Sunteți pe pagina 1din 2

.

in organismul nostru se O Daca organismul


este deshidratat,
desfa~oara milioane de pro- hipotalamusul sem-
naleaza o modificare
cese in fiecare secunda toate
a nivelului apei.
fiind controlate ~i coordonate Aceasta determina
lobul posterior al
de o portiune minuscula a hipofizei sa elibereze
creierului. hormon anti-diuretic
(ADH), mic~orand
~stfel cantitatea de
I maginati-vi1 ci1 lui1m o celula dintr-un corp apa pierduta prin
omenesc, apoi o a~ezati pe o bucati1 de rinichi ~i vezica. De
sticli1 ~i o priviti la microscop. Ce se va asemenea, glandele
intampla? ~oate celula si1 supravietuiasci1? suprarenale produc
Aceastanu ar avea substante nutritive care si1 mai mult aldosteron,
o tini1 in viati1, nicr ci1lduracorpului care si1o permitand astfel ca
mentini1la o temperaturn potriviti1, sau lichide sarea sa fie retinuta
care si1impiedice deshidratareaei. in rinichi. Atunci
Departe de mediul si1ucaracteristic, celula cand se bea apa,
ar muri in cateva minute. Chiar daci1 tinem hipotalamusul
celula in api1 ~i o mentinem la temperatura detecteaza schim-
n(jrmali1a corpului, de 37°C, aceastava muri barea ~i produce o
in curand. Celulele necesiti1un echilibru de mic~orare a nivelului
substante chimice special, cu concentratii de ADH ~i de aldos-
specifice ~i cu nivele corecte ale pH-ului teron.
(aciditate sau alcalinitate). Datoriti1 fragiliti1tii
sale, echilibrul intern al organismului trebuie O Nivelul glicemiei
mentinut permanent -fie ci1 organismul este reglat de
doarme sau este activ. secre1ia de insulina
~i glucagon din
O Noua termografii ale unei persoane aflate pancreas.
in stare de somn, realizate la intervale de Glucagonul mare~te
jumatate de ora. Culoarea trece de la alb nivelul de zahar din
(cea mai fierbinte), la ro~u ~i galben. Modifi- sange, iar insulina II
carile se observa in special pe fa1a ~i m3na. mic~oreaza.

scadere a nive-
Iului glicemiei

glucoza
eliberata glucoza depozitata

FICAT

-secre,ie de insulina
Lsecre~ie de 1
\ glucagon I PANCREAS

~
"
~
011

~ maSurarea glicemiei din sange

O de catre hi otalamus

15

91
ECHILIBRUL INTERN

Procesul care controleaza conditiile din lucru poate duce la acumularea unor cantit~ti In plus, prin interrnediul nervilor autonomi,
interiorul organismului este denumit home- prea mari de ap~ In unele p~rti ale corpului, hipotalamusul comand~ dilatarea vaselor de
ostaza. Organismul are monitoare interne ~i In timp ce altele devin "lnsetate", provoc§,nd sange din piele. Astfel, cantit~ti mai mari de
coordonatori pentru controlul automat al sis- depunerea unor substante chimice cu con- sange cald circul~ prin ~i in vecin~tateapielii,
temelor vitale, iar acestea mentin temperatura centratii periculos de mari. intensificand efectul general de racorire.
corpului ~i nivelele lichidelor, oxigenului ~i Hipotalamusul controleaz~ intrarea, circu-
glucozei din sange (energia). Coordonatorul latia ~i eliminarea apei. Receptori speciali din Echilibrul calciului
de baza al homeostaziei este o portiune mica interiorul hipotalamusului stabilesc concen- Controlul concentratiei de calciu este un exem-
din mijlocul creierului, numit hipotalamus. tratia sau diluarea s§,ngelui. Dac~ nivelul apei plu ce ilustreaz~ modul in .care mecanismele
Hipotalamusull~i exercita controlul prin doua din s§,nge scade, hipotalamusul trimite mesaje homeostatice ale corpului trateaz~ un singur
sisteme ale corpului. Unul este sistemul ner- glandei hipofize, situate In partea inferioara a element chimic. Peste99% din concentratiade
vos autonom. Celalalt este sistemul endocrin acestuia. Hipofiza, de m~rimea unui bob de calciu a organismului se afl~ in oase ~i dinti -
sau hormonal, care are la baza hormonii, maz~re, este Ins~rcinat~ cu multe procese hor- in conditii normale. Restulde 1% se g~se~tein
"mesagerii chimici" ai corpului. monale. Ea elibereaz~ hormonul denumit va- sange ~i in alte lichide ale corpului, ins~ nu
sopresin~, sau ADH (hormonul antidiuretic). este lipsit de important~. Acesta estevital pen-
Sistemul nervos autonom Acesta circul~ prin s§,nge ~i ajunge la rinichi. tru multe procese ale organismului, inclusiv
Sistemul nervos autonom reprezinta partea Aici, modific~ mecanismele de filtrare a s§,n- coagulareasangelui ~i functionarea s~~toas~ a
"automata" a 1ntregului sistem nervos. Acesta gelui, a~a Inc§,t rinichii permit trecerea unor inimii, mu~chilor ~i celulelor nervoase.
are o actiune rapida ~i regleaza 1n mod con- canti~ti mici de ap~ In urin~. Apa r~m§,ne ast- Acest procent de 1% calciu trebuie contro-
tinuu f\.!nctionarea multor organe interne, fel 1n s§,nge. in acela~i timp, hipotalamusul lat ~i mentinut in limite reduse, in ciuda con-
cum ar fi inima, vasele sarrgvine ~i intestinele. provoac~ senzatia de sete; prin urmare, se vor sumului variat de calciu, preluat din alimente.
Sistemul autonom are doua parti: sistemul consuma mai multe lichid~ restabilind Controlul este exercitat cu ajutorul a doi hor-
simpatic, care tinde sa accelereze lucruri[e, ~i nivelele corecte de fluid din organism. moni -horrnonul paratiroid ~i calcitonina.
sistemul parasimpatic, care 1I 1ncetine~te. Horrnonul paratiroid este produs in cele
Aceste doua portiuni actioneaza deosebit de Controlul temperaturii patru mici glande paratiroide, inglobate in
eficient, controlandu-se reciproc. De exemplu, Este important ca organismul s~ nu devin~ glanda tiroid~ din gat. Acestadeterrnin~ oasele
daca organismul este supus brusc stresului, prea fierbinte sau prea rece. Reactiile sale chi- s~ elibereze in sange o cantitate din calciul pe
hipotalamusul prime~te semnale nervoase din mice, controlate In rnare parte de substante care il contin ~i actioneaz~ asupra rinichilor,
multe parti ale corpului ~i din alte regiuni ale proteice speciale, denumite enzime, se desf~- l~sand o cantitate mai mic~ de calciu s~ treac~
creierului. La randul sau, acesta e~ite semnale ~oara cel rnai eficient la 37°C. Multe din aces- in urin~. Prin urmare, nivelul de calciu din
prin nervii simpatici, accelerand ritmul batailor te reactii chimice, In special cele din mu~chii sange ~i din lichidele corpului cre~te.
inimii ~i provocand dilatarea unor vase de san- solicitati, produc c~ldura. Dac~ se acumu- Calcitonina provine din glanda tiroid~. Ea
ge. Acest lucru permite circulatia unei cantitati laeaz~ prea mul~ c~ldura Intr-o parte a cor- se opune actiunii horrnonului paratiroid,
mai mari de sange 1n mu~chii din membre, pului, va "praji" proteinele ~i alte constituente incurajand oasele s~ preia calciu din sange ~i
corpul fiind pregatit pentru activitati fizice. ale corpului, la fel cum se praje~te un ou. Una s~-l depoziteze, determinand de asemenea
Partea hormonala a controlului hipotala- dintre sarcinile s§,ngelui este aceea de a rinichii s~ elibereze cantitati de calciu in sur-
musului actioneaza mai lent decat cea ner- Impr~~tia aceas~ c~ldur~ In Intregul organism. plus din sange in urin~.
voasa, 1nsa o data declan$ata, efectele aces- Mecanismul prin care corpul l~i contro- Exemplele de mai sus constituie doar o
teia dureaza de obicei mai mult. De, exemplu, leaz~ temperatura nu este Inc~ pe deplin Inte- mic~ parte din procesele interne ale organis-
echilibrul apei este vital pentru organism. in les. Acesta poate fi legat de concentratiile de mului. Multiplicati acestetipuri de sisteme de
urma multor reactii chirnice din organism calciu ~i sodiu din s§,nge, sau de lichidul din control de cateva sute de ori, pentru a v~ face
rezulta apa care se pierde continuu prin tran- jurul hipotalamusului. Dac~ organismul se o idee despre nu~rul infinit de substante
spiratie, prin urina ~i prin aerul expirat. Acest supralnc~lze~te, hipotalamusul trimite mesaje chimice ~i procese care alc~tuiesc mecanis-
glandelor sudoripare din piele prin sistemul mele homeostatice complexe, vitale pentru
nervos autonom. Aceste glande elibereaz~ mentinerea echilibrului intern al unui orga-
transpiratia la suprafata pielii, r~corind corpul nism. Toata aceast~ activitate intem~ se
prin evaporarea acesteia. Pierderile de ap~ se desf~~oar~in mod complet automat la o per-
realizeaz~ cu ajutorul sistemului de monitori- soan~ s~n~toas~-un miracol al ma~in~riei
zare a apei, care este descris mai sus. biologice.
PRINCIPALELE CONTROALE HOMEOSTATICE REA LlZATEDEHIPOTALAMUS

..,
nervi
reglarea
temperaturii

ACTH TSH
-"
---,
,..,
~ tiroxina I
~ , producere -+-J
~ ADH
~ de caldura
o
I O Principalele ~
~ mecanisme ale
aldosteron calcitonina homeostaziei.
O Sectiune prin lobul anterior al hipofizei. Controlul exercitat
Celulele albastre produc un hormon care
l.pH de hipotalamus
regleaza glicemia din sange. Portiunile de face ca organismul
culoare ro~ie secreta hormoni care regleaza presiune
sa func1ioneze ca
calciu in sange
activitatea tiroidei ~i a glandelor suprarenale. osmotic3 un intreg

92
Corpul Omenesc 7 -COMPUTERUL BIOLOGIC Corpul Omenesc 23 -CHIMIA CORPULUI