lindab | ventilation guide

Sunetul in sistemele de ventilatie

- Lindab Ventilation Guide
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
2
Sunetul in sistemele de ventilatie
Acest material trateaza unul din cei mai importanti parametri de confort sunetul si posibilitatile de
atenuare ale acestuia in sistemele de ventilatie.
Sistemele de ventilatie au in principal rolul de a asigura conditiile de confort pentru oameni, in spatiile
in care acestia isi desfasoara activitatea. Factorii care contribuie la atingerea conditiilor de confort, de altfel
parametri tinta in activitatea de proiectare, sunt usor de intuit: temperatura, umiditatea, viteza curentilor de
aer precum si calitatea aerului. Un alt element, cel putin la fel de important, lasat deseori in plan secund si
avand efecte din cele mai neplacute este nivelul de zgomot generat si transmis prin sistemele de ventilatie.
Indiferent daca este vorba despre zgomotul
generat in sistem sau doar transmis prin
intermediul acestuia, trebuie luate masuri pentru
a nu permite ca acesta sa ajunga in spatiile
deservite. Nivelul de zgomot trebuie sa aiba un
rol determinant in stabilirea vitezelor din sistem,
chiar daca uneori acestea vor avea valori prea
mici din punct de vedere al optimului economic.
Inainte de a prezenta modalitatile de calcul ale nivelului de zgomot sau metodele de reducere a
acestuia, poate fi utila amintirea unora dintre notiunile referitoare la sunet:
2.1 Notiuni teoretice despre sunet
a) Zgomot / Noise
Cea mai simpla descriere a zgomotului poate fi: Orice sunet nedorit.
Zgomotul mai poate fi definit ca fiind orice sunet:
Prea puternic
Neasteptat (sunetul produs de un geam spart)
Necontrolabil (sunetul produs de cainele vecinului)
Produs intr-un moment nepotrivit (tipete in mijlocul noptii)
Format din tonuri neplacute (zumzet, suierat, tiuit etc)
Cu continut de informatie nedorita (conversatia telefonica a colegului de birou)
Cu conotatie de experienta neplacuta (sunetul produs de tantar sau alarma)
O combinatie din cele de mai sus.
b) Nivel de zgomot / Noise level
Prin nivel de zgomot se intelege in general nivelul presiunii acustice existente intr-un spatiu.
c) Sunet / Sound
Orice perturbatie (energie mecanica) propagata printr-un mediu material sub forma unei unde se
numeste sunet.
Din punct de vedere fiziologic sunetul constitue senzatia produsa asupra organului auditiv de catre
vibratiile materiale ale corpurilor si transmise pe calea undelor acustice.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
3
d) Nivelul presiunii acustice / Sound pressure
Reprezinta presiunea undelor cu care sunetul se deplaseaza intr-un mediu si putem spune ca este
ceea ce urechea umana percepe ca si sunet. Ca unitate de masura pentru presiunea sonora se
utilizeaza (dB), iar ca scara de masurare urechea umana percepe valori peste 0dB (limita de
audibilitate) pana la 120dB (valoarea la care sunetul produce durere fizica).
Nivelul presiunii acustice este o valoare care poate fi masurata intr-o incapere deservita de un
sistem de ventilatie si este o rezultanta a mai multor factori: numarul surselor de zgomot din
incapere (guri de aer), amplasarea acestora, distanta pana la zona de confort, caracteristicile
sonore ale incaperii etc.
e) Nivelul puterii acustice / Sound power
Reprezinta energia pe care o sursa sonora o emite in unitatea de timp (Watt). Este notiunea cu
care se caracterizeaza din punct de vedere sonor sursele de zgomot fara a tine cont de conditiile
de amplasare in incapere. In cataloagele tehnice (ex. pentru grile si difuzoare) vor fi indicate pentru
fiecare produs nivelul puterii acustice si nu nivelul presiunii acustice. Spre exemplu, se pot
compara astfel diferite produse din punct de vedere al zgomotului generat pentru aceeasi valoare
de debit.
Exista o dependenta clara intre nivelul puterii acustice si nivelul presiunii acustice.
Astfel, plecand de la valoarea puterii acustice pentru sursele de zgomot masurata in laborator si
regasita in cataloagele tehnice se poate determina nivelul presiunii acustice (perceput de oameni)
tinand cont de urmatorii factori :
- Factorul Directie. Indica modul de distributie a sunetului in jurul
sursei. Este valoarea necesara in fereastra de selectie a
difuzoarelor in CADvent.
O sursa amplasata liber (de ex. modalitatea de amplasare
pentru RCW) va avea factor de directie 1.
O sursa amplasata in plafon sau perete va avea valoarea 2
O sursa amplasata la intersectia plafonului cu peretele va
avea valoarea 4.
O sursa amplasata in coltul unei incaperi va avea valoarea 8.
- Distanta de la sursa de zgomot la zona de confort.
- Aria echivalenta de absortie a sunetului in incapere. Este o valoare dependenta de tipul
materialelor care se afla in incapere si de suprafata acestora. Anumite materiale pot absorbi
mai bine sunetul decat altele, iar acestea pot avea valori intre 0 si 1. O suprafata care va
reflecta complet sunetul are valoarea 0, iar o suprafata care va absorbi total sunetul are
valoarea 1. Pentru a percepe mai clar deosebirile putem sa ne imaginam diferentele din punct
de vedere auditiv intre o incapere captusita complet cu material fono-absorbant (catifea) si o
incapere placata complet cu marmura.
f) Frecventa / Frequency
Frecventa poate fi definita ca fiind numarul oscilatiilor intr-o secunda. O oscilatie intr-o secunda
este egala cu 1Hertz (Hz). Cu cat sunt mai multe oscilatii intr-o secunda, cu atat frecvetele sunt
mai Inalte (ex.vioara) si cu cat sunt mai putine intr-o secunda vom avea sunete joase (ex. bass).
In general, in cataloagele tehnice pentru guri de aer, ventilatoare, atenuatoare de zgomot,
frecventele sunt impartite in 8 grupe: 63, 125,250,500,1000,2000,4000,8000 Hz.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
4
g) Curbe de zgomot
Curbele de zgomot sau curbele de nivel egal de tarie Cz reprezinta limitele maxime ale nivelului de
zgomot pentru o anumita frecventa in functie de destinatia spatiului. Acestea trebuie respectate
pentru obtinerea conditiilor de confort.
h) Propagarea zgomotului
Reprezinta fenomenul de transmisie a zgomotului produs de echipamente prin intermediul
elementelor de constructie sau prin sistemul de ventilatie constituit, pe de-o parte de tubulatura,
fitinguri, accesorii, iar pe de alta parte de aerul vehiculat.
i) Atenuarea zgomotului / Noise attenuation
Este fenomenul de reducere a nivelului de zgomot in sistemul de ventilatie sau in incaperea
deservita de acel sistem. Poate fi realizata prin absortia sunetului (atenuatoare de zgomot,
atenuare naturala in tubulatura, atenuare in incapere) sau prin reflexia sunetului (in bifurcatii sau
coturi, la nivelul difuzoarelor prin fenomenul de intoarcere a sunetului in tubulatura).
Nivelul de zgomot al unei surse (Ns) nu este perceput de un receptor (om) la aceesi valoare ci mai
scazut (Nr). Diferenta numerica Ns-Nr reprezinta atenuarea produsa in incapere.
j) Timp de reverberatie / Reverberation time
Reprezinta timpul in care nivelul de zgomot se reduce de la valoarea initiala pana la 60dB. Mai
concret putem spune ca este usor perceptibil in cazul aparitiei ecoului intr-o incapere (sali mari,
biserici etc).
k) Cmp proxim si cmp de reverberatie / Near field & Reverberation field
Cmpul proxim reprezinta zona unde zgomotul direct de la sursa domina nivelul sonor masurat.
Cmpul de reverberatie este zona unde sunetul reflectat este dominant. In aceasta zona este
imposibil sa se determine care este directia din care vine initial zgomotul de la sursa.
l) Viteza sunetului / Sound speed
Este viteza cu care se propaga undele sonore intr-un mediu.
V
aer
circa 340 m/s
V
apa
- circa 1500 m/s
V
otel
- circa 5100 m/s
m) Infrasunete si ultrasunete
Sunt vibratiile produse la frecvente din afara domeniului de sensibilitate al urechii.
Infrasunete sub 20Hz
Ultrasunete peste 20kHz
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
5
2.2 Metode de reducere a nivelului de zgomot in sistemele de ventilatie
In cladiri exista mai multe surse de producere a zgomotului legate de sistemul de ventilatie.
Pe de o parte sunt echipamentele in miscare (ventilatoare, pompe, chillere, motoare) iar pe de alta parte
zgomotul generat de trecerea aerului prin sistemul de distributie (tubulatura, fitinguri, clapete, grile si
difuzoare). Nu sunt de neglijat nici sursele de zgomot cu generare datorate impactului puternic al aerului de
suprafetele sistemului.
Inainte de a reduce nivelul de zgomot generat de toate aceste surse cu ajutorul atenuatoarelor de zgomot,
exista numeroase posibilitati de a nu permite producerea unui nivel prea ridicat de zgomot. Mai ales ca
uneori este mult mai usor sa previi decat sa incerci reducerea zgomotului dupa ce acesta a fost deja
produs.
Masurile de prevenire nu trebuiesc concentrate doar in directia limitarii transmiterii zgomotului de la
echipamente catre incaperi, ci la fel de importante mai sunt si situatiile in care:
Zgomotul este generat in sistemul de distributie si dorim ca acesta sa nu ajunga in incaperi
Nu dorim ca zgomotul generat intr-o incapere sa se transmita in alta incapere prin intermediul
sistemului de ventilatie (ex. in doua birouri alaturate dupa terminarea activitatii normale nivelul
de zgomot generat in birou de oameni, masini, etc scade foarte mult si deseori apare
fenomenul de transmitere a sunetului dintr-o incapere in alta convorbire telefonica etc)
Nu dorim ca zgomotul generat de catre echipamente sa se transmita catre exterior
(echipamente amplasate in apropierea unor zone in care se afla oameni)
Nu dorim ca zgomotul generat intr-o incapere sa se transmita catre exterior (ex.Discoteca).
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
6
Metodele de reducere a zgomotului prezentate mai jos nu au un caracter limitativ, in practica putand
exista diverse situatii in care alte masuri au o eficienta mai ridicata:
a) Trebuie evitata amplasarea ventilatoarelor sau a centralelor
de tratare in apropierea incaperilor in care se doreste un
nivel de zgomot mai redus (birouri, camere de hotel, sali de
sedinta etc) precum si in apropierea spatiilor exterioare
frecventate de oameni (alei, intrari in cladire etc).
b) In cazul in care echipamentele se afla intr-o incapere special
destinata, aceasta trebuie izolata fonic (usa prevazuta cu
garnitura de cauciuc, pereti izolati, placi de pardoseala etc).
c) Zgomotul se poate transmite cu usurinta prin spatii mici gen
orificii, crapaturi sau strapungeri in perete astfel incat este
necesara izolarea fonica a acestor spatii mai ales in zonele
in care tubulatura, tevile sau cablurile traverseaza pereti.
d) Selectati un ventilator cu eficienta mare insemnand totodata
un ventilator care va genera un nivel de zgomot mai redus
fata de un ventilator mai putin eficient.
e) Verificati daca ventilatorul este bine echilibrat si preveniti transmiterea vibratiilor de la acesta la
structura cladirii. Vibratiile transmise prin structura cladirii sunt cauze comune de aparitie a
problemelor si trebuie eliminate direct de la sursa. Oricum, ventilatoarele trebuie prevazute cu
elemente de izolare a vibratiilor si cu elemente flexibile de racordare a acestora la tubulatura.
f) La dimensionarea sistemului alegeti viteze reduse pentru transportul aerului. Utilizarea unor
viteze mari poate duce la generarea unui nivel de zgomot ridicat in sistem.
g) De asemenea, utilizarea unor viteze mari si implicit a unor pierderi de sarcina mari vor conduce la
alegerea unui ventilator mai puternic si, bineinteles, mai zgomotos. Incercati sa dimensionati
sistemul astfel incat sa fie limitate pe cat posibil rezistenta aeraulica si aparitia turbulentelor.
h) Selectati un ventilator care va avea punctul de functionare cat mai aproape de curba sa de
eficienta. Utilizati ventilatoare care au un nivel de zgomot mai redus decat altele. Utilizarea unui
ventilator care functioneaza sub sau deasupra curbei poate avea ca si consecinta generarea unui
nivel ridicat de zgomot.
i) La iesirea din ventilator utilizati pe cat posibil tronsoane drepte de tubulatura sau piese speciale
care sa impiedice aparitia turbulentelor si implicit a unui nivel de zgomot ridicat. Evitati sa
amplasati imediat dupa iesirea din ventilator piese speciale gen clapete de reglaj, coturi,etc
j) Evitati amplasarea pieselor speciale la distante foarte apropiate (ex. o ramificatie fata de un cot).
Incercati sa pastrati o distanta de 5 diametre intre acestea sau chiar mai mare in cazul sistemelor
cu viteze mari.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
7
k) Selectati atenuatoare de zgomot ce vor induce o pierdere de
sarcina cat mai mica in sistem. Alegerea unui atenuator cu
cadere mare de presiune va conduce la alegerea unui
ventilator sensibil mai puternic. Incercati pe cat posibil
alegerea atenuatoarelor cu pierdere maxima de sarcina de
80Pa.
l) Mentineti viteza aerului redusa in zonele cu cerinte ridicate
marind sectiunea sistemului in acele zone. Atentie insa, nu
mariti sectiunea utilizand reductii cu unghi mai mare de 15
pentru ca acestea vor favoriza generarea zgomotului. De
aceea este de preferat utilizarea reductiilor tip RCLU in locul
RCU.
m) Alegeti grilele si difuzoarele pentru un nivel de zgomot cat
mai scazut cand faceti selectia acestora.
n) Incercati sa amplasati grilele si difuzoarele cat mai departe de ramificatii sau coturi.
o) Evitati amplasarea grilelor si a difuzoarelor in colturile incaperii sau la intersectia peretilor cu
plafonul.
p) Limitati utilizarea registrelor de reglaj pentru gurile de aer in incaperi cu conditii restrictive privind
nivelul de zgomot.
q) Utilizati sisteme de sustinere prevazute cu garnituri din cauciuc pentru preluarea vibratiilor.
r) In anumite situatii (hale industriale, spatii mari), o solutie pentru limitarea nivelului de zgomot (nu
doar de la sistemele de ventilatie ci mai ales de la echipamentele de productie) o constituie
placarea plafonului sau a peretilor cu placi fono-absorbante.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
8
2.3 Reglementari referitoare la sunet in sistemele de ventilatie
In normative sunt in general impuse limitele maxime admisibile ale nivelului de zgomot echivalent
interior, exprimate sub forma de curbe de zgomot (vz. definitia de mai sus) sau global in dBA.
Spre exemplu, pentru incaperi cu destinatie birou numarul de ordine al curbei Cz este 35, asta
echivaland cu valoarea globala 40 dB(A). Alte exemple:
Restaurant 45 Cz sau 50 dB(A)
Camera hotel 30 Cz sau 35 dB(A)
Sala conferinta 35 Cz sau 40 dB(A)
Exista mai multe tipuri de curbe de zgomot:
Cz - curba de nivel egal de tarie utilizata in standardele romanesti (STAS 6156-86)
Nc - Noise Criteric utilizata in S.U.A.
NR - Noise Rating valoarea zgomotului dupa ISO
Valorile nivelurilor de presiune acustica in benzi de octava corespunzatoare curbelor Cz
Numar de
ordine al
curbei Cz
Frecventa (Hz)
dB(A) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Nivel de presiune acustica in dB
10 43.4 30.7 21.3 14 10 6.6 4.2 2.3 15
15 47.3 35 25.9 19.4 15 11.7 9.3 7.4 20
20 51.3 39.4 30.6 24.3 20 16.8 14 12.6 25
25 55.2 43.7 55.2 29.2 25 21.9 19.5 17.7 30
30 59.2 48.1 39.9 34 30 26.9 24.7 22.9 35
35 63.1 52.4 44.5 38.9 35 32 29.8 28 40
40 67.1 56.8 49.2 43.8 40 37.1 34.9 33.2 45
45 71 61.1 53.6 48.6 45 42.2 40 38.3 50
50 75 65 58.5 53.5 50 47.2 45.2 43.5 55
55 78.9 69.8 63.1 58.4 55 52.3 50.2 48.6 60
60 82.9 74.2 67.8 63.2 60 57.4 55.4 53.8 65
65 86.8 78.5 72.4 68.1 65 62.5 60.5 58.9 70
70 90.8 82.9 77.1 73 70 67.5 65.7 64.1 75
75 94.7 87.2 81.7 77.9 75 72.6 70.8 69.2 80
80 98.7 91.6 86.4 82.7 80 77.7 75.9 74.4 85
85 102.6 95.9 91 87.6 85 82.8 81 79.5 90
90 106.6 100.3 95.7 92.5 90 87.8 86.2 84.7 95
95 110.5 104.6 100.3 97.3 95 92.9 91.3 89.8 100
100 114.5 109 105 102.2 100 98 96.4 95 105
Normativul I.5-98 admite sa se efectueze calcul de verificare al nivelului de zgomot numai pentru
frecventa de 250Hz, iar la cladirile pretentioase (sali de auditii, opera, studiouri de emisie etc.) sa se
efectueze acest calcul pentru toate frecventele.
Oricum, acest calcul se poate face extrem de simplu si rapid utilizand o aplicatie software special
dedicata, cum ar fi DIMsilencer sau CADvent.
Insa metodele de calcul pentru nivelul de zgomot din sistemele de ventilatie vor fi descrise in
L.V.G. din luna iulie.
Lindab Business Area Ventilation
lindab | ventilation guide
Sunetul in sistemele de ventilatie
- Partea a 2-a
- Lindab Ventilation Guide
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
2
Sunetul in sistemele de ventilatie
In continuare sunt prezentate modalitatile de calcul ale nivelului de zgomot precum si modul de alegere a
atenuatoarelor in cazul in care acestea sunt necesare.
2.4 Calculul nivelului de zgomot
Pentru a putea determina daca nivelul de zgomot
dorit intr-o incapere este depasit datorita sistemului de
ventilatie este intotdeauna necesar a se efectua un calcul,
plecand de la echipament pana la elementul de
introducere sau evacuare al aerului in acea incapere.
Exista insa uneori situatii in care calculul trebuie sa tina
cont si de alte directii de propagare a sunetului:
Sunetul este transmis de la echipament (centrala de tratare, ventilator etc) catre incapere.
Este situatia cea mai des intalnita si cu probabilitatea cea mai mare de a genera probleme atat
pentru sistemele de introducere cat si pentru cele de evacuare. Evident ca in calcule nu se va tine
cont doar de zgomotul generat de echipament ci si de zgomotul produs la trecerea aerului prin
elementele componente ale sistemului.
Sunetul este transmis de la echipament catre exterior.
Uneori trebuie luate masuri pentru atenuarea nivelului de zgomot de la echipament catre exterior
datorita amplasarii prizelor de aer proaspat sau a grilelor si caciulior de evacuare in zone in care
sunt prezenti oameni (spatii prin care trec sau isi desfasoara activitea, in apropierea unor cladiri
invecinate etc).
Sunetul este transmis din incapere catre exterior.
Evident ca in cazul unor destinatii gen club, discoteca nu sunt necesare neaparat masuri pentru
limitarea zgomotului de la sistemul de ventilatie catre incapere, datorita nivelului mult mai mare de
zgomot prezent in aceste incaperi. Insa sunt absolut obligatorii masurile pentru limitarea
transmiterii zgomotului din incapere catre exterior prin intermediul sistemului de ventilatie.
Sunetul este transmis dintr-o incapere catre alta incapere.
Nu sunt rare situatiile in care in anumite cladiri (ex. office buildings), seara,
dupa oprirea functionarii sistemului de ventilatie, sunetul este transmis
dintr-o incapere in alta prin intermediul tubulaturii de ventilatie. Pentru
evitarea unor situatii neplacute in acest caz, se recomanda racordarea
difuzoarelor cu tubulatura flexibila din materiale cu proprietati
fonoabsorbante (ex. tip LINDAB FMDSL, FDDGSL).
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
3
2.4.1 Metoda complexa de calcul a nivelului de zgomot
Metoda complexa si completa de calcul a nivelului de zgomot in sistemele de ventilatie presupune
verificarea acestuia pentru toata gama de frecventa, pentru toate incaperile, si pentru toate directiile de
propagare a zgomotului. Acest tip de calcul nu este unul neaparat complicat insa necesita timp si resurse
ridicate pentru obtinerea rezultatelor. Determinarea celor patru parametri (nivel de zgomot inainte de
produs, dupa produs, nivel de zgomot generat de acel produs si nivelul de zgomot atenuat de produs)
pentru fiecare tub, fiting sau accesoriu implica un timp indelungat de proiectare.
Tot acest calcul poate fi efectuat automat cu ajutorul aplicatiei CADvent nefiind necesar mai mult de
un minut pentru obtinerea rezultatelor (vezi T.O.M. Iulie 2008).
Inainte de inceperea calculului, sistemul de ventilatie trebuie sa fie dimensionat si implicit cunoscute
valorile de debit, pierderile de sarcina precum si tipul elementelor de introducere si evacuare aer.
De asemenea, trebuie impus pentru fiecare camera in functie de destinatie, nivelul maxim de zgomot
admis in incapere (vz. L.V.G).
a) Nivelul sonor datorat echipamentului
Plecand de la datele de mai sus se poate alege ventilatorul necesar sistemului de ventilatie.
Evident ca alegerea acestuia se va face pe baza debitului si a pierderii de sarcina din sistem dar se va tine
cont si de zgomotul generat de acesta, preferandu-se ventilatoare cat mai silentioase. In urma alegerii
ventilatorului, majoritatea producatorilor ofera in cataloagele tehnice date pentru nivelul de zgomot generat
de acel ventilator. Acesta constitue practic punctul de plecare pentru calculul nivelului de zgomot.
Ex. Ventilator pentru tubulatura circulara K100M Systemair :
In situatia in care, in catalogul tehnic, nu este indicat nivelul puterii acustice pentru ventilator se
poate determina valoarea acesteia cu relatia de mai jos :
N
p
=40 + 20lg H +lgL (dB)
N
p
nivelul presiunii acustice (dB)
H presiunea totala (Pa)
L - debitul (m
3
/s)
Ex. : Pentru un ventilator cu L= 5000mc/h si H=500Pa :
N
p
=40 + 20lg 500 +lg1,388 94 (dB)
Mai ramane sa determinam valorile pentru toate octavele, folosind graficul urmator :
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
4
Spectrul relativ de frecventa
Ex. :
Frecventa (Hz)
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Np (dB) 94 94 94 94 94 94 94 94
Rp (dB) -4 -5 -7 -12 -17 -22 -27 -32
Valoare calcul 90 89 87 82 77 72 67 62
In aceasta faza a calculului stim valorile sonore la plecare si mai stim nivelul la care dorim sa ajungem in
incapere.
Ramane sa calculam ceea ce se intampla in sistem (atenuare sau generare de zgomot) iar daca nivelul de
zgomot rezultat la final va fi mai mare decat cel admis, vor trebui introduse atenuatoare de zgomot.
b1) Nivelul sonor produs in canalele drepte
N
p
=10 + 50lg v +10lgA+N
rel
(dB)
v viteza (m/s)
A - sectiunea (m
2
)
Vom folosi un grafic asemanator cu cel de mai sus de determinare a valorilor pentru toate octavele:
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
5
Consideram o viteza de 7 m/s intr-un canal cu diametrul de 500mm:
N
p
=10 + 50lg v +10lgA=10 + 50lg 7 + 10lg 0,196 45 (dB)
Frecventa (Hz)
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
N
p
(dB) 45 45 45 45 45 45 45 45
N
rel
(dB) -5 -6 -7 -8 -9 -10 -14 -21
Valoare calcul 40 39 38 37 36 35 31 24
b2) Nivelul sonor atenuat in canalele drepte
In general nivelul de atenuare produs in canalele drepte este foarte redus astfel incat este recomandat
sa se neglijeze.
c1) Nivelul sonor produs in piesele speciale
Neexistand date in cataloagele tehnice, nivelul de zgomot generat in aceste piese (coturi, ramificatii,
reductii, etc) este un pic mai dificil de calculat,. Exista insa, la fel ca si la tubulaturi, relatii cu care se pot
determina aceste valori.
Ex. Ramificatie circulara:
N
p
= N
p
+(10lgf + 30lg d +50v)+ C
T
+C
R
(dB)
- N
p
nivelul puterii acustice normat
- f latimea benzi de frecventa
- d diametrul ramificatiei
- v viteza in ramificatie
- C
T
factor de corectie pentru turbulenta initiala ridicata
- C
R
factor de corectie pentru raza de racordare
c2) Nivelul sonor atenuat in piesele speciale
Pentru acestea exista valori sub forma grafica sau tabelara, in care este indicata direct in decibeli
atenuarea produsa.
Ex. Coturi circulare:
Atenuare (dB)
Diametrul 125 250 500 1000 2000 4000 8000
100,125,160,180,200,250 0 0 0 1 2 3 3
315,355,400,450,500 0 0 1 2 3 3 3
560,630,710,800,900 0 1 2 3 3 3 3
1000,1250 1 2 3 3 3 3 3
lindab | ventilation guide
d) Nivelul sonor produs in clapetele de reglaj
Acesta se determina ceva mai usor, mai ales in cazul producatorilor care ofera sub forma grafica
nivelul de zgomot generat in functie de diametrul clapetei, debitul de aer si gradul de deschidere.
In general, clapetele de reglaj fac parte din componentele cu grad mare de generare de zgomot, mai ales
in situatiile in care nu sunt amplasate corespunzator. Cu toate acestea, nu este un motiv suficient de
puternic pentru a nu le prevedea in sistem, ele avand rolul lor bine stabilit de echilibrare a sistemului.
Ex. Clapeta de reglaj tip DRU
Pentru un debit de 700mc/h si un grad de deschidere a clapetei =40 => L
WA
=57dB
L
WA
nivelul puterii acustice
e1) Nivelul sonor produs in gurile de aer
Pentru gurile de aer este si mai simplu, in sensul ca, in general in cazul acestora sunt oferite date
acustice detaliate, acestea fiind foarte importante pentru nivelul sonor perceput in incapere.
Indiferent daca se aleg din cataloage sau cu ajutorul programelor, primul criteriu de selectie trebuie sa fie
nivelul de zgomot in functie de debit si diametru, urmand ca dupa aceea sa se verifice ceilalti parametri
(pierdere de sarcina, lungimea jetului, viteza curentilor de aer in zona de confort) vz. modalitate selectie
DIMcomfort.
Ex. RS16-H-S-2-315 Difuzor pentru introducere cu jet turbionar, racord orizontal si clapeta de reglaj
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
7
Pentru un debit de 800mc/h si un grad de deschidere totala a clapetei => L
WA
=35dB
L
WA
nivelul puterii acustice
In cazul de fata putem calcula foarte simplu si nivelul sonor pentru toate octavele plecand de la cei 35
dB si valorile K
ok
:
Hz 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
LWA 35
KOK 8 5 1 -1 -5 -13 -21 -31
LWA 43 40 36 34 30 22 14 4
Acesta este nivelul de zgomot generat de catre difuzor insa o componenta importanta a difuzoarelor (in
special a celor cu plenum) o reprezinta nivelul de zgomot atenuat de catre acestea.
e2) Nivelul sonor atenuat in gurile de aer
De asemenea sunt prezentate date ale nivelului de atenuare pentru toate octavele:
Gurile de aer reprezinta elementele terminale ale sistemului de ventilatie, adica interfata sistemului cu
incaperea. Cu alte cuvinte, calculul sonor se incheie in momentul in care am determinat nivelul de zgomot
la iesirea din difuzor, grila, etc (pct. e1 si e2). Mai exista totusi un ultim pas deoarece, in acest punct, avem
valoarea puterii acustice si nu a presiunii acustice (ceea ce auzim noi).
f) Determinarea presiunii acustice pentru o incapere
Daca in incapere sunt mai multe guri de aer, nivelul sonor al acestora trebuie adunat logaritmic.
- In cazul in care acestea sunt identice se pot folosi valorile de mai jos (catalog LINDAB Comfort) :
n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 15
0 3 4.8 6 7 7.8 8.5 9 9 10 11.8
Ex. pentru 4 difuzoare tip RS16-H-S-315 amplasate in aceeasi incapere nivelul puterii
acustice este: L
W
=L
W
+ = 35+6= 41dB
- In cazul in care acestea nu sunt identice se poate determina cu ajutorul graficului de mai
jos (catalog LINDAB Comfort) :
Ex. pentru 2 difuzoare cu L
W1
= 30dB si L
W2
= 35dB, avem o diferenta de 5dB
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
8
Diferenta de 1,2dB trebuie adaugata pentru difuzorul cu valoarea cea mai ridicata :
L
W
=L
Wmax
+ = 35+1,2= 36,2dB
Dupa determinarea valorii finale a puterii acustice putem calcula nivelul presiunii acustice .
Nivelul presiunii acustice este diferenta intre nivelul puterii acustice si atenuarea din incapere.
Cea mai cunoscuta modalitate este metoda de calcul SABINE si poate fi rezumata ca fiind suma
produselor tuturor suprafetelor delimitatoare absorbante dintr-o incapere (pereti, mobilier, obiecte,
persoane, etc). Putem spune ca avem 4 factori decisivi ce vor influenta rezultatele calculului : nivelul
puterii acustice (L
W
), atenuarea din incapere (D) -(Sabine), modalitatea de amplasare a gurilor de aer
(Q) si distanta (H) de la gura de aer pana la zona de confort.
Ex. Intr-o incapere cu dimensiunile LxBxH= 10x7x2.5m (V=175mc) avem montate aceleasi 4 difuzoare
RS16-H-S-315 amplasate in tavan. Am vazut ca puterea acustica pentru un difuzor este de 35dB dar in
total puterea este de 41dB. Utilizand graficul de mai jos putem determina suprafata echivalenta de absortie
in functie de volumul incaperii si gradul de absortie al materialelor din acea incapere. Este evident faptul ca
nu vom avea pentru proiectele curente date exacte pentru gradul de absortie al materialelor din incapere.
Putem totusi sa estimam fara probleme incadrarea globala a tipului de incapere:
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
9
- =0,4 -incaperi cu grad foarte mare de atenuare (studiouri radio, de inregistrari)
- =0,25 -incaperi cu grad mediu de atenuare (biblioteci, laboratoare, studio TV)
- =0,15 incaperi obisnuite (locuinte, birouri)
- =0,10 -incaperi cu grad mediu de reflexie a sunetului (scoli, spitale, showroom)
- =0,05 -incaperi cu grad ridicat de reflexie a sunetului (hale industriale, hypermarket, piscine
acoperite, biserici)
Ne rezulta o suprafata echivalenta de absortie egala cu 50mp.
In functie de inaltimea zonei de confort (d.p.d.v. acustic se recomanda
in general 1.5m) putem determina si distanta de la nivelul maxim al zonei
de confort pana la difuzor : H=2.5-1.5 =1.0m
In functie de modalitate de amplasare a gurii de aer se citeste din
desenul alaturat, pentru difuzoare de tavan Q=2
Cu raportul n / Q = 4 / 2 =1.4 putem determina un coeficient in
functie de amplasarea si numarul difuzoarelor :
Cu acest coeficient (1.4) si suprafata echivalenta de absortie (50mp) putem determina atenuarea in
decibeli din incapere (D) care in exemplul nostru este de 9 dB.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
10
In concluzie, nivelul presiunii acustice din incapere este:
L
p
=L
W
- D= 41+9= 32dB
Daca aceasta valoare este sub nivelul maxim admis in incapere in functie de destinatie,
putem considera calculul incheiat. Daca insa aceasta valoare este mai mare decat cea admisa
vor trebui inserate atenuatoare de zgomot in sistem.
2.4.2 Metoda simplificata
Nu vom insista pe metoda de calcul simplificata deoarece, in mare, respecta aceeasi modalitate de
calcul ca mai sus cu urmatoarele diferente:
Metoda simplificata de calcul a nivelului de zgomot impune doar verificarea la frecventa de 250Hz
Calculul se efectueaza doar pentru incaperile cele mai apropiate de echipament sau acolo unde
exista riscul cel mai mare ca nivelul de zgomot admis sa fie depasit.
Calcul se efecueaza doar pe directia propagarii sunetului de la echipament catre gurile de aer.
Nu recomandam utilizarea acestei metode deoarece, in practica, pot aparea probleme atat pentru
celelalte frecvente, cat mai ales in alte incaperi decat in cele apropiate de echipament. Evident nu sunt de
neglijat nici situatiile in care directia dominanta de propagare a sunetului este alta decat cea de la
echipament catre incapere. Solutia optima este cea de utilizare a unei aplicatii special destinate (ex.
CADvent) acestui tip de calcul pentru a reduce timpul de lucru si riscul aparitiei erorilor.
2.5 Alegerea atenuatoarelor de zgomot
Atenuatoarele sunt componente ale sistemului de ventilatie care au
rolul de a reduce nivelul de zgomot la o valoare admisibila prin
fenomenul de absortie. In general au la interior un strat de material
fonoabsorbant iar in anumite variante constructive au prevazute si culise
(baffle) suplimentare cu rolul de a intensifica fenomenul de atenuare. In
functie de cerintele din proiect pot fi indicate anumite tipuri de
antenuatoare, urmand cateva reguli simple :
2.5.1 Criterii de selectie
Daca nivelul de zgomot este mai ridicat la frecvente joase (sub 500Hz), sunt indicate
atenuatoarele cu un strat mai gros de material fonoabsorbant. De exemplu SLCU 100 este mai
eficient decat SLCU 50.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
11
Daca este necesara atenuarea zgomotului la frecvente inalte (peste 500Hz), pot fi folosite la fel de
eficient si atenuatoare cu un strat mai subtire de material fonoabsorbant. De exemplu SLCU 50
este aproape la fel de eficient ca si SLCU 100.
Cu cat atenuatorul este mai lung, cu atat va atenua mai mult nivelul de zgomot, insa gradul de
atenuare nu este direct proportional cu lungimea atenuatorului. Spre exemplu SLCU 50 cu
lungimea de 900mm atenueaza mai mult decat SLCU 50 cu lungimea de 600mm.
Cu cat este mai mica distanta intre suprafetele fonoabsorbante, cu atat atenuatorul va reduce mai
mult nivelul de zgomot. Atenuatoarele cu diametru mai mic atenuaza mai mult fata de cele cu
diametru mai mare. SLCU 80mm fata de SLCU 250mm.
Cu cat este mai mica distanta intre suprafetele fonoabsorbante, cu atat atenuatorul va reduce mai
mult nivelul de zgomot. Tot din aceasi cauza un atenuator care are culise (baffle) suplimentare va
atenua mai mult nivelul de zgomot. SLCBU 100 atenueaza mai mult fata de SLCU 100.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
12
2.5.1 Selectia din cataloagele tehnice
Metoda cea mai simpla de alegere a atenuatoarelor presupune totusi
cunoasterea urmatoarelor valori : nivelul maxim de zgomot admis in incapere (vz.
L.V.G.2a Cz- curba de zgomot) ce poate fi gasit in normative si nivelul de zgomot
la iesirea din elementul terminal al sistemului. Cu aceste doua valori putem
determina care este nivelul de zgomot pe care dorim sa-l atenuam pentru a asigura
conditiile de confort in incapere.
Ex. Presupunem o incapere tip birou in care avem urmatoarele valori:
63 125 250 500 1000 2000 4000 800
Nivel de zgomot admis (Cz30) 59.2 48.1 39.9 34 30 26.9 24.7 22.9 dB
Nivel de zgomot calculat 60.2 52.1 47.9 47 50 42.9 31.7 29.9 dB
Diferenta de atenuat 1 4 8 13 20 16 7 7 dB
In functie diametrul de tubulatura vom cauta in catalog atenuatorul potrivit pentru acest nivel de
atenuare. Presupunem ca diametrul tubulaturii este de 315mm :
Putem observa ca SLCU 50 cu stratul cel mai subtire de material
fonoabsorbant nu reuseste sa atenueze suficient la toate
octavele nici macar pentru lungimea maxima de 1200mm.
In schimb SLCU 100 atenueaza suficient la toate octavele insa
doar la lungimea maxima de 1200mm.
O alta varianta poate fi SLCBU 100 cu lungimea de 600mm.
Evident alegerea finala va fi facuta urmarindu-se optimul tehnico-economic dar si in functie de spatiul
disponibil de montaj.
2.5.2 Selectia cu ajutorul aplicatiilor software (DIMsilencer, CADvent)
O metoda foarte rapida si sigura de selectie este utilizarea aplicatiei DIMsilencer. Pentru utilizarea
acestei se poate consulta manualul disponibil pe www.lindab.ro.
In linii mari metoda de selectie consta in efectuarea urmatorilor pasi :
Dupa deschiderea aplicatiei, selectati una din optiunile disponibile in functie de datele pe care le
aveti. De exemplu daca stiti nivelul de zgomot inainte de atenuator si pe cel dorit dupa atenuator,
apasati butonul :
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
13
In fereastra deschisa completati urmatoarele campuri :
- Nivelul de zgomot inainte de atenuator
- Nivelul de zgomot dorit dupa atenuator
- Debitul de aer
- Pierderea maxima de sarcina dorita in atenuator
- Tipul atenuatorului (rectangular sau circular)
- Diametrul tronsonului unde va fi amplasat
- Lungimea maxima impusa, daca sunt restrictii de spatiu
Apasati butonul SEARCH si vor fi prezentate toate variantele disponibile de atenuatoare care
intrunesc aceste conditii. Selectati-l pe cel dorit apasand butonul ADD TO LIST.
Sunetul in sistemele de ventilatie
www.lindab.ro
lindab | ventilation guide
14
In final vor fi disponibile toate datele de selectie precum si caracteristicile tehnice ale atenuatorului
selectat.
Suntem la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi consultanta in probleme legate de calcul
nivelului de zgomot si de selectie a atenuatoarelor.
Lindab Business Area Ventilation