Sunteți pe pagina 1din 2

.

§I
In

O Mi~carile
corpului uman se
bazeaza pe
armonia dintre
schelet. mu~chi ~i
sistemul nervos.
impreuna, acestea
ne inzestreaza cu
coordonarea
sublima ~i
deosebita de care
avem atata nevoie
pentru efectuarea
celor mai diferite
mi~cari.

Orice facem -fncepdnd de la p utem af111lla cl mi,'icarile noastre sunt bine


devin automate $i realizarea lor nu necesitI efort
coordonate, daca prin interactiunea mu~-
intelectual. Pentru realizarea mi,5carilor coordo-
cele mai simple lucruri cum chilor realizam mi$Cari ~i actiuni eficiente. nate -oricit de simple ar ti ele -, trebuie mai
De~i mi,'icarea coordonata la nivel inalt, spre lntai sa cunoa$tem pozitiile partilor corpului $i
sunt scarpinarea nasului sau pozitia lor relativa in spatiu. Pentru construirea
exemplu exercitiul unui atlet lasa impresia de
mersul pe jos, pdna la exerci- ~urin1;a ~i continuitate, coordonarea serve~te nu acestei harti mintale se utilizeaza informatii
nurnai la cre~terea perforrnantei ci are un rol provenite de la ochi, de la organul de echilibru
tii acrobatice -necesita o important ~i in cele rnai banale mi,'icari. din interiorul urechii $i de la piele. Informatiile
coordonare desavdr~ita sa ne imaginam o actiune simpla, de despre pozitia mu$chilor $i a incheieturilor sunt
exemplu, cum ne suflecam maneca carna~ii sau transmise prin semnale generate de catre
dintre mu~chi, creier ~i bern ceai din cea~ca. Odata ce ne-am ins~it senzorii din interiorul acestora.
sistem nervos. deprinderile necesare efectuarii actiunii, acestea
Rolul creierului
O Cine crede ca Nu intotdeauna suntem con$tienti ca actiunile
aruncare unui comune, cum este de exemplu bautul dintr-o
drajeu in gura este cea$Ca, sunt realizate pe doua planu.ri diferite:
un lucru simplu, se mental $i tlzic. De$i este u$or sa ne dam
in~eala. in primul seama ca pentru efectuarea oricarei mi$cari
rand labul parietal trebuie sa existe o intentie de realizare a ei,
prime~te infarma,ii creierul trebuie sa primeasca informatiile de
de la arganele confirmare generate In procesul de roi$care.
senzariale despre Partea creierului care initiaza mi5carile se
pazi'ia relativa a nume$te scoa1ii1 premotorica iar partea care
drajeului fa,a de conduce efectuarea lor se nume$te scoartil mot-
carp. Apai trimite rica. Excitatiile referitoare la perceptia spatiala
aceste infarma,ii la sunt preluate de lobul parietal, care se afla in
scaa~a prematari- partea superioara a creierului, jar pe baza
ca a creierului, care informatiilor primite de la acesta, scoal1a mot-
elabareaza madul rica tritnite comenzi la mU$chii mainii $i ai bra-
in care va fi tului pentru a efectua corect mi$carile cand
cansumata, dupa dorim sa bem, adica mana sa ridice cea$ca $i sa
care va trimite o aduca la gura. Apoi, cind vine randul sorbirii
praiectul de ac,iune sau al ine;hitirii.. scoal1a motrica actioneaza alti
la scaar'a matrica. mu$chi. In timp ce secventa de mi$cari ela-
in final, scaa~a borate de centrul de "proiectare" ai creierului se
matrica trimite afla in desfil$urare, informatiile despre relaxarea
camenzi mu~chilar $i incordarea mU$chilor sosesc in mod continuu
despre cum sa in creier de la nervii care deservesc mU$chii $i
~ ridice drajeul la incheieturile. Pentru ridicarea ce$tii, prima datI
3::gura. ne aplecamputin in fati1, deplasand astfel un pic
COORDONARE $1 REGLAJ IN MI$CARE

O La tel ca in (bicepsul), unde nu este nevaie de a asemenea


majoritatea precizie, un grup de matricitate este campus
sporturilor, ~i in din peste a mie de fibre musculare.
totbal este O canditie necesarn pentru reglajul ~cari1ar
indispensabila o prin care ne fealizam actiunile este ca arganele
coordonare senzariale care unnaresc aceste mi.5cari sa
puternica intre transmita reaqii despre ~cari 1:nmod cantinuu.
picioare ~i ochi. S-au realizat experimente interesante asupra
Cine vrea sa joace impartantei acestar semnale de rnspuns. De
la nivelul cel mai exemplu, unul din subieqi a fast rugat sa scrie
inalt, trebuie sa o ceva, astfel 1:ncatmi~carile rnainii sa ~i le poata
taca in mod urmari numai pe ecranul unui televizar.
regulat, incepand Persaana respectiva a scris impecabil cat timp a
inca din primii ani vazut rnana pe ecran din pazitia 1:ncare a vede
de copilarie. In mod nannal, lnsa cind a fast schimbata
pazitia camerei de luat vederi ~i subiectul
experimentului a vazut rnana dintr-un unghi
neabi~nuit, s-a derutat ~i a scris faarte greai.
Oricat de desavar~it ar fi cantralul creierului
~i al sistemului nervas asupra musculaturii,
~
"0 daca nu avem faqa carespunzataare, nu
putem aqiana cum darim. Mu~chii fiind tesu-
j
-" turi vii, au nevaie de suficienta hrana ~i axigen.
IJ
~ Circulatia sangelui trebuie sa Indeparteze In
"
~
"
mad cantinuu de~eurile generate datarita
:0
c@
funqianarii musculaturii, pentru ca mu~chiul
sa paata functiana eficient sub camanda
j sistemului nervas.

centrul de greutate al colpului. Sunt activate O Cine ~tie sa


mecanisme de echilibru prin reflex, ca pentru mearga, vede
realizarea lor, prin rectificarea mi~carilor muscu- aceasta capacitate
laturii, sa ne adaptam corespunzator. Partea ca o banalitate,
creierului care controleaza aceste adaptari se de~i chiar ~i mersul
nume~te creierul mic (cerebel). se inva,a. Bebelu~ul
inva,a mai intai
Coordonarea mu~chilor cum sa se intoarca
Actiunile noastre necesita contractia coordo- de pe o parte pe
nata a diferitelor grupe de mu~chi. Exista cealalta, apoi
organe receptoare in mu~chi, aparate Golgi, incepe sa se
care detecteaza in mod continuu starea de tarasca. apoi inva,a
incordare a mu~chilor, ~i informeaza creierul sa stea ~i in fine se
prin intermediul maduvei spinarii. In acest va ridica in
mod, creierul -prin intermediul comenzilor picioare. Cu picioa-
transmise prin nervii motori -tine sub control rele indepartate
functionarea musculaturii. incearca sa faca
Receptori similari, insa mai mari, se af1a in primul pas fara sa
zona de contact dintre mu~chi ~i tendoane. cada. Sim,ul de
Acestea sunt aparate Golgi sau fusuri neuro- echilibru i se dez-
musculare. Rolul lor este probabil sa prote- volta repede. ~i
jeze musculatura de eventuale leziuni, prin dupa pu,in timp
blocarea ~emnalelor de contraqie in mu~chii devine capabil de
supratensionati. mi~cari care necesi-
ta coordonare in
T esuturi nervoase de motricitate mi~care mai
P~ocesul sofisticat de reglaj al contractiilor complexa. de
musculare necesare m~carilor este realizat de exemplu alergatul.
nervii motori, ai caror fibre pornesc din creier saltul sau evitarea
sau din rnaduvaspinarii ~i ajung direct in obiectelor. De-a
mu~hi. Fiecare celula nervoasa din nervii lungul vie,ii,
motorii actioneaza cate un grup de fibre secven'a de baza a
muscu1are. cand prin intermediul unei celule mi~carilor mersului
nervoase de motricitate ajung impulsuri de sufera de multe ori
mi~care in mu~chi, toate fibrele musculare modificari.
actionate de ace~tia primesc aceea~i informatie
de contractare. Aceste grupuri de fibre
musculare reprezinta unitatile motrice ale
musculaturii. Unitatile motrice se compun dintr-
un numar diferit de fibre musculare, in functie
de finetea' ~i precizia mi~arii respective. Spre
exemplu, mi~carea globului ocular necesita un
reglaj foarte fin, de aceea, in mu~chii care sunt
responsabilt de mi~carea ochiului, un grup de
motricitate contine aproximativ zece fibre
musculare., in timp ce in mu~chii bratului

34