Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Stefan cel Mare, Suceava

Facultatea de Istorie si Geografie ,


Specializarea Relatii Internationale si Studii Europene , Anul II
Izvoarele si principiile Dreptului Penal
International
Student : Cioanu !a"firescu Ed#ard
$
Izvoarele si principiile dreptului penal international
Dreptul penal este un ansa"lu de nor"e %uridice prin care se deter"ina faptele
care constituie infractiuni, conditiile de anga%are a raspunderii si sanctiunile aplicaile in
cazul savarsirii acestor fapte&
In "od traditional, se considera ca dreptul penal se poate diviza in doua parti i"portante'
(artea generala
(artea speciala ) Contine nor"e de incri"inare pentru diverse infractiuni&
Cele doua parti i"portante se pot i"parti in grupe de nor"e care au un anu"it specific&
(artea generala
Contine nor"e susceptiile de grupare in
*reptul penal al "inorilor
*reptul e+ecutional penal
*reptul penal international ,contine nor"e legate de asistenta %uridica
internationala in "aterie penala-
(artea speciala
*reptul penal al "ediului
*reptul penal social
*reptul penal al afacerilor
Principiile de baza ale dreptului penal
$- (rincipiul legalitatii incri"inarii si al pedepsei
Este un principiu de aza ce caracterizeaza siste"ele penale "oderne& (otrivit acestuia,
orice fapta care atrage raspunderea penala treuie sa fie e+pres prevazuta de lege in
"o"entul in care a fost savarsita& *e ase"enea, autorului faptei nu)i poate fi aplicata o
alta sanctiune decat cea prevazuta de lege la "o"entul savarsirii infractiunii&
$
Consecinte:
Acest principiu interzice incri"inarea prin analogie& (otrivit art& $ ,.- din codul
penal anterior "odificat in $/01, atunci cand o fapta neprevazuta de legea penala prezinta
o vadita ase"anare cu o fapta prevazuta de lege, cea dintai se va socoti i"plicit
sanctionata, potrivit dispozitiilor ce o sanctioneaza pe cea de)a doua&
Analogia nu este per"isa niciodata in siste"ul penal ro"an actual& Marile siste"e de
drept accepta analogia care ar putea fi uzitata in folosul inculpatului& Aceasta analogie ar
putea fi folosita cand i"pre%urarile de fapt o ad"it&
(rincipiul legalitatii incri"inarii, prevazut de art& ., cod penal este prevazut si de
conventiile internationale&
Curtea Europeana a *repturilor 2"ului a decis ca, pentru a fi pe deplin respectat
principiul analogiei nu este suficient ca din punct de vedere for"al infractiunea sa fie
prevazuta de un te+t de lege, ci este in plus necesar ca te+tul de lege sa fie suficient de
clar redactat, astfel ca orice persoana sa)si dea sea"a care sunt actiunile sau inactiunile
care intra su incidenta legilor in cauza&
$
Stefan Glaser 3 *rept international penal conventional 4ru+elles $/56
.
.- (rincipiul caracterului personal al raspunderii penale
(otrivit acestui principiu, nu"ai persoana care a savarsit infractiunea poate fi trasa la
raspundere penala si nu"ai aceasta persoana poate e+ecuta sanctiunea aplicata&
In dreptul penal nu opereaza principiul solidaritatii raspunderii&
Co"patiilitatea raspunderii penale a persoanei %uridice cu acest principiu' de
lege lata, doar persoana fizica poate fi suiect al raspunderii penale& Aplicarea unei
a"enzi penale unei societati ar afecta pe toti asociatii, nu nu"ai pe cel vinovat, ceea ce
contravine principiului raspunderii penale& 7a nivel de principiu, caracterul personal al
raspunderii penale nu se opune raspunderii persoanelor %uridice&
Izvoarele dreptului penal
7egea penala ) Confor" art& $0$ cod penal este definita ca fiind orice dispozitie
cu caracter penal cuprinsa in legi sau decrete&
In "ateria dreptului penal, (arla"entul nu poate interveni decat pe cale de lege organica
,care este, astfel, izvor de drept penal-&
*ecretele nu "ai pot fi e"ise decat de presedinte& Acestea sunt decrete
individuale ,pot fi folosite la nu"irea "agistratilor, a "inistrilor-& Se considera ca se pot
e"ite si decrete cu caracter nor"ativ ,prin care se instaureaza starea de urgenta-&
8oate acestea sunt straine de dreptul penal& *ecretele care tin de dreptul penal sunt cele
de gratiere individuala&
(rin izvor de drept penal se 9n:elege actul nor"ativ adoptat de parla"ent ca unic;
autoritate legiuitoare care cuprinde regle"ent;ri cu caracter penal& (ot constitui izvor de
drept penal legea, tratatele <i conven:iile intrna:ionale&
7egea penal; potrivit art&. Cod penal prevede care fapte constituie infrac:iune,
pedepsele ce se aplic; <i ";surile ce se pot lua 9n cazul s;v=r<irii acesto fapte& (rin legea
penal; 9n sensul art&$0$ Cod penal se 9n:elege orice dispozi:ie cu caracter penal cuprins;
9n legi sau decrete& Se regle"enteaz; infrac:iunile, pedepsele <i regi"ul e+ecut;rii
acestora 9nsea"n; c; dispozi:ia din codul penal la decrete nu"ai este 9n vigoare&
Tratatele i conveniile internaionale:
(otrivit art&$$ aliniat . din Constitu:ie tratatele ratificate de parla"ent fac parte
din dreptul interna:ional, iar 9n aza art&.6 aliniat . dac; e+ist; neconcordan:e 9ntre
pactele <i tratatele privitoare la drepturile funda"entale ale o"ului la care Ro"=nia face
parte <i legile interne, au prioritate regle"ent;rile interna:ionale& (rin art& 5 Cod penal se
prevede c; dispozi:iile cuprinse 9n art&>,? Cod penal care consacr; principiile realit;:ii <i
universalit;:ii legii penale& Se aplic; dac; nu se dispune altfel printr)o conven:ie
interna:ional;, situa:ie 9n care aceasta are prioritate fa:; de legea penal;& 8ot astfel prin
art& $/ aliniat . din Constitu:ie se dispune c; cet;:enii str;ini <i apatrizii pot fi e+tr;da:i
nu"ai 9n aza unei conven:ii interna:ionale sau 9n condi:ii de reciprocitate propun=ndu)se
"odificarea art&/ aliniat $ din Codul penal 9n acela<i sens& (rin legea nr&./? din 5 iunie
.66$ privind e+tr;darea s)a creat un cadru institu:ional prin care se consacr; pree"inen:a
dreptului interna:ional 9n sensul c; legea se aplic; nu"ai 9n aza <i pentru e+ecutarea
nor"elor interes=nd e+tr;darea prinse 9n conven:iile interna:ionale la care Ro"=nia este
parte pe care le regle"ent;" 9n situa:ii neregle"entate& @n aceast; privin:; :ara noastr; a
ratificat conven:ia european; de e+tr;dare se"nat la 4ucure<ti 9n $//?, tratatul dintre
Ro"=nia <i Repulica Moldova privind asisten:a %uridic; 9n "aterie civil; <i penal;
se"nat la CAi<in;u 9n $//?&
.
.
Constantin MitracAe ) *rept penal ro"an ) parte generala , Editura Sansa, .666
B
Clasificarea legilor penale:
7egile penale pot fi clasificate dup; 9ntinderea do"eniului de regle"entare,
durat; <i caracterul lor&
Dup ntinderea domeniului:
7egi penale generale care sunt legile ce cuprind un ansa"lu de nor"e generale <i
speciale fiind denu"ite coduri penale& Acestea cuprind de regul; nor"e penale generale
care privesc instan:ele funda"entale ale dreptului penal precu" <i "a%oritatea nor"elor
speciale care au o aplicare 9ndelungat; 9n ti"p ,e+' Codul penal din .$ iunie $/?1 a intrat
9n vigoare la $ ianuarie $/?/-&
7egi speciale cu dispozi:ii penale& Aceste legi sunt nepenale <i regle"enteaz; un
anu"it do"eniu de activitate cu" ar fi' co"ercial, rutier, silvic sau va"al, 9ns; cuprind <i
nor"e penale care incri"ineaz; faptele ce se pot s;v=r<i 9n acel do"eniu su acest aspect
"en:ion;" *ecretul B.1 din $/?? privind circula:ia rutier;, Codul silvic aproat prin
legea nr&.? din $//?, Codul va"al aproat prin legea nr&5$ din $//?&
Dup durata de aplicare legile penale pot fi cu durat:
nedeter"inat; sau per"anent;C
legi cu durat; deter"inat; sau te"porar;&
7egile penale per"anente au o durat; nedeter"inat; de aplicare <i se
caracterizeaz; prin stailitate <i o durat; 9ndelungat; de ac:iune cu" au fost codurile
penale din $1?0 <i $/?B <i codul din$/?1&
- 7egile te"porare au o durat; li"itat; de aplicare& *urata de aplicare poate
rezulta 9n "od e+pres din lege sau din caracterul legii ori din 9"pre%ur;rile speciale ce au
deter"inat apari:ia sa& Su acest aspect legile for"al te"porale, iar cele din a II)a
categorie poart; denu"irea de legi te"porare prin con:inut&
Dup caracterul lor legile pot fi:
ordinare
e+cep:ionale&
7egile penale ordinare sunt adoptate 9n condi:ii nor"ale oi<nuite de lupt;
9"potriva feno"enului infrac:ional f;c=nd parte din aceast; categorie& Codul penal <i cele
"ai "ulte legi speciale de regul; au o durat; nedeter"inat;, neli"itat;&
- 7egile e+cep:ionale apar 9n condi:ii deoseite ale feno"enelor interna:ionale
care i"pun incri"inarea unor fapte "ai periculoase ap;rute datorit; unor situa:ii
e+cep:ionale cu" ar fi 9n stare de urgen:;, de r;zoi, de cala"it;:i naturale sau agravarea
regi"ului sanc:ionatar pentru anu"ite infrac:iuni prev;zute 9n legile oi<nuite& E+'
*ecretul lege nr& > din $/1/ a agravat regi"ul faptelor de furt, t=lA;rie, distrugere& Afost
scoas; din vigoare prin legea nr& $ din $//.&
Izvoarele dreptului penal
7egea penala ) Confor" art& $0$ cod penal este definita ca fiind orice dispozitie
cu caracter penal cuprinsa 9n legi sau decrete&
@n "ateria dreptului penal, (arla"entul nu poate interveni dec=t pe cale de lege
organica,care este, astfel, izvor de drept penal-&
B
*ecretele nu "ai pot fi e"ise dec=t de presedinte& Acestea sunt decrete
individuale ,pot fi folosite la nu"irea "agistratilor, a "inistrilor-& Se considera ca se pot
e"ite si decrete cu caracter nor"ativ ,prin care se instaureaza starea de urgenta-&
B
M&C 4assiouni 3Un tratat privind dreptul international penal, $/5B
0
8oate acestea sunt straine de dreptul penal& *ecretele care tin de dreptul penal
sunt cele de gratiere individuala&
Izvoare:
Izvoare interne
$- 7egile si decretele adoptate 9nainte de intrarea 9n vigoare a Constitutiei& @si
pastreaza acest caracter at=ta ti"p c=t nu sunt arogate&
.- *ecretele)legi ) Cele adoptate 9n perioada dec& $/1/ ) iunie $//6&
B- 7egile organice ) Cele de dupa intrarea 9n vigoare a Constitutiei&
0- *ecretele de gratiere ) Individual e"ise de presedinte&
>- 2rdonantele de guvern
si"ple ,9n aza unei legi de ailitare-
de urgenta
cele si"ple nu au caracter de izvor de drept penal, fiindca nu pot regle"enta
legile organice&
ordonantele de urgenta pot interveni 9n do"eniul rezervat legilor organice cu
conditia e+istentei unei stari e+ceptionale la care face referire Constitutia& Singura
ordonanta de urgenta guverna"entala care a 9ndeplinit conditia la care face
referire Constitutia a fost 2UG $D$/// privind regi"ul starii de urgenta&
Izvoare internationale
Directe
Acele acte cu caracter international care produc efecte 9n "od ne"i%locit 9n
dreptul intern, fara a "ai fi necesara interventia legiuitorului national, ulterior ratificarii
lor& Aici intra tratatele si conventiile de asistenta %uridica 9n "aterie penala 9ncAeiate de
Ro"=nia cu alte state&
E+' Conventia Europeana privind e+tradarea si cea privind transferul refugiatilor,
toate acordurile si tratatele internationale care privesc do"eniul "entionat&
Indirecte
Acele tratate si conventii internationale care creeaza pentru legiuitorul national
oligatia adoptarii unor dispozitii cu caracter penal pentru co"pletarea prevederilor din
dreptul intern&
0
Principiile Dreptului Internaional Penal&
7a aza regle"ent;rilor de drept interna:ional penal stau c=teva i"portante principii
c;rora li se adaug; , evident, principiile general recunoscute ale represiunii penale din
dreptul intern al statelor
>
&
$- (rincipiul represiunii universale
Spre deoseire de dreptul intern, 9n care ac:ioneaz; principiul teritorialit;:ii legii
penale, 9n dreptuil interna:ional penal sanc:ionarea faptelor grave se poate face de c;tre
orice stat, indiferent de na:ionalitatea f;ptuitorului, de locul unde a fost s;v=r<it;
infrac:iunea ori aceasta <i)a produs efectele, de statul care a fost lezat prin fapta
respectiv; sau de locul unde a fost prins f;ptuitorul&
0
Easile Cretu 3 *rept international penal
>
Grigore Gea"anu 3 *rept international penal si infractiunile internationale, Editura Acade"iei RSR 4ucuresti, $/55
>
@n conven:iile interna:ionale care incri"ineaz; anu"ite fapte penale, de regul; se
includ prevederi 9n sensul c; statele p;r:i sunt oligate s; descopere persoanele ;nuite de
a fi co"is respectivele fapte <i s; le defere propriilor lor triunale, oricare ar fi
na:ionalitatea lor&
@n cazul pirateriei "ariti"e, de e+e"plu, oricare stat are dreptul s; ur";reasc;
navele pirat 9n largul ";rii <i, captur=ndu)le, s; le supun; legilor <i %urisdic:iei sale,
oricare ar fi na:ionalitatea navelor interceptate, cAiar dac; fapta nu s)a produs 9"potriva
unor na:ionali ai s;i <i nu a afectat interesele sale proprii, nu s)a produs 9n "area sa
teritorial;, iar nava sau ecAipa%ul nu au na:ionalitatea sa&
.- (rincipiul legalit;:ii incri"in;rii
Inspirat din dreptul penal intern, acest principiu constituie o garan:ie %udiciar;
funda"ental;, 9n sensul c; nici o persoan; nu va putea fi pedepsit; dac; fapta pe care a
s;v=r<it)o nu este prev;zut; de legea penal; 9nainte de "o"entul s;v=r<irii ei&
Conven:iile interna:ionale cu caracter penal prev;d c; ni"eni nu va putea fi
conda"nat pentru ac:iuni sau o"isiuni care, 9n "o"entul 9n care au fost s;v=r<ite, nu
constituiau un act delictuos potrivit dreptului interna:ional&
B- (rincipiul r;spunderii penale individuale
Indiferent dac; o cri"; interna:ional; a fost s;v=r<it; de c;tre o persoan; care
ac:ioneaz; 9n calitate de agent al statului, sau de c;tre o persoan; particular;, in nu"e
propriu, r;spunderea penal; va reveni 9ntotdeauna persoane respective& Se are 9n vedere
c;, indiferent de situa:ie, orice Aot;r=re cu ur";ri cri"inale, orice fapt; de aceast; natur;,
apar:in oa"enilor, persoane ine deter"inate, care treuie s; ac:ioneze 9n cadrul
nor"elor legale, s; se confor"eze interdic:iilor i"puse de legea penal; interna:ional;&
0- (rincipiul i"prescriptiilit;:ii cri"elor 9"potriva u"anit;:ii <i a cri"elor de
r;zoi
(rincipiul este de dat; "ai recent;, el fiind prev;zut de Conven:ia asupra
i"prescriptiilit;:ii cri"elor de r;zoi <i a cri"elor 9"potriva u"anit;:ii din $/?1&
*in cuprinsul conventiei rezult; c; este vora at=t de prescrip:ia r;spunderii
penale, c=t <i de prescrip:ia e+ecut;rii pedepselor&
Conven:ia precizeaz; c; dispozi:iile acesteia se aplic; at=t reprezentan:ilor
autorit;:ilor de stat, c=t <i particularilor, care au participat ca autori, co"plici sau
instigatori la co"iterea unei cri"e din categoriile "en:ionate sau care ar fi luat parte la
pl;nuirea 9n vedere co"iterii acestora, oricare ar fi gradul ei de e+ecutare, ca <i
reprezentan:ilor autorit;:ilor de stat care vor fi tolerat s;v=r<irea lor&
(rincipiul a fost consacrat unlterior <i 9n alte docu"ente %uridice interna:ionale,
9ntre care Conven:ia european; asupra i"prescriptiilit;:ii cri"elor 9"potriva u"anit;:ii
<i a cri"elor de r;zoi, adoptat; 9n $/50&
Argu"entele aduse pentru declararea ca i"prescriptiile a acestor categorii de
cri"e sunt c; ele reprezint; cele "ai grave cri"e de drept interna:ional, c; repri"area
efectiv; a acestora este un ele"ent i"portant 9n prevenirea unor ase"enea cri"e, 9n
prote%area drepturilor o"ului <i liert;:ilor sale funda"entale <i c; aplicare regulilor de
drept intern referitoare la prescrip:ia infrac:iunilor <i 9n ce prive<te ase"enea cri"e ar
avea drept rezultat nepedepsirea cri"elor 9nc; nedescoperite <i nee+ecutarea pedepsei de
c;tre cei conda"na:i 9n contu"acie&
>- Irelevan:a %uridic; a scuzei 9ndeplinirii unui act de stat
?
@n dreptul interna:ional conte"poran, care cuprinde regle"ent;ri a"ple cu privire
la r;spunderea interna:ional; a statelor <i 9n care s)a statuat f;r; duiu r;spunderea
persoanelor fizice pentru faptele penale s;v=r<ite prin 9nc;lcarea nor"elor de drept
interna:ional, scuza 9ndeplinirii de c;tre autorii infrac:iunilor a unui act de stat, nu poate fi
pri"it;, statele <i persoanele av=nd oliga:ia de a)<i regla co"porta"entul 9n
confor"itate cu cerin:ele legalit;:ii interna:ionale& Ca ur"are, s;v=r<irea unei fapte
penale 9n 9ndeplinirea unei 9ns;rcin;ri de stat nu poate constitui o cauz; de 9nl;turare a
r;spunderii penale a autorului&
A se ad"ite e+onerarea de r;spundere a unei persoane pentru faptul de a fi co"is
o infrac:iune din dispozi:ie guverna"ental;, ca un act de stat ar 9nse"na, practic, s; se
%ustifice cele "ai grave cri"e <i s; se pro"oveze aritrariul 9n cadrul legalit;:ii
interna:ionale&
Scuza 9ndeplinirii unui act de stat a fost respins; 9n cuprinsul a nu"eroase
conven:ii interna:ionale& @n acest sens, Statutul 8riunalului Militar Interna:ional de la
FGrenerg prevedea 9n art& 5 c;' situa:ia oficial; a acuza:ilor, fie ca <efi de state, fie ca
9nal:i func:ionari, nu va fi considerat; nici o scuz; asolvitorie, nici ca un "otiv de
reducere a pedepsei, iar 9n sentin:a sa triunalul "en:ionat a respins categoric teoria
actului de stat invocat; de ap;r;torii acuza:ilor, argu"ent=nd, 9ntre altele, c; cel care a
9nc;lcat legile r;zoiului nu poate, spre a se %ustifica, s; invoce "andatul pe care l)a
pri"it din partea statului, din "o"ent ce statul d=nd acest "andat a dep;<it el 9nsu<i
puterile pe care i le recunoa<te dreptul interna:ional&
?- 2rdinul superiorului ierarAic nu 9nl;tur; r;spunderea penal;
Spre deoseire de dreptul intern, 9n cadrul c;ruia dac; o persoan; a ac:ionat din
ordinul e+pres al superiorului s;u poate s; fie 9n anu"ite condi:ii asolvit de r;spundere
penal;, un ase"enea ordin fiind asi"ilat constr=ngerii "orale, 9n dreptul interna:ional
ordinul superiorului nu constituie o cauz; de 9nl;turare a r;spunderii penale&
@n cazul s;v=r<irii unei fapte penale din ordin superior, r;spunz;tori penal sunt
at=t autorul faptei, c=t <i persoana care a dat ordinul, considerat; ca instigator la fapta
s;v=r<it; sau ca autor al unei infrac:iuni distincte&
Acest principiu rezult; din "a%oritatea conven:iilor penale interna:ionale, dar cu
deoseire din cele privind cri"ele de r;zoi&
8riunalele de la FGrenerg <i 8oHio, resping=nd scuza asolvitorie a ordinului
superiorului, au ad"is, 9ns;, c; 9n anu"ite circu"stan:e faptul de a fi ac:ionat cri"inal
din ordin ar putea fi considerat ca un "otiv de "ic<orare a pedepsei, dac; triunalul ar
aprecia c; aceasta ar fi 9n interesul %usti:iei&
Statutul Cur:ii (enale Interna:ionale, se"nat la Ro"a la $5 iulie $//1, d=nd
e+presie acestui principiu, precizeaz; c; 9n orice 9"pre%urare un ordin de a co"ite cri"a
de genocid sau o alt; cri"; 9"potriva u"anit;:ii este un ordin 9n "od evident ilegal, deci
pentru ase"enea infrac:iuni nu se va putea invoca scuza unei dispozi:ii pri"ite din partea
unui guvern sau a unui superior&
5
ibliografie
Easile Cretu 3 *rept international penal
Grigore Gea"anu 3 *rept international penal si infractiunile internationale,
Editura Acade"iei RSR 4ucuresti, $/55
M&C 4assiouni 3 Un tratat privind dreptul international penal , $/5B
Stefan Glaser 3 *rept international penal conventional , 4ru+elles , $/56
Constantin MitracAe ) *rept penal ro"an ) parte generala , Editura Sansa,
.666
1