6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.

ro
1
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
2
DIN CIRCULRILE CPITANULUI
JURMNTUL GRADELOR LEGONARE PE TRUPURLE LU MOTA S
MARN N BSERCA SF. LE GORGAN
Iubiti Camarazi,
Ori de cte ori am Iost n Iata unei jertIe legionare mi-am spus: Ce ngrozitor ar
Ii, ca pe sInta jertI suprem a camarazilor, s se instituiasc o cast
biruitoare,creia s i se deschid portile ctre viata aIacerilor, a
loviturilor Iantastice, a Iurturilor, a mbuibrilor, a exploatrii altora.
Deci: au murit unii pentru ca s slujeasca poItelor de mbogatire, de
viat comod si de desIrnare ale altora.
Iat, acum, ne-a adus Dumnezeu aici, n Iata celei mai mari jertIe pe
care putea s'o dea Miscarea Legionar.
Sa punem inima, Iruntea si trupul lui Mota si a Camaradului su Marin, temelie
Natiunii Romne. Eundament peste veacuri pentru viitoarele mariri romanesti.
Sa punem deci pe Mota si Marin baza viitoarei elite romnesti, care, ea, va Ii
chemata sa Iaca din Neamul acesta, ceeace abia ntrezareste mintea noastra.
Voi, care reprezentati primele nceputuri ale ace stei elite, sa va legati prin
juramnt, ca va veti comporta n asa Iel, nct sa Iiti cu adevarat nceputul sanatos,
de mare viitor al elitei romne, ca veti apara ntreaga Miscare legionara, ca ea sa nu
alunece pe cai de aIaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisIacere a
ambitiilor personale sau poItelor de marire omeneasca.
Veti jura ca ati nteles, ca deci nu mai exista nici un dubiu n constiinta Dvoastra,
ca Ion Mota si Vasile Marin n'au Iacut uriasa lor jertIa, pentru ca noi ctiva de azi,
sau de mine, sa ne mbuibam de buna tati si sa benchetuim pe mormntul lor. Ei
n'au murit ca sa biruim prin jertIa lor o casta de exploatatori, pentru a ne aseza noi
n palatele acestei caste; continund exploatarea tarii si a muncii altora, continund
viata de aIaceri, de lux, de destrabalare.
In cazul acesta biata multime a Romnilor prin biruinta noastra, ar schimba
numai Iirma exploatatorilor, iar tara stoarsa si-ar ncorda istovitele puteri ca sa
suporte o noua categorie de vampiri care sa-i suga sngele: adica noi.
O! Mota, tu n'ai murit pentru aceasta. JertIa ta ai Iacut-o pentru neam.
De aceea veti jura ca ati nteles, ca a Ii elita legionara, n limbajul nostru nu
nseamna numai a lupta si a nvinge, ci nseamna: permanenta jertIire de sine n
slujba Neamului, ca ideia de elita este legata de ideia de jertIa) de saracie de traire
aspra si severa a vietii, ca unde nceteaza jertIirea de sine acolo nceteaza elita
legionara.
Vom jura deci, ca vom lasa prin legamnt urmasilor sa vina sa jure la mormntul
lui Mota si Marin pe urmatoarele conditii esentiale ale elitei pe care noi nsine
juram:
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
3
1. Sa traim in saracie, ucigand in noi poftele de imbogatire materiala.
2. Sa traim o viata aspra si severa cu alungarea luxului si a imbuibarii.
3. Sa inlaturam orice incercare a exploatarii omului de catre om.
4. Sa fertfim permanent pentru tara.
Sa aparam miscarea legionara, cu toata puterea noastra, mpotriva a tot ce ar
putea s'o duca pe cai de compromisuri sau compromitere; sau mpotriva a tot ce ar
putea sa-i scada macar, nalta linie morala.
MOTA SI MARIN,
JURM!
C. Z. C.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
4
DIN CIRCULRILE CPITANULUI
CRCULARA DN 5 UNE 1935
CELE 10 PORUNC
de care trebue s se tin legionarul, pentru a nu se rtci de pe drumul su
glorios, n aceste zile de ntuneric, de urgie si de satanic ademenire.
Pentruc trebue s stietoat lumea c noi suntem legionari
si rmnem legionari pn n veacul veacului.
1. NU CREDE n nici un Iel de inIormatii, de vesti, de preri despre
Miscarea Legionar, citite din orice foaie ar Ii, chiar dac pare a
Ii nationalist, sau soptite la ureche de agenti, sau chiar de oameni de
treab.
Legionarul nu crede dect n ordinul si n cuvntul SeIului su.
Dac acest cuvnt nu vine, nseamn ca nimic nu este schimbat si c legionarul si
merge n liniste drumul sau nainte.
2. D-TI SEAMA BINE pe cine ai n Iat. Si cntreste-l cum trebue, si cnd este un
inamic care vrea s te nsele, si cnd este un prieten prost pe care l-a nselat mai
nainte un inamic.
3. PZESTE-TE ca de o mare nenorocire de omul strain, care te ndeamn s Iaci
ceva. El are un interes si voieste s-si Iac interesul prin tine, sau s te
compromit n Iata celorlalti legionari.
Legionarul actioneaz numai din ordin, sau din initiativa sa proprie.
4. DAC vrea cineva s te ademeneasc sau s te cumpere: Scuip-l n ochi.
Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vnzare.
5. FUGI de cei ce voiesc s-ti Iaca daruri. Nu primi nimic.
6. INDEPRTEAZ-TE de cei ce te lingusesc si te laud.
7. Unde sunteti numai 3 legionari, triti ca Iratii ntre voi: UNIRE, Unire si iar Unire.
SacriIic tot, calc-te pe tine n picioare, cu toate poItele si cu tot egoismul din tine,
pentru aceast unire. Ea, UNITATEA, ne va da biruinta.
Cine este contra unittii, este contra biruintei legionare.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
3
8. NU-TI VORBI DE RU camarazii. Nu-i pr. Nu sopti la ureche si nu primi s ti
se sopteasc.
9. NU TE SPERIA dac nu primesti ordine, vesti, rspunsuri la scrisori, sau dac ti se
pare c lupta stagneaz. Nu te alarma, nu lua lucrurile n tragic, cci Dumnezeu este
deasupra noastr si seIii ti cunosc drumul cel bun si stiu ce vor.
10. IN SINGURTATEA TA roag-te lui D-zeu, n numele mortilor nostri, pentru
ca s ne ajute, s suIerim toate loviturile, pn la captul suIerintelor si pn la marea
nviere si biruint legionar.
CORNELIU ZELEA CODREANU
DIN CIRCULRILE CPITANULUI
O CRCULAR DN 31 MA 1935
Pziti-v pe voi si copiii de azi si de mine ai neamului romnesc si ai oricrui neam
din lume, de aceast racil ngrozitoare; miselia.
Toat inteligenta, toat nvatatura, toate talentele, educatia nu ne
vor servi la nimic, dac vom Ii misei.
nvtati pe copiii vostri sa nu ntrebuinteze miselia nici n contra
prietenului si nici n contra celui mai mare dusman al lor. Cci
nu vor nvinge, ci vor Ii mai mult dect nvinsi, vor Ii striviti.
Nici n contra miselului si a armelor lui miselesti s nu ntrebuinteze miselia, pentruc
de vor nvinge, nu va Ii dect un schimb de persoane. Miselia va rmne neschimbat.
Miselia nvinsului va Ii nlocuit cu miselia nvingtorului. In esenta, aceeasi miselie
va stpni peste lume. Intunerecul miseliei din lume nu poate Ii alungat prin alt
ntunerec, ci numai prin lumina pe care o aduce suIletul viteazului, plin de caracter si
de onoare.
*
... ne-am nvtat a primi de ,poman". Legionarul trebue s se desvete de acest trist
obiceiu. El se va simti oIensat atunci cnd cineva i va oIeri gratuit ceva.
Cinstea lui, corectitudinea lui, mndria lui i cer s nteleag cn dosul Iiecrui
maniIest exist: un om care munceste si cere pine, o masin, hrtie, cerneal.
Plteste munca acestuia, pentru ca mine s ti se plateasca si tie, corect, munca ta!
CORNELIU ZELEA CODREANU
Corneliu Codreanu - CRCULR S MANFESTE - Comertul Legionar
CUVNTE CTRE PUBLCUL RESTAURANTULU LEGONAR
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
6
Miscarea Legionara a mai cucerit inca o
inaltime. A pus piciorul su sntos si
biruitor pe o nou pozitie de activitate:
restaurantul.
Urmrim.
1. Sa Iacem scoala economica tineretului si
n directia aceasta.
2. Sa venim n ajutorul camarazilor cari vor
sa ia o masa eItina, sanatoasa si curata.
3. Sa realizam un beneIiciu pentru a duce
miscarea mai departe si pentru a putea
cumpara o haina, un pat si o masa, celor
cari muncesc sau lupta pentru biruinta n
birouri, n jurul acestui sediu sau al Casei
Verzi. Numarul lor e mare si nu voiesc sa
ma ating de nici o centima din Iondul cotizatiilor care trebue sa mearga n ntregime n
lupta. Pentru ntretinerea acestor servicii trebue sa ne cstigam banii necesari prin
Comert.
4. Sa realizam n interiorul acestui restaurant armonia sociala legionara.
In acest restaurant poate sa vina si un proIesor universitar si un carutas, sau orice alt
muncitor cu bratele. Sa stea la masa ei si Iamiliile lor. Sotii si copii.
ProIesorul universitar nu se va uita cu dispret sau chiors, ci cu ochiu de Irate, la
Iratele sau muncitor.
Dar, nici acest Irate muncitor nu trebue sa jeneze pe celalalt Irate al sau, sau pe Iamilia
si pe copii lui: ,rcnind ct l tine gura la masa, scuipnd pe pereti, njurnd birjreste,
sau Icnd alte necuviinte".
Aici toata lumea trebuie sa Iie cu obraz, cu eleganta suIleteasca si cu buna-cuviinta.
Eiecare trebue sa ne respecte casa noastra asa cum si respecta propria sa casa.
Eiecare trebue sa Iie atent la orice gest, n materie de educatie, Iata de copiii si Iamilia
altuia, tot asa cum este atent Iata de proprii lui copii.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
7
Cine vrea sa Iie respectat, trebue sa respecte si el pe altii.
Deci, voesc s spun, c aici n acest restaurant, doresc s Iacem o adevrata scoal de
bun purtare, elegant si cald camaraderie legionar, cu nIrtire ntre toti Iiii
neamului.
In sIrsit mai rog pe toata lumea: Eiti corecti. Nu cautati sa plecati dela mese Iara a
plati. Nu pentru c m vei Iura cu 20 de lei, ci pentru ca mi-e rusine de neamul meu.
Cnd oare neamul nostru si va scutura de pe el si aceasta sdreant strin a necinstei
si a tendintei de nselciune?
*
In acest restaurant nimeni nu este de meserie. Eacem sIortari ca sa invatam acum. De
aceia Iiti ingaduitori Iata de greselile pe care le observati si va rugam atrageti-ne
totdeauna atentia asupra lor.
Va doresc poIta buna la toata lumea.
3 Iulie1937
Corneliu Codreanu - CIRCULRI SI MANIFESTE
CRCULARA NR. 126
Am luat hotarrea de a nIiinta n Iiecare capitala de judet o scoala de primari
legionari, iar n Bucuresti o scoala de prefecti legionari.
Aceste scoli vor avea misiunea de a creia n Iiecare comuna (rurala sau urbana) cel
putin 5 oameni care n orice moment sa poata ndeplini in cele mai bune conditiuni,
functiunea de primar.
Deasemeni vor avea misiunea de a creia pentru Iiecare judet cel putin 5 oameni care
sa poata ndeplini n aceleasi bune conditiuni Functiunea de Prefect.
Cei ce vor urma aceste cursuri vor Ii alesi dintre cei mai apti avndu-se n vedere:
1. Capacitatea (puterea de a pricepe si a rezolva bine lucrurile,
problemele).
2. Corectitudinea cea mai severa.
3. Simtul ordinei.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
8
4. Simtul gospodariei.
5. Buna cuviinta, dragoste de oameni si de lucrurile tarii. Rabdare si tact. Stapanirea
nervilor.
6. Zelul de a-si face datoria pana la ultima limita si dincolo de ea, adica sentimentul
sacrificiului persoanei sale.
Aceste cursuri se vor Iace sub conducerea mea. Prelegerile n numar de 20 sau 30 vor
Ii tiparite. Se va pleca nsa dela practica lucrurilor.
AstIel nct legionarul sau prietenul legionar care va intra ntr'o primarie sau
preIectura cu nsarcinarea de a conduce, sa stie din primul moment ceiace are de Iacut.
Iar daca da dovada de nepricepere sau incorectitudine sa Iie nlocuit automat de cel
din spatele sau, Iara ca serviciul sa suIere ceva.
Aceasta scoala legionara voieste sa repare greseala de pna acum care sustinea ca
pentru a conduce un tramvai este nevoie de scoala, iar pentru a conduce o comuna sau
un judet, nu-i nevoie de nici o scoala.
Legionarul trebuie sa Iie pregatit solid pna n cele mai mici amanuntimi pentru clipa
n care va suna ceasul sau.
Bucuresti, 20 Ianuarie 1938
Corneliu Codreanu - CIRCULRI SI MANIFESTE
PENTRU PROFESORUL ORGA
COMERTUL LEGIONAR DELA OBOR SI DELA LAZR
Astazi, smbata 26 martie 1938, orele 9 dim., cele doua restaurante, de la Obor si de
la Liceul Lazar, au Iost nchise de autoritati.
La Iel magazinul de coloniale Obor.
La cel dinti s'au prezentat Comisarul seI Eurduescu, de la circ. a 18-a, nsotit de trei
comisari ajutori si de un pluton de jandarmi sub comanda unui sergent.
La cel de al doilea, Comisarul seI Malamuceanu, nsotit de doi comisari ajutori,
punnd n vedere personalului sa se retraga, deoarece au ordin sa evacueze si sa
nchida imediatlocalul.
D-l Popescu le-a cerut sa arate un ordin scris. Au raspuns: "Avem ordin verbal".
Personalul s'a retras, Iara nici un Iel de impotrivire, lasand totul in mainile
autoritatilor.
Mentionez ca preocedur: lipsa de omenie, caci tot exista omenie, chiar si in cele mai
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
9
mari injustitii pe care voiesti sa le Iaci.
Este in adevar lipsit de orice simt de omenie, ca sa te prezinti la o aIacere
comerciala, sa inchi:i imediat, sa scoti personalul in drum lundu-i si camera in care
dormea.
Si pe deasupra si rsul si satisIactia comerciantilor iudei, care priveau cum se darma
sub loviturile stapanirii lor si acest inceput de comert romanesc.
Ce-ar Ii Iost daca s'ar Ii spus: Va pun in vedere c in termen de trei zile sa va aranjati
toate chestiunile si sa inchideti localul, caci Ministerul de Interne a luat aceasta
dispozitie.
A II-a chestiune. ReIuzi sa dai un ordin scris in virtutea caruia sa putem actiona
justitia si sa vedem asupra cui cade raspunderea morala si juridica.
N'ati voit sa ne dati ordinul? Ei bine vi-l dau eu cum a Iost primit de autoritatile locale
din partea Domnului Armand Calinescu:
Prefectura si Chestura Politiei, directia Sigurantei, Bacau, Galati, Piatra-Neamt, Arad.
"Urmare ord. Ministerul de Interne No. 745/25 si Siguranta Generala No. 1488/25,
luati masuri si ingrifiti inchiderea si sigilarea localurilor de consum si debit
cunoscute si specificate prin anexa ord. 1821/17/2 crt. Raportati de urmare 25678
00213 86091 22001".
A III-a remarca este aceia ca inchiderea acestor doua restaurante ne-a cauzat prejudicii
materiale sangeroase si obligatii carora nu le vom putea face fata in nici un fel. Deci
mari prejudicii morale.
Intreprinderea "Obor" s'a deschis la data de 3 Oct. 1937, Iacandu-se numai cheltuieli
de investitii in reparatia localului in valoare de 400.000 lei cu o chirie de 200.000 lei.
Restaurantul "Lazar" s'a deschis in Nov. 1937, cu o chirie de 280.000 lei anual si
investitii in reparatia localului de 250.000 lei.
In ambele localuri, marIuri, vesela si vinuri in pivnita, in cea mai mare parte pe credit,
peste 2 jum. milioane.
Tot ce am adunat prin cea mai mare economie si munca se aIla aci.
Cnd acum 15 ani n urma, tineretul maniIesta zgomotos mpotriva cuceririi iudaice
(nu mai zgomotos dect dl. Iorga la 1906), domnii de astazi ne spuneau:
'Nu asa veti re:olva problema evreiasca.
Apucati-va de comert. Faceti comert, ca ei'`
Iata, ne-am apucat, cu suIletul plin de sperante. Cu dor de munca.
Cnd ati vazut nsa ca pornim, ca suntem corecti, ca suntem capabili, ca munca
noastra e binecuvntata de Dumnezeu, veniti tot voi, si distrugeti acest nceput de
comert romnesc, poate cel dinti nceput serios din vremea noastra, veniti si, Iara
mila, nabusiti aceste ncercari, tot avntul nostru si attea sperante.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
10
Ce epitete pot sa va dau? Ce cuvnt din limba romna vi s'ar potrivi? Ne acuzati ca am
gresit n trecut? Dar cine n'a gresit dintre voi? Spuneti-ne nsa ce am gresit acum? Ne
scoateti o crima din ceea ce voi nsiva ne ndemnati ieri sa Iacem?
Vine proIesorul Iorga, care striga acum 4 luni, dnd alarma n linia comertului
romnesc crestin rapus de jidani, si Iacnd apel, chiar la violenta noastra, vine, ne
murdareste gndurile noastre curate si ne rapune el pe noi, pe romni.
Sub guvernarea Iericita si crestina a I.P.S. Patriarhul Miron, nu mai exista n Romnia
nici jidani, nici comert jidanesc, nici problema jidaneasca.
Nu mai existam dect noi, care trebuie sa Iim nimiciti prin orice mijloace.
Niciodata nici un cuvnt rau pentru proIesorul Iorga. Totdeauna cu respect si buna-
cuviinta.
De ctva timp ploua cu articole de otrava peste noi.
'Intre bliduri (adica la restaurantele noastre) facem comploturi, punem la cale
revolutii ingro:itoare si vrem sa ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu
revolverele in mana si in bu:unare`.
Ei bine, nu mai pot!
Din marginile puterilor mele omenesti, cu care te-am respectat, ti strig:
Esti un incorect. Esti un necinstit sufleteste.
Datoria elementara a unui om corect este sa se inIormeze si la omul pe care l judeca,
nu numai la agentii mincinosi ai domnului Armand Calinescu (care lansasera ieri pe
piata c 16 echipe sub conducerea lui Alexandru Cantacuzino vor sa-l omoare pe d-
sa.).
Eu nu ma pot bate cu D-ta. N'am nici geniul, nici vrsta, nici condeiul si nici situatia
Dtale.
N-am nimic. D-ta ai totul.
Dar din adncul unui suIlet lovit si nedreptatit ti strig si ti voi striga din adncul
gropii, esti un necinstit sufleteste, caci ti-ai batut joc pe nedrept de suIletele noastre
nevinovate!
Voi, care ne acuzati de violenta, dupa ce ati ntrebuintat n contra noastra cele mai
mari violente, mpingndu-ne la disperare si pacat, voi, carora daca cineva v'ar Ii dat
numai o palma, ati Ii reactionat la Iel ca mine, Iara ca sa mai Ii trecut prin chinurile
Iizice si umilintele prin care am trecut noi, voi necinstitilor sufleteste, v vom dovedi
acum, ca nu vom reactiona n nici un Iel la toate provocarile voastre.
Nu sa ne nchideti comertul nostru, sa ne nabusiti avntul, ci sa ne bateti la talpi, sa
ne trimiteti n Insula Serpilor, sa ne ucideti cu pietre, sa ne spnzurati cu talpile n sus,
si sa ni le bateti n cuie, sa ne supuneti la cele mai mari umilinte.
Nu veti ntmpina nici Dvs., Domnule ProIesor Iorga si nici ceilalti toti care v-ati
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
11
asumat raspunderea unei sngeroase si nedrepte opresiuni, nu numai nici o violenta, ci
nici macar o opunere.
Dar de acum si pana voi inchide ochii, Domnule Iorga, si dupa aceea, te voi privi asa
cum meriti.
Corneliu Z. Codreanu
Bucuresti, 26 Martie 1938
Corneliu Codreanu - CIRCULRI SI MANIFESTE
SCRSOARE ADRESAT D-LU MNSTRU ALEX. VADA VOEVOD
(22 Februarie 1938)
Domnule Ministru,
Imi permit de a va adresa aceasta scrisoare Dvs. n legatura cu ultimele evenimente
politice, n care a-ti jucat un rol asa de important.
Sunt simple pareri ale unui om n pragul a 40 ani, care si-a purtat tineretea prin cele
mai aspre lupte, prin cele mai mari suIerinte si prin cele mai grele primejdii.
Omul acesta n 16 ani de lupta, si-a creiat o organizatie politica pe care a trebuit sa si-
o disolve din dragoste pentru tara, pentruca nu a voit sa raspunda provocarii de rasboi
care i s'a trimis.
Caci lovitura de Stat pe care Dvs. reprezentantii vechei organizatii a-ti dat-o n
noaptea de 10 Eebr. este o mare oIensa adusa natiei nostre si o provocare de rasboi
adresata Iiecarui romn.
Domnule Ministru,
O natie nu e condamnata sa traiasca toata viata ei n aceleasi Iorme. Constitutia acestei
tari prevede orice schimbare posibila, cu o singura conditie: respectarea normelor
legale trasate de legea Iundamentala a statului
Ei bine, Dvs. a-ti calcat legile tarii, pentru ca sa aduceti o noua Iorma statului. Aceasta
Iorma noua ridica nsa o serie de probleme.
1. Dispret pentru poporul roman. Caracteristica noilor Iorme statale din lume nu sta
att in Iorma statului, pe ct sta in contributia natiunei la crearea acestor Iorme de stat.
Nu are importanta mecanica statului pe ct are in aceste schimbari vointa natiunei.
Aceiasi stare de inalta constiinta, aceiasi stare de elan la care se poate ridica un neam
chemat sa-si hotarasca propria sa soarta.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
12
Viitorul sau, naltimea de constiinta la care n vazul lumei s'au ridicat aceste neamuri.
Ca romn ma simt oIensat si ma ntreb:
Ce a-ti crezut Dvs. despre natia noastra desconsidernd-o n modul acesta? La acest
mare examen, la acest concurs care se da ntre natiile lumei, unde se apreciaza nu
Iormarea si nIatisarea noastra a statului, ci capacitatea de constiinta si demnitatea
natiunei.
Dvs. prin actul dela 10-11 Eebr. ne-ati oprit pe noi romnii de a lua parte. Dndu-ne
un regim nou si dictndu-ne o constitutie alcatuita n cteva nopti punnd pe ntreaga
natiune pecetea de ,incapabil si dobitoc".
Ma ntreb nca odata. Sa ne Ii crezut Dvs. ca pe o turma de animale? In toate aceste
schimbari ale statului, apare alaturi de ideia unei Iorme noi, ideia natiunei biruitoare,
nu sclava sa poarte un jug ce i se pune. Natiunea care voieste a lua parte, care este
chemata a lua parte la stabilirea soartei sale viitoare, daca voieste sa aiba o soarta si
daca voieste sa se validiteze ca natiune cu drept la respect printre celelalte natiuni ale
lumei.
2. Legalitatea. Dvs. toti care ne-ati cntat noua timp de 10 ani pe aceasta struna
,Legalitatea", existenta statului sta n ideia de legalitate, cine atinge acest principiu al
legalitatii, cine calca legile tarii este un criminal. Dvs. care ne-ati aruncat n nchisori
pentru cele mai mici abateri Iata de codul penal, terminati acum la sIrsitul acestui
imn Irumos prin a deveni cei mai mari inIractori la legile Iundamentale ale statului,
calcnd n picioare Constitutia tarii, respectata de toti dela nIiintarea statului romn si
pna astazi. Sunt marturie dosarele din Tribunale si Consiliile de Rasboi, si nchisorile
n care am intrat; Iiind acuzat, rnd pe rnd de Dvs. ca voiesc: ,sa Iac lovitura de
Stat". Nu este proces al meu n care aceasta Iormula, sa nu Ii aparut n toata amploarea
si viclenia ei.
Pentru ca dupa 10 ani de chinuri pe care le-ati imprimat Garzii si suIletului din mine,
sa terminati prin a da Dvs. ,lovitura de Stat".
Prin a savrsi Dvs. delictul de care ne-ati acuzat si chinuit pe nedrept. Toate teoriile
cari ni s'au Iacut noua tineretului, ani dearndul de generatia Dvs. pe tema unica a
legalitatii, ordinei din respectul legalitatii, se termina prin acest oribil exemplu.
Priviti-ne pe noi n cadrul legalitatii si uitati-va la Dvs. cum termina cei mai mari
dispretuitori de lege.
3. Sprefurul. Dar Dvs. a-ti jurat pe aceste legi. A-ti jurat ca va veti supune lor si le veti
aplica. Iar acum a-ti calcat juramntul depus.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
13
Asupra ntregei Dvs. generatii politice planeaza sper jurul. Trist exemplu, ngrozitor
exemplu pentru biserica ortoIoxa care patroneaza un asemenea act, si pentru neamul
nostru.
Ce grozavie cuprind aceste doua cuvinte: Infractori si Sprefuri.
4. Nulitatea operii Dvs. Intreaga opera a Dvs. de legislatie este lovita de nulitate. Tot
ce este nascut din sperjur si din calcare de lege este condamnat pieirii. Iar celor ce
savrsesc asemene acte, nu le ajuta Dumnezeu niciodata. Un vot luat prin silnicie, sub
stare de asediu, cenzura, nesecret si verbal, mai rau ca prin regimul bolsevic, nu
acopera Iaptele Dvs., pentru care ramneti raspunzatori si nu da operii Dvs. nicio
valoare.
5. Noua constitutie si lupta de liberare a Romanilor din lanturile puterilor iudaice. Si
aceasta cu att mai mult cu ct constitutia de astazi, dupa cum vom dovedi mai trziu,
deposedeaza pe Romni de drepturile lor istorice si consacra stapnirea iudaica n
Romnia.
ntreaga lupta nationala dupa 20 ani se termina ntr'o constitutie care nu numai ca nu
rezolva nimic din problema vitala a natiei noastre, ci vine sa pecetluiasca pentru
totdeauna drepturile si pozitiile Iurate dela Ro mni de navalitorii jidani, mpotriva
carora noua Constitutie nu ne mai deschide nicio posibilitate de aparare. Actuala
Constitutie este o piatra de mormnt peste viata natiei romnesti.
Domnule Ministru,
V'am scris aceste rnduri, nu pentru a le multiplica si raspndi n public, cari ar Ii o
simpla agitatie sterila, ci pentru ca am socotit ca e bine ca Dvs. sa cunoasteti toate
parerile si ale celor ce va aplauda si ale celor ce nu va aplauda.
Primiti salutul meu,
(ss) CORNELIU Z. CODREANU
Corneliu Codreanu - CIRCULRI SI MANIFESTE
SCRSOARE ADRESAT D-LU MNSTRU ALEX. VADA VOEVOD
(22 Februarie 1938)
Domnule Ministru,
Imi permit de a va adresa aceasta scrisoare Dvs. n legatura cu ultimele evenimente
politice, n care a-ti jucat un rol asa de important.
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
14
Sunt simple pareri ale unui om n pragul a 40 ani, care si-a purtat tineretea prin cele
mai aspre lupte, prin cele mai mari suIerinte si prin cele mai grele primejdii.
Omul acesta n 16 ani de lupta, si-a creiat o organizatie politica pe care a trebuit sa si-
o disolve din dragoste pentru tara, pentruca nu a voit sa raspunda provocarii de rasboi
care i s'a trimis.
Caci lovitura de Stat pe care Dvs. reprezentantii vechei organizatii a-ti dat-o n
noaptea de 10 Eebr. este o mare oIensa adusa natiei nostre si o provocare de rasboi
adresata Iiecarui romn.
Domnule Ministru,
O natie nu e condamnata sa traiasca toata viata ei n aceleasi Iorme. Constitutia acestei
tari prevede orice schimbare posibila, cu o singura conditie: respectarea normelor
legale trasate de legea Iundamentala a statului
Ei bine, Dvs. a-ti calcat legile tarii, pentru ca sa aduceti o noua Iorma statului. Aceasta
Iorma noua ridica nsa o serie de probleme.
1. Dispret pentru poporul roman. Caracteristica noilor Iorme statale din lume nu sta
att in Iorma statului, pe ct sta in contributia natiunei la crearea acestor Iorme de stat.
Nu are importanta mecanica statului pe ct are in aceste schimbari vointa natiunei.
Aceiasi stare de inalta constiinta, aceiasi stare de elan la care se poate ridica un neam
chemat sa-si hotarasca propria sa soarta.
Viitorul sau, naltimea de constiinta la care n vazul lumei s'au ridicat aceste neamuri.
Ca romn ma simt oIensat si ma ntreb:
Ce a-ti crezut Dvs. despre natia noastra desconsidernd-o n modul acesta? La acest
mare examen, la acest concurs care se da ntre natiile lumei, unde se apreciaza nu
Iormarea si nIatisarea noastra a statului, ci capacitatea de constiinta si demnitatea
natiunei.
Dvs. prin actul dela 10-11 Eebr. ne-ati oprit pe noi romnii de a lua parte. Dndu-ne
un regim nou si dictndu-ne o constitutie alcatuita n cteva nopti punnd pe ntreaga
natiune pecetea de ,incapabil si dobitoc".
Ma ntreb nca odata. Sa ne Ii crezut Dvs. ca pe o turma de animale? In toate aceste
schimbari ale statului, apare alaturi de ideia unei Iorme noi, ideia natiunei biruitoare,
nu sclava sa poarte un jug ce i se pune. Natiunea care voieste a lua parte, care este
chemata a lua parte la stabilirea soartei sale viitoare, daca voieste sa aiba o soarta si
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
13
daca voieste sa se validiteze ca natiune cu drept la respect printre celelalte natiuni ale
lumei.
2. Legalitatea. Dvs. toti care ne-ati cntat noua timp de 10 ani pe aceasta struna
,Legalitatea", existenta statului sta n ideia de legalitate, cine atinge acest principiu al
legalitatii, cine calca legile tarii este un criminal. Dvs. care ne-ati aruncat n nchisori
pentru cele mai mici abateri Iata de codul penal, terminati acum la sIrsitul acestui
imn Irumos prin a deveni cei mai mari inIractori la legile Iundamentale ale statului,
calcnd n picioare Constitutia tarii, respectata de toti dela nIiintarea statului romn si
pna astazi. Sunt marturie dosarele din Tribunale si Consiliile de Rasboi, si nchisorile
n care am intrat; Iiind acuzat, rnd pe rnd de Dvs. ca voiesc: ,sa Iac lovitura de
Stat". Nu este proces al meu n care aceasta Iormula, sa nu Ii aparut n toata amploarea
si viclenia ei.
Pentru ca dupa 10 ani de chinuri pe care le-ati imprimat Garzii si suIletului din mine,
sa terminati prin a da Dvs. ,lovitura de Stat".
Prin a savrsi Dvs. delictul de care ne-ati acuzat si chinuit pe nedrept. Toate teoriile
cari ni s'au Iacut noua tineretului, ani dearndul de generatia Dvs. pe tema unica a
legalitatii, ordinei din respectul legalitatii, se termina prin acest oribil exemplu.
Priviti-ne pe noi n cadrul legalitatii si uitati-va la Dvs. cum termina cei mai mari
dispretuitori de lege.
3. Sprefurul. Dar Dvs. a-ti jurat pe aceste legi. A-ti jurat ca va veti supune lor si le veti
aplica. Iar acum a-ti calcat juramntul depus.
Asupra ntregei Dvs. generatii politice planeaza sper jurul. Trist exemplu, ngrozitor
exemplu pentru biserica ortoIoxa care patroneaza un asemenea act, si pentru neamul
nostru.
Ce grozavie cuprind aceste doua cuvinte: Infractori si Sprefuri.
4. Nulitatea operii Dvs. Intreaga opera a Dvs. de legislatie este lovita de nulitate. Tot
ce este nascut din sperjur si din calcare de lege este condamnat pieirii. Iar celor ce
savrsesc asemene acte, nu le ajuta Dumnezeu niciodata. Un vot luat prin silnicie, sub
stare de asediu, cenzura, nesecret si verbal, mai rau ca prin regimul bolsevic, nu
acopera Iaptele Dvs., pentru care ramneti raspunzatori si nu da operii Dvs. nicio
valoare.
5. Noua constitutie si lupta de liberare a Romanilor din lanturile puterilor iudaice. Si
aceasta cu att mai mult cu ct constitutia de astazi, dupa cum vom dovedi mai trziu,
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
16
deposedeaza pe Romni de drepturile lor istorice si consacra stapnirea iudaica n
Romnia.
ntreaga lupta nationala dupa 20 ani se termina ntr'o constitutie care nu numai ca nu
rezolva nimic din problema vitala a natiei noastre, ci vine sa pecetluiasca pentru
totdeauna drepturile si pozitiile Iurate dela Ro mni de navalitorii jidani, mpotriva
carora noua Constitutie nu ne mai deschide nicio posibilitate de aparare. Actuala
Constitutie este o piatra de mormnt peste viata natiei romnesti.
Domnule Ministru,
V'am scris aceste rnduri, nu pentru a le multiplica si raspndi n public, cari ar Ii o
simpla agitatie sterila, ci pentru ca am socotit ca e bine ca Dvs. sa cunoasteti toate
parerile si ale celor ce va aplauda si ale celor ce nu va aplauda.
Primiti salutul meu,
(ss) CORNELIU Z. CODREANU
DOCUMENTE
Partidul "Totul Pentru Tar" - Manifest electoral
Erate romne si crestine, stai o clipa pe loc
si asculta chemarea pamntului, pe care-l
muncesti din zori si pna n miez de
noapte.Opreste-te cteva minute si citeste
aceasta scrisoare, caci ti Iaci datoria catre
copiii tai si catre acei carora le lasi o alta
soarta dect necazurile cu care te lupti
acuma.
Legionarii din partidul Totul pentru Tara
si amintesc ca tara aceasta, nchegata n
hotarele ei stravechi prin jertIa a sute de mii
de morti, suIera de robia netrebnicilor, care
au condus-o si o conduc miseleste.
Te-au lasat pe tine si urmasii prada
samsarilor, care cauta sa te despoaie si sa-ti
vlaguiasca sanatatea, pna ce vei cadea de-a-
binelea. Partid dupa partid s'a perindat la
putere; Iiecare te-a sIatuit sa le dai
ncrederea, ca sa-ti aduci o Iarma de bine. Nu te-ai ndoit si i-ai ajutat cu dreptul
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
17
tau sa-ti Iaca legea suIerintei tale. Aceste partide au Iacut mii de legi, cheltuind
miliarde multe si n'a Iost de ajuns; au mprumutat alte zeci de miliarde pe spatele
urmasilor din urmasii tai si tot nu-i de ajuns Iiindca jaIurile si tlhariile nu se mai
sIrsesc.
Greutatile s'au ridicat ca muntii, s'au ntins ca pecinginea, s'au ascutit ca armele de
razboi; te nteapa mereu din toate partile si nu-ti dai seama dincotro sa te aperi.
Haladuiesc jidanii; rd n hohote de durerea si de vaietul tau; n'au nici o
raspundere. Nici o lege nu-i pedepseste pentru tot raul ce s'au priceput sa-l Iaca;
sarman crestin care nu-ti dai seama cum traiesti si n cine mai crezi!
Da! Esti zapacit de toate Iaradelegile, nselaciunile si suIerintele de azi. Mintea ti
este strnsa ntr'o retea ghimpata, ochii ti sunt mpaienjeniti si trupul ti tremura pe
mnerul uneltei de lucru, cu care ti aduni pinea de toate zilele. Pare c si pamntul
reIuza sa te hraneasca.
La o suta opt zeci si cinci miliarde datorii
are aceasta tara. De unde vei scoate aurul
holdelor tale, cnd saracia si hotia rnjeste n
toate colturile?
Dar nu tremura! Lasa la o parte
desnadejdea, aduna-ti mintea n ceasul de pe
urma; reI-ti puterea trupului, gndindu-te la
Dumnezeu; bea un pahar de apa din ulciorul
vietii si crede, crede ca suIerinta ta de azi are un sIrsit.
Crede Iierbinte, crede cu dragoste ca partidul Totul pentru Tara pazeste
destinele neamului. Conducatorii nostri, generalul Gheorghe Cantacuzino-
Granicerul, care a scris istoria cu actele sale de bravura, si Corneliu Zelea
Codreanu, care de la 1920 lupta necontenit pentru dreptatea romnului n tara lui,
vegheaza la viitorul copiilor tai; iar Arhanghelul Mihail, patronul nostru, n lupta
noastra hotrt, strajuieste cu sabie de Ioc ca nemernicii sa nu scape de pedeapsa
ce-i asteapta. Iar munca si straduinta ta, jertIa Iacuta si nchisoarea suIerita, bataia si
schingiuirea ndurata se vor ridica la naltimea rasplatirilor voievodale.
Totul Pentru Tar
Noemvrie 1937
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
18
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
19
6ordu/ ue lier 8ook - www.qordu/defier.ro
20