Sunteți pe pagina 1din 35

ANALIZA DISCURSULUI

POLITIC
Curs 1 (16 octombrie 2013)

Limbajul politic caracterizare
general. Tipologia discursului
politic

1. Limbaj, discurs, politic
1. Limbaj, discurs, politic
2. Caracteristici ale discursului politic
Caracterul intrinsec argumentativ/persuasiv al DP
Relaia cu ideologia
Caracterul instituional
Apelul la implicit
Eufemizarea
Accesibilitatea i clieizarea
Lexicul evaluativ; cuvintele-embleme
3. Tipuri de discurs politic
Anexa limbajul politic romnesc






1. Limbaj, discurs, politic

Discurs politic = totalitatea formelor de comunicare
(verbal) din sfera politicii
practici discursive alctuiesc realitatea social
(Foucault)

Politica activitate de limbaj: dezbatere, deliberare,
negociere, apel, ndemn etc.
- nu numai limbaj: aciune politic
Edelman (1985: 10): political language is political reality.
Bayley (2005) politics and language are inextricably
linked; Politics is one of those spheres of institutional
life in which language is largely, although not exclusively,
constitutive of its actions
- risc de devalorizare
- risc al relativismului extrem

Politica: competiie pentru putere, dominaie vs. art a
negocierii ntre interese divergente i a guvernrii

Limbaj politic
- inventar de trsturi stabile


Funcii dominante; situaia de comunicare prototipic
- funcia conativ (persuasiv): vizeaz s modifice
opinia sau /i s determine aciunea unui destinatar
(grup)
- emitorul = reprezentantul unui grup (> preferina
pentru persoana I plural: noi)
- destinatarul foarte larg
- nu este un stil foarte individualizat din punct de vedere
lingvistic: este totui definit prin domeniu (politica o
activitate de limbaj)


Limbajul politic nu are, din perspectiva stilisticii funcionale, o
individualitate clar marcat: se identific n bun msur cu limbajul
standard, seamn foarte mult cu limbajul jurnalistic care l
preia, dar l i influeneaz , utilizeaz un inventar de termeni
specifici, dar nu o terminologie riguroas, interfereaz cu limbajul
juridic (mai ales n activitatea parlamentar) i cu cel administrativ
(n guvernare, n administraie). Greu de definit printr-o list de
trsturi pur lingvistice (lexicale i morfosintactice), limbajul politic
este totui uor de identificat prin raportare la domeniul de utilizare
i la situaia de comunicare, care determin asocierea unui
vocabular specific cu o serie de strategii discursive.
Situaia comunicativ prototipic presupune un locutor
individualizat, dar care nu vorbete n nume propriu, ci ca
reprezentant al unui grup i care se adreseaz unui public ct mai
larg. ntre funciile limbajului, funcia conativ este cu siguran
decisiv.

2. Caracteristici ale discursului politic

2.1. Caracterul intrinsec
argumentativ/persuasiv al DP
modificarea opiniiilor, a atitudinilor > aciune
argumentare / persuasiune
mijloace raionale + emoionale

persuasiune / manipulare (distorsiune, duplicitate,
propagand, minciun)
Slvstru 1999: caracter imperativ
caracter polemic
Caracter conflictual. Violena.

dificultatea studierii obiective

Soluii:
contextualizare
neutralitate a tonului
multiplicarea punctelor de vedere

2.2. Relaia cu ideologia


- mai multe accepii ale ideologiei (sens restrns, sens
larg)
- evaluare negativ sau neutr.
- - avantaje i dezavantaje

Utilizarea curent: negativ, polemic (ideologia ca
sistem articulat, simplificator, impus prin propagand
i/sau prin for)
- conceptul neutru i descriptiv (ideologia ca ansamblu
de idei, opinii, valori din sfera politic; concepie,
viziune asupra realitii sociale i politice).



set de idei i credine relativ stabile, mprtite de anumite grupuri
sociale (excluzndu-se deci opiniile strict individuale), care
acioneaz n domeniul social i politic i au un caracter explicit,
articulat (dar nu neaprat logic i coerent).

n anumite momente istorice i contexte politice, ideologia se
consolideaz i se rigidizeaz, devenind n mod programatic obiect
al propagandei i al ndoctrinrii.

The concept of ideology is often used in the media and the social
sciences, but it is notoriously vague. Its everyday usage is largerly
negative, and typically refers to the rigid, misguided, or partisan
ideas of others: we have the truth, and they have ideologies T. A.
van Dijk, Politics, ideology and discourse, n Keith Brown (ed.),
Encyclopedia of Language and Linguistics, ed. a II-a, Oxford,
Elsevier, 2005, p. 728.


Relaia limbaj-gndire

ipoteza Sapir-Whorf (principiul relativitii
lingvistice)
limbajul influeneaz gndirea
diferenele de limbaj > diferene n gndire
prin influenarea limbajului influenarea
gndirii + a comportamentului

- gndirea total dependent de limbaj?
- e posibil condiionarea/modificarea gndirii prin
modificarea limbajului?


Edward Sapir (1884
1939),

Benjamin Lee Whorf (1897-
1941)
argumente contra:

universaliile cognitive
traducerea
creativitatea

George Orwell
(1903 1950)
Nineteen Eighty-Four (1949)
- Newspeak, Doublethink
Ministry of Truth (Minitrue),
thoughtcrime
Ministry of Peace (Minipax)
Ministry of Love (Miniluv)
- anexa: principiile de alctuire a
Nouvorbei

Politics and the English Language
(1946)
- metafore clieizate cuvinte lungi
cuvinte inutile pasivul jargon
tiinific

N. Chomsky
problema orwellian a limbajului = cum
putem ti att de puin cnd avem attea
dovezi
metoda disputei aparente




2.3. Caracterul instituional

- autoritate, reguli
- legitimitate

- Ex.: discursul parlamentar


2.4. Apelul la implicit

- aluziv, subneles, dependent de context
Slvstru 1999: ambiguitate intenionat; caracter
disimulat

21 martie 2007
Traian Basescu: Domnule presedinte, doamnelor si domnilor (rade), ca e o
doamna! Temele de interes au fost comunicate prin adresa prin care s-a
facut invitatia. M-ar interesa o viziune a dvs. asupra situatiei politice,
eventuale solutii, daca este sau nu criza, pentru ca sunt abordari diferite in
spectrul politic.
Dan Voiculescu: Da.
Traian Basescu: Niste prioritati in raport cu discutiile de acum doua
saptamani, daca sunt evolutii in problema modificarii legii electorale. Va rog,
domn' profesor.
Dan Voiculescu: Domnule presedinte, noi consideram ca Romania
parcurge o criza politica si daca ne referim numai la faptul ca nu avem
ministru de Externe, ca nu avem ambasadori numiti in capitale importante.
Traian Basescu: Ambasadorii sunt la Parlament, domnule Voiculescu!

Dan Voiculescu: Nu, vorbeam de criza politica, nu acuzam pe nimeni.
Traian Basescu: Nu, va spuneam unde sunt ambasadorii (rade). Sunt
trimisi la Parlament, zece ambasadori, asteapta sa fie...
Dan Voiculescu: Da... Deci, noi consideram ca in Romania exista la ora
actuala o criza politica si am discutat in Biroul Politic, am analizat care
sunt toate aspectele, variantele posibile pentru a iesi din criza politica,
pentru ca pornim de la ideea ca aceasta criza politica nu poate face bine
nimanui. Chiar daca, temporar sau pe termen scurt, unii castiga, altii pierd,
pe termen mediu si per total Romania pierde. Analiza noi am luat-o un pic
din urma, din momentul in care solutia imorala a permis formarea
Guvernului in ianuarie 2005, moment cand noi am anuntat ca intram in
aceasta guvernare pentru ca suntem hotarati ca Romania sa intre in
Uniunea Europeana in 2007. Si tot atunci am spus ca dupa 1 ianuarie
2007 ne vom retrage din guvern, si atunci ne-am retras din guvern. Sigur
ca am tinut cont si de recomandarea dvs. facuta public, cand ati spus ca
daca Partidul Conservator vrea sa creasca, trebuie sa treaca in opozitie.
Traian Basescu: Orice partid care vrea sa creasca trebuie sa treaca in
opozitie.

Dan Voiculescu: Asa este, numai ca unii inteleg, unii nu. Noi am
inteles si am trecut in opozitie.
Traian Basescu: (rade) Ar mai fi unu' care stiu eu ca ar trebui sa
treaca in opozitie (rade).
Dan Voiculescu: Din pacate, acolo noi nu avem nimic de spus.
Eventual, dvs.
Traian Basescu:
Nici eu nu am de spus nimic acolo, domnu'...

2.5. Eufemizarea
Slvstru 1999:
- recurge mult la eufemism: pacificare, raid aerian,
disponibilizare, defavorizat, remaniat, reaezarea
preurilor etc.

Cnd i se vorbete frumos, romnul mediu accept reaezarea
preului la carburani, mbuntirea preurilor la alimente,
recalcularea preurilor la mbrcminte i corelarea chiriilor cu
impozitul pe salariul ameliorat. Ce nu accept, n niciun caz, e
scumpirea brusc a biletelor la tramvai (AC, 43, 1995).






2.6. Accesibilitatea i clieizarea

Cercetrile subdomeniului pot contura traiectorii multi-nivel i
multiparametriale sensibil mbuntite cu privire la dezvoltarea
socio-economic marcat de coeziunea multinivel n logica
triunghiului oportuniti provocri efecte pozitive reale
Principalele disfuncionaliti privind coeziunea socio-economic i
cultural educaional pot reprezenta oportuniti de redefinire a
provocrilor actuale a inovaiilor pe axele sustenabilitii i
eficienei.


2.7. Lexicul evaluativ; cuvinte-embleme

- e folosit n mod predominant lexicul standard chiar cu
elemente colocviale (limbajul politic vizeaz
accesibilitatea, cel puin n unele dintre manifestrile sale
- are o terminologie proprie (globalizare, integrare,
democraie etc.), dar e folosit adesea (n discursul
public) n mod imprecis
- marea majoritate a termenilor au o puternic
component evaluativ, ideologic (pozitiv / negativ),
chiar afectiv, devenind simboluri, embleme: fascist /
comunist; linite / schimbare
- simboluri, mituri, emoii



termeni consensuali:
teroriti
european


- cuvinte pozitive: deschidere,
transparen, credibilitate,
charism
- cuvinte negative: deliberat,
sofisticat, cosmetizare,
nostalgie
Rspndirea secretelor
militare un act deliberat de
compromitere a Romniei
(Gndul, 22.02.2006).
Puterea nu se poate lepda
de cea mai grea poate din
motenirile sale obinuina
de a cosmetiza realitatea, de a
mini n beneficiul imaginii
Guvernului (.P., edina
Camerei Deputailor din
21.06.2002).
nostalgicii ncrncenai (RL,
1062, 1993).
cuvinte-emblem:
schimbare // linite
rou // portocaliu // verde
[25 de ani / 45 de ani];
[13 iunie / 12-13 iunie]
- n 1990, cuvinte ale puterii (consens,
emanaie, linite // destabilizare,
neautorizat,legionar) vs. cuvinte ale
opoziiei (schimbare / nomenclatur)
evenimentele din decembrie
dogoarea din decembrie (Adevrul,
82, 1990), vifornia din decembrie
(Naiunea, 50, 1994), vnzoleala din
decembrie (Cuvntul, 34, 1992),
nvlmeala din decembrie (AC, 45,
1992), tiribomba din decembrie (AC,
27, 1992), aglomeraia din decembrie
(RL, 1089, 1993), zpceala din
decembrie (RL, 1868, 1996), vjiala
din decembrie (RL, 1854, 1996),
Marea Revoluie Socialist din...
Decembrie (Phoenix, 37, 1990),
marea aglomeraie din decembrie
(RL, 1025, 1993), Mreul Paricid din
Decembrie (AC, 45, 1992)
evenimentele din decembrie
1989 / Revoluia din 1989
(polemici)
micul potop din
Decembrie (p. 47),
marele dopaj din
decembrie (p. 59)
digestia din
decembrie (p. 94)
marea nghesuial
din decembrie (p. 84)
etc.
Mircea Dinescu (Pamflete vesele
i triste, 1996):

edina comun a Camerei
Deputailor i Senatului din 20
decembrie 2005:
- Revoluie
- micarea revoluionar
romneasc din decembrie
1989, pornit dintr-o revolt
transformat ntr-o revoluie
(R. Theodorescu)
ceea ce s-a ntmplat
n Decembrie 1989 (Crin
Antonescu).
- revoluie, lovitur de
stat, loviluie (id.).
http://www.cdep.ro/
CAMERA DEPUTAILOR


Actorii politici i ierarhia social

Puterea Opoziia
ceteanul de rnd poporul Nea
Gheorghe
sraci srntoci amri
amrteni srmani defavorizai
tabi baroni moguli mai-mari
VIP-uri lumea-bun

Lexicul politic constituie o terminologie atipic, destul de ambigu i
imprecis, n care termenii sunt interpretai prin grilele valorice
specifice unor anumite grupri. Diferena esenial dintre
terminologiile propriu-zise ale limbajelor speciale (tiinifice, juridic,
administrativ) i cea politic st n faptul c n aceasta din urm
conotaiile pozitive sau negative ale cuvintelor joac rolul esenial.
Desigur, tiinele politice urmresc, ca orice alte tiine, precizia;
dar pentru discursul politic prototipic mult mai important este
componenta evaluativ (uneori chiar afectiv) a lexicului. n lexicul
politic sunt ncorporate adesea mituri populare, cuvintele
funcionnd ca simple embleme ale unor atitudini i afilieri.

Cuvintele politicii ncorporeaz mituri populare, aa cum a dovedit-o
Edelman 1964 (cf. i Geis 1987): dumanul care conspir,
conductorul viteaz, unii vom ctiga etc. Miturile politice
asociaz o explicaie simpl cu o component evaluativ. Discursul
politic cu larg adresabilitate face apel la valori general umane, cu
o ncrctur afectiv ridicat: viaa, familia, religia etc.

Semeniuc (2011): cine-a tras n noi dup 22?, ne trebuie 20 de
ani ca s tim ce e democraia, ce-ai fcut n ultimii 5 ani?, mi
drag, mi animalule, sinergia faptelor, meandrele concretului,
pariul cu agricultura, luminia de la captul tunelului, iarna nu-i
ca vara, baron local, capitalism de cumetrie, s mi numere
oule, sistem ticloit, almanahe, care este, goagal,
Nstase-patru-case, Mtua Tamara, S trii bine!,
prostnac, ciocu mic, Felix, psric, mogul, tonomat etc.
- soluia imoral
- parivel
- politicieni, clasa politic; oficialiti, guvern, guvernani
- diversiune, decredibilizare
- control,
- obedient / disciplinat
3. Tipuri de discurs politic



Limbajul politic prototipic este cel al discursurilor publice i al
dezbaterilor parlamentare; discursul campaniilor electorale se
apropie de cel publicitar; exist discurs politic publicistic, dar i un
limbaj al tiinelor politice. n studiile consacrate comunicrii
politice, discursul politic este clasificat n funcie de rolurile politice
ale protagonitilor i de situaia de comunicare: se vorbete, de
exemplu, de comunicarea prezidenial, guvernamental, de partid,
de comunicarea politic local, internaional, electoral (Beciu
2002: 2347). Diferenele dintre aceste tipuri de comunicare in mai
ales de inventarul de teme i strategii specifice, fr a presupune
obligatoriu diferene de limbaj.
- limbaj diplomatic

Sunt importante i stilurile personale ale
politicienilor: concis sau prolix, raional sau emoional,
precis sau vag, simplu sau pretenios, arhaizant sau
modern, tensionat sau monoton etc.

- limbajul politic romnesc s-a dezvoltat n secolul al XIX-
lea n forma sa modern (faze: Regulamentul organic,
influen francez, german); probabil exista i nainte,
dar lipsesc atestri concludente

Anexa: istoria limbajului politic romnesc

limba administraiei, a Curii, a diplomaiei
secolul al XIX-lea: constituirea limbajului politic
modern
a) La 1832, discursul oficial greoi, formal, ceremonios,
mpnat de slavonisme i grecisme, calcuri semantice i
sintactice:
Prea cinstii Dumneavoastr boieri simpatrioi,
nsrcinat fiind a prezidui n aceast Adunare, alctuit
de iubii boieri simpatrioi, am cinste a-i face nprtire
de tlmcirea predlojeniei cu No. 4.109, precum i de
alturata instrucie povuitoare de chipul alegerei a
easesprezece boieri spre a fi mdulari a gheneralnicei
Obicinuitei Adunri (Adunarea Obteasc, anul 1832).
b) discursul revoluionar,
profetic, retoric, afectiv al
momentului 1848:
Frailor romni,
Timpul mntuirii noastre a
venit: popolul romn se
deteapt la glasul
trmbiei ngerului
mntuirii i i cunoate
dreptul su de suveran.
Pace vou, pentru c vi
se vestete libertate
vou! (Proclamaia de la
Islaz, anul 1848)