Sunteți pe pagina 1din 63

DREPT INTERNAIONAL PRIVAT

SUPORT DE CURS
CUPRINS
Partea general
CAP.I INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI
INTERNAIONAL PRIVAT
1.Elementul de extraneitate
2. Raporturi juridice cu un element de extraneitate
3. Obiectul DIP
4. Problematica dreptului internaional privat
5. Dreptul internaional privat ca ramur a dreptului
!. Re"lementarea raporturilor cu un element #trin
$. %etodele de re"lementare a DIP
I. %etoda con&lictual
II. %etoda &olo#irii nemijlocite a normelor de aplicare imediat
III. %etoda Proper 'a(
). Denumirea di#ciplinei
CAP.II.Istoricul apariiei !i e"oluia #reptului internaional
pri"at
1.*au+ele care au impu# apariia normelor de DIP
2.,pariia con&lictelor de le"i -i a normelor con&lictuale .n nordul Italiei
3./lo#atorii
4.Po#t"lo#atorii
5.0coala &rance+ a #tatutelor
CAP.III. NOR$A CON%LICTUAL&
1. 1oiune
2. 2tructura normei con&lictuale
3. Punctul de le"tur
4.*la#i&icarea normelor con&lictuale
CAP.IV. CON%LICTELE DE LE'I
3OR%E ,'E *O13'I*4E'OR DE 'E/I
1.1oiuni "enerale
2.*on&lictele de le"i .n #paiu -i con&lictele de le"i .n timp -i #paiu
3.*on&lictele .ntre le"ile provinciale -i con&lictele .ntre le"ile naionale
4. 2oluionarea con&lictelor de le"i
5.*on&lictele mobile de le"i
5.1.2oluionarea con&lictelor mobile de le"i
CAP.V.APLICAREA DREPTULUI STR&IN
1.4emeiul aplicrii
2
2.3ormele aplicrii le"ii #trine
3.Proba dreptului #trin
4.*oninutul le"ii #trine

5.E&ectul internaional al drepturilor
5drepturile c6-ti"ate7
CAP.VI. RETRI$ITEREA
1. 1oiune8 apariia retrimiterii8 #pea 3or"o
2. 3ormele retrimiterii
CAP.VII.CALI%ICAREA
1. De#pre cali&icare
2. 'e"ea dup care #e &ace cali&icarea
3.*ali&icarea dup le"ea &orului
4.*ali&icarea dup lex cau#ae
CAP. VIII. %RAUDA LA LE'E
1.1oiune
2.Elementele &raudei la le"e
3.2ancionarea &raudei la le"e
CAP.I(.NOR$ELE DE APLICARE NECESAR&
)loi #e police* +an#ator, rules-
CAP.(.ORDINEA PU.LIC& /N DREPTUL INTERNAIONAL
PRIVAT
1.1oiunea de ordinea public .n dreptul internaional privat
2.Opinii -i idei exprimate in doctrin
3.Ordinea public .n textele unor le"i de drept internaional privat
4.Ordinea publica -i conveniile internaionale
5.Ordinea publica .n *onvenia de la Roma din 19):
P A R T E A S P E C I A L &
CAP.I. CONDIIA 0URIDIC& A STR&INILOR
1. 1oiuni "enerale8 de&iniia #trinului8 drepturile -i obli"aiile #trinilor .n
Rom6nia
2. *ondiia juridic a #trinului -i con&lictele de le"i
3. *ondiia juridic a #trinului .n relaiile economice internaionale
4. 3ormele condiiei juridice a #trinilor
5. Re"imul juridic al #trinilor .n Rom6nia
!. Drepturile -i obli"aiile rom6nilor .n #trintate
3
1. *ondiia #trinului ca parte .n proce#
CAP.II. STAREA 2I CAPACITATEA PERSOANELOR /N DREPTUL
INTERNAIONAL PRIVAT
1.2tatutul per#onal .n dreptul internaional privat
2. *on&licte de le"i cu privire la #tatutul per#onal .n 'DIP
3.2tatutul per#oanei &i+ice .n le"i#laia altor ri
4. ,lte probleme le"ate de #tatutul per#oanelor .n DIP
CAP.III. NOR$A CON%LICTUAL& CU PRIVIRE LA %OR$A
ACTELOR 0URIDICE
1. ,ctele rom6nilor .n #trintate
2. 3ora probant a actelor &cute .n #trintate
3. E&ectele actelor .ntocmite .n #trintate de &uncionarii con#ulari rom6ni
4. 3ora executorie a actelor &cute .n #tintate
5. ,ctele #trinilor .n Rom6nia
!. ,ctele .nc;eiate .n Rom6nia .n alt &orm dec6t aceea prev+ut de le"ea
locului
CAP.IV. NOR$A CON%LICTUAL& CU PRIVIRE LA CONTRACTE
AUTONO$IA P&RILOR /N RELAIILE CONTRACTUALE
1.Principiile "enerale ale #i#temului autonomiei de voin
2. ,pariia -i evoluia principiului autonomiei de voin
3.3actorul de le"tur propriu &iecarui contract
4.,utonomia de voin .n *onvenia de da Roma din 19):
5.%omentul intervenirii ale"erii
!. 2cindarea contractului 52plittin"8 depe<a"e7
CAP.V. DETER$INAREA LE'II APLICA.ILE /N CA3UL /N
LIPSA VOINEI E(PRI$ATE DE P&RI
1. Principiul =celor mai #tr6n#e le"turi=
2.Pre#taia caracteri#tic
CAP.VI PRO.LE$E DE CO$PETEN& IN DREPTUL
INTERNAIONAL PRIVAT
1.*ompetena juri#dicional
2.*ompetena exclu#iv a in#tantele romane
3.'e"ea aplicabil .n proce#ele de drept internaional privat
CAP.VII E%ECTELE 4OT&R5RILOR STRAINE
1. Recunoa-terea ;otr6rilor #trine
2.*ererea de recunoa#tere a ;otaririi #traine
3.Re&u+ul recunoa-terii unei ;otaririi #traine>
4
4.*ompetena .n #oluionarea cererii de recunoa#tere
5.Executarea ;otar6rilor #traine
CAP.VIII AR.ITRA0UL DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT
1. *onvenia de arbitraj
2. *lau+a compromi#orie
3. *ompromi#ul
4. 'e"ea aplicabila conveniei de arbitraj
5.Procedura arbitral
6. Recunoa-terea #i executarea ;otaririlor arbitrale #trine
$. *onveniile internaionale privind recunoa-terea -i executarea #entinelor
arbitrale #trine
5
INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI
INTERNAIONAL PRIVAT
1.Elementul de extraneitate
2. Raporturi juridice cu un element de extraneitate
3. Obiectul DIP
4. Problematica dreptului internaional privat
5. Dreptul internaional privat ca ramur a dreptului
!. Re"lementarea raporturilor cu un element #trin
$. %etodele de re"lementare a DIP
I. %etoda con&lictual
II. %etoda &olo#irii nemijlocite a normelor de aplicare imediat
III. %etoda Proper 'a(
).Denumirea di#ciplinei

7
7 7
8.Ele+entul #e e9traneitate
:. Raporturi ;uri#ice cu un ele+ent #e e9traneitate
Raporturile juridice dintre per#oanele &i+ice8 juridice aparin6nd
di&eritelor #tate #e #tabile#c ca urmare a de+voltrii relaiilor #ociale8
culturale dar mai ale# a celor care ne intere#ea+ re#pectiv relaiile
economice8 politice8 te;nico?-tiini&ice. *a urmare a unora din ace#te relaii
#tatele .nc;eie convenii internaionale multilaterale #au bilaterale8 tratate
comerciale8 acorduri de comer8 etc8 prin care .-i re"lementea+ principalele
a#pecte ce &ormea+ cadrul juridic al colaborrii.
,#t&el #unt vi+ate c;e#tiunile &i#cale8 vamale8 contin"entele de mr&uri8
tran#portul internaional8 re"imul juridic al #trinilor8 v6n+area
internaional8 proprietatea intelectual -i multe altele. ,ctivitile
per#oanelor implicate dep-e#c "raniele unui #tat particip6nd la #c;imbul
de valori pe plan internaional. ,-a apar o #erie de relaii cu unul #au mai
multe elemente strine8 internaionale #au de extraneitate.
1


1

1
Ion 3ilipe#cu8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8 @ucure-ti819$!8
pa". 4?5
!
'iteratura de #pecialitate
2
de&ine-te elementul #trin ca &iind o #impl
.mprejurare de &apt datorit creia raportul juridic e#te le"at de mai multe ri
-i prin acea#ta de mai multe #i#teme de drept.
Dar -i alte elemente de &apt vor putea &i reinute ca av6nd relevan .n
cadrul con&lictelor de le"i de care #e ocup dreptul internaional privat. 0i
#ediul per#oanei juridice interer#ea+ con#tituind un element #trin relevant
pentru determinarea le"ii aplicabile 5A.7 iar .n materia r#punderii delictuale
civile relevant e#te locul unde #?a produ# &apta ilicit8 cea care a produ#
prejudiciul8 cum e#et ca+ul accidentelor auto -i altele.Bneori important e#te
locul unde #e a&l autoritatea care in#trumentea+ -i care poate atra"e
aplicarea le"ii acelei autoriti 5auctor regit actum7.

*on&orm teoriei "enerale a dreptului elementele raportului juridic
#unt> #ubiectul8 coninutul -i obiectul. Elementul #trin la care ne re&erim .n
cadrul dreptului internaional privat poate &i di&erit -i anume de re&er la
orice #ituaie de &apt care? &ac #u#ceptibil de a i #e aplica mai multe #i#teme
de drept.

<. O=iectul #reptului interional pri"at
Dreptul internaional privat a vi+at mult timp numai un "rup de
raporturi cu un element #trin> relaii de drept privat adic acelea
re"lementate de dreptul civil comercial8 proce#ual civil8 de dreptul &amiliei -i
altele conexe cu ele. %ai nou .n #&era raporturilor ce intr .n aria de intere# a
dreptul internaional privat ca ramur a dreptului #e a&l -i raporturile de
dreptul muncii.
.
In art.1al.2 al le"ii rom6ne de drept internaional privat
3
8 #e arat c
C n nelesul prezentei legi, raporturile de drep t interna ional privat sunt
raporturi civile,comerciale, de munc, de procedur civil i alte raporturi
de drept privat cu element de extraneitate.

>. Pro=le+atica #reptului internaional pri"at ca ra+ur a #reptului

In con#ecin raporturile juridice cu un element de extraneitate ridic o
#erie de probleme din care cele mai #emni&icative #unt>
I.*rui &or ne vom adre#a # #oluione+e o a#emnea problem #au crei
in#tane #au or"an al #tatuluiD
2
Eacot %i;aiF Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8 @ucure-ti8 19$!8 pa".148
4RPope#cu.8*lina Eu"a#tru8AI.3ilipe#cu8 Dreptul internaional privatApa".8..etc8-.a.
3
1e re&erim la le"ea nr.1:5G199 privind re"lementarea raporturilor de drept internaional privat
$
II.Dup care re"uli de procedur in#tana #au or"anul competent va #oluiona
ca+ul8 -i
III.*are e#te le"ea pe care o va aplica in#tana8 or"anul8
arbitrajul8etcautoritatea c;emat # examine+e -i # dea o #oluie ca+ului
adu# .n &aa #a D
?. Dreptul internaional pri"at ca ra+ur a #reptului

E#te o di#ciplin vec;e .n cur# de de+ovltare8 cu multe repere viitoare
ce nu pot &i toate previ+ibile.
4
Hn mod tradiional dreptul internaional privat
ca ramur a dreptului #e ocupa de un "rup re#tr6n# de relaii cu elemente de
extraneitate. Dar relaii cu un element #trine "#im -i .n alte ramuri ale
dreptului cum ar &i dreptul adminitrativ8 dreptul &inanciar8 penal8 proce#ual
penal -.a.

6. Regle+entarea raporturilor cu un ele+ent strin
In cadrul raporturilor cu un element #trin #tudiem de &apt re"uli
interne de drept civil8 comercial8 proce#ual civil8 de dreptul &amiliei8 dreptul
muncii -i altele conexe cu ele -i de#i"ur uneori .nt.lnim -i acele raporturi
juridice de dreptul admini#trativ8 &inanciar -i penal cu re"lementrile interne
core#pun+toare. Dup cum am mai artat dreptul internaional privat #e
ocupa de re"lementarea relaiilor cu elemente de extraneitate art6nd le"ea
care #e aplic. Dar cele mai multe re"uli con&lictuale #unt re"uli interne.

Pe plan internaional .n# pentru o mai mare #tabilitate #?a #imit
nevoia de uni&icare a ace#tor re"uli. %unca de uni&icare a debutat la &inele
#ecolului al III?lea prin adoptarea de re"uli con&lictuale uni&icate8
uni&orme8 acea#ta reali+6ndu?#e prin intermendiul conveniilor internaionale
.
1ormele interne de drept material c6rmuie#c raporturile juridice de
drept internaional privat adic acele re"ulii de drept civil8 de dreptul muncii8
&amilie8 de dr.comercial8 proce#ula civil8 cum ar &i cele din 'e"ea rom6n
nr.1:5G1992cu privire la re"lementerea raporturilor de drept internaional
privat.
,ltele .n# #e "#e#c .n tratate8 acorduri precum -i convenii
internaionaleJ ace#tea #e mai nume#c norme internaionale #au uniforme. Hn
#ecolul II ca urmare a inten#i&icrii &r precedent a a relaiilor -i
#c;imburilor comerciale numrul ace#tora a cre#cut ca -i de alt&el importana
lor.
4
EaKot %i;ail La#ile8 Drept Internaional Privat8 8 Editura &undaiei M*;emareaC8 2 volume8
Ia-i.8199$
)
Ast@el #e regle+entrile internaionale suntA

? *onvenia european de arbitraj comercial internaional8 de la /eneva din
19!1J
? *onvenia de la Na#;in"ton din 19!5 pentru re"lementarea di&erendelor
relative la inve#tiii .ntre #tateJ
? *onvenia 1aiunilor Bnite a#upra contractelor de v.n+are internaional de
mr&uri de la Liena din 19):J
-*onvenia de la 1e( OorK din 19$4 a#upra pre#cripiei .n materie de
v.n+are internaional de mr&uri av6nd 19 #tate membre.
? *onvenia de la /eneva din 1$ &ebruarie 19)38 a#upra rere+entrii .n
materia v6n+rii internaionale de bunuri.
? ,cordul european ce in#tituie a#ocierea dintre Rom6nia pe de o parte -i
*omunitatea Europeana -i #tatele membre ale ace#teia8 pe de alt parte8
#emnat la @ruxelle# la 1 &ebruarie 1993. ,ce#ta prevede in art.49 drept
criteriu de de&inire a unei McompaniiC ca &iind McomunitarC #au Mrom6nC8
locul unde #e a&l M#ediul .nre"i#tratC alternativ cu cel unde #e "#e-te
Madmini#traia centralC -i cu MloculC principal de a&aceri.
Exi#t numeroa#e convenii internaionale din #&era DIP8 .n domeniul
tran#porturilor> ,#emnea di#po+iii "#im .n>
- *onvenia de la Lar-ovia de uni&icare a unor re"uli relative la tran#portul
aerian internaional 5art.17J
- *onvenia privind tra&icul &eroviar internaional de mr&uri 2.%./.2.
5art.1 para.17J
- *onvenia din 195! re&eritoare la contractul de tran#port internaional pe
-o#ele *.%.R. 5art.18 pct.17 J
- Re"ulile uni&orme din 19): privind contractul de tran#port internaional
&eroviar al mr&urilor ?*.I.%.? 5art.1 para.1 7.

Hn timp ce convenia de la Pa"a din 19558 *onvenia de la Pa"a
din 19)! a#upra le"ii aplicabile v6n+rilor internaionale de bunuri #au
*onvenia de la Roma din 19): cu privire la le"ea aplicabil obli"aiilor
contractuale #unt convenii care au drept #cop uni&icarea re"ulilor de con&lict
re&eritoare la contractul de v6n+are internaional .n #tatele membre8
*onvenia de la Liena din 19): conine norme materiale uni&orme ce #e
aplic ace#tui contract.
,v6nd .n vedere e&ortul comun al #tatelor .n uni&icarea dreptului8
totodat convenia marc;ea+ o #c;imbare calitativ &undamental .n
orientarea e&orturilor #tatelor .n vederea uni&icrii dreptului contractelor
internaionale -i pentru c deja are .n vedere o =lex &erenda= #?a preci+at c
importana #a e#te capital .n ceea ce prive-te de+voltarea pe viitor a unui
drept al contractelor .n "eneral.
9
Dup cum am mai #pu# normele coninute de *onvenia de la
Liena 5*.L.I.%.7 #unt re"uli materiale -i nu re"uli de con&lict. Hn con#ecin
ace#te re"uli materiale #e aplic direct v6n+rii internaionale de bunuri &ar
trecerea obli"atorie printr?o norm de con&lict exact .n aceea-i manier .n
care dreptul intern #e aplic direct contractului intern de#i"ur. ,tunci c6nd
judectorul #e#i+at con#tat c trebuie # #e aplice *.L.I.%.8 el va "#i .n
convenie normele care #e aplic .n vederea #oluionrii liti"iului a-a cum
aplic textele din codul civil #au din codul comercial.

1. $eto#ele #e regle+entare a DIP
In doctrina de #pecialitate exi#t unanimitate .n a con#idera c materia
#peci&ic a dreptului internaional privat o con#tituie con&lictele de le"i.
Plec6ndu?#e de la acea#t con#tatare8 .n doctrin #?a artat c metoda de
re"lementare a DIP e#te metoda con&lictual8 dar mai e#te utili+at -i metoda
aplicrii nemijlocite a normelor materiale5#ub#taniale7.
I. $eto#a con@lictual
$eto#a con@lictual poate @i reBu+at la ur+toareleA ori #e cCte
ori instana are #e soluionat un litigiu cu pri"ire la un rapot ;uri#ic cu
ele+ent #e e9traneitate !i sunt #ou sau +ai +ulte siste+e #e #rept
suscepti=ile a se aplica* tre=uie s recurg la nor+a con@lictual a
@orului* la propriul sisite+ #e DIP !i s aplice legea #ese+nat #e
aceasta.
Hn cadrul teoriei DIP diver-i autori au adu# critici ace#tei metode> Qe"el .n Recueil
de# *our# de lC,cademie de droit internaional de la PaRe819!48pa".928112J Lan
PecKe n Principes et metodes de solution des conflits de loi .n Recueil de# *our# de
lC,cademie de droit internaional de la PaRe819!98pa".12!? 399J /oldman8 Paul
'a"arde.

II. $eto#a @olosirii ne+i;locite a nor+elor #e aplicare i+e#iat
%etoda utili+rii normelor de aplicare imediat con#tituie o &orm
particular a metodei con&lictuale.
5
Intre #ituaia juridic -i ara &orului
trebuie # exi#te o anumit le"tur care # ju#ti&ice aplicarea ace#tora.
,ce#t punct de le"tur poate &i dat de re-edina per#oanei8 #ituarea bunului8
locul .nc;eierii actului juridic #au alte elemente cu care contractul are
le"tur.
5
Ion 3ilipe#cu8 Drept internaional privat8 vol.I8 Editura !"#!$I8199$8 vol.I8 p. 25
1:
*onceptul de norm de aplicare nece#ar 5loi de police .n dreptul
&rance+8 mandatorR rule# .n dreptul an"lo?#axon -i S(in"ende Lor#c;ri&ten
.n cel "erman7 repre+int una din conceptele pre+ente .n *onvenie -i e#te
pre+ent .n nu mai puin de ! articole. 1ormele de aplicare nece#ar aparin
dreptului intern8 &iind norme de drept material 5de drept civil8 proce#ual civil8
penal8etc.78 cu caracter unilateral8 preci+6nd domeniul de aplicare .n #paiu a
le"ii proprii.

III. $eto#a Proper LaD
%etoda Proper 'a( .n#emna de#emnarea le"ii pentru &iecare ca+ .n
parte #pre deo#ebire de metoda con&lictual care pre#upune aplicarea
acelora-i di#po+iii le"ale pentru raporturi juridice8 #ituaii
a#emntoare.
*um era de a-teptat utili+area metodei a cau+at critici .n #en#ul c
#oluia nu poate &i cuno#cut .nainte ca in#tana de judecat # determine
le"ea aplicabil J le"ea plicabil #e determin prin compararea coninutului
le"ilor .n con&lict .n timp ce prin metoda con&lictual le"ea aplicabil #e
determin de ctre norma con&lictual .nainte de a #e cunoa-te coninutul
ace#tei le"i.
!

E. Denu+irea #isciplinei
DIP av6nd un obiect -i o metod proprie de re"lementare .ntrune-te
condiiile unei ramuri de drept de #ine #tttoare.
Denumirea a&o#t utili+at pentru prima oar .n anul 1)34 de ctre Eo#ep;
2torR .n lucrarea #a M"ommentaires on te "onflict of %a&s8 de ctre 3oelix
.n 1)43 .n Droit internaional prive -i de 2c;a&&ner .n 1)515'nt&o(ung des
internationalen Privatrectes7.
,u aprut di#cuii 5.n literatura de #pecialitate7 pe mar"inea denumiri
.n #en#ul c expre#ia Mdrept internaionalC de#emnea+ .n mod tradiional
dreptul internaional publicJ i+voarele dreptului internaional privat #unt
preponderent interne8 nu internaionale iar liti"iile "enerate de raporturile
juridice cu un element extern #e #oluionea+ de in#tanele naionale.
,ce#te a&irmaii #unt adevrate dar .ntre#c convin"erea c nu ne
a&lm pe teritoriul dreptului internaional public care re"lementea+ realiile
dintre #tatele #uverane 5-i alte #ubiecte de drept internaional public8 cum
#unt or"ani+aiile "uvernamentale internaionale7-i #ubiecte cum ar &i
#uveranitatea #au imunitatea diplomatic. ,-a dup cum am mai artat
dreptul internaional privat are un obiect -i o metod proprie de re"lementare
.ntrunind condiiile unei ramuri de drept de #ine #tttoare.
!
Ion 3ilipe#cu8 op.cit.pa".2)
11

.i=liogra@ie
1. 3ilipe#cu Ioan8 Drept internaional privat8 Editura ,ctami8 vol. I?II8
@ucure-ti8 199$
2. Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i
Peda"o"ic8 @ucure-ti8 19$!
3. EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura
3undaiei T*;emareaC8 Ia-i8 199$

CAP.II Istoricul apariiei !i e"oluia #reptului internaional
pri"at
1.*au+ele care au impu# apariia normelor de DIP
2.,pariia con&lictelor de le"i -i a normelor con&lictuale .n nordul
Italiei
3./lo#atorii
4.Po#t"lo#atorii
5.0coala &rance+ a #tatutelor


8. CauBele care au i+pus apariia nor+elor #e DIP
,pariia normeleor de DIP -i deci a problemelor care au impu#
editarea ace#tor norme8 a &o#t provocat de anumite condiii economico?
#ociale8 din #ocietatea re#pectiv. ,ce#te norme au aprut .ntr?un anumit
#tadiu de de+voltare a #ocietii -i anume a+unci c6nd de+voltarea &orelor de
produciei a adu# la un anumit nivel al produciei care #?a tradu# printr?un
#c;imb inten# de mr&uri -i depla#ri de oameni8 -i printr?un #i#tem juridic
core#pun+tor.
In #ocietatea #clava"i#t8 datorit relaiilor comerciale8 au luat na-tere
unele raporturi juridice pe care literatura juridic de mai t6r+iu le?a .ncadrat
.n domeniul DIP8 ca &iind probleme de DIP> ace#tea #e ree&reau la #ituaia
juridic a #trinilor8 adic la drepturile pe care le putea avea un cetean .ntr?
o ar #trin. Din ace#t punct de vedere8 i#toria a cuno#cut8 cu privire la
#ituaia juridic a #trinilor urmtoarele #i#teme>
12
1..ntr?un prim #i#tem care .n ordine cronolo"ic e#te -i cel mai vec;i8 i
#e re&u+ #trinului orice drept8 .n #en#ul c nu I #e aplicau nici le"ile #ale
proprii8 nici le"ile locale. 2trinul nu putea # &ac nici o operaiune8 nu #e
bucura de nici o protecie le"al. 2ub a#pectul dreptului era ca -i cum nu
exi#ta8 #e a&la .n a&ara #ocietii
2.un al doilea #i#tem era acela .n virtutea cruia #trinului I #e aplicau
toate le"ile #ale per#onale8 adic ale rii #au poporului cruia .i aparinea8
&c6ndu?#e cu totul ab#tarcie de le"ile rii pe teritoriul cruia #e a&laJ
principiul per#onalitii le"ilor. ,ce#t #i#tem cuno#cut -i de dreptul roman a
&o#t -i #i#temul juridic al #tatelor pre&eudale din apu#ul Europei
3 al treilea #i#tem e#te cel al teritorialitii le"ilor .n virtutea cruia toi
indivi+ii a&lai pe un teritoriu8 &r nici o excepie 5&ie cerau ceteni ori
#trini7 erau #upu-i numai le"ilor locale ale rii pe teritoriul pe care #e
a&lau.
:. Apariia con@lictelor #e legi !i a nor+elor con@lictuale Fn nor#ul Italiei
Pentru ca #i#temul economic &eudal #?-i arate #uperioritatea a#upra
celui #clava"i#t a atrebuit # treac mult timp din cau+a ritmului extrem de
lent de de+volatre a produciei. Din or6nduirea #clava"i#t rm#e#er un
numr de ora-e 5Roma8 Leneia8 /enove83lorena8 -.a.7 Dar ace#tea nu nu #?
au de+voltat dec6t o dat cu de+voltarea &orelor de producie care a du# la
apariia me-te-u"arului productor pentru pia.J .n acela-i timp -i ritm
pro"re#ea+ #epararea ora-ului de #tat.
2e na#c noi ora-e .n jurul ca#telelor &eudale8 mn#tririlor8 catelor mai
mari -i re.nvie cele vec;i. Ora-ul apare ca purttor al produciei de mr&uri8
-i acea#t &or ddu ora-elor8 rolul conductor .n de+voltarea &orelor de
producie. %e-te-u"arii #e or"ani+au .n bre#le pentru a evita concurena8
pentru a exercita un monopol a#upra produciei .n #ectorul re#pectiv8 &apt ce
a re+i#tat c6t timp producia era #lab -i nu adep-it cadrul pieei locale. Dar
apoi c6nd le"ea valorii -i?a extin# domeniul8 #i#temul corporaiilor a devenit
o &r6n .n de+voltarea lor. @re#lele au avut8 la timpul lor8 un rol pro"re#iv .n
lupta contra &eudalilor pentru eliberarea ora-elor de #ub #tp6nirea ace#tora.
Bn rol important l?au avut cruciadele pentru c .n 1 Italiei ora-ele #?
au .mbo"it de pe urma ace#tora -i a comerului cu 'evantul.
Ora-ele care -i?au dob6ndit independena au &o#t> Leneia8
/enove83lorena -i #?au con#tituit .n republici independente.
Ora-ele -i t6r"urile din nordul Italiei .ncep # db6ndea#c8 .n raport cu
puterea nobilului8 o libertate de aciune8 care #?a tradu# .ntre altele prin
#coaterea ora-elor de #ub juri#dicia #eniorilor -i punerea lor #ub juri#dicia
ne"u#torilor .n-i-i8 cu un #i#tem de drept propiru.
Hntr?adevr noile condiii cereau un #i#tem de drept core#pun+tor. 'a
.nceputul or6nduirii &eudale8 .n condiiile economiei de tip natural8 dreptul
roman8 care era dreptul unei #ocieti ce cuno-tea producia de mr&uri8 nu?-i
13
putea "#i aplicare. Hn &apt nu a mai avut dec6t o aplicare limitat .n anumite
raporturi>&amilie8 c#tori8 &iliaie8#ucce#iune8-i numai .n anumite cercuri ori
ca#te.
Brmare unei &r6miri teritoriale -i a autoritii i?a core#pun# o
&r6miare a dreptului caracteri#tic evului mediu timpuriu. Pentru a #tabili+a
dreptul cutumiar 8 cutumele au &o#t cule#e -i redactate .n anul 1453. Pe#te
ace#te cutume #?au #uprapu# mai t6r+iu ordonanele re"ale.
O dat cu de+voltarea relaiilor comerciale #e cerea -i de+voltarea unui
drept adecvat8 a unor norme de drept proprii8 core#pun+toare intere#elor
ne"u#torilor.ace#te norme8 u+uri comerciale #e &ormau8 #e per&ecionau -i #e
uni&ormi+au .n ora-e -i t6r"uri8 &orm6nd dreptul ne"u#torilor 5ju#
mercatorum7.
Pentru a #e aapra .mpotriva opre#iunii #eniorilor -i 8 .n "eneral pentru
a?-i apra intere#ele lor de cla#8 ne"u#torii #e a#ociau .n bre#le care
conduceu dup norme proprii8 care #tr6n#e laolalt #ub denumirea de
M#tatuteC -i aprobate de principele #au "uvernatorul cetii deveneau
obli"atorii pentru membrii bre#lei re#pective. Ei#tau a#emenea #tatute ale
uniunilor -i abre#leleor -i c;iar ale ora-elor .n#ele8 care cucerindu?-i
autonomia .-i codi&icau obiceiurile lor localeJ ace#tea .mpreun cu
di#po+iiile autoritilor locale #e denumeau tot #tatute8 eledi&ereau de un
ora- la altul8 #u&icient pentru a da na-tere la con&lictele .ntre ele. ,lturi de
ace#te #tatute continua # #e aplice dreptul roman de#emnat prin &ormula lex
).n op+iie cu #tatuta7 -i care #e aplicau .n toate ora-ele &iind con#iderat ca
dreptul comun. Hn acea#t #i#tuaie con&lictele care #e puteau ivi8 erau de
dou &eluri>
a7un con&lict .ntre dr.roman -i #tatutul unui ora- .n care ca+ #e punea
problema de a #e -ti dac #e vor aplica di#po+iiile dr.roman #au
di#po+.#tatului re#pectiv
b7un con&lict .ntre #tatutele a dou ora-e di&erite8 .n care ca+ #e punea
problema de a #e -ti dac .n con&lictul re#pectiv #e va aplica dr.roman F
comun ambelor pri ? ori #tatutul unei pri -i .n acea#t din urm ipote+8
care anume din ace#te #tatute.
<. 'losatorii
Euri-tii timpului cutatu #oluii .n dr.roman8 pentru re+olvarea
#ituaiilor noi ivite .n cadrul #ocietii. %etoda era #cola#tic.
,ce-ti cercettori 5juri-ti7 ai dr.roman cutau # adapte+e .n mod
arti&icial8 textele de drept roman8 #pre a ajun"e la #oluii juridice care #
.nlocuia#c noile realii economice .ntre diver#ele ora-e. Di#cuiile pe care le
&ceua F cu acea#t oca+ie? ori comentariile re#pective8 ei le #ctriau c;ie pe
mar"inea manu#cri#elor de drept roman. ,ce#te .n#emnri mar"inale #e
numeau "lo#e iar comentatorii #e numeu "lo#atori.
14
>. Postglosatorii
%i#iunea juri-tilor era a determina care #unt ca+urile care intr .ntr?o
cate"orie #au alta. Hn ju#ti&icarea #oluiilor lor8 juri-tii de mai t6r+iu nu mai
mer"eau p6n la textul de drept roman8 ci #e #prijineau pe comantariile
"lo#atorilor.
Din acea#t cau+ ace-ti comentatori ai comentatorilor #?au nimit
po#t"lo#atori. *riteriile dup care #e ddeau ace#te #oluii8 .mbrcate .n ;aina
dreptului au &ormat .nceputul DIP8 care a aprut iniial #ub denumirea de
Mteorie a #tatutelorC.

.i=liogra@ie
3ilipe#cu Ioan8 Drept internaional privat8 Editura ,ctami8 vol. I?II8
@ucure-ti8 199$
3ilipe#cu Ioan8 Drept "ivil. #eoria general a o(ligaiilor8 Editura
,rcadia8 @ucure-ti8 1992
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$

CAP.III NOR$A CON%LICTUAL&
1.1oiune
2.2tructura normei con&lictuale
3.Punctele de le"tur
4.*la#i&icarea normelor con&lictuale
1orma con&lictual nu c6rmuie-te propriu?+i# raportul juridic cu element
#trin. De aceea8 norma con&lictual nu arat direct -i nemijlocit drepturile -i
obli"aiile prilor raportului juridic cu element #trin. Ea arat numai le"ea
competent a c6rmui nemijlocit raportul re#pectiv.
15

1orma con&lictul poate &i"ura .n dreptul intern al &iecrei ri8 cum #unt8 de
exemplu8 normele con&lictuale cuprin#e .n le"ea nr.1:5G928 #au poate &i"ura .n
cuprin#ul unei convenii ori tratat internaional8 cum #unt8 de exemplu8 normele
con&lictuale din tratatele bilaterale de a#i#ten juridic .nc;eiate de ara noa#tr cu
alte #tate.

:. Structura nor+ei con@lictuale
1orma con&lictual e#te &ormat din dou elemente de #tructur>
coninutul -i le"tura.
*oninutul normei con&lictuale e#te acea parte a normei care cuprinde
raporturile de drept la care #e re&er. 'e"tura normei con&lictuale e#te acea
parte a normei care indic le"ea competent a c6rmui raportul re#pectiv.

'e"tura normei con&lictuale #e poate pre+enta .ntr?unul din urmtoarele
&eluri>
a7 Indicarea direct
b7 Indicarea "eneral
<. Punctele #e legtur
Indicarea le"ii competente de ctre norma con&lictual #e &ace ba+a
Mle"turiiC exi#tente .ntre un raport juridic -i un anumit #i#tem de drept. Elementele
prin care #e #tabile-te le"tura Mdintre un raport juridic -i o le"eC 5#i#tem de drept7
#e nume#c puncte de le"tur. *ele mai importante puncte de le"tur #unt
urmtoarele>
a7 cetenia
b7 teritoriul pre+int mai multe a#pecte>
- domiciliul
- #ediul per#oanei juridice
- locul unde #?a .nc;eiat actul juridic
- locul executrii contractului
- locul unde #?a produ# &aptul cau+ator de prejudiciu
- locul unde #e "#e-te #ituat bunul
- locul unde #e judec liti"iul determin le"ea proce#ual
>. Clasi@icarea nor+elor con@lictuale
1ormele con&lictuale #e pot cla#i&ic dup &elul cum acionea+ -i modul
.n care #e indic le"ea competent # "uverne+e raportul juridic8 precum -i
dup coninutul lor.

1!
I. *la#i&icarea dup &elul le"turii deo#ebim dou cate"orii>
1orme con&lictuale unilaterale.
1orme con&lictuale cu aciune dubl #au bilaterale

Clasi@icarea nor+elor con@lictuale #up coninutul lor
Din ace#t punct de vedere normele con&lictuale #e cla#i&ic .n norme
con&lictuale cu privire la per#oane8 cu privire la proprietate8bunuri8 cu privire
la contracte8 privitoare la raporturile de dreptul &amiliei8 la &orma actelor8 la
mo-tenire8 etc.

.i=liogra@ie
3ilipe#cu Ioan8 Drept internaional privat8 Editura ,ctami8 vol. I?II8
@ucure-ti8 199$
3ilipe#cu Ioan8 Drept "ivil. #eoria general a o(ligaiilor8 Editura
,rcadia8 @ucure-ti8 1992
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$

CAP.IV CON%LICTELE DE LE'I
3OR%E ,'E *O13'I*4E'OR DE 'E/I
1.1oiuni "enerale
2.*on&lictele de le"i .n #paiu -i con&lictele de le"i .n timp -i #paiu
3.*on&lictele .ntre le"ile provinciale -i con&lictele .ntre le"ile naionale
4. 2oluionarea con&lictelor de le"i
1. *on&lictele mobile de le"i
2. 2oluionarea con&lictelor mobile de le"i
3. ,plicarea dreptului #trin Ftemeiul aplicrii
1. 3ormele aplicrii le"ii #trine
2. Proba dreptului #trin
1$
3. *oninutul le"ii #trine
). E&ectul internaional al drepturilor
5drepturile c6-ti"ate7
8. Noiuni generale
Relaiile cu un element #trin pun problema le"ii aplicabile8 una din
c;e#tiunile &ndamebntale ale DIP. ,cea#t problem #e mai nume-te -i
con&lictul de le"i. De multe ori8 DIP mai e#te de#emnat ca dreptul
con&lictelor de le"i. 4ermenul de con&lict de le"i a &o#t &olo#it pentru prima
oar .n -coala olande+ a #tatutelor 5#ecolul ILIII7. Blric; Puber .-i intitula
manualul #u De conflictu legum diversarum in diversis imperiis. Hn
condiiile epocii autorii .-i exprimau prerea c judectorii .n &aa crorra #e
pre+enta un raport cu un element #trin8 trebuiau # decid8 .n lip# de text8
care din le"ile av6nd le"tur cu unul din elementele raportului #e putea
aplica.


:. Con@lictele #e legi Fn spaiu !i Con@lictele #e legi Fn ti+p !i spaiu
*u prilejul na-terii8 #tin"erii8 tran#&ormrii #au tran#miterii unui drept
#e pune problema le"ii aplicabile.
*on&lictul de le"i .n #paiu e#te con&lictul care apare cu na-terii8
#tin"erii8 tran#miterii unui drept8etc.
*on&lictul de le"i .n timp -i #paiu e#te con&lictul care apare .ntr?o
perioad po#terioar na-terii8 #tin"erii8 tran#miterii #au tran#&ormrii
dreptului
Dintr?un alt punct de vedere deo#ebim con&licte de le"i provinciale -i
con&lictele de le"i naionale.
<. Con@lictele Fntre legile pro"inciale !i con@lictele Fntre legile naionale
DIP a aprut ca un drept re"lement6nd con&lictele .ntre le"i
provinciale. Problema a dreptului int privat8 adic problema le"ii aplicabile8
#?a pu# mai .nt.i .n relaiile dintre per#oane din re"iuni8 ora-e #au ceti cu
le"i di&erite8 dar care aparineaua aceleia-i uniti politice mari. Exemplul
tipic pentru Evul %ediu e#te cel al con&lictelor .ntre le"ile din diver#ele
provincii ale 3ranei 5#ec. ILI?ILIII7. Primele con&licte de le"i au &o#t .n#
#oluionate .n relaiile dintre locuitorii ora-elor Italiei de 1ord. De-i
bucur6ndu?#e de o lar" autonomie ele aparineau .nc nomibnal Hmperiului
Roman de naiune "erman.
1)
Dup o perioad de#tul de lun" de #ta"nare8 #c;imburile de mr&uri
au .nceput # #e .nviore+e mai .nti .ntre re"iunile .nvecinate. %ai t6r+iu -i
pe m#ura de+voltrii economiei8 aria pe care #e e&ectuau #c;imburi
&recvente con#tante8 de natur a pune probleme juridice8 #?a lr"it cuprin+6nd
teritorii tot mai deprtate. Din acea#t cau+ problemele #peci&ice a DIP #?au
pu# mai .nt.i .n cadrul relaiilor dintre per#oane dintre provincii alturate8
aparin6nd aceluia-i #tat.
Din #ecolul al III Flea con&lictele .ntre le"ile naionale care .nainte
#e ivi#er numai .n mod #poradic8 au trecut pe primul plan o dat cu crearea
#tatelor naioanle8 cu uni&icarea le"i#laiilor lor 5a#t&el 3rana la .nceputul
#ec. al III lea8 Romania la mijlocul #ec. al III?lea7.
Hn momentul .n care la .nceputul #ecolului al III?lea #?a trecut la
#oluionarea con&lictelor .ntre le"ile naionale8 practica dar mai ale#
literatura de #pecialitate a preluat -i &olo#it re"ulile con&lictuale &ormulate .n
#ec.1!?1) pentru con&lictele .ntre le"ile provinciale. 1u #?a ob#ervat .mediat
.n# c .ntre ele exi#t o deo#ebire de natur.

>. Soluionarea con@lictelor #e legi
Hn condiiile unei perioade 5#ecolele 12?147 dominate de
Mteritoriali#mul &eudal al cutumelorC au prut primele #oluii ale con&lictelor
de le"i 52oluiile pe care le cunoa-tema acum #ub numele de DIP au &o#t
admi#e mai .nt.i .n Italia de 1ord F #ec.12?1!8 mai t6r+iu au &o#t preluate .n
3rana .n #ecolul al 1$?lea8.n #ec.1) au &o#t primite .n Olanda iar .n #ec.al 19?
lea au &o#t preluate pe r6nd .n toat Europa -i .n unele #tate extraeuropene7
,utorii care #e ocupau de con&licte de le"i nu?-i puneau .ntrebarea ce
le"e #e aplic unui raport juridic8 ci numai care e#te le"ea care
c6rmuiue-te per#oana8 lucrul #au actul juridic. R#pun#ul la acea#t
.ntrebare era relativ #implu> #e aplic le"ea locului unde #e "#ea
lucrul8 unde domicilia per#oana #au unde #e .nc;eia actul juridic.

%odul de a #oluiona con&lictele de le"i era8 dup cum #e vede8
in&luenat de teritoriali#mul cutumelor> criteriul de #oluionare era exclu#iv
#ituarea elementului .n #paiu8 le"area lui de un anumit teritoriu. Eudectorul
nu mai aplica le"ea in#tanei .n mod exclu#iv8 iar criteriul de #oluionare era
le"tura care #e putea #tabilit .ntre elementul .n cau+ -i un anumit teritoriu.
Hn &elul ace#ta #e ajun"ea la aplicarea le"ii #trine8 dac elementele
a#upra crora avea # #e pronune judectorul #e "#eau pe teritoriul unei alte
re"iuni cutumiare. ,ce#t criteriu #e poate numi locali+are.
Hn literatura actual de DIP #e vorbe-te de#pre locali+are. 4ermenul a
&o#t reactuali+at de @ati&&ol pentru domeniul contractelor -i dup el8 a &o#t
&olo#it -i de ali autori. El e#te comod -i #u"e#tiv.
,#t&el8 .n multe ri capacitatea cetenilor e#te c6rmuit de le"ea
naional.*etenii pot # #e "#ea#c .n #trintate mult vreme #au pot #
19
tria#c .n #trintate toat viaaJ e#te evident .n ace#t ca+ c cetenia nu
core#punde unei locali+ri reale a per#oanei ci8 la ale"earea criteriului
McetenieC au #tat alte con#ideraii dec6t locali+area per#oanei. *rietriul a
aprut abia la .nceputul #ecolului al 19?lea deci relativ t6r+iu8 arat c vec;ea
concepie a locali+rii a &o#t la un moment dat dep-it.

DIP cuno-ate numeroa#e criterii care indic le"ea aplicabil> cetenia8
domicilie8 re-edin-a8 teritoriul #au in#tana .n &a creia #e part liti"iulJ
locul #ituaiei lucrurilorJ locul .nc;eierii8 executrii contractului8 locul
domiciliului contractanilor #au le"ea lor naional comunJ le"ea
v6n+torului #au o alt le"e cu care are mai mare le"tur.
3ormula Mcon&licte de le"iC e#te o meta&or ce exprim o lupt pur
p#i;olo"ic .ntre raiunile care militea+ .n &avoarea aplicrii unei le"i #au a
alteia8 iar ace#t lupt e#te tran-at dup indicaiile pe care i le d
judectorului8 le"ea rii #ale prin anumite norme.
?. Con@lictul +o=il #e legi
O alt &orm a con&lictelor de le"i .n timp -i #paiu o con#tiuie
con&lictele mobile
$
. In ace#t ca+8 #e #c;imb unul din elementele de care
depinde le"ea competent. Hn ca+urile cele ami obi-nuite e#te vorba de#pre
#c;imbarea ceteniei8 domiciului8 #au re-edinei unei per#oane8 de tran#&erul
#ediului #ocial unei #ocieti .n alt ar #au de tran#portul unui bun mobil pe
un alt teritoriu. Hn toate ace#te ca+uri elementul de care depinde aplicarea
unei le"i #e modi&ic. *e #e .nt.mpl cu drepturile con#tituite anterior D Lor
&i ele recuno#cute8 acceptate D Hn ce m#ur noua le"e li #e va aplica D

*on&lictele mobile de le"i pot aprea .n urmtoarele domenii>
2tatutul per#onal F prin #c;imabrea ceteniei #au domicilului
2tatutul or"anic al per#oanei juridice8 prin #c;imbarea #ediului
#ocial8 atunci c6nd le"ea naional #e determin dup #ediu
2tatutul real imobiliar8 prin depla#area .n #paiu a bunului mobil
5.n ca+ul bunurilor mobile nu e#te po#ibil con&lictul mobil de le"i7
Hn ca+ul drepturilor creditorului a#upra patrimoniului
debitorului8 c6nd ace#ta din urm .-i #c;imb cetenia #au
domiciliul p6n la ac;itarea creanei
Hn ca+ul te#tamentelor8 #upu# le"ii naionale a te#tatorului8 dac
cetenia #e #c;imb .nainte de dece#ul ace#tuia.

$
'erebour#?Pi"einniUre et O. 'ou##ouarn8 droit internaional privV8 Pari# 19$:8 pa".5:!?5:$
2:
6. Soluionarea con@lictului +o=il #e legi
*on&lictul mobil de le"i #e #oluionea+ potrivit normelor #i#temului
de drept rom6n. Hn ace#t #en# #e aplic &ie normele con&lictuale &ie alte norme
juridice.
2oluiile o&erite de le"ea nr.1:5G1992 di&er .n &uncie de domeniul
re"lementat8 aplic6ndu?#e vec;ea le"e ca .n ca+ul relaiilor per#onale -i
patrimoniale ale #oilor8.le"ea naional comun continu # re"lemente+e
e&ectele c#toriei -i .n ca+ul .n care unul dintre ei .-i #c;imb cetenia #au8
dup ca+ domiciliul 5art.2: al.27. Prin trimiterea la textul art.2:8 aceea-i
#oluie #e va aplica -i .n ca+ul re"imului -i e&ectelor conveniei matrimoniale
5art.21 al.278 &iliaiei copilului din c#torie -i alte #ituaii pentru care le"ea
&ace trimuitere la art.2:. 0i .n #&6r-it &iliaia copilului din a&ara c#toriei #e
#tabile-te con&orm le"ii naioanle a copilului de la data na-terii #ale 5art.2)
al.17.
Hn alte ca+uri #e aplic le"ea nou cum e#te ca+ul mo-tenirii de bunuri
mobile #upu# le"ii naionale pe care o avea de&unctul la data dece#ului
5art.!! lit.a din le"ea nr.1:598 ori #e aplic &ie le"ea vec;e &ie le"ea nou ca
.n ca+ul .ntocmirii8 modi&icrii #au revocrii te#tamentului care #unt valabile
dac actul re#pect condiiile d e&orm aplicabile la data .ntocmirii8
modi&icrii #au revocrii ori la data dece#ului te#tatorului dac #unt
re#pectate condiiile uneia dintre le"ile urmtoare> le"ea naional a
te#tatorului8 le"ea domiciliului ace#tuia8 le"ea locului .ntocmirii8 modi&icrii
#au revocrii actului.
,lteori #e aplic le"ea mai &avorabil ca .n ca+ul art.15 re&eritor la
#ituaia apartenenei unei per#oane la nou le"e naional care nu aduce
atin"ere majoratului dob6ndit potrivit le"ii care .i era anterior aplicabil.
APLICAREA DREPTULUI STR&IN
'e"at de un an anumit "rad de de+voltare a economiei -i #c;imbului8
DIP a aprut .n a doua parte a Evului %ediu. Hn perioada economiilor
naturale8 la .nceput mai #lab de+voltat pentru c nu exi#tau premi#ele
aplicrii dreptului #trin. Hn #ecolul al 12?lea .ncepe # #e de+volte un
Manumit comer mondialC8 mai t6r+iu a aprut economia natural 5#ocietatea
era compu# dintr?o mulime de uniti economice omo"ene8 .n ace#te
condiii nu exi#tau premi#ele pentru aplicarea dreptului #trin adic8 le"turi
#tabile economice .ntre di&erite re"iuni. Economiei .nc;i#e .i erau proprii
concepii core#pun+toare cum ar &i aaceea c judectorul nu poate aplica
dec6t le"ea proprie. Dar .n timp a avut loc o evoluie8 mai .nt6i aplicarea
dreptului #trin #?a admi# pe o arie "eo"ra&ic re#tr6n#8 .n raporturile dintre
ora-ele #au re"iunile .nvecinate 5#?a admi# aplicarea #tatutelor ora-ului
%odena -i @olo"na8 de exemplu7J mai t6r+iu .n condiiile de+voltrii
21
economiei -i a #c;imburilor #?a aplicat .n 3rana cutumele unei provincii .n
alt provincie 5#ec.1!?1)7.
Din #ecolul al III?lea obiectul principal al re"lementrii con&lictuale
a devenit con&lictul .ntre le"ile unor ri di&erite. Ideea c dreptul #trin #e
poate aplica -i?a &cut loc "reu -i numai .n m#ura dep-irii #trii de i+olare
a re"iunilor -i #tatelor. Hmporatnate repercur#iouni a#upra de+voltrii DIP au
avu evenimentele de la #&.#ec.III -i .nceputul #ec. al II?lea prin exi#tena
.n acela-i timp a dou #i#teme economice.5capitali#t -i #ociali#t7.
1.De ce se aplic dreptul strin ? Temeiul aplicrii
DIP urmre-te # re"lemente+e &iecare raport in6nd #eama de natura
lui8 .n modul cel mai convenabil8 ajun"6ndu?#e a#t&el la aplicarea dreptului
#trin. Preci+m c &iecare #tat &ixea+ cum crede de cuviin ca+urile8
condiiile -i limitele aplicrii dreptului #trin. *omerul per&ecionat dei cel
acre #e de#&-oar pe ba+ de operaiuni la termen -i pe credit nu #e poate
lip#i de o re"lementare adecvat. 4oate operaiunile .n cadrul #c;imburilor
comerciale la nivel mondial trebuie#c re"lementate prin anumite norme
juridice. *are #un acele norme D
Hn primul r6nd #unt re"ulile de drept civil8 admini#trativ8etc comune
pentru un "rup mai mare #au mai mic de ri. ,#t&el de re"uli #unt .n cre-tere
numeric dar .ntr?un trecut nu prea .ndeprtat au &o#t inexi#tente. Hn ab#ena
unor norme comune DIP arat pentru &iecare ca+ .n parte care #unt normele
competente> cele locale ale judectorului #au autoritii care #e ocup de
problem #au cele #trine D
Re"ulile de DIP #unt re"uli interne -i au rolul aici de re"uli
internaionale. Ele determin c6mpul de aplicare .n #apiu al le"ilor.
,pariie DIP -i concepia c dreptul #trin #e poate aplica a .n#emnat
un pro"re# remarcabil .n re"lemenatrea relaiilor cu un element #trin .n
raport cu #i#temul teritoriali#mului le"ilor #au al per#onalitii8 precum -i cu
re"imul privile"iilor. O alt etap .n re"lementarea raporturilor cu element
#trin o con#tiuie elaborarea unui DIP comun8 uni&icat #au uni&orm prin
apaiia normelor uni&orme de drept civil8 comercial8 proce#ual civil8
admini#trativ8 &i#cal8 etc.
*a+urile .n care le"ea #trin nu #e aplic> Ordinea public -i &rauda la le"e
a. 3ormele aplicrii le"ii #trine
b. Proba dreptului #trin
Hn virtutea re"ulilor de DIP in#tana trebuie # aplice dreptul #trin. *e
autoritate are dreptul #trin pentru in#tan #au pentru autoritatea c;emat #
#oluione+e raportul juridic cu element de extraneitateD 'e"ea #trin #e va
22
aplica .n virtutea &aptului c propria norm con&lictual .i permite ace#t
lucru. Dreptul #trin nu?-i "#e-te aplicarea .n temeiul propriei autoriti ci
numai .n condiiile -i .n m#ura prev+ut de lex fori.
:.%or+ele aplicrii legii strine
? aplicarea le"ii #trine ca lex causae
? #ituaia c6nd le"ea #trin e#te o condiie pentru aplicarea le"ii &orului
? #ituaia c6nd le"ea #trin e#te incorporat .n contractul .nc;eiat de pri
Doctrina rom6n admite c le"ea #trin #e aplic .n calitate de element
de drept. In acela-i #en# -i practica *urii de arbitraj comercial internaional
a Rom6niei. *on&orm art.1 din le"ea de drept internaional privat acea#t
le"e cuprinde norme pentru determinarea le"ii aplicabile unui raport de DIP
-i norme de procedur .n liti"ii privind raporturi de DIP.
,plicarea le"ii #trine .ntr?un liti"iu relativ la un raport juridic cu
element de extraneitate poate &i invocat de in#tana judectorea#c8 de
in#tana de arbitraj8 de partea intere#at8 #au din o&iciu.
Hn con&ormitate cu art.129 -i 13: din codul de procedur civil
in#tana judectorea#c .n virtutea rolului #u activ8 poate invoca din o&iciu -i
pune .n di#cuia prilor8 aplicarea le"ii #trine la care &ace trimitere norma
con&lictual rom6n ce nu are caracter imperativ. ,ceea-i po#ibilitate o are -i
in#tana de arbitraj.
,tunci c6nd norma con&lictual rom6n e#te imperativ invocarea
dreptului #trin -i aplicarea lui de ctre in#tan nu mai e#te o &acultate8 ci o
obli"aie.
Hn domeniile .n care &uncionea+ lex voluntatis 5cum e#te ca+ul
contractelor7 prile pot renuna la aplicarea le"ii #trine8 apel6nd &ie la lex
fori8 &ie la o lat le"e. Hn #i#temul no#tru de drept8 .n ceea ce prive-te a#pectul
invocrii le"ii #trine8 #e .mbin principiul rolului activ al in#tanei cu
principiul di#ponibilitii prilor.
<.Pro=a #reptului strin
2arcina probei #e .mparte .ntre judector #au arbitru -i pri. *on&orm
articolului $ al.1 din le"ea nr.1:5G1992 coninutul le"ii #trine #e #tabile-te
de in#tana judectorea#c prin ate#tri obinute de la or"anele #tatului care
au edictat?o8 prin avi+ul unui expert8 #au .n alt mod adecvat. De a#emenea
partea care a invocat o le"e #trin poate &i obli"at # &ac dovada
coninutului ei. Hn ca+ul impo#ibilitii de a #e #tabili coninutul le"ii #trine8
#e aplic le"ea rom6n.

23
>.Coninutul legii strine

*ontinutul le"ii #traine #e #tabile#te de in#tanta judecatorea#ca prin
ate#tari obtinute de la or"anele #tatului care au edictat?o8 prin avi+ul unui
expert #au un alt mod adecvat.
Partea care invoca o le"e #traina poate &i obli"ata #a &aca dovada continutului
ei. In ca+ul impo#ibilitatii de a #tabili continutul le"ii #traine8 #e aplica le"ea
romana.

,plicarea le"ii #traine #e inlatura>
a7 daca incalca ordinea publica de drept international privat romanJ
b7 daca a devenit competenta prin &rauda.
In ca+ul inlaturarii le"ii #traine8 #e aplica le"ea romana.

?. E%ECTUL INTERNAIONAL AL DREPTURILOR
)Drepturile cC!tigate-
*ondiiile cerute pentru recunoa-terea e&ectului internaional al drepturilor.
*a principiu8 un drept n#cut con&ormunei le"i competente poate &i
recuno#cut .n celelate ri.
Pentru acea#ta #e cer .ndeplinite urmtoarele condiii>88
Dreptul # &i &o#t dob6ndit con&orm le"ii competente8
Dreptul # &i &o#t valabil dob6ndit con&orm acelei le"i
Dreptul invocat # nu &ie contrar ordinii publice .n dreptul internaional
privat al in#tanei #au autoritii unde #e cere recunoa-terea
Drepturile ci#ti"ate in tara #traina #int re#pectate in Romania8 a&ara numai
daca #int contrare ordinii publice de drept international privat roman.
Di#po+itiile le"ii #unt aplicabile in ma#ura .n care conventiile
internationale la care Romania e#te parte nu #tabile#c o alta re"lementare.
.i=liogra@ie
3ilipe#cu Ioan8 Drept internaional privat8 Editura ,ctami8 vol. I?II8
@ucure-ti8 199$
3ilipe#cu Ioan8 Drept "ivil. #eoria general a o(ligaiilor8 Editura
,rcadia8 @ucure-ti8 1992
24
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$
O.B1/BRE,1B #i Eu"a#tru *alina8 %anual de drept international
privat8 Editura ,ll @ecK8 @ucure#ti 199$

CAP.V CALI%ICAREA
1. DE2PRE *,'I3I*,RE
2. 'E/E, DBPW *,RE 2E 3,*E *,'I3I*,RE,
2. *,'I3I*,RE, DBPW 'E/E, 3ORB'BI
3. *,'I3I*,RE, DBPW 'EI *,B2,E
1.DE2PRE *,'I3I*,RE
In#tana de judecat #au autoritatea competent 5c;emat7 # #oluione+e
un raport juridic cu element #trin8 va cerceta crei "rupe de raporturi pentru
care dreptul internaional privat8 o&er #oluiiA #e incadrea+ #it+uaia
con&lictual pe care trebuie # o re+olve. Hn momentul .n care #?a ajun# la o
conclu+ie #e #pune c autoritatea judectorea#c #au autoritatea a &cut o
cali&icare.
, cali&ica #ituaia con&lictual pe care trebuie # o re+olve ca &c6nd
parte8 prin ipote+8 din &rupa re"ulilor de capacitate8 #tare8 &amilie8 #au alt
re"ul. Hn materie de #tare8 capacitate art.11 din le"e trimite la le"ea
naional a per#oanei8 pentru condiiile de &ond cerute pentru .nc;eierea
c#toriei8 art.1) din le"e o&er #oluia le"ea naional comun a viitorilor
#oi.
3iecare re"ul con&lictul arat le"ea care #e alic #ituaiei luat .n
con#iderare> acea#t le"e poate &i a judectorului ori le"ea unui #tat #trin.
Indicaia acea#ta a re"ulii con&lictuale #e nume-te trimitere. Hn materie de
capacitate #e &ace trimitere la le"ea naional 5lex patriae7J .n materie de
&orm a actelor dreptul internaional privat rom6n o&er mai multe #oluii>una
din ele e#te re"ula cuno#cut locu# re"it actum.
Pentru a arta le"ea material aplicabil8 dreptul con&lictual &olo#e-te trei
cate"orii de criterii8 un criteriu de ordin politic8 apartenena la un anumit #tat
5naionaliattea8 cetenia7un criteriu de ordin teritorial5domiciliul8
re#edina8locul und e#te #ituat imobilul8etc9 -i un criteriu baRat pe voina
prilor 5 le"ea pe care o ale" partenerii .n virtutea autonomiei de voin7.
25
2e nume-te cali&icare operaiunea pe care o &ace autoritatea c;emat #
reRolve o problem con&lictual8 atunci c6nd caut # de#copere cate"oria
con&lictual .n care #e .ncadreaR #ituaia dat8 pentru a -ti ce re"ul #
aplice
)
.
*ali&icarea e#te o in#tituie extrem de complex -i de aceea #?a n#cut
.ntrebarea> ce #e cali&ic in#tituiile8 #ituaiile juridice #au &aptele D .n
doctrin exi#t exprimate o multitudine de opinii -i teorii. Bnii au pu# .n
di#cuie cali&icarea dup le"ea &orului -i au #ub#tituit variante precum
cali&icarea le"e cau#ae. Practica a artat c #e cali&ic elemente de drept.

3. *,'I3I*,RE, DBPW 'E/E, 3ORB'BI
Problema cali&icrii a &o#t &ormulat de Etienne @artin care ia dat -i
numele8 termenul &iind preluat .n literatuira juridic. *on&orm ideilor
exprimate de ace#ta .n pre&aa la M2tudiile de drept internaional privatC
con#tat c re"ulile de drept interna-ional privat domindi&eritele le"i#laii -i
nu depind de re"ulile interne. 1imic nu le?ar .mpiedica # &ie univer#ale -i
a#t&el DIP #?ar .ndrepta #pere uni&icare8 &enomen reali+abil -i po#ibil. Pentru
c #e re"#e#c .n toate #i#temele de drept moderne de drept con&lictual re"uli
cum ar &i locu# re"it actum8 autonomia de voin8 lex rei #itae8 -i multe altele.

4. *,'I3I*,RE, DBPW 'E/E, *,BSEI
3olo#ind termenul de lex cau#ae autorii #e re&r la o le"e care are le"tur
cu #ituaia con&lictual. Dar care e#te acea le"e D Xn &uncie de &iecare ca+
concret8 judectorul de#coper acre dintre acele le"i c6rmuie-te e&ectiv
#ituaie con&lictual. 'e"ea cau+ei e#te una din le"ile care au contact cu #pea
printr?unul din elementele ei.
.i=liogra@ie
3ilipe#cu Ioan8 Drept internaional privat8 Editura ,ctami8 vol. I?II8
@ucure-ti8 199$
3ilipe#cu Ioan8 Drept "ivil. #eoria general a o(ligaiilor8 Editura
,rcadia8 @ucure-ti8 1992
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
)
EaKot %i;ail La#ile8 opere citate8 pa".21:
2!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$
@ati&&ol P.8 'a"arde P.8 #rait* de droit international priv*8 11?Ume
Vdition8 tome I8 'ibrairie "VnVrale de droit et de juri#prudence8 Pari#8 1993
Cap. VI RETRI$ITEREA
1. 1oiune8 apariia retrimiterii8 #pea 3or"o
2.3ormele retrimiterii
8. Noiune* apariia retri+iterii* spea %orgo
DIP conine re"ului ce indic judectorului #au autoritii care
examinea+ un raport cu element #trin8 le"ea pe care trebuie #?o aplice.
,cea#ta poate &i le"ea rom6n #au le"ea #trin.
Hn ca+urile .n care autoritatea trebuie # aplice le"ea rom6n nu apare
nici o di&icultate8 dac .n# norma con&lictual de#emnea+ dreptul #trin #e
#pune c .n ace#t ca+ re"ula con&lictual MtrimiteC la le"ea #trin. Iniial
in#tanele judectore-ti interpretau trimiterea la le"ea #trin ca o trimitere la
dreptul material #trin8 adic la dreptul civil8 comercial8 dreptul &amiliei8etc.
*u titlu de exemplu art. 49 din le"ea nr.1:5G1992 trimite la lex rei
sitate ? le"ea locului #iturii bunului8 .n ca+ul drepturilor reale8 iar norma
con&lictual de la art.2: trimite la le"ea nationala comun a #oilor8etc.
4ermenul a &o#t &olo#it pentru prima oar de RabbV .ntr?o not
privitoare la proce#ul 3or"o. Proce#ul a vut loc .n &rana #pre &inele #ecolului
al?III?lea8 dup care in#tanele au .nceput #?-i #c;imbe atitudinea .n
le"tur cu interpretarea trimiterii al dreptul #trin. Pentru c abia de la
a&acerea 3or"o #?a n#cut .ntrebarea cum trebuie # .nele"em trimiterea la
dreptul #trin.

Prin urmare retrimiterea exi#t dup &elul cum #e con#ider #en#ul
trimiterii pe care le"ea &orului o &ace la le"ea #trin> o trimitere la .ntra"ul
#i#tem de drept #trin8 poate da na-tere la rertrimitere 5ordonat de normele
con&lictuale7 dup cum o treimitere la dreptul #ub#tanial #trin exclude
retrimiterea.
Dac .nterpretm trimiterea la an#amblul dreptului #trin8 atunci vom
con#ulta mai .nt.i re"ulile de DIP -i atunci putem &i .n dou #ituaii>
1.re"ula de DIP din dreptul #trin e#te identic cu re"ula con&lictual a
in#tanei -i .n ace#t ca+ nu apare nici o di&icultate de ordin practic
2$
2. re"ula de DIP #trin la care &ace trimitere dreptul in#tanei poate &i
di&erit de re"ula rom6n core#pun+toare -i #oluia nu va mai &i aceea-i.
Retrimiterea e#te o in#tituie juridic din domeniul DIP8 provocat de
con&lictul ne"ativ dintre normele con&lictuale cu privire la un raport juridic -i
anume .n #en#ul c &iecare norm con&lictual con&er celeilate competena
de a c6rmui raportul juridic re#pectiv.
2.%or+ele retri+iterii
Retrimiterea poate &i de "radul I -i de "radul II. E#te de "radul I atunci
c6nd dreptul #trin 5norma con&lictual7 retrimite trimite .napoi la le"ea
&oruluiJ e#te de "radul II atunci c6nd dreptul #trin 5norma con&lictual7
retrimite la le"ea unui #tat ter -i nu trimite .napoi la le"ea &orului. %ai
poart denumirea de retrimitere complex.
In dreptul rom6n8 le"ea nr.1:5G1992 .m art. 4 arat c> daca le"ea
#trina8 determinata potrivit di#po+itiilor ce urmea+a8 retrimite la dreptul
rom6n8 #e aplica le"ea romana8 a&ara de ca+ul in care #e prevede .n mod
expre# alt&el. 1u e#te permi# retrimiterea de "radul II M+etrimiterea facuta
de legea straina la dreptul altui stat este fara efectC. ,rt.4 al.2 din le"e.

CAP.VII %RAUDA LA LE'E
1.1oiune
2.Elementele &raudei la le"e
3.2ancionarea &raudei la le"e
8.Noiune
Re"ulile de DIP induc le"ea aplicabil &olo#indu?#e de anumite
criterii cum ar &i cetenia8 locul .nc;eierii actului8 domiciliul8 #ediul
per#oanei juridice8 etc. ,#t&el &orma .nc;eierii actului e#te "uvrnat de le"ea
locului unde #?a .nc;eiat actul 5.n lip#a unei de#emnri &cute de pri78
capacitatea e#te c6rmuit de lex patriae 5le"ea #tatului a crui cetean
e#te78-.a.m.d. .ntruc6t dreptul con&lictual lea" aplicarea unei le"i de
exi#tena unui anumit criteriu8 exemplele date mai #u#8 .n mod automat
#c;imbarea unuia din ace#te elemente determin aplicarea altei le"i.
O per#oan .-i poate #c;imba domiciliul8 re-edina8 #au c;iar cetenia.
%odi&icarea punctului de le"tur poate &i real -i accidental8 din motive
obiective8 &r intenia de a obine anumite e"&ecte juridice prin aplicarea
unei anumite le"i.
2e poate .nt.mpla .n# ca per#oana #?-i #c;imbe domiciliul8 re-edina8
#au #?-i alea" un loc de .nc;eiere a contractului urmrind #copul de a
reali+a condiiile cerute de re"ula de DIP8 pentru a #e aplica o alte le"e dec6t
2)
cea normal competent. Per#oana urmre-te # #cape de aplicarea le"ii #ale
naionale imperative #ituaie .n care ne "#im .n &aa unei &raude la le"e.
3rauda la le"e8 ca noiune8 apare de#tul de t6r+iu 5cu oca+ia proce#ului
@eau&&remont7 .n literatura de DIP8 de-i unele aplicaii practice #?au ob#ervat
.nc din #ec.1).

3rauda la le"e e#te o excepie de la aplicarea dreptului #trin
competente # #e aplice unui anumit raport cu element de extarneitate.
Excepia poate &i &olo#it numai c6nd nu exi#t un alt mijloc de a .nltura
aplicarea le"ii #trine obinut .n &rauda le"ii in#tanei8 cum ar &i ordinea
public.
Din examenul practicii judiciare re+ult c #?a .ncercat &raudarea le"ii
proprii mai &recvent prin ale"erea unui anumit loc de .nc;eiere a actului
juridic8 prin ale"erea unei anumite le"i care # c6rmuia#c cerinele de &ond
-i e&ectele contractului Fautonomia de voin? 5.n materie de contracte78 .n
materia #ocietilor coemrciale8 prin .nmatricularea #ocietii .ntr?un alt #tat
dec6t cel competent8 av6nd .n vedere cetenia prilor8 a#ociailor #au .n
ca+ul va#elor maritime #e caut .nmatricularea lor .n #tatele unde #unt
condiii mai avantajao#e.

CAP.VIII
NOR$ELE DE APLICARE NECESAR&
)loi #e police* +an#ator, rules-
*onceptul de norm de aplicare nece#ar 5loi de police .n dreptul
&rance+8 mandatorR rule# .n dreptul an"lo?#axon -i S(in"ende Lor#c;ri&ten
.n cel "erman7 repre+int unul din conceptele pre+ente #i .n *onvenia de la
Roma din 19): -i e#te pre+ent .n nu mai puin de ! articole.
Doctrina arata c normele de aplicare nece#ar aparin dreptului
intern8 &iind norme de drept material 5de drept civil8 proce#ual civil8
penal8etc.78 cu caracter unilateral8 preci+6nd domeniul de aplicare .n #paiu a
le"ii proprii.
9
1ormele de aplicare nece#ar #unt norme de drept material de
drept civil8 proce#ual civil8 penal .n #copul de a proteja anumite "rupuri #au
per#oane vulnerabile cum ar &i con#umatorii #au an"ajaii ori intere#ul
naional.
,-a dup cum #?a #ubliniat .n literatur recur"erea la normele de
aplicare imediat e#te determinat de importana lor economic8 #ocial -i
politicJ ace#tea #unt prioritare impun6ndu?#e &a de orice alt re"ul
9
Ioan 3ilipe#cu8 Drept internaional privat 8vol.I8 -i %acovei Ioan8 Drept internaional privat
8vol.I8 ,r# 'on"a8 Ia-i8 pa".21
29
incident #ituaiei juridice. ,utoritea #e#i+at va aprecia dac o anumit
norm #e impune cu nece#itate raportului juridic cu element de extraneitate.

4extul admite aplicarea le"ilor imperative dintr?o le"e #trin8 de-i
contractul8 .n an#amblu e#te #upu# altei le"i. E#te o problema di#cutata .n
pre+ent. 1u #?a #peci&icat .n ce ca+uri #e aplic o le"e de aplicare nece#ar8
pentru c nu #e poate -ti dinainte c6nd o clau+ dintr?un contract
internaional ar cdea #ub incidena lui = loi de police = din alt ar. ,ici
intervine rolul judectorului8 c;e#tiunea &iind l#at la aprecierea lui.De
aceea putem aprecia imediat c exi#t po#ibile di&erene .ntre tipurile
naionale de =mandatorR rule#=.
CAP.I(
ORDINEA PU.LIC& /N DREPTUL INTERNAIONAL
PRIVAT
1.1oiunea de ordinea public .n dreptul internaional privat
2.Opinii -i idei exprimate in doctrin
3.Ordinea public .n textele unor le"i de drept internaional privat
4.Ordinea publica -i conveniile internaionale
5.Ordinea publica .n *onvenia de la Roma din 19):
8. Noiunea #e or#inea pu=lic Fn #reptul internaional pri"at
In concepia cla#ic8 ordinea public .n dreptul internaional privat
repre+inta8 o excepie de la aplicarea le"ii #trine #tabilit ca aplicabil
urmare operrii re"ulilor de con&lict. Ordinea public nu repre+int dec6t
ace#t a#pect dac o anali+m .n con&ormitate cu locul ce i?a &o#t #tabilit de
doctrin8 unde .n mod con#tant apare ca o problem de aplicare a re"ulilor de
con&lict. ,cea#ta vine # aduc re#tricii le"ii #trine. /ermanii o nume#c
Mclau+a de re+ervC pentru c le"ea #trin normal competent nu e#te
aplicat dec.t #ub re+erva ordinii publice.
4eoretic ordinea public .n dreptul internaional privat #e aplic .n
mod excepional. Pentru a o preci+a8 un punct de plecare poate &i noiunea
de ordine public .n dreptul intern. M1u #e poate dero"a prin conveniuni
particulare de la le"ile care intere#ea+ ordinea public -i bunele moravuriC
5articolul 5 cod civil7. Din &ormularea textului8 judectorul8 apreciem8 c nu
va &i mai lmurit cu privire la coninutul ordinii publice .n dreptul intern.
3:
In activitatea #a de reali+are a actului de ju#tiie8 ma"i#tratul va &i nevoit
# aplice norme imperative8 #upletive8 #au pro;ibitive. %ajoritatea #unt
norme #imple di#po+itive. La rm.ne .n continuare la aprecierea #a de a
decide dac re"ula8 e#te de ordine public #au nu8 .n dreptul intern.
1:

Procedural8 lucrurile #e petrec la &el -i .n dreptul internaional privat.
1u exi#t deci di&erene .n &uncionarea interveniei ordinii publice.
Exi#ta .n# o di&eren de obiect -i anume .n timp ce .n ca+ul dreptului
intern obiectul e#te voina particular8 ca principal animatoare a vieii
juridice8 .n dreptul internaional privat ordinea public acionea+
a#upra le"ii #trine in-i-i.
De aceea putem a&irma8 c #e nume-te ordine public .n dreptul
internaional privat excepia pu# la .ndem.na judectorului pentru a
.ndeprta le"ea #trin normal competenta .n ba+a re"ulilor de drept
internaional privat al &orului8 atunci c.nd ea e#te contrar unui principiu
&undamental al dreptului in#tanei #au contravine bunelor moravuri.

,preciem c ordinea public e#te o in#tituie nece#ar .n dreptul
con&lictual -i .n &elul ace#ta ne raliem opiniilor exprimate .n literatura
de #pecialitate. Pentru a#i"urarea #tabilitii raporturilor juridice #e
impune ca intervenia ordinii publice # &ie admi# numai .n mod
excepional.
>. Opinii !i i#ei e9pri+ate in #octrin
O concepie intere#ant cu privire la tema noa#tr e#te cea
&ormulat de 'erebour# F Pi"eonniUre -i a continuatorului #u 'ou#ouarn8
concepie preluat dar mai ale# du# dincolo de ".ndirea iniiatorului #u de
ctre @ati&&ol.
11
1:
In dreptul intern 8 judectorul aprecia+ dac .n ca+ul concret 8 #e aplic normele de
ordine public din dreptul intern8 adic cele vi+ate de art.5 din codul civil rom6n #au
re#pectiv art.! din codul civil &rance+ #unt imperative #au imperativitatea re+ult din
&ormularea textului. 2e .nt.mpl uneori ca ece#ta # aprecie+e ca imperativ?pro;ibitive
anumite norme care nu au ace#t caracter8 #unt totu-i obli"atorii. CE&ectul #u unic e#te de
aciona .mpotriva voinei particularilor8 .n principal .n contracte pe de o parte8 .n materie
de re"im judiciar8 pe de alt parteC.
Opinia a#t&el exprimat aparine lui 3rance#caKi# P;.8 care .n articolul , a-t-il du
nouveau en mati.re d/ ordre pu(lic 08 54ravaux du comitV &ran<ai# de droit international
privV8 19!!?19!98 Dallo+8 Pari#78 mai #u#ine c voina partenerilor e#te limitat8 c #e
extinde puterea judectorilorJ a#imilea+ nulitile de ordine public nulitilor ab#olute.
Intr?o alt opinie8 cea &ormul -i demon#tart cu &inee de %alaurie8 #e #u#ine c o
noiune de ace#t "en a &o#t creat pentru a a#i"ura coerena aplicrii dreptului. 5'YOrdre
public VconomiZue8 Pari#8 p.518 19!37
11
'erebour# F Pi"eonniUre8 citat din 3rance#caKi# P;.8 , a-t-il du nouveau en mati.re d/
ordre pu(lic 08 4ravaux du comitV &ran<ai# de droit international privV8 Dallo+8 Pari#
19$:8 p. 15:?15!
31
*on&orm concepiei lui 'erebour# F Pi"eonniUre -i 'ou#ouarn
ordinea public reacionea+ .mpotriva le"ii #trine .n dou maniere di&erite.
a7 impotriva aplicrii le"ii #trine care ne#ocote-te principiile de drept
public #au privat8 #au privat comun al rilor civili+ate8 expre#ia moralei
-i a adevrului obiectiv pe care anumii autori le cali&ic ca principii
internaionale8 .n exprimarea #intetic a lui 'erebour# F Pi"eonniVre8 M.n
"enere vi+m c le"ea #trin e#te contrar moralei -i dreptului naturalC.
'a"arde exprim.nd acordul #u cu teoria re+um totul .ntr?un #in"ur
cuv.nt Mdrept naturalC cu preci+area c trebuie .nele# lato sensu pentru c
dreptul natural a &o#t direct implicat .n na-terea teoriei con&lictelor de
le"i.
b7 O a doua manier de a aciona a ordinii publice e#te de a .ndeprta le"ea
#trin c6nd aplicarea #a8 ca urmare a unei diver"ene .n ceea ce prive#c
Mle# but moraux8 #ociaux et VconomiZue#AC cau+ea+ intere#ului &rance+
un prejudiciu "rav care trebuie # prevale+e a#upra comerului
internaional -i al #olidaritii internaionale.
12

Deoarece nu exi#t o concepie unitar8 pentru cali&icarea normelor
de aplicare nece#ar #e &olo#e#c di&erite criterii. Po+iiile adoptate #unt
con&i"urate8 .n principal8 de criterii &ormali#te8 te;nice #au &inali#te. De
exemplu8 .n co#iderarea criteriilor te;nice8 normele de de aplicare imediat
#unt norme de ordine public. Remarcm totu-i8 c una din cele dou
noiuni e#te inutil pe de o parte8 pe de alt parte invocarea ordinii publice
implic de#emnarea le"ii #trine8 pe c6nd aplicarea normelor a madator1
rules8 nu pun o a#emena problem.
<. Or#inea pu=lic Fn te9tele unor legi #e #rept internaional pri"at
@ati&&ol exprim6ndu?#e .ntr?o manier #intetic8 e#te de prere c
ordinea public8 .n "enere8 e#te ju#ti&icat de Maprarea anumitor politici
le"i#lativeC. 2.ntem tentai # ne .ntrebm de#pre ce e#te vorba D 4ot
@ati&&ol preci+ea+ .n continuare c ace#te Mpolitici le"i#lativeC nu #.nt
identi&icate de la .nlimea principiilor de la care #e pot .mprumuta8 ca
de exemplu protecia &amiliei8 libertatea comerului.
Dat &iind c ordinea public repre+int o teorie "eneral a dreptul
internaional privat8 excepia apare .n toete textele noi de le"e. ,#t&el .n
le"ea rom6n de drept internaional privat8 le"ea nr. 1:5G19928 articolul
) o enun .n &elul urmtor >
M,plicarea le"ii #trine #e .nltur >
a7 dac .ncalc ordine public .n dreptul internaional privat rom6n J
b7 dac a devenit competent prin &raud.
12
Pre+entarea concepiilor aparine lui 3rance#caKi# P;.8 -i au &o#t publicate .n articolul ,
a-t-il du nouveau en mati.re d/ ordre pu(lic 08 4ravaux du comitV &ran<ai# de droit
international privV8 Dallo+8 Pari# 19$:8 p. 154
32
Hn le"ea au#triac de drept internaional privat 5le"ea e#te .n
vi"oare de la 1 ianuarie 19$978 #e arat MO di#po+iie #trin nu trebuie # &ie
aplicat8 dac aplicarea ei duce la un re+ultat incompatibil cu valorile
&undamentale ale ordinii juridice au#triece. Dac e#te nece#ar8 trebuie # #e
aplice .n locul ei di#po+iia core#pun+toare a dreptului au#triacC5para"ra&ul
! COrdinea publicC7.
Re"lementri re&eritoare la ordinea public "#im -i .n le"ea
portu";e+8 mai exact .n codul civil portu";e+ din 19!!8 care .n articolul 22
di#pune>
17 Di#po+iiile le"ii #tarine de#emnate de re"ula de con&lict nu #unt
aplicabile8 c.nd acea#t aplicare antrenea+ o atin"ere a principiilor
&undamentale ale ordinii publice internaionale a #tatului portu";e+ J 27 In
ace#t ca+8 #unt aplicabile re"ulile cele mai potrivite ale le"i#laiei #trine
competente #au #ub#idiar8 re"ulile dreptului intern portu";e+C.
O nou re"lementare a cuno#cut -i dreptul "erman 5'e"ea "erman
privind noua re"lementare de drept internaional privat din 25 iulie 19)!7
care .n articolul ! intitulat O&&entlic;e Ordnun" 5Ordre public78 ordinea
public e#te pre+entat a#t&el > MO norm juridic a unui alt #tat nu #e aplic8
dac aplicarea ei conduce la un re+ultat care .n mod evident e#te
incompatibil cu principiile de ba+ ale dreptului "erman. 1u #e aplic mai
ale# c.nd aplicarea e#te incompatibil cu drepturile &undamentaleC. ,precie+
ca deo#ebit de actual -i revoluionar acea#t &ormulare ce include
drepturile &undamentale8 de#i"ur #e re&er la drepturile omului8 ale
ceteanului. Probabil &ormularea e#te in#pirat din documentele
internaionale la care #tatul "erman e#te parte cum ar &i *onvenia european
a drepturilor -i libertilor &undamentale ale omului adoptat #ub e"ida
*on#iliului Europei.
4ermenul de Mordine publicC a &o#t preluat de dreptul
internaional privat din articolul ! al codului civil &rance+ con&orm cruia >
Mnu #e poate dero"a8 prin convenii particulare de la le"ile care intere#ea+
ordinea public -i bunele moravuriC. *odul civil &rance+8 a &o#t punctul de
plecare pentru literatura con&lictual .n Europa pentru a crea noiunea di&erit
de Mexcepia de ordine public .n dreptul internaional privatC. ,ce#te dou
noiuni nu #e con&und. De aici termenul a &o#t preluat de ctre unele
convenii internaionale8 .n tratate8 convenii -i acorduri privind a#i#tena
juridic.
In le"i#laia rom6n ordinea public e#te prev+ut de articolul )
-i art.1!) pct.2 din le"ea de drept internaional privat precum -i de art. 52:
din codul de procedur penal. ,#t&el8 aplicarea le"ii #trine #e .nltur dac
.ncalc ordinea public de drept internaional privat rom6n 5art.) al.1 pct.a7.
In ca+ul .nlturrii le"ii #trine8 #e aplic dreptul rom6n 5art.) al.27.
>. Or#inea pu=lica !i con"eniile internaionale
33
Ordinea public ca teorie "eneral a dreptului internaional privat a
&o#t preluat de multe din conveniile internaionale. Dintre ace#tea ne vom
re&eri la cele mai recente8 cu re&rire #pecial la cele care au tan"en cu
tematica de+baterii noa#tre.*onvenia de la Pa"a din 19)! a#upra le"ii
aplicabile contractelor de v6n+are internaionala de mr&uri. In textul
conveniei re"#im articolul 1) care preci+ea+ >
!plicarea uneia din legile desemnate de convenie nu poate fi
nlturat dec2t dac aceast aplicare este manifest incompati(il
cu ordinea pu(lic.
4extul articolului 1$ din aceea-i convenie #e re&er la normele de
aplicare nece#ar din dreptul intern al unui #tat M*onvenia nu aduce atin"ere
di#po+iiilor le"ii &orului care #e impun oricare ar &i le"ea aplicabil
contractuluiC. -i ele nu pot &i con&undate cu ordinea public.
Bn alt document internaional deo#ebit de important pentru
Bniunea european e#te *onvenia de la Roma din 19): privind le"ea
aplicabil obli"aiilor contractuale8 conine de a#emenea un articol re&eritor
la ordinea public .n dreptul internaional privat. E#te vorba de articolul 1!
care are urmtorul coninut Maplicarea unei re"uli din dreptul oricrei ri
indicat de acea#t convenie poate &i re&u+at numai dac aplicarea ei e#te
mani&e#t incompatibil cu ordinea public a &oruluiC. ,rticolul 1! e#te
intitula MOrdre publicC iar &ormula .n limba &rance+ e#te preluat -i .n textul
redactat .n limba en"le+8 &iind deci pre&erat &ormulei en"le+e MPublic
OrderC #au MPublic policRC. ,ce#t &apt con#tiuie dovada celor a&irmate
privind in&luena codului civil &rance+.
*a -i .n *onvenia de la Pa"a din 19)!8 pre+enta convenie
conine M%andatorR rule#C care .n#eamn norme de aplicare nece#ar8 #unt
coninute .n articolul $ -i #unt anali+ate pe lar" .n #eciunea urmtoare. De-i
convenia e#te de#c;i# #emnrii numai #tatelor comunitare8 ea &ace acee-i
di#tincie .ntre ordinea public #i normele de aplicare nece#ar a cror
aplicare e#te obli"atorie .n ca+urile artate de convenie.
*onvenia de la 1e( OorK din 1: iunie 195) privind recunoa-terea
#i executarea #entinelor arbitrale8 care &iind o convenie privind .n principal
a#pecte le"ate de procedura recunoa-terii8 articolul L prevede c .nclcarea
ordinii publice .n dreptul internaional privat poate con#titui un motiv de
re&u+are a recunoa-terii -i executrii #entinelor arbitrale.
*onvenia european de arbitraj comercial internaional din 19!1
5la care Rom6nia e#te parte #emnatar8 con&. Decretului nr.2)1G19!37.
*onvenia con&er o lar" apreciere in#tanelor de care depinde interpretarea
rextului articolului II. Din redactarea textului nu re+ult .n mod direct c
ordinea public ar &i printre cau+ele pentru care #e poate re&u+a
recunoa#terea #i executarea #entinelor arbitrale. In literatura de #pecialitate
13
#?a &ormulat opinia8 la care m ralie+8 con&orm creia ordinea public #e
13
%i;ail La#ile EaKot8 op.cit.8 p. 243
34
poate invoca -i .n lip#a unui text8 deoarece e#te o teorie "eneral a dreptului
con&lictual.


.i=liogra@ie pentru cap.VIGI(
1.@aciu ,n"ela8 %egea aplica(il v2nzrii internaionale de mrfuri8
Editura Eunimea8 Ia-i8 2::1
2.3ilipe#cu Ioan8 Drept internaional privat8 Editura ,ctami8 vol. I?II8
@ucure-ti8 199$
3.3ilipe#cu Ioan8 Drept "ivil. #eoria general a o(ligaiilor8 Editura
,rcadia8 @ucure-ti8 1992
4. Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i
Peda"o"ic8 @ucure-ti8 19$!
5. EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura
3undaiei T*;emareaC8 Ia-i8 199$

35

PARTEA SPECIAL&
CONDIIA 0URIDIC& A STR&INILOR
1. 1oiuni "enerale8 de&iniia #trinului8 drepturile -i obli"aiile #trinilor .n
Rom6nia
2. *ondiia juridic a #trinului -i con&lictele de le"i
3. *ondiia juridic a #trinului .n relaiile economice internaionale
4. 3ormele condiiei juridice a #trinilor
5. Re"imul juridic al #trinilor .n Rom6nia
!. Drepturile -i obli"aiile rom6nilor .n #trintate
1. *ondiia #trinului ca parte .n proce#
8. Noiuni generale* #e@iniia strinului
DIP arat c prin strin #e .nele"ea acea per#oan care nu are
cetenia #tatului pe al teritoriul crui #e a&l.

*ondiia juridic a #trinului de#emnea+ totalitatea drepturilor -i
obli"aiilor pe care ace#ta la are la un moment dat .ntr?o anumit arJ alt&el
#pu# toate re"ulile juridice re&eritoare la #trini8 re"uli care determin
condiia lor. *ondiia juridic a #trinului cuprinde -i per#oanele juridice8
deoarece prin #trin trebuie # .nele"em orice #ubiect de drept8 per#oan
&i+ic #au juridic.
*on&orm art.2 din le"ea rom6n8 #trinii nu pot or"ani+a pe teritoriul
Rom6niei partide politice -i alte or"ani+aii #imilare ace#tora -i nici nu pot
&ace parte din ace#tea ori alte or"ani+aii #au "rupri8 nu pot ocupa &uncii -i
demniti politice8 civile ori militare -i nu pot iniia #au or"ani+a #au
participa la mani&e#tri ori .ntruniri care aduc atin"ere ordinii publice #au
#i"uranei naionale.
2ediul materiei .l con#tituie nu numai OB/ nr.194 din 2::2 privind
re"imul #trinilor .n Rom6nia ci -i alte acte normative aparintoare altor
ramuri de drept ca -i conveniile -i tratatele internaionale.
Hn ceea ce prive-te interperetarea di#po+iiilor le"ale re&eritoare la
re"imul juridic al #trinilor8 *on#tituia Rom6niei .n art. 2:5178 drept cel mai
important #tandard de re&erin .n materia drepturilor -i libertilor per#oanei>
MDi#po+iiile con#tituionale vor &i interpretate .n concordan cu Declaraia
Bniver#al a Drepturilor Omului8 cu pactele -i celelalte tratate la care
Rom6nia e#te parteC.
,rticolul 1 din Declaraia Bniver#al a Drepturilor Omului prevede #oate
fiintele umane se nasc li(ere si egale n demnitate si n drepturi. 'le
3!
nzestrate cu ratiune si constiinta si tre(uie sa se comporte unii fata de
altele n spiritul fraternitatii.3 iar .n
articolul 2 #t #cri# c4iecare om se poate prevala de toate drepturile si
li(ertatile proclamate n prezenta Declaratie fara nici un fel de deose(ire
ca, de pilda, deose(irea de rasa, culoare, sex, lim(a, religie, opinie politica
sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau
orice alte mpre5urari.
6n afara de aceasta, nu se va face nici o deose(ire dupa statutul
politic, 5uridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o
persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu snt independente, su( tutela,
neautonome sau supuse vreunei alte limitari a suveranitateC.
:.Con#iia ;uri#ic a strinului !i con@lictele #e legi
O problem aparte o con#tituie di#ticia dintre condiia juridic a
#trinilor -i con&lictele de le"i. 2ub ace#t a#pect preci+m c exi#t o
delimitare .ntre condiia juridic a #trinulor -i con&lictele de le"i .n
domeniul #trii -i capacitii per#oanei 8 iar re#pectiva delimitare pre#upune
dou probleme -i anume>
- normele re&eritoare la condiia juridic a #trinului nu #unt norme
con&lictuale8 ci #ub#taniale. Re"ulile prin care #e #oluionea+ con&lictele
dele"i #unt dimpotriv8 norme con&lictuale.
- condiia juridic a #trinului #e re&r la capacitatea de &olo#in .n timp ce
con&lictul de le"i terimite la capacitatea de exerciiu.

<. Con#iia ;uri#ic a strinului Fn relaiile econo+ice internaionale
*ondiia juridic a #trinilor poart pecetea relaiilor de producie
dominante. ,cea#ta a variat de la epoc la epoc8 de la #tat la #tat. 2e pare c
problema condiiei juridice a #trinului #?a pu# .nc din antic;itate8 .n 'e"ea
celor III 4able .n care #ub apelativul ostes erau de#emnai du-manii Romei
c6t -i barbarii pa-nici. ,ce#ia .n# erau .nlturai de la protecia le"al.
Datorit de+voltrii relaiilor economice internaionale condiia
juridic a #trinului a ajun# # &ie &oarte a#emntoare .n multe din #tatele
lumii.
>. %or+ele con#iiei ;uri#ice a strinilor
In #tatele lumii8 de re"ul #unt utili+ate urmtoarele &orme>
1. re"imul naional J
2. re"imul clau+ei naiunii celei mai &avori+ate .
3. Re"imul #pecial F
3$
?. Regi+ul ;uri#ic al strinilor Fn Ro+Cnia
Re"imul prive-te urmtoarele a#pecte>
- intrarea #trinilor .n arJ
- -ederea #trinilor .n Rom6niaJ
- ie-irea #trinilor din ar -i
- drepturile #trinilor .n Rom6nia
- #ituaia #pecial a re&u"iailor 5le"ea nr.15 din 2 aprilie 199! privind
re"imul -i #tatutul re&u"iailor. 2tatutul de re&u"iat #e acord la cererea
#trinului caredovede-te c .n ara de ori"ineare temeiuri ju#ti&icatede a &i
per#ecuatt pentru con#iderente de ra#8 reli"ie8 naionalitate8 apartenen
la un anumit "rup #ocial8 #au pentru opiniile #ale politice. ,ce#t #tatut
poate &i .n# obinut -i pentru con#iderente umanitare. Potrivit le"ii
#trinului cruia I #?a acordat #tatutul de re&u"iat8 bene&icia+ de el pe o
perioad de trei ani cu po#ibiliattea prelun"irii pe .nc doi ani. Hn ceea ce
prive-te dreptul de a+il *on#tituia .n art.1$ preci+ea+ c #e acord -i #e
retar"e .n condiiile le"ii8 cu re#pectarea tratatelor la care Rom6nia e#te
parte.
Drepturile !i o=ligaiile ro+Cnilor Fn strintate

E. Con#iia strinului ca parte Fn proces

2trainii8 per#oane &i+ice #i per#oane juridice au8 in conditiile le"ii8 in
&ata in#tantelor romane8 acelea#i drepturi #i acelea#i obli"atii procedurale ca
#i per#oanele &i+ice de cetatenie romana #i per#oanele juridice romane.
*etatenii #traini bene&icia+a in &ata in#tantelor romane8 in proce#ele
privind raporturile de drept international privat8 de #cutiri #au reduceri de
taxe #i alte c;eltuieli de procedura8 precum #i de a#i#tenta juridica "ratuita8 in
aceea#i ma#ura #i in acelea#i conditii ca #i cetatenii romani8 #ub conditia
reciprocitatii cu #tatul de cetatenie #au de domiciliu al #olicitantilor.

.i=liogra@ie
O.Bn"ureanu #i *alina Eu"a#tru, $anual de drept international privat,
Editura ,ll @ecK @ucure#ti 199$
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$
3)

CAP.II STAREA 2I CAPACITATEA PERSOANELOR /N DREPTUL
INTERNAIONAL PRIVAT
1.2tatutul per#onal .n dreptul internaional privat
2. *on&licte de le"i cu privire la #tatutul per#onal .n 'DIP
3.2tatutul per#oanei &i+ice .n le"i#laia altor ri
4. ,lte probleme le"ate de #tatutul per#oanelor .n DIP
8. Statutul personal Fn #reptul internaional pri"at
2tatutele per#onale #unt le"ate de le"i#laia locului de ori"ine #au al
domiciliului unei per#oane. 2tatutul per#onal are o putere MextrateritorialC .n
#en#ul c el urmea+ per#oana -i "uvernea+ #tatutul #u per#onal.
Hn ceea ce prive-te de&inirea domiciliului8 ca punct de le"tur8
#i#temele de drept ale lumii #unt divi+ate .ntre tendinele criteriului ceteniei
-i acela care pre&er domiciliu ca punc de le"tur. [rile an"lo?#axone
pre&er 5.n #pecial an"lia8 *anada8 2B,7 #unt &avorabile domiciliului ca -i
1orve"ia8 Danemarca -i dup 19)$ Elveia.
*;iar dac celelate ri europene dau prioritate le"turii de ceteniei8
iar actualmente #e poate vorbi de o cri+ .n domeniu8 deoarece dubla
cetenie8 ca+urile .n care #oii au cetenii di&erite8 #au ace#tea di&er .ntre
prini -i copii ca -i rolul din ce .n ce mai redu# .ntr?o lume .n mi-care8 a-a
cum #e .nt.mpl .n cadrul Europei8 .n B.E.
:. Con@licte #e legi cu pri"ire la statutul personal Fn LDIP
Exi#t o re"ul .n DIP con&orm creia de&inirea punctului de le"tur
e#te dat de le"ea &orului8 determinarea ceteniei e#te "uvernat de dreptul
#tatului al cr+ui cetean e#te cel .n cau+. ,cea#t ab#en de coordonare
.ntre le"ile a#upra ceteniei conduce la con&licte po+itive -i8 uneori8 la
con&licte ne"ative.
"onflictul pozitiv e#te dat de cumulul de cetenii. ,ce#t cumul re+ult
din &aptul c anumite #tate &ac # depind cetenia de 5us sanguinis cum e#te
ca+ul le"ii &ederale eleveiene a#upra dob6ndirii #au poierderii ceteniei
eleveiene8 19528 .n timp ce altele aplic principiul 5us soli 5#i#temul &rance+
.n #pecial7.cumulul de cetenii e#te re"lementat .n diver#e moduri .n planul
con&lictelor de le"i. ,#t&el #e poate pre&era>
?cetenia cea mai vec;eJ
?cetenia primit ultima datJ
?ori #e d pre&erin acelei cetenii care coincide cu &orul 5#oluia
cla#ic pre&erat -i de 4R Pope#cu?Dr.int.ptivat8tratat8@uc819$!8pa".1:)?
1:97J
39
?#au #e pre&er aplicarea cumulativ a drepturilor naionale .n cau+8
ceea ce conduce la reinerea de &apt a le"ii naionale &a de le"ea mai
r#trictivJ
?#e poate ale"e cetenia e&ectiv8 adic aceea #tatului cu care per#oana
are le"turile cele mai #tr6n#e.
14
"onflictul negativ apare .n #ituaia apatri+ilor -i a re&u"iailor>
?atunci c6nd o per#oane#te apatrid8 trebuie # #e utili+e+e un alt
punct de le"tur dec6t ceteniaJ &ie domiciliul8 &ie re-edina obi-nuit #au
&orul 5le"tura ca#cad7J
?atunci c6nd o per#oan e#te re&u"iat cetenia #a nu?-i mai are
#en#ul8 motiv pentru care art.12 din convenia de la /eneva #ub#tituie
criteriului le"ii naionale8 domiciliul.
<. Statutul persoanei @iBice Fn legislaia altor ri
Hn /ermania E/@/@ #e d prioritate ceteniei Mle"turile .n
ca#cadC.
Hn 3rana8 principiul naionalitii e#te prev+ut .n art.3 cod civil
&arnce+ a#c+ut din amploareJ acea#t le"tur nu mai e#te utilia+t .n materia
#ucce#iunior8 re". %atrimonial8 divor8 &iliaie. Euri#prudena punea accent pe
domiciliul comun a &o#t modi&icat de o le"i#laie nou8 Mcare con#tituie un
ame#tec de inedit -i unilaterali#m internaionali#tC.
15
Hn Elveia rolul naionalitii e#te .n diminuare datorit doctrinei din
domeniul &iliaiei8 le"tura cu nionalitatea a &o#t .nlocuit .n 19$2 -i 19$! cu
re"uli ce ddeau prioritate domiciliului. 2trinii .n Elveia au &o#t #upu-i din
ce .n ce mai mult le"ii domiciliului lor8 criteriu deja con#acrat .n art.2 -i
art.32 din noua le"e de drept internaional privat elveian.
'DIP elveian pun6nd accent pe domiciliu8 at6t pentru #trinii din
Elveia8 c6t -i pentru elveieni .n #trintate8 re+erv naionalitii un rol
#ub#idiar. 'e"ea naional intervine atunci c6nd domiciliul joac un rol mai
puin e&ectiv #au atunci c6nd #e vrea # #e proteje+e o parte 5.n materie de
divor7 #au am6ndou 5.n domeniul c#toriei7.
>. Alte pro=le+e legate #e statutul persoanelor Fn DIP
,.aplicarea le"ii naionale
@.aplicarea altei le"i
*.domeniul de palicarea le"ii #tatutului per#oanei &i+ice
D.excepia de la aplicarea le"ii per#onale competente cu privire la
capacitatea per#oanei &i+ice 5teoria intere#ului naional7
14
4RPope#cu, Drept internaional privat8 Editura Rom&el8 @ucure-ti 19948 pa".1!:?1!1J I.3ilipe#cu8 op.cit.8
vol.II8 pa".23?24J D.,.2itaru8 , Drept internaional privat,-tratat8 Editura ,ctami8 @ucure-ti8199$8pa".131?
132
15
3r.Qnoep&ler8 P;.2c;(ei+er8 Pr*cis de droit internaional priv*8\dition# 2taemp&li]*ie 2a @erna8 199:8
pa".14!
4:
E.numele per#oanei &i+ice
CAP.III NOR$A CON%LICTUAL& CU PRIVIRE LA %OR$A
ACTELOR 0URIDICE
1. ,ctele rom6nilor .n #trintate
2. 3ora probant a actelor &cute .n #trintate
3. E&ectele actelor .ntocmite .n #trintate de &uncionarii con#ulari rom6ni
4. ,ctele #trinilor .n Rom6nia
5. ,ctele .nc;eiate .n Rom6nia .n alt &orm dec6t aceea prev+ut de le"ea
locului
8. Actele ro+Cnilor Fn strintate
Rom6nii care #e "#e#c .n #trintate #e pot vedea .n #ituaia de a
.nc;eia diver#e acte juridice8 cum ar &i ca+ul te#tamentelor8 al di&eritelor
declaraii autentice. ,ce#te acte #e pot .nc;eia .n &ormele prev+ute de le"ea
rom6n #au de cea #trin.
,ctele de #tare civil .nc;eiate de rom6ni .n #trintate8 &ie .n &orma
indicat de le"ea locului8 &ie .n &orma le"ii rom6ne8 au &o#t examinate de noi
#ub capitolul con#acrat #trii civile -i a#upra lor nu vom mai reveni.
4e#tamentul trebuie # &ie &cut .n &orma dictat de le"ea rom6n -i
anume .n &orma olo"ra& #au autentic. 'e"ea nr.1:5G1992 re&erindu?#e la
.ntocmirea8 modi&icarea #au revocarea te#tamentului arat c #unt #ocotite
valabile daca actul re#pect condiiile de &orma aplicabile8 &ie la data c6nd a
&o#t intocmit8 modi&icat #au revocat8 &ie la data dece#ului te#tatorului8
con&orm oricareia dintre le"ile urmatoare>
a7 le"ea nationala a te#tatoruluiJ
b7 le"ea domiciliului ace#tuiaJ
c7 le"ea locului unde actul a &o#t intocmit8 modi&icat #au revocatJ
d7 le"ea #ituatiei imobilului ce &ormea+a obiectul te#tamentuluiJ
e7 le"ea in#tantei #au a or"anului care indepline#te procedura de tran#mitere
a bunurilor mo#tenite.
*ontractele .nc;eiate de particulari .n #trintate #e pot .ntocmi .n
&orma indicat de le"ea locului #au .n cea indicat de le"ea aplicabil
&ondului actului8 .n &orma le"ii domiciliului prilor8 a le"ii locului .n care
e#te #ituat imobilul care &ormea+ obiectul actului #au .n alt &orm. Re"uli
#peciale trebuie avute .n vedere .n ce prive-te contractele de comer exteriorJ
de ele ne ocupm .ntr?o alt #eciune.
41
:. %ora pro=ant a actelor @cute Fn strintate
Bn act &cut .n #trintate con&orm le"ii #trine competente dup
dreptul internaional privat rom6n are &ora probant .n ara noa#tr. Hn ace#t
ca+8 ne "#im .n &aa unei probleme de e&ect internaional al drepturilor -i #e
aplic re"ulile pe care le?am #tudiat la capitolul con&lictelor de le"i .n timp -i
#paiu. 1umeroa#e texte din actele normative interne -i din conveniile
internaionale &ac aplicarea ace#tei idei.
Hn#cri#ul 5instrumentum pro(ationes 7 &ixea+ evenimentele care au
avut loc8 con#tituind o prob .n ca+ de conte#tare. Hnre"i#trarea
evenimentelor #e &ace acolo unde #?a mani&e#tat voina -i .n &orma dictat de
le"ea .n vi"oare .n acel loc #au de o alt le"e8 a-a cum am artat mai #u#.
<. E@ectele actelor Fntoc+ite Fn strintate #e @uncionarii consulari
ro+Cni
E&ectele actelor dre#ate de &uncionari con#ulari rom6ni .n #trintate
#unt de#tul de di&erite. *6teva di#tincii #e impun > e&ectele produ#e .n ara
#trin .n care in#trumentea+ &uncionarul con#ular rom6n -i e&ectele pe care
le poate produce actul .n Rom6nia.
*on#ulul trebuie # a#i"ure protecia drepturilor -i intere#elor #tatului
rom6n -i a cetenilor ace#tui raport cu #tatul primitor -i cetenii #i. ,ctele
pe care le &ace con#ulul .n exerciiu &unciunilor #ale produc e&ecte di&erite.
*onveniile con#ulare #au tratatele de a#i#ten juridic acord e&ectele cele
mai .ntin#e re+ultatelor activitii &uncionarilor con#ulari.
3unciile con#ulare pe care le exercit &uncionarii con#ulari ai #tatului
trimitor8 precum -i membrii per#onalului diplomatic din cadrul mi#iunii
diplomatice a #tatului trimitor care pot exercita a#emenea &uncii #unt
artai prin convenii. 1umele celor care urmea+ # exercite &unciile
con#ulare trebuie # &ie noti&icate .n prealabil autoritilor #tatului de
re-edin 5 art. $ al *onveniei con#ulare cu 2.B.,. din 19$2 7.
Hn ca+ul .n care exi#t o convenie con#ular #au o alt&el de convenie8
con#ulul are toate puterile -i drepturile pe care ace#t act internaional le
recunoa-te.
,ctele -i documentele primite .n exerciiul &unciunilor prev+ute de
convenie au .n #tatul de re-edin aceea-i valoare juridic -i &or probant
ca -i actele -i documentele primite8 .ntocmite8 autenti&icate8 le"ali+ate #au
certi&icate de ctre autoritile competente ale #tatului de re-edin. Exi#t
vreo limit D
De#i"ur > .n primul r6nd8 ne "6ndim la ordinea public. Dar unele
convenii pun o alt condiie > actul in#trumentat de &uncionarul con#ular nu
trebuie # contravin le"ii #tatului de re-edin. ,cea#ta .n#eamn c orice
42
le"e imperativ a #tatului de re-edin va putea eventual opri recunoa-terea
actului in#trumentat 5 art. 1: al *onveniei con#ulare cu 2.B.,. din 19$2 7.
Hn a&ar de actele de#pre care conveniile internaionale vorbe#c
expre#8 &uncionarii con#ulari mai pot primi -i alte acte8 cu condiia ca
in#trumentarea lor # nu &ie inter+i# de le"ea #tatului primitor #au care #unt
prev+ute .n alte convenii internaionale .nc;eiate .ntre cele dou #tate.
Hn lip#a unei convenii internaionale8 actele in#trumentate de &uncionarii
con#ulari #unt lip#ite de e&icacitate .n &aa autoritilor #tatului de re-edin.
,ctele .nc;eiate de &uncionarii con#ulari rom6ni .n #trintate8 c;iar .n lip#a
unor convenii con#ulare8 produc e&ecte .n &aa autoritilor rom6ne8 dac
&uncionarii erau competeni # le primea#c -i #?au .nc;eiat cu re#pectarea
prevederilor le"ii rom6ne.
?. Actele strinilor /n Ro+Cnia

,ctele pe care le .nc;eie un #trin .n Rom6nia .n &orma cerut de le"ea
rom6n erau valabile con&orm vec;iului text din al. 3 art. 2 cod civ.
,ctualmente textul a &o#t abro"at prin apariia le"ii rom6ne de drept
internaional privat8 &iind aplicabile di#po+iiile art.!9 din le"e.
Dar dac le"ea naional a #trinului cere aplicarea &ormei prev+ute
de le"ea lui naional D ,#t&el ar &i ca+ul .n care le"ea naional a #trinului
cere &orma autentic pentru te#tament. La &i te#tamentul &cut .n &orma
olo"ra& valabil D E#te o c;e#tiune de cali&icare. 4otul depinde de in#tana .n
&aa creia #e pre+int proce#ul > .n &aa in#tanei rom6ne8 te#tamentul olo"ra&
.nc;eiat de un #trin .n Rom6nia va &i valabil8 deoarece8 pentru noi8 e#te
vorba de o c;e#tiune de &orm a actelor. Pentru in#tana naional a #trinului
te#tamentul olo"ra& nu va &i valabil8 pentru c e#te vorba de#pre o problem
de &ond #au de capacitate.
1!
6. Actele FncHeiate Fn Ro+Cnia Fn alt @or+ #ecCt aceea pre"But #e
legea locului
Repre+entanii diplomatici -i con#ulari .n Rom6nia nu pot .n principiu
primi acte de #tare civil -i nu pot .ndeplini &unciuni notariale8 dac lucrul
ace#ta n?a &o#t permi# printr?o convenie internaional oarecare.
1!
Bn a#t&el de con&lict a &o#t #oluionat de tratatele de a#i#ten juridic .nc;eiate cu
#tatele #ociali#te europene. ,rt. 39 al.2 al tratatului cu B.R.2.2. di#pune>
M4e#tamentul -i revocarea te#tamentului #e con#ider valabile .n ce prive-te condiiile de ordin
&ormal8 dac ele core#pund le"i#laiei naionale a de&unctului #au le"i#laiei Prii *ontractante pe
teritoriul creia #?a &cutC. Iar art. 3) al.2 al tratatului de a#i#ten juridic cu R.P. Bn"ar arat c
M&orma .ntocmirii -i revocrii unui te#tament e#te aceea prev+ut la data .ntocmirii #au revocrii
te#tamentului de le"ea Prii *ontractante al crei cetean a &o#t de&unctul #au de le"ea Prii
*ontractante pe teritoriul creia ace#te acte au &o#t &cuteC.
43
Hn 3rana .n# literatura mai nou opinia+ c o re"ul de drept
internaional recunoa-te a"enilor diplomatici -i con#ulari #trini .n 3rana
competena de a in#trumenta .n acelea-i materii pentru care le"ea &rance+
recunoa-te a"enilor diplomatici -i con#ulari &rance+i .n #trintate ace#t
drept.
Di#po+iiile conveniilor con#ulare privind actele in#trumentate de
con#uli #unt de#tul de variate. 3uncionarii con#ulari au .n "eneral
po#ibilitatea de a le"ali+a #emnturile pe declaraii ale cetenilor #tatului
trimitor -i dreptul de a autenti&ica .n#cri#uri privitoare la alte acte8 dac ele
urmea+ # produc e&ecte .n a&ara teritoriului #tatului de re-edin -i dac nu
prive#c imobile #ituate pe teritoriul acelui #tat #au drepturi reale a#upra
acelor imobile. Ei pot # autenti&ice -i # primea#c .n depo+it te#tamente ale
cetenilor #tatului trimitor8 pot # traduc .n#cri#uri8 # certi&ice executarea
traducerii.

Hn#cri#urile le"ali+ate #au autenti&icate de &uncionarii con#ulari #trini
au valoare de .n#cri#uri le"ali+ate #au autenti&icate .n &aa autoritilor
rom6ne -i ace#t lucru #e poate #pune -i de#pre .n#cri#urile le"ali+ate #au
autenti&icate de con#ulii rom6ni .n #trintate.
3uncionarii con#ulari au dreptul8 con&orm unor convenii con#ulare8
# primea#c8 # certi&ice orice declaraie #au document prev+ut de le"i#laia
#tatului trimitor .n privina navelor -i aeronavelor -i # elibere+e certi&icate
provi+orii care dau dreptul navei ac;i+iionate #au con#truite # navi";e+e
#ub pavilionul #tatului trimitor .n con&ormitate cu le"i#laia acelui #tat.
1$
Hn alte convenii #e prevede c &uncionarii con#ulari pot # le"ali+e+e
#emnturile pu#e pe documente de ctre cetenii #tatului trimitor8 precum
-i #emnturile autoritilor judiciare -i admini#trative ale rii trimitoare
#au ale #tatului de re-edin pe documentele care eman de la ace#ta. Pot #
le"ali+e+e #emnturile de pe copii8 traduceri #au extra#e de pe orice
document8 # elibere+e extra#e -i copii #imple #au certi&icate de pe orice
document care intr .n limitele competenei lor8 # elibere+e certi&icate de
ori"ine #au de provenien #au alte documente #imilare pentru mr&uri. Hn
m#ura .n care le"i#laia #tatului de re-edin nu #e opune8 pot # primea#c
orice declaraie #au # elibere+e orice certi&icat care ar putea &i cerut de
le"i#laia #tatului trimitor 5art. 19 al *onveniei con#ulare cu @el"ia8 1!
dec. 19$:7.

.i=liogra@ie cap.IIGIII
1$
*&.art. 1! -i art. 1$ al *onveniei con#ulare cu B.R.2.2. din 19$2. Hn m#ura .n care nu
exi#t di#po+iii di&erite .n conveniile internaionale8 re"ulile privind navele #e aplic -i
aeronavelor
44
O.Bn"ureanu #i *alina Eu"a#tru, $anual de drept international privat,
Editura ,ll @ecK @ucure#ti 199$
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$
CAP.IV
NOR$A CON%LICTUAL& CU PRIVIRE LA CONTRACTE
AUTONO$IA P&RILOR /N RELAIILE CONTRACTUALE
1.Principiile "enerale ale #i#temului autonomiei de voin
2.,pariia -i evoluia principiului autonomiei de voin
3.,utonomia de voin .n *onvenia de da Roma din 19):
4. %omentul intervenirii ale"erii
5De#emnarea le"ii po#terior .nc;eierii contractului7
5. 2cindarea contractului 52plittin"8 depe<a"e

:. Apariia !i e"oluia principiului autono+iei #e "oin
Ori"inea veritabil a autonomiei de voin trebuie cutat .n lucrarile
lui *;arle# Dumoulin 515::?15!!7. ,vocat .n Parlamentul Pari#ului8
Dumoulin -i?a ima"inat extinderea cutumei Pari#ului -i a#upra bunurilor
#ituate .n a&ara juri#dictiei ace#tuia8 .n materia re"imului matrimonial al
#oilor. Hn #pe .n anul 15258 e#te vorba de re"imului matrimonial al
bunurilor #oilor De /aneR care aveau bunuri pe .ntre" teritoriul 3ranei8
.ntr?o epoc dominat de &r6miarea &eudal.


AUTONO$IA DE VOIN& IN CONVENIA DE LA RO$A DIN
8IEJ
'e"ea aplicabil contractului e#te determinat de voina prilor.
*onvenia permite prilor mani&e#tarea voinei directe8 expre#e privind
de#emnarea lui lex contractus ca o adevrat libertate recuno#cut prilor.
45
*lau+a privind de#emnarea le"ii poate &i #tabilit -i #eparat de contract8 c;iar
re"lementat #eparat8 de-i practic e#te #upu#a acelora-i re"uli.


Voina e9pres
'ibertatea prilor de a ale"e le"ea care # le "uverne+e contractul
e#te prev+ut .n articolul 3.
*onvenia d e&icien principiului &undamental al autonomiei de voin8 prin
aceea c #peci&ic .n textul #u urmtoarele >
7"ontractul poate fi guvernat de legea aleas de pri.
!legerea tre(uie s fie expres sau s rezulte cu
certitudine din termenii contractului sau din
circumstanele cazului .
anali+.nd textul conveniei8 re+ult c le"ea aplicabil va &i aceea numit de
pri atunci c6nd >
ale"erea e#te expre#a8 #au
e#te demon#trat cu certitudine din circum#tanele ca+ului 5articolul 38
alineatul 17.

,utonomia de voin a devenit alt&el un principiu univer#al
recuno#cut .n dreptul internaional privat. Hn ba+a autonomiei de voin
prile .-i pot de#emna8 ale"e #au #tabili le"ea care # &ie aplicabil
contractului lor. ,r putea apare ciudat #au poate c;iar ca un privile"iu ca cei
care contractea+ #?-i poat de#emna le"ea8 ei .n-i-i8 #pre deo#ebire de alte
domenii cum ar &i capacitatea8 #ucce#iunea8 c#toria8 &iliaia8 drepturile reale
unde ace#t lucru nu e#te po#ibil.

,utonomia de voin e#te recuno#cut .ntr?o manier lar"8 .n
#en#ul c nu e#te cerut nici o le"tur .ntre le"ea de#emnat de pri -i
contract. 2e pare c .n #ituaii cu caracter internaional8 #?a .nt6mplat ca
prile # nu alea" le"ea8 dintr?un capriciu8 #au prile #e opre#c la o le"e
care .n mod obiectiv nu are nici o le"tur cu contractul8 dat &iind c ele au
de#coperit c au un intere# comun8 dar care nu poate &i interpretat8 .n mod
nece#ar8 cu intenia lor de a &rauda le"ea. De exemplu8 operaiunea
economic avut .n vedere #e "#e-te re"lementat de o manier
#ati#&ctoare .n acea le"e8 care din punct de vedere te;nic e#te mai avan#at
pentru re"lementarea operaiunilor de#&-urate de pri. ,-a #e .nt6mpl .n
ca+ul contractelor de v6n+are de cereale care .n mod tradiional #unt #upu#e
le"ii en"le+e8 c;iar dac contractul nu are nici o le"tur cu acea#t ar. Hn
aceea-i #ituaie #e a&l -i contractul de tran#port pe mare din re"lementarea
en"le+ la care prile recur" din acela-i motiv.


$o+entul inter"enirii alegerii
4!
)Dese+narea legii posterior FncHeierii contractului-
%ai e#te de #emnalat de a#emenea8 &aptul c8 momentul ale"erii
e#te l#at liberei aprecieri al prilor. ,rticolul 3 din *onv.de la Roma din
19): preci+ea+ c de#emnarea le"ii #e poate &ace .n momentul .nc;eierii
contractului #au ulterior cu condiia de a nu prejudicia drepturile dob6ndite
de teri.
Prile pot #tabili .n orice moment le"ea care # le "uverne+e
contractul8 pot # #tabilea#c o alt le"e aplicabil dec6t cea pe care au
de#emnat?o iniial ca urmare a aplicrii ace#tui articol 5articolul 3 n.n.7
#au a ace#tei convenii. Orice #c;imbare intervenit .n ale"erea le"ii8
dup .nc;eierea contractului8 trebuie # nu a&ecte+e validitatea
contractului prev+ut .n articolul 9 #au # aduc atin"ere drepturilor
dob.ndite de teri.

De a#emenea8 prile pot #tabili .n orice moment le"ea care # le
"uverne+e contractul8 pot # #tabilea#c o alt le"e aplicabil dec6t cea pe
care au de#emnat?o iniial ca urmare a aplicrii ace#tui articol 5articolul 3
n.n.7 #au a ace#tei convenii. Orice #c;imbare intervenit .n ale"erea le"ii8
dup .nc;eierea contractului8 trebuie # nu a&ecte+e validitatea contractului
prev+ut .n articolul 9 #au # aduc atin"ere drepturilor dob.ndite de teri.

*apacitatea recuno#cut de *onvenie permite at6t po#ibilitatea unei
voine a le"ii reali+at pentru prima oara .n moment #ucce#iv .nc;eierii
contractului8 cu o #ub#tituire .n con#ecina a lex voluntatis la le"ea
determinata .n ba+a criteriilor obiective de le"tura care #tabili#er contractul
p6n .n acel moment8 c6t -i modi&icarea contractuala a le"ii de#emnate cu
acordul precedent.
O a#emenea #oluie care #e &ondea+ pe pre#upunerea lo"ica a
di#tinciei conceptuale .ntre contract -i clau+a privind de#emnarea le"ii8
poate #a cree+e di#cuii .n planul #i"uranei juridice -i a #tabilitii
raporturilor. 2e poate .n# .n an#amblu lua .n con#iderare o opiune &ericit.
Hn &avoarea #a militea+ c;iar -i unele ar"umente practice relevante. Hn plu#8
e#te adevrat ca de#eori prile nu .-i pun problema le"ii aplicabile .n
momentul #tipulrii contractului.
1)

,ce#te a#pect dob6nde-te .n "eneral relevan doar .n momentul .n
care apar controver#e #au di&iculti .n executarea contractului. 1u e#te clar
.n# de ce voina comun a prilor de a re+olva ace#te probleme .n ba+a unei
le"i determinate trebuie # rm6n ine&icient. *;iar -i voina de a modi&ica
o ale"ere precedent apare demn de a &i luata .n con#iderare. E#te po#ibil ca
le"ea de#emnat anterior # li #e par acelora-i pri inadecvat pentru
re+olvarea problemelor care apar. O problema majora apare .n le"itimitatea
1)
3oRer E.8 %8avant - pro5et de "onvention "'' sur la loi applica(le aux o(ligations
contractuelles8 .n *lunet8 19$!8 p.!:4
4$
modi&icrii atunci c6nd le"ea iniial de#emnat &ace ca re#pectivul contract #a
&ie invalid
19
. Eventualitatea utili+rii abu+ive #au &rauduloa#e a unei
a#emenea puteri ulterioare a prilor trebuie # &ie combtut cu acelea-i
arme care permit limitarea autonomiei private .n #en#ul voinei contextuale a
contractului.
*onvenia a recepionat unele #u"e#tii din doctrin .n ideea pentru
evitrii a priori a eventualelor e&ecte nedorite ale"erii exprimate po#terior
.nc;eierii contractului. Re"lementrile #e re&er la &aptul c prin de#emnarea
le"ii ulterior nu #e poate anula validitatea &ormal a contractului -i nici nu #e
pot prejudicia drepturile dob.ndite de teri.
,cea#t ultim precauie pe care unii
2:
o aprecia+ ca ne&iind neaprat
nece#ar8 apreciem c re"ula tinde #a proteje+e intere#ul terilor8 de exemplu
a "aranilor #au a celor .n &avoarea crora #?a .n#cri# o ipotec8 a cror
po+iie juridica depinde de contract -i nu trebuie #a #u&ere modi&icri din
cau+a voinei prilor. ,cea#ta ultim preci+are demon#trea+ c .n opinia
celor care au redactat convenia8 le"ea de#emnata dup .nc;eierea
contractului e#te de#tinat # #coat .n eviden norma cu e&ect retroactiv.
Problemele majore pe care re"ula .n di#cuie e#te de#tinat #a le
ridice #unt le"ate de po#ibilitatea8 admi# de convenie8 ca ale"erea #ucce#iva
# &ie e&ectuat per facto concludentia. 2ubliniem .n ace#t context caracterul
problematic al unei a#emenea po#ibiliti mai ale# atunci c.nd voina nu e#te
expre# &ormulat. ,#t&el re+ult &aptul c .ntre"ul comportament ale prilor
ulterior per&ectrii contractului e#te #u#ceptibil de a &i apreciat ca un indice
po#ibil a unei voine tacite a le"ii. Hn a#emenea #cop poate &i relevant c;iar
-i conduita prilor .n timpul proce#ului.
21
4otu-i trebuie # #e in cont
pentru acea#ta ipote+a c e#te valabil criteriul impu# de primul aliniat al
articolului 38 con&orm cruia ale"erea trebuie # Msau s rezulte cu
certitudine din termenii contractului sau din circumstanele cazului .
Pentru a reine exi#tena unei opiuni #ucce#ive8 judectorul va
trebui # evalue+e o conduit concludent -i univoca a prilor.
O a#emenea condiie e#te .ndeplinit .n ca+ul .n care prile #e pun
de acord8 .n actele lor pe care le #u#in apoi8 cu un drept pe care .l dovede#c
19
Printre autorii care #?au exprimat .n &avoarea &acultii de a de#emna le"ea aplicabil
#ucce#iv 5dup .nc;eierea contractului7 amintim di 4reve#8 9ulla volont: delle parti di
cui all8articola ;< delle preleggi e sul momento de suo sorgere8 .n Revi#ta de drept
internaional privat -i procedural819!$8 p.315 J 4oma#+ev#Ki8 %a d*signation post*rieur :
la conclusion du contrat, de la loi =ui le r*git8 .n R*DIP8 19$28 p.5!$ J 3oRer E.8 op.cit.8J
'ando O.8 #e '.". Draft "onvention on te %a& !pplica(le to "ontractual and >on-
"ontractual ?(ligations8 .n Rabel#S8 19$48 p.2$!
2:
di 4reve#8 op.cit8 p. 32)
21
Edi&icatoare .n ace#t #en# e#te juri#prudena elveian > @undesgerictsof, din A1
august 1B<A8 .n ,nnuaire #ui##e de droit internaional8 19548 p. 2$4
4)
a &i aplicabil8 c;iar dac #unt con-tiente de exi#tena a unui eventual con&lict
#au a unei di&erene .ntre le"ile mai multor ri.
1u #e va putea avi+a o voin tacit pur -i #implu prin tcerea
prilor > dac ace#tea nu #e .nt6lne#c pentru a #tabili o ;otr6re .n concret8
judectorul nu ar putea8 .n ab#ena circum#tanelor ulterioare 8 # rein ca
valabil o ale"ere .n &avoarea lui lex fori -i nici # di#pun o revocare a
ale"erii precedente.
O #oluie identic e#te pre+ent -i .n le"ea rom6n de drept
internaional privat care .n articolul $5 arat c >
7Prile pot alege legea aplica(il totalitii sau numai unei
anumite pri a contractului
CAP.V DETER$INAREA LE'II APLICA.ILE /N CA3UL /N
LIPSA VOINEI E(PRI$ATE DE P&RI
1. Principiul =celor mai #tr6n#e le"turi=
2. Pre#taia caracteri#tic

Hntr?un mare numr de ca+uri8 prile nu?-i exprim voina cu privire
la le"ea aplicabil contractului. Determinarea ace#teia #e &ace con&orm
anumitor re"uli pe care le "#im .n le"ea rom6n de drept internaional privat
5cap.)7 #au .n articolul 4 al *onveniei de la Roma din 19):.
Hn primul r6nd8 contractul e#te #upu# le"ii rii cu care are le"turile
cele mai #tr6n#e.
Hn al doilea r6nd8 exi#ta o pre+umie "eneral8 ba+ata pe conceptul
=pre#taiei caracteri#tice=8 creat pentru a identi&ica le"ea rii cu care
contractul are cele mai #tr6n#e le"turi8 .mpreun cu unele pre+umii #peciale
pentru dou tipuri de contracte 5anumite contracte de con#um -i contractele
individuale de munc7.
Hn al treilea r6nd8 exi#t o prevedere care8 inter alia8 arat c
pre+umia va &i .nlturat dac #e dovede-te ca acel contract are le"turi mai
#tr6n#e cu le"ea altui #tat. ,ce#te prevederi urmre#c # combine #i"urana
operaiunii juridice cu &lexibilitatea o&erit de normele cuprin#e .n convenie8
-i cu po#ibilitatea de a .nltura ace#te pre+umii8 anali+6nd aplicarea le"ii
#tatului cu care contractul are cele mai #tr6n#e le"turi.
Di#cuiile anterioare #ublinia+ di&icultile inerente .n proce#ul de
#c;iare a le"ii aplicabile pentru contracte. Prima problem care trebuie
deci# e#te #tructura le"ii. Hn mod cert o #in"ur re"ul nu poate #
de&inea#c le"ea potrivit pentru &iecare ca+ .n parte. %ai mult8 pentru
diver#itatea #ituaiilor care apar .n practic trebuie # nu #e dovedea#c a &i
prea ri"ide. %ulte alte con#iderente pot &i relevate #tabilirea unor re"uli #au a
49
unor pre+umii care # duc .n &inal la ale"erea le"ii potrivite # "uverne+e o
anumit #ituaie de &apt8 un anumit raport contractual.
8. Principiul Kcelor +ai strCnse legturiK
Principiul celor mai #tr6n#e le"turi re&lect normele aplicate .n
majoritatea #tatelor contractante8 .nainte de apariia *onveniei. ,ce#t
concept obiectiv8 a primit din ce .n ce mai mult #prijin at6t din partea
literaturii de #pecialitate8 c6t -i din practica in#tanelor de judecat. MDe &apt8
#in"urul principiu ne#cri# cert .n dreptul conlictual rom6n al contractelor e#te
acel dup care8 .n lip#a unei ale"eri din partea contractanilor8 #e va aplica
le"ea material care are cea mai #tr6n# le"tur cu contrcatul.C
22

,rticolul 48 aliniatul 1 din *onvenia de la Roma arat c =dac
le"ea aplicabil contractului nu a &o#t alea# .n con&ormitate cu articolul 38
contractul va &i #upu# le"ii rii cu care are cele mai #tr6n#e le"turi=. 'e"ea
aplicabil #e determin prin anali+a obiectiv a conexiunilor unui contract cu
o anumit ar. ,rticolul 4 #olicit o anali+ pur obiectiv8 a-a c e#te
inadecvat # vorbim de#pre intenia prilor.

'e"ea rom6n8 in#pir6ndu?#e din convenia de la Roma preci+ea+ c
.n lip#a unei le"i ale#e con&orm art. $38 contractul e#te #upu# le"ii #tatului cu
care pre+inta le"aturile cele mai #trin#e8 pre+um6ndu?#e c exi#ta atare
le"aturi cu le"ea #tatului in care debitorul pre#tatiei caracteri#tice are8 la data
inc;eierii contractului8 dupa ca+8 domiciliul #au8 in lip#a8 re#edinta8 ori
&ondul de comert #au #ediul #tatutar.
*ontractul re&eritor la un drept imobiliar #au la un drept de &olo#inta
temporara a#upra unui imobil are le"aturile cele mai #trin#e cu le"ea #tatului
unde ace#ta #e a&la #ituat.
:. Prestaia caracteristic

Hn con&ormitate cu articolul 48 aliniatul 28 #e pre+um c un anumit
contract are cele mai #tr6n#e le"turi cu ara .n care partea ce urmea+ #
execute pre#taia caracteri#tic .-i are domiciliul8 #ediul #au &ondul principal
de comer la momentul .nc;eierii contractului.
22
Eacot %i;ai8 Drept Internaional Privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8 @ucure-ti8
19$!8 p.2:3
5:
,rticolul 4 e#te &ormat din dou pri. Hn prima parte e#te menionat
pre#taia caracteri#tic din contract ce trebuie identi&icat. Hn a doua
parte #e d o locali+are "eo"ra&ic8 re&erindu?#e la re-edina obi-nuit a
prii ce trebuie # e&ectue+e pre#taia caracteri#tic. 'e"ea rom6n de
drept internaional privat8 preia conceptul -i .n articolul $$ #tabile-te
re"ula potrivit creia le"turile cele mai #tr6n#e #unt cu le"ea #tatului
M.n care debitorul pre#taiei caracteri#tice are8 la data .nc;eierii
contractului8 dup ca+8 domiciliul8 #au .n lip# re-edina ori &ondul de
comer #au #ediul #tatutarC.
a7 'e"ea nr.1:5G92 clari&ic ce #e .nele"e prin Mpre#taie caracteri#tic=.
.i=liogra@ie CAP.IVGV
,n"ela @aciu8 %egea aplica(ila vinzarii internationale de marfuri8
Editura Eunimea Ia#i8 2::1
O.Bn"ureanu #i *alina Eu"a#tru, $anual de drept international privat,
Editura ,ll @ecK @ucure#ti 199$
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$
CAP.VI PRO.LE$E DE CO$PETEN& IN DREPTUL
INTERNAIONAL PRIVAT
1.*ompetena juri#dicional
2.*ompetena exclu#iv a in#tanele romane
3.'e"ea aplicabil .n proce#ele de drept internaional privat
8.Co+petena ;uris#icional
2oluionarea unor cau+e privind raporturi cu element #trin poate &i de
competena in#tanelor noa#tre. In#tantele judecatore#ti romane #int
competente8 in conditiile preva+ute de di#po+itiile ce urmea+a8 #a #olutione+e
proce#ele dintre o parte romana #i o parte #traina #au numai dintre #traini8
per#oane &i+ice #au per#oane juridice. 2au .n ca+ul in care o juri#dictie
51
#traina #e declara necompetenta # #olutione+e o actiune &ormulata de catre
un cetatean roman8 acea#ta poate &i introdu#a la in#tanta din Romania cu care
proce#ul pre+inta cele mai #trin#e le"aturi.
CaBurile Fn care instantele ;u#ecatoresti ro+ane sint co+petente>
1. p6r6tul #au unul dintre piriti are domiciliul8 re#edinta #au &ondul de comert
in RomaniaJ daca piritul din #trainatate nu are domiciliul cuno#cut8 cererea #e
introduce la in#tanta domiciliului #au re#edintei reclamantului din taraJ
2. #ediul piritului8 per#oana juridica8 #e a&la in RomaniaJ in #en#ul
pre+entului articol8 per#oana juridica #traina e#te #ocotita cu #ediul in
Romania #i in ca+ul cind are pe teritoriul tarii o &iliala8 o #ucur#ala8 o a"entie
#au o repre+entantaJ
3. reclamantul din cererea de pen#ie de intretinere are domiciliul in RomaniaJ
4. locul unde a luat na#tere #au trebuia executata8 &ie c;iar in parte8 o
obli"atie i+vorita dintr?un contract8 #e a&la in RomaniaJ
5. locul unde a intervenit un &apt juridic din care decur" obli"atii
extracontractuale cu e&ectele #ale #e a&la in RomaniaJ
!. #tatia &eroviara #au rutiera8 precum #i portul #au aeroportul de incarcare
#au de#carcare a pa#a"erilor #au mar&ii tran#portate #e a&la in RomaniaJ
$. bunul a#i"urat #au locul unde #?a produ# ri#cul #e a&la in RomaniaJ
). ultimul domiciliu al de&unctului #au bunuri rama#e de la ace#ta #e a&la in
RomaniaJ
9. imobilul la care #e re&era cererea #e a&la in Romania.

4otodat8 in#tantele rom6ne #unt8 de a#emenea8 competente #a judece>
?proce#e dintre per#oane cu domiciliul in #trainatate8 re&eritoare la acte #au
&apte de #tare civila inre"i#trate in Romania8 daca cel putin una dintre parti
e#te cetatean romanJ
?proce#e re&eritoare la ocrotirea minorului #au inter+i#ului8 cetatean roman cu
domiciliul in #trainatateJ
?declararea mortii pre+umate a unui cetatean roman8 c;iar daca el #e a&la in
#trainatate la data cind a intervenit di#paritia. Pina la luarea unor ma#uri
provi+orii de catre in#tanta romana8 ramin valabile ma#urile provi+orii luate
de in#tanta #trainaJ
?proce#e privitoare la ocrotirea in #trainatate a proprietatii intelectuale a unei
per#oane domiciliate in Romania8 cetatean roman #au #train &ara cetatenie8
daca prin conventia partilor nu #?a #tabilit o alta competentaJ
?proce#e dintre #traini8 daca ace#tia au convenit expre# a#t&el8 iar raporturile
juridice prive#c drepturi de care ei pot di#pune8 in le"atura cu bunuri #au
intere#e ale per#oanelor din RomaniaJ
?proce#e re&eritoare la abordajul unor nave #au aeronave8 precum #i cele
re&eritoare la a#i#tenta #au la #alvarea unor per#oane #au unor bunuri in
52
marea libera ori intr?un loc #au #patiu ne#upu# #uveranitatii vreunui #tat8
daca>
a7 nava #au aeronava are nationalitatea romanaJ
?locul de de#tinatie #au primul port #au aeroport8 unde nava #au aeronava a
ajun#8 #e "a#e#te pe teritoriul RomanieiJ
?nava #au aeronava a &o#t #ec;e#trata in RomaniaJ
?piritul are domiciliul #au re#edinta in RomaniaJ
?&alimentul #au orice alta procedura judiciara privind incetarea platilor in
ca+ul unei #ocietati comerciale #traine cu #ediul in RomaniaJ
:. Co+petena e9clusi" a instantele ro+ane
In#tantele romane #int exclu#iv competente #a judece proce#ele
privind raporturi de drept international privat re&eritoare la>
1. acte de #tare civila intocmite in Romania #i care #e re&era la per#oane
domiciliate in Romania8 cetateni romani #au #traini &ara cetatenieJ
2. incuviintarea adoptiei8 daca cel ce urmea+a a &i adoptat are domiciliul in
Romania #i e#te cetatean roman #au #train &ara cetatenieJ
3. tutela #i curatela privind ocrotirea unei per#oane domiciliate in Romania8
cetatean roman #au #train &ara cetatenieJ
4. punerea #ub interdictie a unei per#oane care are domiciliul in RomaniaJ
5. de#&acerea8 anularea #au nulitatea ca#atoriei8 precum #i alte liti"ii dintre
#oti8 cu exceptia celor privind imobile #ituate in #trainatate8 daca8 la data
cererii8 ambii #oti domicilia+a in Romania8 iar unul dintre ei e#te cetatean
roman #au #train &ara cetatenieJ
!. mo#tenirea la#ata de o per#oana care a avut ultimul domiciliu in RomaniaJ
$. imobile #ituate pe teritoriul RomanieiJ
). executarea #ilita a unui titlu executoriu pe teritoriul Romaniei.
In ca+ul in care in#tantele romane #int competente8 potrivit
di#po+itiilor pre+entului capitol8 #i nu #e poate #tabili care anume dintre ele
e#te indreptatita #a #olutione+e proce#ul8 cererea va &i indreptata8 potrivit
re"ulilor de competenta materiala8 la Eudecatoria #ectorului 1 al municipiului
@ucure#ti #au la 4ribunalul municipiului @ucure#ti. Hn ca+ de conexitate
competenta in#tantelor romane8 #tabilita con&orm preved.le"iinr.1:5G92 nu
e#te inlaturata prin &aptul ca acela#i proce# #au un proce# conex a &o#t dedu#
in &ata unei in#tante judecatore#ti #traine.
53
<. Legea aplica=il Fn procesele #e #rept internaional pri"at
In proce#ele privind raporturi de drept international privat in#tantele
romane aplica le"ea procedurala romana8 daca nu #?a di#pu# alt&el in mod
expre#.
'e"ea romana #tabile#te #i daca o anumita problema e#te de drept
procedural #au de drept material.*apacitatea proce#uala a &iecareia dintre
partile in proce# e#te cirmuita de le"ea #a nationala.Obiectul #i cau+a actiunii
civile8 in proce#ele privind raporturile de drept international privat8 #int
determinate de le"ea care re"lementea+a &ondul raportului juridic liti"io#.
Dupa aceea-i le"e #e determina calitatea proce#uala a partilor.
%ijloacele de proba pentru dovedirea unui act juridic #i puterea
doveditoare a in#cri#ului care il con#tata #int cele preva+ute de le"ea locului
inc;eierii actului juridic #au de le"ea alea#a de parti8 daca ele aveau dreptul
#a o alea"a.
Proba &aptelor #e &ace potrivit le"ii locului unde ele #?au produ#.
2e va aplica le"ea romana8 daca acea#ta admite #i alte mijloace de proba
decit cele preva+ute.
'e"ea romana e#te aplicabila #i in ca+ul in care ea in"aduie proba cu
martori #i cu pre+umtii ale in#tantei8 c;iar daca ace#te mijloace de proba nu
#int admi#ibile potrivit le"ii #traine. Dovada #tarii civile #i puterea
doveditoare a actelor de #tare civila #int re"lementate de le"ea locului unde
#?a intocmit in#cri#ul invocat.
,dmini#trarea probelor #e &ace potrivit le"ii romane.
*on&orm le"ii rom6ne actele o&iciale intocmite #au le"ali+ate de catre
o autoritate #traina pot &i &olo#ite in &ata in#tantelor romane numai daca #int
#uprale"ali+ate8 pe cale admini#trativa ierar;ica #i in continuare de mi#iunile
diplomatice #au o&iciile con#ulare ale Romaniei8 #pre a li #e "aranta a#t&el
autenticitatea #emnaturilor #i #i"iliului.
2uprale"ali+area pe cale admini#trativa e#te #upu#a procedurii #tabilite
de #tatul de ori"ine a actului8 urmata de #uprale"ali+area e&ectuata &ie de
catre mi#iunea diplomatica #au o&iciul con#ular roman din #tatul de ori"ine8
&ie de catre mi#iunea diplomatica #au o&iciul con#ular al #tatului de ori"ine in
Romania #i8 in continuare8 in ambele #ituatii8 de catre %ini#terul ,&acerilor
Externe.
2cutirea de #uprale"ali+are e#te permi#a in temeiul le"ii8 al unei
intele"eri internationale la care e#te parte Romania #au pe ba+a de
reciprocitate. 2uprale"ali+area actelor intocmite #au le"ali+ate de in#tantele
romane #e &ace8 din partea autoritatilor romane8 de catre %ini#terul Eu#titiei
#i %ini#terul ,&acerilor Externe.
54
CAP.VII E%ECTELE 4OT&R5RILOR STRAINE
1. Recunoa-terea ;otr6rilor #trine
2.*ererea de recunoa#tere a ;otaririi #traine
3.Re&u+ul recunoa-terii unei ;otaririi #traine>
4.*ompetena .n #oluionarea cererii de recunoa#tere
5.Executarea ;otar6rilor #traine
8. Recunoa!terea HotrCrilor strine
In ca+ul le"ii rom6ne de drept internaional privat8 termenul de
;otar6re #trin #e re&era la actele de juri#dictie ale in#tantelor judecatore#ti8
notariatelor #au oricaror autoritai competente un alt #tat. De aceea ;otar6rile
#trine #unt recuno#cute de plin drept in Romania8 daca #e re&era la #tatutul
civil al cetatenilor #tatului unde au &o#t pronuntate #au daca8 &iind pronuntate
intr?un #tat tert8 au &o#t recuno#cute mai .nt.i in #tatul de cetatenie al &iecarei
pri.
Potar6rile re&eritoare la alte proce#e decit cele aratate mai #u# pot &i
recuno#cute in Romania8 #pre a bene&icia de puterea lucrului judecat8 daca
#unt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii>
a7 ;otarirea e#te de&initiva8 potrivit le"ii #tatului unde a &o#t pronuntataJ
b7 in#tanta care a pronuntat?o a avut8 potrivit le"ii mentionate8 competenta #a
judece proce#ulJ
c7 exi#ta reciprocitate in ce prive#te e&ectele ;otaririlor #traine intre Romania
#i in #tatul in#tantei care a pronuntat ;otar6rea.
8. Cererea #e recunoastere a Hotaririi straine
2e intocme#te potrivit cerintelor preva+ute de le"ea procedurala
romana #i va &i in#otita de urmatoarele acte>
a7 copia ;otaririi #traineJ
b7 dovada caracterului de&initiv al ace#teiaJ
c7 copia dove+ii de inminare a citatiei #i actului de #e#i+are8 comunicate
partii care a &o#t lip#a in in#tanta #traina #au orice alt act o&icial care #a ate#te
ca citatia #i actul de #e#i+are au &o#t cuno#cute8 in timp util8 de catre partea
impotriva careia #?a luat ;otarireaJ
d7 orice alt act8 de natura #a probe+e8 in completare8 ca ;otarirea #traina
indepline#te celelalte conditii preva+ute de art. 1!$.
,ctele preva+ute vor &i in#otite de traduceri autori+ate #i vor &i
#uprale"ali+ate8 cu re#pectarea di#po+itiilor le"ii.
2uprale"ali+area nu #e cere in ca+ul in care partile #int de acord cu
55
depunerea de copii certi&icate pentru con&ormitate.
Daca ;otarirea a &o#t pronunat .n lip#a parii care a pierdut proce#ul8
trebuie #a #e con#tate8 de a#emenea8 ca i?a &o#t inminata in timp util citatia
pentru termenul de de+bateri in &ond8 cit #i actul de #e#i+are a in#tantei #i ca i
#?a dat po#ibilitatea de a #e apara #i de a exercita calea de atac impotriva
;otaririi.
*aracterul nede&initiv al ;otaririi #traine8 decur"ind din omi#iunea
citarii per#oanei care nu a participat la proce# in &ata in#tantei #traine8 poate
&i invocat numai de catre acea per#oana.
<. Re@uBul recunoa!terii unei Hotaririi straineA
Recunoa#terea ;otaririi #traine poate &i re&u+ata in unul dintre
urmatoarele ca+uri>
1. Potarirea e#te re+ultatul unei &raude comi#e in procedura urmata in
#trainatateJ
2. Potarirea incalca ordinea publica de drept international privat romanJ
con#tituie un a#emenea temei de re&u+ al recunoa#terii incalcarea
di#po+itiilor art. 151 privitoare la competenta exclu#iva a juri#dictiei romaneJ
3. Proce#ul a &o#t #olutionat intre acelea#i parti printr?o ;otar6re8 c;iar
nede&initiva8 a in#tantelor romane #au #e a&la in cur# de judecare in &ata
ace#tora la data #e#i+arii in#tanei #traine.
Recunoa#terea nu poate &i re&u+ata pentru #in"urul motiv ca in#tanta care a
pronuntat ;otarirea #traina a aplicat o alta le"e decit cea determinata de
dreptul international privat roman8 a&ara numai daca proce#ul prive#te #tarea
civila #i capacitatea unui cetatean roman8 iar #olutia adoptata di&era de cea la
care #?ar &i ajun# potrivit le"ii romane.
>. Co+petena Fn soluionarea cererii #e recunoa!tere
? #e re+olva pe cale principala de tribunalul judetean in circum#criptia caruia
i#i are domiciliul #au #ediul cel care a re&u+at recunoa#terea ;otaririi #traine.
? cererea de recunoa#tere poate &i8 de a#emenea8 re+olvata pe cale incidenta8
de catre in#tanta #e#i+ata cu un proce# avind un alt obiect8 in cadrul caruia #e
ridica exceptia puterii lucrului judecat8 intemeiata pe ;otarirea #train.
5!

?. E9ecutarea HotarCrilor straine
Executarea ;otaririi #traine #e incuviintea+a cu re#pectarea conditiilor
preva+ute de le"ea nr.1:5G92 c6t #i a celor ce urmea+a>
a7 ;otarirea e#te executorie potrivit le"ii in#tantei care a pronuntat?oJ
Potar6rile #traine8 care nu #int adu#e la indeplinire8 de bunavoie de
catre cei obli"ati a le executa8 pot &i pu#e in executare pe teritoriul Romaniei8
pe ba+a incuviintarii date8 la cererea per#oanei intere#ate8 de catre tribunalul
judetean in circum#criptia caruia urmea+a #a #e e&ectue+e executarea.
Potaririle #traine prin care #?au luat ma#uri a#i"uratorii #i cele date cu
executarea provi+orie nu pot &i pu#e in executare pe teritoriul Romaniei.
b7 dreptul de a cere executarea #ilita nu e#te pre#cri# potrivit le"ii romane.
Di#po+itiile re&eritoare la recunoa#terea ;otaririlor #traine privind
re&u+area recunoa-terii #entinelor #trine8 #unt aplicabile in mod
core#pun+ator #i cererii de incuviintare a executarii.
*ererea privind .ncuviinarea executrii8 va &i intocmit in conditiile
preva+ute pentru recunoa#tere a ;otaririi #traine8 iar .n mod obli"atoriu va &i
in#otita #i de dovada caracterului executor al ;otaririi #traine8 eliberata de
in#tanta care a pronuntat?o. Pe ba+a ;otaririi de&initive de incuviintare a
executarii #e emite titlul executoriu8 in conditiile le"ii romane8 mentionindu?
#e in titlu #i ;otarirea de incuviintare.

CAP.VIII AR.ITRA0UL DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT
1. *onvenia de arbitraj
2. *lau+a compromi#orie
3. *ompromi#ul
4. 'e"ea aplicabila conveniei de arbitraj
?. Recunoa-terea #i executarea ;otaririlor arbitrale #trine
!. *onveniile internaionale privind recunoa-terea -i executarea #entinelor
arbitrale #trine
8.Con"enia #e ar=itra;8 care exprim voina prilor de a #e adre#a
arbitrajului8 pentru #oluionarea contencio#ului lor8 #e poate pre+enta #ub
5$
dou &orme> clauB co+pro+isorie8 cuprin# .ntr?un contract principal -i
co+pro+isul.
:. ClauBa co+pro+isorie
Prin clau+ compromi#orie #e .nele"e acordul prilor de a #upune
liti"iile lor unui arbitraj. 2e nume-te clau+ compromi#orie #au clau+ de
arbitraj8 deoarece8 de obicei8 ea e#te exprimat #ub &orma unei #tipulaii #au
clau+e ce #e a&l cuprin# .ntr?un contract 5denumit contract principal7 -i #e
re&er la liti"iile ce #e vor na-te cu privire la acel contract.


<. Co+pro+isul
2e nume-te compromi# actul prin care prile cad de acord ca liti"iul
ivit .ntre ele # nu &ie #upu# juri#diciei ordinare8 ci unui arbitraj8 #peci&ic6nd
-i condiiile .n care va #tatua arbitrajul a#t&el de#emnat.


>. Legea aplica=ila con"eniei #e ar=itra;

Problema re&eritoare la le"ea aplicabila pentru a determina
condiiile #i e&icacitatea conveniei de arbitraj a con#tituit obiectul
unor di#cuii doctrinale #i juri#prudentiale. 'e"i#laia nu #?a
pronunat decit &oarte rar re&eritor la ace#t #ubiect. Doctrina e#te
&oarte divi+ata. 2oluiile care au &o#t "#ite cu oca+ia di&eritelor
#pete nu pot #a &ie con#iderate ca pot avea o ade+iune "lobala la o
anumita teorie #i nu con#tituie8 uneori decit o motivare
con#iderata oportuna la momentul in care a &o#t data #oluia in
#pea.
In "eneral8 convenia de arbitraj e#te "uvernata de
le"ea #tabilita prin acordul p6rtilor8 lex voluntatis. Potrivit
ace#tui principiu8 condiiile de validitate #i e&ectele
conveniei de arbitraj #int #upu#e le"ii de#emnate de pri.
2?a admi# unanim ca prile bene&icia+ de o lar"a libertate
de ale"ere in privina le"ii aplicabile conveniei de arbitraj.
Extinderea principiului libertii contractuale in materia conveniei
arbitrale e#te recuno#cuta #i in doctrina #i le"i#laia romanea#ca.


PROCEDURA AR.ITRAL&
5)
Procedura de arbitraj repre+int8 in comerul internaional8
totalitatea re"ulilor pe ba+a crora arbitrajul de comer internaional i#i
de#&-oar activitatea de #oluionare a liti"iului cu care a &o#t inve#tit
intr?un atare #cop. 2e caracteri+ea+ prini?o mare #uplee8 concreti+ata8
printre altele8 in prero"ativa p6rtilor de a #tabili ele in#ele 5in anumite
limite7 re"ulile procedurale8 prero"ativa a crei .ntindere di&er dup cum
e#te vorba de arbitrajul ad?;oc #au de un arbitraj in#tituionali+at.

De#&-urarea procedurii de arbitraj in bune condiii e#te &erm
"arantata prin accentul care #e pune pe re#pectarea ri"uroa#a a
drepturilor aprrii8 parte inte"ranta a ordinii publice internaionaleJ
#anciunea nere#pectarii dreptului la aprare aparine domeniului
recunoa!terii si e9ecutrii sentinelor ar=itrale8 &iind exercitate de
ctre juri#diciile ordinare in cadrul procedurii de exeZuator.

*onvenia europeana de la /eneva recomanda p6rtilor #a
in#ere+e in convenia lor de arbitraj cel puin indicarea locului unde
urmea+ #a #e tina arbitrajul8 precum #i modul de arbitrare 5arbitrajul ad?;oc
#au arbitrajul in#titutionali+at.

6. Recunoa!terea si e9ecutarea Hotaririlor ar=itrale strine
In ca+ul in care partile in proce# au inc;eiat o conventie arbitrala8 pe
care una dintre ele o invoca in in#tanta judecatorea#ca8 acea#ta i#i veri&ica
competenta.
In#tanta va retine #pre #olutionare proce#ul daca>
p6r6tul #i?a &ormulat apararile in &ond8 &ara nici o re+erva intemeiata pe
conventia arbitralaJ
conventia arbitrala e#te lovita de nulitate ori inoperantaJ #au c7 tribunalul
arbitral nu poate &i con#tituit din cau+e vadit imputabile piritului
in arbitraj.
Recunoa#terea #i executarea #entinelor arbitrale #traine #e &ace
con&orm normelor prev+ute8 de le"e pentru recunoa#terea #i executarea
;otaririlor judecatore#ti #traine..n con#ecun prevederile le"ii nr.1:5G1992
#e aplic8 .n mod core#pun+ator8 #i #entinelor arbitrale #trine.
Di#po+iiile din conveniile internaionale &ac di#tincie intre
recunoa-terea ;otaririlor arbitrale #trine #i executarea lor. Potrivit
art. 111 din *onvenia de la 1e( OorK din 195)8 &iecare din #tatele
contractante va recunoa-te autoritatea unei #entine arbitrale #i va
acorda executarea ace#tei #entine con&orm re"ulilor dr procedura in
vi"oare pe teritoriul unde #entina e#te invocata in condiiile
#tabilite de re"lementarea uni&orma.
1oiunea de recunoa-tere .n#eamn admiterea e&ectelor unei ;otariri
arbitrale #trine in a&ara de puterea executorie. Recunoa-terea
59
operea+ de plin drept8 ne&iind condiionarea unei autori+ri in #tatul
#olicitat. Executarea #entinelor arbitrale #trine implica prealabila lor
recunoa-tere.
*onvenia de la 1e( OorK a#imilea+ #entinele arbitrale #trine cu
;otaririle judectore-ti #trine. Prevederile din *onvenie in#tituie o
pre+umie de re"ularitate a #entinei arbitrale #trine. Prin art.L #e
prevede ca recunoa-terea #i executarea #entinei nu vor &i re&u+ate8 la
cererea p6rtii contra creia ea e#te invocata decit daca acea#ta &ace
dovada in &ata autoritii competente a tarii #olicitante8 ca exi#ta vreuna
din cau+ele de nevaliditate enumerate in mod expre#. Din &ormularea
textului re+ulta ca #entina arbitrala #trina con#tituie prin ea in#a#i
un t i t l u care pre+int deplina .ncredere.
Prin pri#ma ca+urilor de nevaliditate #tabilite de *onvenia de
la 1e( OorK8 re+ulta ca pentru recunoa-terea #i executarea unei
#entine arbitrale #trine trebuie .ntrunite urmtoarele condiii>
competenta or"anului arbitrai care a pronunat #entina #a &ie
con&orma cu acordul p6rtilor exprimat in compromi# #au in clauza
compromi#orie8 in ce prive-te valabila lui inve#tire #i limitele ace#tei
inve#tiriJ con#tituirea or"anului arbitrai #i procedura de urmat #a &i &o#t
con&orma cu acordul p6rtilor #au cu le"ea tarii unde a avut loc
arbitrajulJ #entina arbitrala #a &i devenit obli"atorie pentru pri8 adic
#u#ceptibila de executare de indata ce a &o#t pronunata8 #i #a nu &ie
anulata #au #u#pendataJ re#pectarea dreptului de aprare al p6rtii
.mpotriva creia e#te invocata #entina arbitralaJ intre pri #a exi#te
reciprocitateJ #entina arbitrala #a nu &ie contrara ordinii publice din
#tatul in care #e cere executarea #entintei.
In ca+ul in care conditiile de re"ularitate nu #unt indeplinite8
#anctiunea con#ta in re&u+ul recunoa#terii executarii #entintei
arbitrale #traine in intre"ul ei. Recunoa#terea #i executarea #entintei
arbitrale #traine poate &i #i partial re#pin#a daca in#tanta arbitrala a
depa#it prevederile conventiei de arbitraj.
Intre cau+ele de re&u+ ale recunoa#terii #i executarii nu
mentionea+a #i ordinea publica. In con#ecinta8 anularea #entintei de
arbitraj in #tatul de ori"ine8 pentru ne#ocotirea re"ulilor de ordine
publica nu e#te de natura #a impiedice recunoa#terea #i executarea ei
intr?o alta tara8 in care ordinea publica ar &i incalcat.
$. Con"eniile internaionale pri"in# ar=itra;ul co+ercial si
recunoa!terea !i e9ecutarea sentinelor ar=itrale strineA
*onvenia european a#upra arbitrajului comercial internaional de la
/eneva din 19!1 5ara noa#tr e#te parte din 19!37
*onvenia pentru recunoa-terea -i executarea #entinelor arbitrale #trine
de la 1e( OorK din 195) 5ara noa#tr e#te parte din 19!17
*onvenia de la Na#;in"ton din 19!5 pentru re"lementarea di&erendelor
relative la inve#tiii .ntre #tate -i per#oane ale altor #tateJ
!:
.i=liogra@ie cap.VIGVIII
O.Bn"ureanu #i *alina Eu"a#tru, $anual de drept international privat,
Editura ,ll @ecK @ucure#ti 199$
Eacot %i;ai8 Drept internaional privat8 Editura Didactic -i Peda"o"ic8
@ucure-ti8 19$!
EaKot %i;ai La#ile8 Drept internaional privat8 vol. I8 Editura 3undaiei
T*;emareaC8 Ia-i8 199$
3ilipe#cu Ion #i ,ndrei I.3ilipe#cu8 Drept international privat8 Editura
,ctami8 2::1
!1
Su=iecte #e e9a+en la #reptul internaional pri"at
1.Elementul de extraneitate
2.Raporturi juridice cu un element de extraneitate
3.Obiectul dreptului internaional privat
4.Denumirea di#ciplinei
5.Re"lementarea raporturilor cu un element #trin
!.%etoda con&lictual
$.%etoda &olo#irii nemijlocite a normelor de aplicare imediat
).%etoda Proper 'a(
9.,plicarea dreptului #trin> temeiul aplicrii
1:.Interpretarea le"ii #trine
11.*oninutul le"ii #trine
12.Proba le"ii #trine
13.1orme internaionale uni&orme 5din tratate8 acorduri -i convenii internaionale7
14.1orma con&lictual 5noiune8 #tructur7
15.*la#i&icarea normelor con&lictuale
1!. 1orma con&lictual 5puncte de le"tur7
1$.*on&lictele de le"i .n #paiu8 con&lictele de le"i .n timp -i #paiu
1).*on&lictele .ntre le"ile provinciale -i con&lictele .ntre le"ile naionale
19.2oluionarea con&lictelor de le"i
2:.*on&lictele mobile
21.2oluionarea con&lictelor mobile de le"i
22.,pariia con&lictelor de le"i -i a normelor con&lictuale .n nordul Italiei
23./lo#atorii
24.Po#t"lo#atorii
25.0coala &rance+ a #tatutelor #ec.al ILI?lea
2!.*au+ele care au impu# apariia normelor de DIP
2$.Per#onalitatea le"ilor
2).Retrimiterea
29.,pariia retrimiterii 5#pea 3or"o7
3:.3ormele retrimiterii
31.*ali&icarea
3:.'e"ea dup care #e &ace cali&icarea
31.*ali&icarea dup le"ea &orului
33.*ali&icarea dup lex cau#ae
34.Ordinea public
35.1oiunea de ordine public .n dreptl internaional privat
3!.E&ectele ordinii publice
3$.Ordinea public .n le"ile naionale
3).Ordinea public .n conveniile internaionale
39.3rauda la le"e
4:.1oiunea de &raud la le"e 5#pea @eau&&remont7
41.Elementele &raudei la le"e
42.2ancionarea &raudei la le"e
43.,plicarea le"ii #trine
- temeiul aplicrii
- autoritatea le"ii #trine
44.Interpretarea le"ii #trine
45.Proba le"ii #trine
4!.*oninutul le"ii #trine
!2
Partea special
1.*ondiia juridica a #trinilor
2.3ormele condiiei juridice a #trinilor
3.*ondiia juridic a #trinului -i con&lictele de le"i
4.Re"imul juridic al #trinilor .n Rom6nia
5.Drepturile -i obli"aiile rom6nilor .n #trintate
!.2tarea -i capacitatea per#oanelor .n dreptul internaional privat
$.1orme con&lictuale cu privire la relaiile de &amilie8
).1orme con&lictuale cu privire la bunuri -i drepturi reale
9.3undamentul re"ulii lex rei sitae
12.,ctele rom6nilor .n #trintate
13.,ctele #trinilor .n Rom6nia
14.,utonomia de voin 5lex voluntatis7
15.Evoluia principiului autonomiei de voin
1!.Principiul autonomiei de voin &ormulat de *;arle# Dumoulin
1$.,utonomia de voin .n conveniile internaionale
1).'imitri adu#e autonomiei de voin
19.'ocali+area contractului 5teoria lui Penri @ati&&ol
2:.Domeniul le"ii contractului8 .n .aciu Angela %egea aplica(il v2nzrii internaionale
de mrfuri8 Editura Eunimea8 Ia-i 8 2::1
21.'e"ea aplicabil e&ectelor contractului
22.Determinarea le"ii aplicabile .n lip#a voinei exprimate de pri
23.Principiul celor mai #tr6n#e le"turi
24.Pre#taia caracteri#tic
25.1orme de procedur .n materie de drept internaional privat
2!.*ompetena juri#dicional
2$.'e"ea aplicabil .n proce#ele de drept internaional privat8 art.15)?1!2 din le"ea
rom6n de drept int.privat
2).*ondiia #trinului ca parte .n proce#
29.E&ectele ;otr.rilor #trine 5recunoa-terea ;otr6rilor #trine8 re&u+ul recunoa-terii7
3:.,rbitrajul de drept internaional privat
31.*onvenia de arbitraj 5clau+a compromi#orie -i compromi#ul7
32.Recunoa-terea -i executarea ;otr.rilor arbitrale
!3