Sunteți pe pagina 1din 2

Tehnicile FNP specifice se clasifica in:

Tehnici pentru promovarea mobilitatii:


1. Initierea ritmica (IR) se realizeaza atat in caz de hipertonie cat si in hipotonie. Se efectueaza miscari
lente, ritmice , mai intai pasiv, apoi treptat pasivo-activ si activ, pe intreaga amplitudine a unei scheme
de miscare, scopul fiind obtinerea relaxarii. In cazul unei hipotonii, IR are ca scoo initial mentinerea
memoriei kinestezice si pastrarea amplitudinii de miscare.
In momentul in care miscarea activa este posibila, se incepe aplicarea unei usoare rezistente, pentru ca
progresiv sa se treaca spre tehnica de inversare lenta ( IL ).
Explicatie neurofiziologica :

-Cortexul, influentat de comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului muscular al musculaturii
hipertone.
-Echilibrarea tonusului agonist-andtagonist in timpul miscarilor pasivo-active.
-Intinderea alternativa a agonistului si antagonistului determina influente excitatorii in cazul musculatuii
hipotone. In cazul musculaturii hipertonii miscarile pasive se fac in ritm lent ( pentru a nu declansa
reflexul miotatic ).
2. Rotatia ritmica (RR) este utilizata in situatii de hipertonie cu dificultati de miscare activa. Se realizeaza
rotatii ritmice stanga-dreapta ( lateral-medial ), pasiv sau pasivo-activ ( in articulatiile in care se poate ,
Scapulo-Humerala si Coxo-Femurala, in care exista miscare osteokinematica de rotatie ), in axul
segmentului, lent, timp de aproximativ 10 secunde. Miscarea pasiva de rotatie poate fi imprimata
oricarei articulatii ( chiar daca aceasta articulatie nu prezinta miscarea ostekinematica de rotatie, ci doar
miscare artokinematica de rotatie , numita rotatie conjuncta ). Un exemplu de acest gen de articulatie
sunt cele interfalangiene.
Explicatia neurofiziologica :
- Cortexul , influentat de comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului muscular al
musculaturii hipertone.
- Mecanoreceptorii locali, articulari si periarticulari, excitati de rotatie, declanseaza inhibitia
motoneuronilor alfa ai musculaturii periarticulare.
3. Miscarea activa de relaxare-opunere ( MARO ) se aplica in cazurile hipotoniei musculare ce nu permite
miscarea pe o directie.
Se executa astfel : pe musculatura slaba, in zona medie spre scurta, dar acolo unde exista o forta "mare"
se executa o contractie izometrica. Cand se simte ca aceasta contractie a ajuns maxima, se solicita
pacientului o relaxare brusca ( verficata de kinetoterapeut prin intermediul contraprizei ), dupa care
kinetoterapeutul executa rapid o miscare spre zona de alungire musculara ( cateva arcuiri ). Urmeaza o
contractie izotonica cu rezistenta pe toata amplitudinea posibila.
Arcuirile se realizeaza cu efectuarea rapida miscarii de flexie, pentru declansarea reflexului miotatic.

Explicatie neurofiziologica:
- Fenomenul de coactivitate ( facilitarea simultana a motoneuronilor alfa si gama ), atunci cand
contractia izometrica se executa in zona scurtata.
- Activitatea buclei gama creste datorita izometriei si ca urmare aferentele primare ale fusului vor
conduce la recrutari de motoneuroni alfa suplimentari.
- Cand agonistii sunt maxim intinsi, receptorul secundar Ruffini de la nivelul fusului muscular va trimite
impulsuri facilitatiorii.
- Efectul reflexului miotatic in timpul intinderilor rapide.
- Facilitarea sistemului gama- in timpul contractiei izotone cu rezistenta maximala.

4. Relaxare-opunere (RO) este o tehnica care se mai numeste Tine-relaxeaza. Se utilizeaza cand
amplitudinea unei miscari este limitata de hipertonie musculara; este indicata si atunci cand durerea
este cauza limitarii miscarii ( durerea fiind deseori asociata hipertoniei ).
tehnica RO are 2 variante.
- I . RO antagonista - in care se va " lucra"( se va face izometria ) mischiul hiperton.
- II. RO agonista - in care se va face izometria muschiului care face miscarea limitata.
In ambele cazuri izometria se va realiza in punctul de limitare a miscarii; dupa mentinerea timp de 5-8
secunde a unei izometrii de intensitate maxima se va cere panentului o relaxare lenta . Odata relaxarea
facuta , se poate repeta izometria de mai multe ori sau pacientul, in mod activ, vaincerca sa treaca de
punctul initial de limitare a miscarii ( contractie izotonica a agonistului, fara rezistenta din partea
kkinetoterapeutului).
Pentru a maximaliza intensitatea izometriei se cere pacientului "sa tina", adica kinetoterapeutul va
impinge, ( spre contractia excentrica, fara sa provoace insa acest tip de contractie musculara ), desigur ,
tinand cont de forta actuala a pacientului.

Explicatia neurofiziologica.