Infarctul miocardic sau atacul cardiac este o urgenta medicala in care circulatia sanguina a cordului

este blocata brusc, determinind mortea muschiului cardiac prin lipsa de O2.
Majoritatea infarctelor miocardice sunt determinate de un trombus care blocheaza una dintre
arterele coronare. Arterele coronare aduc singe bogat in O2 la inima si substante nutitive. Daca
acesta este blocat, muschiul miocardic sufera de hipoxie si moare.
n trombus !cheag de singe" se formeaza de obicei acolo unde o artera coronara estestenozata de
catre o placa ateromatoasa. neori aceasta placa se fisureaza sau chiar rupe declansind formarea
trombusului.
Ocazional factori de stress ocazionali pot declansa un infarct miocardic.
#u toate persoanele prezinta aceleasi simptome in infarctul miocardic. $ele comune sunt%
durerea retrosternala, dispneea, oboseala inainte cu citeva zile de infarct. O persoana care are
angina realizeaza ca crizele anginoase au devenit mai frecvente si mai severe. In timpul unui atac
de cord bolnavul poate simti durere precordiala careiradiaza spre umarul sting, bratul sting, spre
git sau interscapular.
Aproape una din trei pesoane care au infarcturi miocardice nu simt durere. Acestea sunt mai
ales femeile, persoanele non&caucaziene, peste '( de ani, persoanele cuinsuficienta
cardiaca, diabet sau care au mai avut un atac de cord in antecedente.
)reata, sincopa, transpiratiile abundente bruste, senzatia de presiune cardiaca si pierderea
cunostintei sunt alte semne si simptome care se regasesc frecvent la pacienti.
Deoarece un atac de cord poate fi amenintator de viata, barbatii peste *( de ani si femeile peste
(+ de ani care experimenteaza durere retrosternala necesita investigare de specialitate.
n atac de cord poate fi confirmat la citeva ore de la declansarea sa prinelectrocardiografie,
masurarea mar,erilor serici, echocardiografie.
-umatate dintre decesele prin infarct miocardic apar in primele *&. ore dupa ce au debutat
simptomele. /ste important ca aceste simptome sa fie recunoscute si tratate ca o urgenta
medicala.
$u cit este initiat mai repede tratamentul cu atit pacientul are sanse mai mari sa
supravietuiasca. Mestecarea unei tablete de aspirina dupa ce a fost chemata ambulanta poate
reduce marimea trombusului care blocheaza artera coronara. 0oate fi administrat un beta&
blocant pentru a incetini ritmul batailor cardiace pentru ca inima sa nu lucreze atit de intens si sa
reduca necroza miocardului. 0ersoanei care a
suferit un atac de cord i se administreaza oxigen pentru a ajuta inima sa lucreze mai bine si pentru
a diminua zona de infarctizare.
1erapia contine agenti antiagreganti plachetari si anticoagulanti care sa dizolve trombusul. Daca
bolnavii nu raspund la terapia medicamentoasa se opteaza pentruangioplastie sau chirurgie
arteriala coronariana de b2&pass, mai ales la persoanele care au suferit un atac de cord sever.
Infarctul miocardic este asociat cu o mortalitate de *+3, peste jumatate dintre decese survenind in
perioada de prespitalizare. 0rognosticul este variabil si depinde de interventia terapeutica,
marimea zonei infarctizate si controlul terapeutic post&infarct.
Semne si simptome
Istoricul este foarte important in stabilirea diagnosticului. Durerea retrosternala este descrisa tipic
ca o gheara, presiune sau sufocare cu senzatie de moarte iminenta.Durerea poate iradia in git, brat
si umar sting si epigastru. 4ratul sting este cel mai frecvent afectat, desi durerea se poate resimti si
in ambele brate.
Dispnea care poate acompania durerea poate fi izolata, indicaind complianta ventriculara diminuata
in cadrul ischemiei cardiace acute. Dispneea poate fi singura manifestare la persoanele in virsta sau
la pacientii cu diabet.
)reata, durerea abdominala sau ambele sunt frecvent prezente in infarctul care implica peretele
cardiac inferior sau posterior.
Alte simptome intilnite sunt%
&anxietatea
&cefaleea cu sau fara sincopa
&tusea
&greata cu sau fara varsatura
&diaforeza
&5heezing.
0acientii in virsta si cei cu diabet pot prezenta manifestari clinice subtile si se pot plinge
de fatigabilitate, slabiciune sau sincope. Acestia se pot prezenta si cu status mental alterat. $ei
cu dementa sau confuzie nu pot sa ofere informatii despre atacurile de ischemie din antecedente.
0este jumatate dintre cazurile de infarct miocardic sunt clinic silentioase si nu determina
simptomele clasice descrise, trecind nerecunoscute de catre pacienti. 6e suspicioneaza un infarct
miocardic la pacientii in virsta, cu insuficienta cardiaca, diabet, dementa si de sex feminin.
/xamenul fizic poate cuprinde%
&febra moderata
&hipotensiune sau hipertensiune arteriala in functie de extinderea infarctului miocardic
&ocazional poate fi palpat miocardul dis,inetic
&la auscultatie se poate identifica zgomotul 7.
&murmur sistolic poate fi auscultat daca se dezvolta defectul ventricular septal sauregurgitarea
mitrala
&extremitati, reci, transpirate, cianotice
&raluri in insuficienta cardiaca congestiva
&puls neregulat si batai cardiace aritmice.
6emnele insuficientei cardiace congestive includ%
&zgomot de galop, zgomotul 7*
&raluri pulmonare
&edem al extremitatilor inferioare
&presiune jugulara crescuta cu distensia vizibila a jugularelor.
Complicatii
Dupa infarctul miocardic apar numeroase aritmii care variaza de la benigne pina la fatale. Aritmiile
sunt o cauza majora de deces prin infarct miocardic. 0artea cea mai importanta a tratamentului
post&infarct este cea a aritmiilor secundare.
8ibrilatia venticulara si9sau tahicardia ventriculara care apare in primele .: de ore pot fi datorate
ischemiei, daca acestea apar mai tirziu este indicata o investigatie mai atenta. $ardioversia
imediata este tratamentul standard. Aritmia idioventriculara accelerata este o aritmie care apare
ca raspuns la reperfuzie. Acesta are un prognostic benign si nu necesita de obicei terapie.
Aritmiile supraventriculare sunt%
&bradicardia sinusala secundara medicamentelor, ischemiei sau raspunsului vagal
&tahicardia sinusala secundara durerii, anxietatii sau medicamentelor
&fibrilatia atriala.
1ulburarile de conducere sunt determinate de ischemie, necroza, drogurile cronotrope sau
raspunsului vagal.
Ischemia recurenta apare prin repefuzie incompleta. Angina de post&infarct apare la 2+&*+3 dintre
pacienti.
Insuficienta cardiaca cronica se poate datora disfunctiei sistolice sau diastolice din infarctul
miocardic. 6everitatea acesteia depinde de intinderea zonei infarctate.
6ocul cardiogenic are o mortalitate de '+3.
;uptura ventriculara este un eveniment catastrofic cu o mortalitate peste <+3.
Teste de diagnostic
0ersoanele care au suferit un infarct miocardic trebuie sa efectueze o serie de teste diagnostice.
Importanta acestora consta in posibilitatea de a determina cauza infarctului miocardic, portiunea
de miocard afectata si tipul de boala coronariana de care suferiti. Infarctul miocardic poate fi
primul simptom al unei boli coronariene.
1estele contribuie de asemenea la alegerea unui tratament adecvat si a unui stil de viata care sa
previna aparitia altor probleme de sanatate.
1estele diagnostice pot fi invazive sau neinvazive. 1estele neinvazive sunt efectuate fara a se
introduce ace, instrumente sau fluide in corp. 1estele invazive variaza de la o simpla intepatura
pentru un test de sange, inserarea unei sonde sau a unui dispozitiv si pana la interventiile
chirugicale complexe precum operatia pe cord deschis.

Teste non-invazive:

Test Descriere Motivul efectuarii
Electrocardiograma
(EKG sau ECG)
nregistreaza
activitatea electrica a
inimii si
durata fiecarei !atai a
inimii"
Sta!ileste daca e#ista
un infarct miocardic in
antecedente"

dentifica semnele care
anunta un stop
cardiac"

$rmareste
modificarile ritmului
cardiac"
Electrocardiograma am!ulatorie
(numita si monitorizare
am!ulatorie sau %olter)
nregistreaza
activitatea electrica a
inimii in timpul
activitatilor zilnice"
&nalizeaza si descrie
activitatea inimii in
timpul activitatilor
zilnice pentru a se
determina starea
inimii"

Contri!uie la alegerea
celui mai !un
tratament"
'adiografie toracica (otografierea inimii)
plamanilor si a
sternului"
Sta!ileste daca inima
este dilatata sau daca
se acumuleaza
plasma sanguina in
plamani ca urmare a
unui stop cardiac"
Ecocardiografie (ecocardiograma) *lasarea unui
dispozitiv care
foloseste unde de
inalta frecventa
(ultrasunete) pe
pieptul pacientului
pentru a fotografia
marimea) structura si
contractiile inimii"
(urnizeaza informatii
valoroase despre
starea de sanatate a
inimii"

+!tine informatii
despre ritmul cardiac
neregulat (aritmie)"
magistica computerizata

nclude: CT (Tomografie Computerizata))
'M ('ezonanta Magnetica ,ucleara))
E-CT (Electron -eam Computer
Tomograp.)) *ET
(Tomografiecomputerizata cu emisie de
pozitroni)) S*ECT(Tomografie computeriz
ata cu emisie de fotoni)) DC& (&ngiografie
cardiaca)) C&T (tomografie computerizata
a#iala)"

magistica
computerizata
(tomografia
computerizata) se
refera la testele care
utilizeaza imagini
generate de calculator
pentru a o!tine
informatii despre
inima"
&nalizeaza afectiunile
aortice (disectia de
aorta)) tumori
cardiace si afectiuni
ale pericardului"
Test de efort $n monitor este
conectat la inima in
timp ce pacientul
merge pe !anda
rulanta" Mai multe
aspecte legate de
functionarea inimii pot
fi verificate: frecventa
cardiaca) respiratia)
tensiunea arteriala)
EKG si modul in care
inima reactioneaza la
efort"
Contri!uie la
sta!ilirea
diagnosticului !olilor
coronariene"

Contri!uie la
identificarea
cauzei unor simptome
precum durerea in
regiunea inimii
(angina)"

Contri!uie la
determinarea nivelului
sigur de efort"

dentifica semnele pot
anunta unele afectiuni
ale inimii (stop
cardiac)"

ntre!ari frecvente
De ce am suferit un infarct miocardic=
Muschiul inimii !miocardul" are nevoie de oxigen pentru a fuctiona. Infarctul miocardic se produce
atunci cand fluxul de sange care iriga miocardul este redus sau intrerupt complet. Arterele
coronare care vascularizeaza inima se ingroasa datorita depunerilor de grasimi, colesterol si de alte
substante, formand placi de aterom. Acest proces se numeste ateroscleroza. $and o placa dintr&o
artera coronara se rupe, se formeaza un cheag de sange !tromb" in jurul ei. Acesta poate obstrua
artera si intrerupe fluxul sanguin spre miocard. Astfel, miocardul nu mai primeste oxigenul si
nutrientii de care are nevoie, boala care poarta denumirea de ischemie cardiaca. Atunci cand o
parte a miocardului este afectata sau distrusa ca urmare a ischemiei cardiace, se produce stopul
cardiac sau infarctul miocardic !IM".
De ce nu am avut simptome de alarma=
Ateroscleroza nu prezinta simptome. n alt motiv pentru care nu ati avut simptome se datoreaza
faptului ca uneori, cand o artera coronara se ingusteaza in interior, alte vase sanguine care iriga
inima se ramifica pentru a compensa. ;eteaua de vase ramificate este numita circulatie colaterala
si contribuie la protejarea impotriva infarctului miocardic prin hranirea inimii cu sange. $irculatia
colaterala se poate dezvolta si dupa un infarct miocardic pentru a contribui la recuperarea functiei
miocardului.
Inima mea este afectata permanent=
$and se produce un infarct miocardic, miocardul nu mai este hranit iar celulele sale incep sa
moara. 0ortiunea afectata a muschiului cardiac depinde de marimea zonei hranite de artera
obstruata si de intervalul de timp dintre instalarea infarctului si inceperea tratamentului. 0e
masura ce inima se vindeca, pe portiunea miocardului afectata de infarctul miocardic se formeaza
o cicatrice. De obicei, procesul de vindecare a inimii dureaza intre o luna si sase saptamani, in
functie de marimea infarctului si de timpul necesar fiecarei persoane. Inima este un organ foarte
rezistent% chiar daca o portiune a sa sufera leziuni permanente, restul continua sa functioneze.
Dar, datorita leziunilor provocate de infarctul miocardic, inima este slabita, iar functia sa de pompa
este diminuata. $u toate acestea, cu ajutorul unui tratament adecvat si adoptand un stil de viata
sanatos, puteti preveni producerea altor leziuni.
Inima se vindeca dupa un infarct miocardic=
De cele mai multe ori, raspunsul este afirmativ. 0rocesul de vindecare al muschiului inimii incepe
imediat dupa infarct si dureaza aproximativ opt saptamani. 0ortiunea afectata de infarct, unde se
formeaza o cicatrice, nu se contracta si nu pompeaza sangele la fel de eficient ca cea sanatoasa.
Aceasta echivaleaza cu o diminuare a functiei de pompa a inimii, care depinde de marimea si
localizarea infarctului. Majoritatea persoanelor care supravietuiesc unui infarct miocardic dezvolta
o boala coronariana si trebuie sa&si schimbe radical stilul de viata sau sa ia medicamente pentru a
preveni alte infarcturi si pentru a duce o viata normala si activa.
Durerea toracica este intotdeauna un semn al infarctului miocardic=
#u. O forma frecventa de durere toracica este angina sau angina pectorala. 6e manifesta printr&o
durere care dureaza cateva minute. Apare atunci cand miocardul nu primeste sangele si oxigenul
de care are nevoie. Angina se deosebeste de infarctul miocardic prin faptul ca nu provoaca leziuni
permanente miocardului. Angina se produce deseori in timpul exercitiilor sau a starilor emotionale
de stres atunci cand frecventa cardiaca si presiunea sangelui cresc, iar miocardul are nevoie de mai
mult oxigen.
$are sunt diferitii termeni medicali pentru infarct miocardic=
Infarct miocardic &Distrugerea !necroza" unei portiuni a muschiului inimii !miocardul" provocate de
intreruperea circulatiei sangelui printr&o artera coronara.
1romboza coronariana &8ormarea unui cheag de sange !tromb" intr&o artera care transporta sangele
la muschiul inimii. 6e mai numeste si ocluzie coronariana.
Ocluzie coronariana > Obstruarea unei artere coronare si diminuarea fluxului sanguin la o portiune
a miocardului. /ste o cauza a stopului cardiac.
$are sunt celelalte cauze ale infarctului miocardic=
neori un spasm coronarian poate fi cauza producerii infarctul miocardic. O artera coronara se
contracta temporar si se ingusteaza determinand scaderea sau oprirea irigarii unei parti a
miocardului. $auzele producerii spasmelor nu se cunosc. 6pasmul se poate produce pe vasele
sanguine normale, ca si pe vasele obstruate partial de ateroscleroza. n spasm sever poate provoca
infarctul miocardic.
*atogenie si cauze
0atogenie
$auza cea mai comuna a infarctului miocardic este obstructia vaselor de singe epicardice prin placi
ateromatoase. ;uptura placii cu expunerea secundara a materialului lipidic determina agregarea
plachetelor, formarea de trombus, acumularea de fibrina, hemoragia in placa si grade variate de
vasospasm. Aceste evenimente pot determina ocluzia partiala sau completa a vasului pentru mai
mult de .&? ore cu necroza miocardica ireversibila. ;eperfuzia in aceasta perioada poate salva
miocardul afectat si reduce mortalitatea si morbiditatea.
$auzele non&aterosclerotice care pot declansa un atac de cord includ vasospasmul coronarian din
angina varianta si consumul de cocaina, amfetamine, embolii coronari din alte surse, cum ar fi
endocardita, embolia pulmonara, vasculita. Alte cauze care determina scaderea aportului de oxigen
cuprind% anemia severa din hemoragiile masive gastro&intestinale, trauma toracica.
$auze
$ea mai frecventa cauza a infarctului miocardic este ruptura unei placi aterosclerotice intro artera
coronara cu spasm arterial secundar si formarea de trombus.
Alte cauze includ%
&angina varianta, hipertrofia ventriculara
&hipoxia prin intoxicatie cu monoxid de carcon
&embolii arteriali coronari din colesterol, aer sau produse de sepsis
&consumul de cocaina, amfetamine, efedrina
&arterita, anomaliile coronare, incluzind anevrismul arterelor coronare
&cresterea efectului inotrop sau a debitului cardiac, care crestere cererea de O2 a miocardului
&disecxtia aortica cu implicarea retrograda a arterelor coronare
&sindromul Marfan, boala @a5asa,i, arterita 1a,a2asu
&progeria, necroza cistica mediala.
8actorii de risc care pot declansa infarctul miocardic.
8actorii de risc nemodificabili ai aterosclerozei%
&virsta inaintata
&sexul masculin
&istoricul familial pentru boli cardiace aterosclerotice pozitiv.
8actorii de risc modificabili ai aterosclerozei%
&fumatul
&diabetul zaharat
&hipertensiunea, dislipidemia
&obezitatea.
Alt factori de risc pentru ateroscleroza%
&nivelul crescut al homocisteinei
&stilul de viata sedentar
&stressul psihosocial
&prezenta bolii vasculare trombotice periferice
&igiena orala deficitara.
Semne de alarma
neori infarctul miocardic debuteaza brusc si cu intensitate. Dar, de cele mai multe ori, debutul
este lent, cu durere usoara si disconfort. 0acientii nu inteleg ce se intampla si asteapta prea mult
inainte de a cere ajutor.
6emnele producerii unui infarct miocardic%
A Durere toracica. In majoritatea cazurilor, pacientii acuza dureri !senzatii de apasare, presiune"
in piept, care pot sa dureze cateva minute sau pot sa dispara si sa apara din nou.
A Dureri in partea superioara a corpului. 6imptomele includ durere sau disconfort la unul sau
ambele brate, spate, gat, falca sau stomac.
A ;espiratie dificila
A Alte semne% transpiratie rece, varsaturi sau stare generala de slabiciune.
$el mai frecvent simptom al infarctului miocardic este durerea toracica sau disconfortul, atat la
barbati cat si la femei. Dar la femei se intalnesc mai des unele simptome, in special respiratia
dificila, starile de greata9 varsaturi si durere in piept si spate.
Daca aveti dureri in piept si mai ales daca acestea se asociaza cu unul sau mai multe simptome de
infarct miocardic, nu asteptati mai mult de cateva minute !maxim (" inainte de a chema serviciile
de ambulanta. 6unati la BB2 sau prezentati&va la un spital de urgenta.
Diagnostic
6tudii de laborator%
&nivelul de troponina este considerat criteriul standard de diagnosticare a infarctului miocardic
&troponinele cardiace 1 si I au o sensibiliate si specificitate mult mai mare fata de $@&M4
&nivelul lor seric crste la *&B2 ore de la instalarea durerii, cu virful la 2.&.: de ore si se intorc la
valorile de baza in (&B. zile
& creatin ,inaza se compune din trei izoenzime% $@&M4 !care se gaseste mai ales in inima", $@&44
!mai ales in creier" si $@&MM !mai ales in muschii scheletali"
&nivelul de $@&M4 creste in *&B2 ore de la instalarea durerii, atinge virful la 2. de ore si revine la
valorile normale in .:&2' de ore
&specificitatea si sensibilitatea nu sunt atit de mari precum cele ale troponinelor
&nivelul urinar al mioglobinei creste in B&. ore de la instalarea durerii
&nivelul de mioblobina este inalt senzitiv dar nu si specific
&hemoleucograma&leucocitoza este frecventa dar nu universala
&monitorizarea atenbta a magneziului si potasiului
&nivelul de creatinina este important pentru inceperea terapiei cu I/$A
&profilul lipidic
&nivelul proteinei reactive $.
/lectrocardiograma.
Diagnosticul pozitiv /@) al infarctului se pune pe%
&existenta necrozei&unda C patologica, cu cit mai adinca si mai larga cu atit infarctul este mai intins
si profund
&leziunii&supradenivelarea segmentului 61, cu forma arcuata, concava spre linia zero
&ischemiei&unde 1 negative, ample, ascutite si simetrice.
Diagnosticul evolutiv al infarctului cuprinde patru stadii%
&I&precoce !primele 2.&*? ore de la debut" % predomina supradenivelarea lui 61, contopita cu unda 1
care nu se mai distinge, apare unda C patologica
&II&intermediara !dureaza o saptamina" % unda Cpatologica, 61 supradenivelatr, unda 1 negativa%
Dunda 0ardeeE
&III&tardiv !dureaza mai multe saptamini" % coexista unda C patologica si unda 1 negativa, segmentul
61 este izoelectricF dupa inca B&* saptamini unda 1 negativa se va micsora treptat
&IG&de cicatrice !care persista indefinit dupa vindecarea clinica a infarctului acut" % persista doar
unda C patologica si unda 1 de mica amplitudine, usor negativa.
6tudii imagistice.
;adiografia toracica evidentiaza diametrul inimii, prezenta sau absenta cardiomiopatiei dilatative
decompensate cu sau fara edem pulmonar. til in diagnosticarea disectiei de aorta si a pneumoniei
ca factor precipitant.
/chocardiografia evidentiaza motilitatea peretilor cordului, poate defini extinderea infarctului si
investiga functia ventriculara stinga si dreapta. 0oate identifica complicatiile cum ar fi regurgitatia
mitrala acuta, ruptura de ventricul sting sau efuziunile pericardice.
0erfuzia miocardica permite evaluarea ischemiei reziduale daca pacientul nu este cateterizat
cardiac. 6everitatea ischemiei permite indicarea cateterizarii cardiace sau a continuarii terapiei
conservatoare.
Angiografia cardiaca permite investigarea anatomiei cardiace si extinderii bolii. 0acientii cu soc
ireductibil, angina neresponsiva la terapia medicala sau congestie pulmonara severa necesita
cateterizare cardiaca imediata.
Diagnosticul diferential se face cu% anxietatea patologica, disectia aortica, stenoza
aortica, miocardita, pericardita acuta, pneumotoraxul, pneumonia, embolismul pulmonar, spasmul
esofagean, esofagitele, gastritele acute, boala de reflux gastro&esofagean si colecistita.
Tratament
1erapia initiala este directionata spre recuperarea a cit mai mult din miocardul afectat, prin
metode medicamentoase sau chirurgicale. 1ratamentul secundar urmareste terapia durerii,
restaurarea echilibrului electrolitic si aportului de O2, prevenirea ischemiei secundare si tratarea
complicatiilor care un intervenit.
Masurile de urgenta%
&efectuarea unui /@)
&toti pacientii necesita monitorizare cardiaca
&prinderea a doua linii venoase
&efectuarea unei pulsoximetrii si administrarea de O2
&efectuarea unei radiografii toracice.
1erapia medicamentoasa.
Aspirina trebuie administrata imediat. Aceasta scade mortalitatea si reinfarctizarile. In caz de
alergie la aspirina se poate folosi clopidogrel.
4eta&blocantele folosite pentru controlul ritmului cardiac si scaderea necesarului de O2.
Metroprololul este standardul, fiind un blocant selectiv al receptorului betaB&adrenergic care scade
automatismul contractiilor. 4eta&blocantii reduc rata de reinfarctizari si ischemia recurenta.
#itratii sunt folositori pentru reducerea presarcinii si ameliorare simptomatica, dar nu influenteaza
rata de mortalitate. #itroglicerina intravenoasa se foloseste pentru remiterea discomfortului
ischemic, controlul hipertensiunii sau a congestiei pulmonare.
#itratii nu trebuie administrati%
&pacientilor care au luat fosfodiesteraza cu mai putin de 2. de ore inainte
&care prezinta infarct al ventricolului drept
&ritmul cardiac H?+ sau IB++.
6ulfatul de morfina se administreaza pentru a ameliora durerea si anxietatea.
1erapia trombolitica.
Aceasta trebuie administrata in primele B2 ore de la instalarea simptomelor la un pacienti cu
supradenivelare 61 mai mare de +. B mG.
Activatorul tisular al palsminogenului !t&0A" este superior strepto,inazei, iar eficacitatea sta in
timpul rapid de administrare.
Administrarea de glicoproteina plachetara IIb9IIIa la pacientii cu risc de ischemie continua si la care
este indicata cateterizarea percutana cardiaca. $ei mai utilizati sunt eptifibatide si tirofiban.
Jeparina se administreaza la pacientii care au luat glicoproteina plachetara dar nu si la cei care au
luat strepto,inaza. /ste indicata si la pacientii recomandati pentru angioplastie.
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc mortalitatea dupa un infarct. Administrarea
lor cit mai rapida daca pacientul nu prezinta contraindicatii si este stabil. Au beneficiile cele mai
mari la pacientii cu difunctie de ventricol sting.
1erapia chirurgicala.
Angioplastia percutana coronariana este optiunea la majoritatea pacientilor care nu raspund la
terapia medicala, la care terapia trombolitica a esuat, care sunt in soc cardio&vascular si care au
contraindicatii pentru anticoagulante.
42&pass&ul coronaro&aortic cu crefon venos sau arterial este indicat la pacientii la care angioplastia
a esuat si la cei care dezvolta complicatii mecanice cum ar fi% ruptura muschilor papilari, a
ventricolului sting.
Dieta.
Initial pacientii nu se vor alimenta oral pina nu sunt stabilizati. /ste indicata dieta fara sare,
grasimi, colesterol, fumat si alcool.
In primele 2.&.: de ore pacientii vor sta la pat. Dupa acest interval vor reincepe activitatea fizica
gradat.
0rognostic
Infarctul miocardic acut este asociat cu o rata a mortalitatii de *+3, jumatate din decese survenind
inaintea internarii. (&B+3 dintre supravietuitori decedeaza in primul an de la primul infarct suferit.
Aproximativ jumatate din pacientii cu infarct miocardic sunt reinternati intrun an de la
evenimentul initial.
0rognosticul este variabil si depinde de extinderea zonei de infarct, de functia reziduala a
ventriolului sting si daca pacientul a necesitat revascularizare