Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE SI MEDICIN VETERINAR BUCURE TI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

Specializarea Agricultur
Cur cu !rec"e# re$u

Re!erat
Disciplina:Fitopatologie
Te%a& B'lile gr(ului i c'%)aterea l'r
Student: Pcuraru Ionu

Bucure ti
2013
BOLILE GRAULUI SI COMBATEREA LOR
Productia plantelor agricole, inclusiv a graului, inregistreaza pagube datorita diferitelor boli
infectioase si neinfectioase.
Bolile infectioase sunt produse de agenti patogeni, indeosebi de ciuperci. Bolile neinfectioase
neparazitare, fiziologice! sunt produse de factorii nefavorabili ai "ediului a"biant factori
cli"atici, pedologiei, de nutritie, agenti poluanti etc.!.
#gentii patogeni ai bolilor infectioase ale graului sunt virusurile, "icroplas"ele, bacteriile
si ciupercile.
$ele "ai "ari pagube sunt produse de ciuperci, dupa care ur"eaza cele cauzate de virusuri,
bacterii si "icoplas"e.
BOLI *RODUSE DE VIRUSURI
Se cunosc pana in prezent peste 30 de viroze la grau. #cestea se deosebesc intre ele prin
insusirile "orfologice, bioc%i"ice si serologice ale virusurilor, prin vectorii care trans"it virusurile, prin
specificitatea gazdei, prin si"pto"ele bolii de planta&gazda.
'rans"iterea bolii de la plantele bolnave la cele sanatoase se face de regula prin insecte
indeosebi afide!, care sunt principalii vectori ai virusurilor care ataca graul. (irozele pot fi, de
ase"enea trans"ise prin lastari, seva, se"inte si polen.
)etoda cea "ai econo"ica si "ai eficace de co"batere a virozelor graului este cultivarea
soiurilor rezistente.
Principalele viroze specifice graului sunt:
Piticirea graului *%eat d+orf!
Prezinta o "are ase"anare cu "ozaicul graului de toa"na.
Si%pt'%ele )'lii+ $aracteristica principala a plantelor atacate este talia pitica provocata
de actiunea fitoto,ica a virusului si de actiunea de suctiune a sevei de catre vectori.
#tacul este "ai pronuntat cand se produce la plantele tinere si "ai putin accentuat cand are
loc in faze de vegetatie "ai avansate. In pri"ul caz plantele nu inspica, in al doilea caz pot
inspica, dar boabele sunt nedezvoltate si sistave. Pe frunzele plantelor atacate apar pete de culoare
verde desc%is, care "ai tarziu devin galben&brune. $u ti"pul petele se unesc, deter"inand
ingalbenirea si necrozarea frunzelor.
C'%)aterea )'lii se efectueaza prin cultivarea soiurilor rezistente.
Mozaicul striat al graului *%eart strea- "osaic, ,ell'- %'aic.
Si%pt'%ele )'lii+ Plantele atacate ra"an "ici, iar pe frunzele acestora apar striatii
discontinui, de culoare verde&galbuie, dispuse paralel cu nervurile frunzei. #tacul este "ai intens
pri"avara, cand te"peratura creste, deter"inand piticirea si ingalbenirea plantelor. .runzele
devin de culoare galbena, necrotice si se rasucesc, spicele ra"an sterile.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ $ultivarea soiurilor de grau rezistente la atacul virusului
constituie "etoda cea "ai sigura. Prin utilizarea liniilor de substitutie cro"ozo"iale si de translocatie
intercro"ozo"iala cu speciile de #grop/ron si #egilops, se vor putea crea soiuri rezistente.
Mozaicul patat al graului /01eat p't %'aic2 01eat p't2 01eat p't c1l'r'i.
Si%pt'%ele )'lii+ Sunt vizibile incepand din faza de plantula, cand pe frunze apar pete
"ici de culoare verde desc%is.
Pe "asura ce plantele inainteaza in vegetatie plantele se in"ultesc, devin necrotice , se
"aresc si se unesc intre ele si i"pri"a frunzelor o culoare galbena aurie, de unde si denu"irea
de cloroza patata. In afara acestui feno"en poate apare si feno"enul de piticire , deter"inand
c%iar "oartea plantelor, "ai ales cand "ozaicul este asociat cu "ozaicul striat al graului.
*re"e#irea si c'%)aterea )'lii+ Se efectueaza prin aceleasi "etode ca si in cazul "ozaicului
striat al graului.
BOLI *RODUSE DE BACTERII
Putrezirea bazala a glumelor
Si%pt'%ele )'lii+ Boala debuteaza prin aparitia culorii inc%ise sau a unor striatii de
culoare inc%isa pe 0u"atatea inferioara a glu"elor. 'esuturile din dreptul zonelor colorate incep sa
se in"oaie, proces care se e,tinde si asupra ra%isului si bazei boabelor. $onco"itent, la baza
glu"elor apare e,udatul bacterian.
Boabele ra"an "ici, nedezvoltate, avand baza e"brionului usor colorata in brun sau
negru. Boala se "anifesta rar pe frunze.
Age#tul pat'ge# este bacteria Pseudo"onas atrofaciens )c $ull!.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ 1esi nu s&a stabilit daca bacterioza se trans"ite prin se"inte,
tratarea acestora cu substante bactericide este necesara.
Innegrirea glumelor. 2ste o boala foarte raspandita.
Si%pt'%ele )'lii+ $onstau in aparitia unor pete si striatii longitudinale de culoare bruna sau
neagra pe glu"e, frunze si ariste. Boabele, in caz ca se for"eaza, au partea bazala
nedezvoltata si&si pierd capacitatea ger"inativa.
Age#tul pat'ge# este 3ant%o"onas translucens.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ 1eoarece bacteriile persista 4 luni este necesara dezinfectia
se"intelor. #plicarea unei rotatii in care graul sa revina "ai rar pe aceeasi sola si distrugerea ierburilor&
gazda dau rezultate bune. )etoda cea "ai indicata este utilizarea soiurilor rezistente la boala.
Arsura spicului.
Si%pt'%ele )'lii+ Se "anifesta prin aparitia pe spic a unor e,udate de culoare galbena. 1e
cele "ai "ulte ori spicele afectate de boala se defor"eaza si devin cleioase.
Age#tul pat'ge#+ 2ste bacteria $or/nebacteriu" tritici 5utc%! Bur-. (ectorul acestei boli
este #n6uina tritici.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ )etodele folosite pentru co"baterea ne"atodului #n6uina
tritici sunt valabile si pentru co"baterea arsurii spicului. 'rebuie evitata cultivarea graului pe solurile
u"ede, deoarece daunele produse de boala se "icsoreaza.
BOLI *RODUSE DE CIU*ERCI
)a0oritatea bolilor graului sunt produse de ciuperci. $iupercile, ca si insectele, poseda
cea "ai "are capacitate de in"ultire si de adaptare la conditiile de "ediu.
1atorita "ecanis"elor lor "ultiple de a for"a noi rase fiziologice, ele prezinta un
per"anent pericol pentru grau c%iar si atunci cand dispune" de soiuri rezistente.
Fainarea graului /Er,ip1e gra%i#i.+
.ainarea este una dintre cele "ai i"portante boli ale graului.
Si%pt'%ele graului+ .ainarea apare pe toate organele aeriene ale plantei, cel "ai
frecvent pe frunze si pentru care este considerata o boala foliara. Boala apare in special pe partea
superioara a frunzelor din eta0ele inferioare ale plantei, in orice faza de vegetatie a graului.
#tacul se caracterizeaza prin aparitia unor pete de culoare alba cenusie la suprafata
organelor plantei, care reprezinta "iceliul ciupercii.
Age#tul pat'ge#+ 2ste ciuperca 2r/sip%e gra"inis f. sp. tritici )arc%.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ )etoda cea "ai indicata este co"baterea pe cale c%i"ica
a bolii cu fungicide siste"ice selective.
7 alta "etoda este cultivarea soiurilor rezistente la fainare.
Pentru di"inuarea pagubelor produse de fainare un rol i"portant il detin "asurile
agrofitote%nice: utilizarea unei rotatii corespunzatoare a culturilor, distrugerea sa"ulastrei si a
resturilor vegetale ra"ase dupa recoltare, respectarea epocii opti"e de se"anat, a densitatii
nor"ale, aplicarea corecta a ingrasa"intelor cu azot, fosfor si potasiu.
Rugina galbena a graului /*ucci#ia trii!'r%i.+
$ele "ai pagubitoare epitifii sunt cele care apar inainte sau in ti"pul infloritului. $a si
fainarea, atacul de rugina galbena intensifica procesele de transpiratie si respiratie si di"inueaza
fotosinteza, stan0enind astfel functiile de nutritie.
#stfel, sunt afectate negativ dezvoltarea si vigoarea plantelor si u"plerea boabelor, facand
sa scada productia.
Si%pt'%ele )'lii+ #cestea sunt for"a liniara a pustulelor cu uredospori de pe frunzele
plantelor adulte de grau si culoarea galbena stralucitoare a uredosporilor, de unde si nu"ele de
8rugina striata8 sau 8rugina galbena8. Striurile se afla intre nervurile frunzei care li"iteaza raspandirea lor
laterala. $and sunt conditii favorabile pentru dezvoltarea ciupercii, striurile conflueaza si pot sa acopere
intreaga suprafata a frunzei.
Age#tul pat'ge#+ #cesta este ciuperca Puccinia striifor"is *est f. sp. tritici 2ri-ss.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ $el "ai eficace "i0loc de co"batere a ruginii galbene a
graului este cultivarea de soiuri rezistente. )etoda cea "ai eficace este co"baterea c%i"ica prin
folosirea fungicidelor siste"ice cu actiune curativa si eradicativa. $a si la fainare se reco"anda si
aplicarea "asurilor culturale.
Rugina bruna a graului /*ucci#ia rec'#$ita R').
Se "ai nu"este si rugina frunzei si este cea "ai raspandita dintre cele trei rugini.
Si%pt'%ele )'lii+ #tacul se "anifesta in special pe li"bul frunzelor si "ai rar pe teci si
tulpini. $and atacul este puternic, frunza se acopera in intregi"e de pustule, care nu se unesc insa.
Pustulele sunt acoperite de epider"a, care "ai tarziu se e,foliaza punand in libertate
uredosporii.
Age#tul pat'ge# este ciuperca Puccinia recondita 9ob.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ $ultivarea de soiuri rezistente constituie cel "ai eficient
"i0loc de prevenire a bolii. $elelalte "etode sunt ase"anatoare cu cele "entionate la rugina galbena.
Rugina neagra a graului /*ucci#ia gra%i#i *er+.
2ste denu"ita si rugina tulpinii. :a noi, rugina neagra a graului constituie o proble"a
nu"ai pentru soiurile de grau de toa"na tardive.
Si%pt'%ele )'lii+ 1enu"irea de rugina neagra provine de la culoarea bruna inc%is a
uredosporilor si a teleutosporilor. Se "anifesta pe toate organele plantei: tulpina, frunze teci si li"b!,
glu"e si ariste prin aparitia de pustule.
1atorita vata"arii epider"ei pe suprafete intinse, procesul de transpiratie al plantei se "areste
foarte "ult, ceea ce are drept consecinta o sistavire accentuata a boabelor de grau.
Age#tul pat'ge# este ciuperca Puccinia gra"inis Pers.!.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ $ea "ai buna si sigura "etoda de evitare a bolii este
cultivarea soiurilor rezistente si a soiurilor precoce care scapa de atac. 1intre "asurile
agrofitote%nice este indicata rotatia corespunzatoare a culturilor, precu" si celelalte "asuri prevazute
la celelalte doua rugini.
Fusarioza spicelor de grau /Fuariu% pp+.
Boala "ai este cunoscuta sub denu"irea de arsura spicelor, inrosirea spicelor sau albirea
spicelor de grau.
Pierderile de recolta se reflecta in sterilitatea florilor si slaba u"plere a boabelor. 'o,inele
secretate de agentii patogeni care produc boala si care se acu"uleaza in boabe sunt to,ice atat
pentru ani"ale cat si pentru o".
Si%pt'%ele )'lii+ Partile afectate sunt spicele si portiunea de tulpina i"ediat sub spic.
Spicele infectate devin "oi si isi pierd clorofila, se albesc treptat si se usuca. 2le ra"an "ici si erecte
co"parativ cu cele neinfectate. #tacul poate cuprinde cateva spiculete, 0u"atate sau c%iar spicul
intreg.
1aca atacul se produce inainte de inflorire, spicele ra"an seci, daca se produce dupa
inflorire are loc sistavirea boabelor. :a baza spiculetelor, pe ra%is, apar "iceliul si conidiile ciupercii
sub for"a unor pernite, de culoare roz&portocaliu.
Age#tul pat'ge#+ Principalii agenti patogeni sunt: .usariu" gra"inearu", .usariu"
avenaceu", .usariu" cul"oru" si .usariu" nivale.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ )etodele cele "ai i"portante sunt: aplicarea
fungicidelor in ti"pul perioadei de vegetatie, in fazele de inspicare si inflorire, folosirea soiurilor
rezistente, aplicarea unei rotatii corespunzatoare si ingroparea resturilor de plante infectate.

Fusarioza radacinilor, coletului si plantulelor de grau /Fuariu% p+.
Speciile de .usariu" care produc fusarioza spicelor de grau ataca si celelalte organe ale plantei.
Pagubele produse de aceasta boala se reflecta in nu"arul scazut de plante si de frati la "
2
,
precu" si in nu"arul, "ari"ea si greutatea "ai "ica a boabelor.
Si%pt'%ele )'lii se "anifesta prin brunificarea radacinilor si a coletului si prin putrezirea
plantulelor.
Age#tul pat'ge#+ Speciile de .usariu" care produc fusarioza spicelor de grau sunt si
agenti patogeni ai acestei boli.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ Putrezirea plantulelor de grau poate fi co"batuta prin
folosirea de sa"anta sanatoasa sau prin dezinfectarea se"intei cu produse fungicide. Se"anatul
"ai tarziu "icsoreaza perioada de e,punere a plantulelor in sol la te"peratura opti"a de dezvoltare
a speciilor de .usariu". Se reco"anda o fertilizare adecvata care sa contribuie la dezvoltarea unor
radacini si tulpini viguroase.
'rebuie evitata ingrasarea e,cesiva cu azot, care indirect, prin cresterea abundenta a
aparatului foliar duce la pierderi "ari de apa din sol, favorizand evolutia bolii.
Mucegaiul de zapada /Fuariu% #i"ale.+
Pagubele produse de aceasta boala constau in distrugerea frunzelor care uneori poate fi
totala.
Si%pt'%ele )'lii+ $aracteristica cea "ai i"portanta este aparitia unei pasle "iceliene si a
sporodoc%iilor de culoare roz pe frunzele plantelor de grau de toa"na, dupa topirea stratului de
zapada. .runzele pot fi partial sau total atacate. #cestea se brunifica si apoi se usuca.
Age#tul pat'ge# este .usariu" nivale.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ ;u sunt cunoscute soiuri de grau rezistente. Se reco"anda
tratarea se"intelor cu fungicide pentru a prote0a plantele de infectiile din sol. 1intre "asurile
agrofitote%nice, rotatia corespunzatoare a culturilor si se"anatul graului "ai tarziu toa"na, la
sfarsitul epocii, dau rezultate bune.
Septorioza graului /Sept'ria p+.
Boala apare in zonele cu cli"a "ai rece si u"eda.
Sunt afectate "ai "ult boabele, care ra"an sistave si se pierd cu pleava, la recoltare. Pagubele
sunt "ai "ari cand vre"ea este u"eda ti"p "ai indelungat in perioada cuprinsa intre inspicare si
coacerea in lapte ;elson, 1<=0!.
Si%pt'%ele )'lii+ Boala se "anifesta pe toate organele plantei si in tot cursul perioadei de
vegetatie. :a inceput apar pete clorotice, care cu ti"pul se necrozeaza, pe frunzele de la baza,
apoi pe cele din eta0ele "i0locii si in cele din ur"a pe frunzele superioare, pe teci si pe spic.
Age#tul pat'ge# este Septoria tritici cu for"a perfecta )/cosp%aerella gra"inicola.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ )etoda cea "ai eficace este
utilizarea soiurilor de grau rezistente. 7 i"portanta deosebita in co"batere o au "asurile
agrofitote%nice. 'ratarea se"intei cu $riptodin reduce cantitatea de inocul prevenind ofilirea
plantulelor.
Malura comuna a graului /Tilletia p+.
2ste una dintre cele "ai raspandite si "ai pagubitoare boli ale graului, di"inuand atat
productia de boabe cat si calitatea acestora.
1atorita trata"entelor facute cu substante c%i"ice, boala se "ai se"naleaza decat cu totul
izolat unde trata"entul facut la sa"anta este necorespunzator.
Si%pt'%ele )'lii+ Plantele atacate sunt de obicei "ai scunde, iar siste"ul radicular al
plantelor este slab dezvoltat.
Si"pto"ele caracteristice apar odata cu inspicarea, cand culoarea spicelor si frunzelor
devine verde&albastruie. Spicele atacate sunt "ai subtiri, glu"ele "ai rasfirate. Boabele infectate
sunt "ai scurte, "ai groase si au o culoare bruna&cenusie.
In ur"a strivirii, boabele elibereaza o pulbere fina de culoare neagra cu "iros de peste
alterat. :a treierat, boabele "alurate sunt distruse, conta"inand astfel boabele sanatoase.
Age#tul pat'ge#+ Principalele specii care produc "alura co"una sunt 'illetia caries si 'illetia
foetida.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ $ultivarea soiurilor rezistente si folosirea unei se"inte
lipsite de ger"eni constituie "i0loacele cele "ai eficace. 1intre "asurile agrofitote%nice se
reco"anda se"anatul la epoca opti"a.

Malura pitica /Tilletia c'#tr'"era.
Si%pt'%ele )'lii sunt ase"anatoare cu cele produse de "alura co"una, deosebindu&se
prin faptul ca plantele atacate prezinta o piticire accentuata, nu depasesc 1>3 din inalti"ea
plantelor sanatoase. Plantele atacate infratesc "ai puternic, iar fratii au o rigiditate "ai caracteristica.
Spicele au aspect foarte rasfirat. Boabele sunt "ai "ici si rotunde decat cele sanatoase, sunt tari,
iar continutul lor este constituit dintr&o "asa co"pacta, negricioasa si cu acelasi "iros caracteristic
de peste alterat, ca la "alura co"una.
Age#tul pat'ge# este ciuperca 'illetia controversa.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii se face prin cultivarea unor soiuri rezistente si respectarea
"asurilor agrofitote%nice.
Taciunele zburator al graului /Utilag' tritici.
Si%pt'%ele )'lii+ 'aciunele zburator devine vizibil odata cu inspicarea plantelor de grau.
Spicele atacate inspica "ai devre"e decat cele sanatoase si se observa de la distanta, avand o culoare
neagra, contrastand cu spicele sanatoase care au culoarea verde.
Spicele infectate sunt transfor"ate in intregi"e intr&o "asa pulverulenta uscata de culoare
neagra, care reprezinta fructificatiile ciupercii.
Age#tul pat'ge# este ciuperca ?stilago tritici.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii se bazeaza pe cultivarea de soiuri rezistente, tratarea se"intei
cu fungicide siste"ice de tipul $arbo,inei, "asuri culturale si certificarea se"intei.
Helmintosporioza graului /3el%i#t1'p'riu% tritici.
Pagubele produse de aceasta boala variaza in functie de faza de vegetatie a plantelor si de
conditiile cli"atice.
Si%pt'%ele )'lii+ Pri"avara apar pri"ele si"pto"e ale bolii, pe frunzele de la baza, sub
for"a de pete ovale, eliptice, fusifor"e, de culoare galben&bruna, conturate "arginal de o
dunga bruna&cenusiu. $entrul petelor se coloreaza in brun inc%is datorita fructificatiilor ciupercii.
Boala devine evidenta in cursul lunii "ai cand petele conflueaza, ocupand suprafete "ari
din frunze care se usuca de la varf spre baza. 1upa inspicat, boala evolueaza pe frunzele eta0ului
superior, deter"inand ,datorita evolutiei rapide, uscarea pre"atura si sfasierea frunzelor.
1eoarece frunzele se usuca pre"atur, u"plerea si "aturarea boabelor sunt stan0enite, asa
incat ra"an sistave si productia scade.
Age#tul pat'ge#+ .or"a perfecta este ciuperca P/renop%ora tric%osto"a, cu stadiu i"perfect
5el"int%osporiu" tritici repentis.
*re"e#irea i c'%)aterea )'lii+ $el "ai econo"ic "i0loc de co"batere este cultivarea se
soiuri rezistente. #lte "asuri sunt: folosirea de sa"anta libera de parazit, distrugerea "iristii si
sa"ulastrei infestate, precu" si co"baterea c%i"ica.