel spus, dupa deducerea tuturor
datoriilor ; se concreti%ea%a in aportul proprietarilor, din profitul reali%at si din alte surse
pre!a%ute prin norme.
$n contabilitate se remarca doua categorii de capitaluri proprii2
a.1 capital propriu nominali%at , care se constituie din in!estitiile directe facute de actionari
si&sau asociati, !aloarea aportului acestora ca si capital social
a.2 capital propriu nenominali%at, care se constituie ca urmare a cti!itatii economice desfasurata
efficient, cu obtinere de profit; aici se includ2re%ultatul e*ercitiului, re%ultatul reportat, re%er!ele
legal constituite, precum si primele legate de capital.
b. $atoriile pe termen lung sunt surse stabile de finantare pentru acti!itatea economica,
dobandite contra unui pr?t si se restituie finantatorului la e*pirarea perioadei de contract. Sunt ,
in general imprumuturi bancare sau de la alte institutii financiare si&sau de la persoane fi%ice
si&sau (uridice.$mprumuturile din aceasta categorie au durata mai mare de 1 an, si se structurea%a
astfel2
b.1 imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
b.2 credite bancare pe termen lung
b.3 datorii ce pri!esc imobili%ari financiare
b.4 doban%i aferente imprumuturilor si datoriilor assimilate
8
Functiunea conturilor
=rupa 1>' Capital si reser!e
Contul 1>1 3 Capital
@ste un cont de pasi!, care tine e!identa capitalului subscris , !arsat sau ne!arsat, in
natura si&sau in numerar, de catre actionarii si &sau asociatii unei entitati, a modificarii prin
ma(orare sau reducere a capitalului in conditiile legii.Functie de forma (uridica, societate sau
regie, este capital social sau patrimoniul regiei.Contul se de%!olta in anal,tic pe actionari si&sau
asociati, cu e!identierea numarului si !alorii actiunilor/partilor sociale0subscrise sau !arsate.
$ebit Credit
'capitalul social retras de actionari &aso'ciati,
precum si capitalul social lic"idat cu oca%ia
operatiunilor de reorgani%are potri!it legii
/45#0
' acoperirea pierderilor contabile reali%ate in
e*ercitiile financiare precedente, care reduc
capitalul social /11<0
'reducerea capitalului ca urmare a anularii
actiunilor proprii rascumparate potri!it legii
/1>80
'diferenta fa!orabila dintre !aloarea nominal si
pretul de ac"i%itie al actiunilor proprii anulate
/<#;0
'capitalul subscris de actionari &aso'ciati in
natura si&sau numerar, capitalul ma(orat prin
subscrierea sau emisiune de noi actiuni&parti
sociale, precum si capitalulpreluat in urma
operatiunilor de reorgani%are potri!it legii
/45#0
' profitul contabil reali%at in e*ercitiile
financiare precedente,utili%at ca sursa de
ma(orare acapitalului /11<0
' re%er!ele destinate ma(orarii capitalului ,
potri!it legii /1>#0
'primele de capital incorporate in acesta /1>40
Soldul contului repre%inta capitalul subscris !arsat&ne!arsat.
Contabilitatea capitalului social
Capitalul social este o forma nominali%ata a capitalului propriu care e*prima !aloarea
totala subscrisa de actionari&asociati la constituirea societatii. Capitalul social se poate ma(ora
prin noi aporturi in natura sau numeArar, prin incorporarea re%er!elor si a profiturilor, sau se
poate micsora prin retragerea unor asociati&actionari, acoperirea pierderilor din anii precedent,
redimensionarea capitalului functie de !olumul acti!itatii.
Capitalul social subscris si !arsat se do!edeste si se inregistrea%a in contabilitatein in
ba%a actului de constituire a entitatii , care cuprinde informatii despre de numirea si forma
(uridical de organi%are, sediul, obiectul de acti!itate, marimea ,structura si modul de constituire
a capitalului social organelle de conducere si administrare, durata societatii si modul de
di%ol!are, precum si a documenetelor (ustificati!e pri!ind depunerea, !arsarea capitalului. 7inre
acestea mentionam2
'c"itanta de depunere numerar a aportului
9
'foaia de depunere'!arsamant pentru depunerea aportului in numerar la banca
'proces'!erbal de predare'primire pentru aportul in natura, cu specificarea caracteristicilor si
!alorii bunurilor aduse ca si aport, e!aluate de o persoana speciali%ata, un e!aluator sua de o
comisie.
@!identa nominala a actionarilor&asociatilor se tine in registrul asociatilor / actionarilor0.
Operatii privind capitalul social
- Constituirea capitalului social2subscrierea capitalului social in ba%a actului de
constituire, in !aloare de 1>>> 1on, de catre doi asociati cu acelasi numar de parti
sociale
45#.1 5>>
45#.2 5>>
B C 1>11 1>>>
- Se !arsa capitalul social in intregime dupa cum urmea%a2
'primul asociat il delune in numerar la banca in intregime
5121 C 45#.1 5>> ,
'al doilea asociat adduce ca si aport un imobil cu destinatie de maga%ie, in !aloare de
45> ron si depune la casierie diferenta de 5> rn pentru c"eltuieli di!erse2
212 45>
5311 5>
B C 45#.2 5>>
- 5recerea capitalului subscris ne!arsat la capital subscris !arsat
1>11 C 1>12 1>>>
Contul 1>4'Prime de capital
@ste un cont de pasi! cu care se tine e!ident primelor de emisiune, de fu%iune&di!i%are,
de aport si de con!ersie a obligatiunilor in actiuni.
$ebit Credit
'primele de capital incorporate in capitalul
social/1>10
'primele de capital transferate la reser!e /1>#0
'!aloarea primelor stabilite cu oca%ia emisiunii,
fu%iunii&di!i%arii,aportului la capital si din
con!ersia obligatiunilor in actiuni/45#0

Soldul contului repre%inta primele de capital netransferate la reser!e /1>#0.
Contabilitatea primelor legate de capital
10
Primele de capital repre%inta suplimentul de aport neincorporat in capitalul social si
functie de modul de constituire se grupea%a astfel2
'primele de emisiune se determina ca diferenta dintre !aloarea de emisiune /de !an%are0
a noilor actiuni sau parti sociale/mai mare0 si !aloarea nominal a acestora/mai mica0, si au dubla
functiune2 sa acopere c"eltuielile de emisiune ale actionarilor sis a egali%e%e drepturile
actionarilor noi cu cele ale !ec"ilor actionari, prin compensarea diferentei dintre !aloarea
nominal si !aloarea contabila a actiunilor !ec"i
'primele de fuziune se calculea%a ca diferenta dintre !aloarea bunurilor primate prin
fu%iune si suma cu care a crescut capitalul social
'primele de aport corespund diferentei dintre !aloarea bunurilor aportate si !aloarea
nominala actiunilor sau partilor sociale atribuite in sc"imbul contributiei si are aceleasi functii ca
si prima de emisiune.
:peratii pri!ind primele de capital
'emisiunea actiunilor in !aloare de 12>> ron
45# C B 12>>
1>11 1>>>
1>41 2>>
'incasarea in numerar a !alorii actiunilor
5311 C45# 12>>
'trecerea capitalului subscris ne!arsat in capital subscris !arsat
1>11 C1>12 1>>>
'incorporarea primei in capitalul social
1>41 C 1>12 2>>
Contul 1>5 31e%er!e din re!aluare
@ste un cont de pasi!, care tine e!ident re%er!elor din ree!aluarea imobili%arilor
corporale
$ebit Credit
'capitali%area surplusului din ree!aluare, prin
transferul direct in capital propriu, atunci cand
acest surplus repre%inta castig reali%at,
respecti!e la scoaterea din e!identa a acti!ului
'resterea de !aloare re%ultata din ree!aluarea
imobili%arilor corporale /211,212,213,2140
11
pentru care s'a constituit re%er!a din ree!aluare
sau pe masura folosirii acti!ului de catre
entitate/1>#50
'descresterile fata de !aloarea contabila neta,
re%ultate din ree!aluarea imobili%arilor
corporale /211, 212, 213, 2140
'a(ustarea amorti%arii cumulate inregistrate
pana la data re!aluarii imobili%arii corporale,
in ca%ul in care ree!aluarea se efectuea%a prin
aplicarea unui indice /2;10
Soldul creditor al contului repre%inta re%er!a din ree!aluarea imobili%arilor corporale
e*istente in e!identa entitatii.
Contul 1>#'1e%er!e
@ste cont de pasi!, cu care setine e!ident re%er!elor, pe categorii de reser!e.
$ebit Credit
're%er!ele destinate ma(orarii capitalului ,
potri!it legii /1>10
'diferenta dintre !aloarea participatiilor
primate ca urmare a participarii in natura la
capitalul altor entitati si !aloarea neamorti%ata
a imobili%arilor corporale si necorporale care
au facut obiectul participatiei, transferata la
!enituricu oca%ia cedarii participatiilor
respecti!e /<#40
're%er!ele utili%ate pentru acoperirea
pierderilor contabile reali%ate in e*ercitiile
precedente/11<0
'decontarea capitalurilor proprii catre
actionari&asociati, in ca%ul operatiunilor de
reorgani%are /45#0
'a(ustarea !alorii de !aloare (usta, urmare
adiferentelor nefa!orabile re%ultate din
e!aluarea acti!elor financiare disponibile
pentru !an%are, in cadrul situatiilor financiare
consolidate /5>10
'partea care re!ine in!estitorului din acti!ele
nete ale entitatii in care a in!estit, in cadrul
situatiilor financiare consolidate
'profitul net contabil reali%at la inc"iderea
e*rrcitiului current reparti%at la reser!e legale
/1280
'profitul net reali%at in e*ercitiile anterioare
reparti%at la reser!e /11<0
'capitali%area surplusului din ree!aluare
transferat direct in capitalul propriu, atunci
cand acest surplus repre%inta castig reali%at,
respecti!e la scoaterea din e!ident a acti!ului
pentru care s'a constituit re%er!a din ree!aluare
sau pe masura folosirii acti!ulu,i de catre
entitate /1>50
'primele de capital transferate la reser!e /1>40
'diferenta dintre !aloarea participatiilor primite
ca urmare a participarii in natura la capitalul
altor entitati si !aloarea neamorti%ata a
imobili%arilor corporale si necorporale care fac
obiectul participatiei /2#1,2#3,2#50
'Da(orarea !alorii participatiilor detinute in
capitalul altor entitati, ca urmare a incorporarii
re%er!elor in capitalul acestora /2#1,2#3,2#50
'crestrea !alorii acti!elor financiare disponibile
pentru !an%are, inclusa direct in capitlul
propriu, in cadrul situatiilor financiare
consolidate/5>10
'partea cu!enita in!estiorului din re%er!ele
inregistrate de intreprinderea asociata in care se
12
detin participatii, cu oca%ia consolidarii prin
metoda punerii in e!ident /2#40
Soldul contului repre%inta re%er!ele e*istente si neutili%ate.
Contabilitatea rezervelor
1e%er!ele repre%inta profituri capitali%ate in mod durabil de catre societate si
consolidea%a ba%a materiala asocietatii, sporind capacitatea acesteia da face face fata unou
e!enimnente nefa!orabile , a e!entualelor pierderi
Se grupea%a dupa modul de constituire si utili%are2
're%er!e legale , se constituie annual in procent de min B din profit, pana la 1&5 din
capitalul social, si sunt deductibile in aceasta cota; daca se utili%ea%a pentru acoperirea
pierderilor, reconstituirea ulterioara nu mai este deductibila
're%er!e statutare, constituite din profitul net si se utili%ea%a pentru acoperirea pierderilor,
in!estitii sau ma(orarea capitalului social
'alte reser!e' se pot constitui din prpfitul net, in ba%a "atararii adunarii generale a
asociatilor, a!and ca sis cop finantarea in!estitiilor, acoperirea pierderilor, acordarea de di!idend,
cresterea capitalului social; daca sunt constituite in ba%a unor facilitate fiscal,nu se pot utili%e
pentru acoperirea pierderilor sau ma(orarea capitalului social
:peratii pri!ind re%er!ele2
'reparti%area la re%er!e legale a unei parti din profitul brut de 3>> ron
128 C 1>#1 3>>
'utili%area re%er!ei lagale in scopul acoperirii pierderilor in suma de 2>> ron
1>#1 C 11< 2>>
'se ma(orea%a capitalul social prin incorporare de reser!e statutare in suma de #>> ron
1>#3 C 1>12 #>>
'se transfera la alte reser!e prime de emisiune in !aloare de 1>>> ron
1>41 C 1>#; 1>>>
Contul 11<'1e%ultatul reportat
13
@ste un cont bifunctional cu a(utorul caruia se tine e!ident re%ultatului e*ercitiului
precedent nereparti%at de catre adunarea generalaa actionarilor&asociatilor, respecti!e a pierderii
neacoperite si a re%ultatului pro!enit din corectarea erorilor contabile.
$ebit Credit
'pierderile contabile reali%ate in e*ercitiul
inc"eiat, transferate asupra re%ultatului reportat
/1210
'profitul contabil reali%at in e*ercitiile
precedente, utili%at ca sursa de ma(orare a
capitalului /1>10
'profitul net reali%at in e*ercitiile precedente,
reparti%at pe destinatiile aprobate, potri!it legii
/1>#,44#,45<0
're%ultatul nefa!orabil pro!enit din corectarea
erorilor contabile aferente anilor precedent
/4>1,4#2, si alte conturi in care urmea%a sa se
e!identie%e corectarea erorilor0
'profitul net reali%at in e*ercitiul financiar
inc"eiat si nereparti%at /1210
'pierderile contabile ale e*ercitiilor precedente,
acoperite din reser!e /1>#0
'pierderile reali%ate in e*ercitiile precedente,
acoperite prin reducerea capitalului social
/1>10
're%ultatul fa!orabil pro!enit din corectarea
erorilor contabile , aferente anilor precedent
/411.4#1 si alte conturiin care urmea%a sa se
e!identie%e corectarea erorilor0
'sume anulate repre%entand datorii fata de
creditori di!ersi, aferente e*ercitiilor financiare
anterioare /4#20
Soldul debitor al contului repre%inta pierderea neacoperiat, iar soldul creditor repre%inta
profit nereparti%at.
=rupa 12'1e%ultatul e*ercitiului financiar
Contul 121' Profit si pierdere
@ste un cont bifunctional cu a(utorul caruia se tine e!identa profitului sau pierderii
reali%ate in e*ercitiul financiar current.
$ebit Credit
'Soldul debitor al conturilor de c"eltuieli, la
sfarsitul perioadei
'profitul net reali%at in e*ercitiul inc"eiat, care
a fost reparti%at conform pre!ederilor legale
/1280
'profitul net reali%at in e*ercitiul inc"eiat si
nereparti%at /11<0
'soldul creditor al conturilor de !enituri, clasa
<, la sfarsitul perioadei
'pierderile contabile reali%ate in e*ercitiul
financiar inc"eiat, transferate asupra
re%ultatului reportat/11<0
Soldul creditor al contului repre%inta profit reali%at,iar soldul debitor al contului
semnifica pierderea reali%ata.
14
Contabilitatea rezultatului e%ercitiului
Profitul sau pierderea , re%ultatul e*ercitiului, repre%inta diferenta dintre !enituri si
c"eltuieli ; se stabilec cumulat de la inceputul e*ercitiului financiar; inc"iderea conturilor de
!enituri si c"eltuieli se efectuea%a , de regula . la sfarsitul e*ercitiului financiar, profitul contabil
se reparti%ea%a in mod pro!i%oriu si re%ultatul definiti! se stabileste la inc"iderea definiti!e
:peratiuni pri!ind re%ultatul e*ercitiului2
'inc"iderea conturilor de c"eltuieli
121 C B 1#>>
#>1 1>>>
#>2 1>>
#>< 5>
#41 25>
#;1 2>>
'$nc"iderea conturilor de !enituri
B C 121 1;>>
<>1 1#>>
<>4 1>>
<>< 1>>
'reparti%area profitului net
128 C B 2>>
11< 15>
1>#; 5>
- 1egulari%area conturilor la inceputul e*ercitiului urmatorpri!ind profitul reparti%at la
sfarsitul e*ercitiului precedent
121 C 128 2>>
Contul 128'1eparti%area profitului
15
@ste un cont de acti! cu a(utorul caruia se tine e!ident reparti%arii prfitului reali%at in
e*ercitiul current si reparti%at, potri!it legii.
$ebit Credit
're%er!ele constituite , potri!it legii, din
profitul reali%at in e*ercitiul current /1>#0
'profitul net reali%at in e*ercitiul financiar
inc"eiat, care afost reparti%at conform
pre!ederilor legale /1210
Soldul contului repre%inta profitul reparti%at afferent anului in curs.
=rupa 13'Sub!entii pentru in!estitii
Conturile din aceasta grupa se utili%ea%a pentru e!ident sub!entiilor gu!ernamentale
pentru in!estitii, a imprumuturilor nerambursabile cu c"aracter de sub!entii pentru in!estitii, a
donatiilor pentru in!estitii, plusurilor de in!entor de natura imobili%arilor si a altor sume primate
cu c"aracter de sub!entii pentru in!estitii
Soldul conturilor repre%inta sub!entiile pentru in!estitii netransferate la !enituri /!enituri
amanate0.
Contabiliatatea subeventiilor pentru investitii
Sub!entiile pentru in!estitii sunt sume primate cu titlu gratuit/nerambursabile si
nepurtatoare de dobanda0, in scopul finantarii unor in!estitii, cum arfi ac"i%itionarea de acti!e cu
ciclu lung de functionare. Se asimilea%a acestora !aloarea imobili%arilor primite gratuit, si
!aloarea imobili%arilor constatate in plus la in!entor.Ealoarea sub!entiei se !a include esalonat in
!enituri pe masura amorti%arii acti!elor pro!enite din sub!entii.
:peratii pri!ind sub!entiile pentru in!estitii
'inregistrarea sub!entiei de primit, de 3>>> ron
445 C 131 3>>>
'primirea sub!entiei in cont bancar
5121 C 445 3>>>
'efectuarea in!estitiei prin ac"i%itionare de utila(
2131 5>>>
442# 85>
16
B C 4>4 585>
'ac"itarea facturii furni%orului de imobili%ari
4>4 C 5121 585>
'amorti%area lunara a utila(ului
#;11 C 2;13 ;3.33
'trecerea lunara la !enituri a unei parti din sub!entie
131 C <5;4 5>
=rupa 15'Pro!i%ioane
Contul 151'Pro!i%ioane
@ste un cont de pasi! cu a(utorul caruia se tine e!identa pro!i%ioanelor pentru litigii si
garantii acordate clientilor, pentru restructurare, pensii si obligatii similar, a pro!i%ioanelor
pentru impo%ite, precum si a altor pro!i%ioane
$ebit Credit
'sumele pri!ind anularea sau diminuarea
pro!i%ioanelor/<;10
'!aloarea comisioanelor constituite /#;10
Soldul contului repre%inta comisioanele constituite.
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si c&eltuieli
Pro!i%ioanele sunt elemnete de pasi! constituite in scop de autoprotectie in !ederea
atenuarii sau acoperii unor riscuri , c"eltuieli sau deprecieri posibile.
Pro!i%ioanele pentru riscuri si c"eltuielise constituie pe ba%a c"eltuielilor de e*ploatare
sau financiare si se mentin atat timp cat riscul ramene probabil, se pot ma(ora sau diminua
funstie de conditiile efcti!e e*istente la un moment dat,7aca riscul se produce sau a disparut
moti!ul constituirii lor, pro!i%ioanele se anulea%a., prin ma(orarea !eniturilor din pro!i%ioane
Pro!i%ioanele pentru riscuri si c"eltuieli acopera riscuri si c"eltuieli bine stabilite2
'litigiile, amen%ile, penalitatile, despagubirile si alte datorii incerte; aceste pro!i%ioane se
constituie la finele e*ercitiului pentru litigiile in curs, la ni!elul sumelor aflate in litigiu si nu
sunt deductibile fiscal
17
'c"eltuieli cu reparatiile bunurilor !andute dar aflate in perioada de garantie/garantii de
buna e*ecutie0
:peartii pri!ind pro!i%ioanele
'constituirea pro!i%ionului
#;12 C 1511 5>>
'ac"itarea penalitatilor pentru care s'a constituit pro!i%ionul
#5;1 C 5121 4>>
'anularea pro!i%ionului constituit
1511 C <;12 5>>
=rupa 1#' $mprumuturi si datorii assimilate
Contul 1#1'$mrumuturi din emisiuni de obligatiuni
@ste cont de pasi! pentru e!ident imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.
Societatile comerciale pot contracta imrumuturi prin emisiunea de obligatiuni, pentru o
suma care nu poate depasi trei sferturi din capitalul social.
:bligatiunea 3 este un titlu de !aloare, de regula pe termen lung, care repre%inta o suma
de bani imprumutata de o societate comerciala de la publicul in!estitor, contra unor doban%i
.cestea pot fi nominale sau la purtator si pot fi emise sub forma materiala sau in forma
demateriali%ata.
:bligatiunile pot fi2
a. :rdinare, care ofera cumparatorilor de obligatiuni / obligatarilor 0 o dobanda, fi*a sau
!ariabila cre se re!i%uieste periodic
b. Cu prima de rambursare, care se calculea%a ca diferenta intre !aloarea nominal, inscrisa
pe actiuni si pretul de emisiune, care este mai mic. Eenitul reali%at de obligator in
momentul rambursarii ec"i!alea%a cu o dobanda anuala.
c. Cu loterie, care se !and si se rascumpara la !aloarea nominal. Periodic , prin tragere la
sorti , se !or putea castiga !enituri egale cu doban%ile datorate obligatarilor.
:bligatiunea este un titlu de credit , iar actiunea este un titlu de proprietate asupra unei parti
din capitalul societatii pe actiuni, care nu confera drept de !ot in adunarea generala
actionarilor
18
Posesorul obligatiuni primeste ca !enit o dabanda fi*a sau !ariabila, iar posesorul actiunii
primeste ca !enit di!edendul, care depinde ca marime de profitul reali%at
:bligatarulr este creditorul societatii, in timp ce actionarul este coproprietar al societatii pe
actiuni
:bligatiunea are termen de !alabilitate pana la scadenta, iar actiunea este !alabila pe toata
durata de !iata a societatii.
$ebit Credit
'suma imprumuturilor din emisiuni de
obligatiuni rambursate /5120
'!aloarea obligatiunilor emise si
rascumpparate, anulate /5>50
'imprumuturile din emisiuni de obligatiuni
con!ertite in actiuni /45#0
'diferente fa!orabile de curs !alutar re%ultate
din e!aluarea la inc"eierea e*ercitiului
financiar, precum si din rambursarea
imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni in
!aluta /<#50
'suma imrumuturilor de primit&primate din
emisiuni de obligatiuni /4#1.5120
'suma primelor de rambursare aferente
imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
/1#80
'diferentele nefa!orabile din diferente de curs
!alutar re%ultate din e!aluarea la inc"eierea
e*ercitiului financiar a imprumuturilor din
emisiuni de obligatiuni in !aluta /##50
Soldul contului repre%inta imprumuturile din emisiuni de obligatiuni rerambursate.
:peratiuni pri!ind obligatiunile
' @misiunea obligatiunilor / o societate emite un pac"et de 1>>> de obligatiuni cu !aloare
nominal de de 1>lei&buc., cu o dobanda de 1>B ; dupa 2 ani se rascumpara la !aloarea nominal si
se anulea%a0
4#1 C 1#1 1>>>> / 1>>> * 1> 0
' $ncasarea in numerar a !alorii nomionale
5311 C 4#1 1>>>>
'Calculul c"eltuielii cu dobanda din primul an si din al doilea an
### C 1#;1 1>>>
### C 1#;1 1>>>
'ac"itarea dobanii
19
1#;1 C 5121 2>>>
'rascumpararea in numerar
5>5 C 5311 1>>>>
'anularea obligatiunilor
1#1 C 5311 1>>>>
Contul 1#2' Credite bancare pe termen lung
@ste un cont de pasi! pentru e!identa creditelor bancare pe termen lung primite de
entitate.
Creditele sunt sume imprumutate de catre banci persoanelor fi%ice si (uridice si care trebuiesc
rambursate la un anumit termen , numit scadenta, contra unui pr?t, numit dobanda.
Creditele bancare pe termen mediu /2'5ani0 si cele pe termen lung /peste 5 ani0,sunt destinate
finantarii in!estitiilor; se acorad in sc"imbul unor garantii care sa acopere !aloric mininm
!alaorea creditului si doban%ii aferenta pana la scadenta , in ba%a unei documentatii care
cuprinde informatii pri!ind societatea si mediul de afaceri in care lucrea%a, posibilitatile
financiare de rambursare, situatia economic'financiara a societatii, perspecti!e de de%!oltare,etc.
Contractul de credit cuprinde date referitoare la termenii imprumutului,ni!elul creditului si
doban%ii, datele de scadent, comisioanele perceptute de ctre societatea finaciara care acorda
creditul.

$ebit Credit
'suma creditelor rambursate /5120
'diferentele fa!orabile d curs !alutar re%ultate
din e!aluarea creditelor in !aluta la inc"iderea
e*ercitiului financiar,precum si rambursarea
acestora
'suma debitelor pe termen lung primate /5120
'diferentele nefa!orabile de curs !alutar
re%ultate din e!aluarea, la inc"iderea
e*ercitiului financiar, a creditelor in !aluta
/##50
Soldul contului repre%inta creditele bancare pe termen lung nerambursate.
:peratii pri!ind creditele bancare pe termen mediu si lung.
$ncasarea creditului incont de disponibil2
5121 C 1#21 24>>>
20
Calcularera si inregistrarea doban%ii in prima luna /pentru o dobanda de 15B, care se
calculea%a si se ac"ita lunar0
### C 1#;2 3>> /24>>> * 15B02 12 C 3>>
c"itarea doban%ii din prima luna
1#;2 C 5121 3>>
1ambursarea primei rate lunare a creditului
- Calcularea ratei lunare /creditul este pe 4 ani0
24>>> 2 4; C 5>>
1#21 C 5121 5>>
Calcularea si inregistrarea doban%ii din luna a doua2
/ 235>> * 15B0212 C 283.<5
### C 1#;2 283.<5
c"itarea doban%ii din luna a doua2
1#;2 C 1521 283.<5

Contul 1##'7atorii care pri!esc imobili%arile financiare
@ste cont de pasi! pentru e!identa datoriilor entitatii fata de alte entitati affiliate, prin care
compania este legata prin interese de participare.Soldul repre%inta sumele primate si
nerambursate.
Contul 1#<'lte imprumuturi si datorii assimilate
@ste un cont de pasi! pentru e!ident altor imprumuturi, cum sunt depo%itele, garantiile
primate si alte datorii assimilate. Soldul repre%inta alte datorii assimilate nerambursate.
Cont 1#8'Prime pri!ind rambursarea obligatiunilor
@ste cont de C5$E, pentru e!identa primelor de rambursare, repre%entand diferenta
dintre !aloarea de rambursare a obligatiunilor si !aloarea de emisiune a acestora.Soldul contului
repre%inta !aloarea primelor pri!ind rambursareaobligatiunilor, neamorti%ate.
21
Contabilitatea imobilizarilor
$mobili%arile sunt bunuri si !alori de folosinta indelungata care se caracteri%ea%a prin 2
'4tili%area pe o perioada mai mare de un an in acti!itatea de e*ploatare a intreprinderii
'nu se consuma si nu se inlocuiesc la o singura utili%are, isi pastrea%a forma pe parcursul
intrebuintarii lor
'nu sunt destinate reali%arii de !enituri prin comerciali%are
Functie de natura lor, imobili%arile pot fi 2
a. Necorporale'acti!e identificabile, nemonetare, fara support material, detinute pentru
utili%are in procesul de productie sau furni%are de bunuri sau prestari de ser!iciii, in
scopuri administrati!e sau pentru a fi inc"iriate tertilor. ici se incadrea%a
c"eltuielile de constituire, de de%!oltare, concesiunile si bre!etele, licente si marci
comerciale, drepturile si acti!ele similar, fondul commercial, alte imobili%ari
necorporale si a!ansuri si imobili%ari necorporale in curs de *ecutie
b. Corporale 3 bunuri tangibile, de folosinta indelungata detinute de o societate pentru a
fi utili%ate in productai proprie de bunuri sau prestari de ser!icii, sunt utili%ate pe o
perioada mai mare de un an si au o !aloare mai mare decat limita pre!a%uta de lege.
$n scopul facilitarii inadrarii imobili%arilor corporale in clase si grupe
corespun%atoare, e*ista Catalogul pri!ind clasificarea si duratele normale de
functionare a mi(loacelor fi*e, aprobat prin +=, in care sunt grupate dupa =rupaF
subgrupaFclasaFsubclasaF familia
c. Financiare'in!estitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute
pe termen lung, creante imobili%ate , cum ar fi imprumuturile si garantiile acortdate
pe termen lung
d. $mobili%arile corporale si necorporale in curs de e*ecutie
$mobili%arile suporta in timp deprecieri, cau%ate de u%ura fi%ica si&sau morala,
influentate si de factori e*terni, de natura economica, si&sau sociala.
7eprecierile repre%inta pierderi de !alaore si se inregistrea%a in contabilitate sub
forma de c"eltuieli, care , se clasifica functie de natura deprecierilor2
a. C"eltuieli cu amorti%area 3 reflecta deprecieri ire!ersibile aferente u%urii fi%ice si
morale ale imobili%arilor ; are functie (uridica, de depreciere a acti!elor
imobili%ate si una economica, de esalonare in timp a consumului
imobili%arilor/ trecerea treptata pe c"eltuieli a !alorii de intrare a imobili%arilor0
22
b. C"eltuieli cu pro!i%ioanele' care reflecta deprecieri re!ersibile ale acti!elor
imobili%ate , care de regula se datorea%a unor factori con(uncturali, cum ar fi 2
diminuarea preturilor, scadrea cursului !alutar, scaderea cotatiilor bursiere pentru
titlurile imobili%ate
D:15$G1@
$mobili%arile corporale isi pierd treptat o parte din !aloarea lor de intrebuintare ca urmare
a utili%arii lor, a ctiunii factorilor naturali sai te"nologiei care e!oluea%a; aceasta depreciere se
numeste u%ura,care, functie de cause, poate fi2
'u%ura fi%ica, determinata de functionarea te"nica, mecanica, de influenta factorilor
naturali
'u%ura morala se defineste ca fiind procesul de imbatranite te"nologica, datorata e!olutiei
rapide a te"nologiei , de aparitia a noi masini cu performante crescute
morti%area de defineste a fi e*presia !alorica a u%urii care se include esalonat pe
c"eltuieli. Se calculea%a in ba%a unui plan de amorti%are, intocmit functie de durata normal de
functionare a fiecarui utila(; amorti%area se calculea% incepand cu luna urmatoare punerii in
functiune a utila(ului, pana la recuperarea integral a !alorii de intrare.morti%area se calculea%a
si inregistrea%a de catre proprietarul utila(ului, sau de catre cel ce'a efectuat in!estitia.
morti%area depinde de trei paramentri2!aloarea de intrare, durata de amorti%are si
regimul de amorti%are ales.
Nu se supun amorti%arii terenurile, lacurile , baltile, daca nu sunt re%ultatul unor
in!estitii, tablourile si operele de arta, bunurile din domeniul public finantate de la bugetul
statului sau din alte surse bugetare, casele de protocol, orice mi(loc fi* care nu isi pierde !aloarea
in timpul folosirii
$n ca%ul imobili%arilor carporale care au durata normala de functionare depasita la data
ac"i%itionarii , se !or amorti%a intr'o durata de timp determinate de o comisie te"nica.7aca la
c"i%itionare durata normal de functionare nu este e*pirata, daca se cunoaste data punerii in
functiune, recuperarea !alorii de intrare se face pe durata normal de functionare ramasa.Pentru
perioada in care mi(loacele fi*e nu sunt utili%ate, recuperarea amorti%arii se face prin recalcularea
cotei de amorti%are pe durata normal de utili%are ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in
functiune.
1egimuri de amorti%are
Se aplica trei regimuri de amorti%are2
a. morti%area liniara'se reali%ea%a prin includerea pe c"eltuielile de e*ploatare a unor
sume fi*e , stabilite proportional cu duratele de utili%are a imobili%arilor corporale, si
23
se calculea%a prin aplicarea unei cote anuale de amorti%are la !alaorea de intrare a
imobili%arilor corporale.Cota anuala de amorti%are liniara se calculea%a prin di!i%area
numarului 1>> la durata normal de utili%are.
cest regim se aplica in mod obligatoriu la constructii, iar in!estitiile pentru
amena(ari de terenuri se amorti%ea%a in 1> ani cu amori%are liniara.
@ste un regim traditional, simplu de aplicat, fara a tine seama de u%ura morala a
mi(loacelor fi*e.
b. morti%area degresi!a 3 presupune o amorti%are accentuate a imobili%arilor corporale
in primii ani de functionare, si pHresupune calcularea cotei de amorti%are degresi!a
prin multiplicarea cotei de amorti%are liniara cu un coefficient, astfel2
- 1.5 3durata normal de utili%are este intre 2 si 5 ani
- 2 ' durata normal de utili%are este cuprinsa intre 5 si 1> ani
- 2.5 ' durata normal de utili%are este mai mare de 1> ani
1egimul de amorti%are degresi!a se aplica in doua !ariante2
'amorti%area degresi!a fara influenta u%urii morale/710
'amorti%are degresi!a cu influenta u%urii morale /720' nu sepoate utili%e pentru
imobili%ari corporale cu durata normal de utili%are de pana la 5 ani.
c. morti%area accelerate 3 consta in includerea in primul an de functionare in
c"eltuielile de e*ploatare a unei amorti%ari de 5>B din !aloarea de intrare; pentru
e*ercitiile financiare urmatoare se calculea%a amorti%arile ca la regimul liniar, prin
di!i%area !alorii ramase la numarul de ani de utili%are ramasi
legerea regimului de amorti%are se face tinand cont de anumite regului, cum ar fi2
- legerea amorti%arii liniare pentru constructii; amena(ariel de terenuri se amorti%ea%a
dupa regimul liniar, in 1> ani
- Pentru ec"ipamente te"nologice si computere se poate allege oricare din regimurile
de amorti%are
- :rice alte mi(loace fi*e se pot amorti%a in regim liniar sau degresi!
- Pentru mi(loacele de transport se poate utili%e amorti%area &Im sau pe ora de
functionare,, obtinuta prin raportarea !alorii de intrare la numarul de Im sau ore de
functionare pre!a%ute in cartea te"nica.
legerea regimului de amorti%are se face cu aprobarea Consiliului de administratie al
agentului economic.
morti%area suplimentara calculata asupra !alorii re%ultate din ree!aluare nu este
deductibila fiscal.Ealoarea ramasa neamorti%ata aferenta mi(loacelor fi*e !andute este
deductibila fiscal, daca !an%area s'a facut in conditiile legii.
7uratele normale de utili%are corespund, de regula cu duratele economice de functionare
/cand c"eltuielie necesare intretinerii, functionare si reparare sunt mai mici decat !eniturile
obtinute prin utili%area utila(ului0, si este mai mica decat durata de !iata a utila(ului si este
dependent de mediul de lucru /normal ,coro%i!0
24
Clasa $$
Contul 2111 si 2112
Sunt conturi de acti!e, care tin e!ident terenurilor si amena(arilor de terenuri
7ebit Credit
'!aloarea terenurilor ac"i%itionate/4>40, aduse
ca aport /45#0
'costul amena(arilor de terenuri e*ecutate de
catre terti/4>40, e*ecutate pe cont
propriu/231,<220
'!aloarea cresterii re%ultate din ree!aluarea
terenurilor /1>50
'!aloarea ternurilor !andute /#5;30, restituite
asociatilor /45#0
'!aloarea amorti%ata a amena(rilor de terenuri
scoase din e!ident /2;110
'!aloarea neamorti%ata a amena(arilor de
terenuri scoase din e!ident /#5;30
'!aloarea descresterii re%ultate din ree!aluarea
terenurilor /1>50
'!aloarea de aport a terenurilor care fac
obiectul aportului in naturala CS al altei soc
com/2#1.2#2.2#30
'diferenta dintre !aloarea contabila /mai mare0
si !aloarea de aport a terenurilor care fac
obiectul participarii in natura la CS al altei soc.
Com. /1>#;0
Soldul debitor al conturilor repre%inta !aloarea terenurilor si amena(arilor de terenuri e*istente in
patrimonial unitatii.
Contul 212'Constructii 3este un cont de acti!e, care tine e!ident e*itentei si miscarii contructiilor
7ebit Credit
'!aloarea constructiilor ac"i%itionate/4>40,
reali%ate din productie proprie/231.<220,
primate ca aport la capital/45#0, primate
gratuit,/J1310, primate in sistem de
leasingfinanciar /1#<0
'!aloarea cresterii re%ultate din ree!aluarea
constructiilor /1>5.<5;;0
'!aloarea amorti%arii in!estitiilor effectuate de
catre c"iriasi la constructiile inc"iriate si
restituite proprietarului/2;120
'!aloarea amorti%ata a constructiilor scoase din
e!ident /2;120
'Ealoarea neamorti%ata aconstructiilor sc!oase
din e!ident /#5;30
'!aloarea constructiilor restituite asociatilor
/45#0, cedate in regim de leasing financiar
/2#<0, distruse de calamitati /#<10
'!aloarea descresterii re%ultate din ree!aluarea
constructiilor/1>5.#5;;0
'!aloarea de aport a constructiilor care fac
obiectul participarii in natura la cs al altei soc.
Com/2#1.2#2.2#30
'diferenta dintre !aloarea neamorti%ata/mai
25
mare0 si !aloarea de aport a constructiilor care
fac obiuectul participarii in natura la capitalul
social al altei societati comerciale /1>#;0
Soldul debitor repre%inta !aloarea constructiilor e*istente in patrimonial societatii
Conturile 2131,2132,2133,2134
Sunt conturi de acti!,care tin e!ident instalatiilor te"nice, mi(loacelor de transport, animalelor de
reproducti!e si munca, a plantatiilor
7ebir Credit
'!aloarea instalatiilor te"nice, mi(loacelor de
trasprt, animalelor si plantatiilor ac"i%itionate
/4>40, reali%ate din productie proprie/231,<220,
primate ca aport la capital,/45#0, primate
gratuit,/1310, primate in regim de leasing
financiar/1#<0
'!aloarea cresterii re%ultate din
ree!aluare/1>5,<5;;0
'!alaorea amorti%arii in!estitiilor effectuate de
catre c"iriasi la imobili%arile corporale
inc"iriate si restituite proprietarului/2;130
'!aloarea amorti%ata a instalatiilor te"nice,
mi(loacelor de transport, animalelor si
plantatiilor scoase din e!ident /2;130
'!aloarea neamorti%ata a instaltiilor te"nice,
mi(loacelor de transport, animalelor si
plantatiilor scoase din e!ident /#5;30
'!aloarea instaltiilor te"nice, mi(loacelor de
transport, animalelor si plantatiilor restituite
asociatilor/45#0, cedate in regim de leasing
financiar/2#<0, distruse de calamitati/#<10
'!aloarea descresterii re%ultate din
ree!aluare/1>5.#5;;0
'!aloarea de aport a instaltiilor te"nice,
mi(loacelor de transport, animalelor si
plantatiilor care fac obiectul participarii in
natura la cs al altei soc. Com /2#1,2#2,2#30
'diferenta dintre !aloarea neamorti%ata/mai
mare0 si !aloarea de aport a instalatiilor
te"nice, mi(loacelor de transport, animalelor si
plantatiilor care fac obiectul participarii in
natura la capitalul social al altei societati
comerciale /1>#;0
Soldul debitor repre%inta !aloarea instalatiilor te"nice, mi(loacelor de transport, animalelor si
plantatiilor care e*ista in patrimonial societatii.
Contul 214'Dobilier, aparatura birotica, ec"ipamente de protect,ie a !alorilor umane si material
al alte acti!e corporale
@ste un cont cu functie de acti!e, care tine e!ident mobilierului, aparaturii birotice si
ec"ipamentelor de protectie a !alorilor umane si material, a altor acti!e corporale
26
7ebit Credit
'!aloarea mobilierului, etc, ac"i%itionate/4>40,
reali%ate din productie proprie/231.<220,
primate ca aport la cs /45#0, primate
gratuit,/1310, in regim de leasing
financiar/1#<0
'!aloarea cresterii re%ultate din
ree!aluare/1>5.<5;;0
'!aloarea in!estitiilor effectuate de catre
c"iriasila obiectele inc"iriate $ restituite
proprietarului /2;140
'!aloarea amorti%ata a mobilierului,Kiesite din
e!ident /2;140
'!aloarea neamorti%ata a mobilierului,K, iesite
din e!ident /#5;30
'!aloarea mobilierului,K, restituite asociatilor
/45#0, cedate in regim de leasing
financiar/2#<0,distruse de calamitati /#<10
'!aloarea descresterii re%ultate din ree!luare
/1>5.#5;;0
'!aloarea de aport a mobilerului,K,care fac
obiectul particiaprii in natura la cs al altei soc.
Com /2#1.2#2.2#30
'diferenta dintre !aloarea neamorti%ata/ mai
mare0 si !aloarea de aport a mobilierului,
K,care fac obiectul participrii in natura la cs al
altei soc. Com./1>#;0
Soldul contului repre%inta !aloarea mibilierului,K, e*itente in patrimonial societatii
Conturile 2;11'2;14'morti%ari pri!ind imobili%arile corporale' sunt conturi rectificati!e
/substracti!e0 ale !alorii imobili%arilor corporale , de pasi!, care tin e!ident amorti%arii
imobili%arilor corporale.
7ebit Credit
'amorti%area aferenta imobili%arilor corporale
scoase din acti!e/2112,212,213,2140
'amorti%area imobili%arilor corporale /#;110
'amorti%area in!estitiilor effectuate de catre
c"iriasi la imobili%arile corporale inc"iriate si
restituite proprietarului /212.213.2140
Soldul conturilor repre%inta amorti%area imobili%arilor corporale aflate in patrimoniu.
Contul 231'$mobili%ari corporale in curs'cont de acti!e , care tine e!ident imobili%arilor
corporale in curs de e*ecutie
7ebit Credit
'!aloarea imobili%arilor corporale in curs de
e*ecutie facturate de catre terti/4>40, e*ecutate
de catre unitate/<220, primate ca aport social
/45#0
'!aloarea imobili%arilor corporale in curs
cedate /#5;30, retrase de catrea sociati/45#0
distruse de calamitati /#<10
27
Soldul debitor al contului repre%inta !aloarea imobili%arilor corporale in curs de e*ecutie
e*istente in patrimonial unitatii.
Contul 232'a!ansuri acordate pentru imobili%ari corporale, este cont cu functie de acti!,care tine
e!ident a!ansurilor acordate pentru imobili%arile corporale
7ebit Credit
'!aloarea a!ansurilor acordate
furni%orilor/5121.53110
'!aloarea a!ansurilor acordate furni%orilor e
imobili%ari corporale decontate/4>40
Soldul debitor repre%inta !alaorea a!ansurilor acordate furni%orilor de imobili%ari corporale
nedecontate.
Contractul de leasing-este o intelegere conform careia locatorul/societatea de leasing0 transfera
locatarului /utili%atorului0 dreptul de'a utili%e un acti!pentru o perioada de timp con!enita , in
sc"imbul unei plati sau unei serii de plati.
Contractele de leasing pot fi2
')easing financiar, care potri!it Codului fiscal este un contract de leasing care indeplineste cel
putin una din urmatoarele conditii2
'riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care este obiectul
leasingului sunt transferate utili%atorului la momentul in care contractual de leasing produce
efecte
'contractul de leasing pre!ede e*pres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce
face obiectul leasingului catre utili%ator la momnetul e*pirarii contactului
'perioada de leasing depaseste <5B din durata normal de utili%are a bunului ce face
obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada
pentru care contractual de leasing poate fi prelungit
morti%area bunului care face obiectul contractului de leasing se face de catre utili%ator, la
leasingul financiar si de catre locator in ca%ul leasingului operational.
$n contractual de leasing financiar, utili%atorul deduce dobanda, iar in cel de leasing operational,
utili%atorul deduce c"iria /rata de leasing0.
'mobilizari corporale de natura obiectelor de inventar
Pentru a fi incadrate in categoria imobili%arilor, bunurile trebuie sa aiba dura ade
functionare mai mare de un an si !alaorea de intrare peste limita pre!a%uta de lege, care se
28
actuali%ea%a periodic si se creea%a posibilitatea ca !aloarea de intrare a imobili%arilor sa ramana
sub !aloarea legala; in aceasta situatie acestea se pastrea%a in contabilitate ca imobili%ari
corporale de natura obiectelor de in!entar. Ealoarea ramasa neamorti%ata se !a recupera prin
includerea pe c"eltuielile de e*ploatare in ma*im trei ani. 7upa amorti%are complete aceste
act,i!e se pot scoate din e!ident imobili%arilor corporale pentru a se transfera in categoria
materialelor de natura obiectelor de in!entor. )a scoterea din e!ident se !or utili%e regulie de
casare ale obiectelor de in!entor.Nu se transfera la obiecte de in!entor imobili%arile care nu au
insusiri commune obiectelor de in!entor, cum ar fi constructiile, mi(loacele de transport,
diferitele instalatii.
'mobilizari necorporale
$mobili%arile necorporale sunt acti!e identificabile nemonetare repre%entate de !alori
nemateriale si de documente (uridice si comerciale , care ibdeplinesc urmatoarele criteria2
'permit obtinerea unor beneficii economice !iitoare, care se pot atribui utili%arii acti!ului
respecti
'costul acti!ului sa poata fi masurat in mod credibil, correct
$mobili%ari necorporale pot fi2
'c"eltuielile de constituire 3c"eltuieli oca%ionate de infiintarea unoei sociatati sau de modificare
actului de constituire
'c"eltuieli de de%!oltare'oca%ionate de lucrari de cercetare cu scopul reali%arii de produse si
ser!icii noi sau mult imbunatatite, cum ar fi2proiectarea de matrite si unelte noi, performante,
proiectarea si reali%area unei statii pilot, proiectarea reali%area si testarea unui produs nou,
intermediar, sau final
C"eltuielile de constituire si de de%!oltare se amorti%ea%a liniar in cel mult 5 ani; pana la
amorti%area acestora nu se pot reparti%a profiturile reali%ate decat prin constituirea unei reser!e
care sa acopere !aloarea neamorti%ata
'concesiune 3semnifica dreptul de e*ploatare a unor bunuri si ser!icii dobandit de o persoana
/ concesionar0, de la o alta persoana, concedent . Contactul de concesiune pre!ede durata
concesionarii, pretul /rede!enta0.
'bre!etul de in!enti!e'este un document prin care $ se recunoaste unei persoane dreptul asupra
unei in!!entii
'licenta' dreptul obtinut contra unui pr?t de'a utili%e implicit o in!enti!e
29
'LnoA'"oA'urile sunt cunostinte te"nice si procedee te"nologice, care nu fac obiectul unui
bre!et de in!enti!e, cre apartin celor care le'au creat si care pot fi comerciali%ate
'marca de fabricatie, de ser!icii sau de comert sunt semen distincti!e folosite de un agent
economic pentru a'si identifica si produsele intre altele cu proprietati asemanatoare
'u%ufructul'dreptul acordat unei persoane de'a se folosi de un bun , pe care trebuie sa'l restituie
proprietarului la sfarsitul contractului
'dreptul de seperficie este dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau unei plantatii construite
pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acelui teren
'franci%a'este dreptul asupra unui domeniu e*clusi!e sau asupra utili%arii e*clusi!e a unei
formule, te"nici, design
Mre!etele, concesiunile, licentele, marcile, u%ufructulu, superficial, se amorti%ea%a pe
durata contarctului sau pe durata de utili%are.
'fondul commercial este suma suplimentara care se ac"ita in ca%ul ac"i%itionarii unei firme sau
bunuri immobile pentru marca de fabricatie, prestigiul de piata, reputatie, !ad commercial,
clientele, legaturi comerciale si se calculea%a ca diferenta intre !aloarea de ac"i%itie/mai mare0 si
!aloarea (usta /mai mica0. 7e regula, acesta nu se amorti%ea%a, decat daca se constata o
depreciere ire!ersibila acestuia.
'programele informatice'sunt elemente ale muncii intelectuale stocate pe diferite suporturi
te"nice; se amorti%ea%a in 3 ani
'imobili%arile corporale in curs sunt imobili%ari necorporale neterminate pana la sfarsitul
perioadei.
Contul 2>1' C"eltuieli de constituire'este cont de acti!e
7ebit Credit
'c"eltuieli de constituire datorate /4>4,4#20
'c"eltuieli de constituire ac"itate /5121,53110
'c"eltuieli de constituire amorti%ate, scoase din
e!ident /2;>10

Soldul debitor repre%inta c"eltuieli de constituire e*istente
Contul 2>3'C"eltuieli de de%!oltare'cont de acti!
7ebit Credit
)ucrari si proiecte de cercetare reali%ate in
regie proprie /233,<210
'!aloarea neamorti%ata a c"eltuielilor de
de%!oltare cedate/#5;30
30
'lucrari si proiecte de cercetare e*ecutate de
catre terti/4>40
'!aloarea amorti%ata a c"eltuielilor de
de%!oltare scoase din e!ident/2;>30
'c"eltuieli de de%!oltare aferente bre!etelor sau
licentelor/2>50
Soldul debitor al contului repre%inta c"eltuielile de de%!oltare e*istente in patrimoniul societatii
Contul 2>5' Concesiuni, bre!ete, licente, marci comerciale, alte drepturi si !alori assimilate, este
un cont de acti!e
7ebit Credit
'bre!etele,K, ac"i%itionate /4>40, reali%ate pe
cont propriu/233.<21>, aportate in natura/45#0,
primate cu titlu gratuit,/1310
'concesiuni preluate /1#<0
'!aloarea amorti%ata a concesiunilor bre!etelor,
K,cedate si scoase din e!ident/2;>50
'Ealoarea neamorti%ata a concesiunilor,
K,cedate si scoase din e!ident /#5;30
'!aloarea bre!etelo,K,retrase de actionari sau
asociati/45#0
'concesiuni restituite/1#<0
'concesiunile, K,depuse ca aport la capitalul
social al altor societati comerciale/2#1>
Soldul debitor al contului repre%inta concesiunile, bre!etele, licentele, marcile comerciale si alte
drepturi si !alori similar e*istente.
Contul 2><' fond commercial, este un cont de acti!e, care tine e!ident fondului commercial
determinat ca diferenta intre !alorea de ac"i%itie si !aloarea (usta la data tran%actiei, a acti!elor
ac"i%itionate
7ebit Credit
'fondul commercial ac"i%itionat
/4>4.512.53110
'fondul commercial neamorti%at , cedat /#5;30
'fondul commercial amorti%at integral /2;><0
Soldul debitor al contului repre%inta fondul commercial e*istent
Conturile 2;>1'2;>;'morti%ari pri!ind imobili%arile necorporale, sunt conturi de pasi! care tin
e!ident amorti%arii imobili%arilor necorporale
31
7ebit Credit
'amorti%area aferenta imobili%arilor
necorporale scoase din acti!e
/2>1.2>3.2>5.2><.2>;0
'amorti%area imobili%arilor necorporale /#;110
Soldul creditor al conturilor repre%inta amorti%area imobili%arilor necorporale e*istente in
patrimoniu
'mobilizarile financiare sunt in!estitii financiare si cuprind actiuni, alte titluri cumparate si
detinute pe termen lung, creante imobioli%ate /imprumuturi si garantii acordate pe termen lung.
$mobili%arile financiare au ca si caracteristici2
'lipsa structurii material
'repre%inta sume banesti imobili%ate pe termen lung inafara unitatii
'generea%a !enituri financiare /di!idend, doban%i0
'nu sufera deprecieri ire!ersibile, deci nu se amorti%ea%a
'pot suferi deprecieri re!ersibile, temporal, pentru acre se constituie pro!i%ioane de depreciere
$mobili%arile financiare pot fi2
'titluri de participare'drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri detinute pe termen lung in
capitalul altei societati comerciale, pentru obtinerea de a!anta(e economice, !enituri financiare,
prin controlul deci%iilor referitoare la societatea respecti!e/ la o pondere de peste 5>B din
actiunile societatii0 sau o influenta semnificati!a /pentru pondere de 2>'5>B din totalul
actiunilor societatii respecti!e0.
'interesele de participare sunt drepturi detinute in capitalul altei societati , in scopul obtinerii de
!enituri financier, fara inter!entie in deci%iile de gestionare a societatii / inestitii strategice, daca
este o participare de pana la 2>B in capitalul societatii 0
'creante imobili%ate pot fi2
'sume datorate de filial
'imprumuturi acordate pe termen lung'acordate tertilor in ba%a unor contracte de
imprumut, cu scopul obtinerii de doban%i
'actiuni proprii' !aloarea titlurilor proprii , rascumparate si detinute o perioada mai mare
de un an
32
'alte creante imobili%ate'garantii, depo%ite bancare, cautiuni
'doban%i aferente creantelor imobili%ate
Contul 2#1'cont de acti!e cre tine e!ident titlurilor de participaredetinute la filial din cadrul
grupului
7ebit Credit
'!aloarea titlurilor de participare dobandite prin
ac"i%itionare/2#8,4>4,512,5310, prin aport la
capitalul social al filialelor din cadrul
grupului/2>5,2>;,211,212,213 ,
214,231,233,3>1,3>3,331,332,3410
'diferenta in plus dintre !alorea de port si
!aloarea neamorti%ata a imobili%arilor
necorporale si corporale aportate /1>#;0
'!aloarea titlurilor primate ca urmare a
rein!estirii di!idendelor cu!enite din profitul
net/<#110
'!aloarea contabila a titlurilor de participare
!andute/##410
'diferenta dintre !aloarea titlurilor cedate sau
retrase si !aloarea neamorti%ata a
imobili%arilor necorporale si corporale aportate
/1>#;0
Soldul debitor al contului repre%inta !aloarea titlurilor de participare detinute la filial din cadrul
grupului.
#rovizioanele pentru deprecierea imobili%arilor repre%inta ec"i!alentul !aloric al
deprecierilor cu c"aracter re!ersibil. Se constituie de regula la finele anului, cand, in urma
in!entarierii se constata deprecieri re!ersibile ale imobili%arilor neamorti%abile. Darimea lor se
stabileste ca si diferenta intre !aloarea de intrare si !aloarea actual, stabilita la in!entariere.
Pro!i%ioanele contribuie la reali%area principiului prudentei si al independentei
e*ercitiului.
C"eltuielile pri!ind pro!i%ioanele de depreciere sunt nedeductibile , iar !eniturile din
pro!i%ioane repre%inta deduceri fiscal, adica sunt neimpo%abile.
Conturi grupa 28>'sunt conturi rectificati!e ale !alorii de inregistrare a imobili%arilor
necorporale , de pasi!
7ebit Credit
'sumele repre%entand anularea sau diminuarea
pro!i%ioanelor pentru deprecierea
imobili%arilor necorporale , corporale, in
curs/<;130 si financiare/<;#30
'sumele repre%entand constituirea sau
suplimentarea pro!i%ioanelor pentru de
precierea imobili%arilor necorporale, corrporale
,in curs si financiare/#;130
33
Soldul creditor al contului repre%inta !aloarea pro!i%ioanelor pentru deprecierea imobili%arilor.
Clasa 3-Conturi de stocuri si productie in curs de e%ecutie
Stocurile sunt bunuri si ser!icii aflate in patrimoniul unitatii, si au ca destinatii2
'consumul la prima utili%are
'!an%area, dupa ce sunt supuse procesului de prelucrare in care sufera transformari multiple, de
regula nere!ersibile
'!an%are catre terti in starea in care s'au ac"i%itionat
Sunt bunuri si ser!icii cu lic"iditate relati!e mare, se pot transforma in bani in inter!al mai mic
de un an, de regula, acesta fiind moti!ul pentru care sunt incluse in categoria acti!elor circulante
Stocurile se pot clasifica dupa 2
a. Forma fi%ica si destinatie
- Daterii prime' se regasesc in produsele finite dupa ce au suferit transformari fi%ice si&sau
c"imice
- Dateriale consumabile' participa ,si a(uta procesul de productie, fara a se regasi , de
obicei,in produsele finite
- Daterialele de natura obiectelor de in!entor' nu indeplinesc integral conditiile de
includere in categoria imobili%arilor corporale
- Produsele' bunuri aflate la fa%e intermediare sau la fa%a finala aproceselor de productie,
sau re%iduale, ca si -resturi. ale prelucrarii te"nologice
- Productia in curs de e*ecutie'productia aflata in anumite fa%e ale procesului te"nologic
- nimale si pasari' sunt repre%entate de animale tinere la ingrasat, animale de productie
- Darfurile'stocuri de produse destinate !an%arii in aceeasi stare de ac"i%itie
- mbala(ele'stocuri de produse destinate pentru ambalrea produselor in scopul pastarrii
si&sau transportului
b. Sursa de pro!enienta2
- Stocuri cumparate
- Stocuri fabricate
c. partenenta la patrimoniu2
- Stocuri cre fac parte din patrimoniu, aflate in spatii proprii sau la teri
- Stocuri care nu fac prte din patrimoniu dar sunt pastrate in spatiile de gestiune ale unitatii,
find primate de la terti in diferite scopuri/!an%are prin consignatie,prelucrare, reparare0
34
d. 3dupa gradul de indi!iduali%are si modul de gestionare2
- Produse identificabile, care sunt indi!iduali%ate pentru fiecare categorie de
bunuri/ utila(e, autoturisme, caoculatoare0
- Stocuri fungibile/intersc"imbabile0, care nu se pot indi!iduali%a in cadrul fiecarei
categorii/ fete de masa pan%a de un anumit tip, c"iar daca sunt ac"i%itionate la preturi diferite0
@!identa sintetica a stocurilor se reali%ea%a in doua moduri2
a. $n!entarul permanent' se inregistrea%a in contabilitate toate operatiunile de intrare si
iesire de stocuri, ceea ce permite cunoasterea in orice moment !aloarea stocurilor, cantitati! si
!aloric; metoda este sustinuta de e!olutia si implementarea calcului informatics in sistemele de
gestiune economica
b. $n!entarul intermittent presupune inregistrarea intrarilor direct in conturile de c"eltuieli,
considerand ca unt destinate consumului; la finele perioadei se efectuea%a in!entarierea si se
debitea%a conturile de stocuri cu !alorile stabilite la in!entor; se creditea%a la inceputul perioadei
urmatoare cu oca%ia includerii pe c"eltuieli a stocurilor destinate consumului; iesirile de stocuri
ale perioadei se determina prin calcul mat"ematic, conform relatiei2
'esiri ( stocuri initiale )intrari- stocuri finale
ceasta metoda nu permite obtinerea de informatii detaliate pri!ind stocurile, integritatea lor, la
un moment dat, cid or la anumite moment, intermitent.
=rupa 3>'Stocuri de materii prime si material
Conturile 3>1.3>2.3>3'conturi de acti!
7ebit Credit
'!aloarea materiilor prime, materialelor
consumabile si a celor de natura
obiectelor de in!entar intrate astfel2
'ac"i%. 7e la furni%ori
/4>1.4>;.44#,542, 5310
'semifabricate si produse finite
consummate ca meterii prime /341.3450
'aport in natura la capitalul social /45#0
'aduse de ;la terti /351,4>10
'primite gratuit, /<5;20
'plusuri de in!entar /#>1,#>2,#>30
'!aloarea materiilor prime, materialelor
consumabile iesite astefel2
'date in consum sau constatate lipsa
/#>1.#>2.#>30
'scoase din folosinta /#>1.<110
'donate /#5;20
'pierderi din calmitati /#<10
'Ean%ari fara prelucrare/3<10
'retragerea aportului la capital /45#0
'5rimise spre prelucrare sau in
custodie/3510
'li!rate societatilor din cadrul grupului
Soldul debitor repre%inta !aloarea materiilor prime si materialelor aflate in stoc.
Contul 3>;'7iferente de pr?t la materii prime si materiale
@ste cont rectificati! al !alorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor,
iar dupa functia contabila este cont de acti!.
35
7ebit Credit
'diferentele de pr?t nefa!orabile /in
negru0 sau fa!orabile /in rosu0 aferente
materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura
obiectelor de in!entarintrate in gestiune
/4>1.5420
'diferentele de pr?t nefa!orabile /in
negru0 sau fa!orabile /in rosu0 aferente
materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura
obiectelor de in!emntr iesite din
gestiuner /#>1,#>2.#>30
Soldul debitor al contului repre%inta diferentele de pr?t nefa!orabile /in negru0sau fa!orabile /in
rosu0 aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de
in!entaraflate in gestiune.
Contul de detalia%a pe conturi sintetice de gradul $$.
Daterialele de natura obiectelor de in!entar date in folosinta se pastrea%a in e!ident
e*trabilantiera pana la iesirea lor din u% prin casare, !an%are sau donatie.
Productia in curs de e*ecutie, sau neterminata este determinate de 2
'produse care nu au parcurs toate fa%ele procesului te"nologic , nefiind insa in stadiu de
semifabricat
'produse nesupuse receptiei te"nice de calitate finala
'lucrari si ser!icii in curs de e*ecutie
7eterminarea productiei neterminate la sfarsitul perioadei se se face in doua moduri 2
'prim metoda contabila /indirecta, scriptica0, care, utili%and datele din e!ident contabila permite
calcularea productiei neterminate astfel2
#rod. *eterm.(#rod net. +a inceputul perioadei) c&elt. ,otale ale pr.-C&elt aferente prod.
,erminate
-metoda directa / a in!entarierii0 , care consta in in!entarierea faptica a prod neterminate la
fiecare punct de control
Productia neterminata se e!aluea%a la cost efecti! de productie
=rupa 33 Productia in curs de e*ecutie
Sunt conturi de acti!e circulante, de acti!

Soldul debitor repre%inta !aloarea la cost de productie a produselor , lucrarilor si
ser!iciile in curs de e*ecutie e*istente la sfarsitul perioadei.
7ebit Credit
'!aloarea la cost de productie a
produselor, lucrarilor si ser!iciilor in
curs de e*ecutie e*istente la sfarsitul
perioadei /<110
'scaderea din gestiune a produselor ,
lucrarilor si ser!iciilor in curs de
e*ecutie la inceputul perioadei
urmatoare/<110
36
=rupa 34 Produse ' sunt conturi de acti!e circulante material, de acti!
Soldul debitor repre%inta !aloarea la cost de productie a semifabricatelor , produselor finite su
re%iduale e*istente in stoc.
Contul 34; 3 7iferente de pr?t la produse' este un cont rectificati! al !alorii de inregistrare a
produselor, de acti!e
7ebit Credit
'diferente de pr?t nefa!orabile /in
negru0 sau fa!orabile /in rosu0 aferente
produselor intrate in gestiune din
productie proprie /<110
'diferentele de pr?t nefa!orabile /in
negru0 sau fa!orabile /in rosu0 aferente
produselor iesite din gestiune /<110
Soldul contului , debitor, repre%inta diferentele de pr?t fa!orabile sau nefa!orabile, aferente
produselor aflate in gestiune.
Stocurile aflate la terti sunt considerate bunuri aflate in situatii cum ar fi2
'bunuri ac"i%itionate, ac"itate si aflate in custodia furni%orilor
'bunuri date in scopul prelucrarii la terti
'bunuri predate la terti in scopul !alorificarii in regim de consignatie
'bunuri trimise pentru depo%itare temporara la terti
'bunuri aflate in curs de apro!i%ionare, ac"itate si nesosite sau nereceptionate
=rupa 35 3Stocuri aflate la terti'conturi de acti!e circulante material, de acti!e
7ebit Credit
'!aloarea metriilor prime ,
materialelor, produselor,
animalelor , marfurilor si
ambala(elor aflate la terti
'!aloarea materialelor,K,intatre in gestiune
/3>1.3>2,3>3,341>,345,34#,3#1,3<1,3;1,4>10
'scaderea din gestiune a acti!elor circulante
material aflate la
7ebit Credit
'costul de productie al produselor
obtinute din productie proprie /<110
'!aloarea produselor aduse de la terti
/3540
'costul de productie al semifabricatelor
primate de la societatile din cadrul
grupului/451,4520 sau din cadrul
unitatii /4;1,4;20
'costul de productie al produselor iesite2
!andute/<110,donate /#5;20,pierderi din
calamitati /#<10, transferate la
maga%inele proprii de desfacere/3<10,
lipsuri de produse constatate la
in!entariere/<110, trimise la terti/3540,
cu!enite actionarilor, ca plata in natura
/4>1.4#20,acordate salariatilor, ca plata
in natura/4210, retinute si consummate
de aceeasi unitate/3>1,3>2.3>30
'costul de productie al semifabricatelor
li!rate societatilor din cadrul grupului
/451,4520 sau din cadrul unitatii
/4;1,4;20
37
/3>1,3>2,3>3 ,
341,345,34#,3#1,3<1,3;1,4>1
terti/#>1,#>2,#>3,<11,#>#,#><,#>;0, distruse
de calmitati /#<10
Soldul debitor repre%inta !aloarea acti!elor circulante material aflate la terti.
$n grupa acti!elor material circulante se include urmatoarele categorii de animale2
'animale tinere de orice fel, care urmea%a a fi trecute apoi in categoria imobili%arilor corporale ,
ca animale de munca si pentru reproducti!e
'animale la ingrasat , destinate !an%arii sau sacrificarii
'animale pentru productie /lana, lapte, blana, oua0
'coloniile de albine
@!aluarea animalelor se face la cost de ac"i%itie, cost de productie sau la pr?t standard.
Cresterile de greutate pot fi e!aluate la cost de productie sau la pr?t standard.
=rupa 3# nimale
Cont 3#1 nimale si pasari' cont de acti!e material circulante, de acti!e
7ebit Credit
'costul de productie al animalelor
obtinute din productia proprie, sporurile
in greutate, plusurile de in!entar /<110
'!aloarea animalelor ac"i%itionate de la
terti/4>1.4>;,5420
'!aloarea animalelor aduse de la terti
/35#0
'!aloarea animalelor primate de la
unitate sau subunitati/4;1,4;20
'!aloarea animalelor primate gratuit,
/<5;20
'!aloarea nimalelor !andute ,
sacrificate, constatate in minus la
in!entariere /3<1,#>#,<110
'!aloarea animalelor donate/#5;20
'!aloarea pierderilor din
calamitati/#<10
'!aloarea animalelor trimise la terti
/35#0
Soldul debitor repre%inta !aloarea animalelor de natura stocurilor e*istente in
patrimoniu.
Contul 3#;' diferente de pr?t la animale si pasari
'
7ebit Credit
'diferentel de pr?t nefa!orabile /in
negru 0 si fa!orabile /in rosu0 aferente
animalelor si pasarilor intrate in
gestiune din productie proprie /<110 sau
ac"i%itionate de la terti /4>1,4>;,5420
' diferentele de pr?t nefa!orabile /in
negru 0 sau fa!orabile / in rosu0
aferente animalelor si pasarilor iesite
din gestiune /#>#,<110
38
cont rectificati! al !alorii de inregistrare a animalelor si pasrilor , de acti!e
Soldul debitor al contului repre%inta diferentele de pr?t nefa!orabile sau fa!orabile aferente
animalelor si pasrilor aflate in gestiune.
-arfurile sunt bunuri ac"i%itionate din afara unitatii pentru a fi !andute in aceeasi stare, fara
prelucrari suplimentare/ e!entual sc"imbari de ambala(e0. $n aceasta categorie de bunuri sunt
cuprinse2
-stocurile ac"i%itionate pentru utili%are proprie , care si'au sc"imbat destintia si se ofera spre
!an%are tetilor
-stocuri din productie proprie care se !and prin maga%ine proprii
$n circuitul producator'consumator, marfurilor pot parcurge doua stadii2
'desfacerea cu ridicata a marfurilor' ac"i%itionarea de marfuri in cantitati mari de la producator
sau alt furni%or, cu scopul re!an%arii catre unitati de desfacere cu amanuntul
'desfacerea cu amanuntul, care presupune !an%area catre beneficiar in mod indi!idual
7iferenta intre pretul de ac"i%itie sic el de desfacere se numeste adaos commercial, sau
rabat commercial;intre cele doua notiuni e*ista diferente in ceea ce pri!este modul de calcul si
momentul calculului, astfel2
'adaosul coenrcial de determina in momentul ac"i%itiei marfii prin aplicarea cotei de adios
commercial asupra costului de ac"i%itie
' rabatul commercial se stabileste in momentul scoaterii din gestiune a marfurilor !andute, prin
aplicarea cotei de rabat asupra pretului de !an%are al marfurilor
)a unitatile de desfacere cu amanuntul, se conduce e!ident global !alorica la ni!el de
unitate sip e maga%ine, pe gestiuni, iar contabilitatea sintetica se organi%ea%a prin utili%area
in!entarului permanent sau intermittent. Se recomanda e!denta marfurilor la pretul cu
amanuntul, format din costul de ac"i%itie plus adios commercial, plus 5E. daosul
comercialeste o suma men"ita sa acopere c"eltuielile comerciantului si este sursa de !enit pentru
comerciant.
=rupa 3<1'Darfuri
Cont 3<1'Darfuri 3este un cont de acti!e circulante meteriale, de acti!e
debit Credit
'!aloarea marfurilor ac"i%itionate
/4>1,4>;,,44#,5420
'adaosul commercial afferent marfurilor
ac"i%itionate si a celor constatate plus la
in!entar /3<;0
'5E nee*igibila aferenta merfurilor
ac"i%itionate si a celor constatate plus la
in!entariere
'!aloarea merfurilor constatate plus la
in!entariere/#><0
'!aloarea marfurilor !andute sau
constate lipsa la in!entariere /#><0
'!aloarea marfurilor donate /#5;20 sau
distruse de calamitati /#<10
'adaosul commercial afferent
marfurilor !andute, donate , distruse si
a celor constatate lipsa la in!entariere
/3<;0
'5E nee*igibila aferenta marfurilor
!andute, donate, distruse si acelor
39
'!aloarea materialelor si produselor
transferate la marfuri
/3>1,3>2,3>3,341,345,34#0
'!aloarea marfurilor primate cu titlu
gratuit /<5;20
'!aloarea aportului social de marfuri
/45#0
'!aloarea marfurilor aduse de la terti
/35<0
'!aloarea marfurilor primate de la
societatile din cadrul grupului /451,4520
sau din cadrul unitatii /4;1,4;20

constatate lipsa la in!entariere /442;0
'!aloarea marfurilor trimise la terti
/35<0
'!aloarea marfurilor li!rate
societatilor din cadrul
grupului/451.4520 sau din cadrul
unitatii /4;1,4;20
Soldul debitor al contului repre%inta !aloarea stocului de marfuri e*istent
in patrimoniu e!aluat la pr?t de inregistrare.
Contul 3<;' diferente de pr?t la marfuri' este un cont rectificati! al !alorii de
inregistrare a marfurilor, de pasi!
7ebit Credit
'adaosul commercial afferent
marfurilor!andute, donate, constatate
lipsa la in!entariere, distruse de
calamitati, depreciate /3<10
'adaosul commercial afferent
marfurilor intrate in gestiunea sau
constatate in plus la in!entariere /3<10
Soldul creditor al contului repre%inta adaosul commercial afferent marfurilor din stoc.
Contractul de consignatie este o intelegere scrisa, inter!enita intre doua parti , de regula persoane
(uridice, prin care una din parti, consignant, incredintea%a celeilalte parti , numita consignatar,
marfuri, cu scopul de a le !inde.
$nregistrarile din contabilitatea consignatiei difera in functie de situatia (uridical a deponentului;
daca este o persoan (uridical, acesta trimite bunurile cu a!i% de insotire cu mentiunea.pentru
!an%are in regim de consignatie., iar facture se emite la cererea consignatiei in momentul
!an%arii, pana finele lunii in care a a!ut loc tran%actia. 7aca deponentul este o peroana fi%icasau
(uridical neplatitoare de 5E, consignatia calculea%a 5E numai pentru comisionul
propriu.Meneficiarii !eniturilor obtinute din !alorificarea bunurilor in regim de consignatie
datorea%a un impo%it care se calculea%a , retine si !irea%a de catre consignatie.
mbala(ele 3bunuri destinate pastrarii si protectiei bunurilor in timpul depo%itarii,
desfacerii si transportului se clasifica dupa mai multe criterii 2
a.'dupa posibilitatile de folosite2
'refolosibile, care se redau circuitului economic dupa un ciclu
'pierdute/ de unica folosinta 0, care, desi nu mai pot fi refolosite intr'un nou ciclu de
ambalare, se pot !aloridica altfel, de regula ca si deseuri
40
b. dupa durata de utili%are2
' de natura imobili%arilor
'de natura acti!elor circulante, care pot fi2
'de natura obiectelor de in!entar
'de transport sau circulatie
' material de ambalat ;costul acestora se suporta de catre maga%ine sau de
comparator
c. dupa modul de decontare'facturare2
'ambala(e de transport facturate distinct, care se inregistrea%a in contabilitate in conturi
de imobili%ari sau material
'ambala(e de transport cu pr?t inclus in cel al marfurilor, care dup utili%are se restituie
furni%orilor sau se !alorifica sub forma de deseuri
d.dupa modul de circulatie si recuperare2
'ambala(e care circula si se recuperea%a prin !an%are'cumparare, fiinf facturate eparat
'ambala(e cre circula prin restituire
'ambal(e cre circula la sc"imb, cand se inregistrea%a doar marfurile, ambala(ele circuland
in regim -plin'gol.
=rupa 3;'mbala(e
Cont 3;1'mbala(e'din punct de !edere economic este cont de acti!e circulante material, dupa
functia contabila este de acti!e
7ebit Credit
'!aloarea ambala(elor
ac"i%itionate/4>1.4>;.5420
'!aloarea ambala(elor aduse ca aport la
capitalul social/45#0
'!aloarea ambala(elor aduse de la
teri/35;0
'!aloarea marfurilor primate de la soc
din cadrul grupului /451,4520 si din
cdrul unitatii /4;1,4;20
'!aloarea ambal(elor primite gratuit
/<5;20
'!alaorea ambala(elor !anute si
constatate lipsa la in!entariere /#>#0
'!aloarea ambala(elor !andute /3<10
'!aloarea ambal(elor trimise la terti
/35;0
'!aloarea ambal(elor donate/#5;20
distruse de calamitati/#<10
'!aloarea marfurilortrimise societatilor
din cdrul grupului/451,4520sau din
cadrul unitatii /4;1,4;20
Soldul debitor al contului repre%inta !aloarea ambala(elor e*istente in stoc la finele
perioadei
Contul 3;;'7iferente de pr?t la ambala(e
@ste un cont rectificati! al !alrii de inregistrare, de acti!e
7ebit Credit
'diferente de pr?t aferente /nefa!orabile
sau fa!orabile ambala(elor
'dif.de pr?t nefa!orabile sau fa!orabile
aferente ambala(elor iesite din
41
ac"i%tionate/4>1,5420 gestiune/#>;0
#rovizioanele pentru deprecierea stocurilor au ca scop acoperirea riscurilor de scadere a !alorii
acestora in anumite conditii Se constituie la ni!elul diferentelor dintre !aloarea actual/mai mica0
a stocurilor, conform in!entarului si !aloarea contabila /mai mare0.
=rupa 38' pro!i%ioane pentru deprecierea stocurilor, sunt conturi rectificati!e , de pasi!

Soldul creditor al conturilor repre%inta !aloarea pro!i%ioanelor e*istente pentru de
precierea acti!elor circulante materiale
Clasa 4-Conturi de terti
Cu sopul de-a-si realize obiectivele, agentii econoici intra in legatura, dezvoltand
relatii de colaborare, cu peroane !zice si "uridice,cu statul, generic denuite terti
ceste relatii se oglindesc in contabilitate sub forma de datorii si creante cu durata mai
mica de un an, pe termen scurt
7atoriile 3sunt surse e*terne de finantare, puse ala dispo%itia agentului de catre terti
numiti creditori, in sc"imbul unei contraprestatii, sau a unui ec"i!alent
@conomic. $n momentul anga(arii datoriei se inregistrea%a in contabilitate unde ramane
reflectata pana la stingerea ei printr'un mi(loc de plata.
Creantele'sunt drepturi de'a pretinde de la debitori sume de bani, bunuri, ser!icii, cu
semnificatie de contraprestatie, sau de ec"i!alent economic.Si creantele se inregistrea%a in
contabilitate in momentul aparitiei drepturilor de creanta, pana la stingerea lui, pana la onorarea
lui, prin incasare.
7atoriile si creantele se pot grupa functie de natura relatiilor cu tertii, de fa% ciclului de
productie care determina aceste realatii;
debit Credit
'sumele repre%entand anularea sau
diminuarea pro!i%ioanelor pentru
deprecierea acti!elor circulante
material /<;140
'sumele repre%entand constituirea sau
suplimentarea pro!i%ioanelor pentru
deprecierea acti!elor circulante material
/#;140
42
' in fa%a de apro!i%ionare'desfacere
'datorii si creante comerciale , cu furni%ori si clienti
'datorii si creante cu bugetul statului
'datorii si creante fata de asociati
'datorii si creante fata de alti creditori si debitori di!ersi
' in fa%a de productie2
'datorii si creante fata de salariati,fata de bugetul asigurarilor sociale, fata de bugetul
statului
genntii economici care prticipa la tran%actii comerciale sunt2
'furni%orul' pune la dispo%itia tertilor bunuri si ser!icii, conta unui pr?t stabilit impreuna cu alte
clause, de li!rare, termene de plata, modaliati de receptie, intr'un contact bilateral
'clientul'ac"i%itionea%a, contra cost, in ba%a unui contract, scris sau !erbal, bunuri si ser!icii
Functie de momentul decontarii, sc"imburile de bunuri si ser!icii se pot efectua cu
decontarea imediat in numerar ,sau pe credit commercial, adica cu decontare ulterioara,
Creditul commercial classic este amanarea l aplata acordata de catre furni%or clientului,
care in acest inter!al de timp utili%ea%a creditul ca si surse atrase de finantare.Creditul
commercial cambial este pre!a%ut intr'un effect commercial/bilet la ordin, cambie0, in care se
consemnea%a suma de plata, scadenta, banca la cre se !a face decontarea la o data ulterioara.
1educerile de preturi care pot fi acordate de furni%ori pot fi2
'comerciale 2 rabatul, remi%a, risturnul
'reduceri financiare2scontul
.abatul 3reducere acordata de catre furni%or pentru a compensa calitatea inferioara a bunurilor
li!rate
.emiza'este o reducere prin care furni%orul o acorda din consideratie clientului, pentru fidelitate,
pentru !olumul de marfa mare pe care'l ac"i%itionea%a
.isturnul'este o reducere globala, care se acorda de regula pentru depasirea unui plafon !aloric
al ac"i%itiilor, annual
Scontul 'este o reducere de care beneficia%a un client daca ac"ita datoria inainte de scadenta
43
5oate aceste reduceri sunt con!enite, negociate intre parti si consemnate ca si clause
contractuale.@le nu se cuprind in ba%a de impo%itare a ta*ei pe !aloarea adaugata
Detodologia de calcul a reducerilor presupune 2
'reducerile comerciale premerg reducerile financier
'reducerile se aplica asupra netului anterior
'se operea%a intai rabaturile, apoi remi%ele
'facturile cu reduceri comerciale se inregistrea%a la !aloarea neta comerciala;sconturile primate
de la furni%or se inregistrea%a ca !enituri financiare, iar cele acordate sunt c"eltuieli financiare.
Neac"itarea datoriei la scadenta poate conduce la calculul de ma(orari de intar%iere,
penaliati, daune, toate acestea fiind clause contractual.
=rupa 4>'Furni%ori si conturi assimilate
4>1.Furni%ori'cont de datorii pe termen scurt, de pasi!
7ebit Credit
'platile effectuate catre furni%ori
/512,531,541,5420
'platile efctuate catre furni%ori din credite
bancare/1#20
'!aloarea acceptata a efectelor comerciale de
platit /4>30
'regulari%area a!ansurilor acordate anterior
furni%orilor/4>80
'diferente fa!orabile de curs !alutar aferente
datoriilor in !aluta stabilite la ac"itarea
acestora sau la inc"eierea e*ercitiului /<#50
'!aloarea ambala(elor care circula in regim de
restituire
'sume nete acordate colaboratorilor/512,5310
'sconturile primate de la furni%ori/<#<0
'!aloarea produselor cu!enite unitattilor
prestatoare ca plata in natura, potri!it
pre!ederilor contarctuale/3450
'datorii prescrise sau anulate /<5;;0
'!aloarea stocurilor ac"i%itionate de la
terti/3>1,3>2.3>3.341.34#.3#1.3<1.3;1> si
diferentele de pr?t aferente, daca e!ident se tine
la pr?t standard'!aloarea materialelor nestocate
ac"i%itionate si consumul de energie si apa
incluse direct pe c"eltuieli/#>4,#>50
'!aloarea lucrarilor effectuate si ser!iciilor
prestate de catre terti
'!aloarea materialelor ac"i%itionate si incluse
direct pe c"eltuieli / in ca%ul utili%arii
in!entarului intermittent0
'5E inscrisa pe facturile de la
furni%or/442#,442;0
'!aloarea facturilor primate , daca au fost
e!identiate anterior ca si facturi nesosite /4>;0
'!aloarea ambala(elor care circula in regim de
restituire
'diferente nefa!orabile de curs !alutar aferente
datoriilor in !aluta, stabilite la inc"iderea
e*ercitiului /##50
Soldul creditor repre%inta sumele datorate furni%orilor la un moment dat.
44
4>3'@fecte de platit'cont de datorii pe termen scurt, de pasi!
7ebit Credit
'!aloarea acceptata a efectelor comerciale de
platit /4>10
'diferentele fa!orabile de curs !alutar efrente
efectelor comerciale de platit, stabilite la
decontarea sau la inc"iderea e*ercitiului /<#50
'!aloarea acceptata a efectelor comerciale de
platit /4>10
'diferentele nefa!orabile de curs !alutar
aferente efectelor comerciale de platit, stabilite
la inc"iderea e*ercitiului/##50
Soldul creditor al contului repre%inta !aloarea efectelor comerciale de platit.
4>4.Furni%ori de imobili%ari'este cont de datorii pe termen scurt, de pasi!
7ebit Credit
'platile fectuate catre furni%ori
/512,531,541,5420
'plati effectuate din credite bancare/ 1#20
'Ealoarea acceptata a efectelor comerciale de
platit
'regulari%area a!ansurilor acordate anterior
furni%orilor /232,2340
'dif. Fa!orabile de curs !alutar aferente
datorii;lor datoriilor in !aluta stabilite la
ac"iatrea acestora sau la inc"iderea e*ercitiului
financiar/<#50
'sconturile primate de la furni%ori /<#<0
'datorii prescrise sau anulate /<5;;0
'!aloarea imobili%arilor facturate, a ser!iciilor
prestate sau a lucrarilor e*ecutate de terti
pentru reali%area acestor
imobili%ari/2>1,2>3,2>;,211,212,
213,214,231,2330
'obligatia de plata a ratelor de leasing /1#<0
'doban%i datorate si facturate in leasingul
financiar /1#;<0
'5E inscrisa in facturi de furni%or/442#.442;0
'diferente nefa!orabile de curs !alutar aferente
datoriilor in !aluta, stabilte la inc"eierea
e*ercitiului financiar/##50
Soldul creditor repre%inta sumele datorate furni%orilor de imobili%ari
Contul 4>5'@fecte de platit pentru imobili%ari; are functionare similara cu contul 4>3
Contul 4>;'Facturi nesosite;ete cont de datorii pe termen scurt, de pasi!
7ebit Credit
'!aloarea facturilor sosite/4>10
'diferentele fa!orabile de curs !alutar aferente
datoriilor in !aluta, stabilite la sfarsirul
e*ercitiului/<#50
'!aloarea bumnurilor ac"i%itionate , a lucrarilor
e*ecutate si a ser!iciilor prestate de catre
furni%ori, pentru care nu s'au primit facturi
/3>1,3>2,3>3,3#1,3<1,3;1, 442;, #>4, #>5,
#11, K , #2#.#2;0
45
'diferente nefa!orabile de curs !alutar efrente
datoriilor in !aluta stabilite la inc"iderea
e*ercitiului /##50
Solsul creditor al contului repre%inta sumele datorate furni%orilor pentru care nu s'au
primit facturi.
Conturile 4>81 si 4>82 sunt conturi de creante comerciale, de acti!e, care tin e!ident
a!ansurilor acordate furni%orilor
7ebit Credit
'a!ansuri ac"itate furni%orilor/512,5310
'!aloarea ambala(elor care circula in regim de
restituire, facturate de catre furni%ori/4>10
'diferente fa!orabile de curs !alutar aferente
a!ansurilor in !aluta, stabilite la inc"iderea
e*ercitiului/<#50
'regulari%area a!ansurilor cu oca%ia platilor,
precum si ambala(ele restituite
furni%orilor/4>10
'!aloarea ambala(elor care circula in regim de
restituire, retinute in stoc/3;10
'diferente nefa!orabile de curs !alutar aferente
a!ansurilor in !aluta, stabilite la decontare sau
la sfarsitul e*ercitiului /##50
Soldul debitor al conturilor repre%inta a!ansurile acordate furni%orilor de stocuri, lucrari
si ser!icii, precuim si !aloarea ambala(elor care circula in sistem de restituire.
Contul 4111'Clienti'este cont de creante comerciale, de acti!e
7ebit Credit
'!aloarea la pr?t de !an%are a bunurilor li!rate,
ser!iciilor prestate si lucrarilor e*ecutate catre
client, cu 5E aferenta
'!aloarea facturilor intocmite si e!identiate
anterior ca facturi de intocmit /41;0
'dif, fa!orabile din curs !alutar aferente
creantelor in !aluta la inc"iderea e*ercitiului
/<#50
'!aloarea creantelor reacti!ate
'!aloarea a!ansurilor facturate
clientilor/418,442<0
'!enituri inregistrate in a!ans sau de reali%at
/4<2,442;0
'!aloarea creantelor incasate de la client
/512,5310
'!aloarea efectelor comerciale depuse la banca
pentru incasare
'dif nefa! de curs !alutar aferente creantelor in
!aluta stabilite la decontare si la inc"iderea
e*ercitiului /##50
'regulari%area a!ansurilor primite de la
terti/4180
'creante de!enite incerte/411;0
'sconturi acordate clientilor /##<0
Soldul debitor al contului repre%inta creante fata de client.
46
Contul 413'efecte de primit de la client'cont de creante comerciale, de acti!e
7ebit Credit
'!aloarea acceptata a efectelor comerciale
/41110
'dif. Fa!. 7e curs !alutar aferente efectelor
comerciale de incasat, stabilite la inc"iderea
e*ercitiului/<#50
'sumele incasate de la client pe ba%a de efecte
comerciale /5120
'efectele comerciale primite de la client/51130
'dif. nefa!. de curs !alutar aferente efectelor
comerciale stabilita la primire, la decontare sau
la inc"iderea e*ercitiului /##50
Soldul debitor al contului repre%inta !aloarea efectelor comerciale de primit.
Contul 41;'Facturi de intocmit, este cont de creante comerciale, de acti!e
7ebit Credit
'!aloarea li!arrilor de bunuri pentru care nu s'
au intocmit facturi /<>1,..,<>;,442;0
'dif. Fa!. 7e curs !alutar aferente creantelor in
!aluta, stabilite la inc"iderea e*ercitiului /<#50
'!aloarea facturilor intocmite /41110
'dif. Nef. 7e curs !alutar aferente creantelor in
!aluta stabilite la decontare si la sfarsitul
e*ercitiului/##50
Soldul debitor al contului repre%inta sumele de incasat de la client, pentru care nu s'au
intocmit facturi
Contul 418'Clienti creditori'cont de datorii comerciale, de pasi!
7ebit Credit
'decontarea a!ansurilor incasate de la
client/41110
'!aloarea ambala(elor care circula in regim de
restituire primite de la clienti/41110 sau
nerestituite/<>;0
'dif. Fa!orabile de curs !alutar aferente
a!ansurilor in !aluta stabilite la decontare sau
la sfarsitul e*ercitiului e*ercitiului /<#50
'a!ansurile primite de la client /512,5310
'a!ansurile facturate clientilor /41110
'!aloarea ambala(elor care circula in regim de
restituire, facturate clientilor
'dif. Nefa! de curs !alutar aferente a!ansurtilor
in !aluta, stabilite la inc"iderea e*ercitiului
/##50
Soldul contului , creditor, repre%inta a!ansurile primite de la client, precum si !aloarea
ambala(elor care circula in sistem de restituire.
Principal mi(loc de productie, forta de munca constituie o parg"ie de ba%a in
indeplinirea obiectului de acti!itate al agentului,a obiecti!elor.Componenta sociala este de
asemenea un aspect de ba%a al politice economice. Pentru munca prestata, in ba%a unui contract
de munca, salariatul primeste un salar si suporta anumite c"eltuieli, care sa'$ asigure protectia
47
sociala . Simultan si anga(atorul suporta niste c"eltuieli de asigurari sociale pentru
anga(at.cestea, impreuna cu cele suportate de salariat si cu suma net ape care acesta o primeste
-in mana., se constituie in pr?t al fortei de munca, in cost de productie.
nga(atorul suporta urmatoarele c"eltuieli /afrente salariilor0
'fondul de salarii'se constituie din totalitatea salariilor brute suportate de anga(ator
'salariul brut cuprinde2
' Salariul de incadrare, stabilit prin negocieri collecti!e sau indi!iduale intre
patronat si salariati sau sindicate
'sporurile se pot acorda pentru conditii deosebite de munca /grele, periculoase,
noci!e, penibile, i%olare0, pentru munca suplimentara efectuata dupa program sau in %ilele de
repaus saptamanal, pentru lucru in timpul noptii, pentru !ec"ime in munca, pentru e*ercitarea
unei dunctii suplimentare
' adaosurile la salariul de ba%a sunt primele acordate din fond de premiere, prime
de !acant, de sarbatori
'indemni%atii pentru concediu de odi"na
'indemni%atii pentru incapacitate temporara de munca
'Contributia anga(atorului la asigurarile sociale 3se calculea%a sub forma unei cote
aplicate asupra fondului de salar, diferentiat pe tri categorii, functie de ramura de acti!itate, care
au conditii diferite de munca2
'conditii normale de munca /18.5B0
'conditii deosebite de munca /24.5B0
'conditii speciale de munca /28.5B0
'Contributia anga(atorului la fondul de asigurari de sanatate /#B asupra fondului de
salarreali%at, inclusi!e indemni%atiile de incapacitate temporara de munca suportate de anga(ator0
'Contributia anga(atorului la fondul de soma( /2.5B asupra fondului de salar0
'Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale' procent asupra fondului de
salar functie de ramura de acti!itate /min.>.5B0
'Cota indemni%atie Concedii medicale , cota de >.;5B asupra fondului de salar
'Contributia la fondul de garantare a salariilor >.25B asupra fondului de salar
48
'Comision datorat $nspectoratului 5eritorial de Dunca pentru !erificarea si a!i%area,
certificarea corectitudinii si legalitatii inregistrarilor operate in cartea de munca pentru anga(ati
de catre anga(ator /si pastrarea lor cu operarea modificarilor 0, de >.25B sau .<5B din fondul de
salarii
nga(atii suporta si ei retineri din salarii, atfel2
'Contributia personalului la asigurarile sociale'se calculea%a in procent de 8.5B din
salariul brut reali%at
'Contributia anga(atilor pentru asigurarile sociale de sanatate'se calculea%a in procent de
#.5B din salariul brut
'Contributia personalului la fondul de soma(, in procent de 1B aplicat la salriul de ba%a
/salariul de incadrare, fara sporuri 0
'$mpo%itul pe salarii, stabilit in cota unica de 1#B asupra salariului impo%abil
Salariul impo%abil este format din salariul brut din care se scad pe rand contributiile
anga(atului la diferitele bugete si deducerea personala.
Salariul net se obtine sca%ind din salariul brut reali%at toate contributiile, inclusi!
impo%itul pe salariu.
=rupa 42'Personal si conturi assimilate
421'Personal 3salarii datorate'cont de datorii salriale pe termen scurt
7ebit Credit
'salariile si alte drepturi cu!enite personalului
/#410
'retinerile din salrii repre%entand contributiile
anga(atului /4312,4314,43<2,444>
'retineri repre%entand a!ansul c"en%inal /4250
'retineri din salarii datorate tertilor /42<0
'salarii ac"itate /5121.53110
'!aloarea produselor acordate salariatilor ca
plata in natura /3450
Soldul creditor repre%inta datoriile fata de personal pri!ind salariile de platit
Cont 423'Personal'a(utoare material datorate'este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, de pasi!
7ebit Credit
'retinerile din indemni%atii repre%entand
contributii /4314.43<2
4440
'indemni%atiile sociale datorate personalului
suportate de unitate /#45;0
'indemni%atiile sociale datorate personalului ,
49
'retineri repre%entand a!ansul c"en%inal /4250
'retineri datorate tertilor
/42<0
'$ndemni%atii nete platite /5121,53110
suportate din bugetul de asigurari sociale
/4311,43;20
Soldul creditor repre%inta datoriile fata de personal pri!ind indemni%atiile de platit
Cont 424'participarea personalului la profit'cont de datorii salariale pe termen scurt, de pasi!
7ebit Credit
'stimulente reparti%ate personalului din profitul
net reali%at /11<0
'impo%itul pe !eniturile din salrii retinut /4440
'stimulente neridicate /42#0
'Stimulente nete platite /512,53110
Soldul creditor repre%inta datoriile fata de personal pri!ind stimulentele din profit datorate.