Tratatul Unic European 1987 (Actul Unic European)

In baza acestui act Comunitatile Europene si cooperarea politica europeana au fixat ca obiectiv contributia comuna la progresul
concret al Uniunii Europene, comunitatile europene funtionand pe baza tratatelor institutive ale C.E.C.O., pietei comune si
EUROATOM.
A urmat Tratatul de la Maastricht (1992) care avea sa instituie Uniunea Europeana. Acest tratat isi propunea sa organizeze intr-
un mod corect si solidar relatiile dintre statele membre si popoarele lor.
Uniunea isi propune:
-promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil prin creearea unui spatiu fara frontiere interne, prin intarirea
coeziunii economice si sociale, prin stabilirea unei uniuni economice si monetare care sa permita o moneda uica.
-afirmarea identitatii U.E. pe scena internationala prin implementarea unei politici externe si de securitate comune cu perspectiva
creearii unei armate comune.
-intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre, urmarindu-se instituirea unei cetatenii a Uniunii.
-dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniile justitiei si afacerilor interne
Obiectivele cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne concret:
-conditiile de intrare si circulatie a cetatenilor statelor terte.
-lupta impotriva imigrarii, sederii si muncii ilegale.
-lupta impotriva traficului de droguri si toxicomaniei.
-lupta impotriva fraudei la scara internationala.
-cooperarea in materie civila, penala si vamala.
Obiectivele politicii externe si de securitate comuna:
-consolidarea securitatii Uniunii si a fiecarui stat membru.
-promovarea cooperarii internationale, dezvoltarea si consolidarea democratiei si a statului de drept.
Tratatul de la Amsterdam (1997)
Acest tratat este structurat in 3 parti cu 13 protocoale:
I.cuprinde modificarile de fond.
Partea a II-a vizeaza simplificarea analizarii tratatelor prin eliminarea dispozitiilor devenite caduce din cele 3 tratate institutive.
Ultima parte cuprinzand dispozitii generale si finale.
Tratatul de la Amsterdam se inscrie in tendinta inaugurata de actul unic din 1997 privind extinderea votului cu majoritate
calificata in Consiliu si accentuarea rolului legislativ al Parlamentului. Referitor la politica externa si de securitate comuna,
tratatul introduce conceptul de strategii comune si abtinere constructiva si creeaza functia de Inalt Reprezentant PESC. Se
prefigura deja o recunoastere expresa a personalitatii juridice internationale a Uniunii. S-a mai pus in discutie din nou apararea
comuna.
In premiera Tratatul de la Amsterdam introduce un mecanism de suspendare a statelor membre. Tratatul evolueaza in consacrarea
drepturilor fundamentale si realizeaza o extindere a continutului notiunii de cetatenie europeana.
Tratatul de la Nisa (2000)
A rezolvat probleme stringente din perspectiva extinderii Uniunii indeosebi sub aspect institutioinal ca si o serie de probleme
ramase restante dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Amsterdam. Printre aceste probleme restante Tratatul de la Nisa a repus
in discutie (tete-a-tete) reponderarea voturilor in Consiliu si reconfigurarea majoritatii recalificate. De asemenea reducerea
numarului parlamentarilor europeni si stabilirea unei noi limite maxime precum si reformarea competentelor Comisiei. Prin
Tratatul de la Nisa s-a introdus o noua formatiune de judecata in cadrul Curtii de Justitie de la Luxemburg si anume Marea
Camera si posibilitatea crearii de noi instante comunitare si anume Camerele Jurisdictionale. Totodata Tribunalului de Prima
Instanta i s-au atribuit competente pre-judiciare.
Tratatul de la Lisabona si noul sistem institutional al U.E.
Conform noului tratat institutiile Uniunii sunt in numar de 7 si anume: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul,
Comisia Europeana, Curtea de Justitie a U.E. (nu are nimic in comun cu CEDO), Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi.
Dispozitiile referitoare la Banca Centrala Europeana si la Curtea de Conturi precum si dispozitiile detaliate referitoare la celelalte
institutii figureaza in T.F.U.E. (Tratatul pentru functionarea U.E.).
Tratatul de la Lisabona implica: T.U.E. (Tratatul privind U.E.) si T.F.U.E.
Consiliul Europei Tratatul lamureste in sfarsit o problema dezbatuta in doctrina si anume caracterul de institutie a Uniunii. Ex.
fostul art. 9B devenit art.15 alin. (1) din T.U.E. precizeaza: Consiliul European ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii
acesteia si ii defineste orientarile si prioritatile politice generale. Acesta nu exercita functii legislative.
Componenta si functionare a Consiliului E. C.E. este format potrivit T.L. din sefii de stat sau de guvern ai statelor membre,
dintr-un presedinte al C., preedintele Comisiei. Participa la lucrarile Consiliului E. Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri
Externe si Politica de Securitate. Consiliul se intruneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui. C.E. se pronunta prin
consens cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel. Exemplu Consiliul E. hotaraste cu majoritate simpla in chestiuni de
procedura precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura. Sunt si alte imprejurari cand se cere majoritate calificata.
Atributii. Conform art. 22 din T.U.E. Consiliul European identifica interesele si obiectivele strategice ale Uniunii. Deciziile
Consiliului European privind interesele si obiectivele strategice ale U.E. privesc politica externa si de securitate comuna (PESC)
precum si celelalte domenii de actiune externa a Uniunii. Deciziile pot sa priveasca relatiile U.E. cu o tara sau o regiune sau pot
aborda o anumita tematica. Deciziile cu privire la PESC se adopta de catre Consiliul European dar si de catre Consiliu ce hotaraste
in unanimitate cu exceptia cazului in care T.U.E. dispune altfel. In cazul in care Consiliul European sau Consiliul a definit o
abordare comuna a Uniunii, Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate si ministrii Afacerilor
Externe ai statelor membre isi coordoneaza activitatea in cadrul Consiliului.
In ceea ce priveste cooperarea politieneasca si juridica in materie penala conform art. 68 din T.F.U.E.: Consiliul European
defineste orientarile strategice ale planificarii legislative si operationale in cadrul spatiului de libertate, securitate si justitie. T.de la
L. A adus o importanta modificare in cadrul functionarii Uniunii prin acordarea posibilitatii statelor membre de a se retrage din
U.E. In cadrul acestei noi proceduri Consiliul E are un rol de prim rang. Art.50 din T.U.E. precizeaza ca: orice stat membru poate
hotari in conformitate cu normele sale constitutionale sa se retraga din Uniune. Statul membru care hotaraste sa se retraga notifica
intentia sa Consiliului E. In baza orientarilor C.E. Uniunea negociaza si incheie cu acest stat un acord ce stabileste conditiile de
retragere luand in calcul viitoaree sale relatii cu Uniunea. Acest acord se negociaza in conformitate cu art.218 alin. (3) din
T.F.U.E. si se incheie in numele Uniunii de catre Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata dupa aprobarea Parlamentului E.
Tratatele inceteaza sa se aplice statului in cauza de a data intrarii in vigoare a acordului de retragere, ori in lipsa unui astfel de
acord dupa 2 ani de la notificare cu exceptia cazului cand partile proroga acest termen.
T.L. vine cu unele schimbari in privinta presedintelui Consiliului E. S-a renuntat la sistemul de presedintie rotativa in favoarea
creearii unui post de presedinte al C.E. Presedintele este ales de C.E. pentru un mandat de 2 ani si jumatate avand rolul de a
asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor C.E. Presedintele C.E. prezinta Parlamentului E. un raport dupa fiecare reuniune a
C.E.
Consiliul In urma adoptarii T.L. s-a convenit asupra acestei denumiri si anume Consiliu fiind denumirea unei structuri care in
decursul timpului a fost numita:
-Consiliul Special al Ministrilor in cazul CECO.
- Consiliul Comunitatii Economice Europene (C.E.E.) (Piata Comuna).
- Consiliul Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM).
Consiliul va decide cu majoritate calificata cu exceptia unor situatii procedurale care impun unanumitatea.
Numeroase domenii raman totusi guvernate de regula unanimitatii. Este vorba de: fiscalitate, masurile de armonizare in domeniul
securitatii sociale si al protectiei sociale, in procedura de revizuire a tratatelor precum si in cea mai mare parte a politicii externe si
de securitate comune.
Pentru majoritatea calificata: pt unele decizii 65 %, pt altele 72 %.
Conform T.L. pana la 31 oct. 2014 raman in vigoare urmatoarele dispozitii. Pentru deliberarile Consiliului E. si ale Consiliului
care necesita majoritate calificata voturile membrilor sunt ponderate dupa cum urmeaza: spre ex. Belgia 12, Bulgaria 10,
Germania 29, Grecia 12, Franta 29, Italia 29, Olanda 13, Romania 14, Marea Britanie 29.
Actiunea Externa T.L. aduce o intarire a modului de actiune externa a Uniunii prin reglementarea unui serviciu european de
actiune externa ce va actiona in sprijinul Inaltului Reprezentant al Uniuni pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate care
prezideaza Consiliul Afaceri Externe. Acest serviciu lucreaza in colaborare cu serviciile diplomatice ale statelor membre si este
format din functionarii serviciilor competente ale secretariatului general al Consiliului si ale Comisiei precum si din persoane le
detasate ale serviciilor diplomatice nationale.
T.L. aduce si o restructurare a sistemului de exercitare a presedintiei Consiliului. Practica rotatiei semestriale intre statele membre
este mentinuta, elementul de noutate fiind acela ca un grup de 3 state va putea asigura in comun pe o perioada de 18 luni
indeplinirea unor functii ale presedintiei. Statele (cele 3) vor putea partaja presedintia unor formatiuni sau structuri ale Consiliului
pentru perioade mai lungi decat cele semestriale.
Comisia Europeana
Tratatul de la Lisabona prevede ca executivul comunitar numit intre data intrarii in vigoare si 31 octombrie 2014 este compus din
cate un resortisant al fiecarui stat membru inclusiv presedintele si Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si
Politica de Securitate, iar incepand cu 1 noiembrie 2014 Comisia va fi cuprinsa dintr-un numar de membri care include si
presedintele si Inaltul Reprezentant. Acest numar va fi corespunzator cu 2/3 din numarul statelor member atat timp cat Consiliul
European nu decide modificarea acestui numar printr-o hotarare luata in unanimitate. Membrii Comisiei vor fi alesi dintre
resortisantii statelor member in conormitate cu un system de rotatie strict egal intre statele member care sa reflecte diversitatea
democratica si geografica a statelor membre.
Presedintele Comisiei.
In T.L. rolul P.C. devine mai puternic. Daca P. Cere demisia unor membri ai Comisiei acestia trebuie sa-si prezinte de urgenta
aceasta demisie. Potrivit art.9D:tinand seama de alegerile pentru Parlamentul European si dupa ce a procedat la consultarile
necesare Consiliul European hotarand cu majoritate calificata propune Parlamentului European un candidat la functia de
presedinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul E. Cu majoritatea membrilor care-l compun (jumatate+1). In cazul
in care acest candidat nu intruneste majoritatea tot Consiliul E. Propune in termen de 1 luna un nou candidat care este ales de
Parlamentul E.
Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna a Uniunii. Potrivit art. 18 din T.U.E. Consiliul Europen
hotarand cu majoritate calificata si cu acordul presedintelui Comisiei numeste I.R. Consiliul European poate pune capat
mandatului in conformitate cu aceeasi procedura (majoritate calificata + presedintele Comisiei).
-I.R. conduce politica externa si de securitate comun a Uniunii contribuind prin propuneri la elaborarea acestei politici si o aduce
la indeplinire in calitate de imputernicit al Consiliului.
-I.R. prezideaza Consiliul Afacerilor Externe unde contribuie prin propunerile sale la elaborarea politicii externe si de securitate
comune si asigura punerea in aplicare a deciziilor adoptate atat de Consiliul European cat si de Consiliu.
-I.R. reprezinta Uniunea Europeana in chestiunile referitoare la politica externa si de securitate (I.R. desfasoara in numele Uniunii
dialogul politic cu tertii si exprima pozitia Uniunii in cadrul organizatiilor internationale si al conferintelor internationale).
-I.R. este obligat sa consulte periodic Parlamentul E. Cu privire la aspectele legate de politica externa, de securitate comuna si de
aparare comuna.
-I.R. poate propune recurgerea la mijloace nationale, precum si la instrumente sau structuri ale Uniunii dar impreuna cu Comisia.
Misiunile prevazute la art.42 alin.1 din T.U.E. in cadrul carora Uniunea poate recurge la mijloace civile si militare includ actiunile
comune in materie de dezarmare, misiunile umanitare si de evacuare, misiunile de consiliere si de asistenta in probleme militare,
misiunile de prevenire a conflictelor si de mentinere a pacii, misiunile fortelor de lupta pentru gestionarea crizelor inclusiv
misiunile de restabilire a pacii si operatiile de stabilizare dupa incetarea conflictelor.
Parlamentul European La un moment dat P.E. a avut 785 membrii; in 2009 acest numar a fost redus la 736. Dupa T.L. numarul
membrilor P.E. a fost ridicat la 751.
Atributii legislative ale P.E. Se constata ca de la un tratat la altul competentele legislative ale P.E. au fost extinse progresiv.
Conform T.L. s-a facut o egalitate intre Parlament si Consiliu in privinta adoptarii celei mai mari parti a legislatiei U.E. Noile
domenii in care cele 2 institutii isi vor manifesta rolul legislativ includ agricultura, energia, imigrarea, justitia si afacerile interne,
sanatatea si fondurile structurale. Privitor la actiunea externa potrivit T.L. Parlamentul E. va trebui sa-si dea avizul conform asupra
tuturor acordurilor internationale referitoare la aspecte care tin de procedura legislativa ordinara. P.E. poate indruma si promova
programele de dezvoltare si cooperare ale U.E. cu toate tarile in curs de dezvoltare prin intermediul Comisiei de Dezvoltare si
Cooperare din cadrul Parlamentului.
Alte atributii: Progresul cel mai semnificativ in ceea ce priveste rolul P.E. in numirea membrilor altor institutii europene s-a
inregistrat incepand cu T. de la Maastricht si apoi Lisabona. Parlamentul va alege presedintele Comisiei Europene pe baza
propunerii Consiliului E. dar care va lua in calcul rezultatele alegerilor pentru Parlamentul E.
Rolul Parlamentelor Nationale Un aspect important adus in premiera de noul tratat este dat de reglementarea participarii
parlamentelor nationale la procesul de decizie comunitara. In acest mod parlamentele nationale vor putea actiona in calitate de
gardieniai principiului subsidiaritatii. Parlamentele nationale vor avea puterea de a influenta deciziile inca din faza initiala a
elaborarii unei propuneri inainte ca aceasta sa fie analizata in detaliu de Parlamentul E.
Parlamentele nationale:
-vor participa la procedurile viitoare de revizuire a tratatelor.
-vor fi informate cu privire la ererile de aderare la U.E.
-vor participa la mecanismele de evaluare a punerii in aplicare a politicilor U.E. in domeniul afacerilor interne (migratie,
supravegherea frontierelor, combaterea traficului ilegal de persoane, arme sau droguri).
-vor fi implicate in supravegherea activitatilor EUROPOL si EUROJUST.
Curtea de Justitie a U.E. Cuprinde potrivit noului tratat Curtea de Justitie, Tribunalul si Tribunalele specializate. Aceasta C.J,
asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor. Statele membre stabilesc caile de atac necesare pentru a
asigura o protectie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Reglementarile de organizare si
functionare sunt mentinute majoritar neschimbate de noul tratat. Totusi T.L. impune instituirea unui comitet care va emite un aviz
cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita functiile de judecator si avocat general in cadrul Curtii de Justitie. Acest comitet
este format din 7 membrii, personalitati alese dintre fostii membrii ai C.de J. Si ai Tribunalului, dintre membrii instantelor
nationale supreme si din juristi de renume dintre care unul este propus de Parlamentul E. T.L. arata ca aceasta C.de J. Asigura
respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor. Statele membre stabilesc caile de atac necesare pentru a asigura
protectia jurisdictionala decisiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii.
Conform T.L. Curtea de Justitie a U.E. hotaraste in conformitate cu tratatele (T.U.E. si T.F.U.E):
-cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o institutie ori de pers. Fiz sau juridice.
-cu titlu preliminar la solicitarea instantelor judecatoresti nationale cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea
actelor adoptate de institutii.
-in celelalte cazuri prevazute in tratate (cazuri speciale).
De retinut ca aceasta institutie nu este competenta in ceea ce priveste dispozitiile privind politica externa si de securitate comuna,
nici in ceea ce priveste actele adoptate in temeiul acestora.
In exercitarea atributiilor privind dispozitiile partii a III-a titlul IV cap. IV si V referitoare la spatiul de libertate, securitate si
justitie, Curtea de Justitie a U.E. nu este competenta sa verifice legalitatea sau proportionalitatea operatiunilor efectuate de politie
sau alte servicii de aplicare a legii intr-un stat membru si nici sa hotarasca cu privire la exercitarea responsabilitatilor care le revin
statelor membre in vederea mentinerii ordinii publice si a apararii securitatii interne.
Retragerea din U.E.
T.L. introduce in T.U.E. referiri cu privire la modul cum un stat se poate retrage din Uniune. Orice stat membru poate hotari in
conformitate cu normele sale constitutionale sa se retraga in Uniune. Intentia statului membru trebuie notificata Consiliului
European. In baza orientarilor Consiliului E., Uniunea va negocia si incheia cu acest stat un acord care va stabili cnditiile de
retragere tinand seama de cadrul viitoarelor relatii cu U.E.
Acordul se incheie in numele Uniunii de catre Consiliu care hotaraste cu majoritate calificata dupa aprobarea Parlamentului
European.
Tratatele vor inceta sa se aplice statului in cauza de la data intrarii in vigoare a acordului de retragere sau in absenta unui astfel de
acord dupa 2 ani de la notificare cu exceptia cazului in care Consiliul European in acord cu statul membru in cauza hotaraste in
unanimitate sa proroge acest termen.
Membrul care reprezinta in cadrul Consiliului E.si al Consiliului, statul membru care se retrage nu participa nici la dezbateri si
nici la adoptarea deciziilor Consiliului E. si ale Consiliului care privesc statul in cauza.
Personalitatea juridica a Uniunii Europene
Prin intrarea in vigoare a T.L. se introduc noi posibilitati de actiune la nivelul Uniunii in domenii de interes pentru cetateni
precum energie, siguranta cetateanului, domeniul social, efectele schimbarilor climatice, combaterea terorismului.
T.L. include pentru prima data o sectiune specifica dedicata energiei inaugurand astfel o baza legala de actiune a U.E. in acest
domeniu. Noile competente comunitare in domeniul energiei nu afecteaza totusi dreptul statelor membre de a lua masurile
necesare in vederea asigurarii propriei aprovizionari cu energie. O noutate a T.L. a fost reglementarea clauzei de solidaritate in
domeniul energiei.
Mediul inconjurator-alt domeniu
T.L. recunoaste combaterea schimbarilor climatice drept una dintre cele mai importante provocari la nivel global incluzand masuri
prin care Uniunea sa raspunda acestor provocari. Acest Tratat de la L.confirma unele obiective privind protectia mediului incluse
prin T.de la Nisa care facea referire la asigurarea unei dezvoltari durabile a Europei si a unor standarde inalte de protectie a
mediului in contextul activitatiilor Uniunii pe plan international.
Un alt domeniu al politicilor comunitare este cel al politicilor agricole comune. Aceasta politica a impus o crestere a rolului P.E.
care are o responsabilitate in acest domeniu ca institutia Consiliului in luarea principalelor decizii.
Politica externa si de securitate comuna
Inainte de Maastricht comunitatea europeana nu avea o politica externa oficiala propriu zisa desi ministrii de externe ai statelor
membre se intalneau periodic fara insa a avea o competenta oficiala supranationala. Tratatul de la M. A creat acest al doilea pilon
al U.E. sub forma politicii externe si de securitate comuna (PESC).
Tratatele urmatoare vor duce la o consolidare a acestui pilon finalizat de T.L. Dupa intrarea in vigoare a tratatului, titlul V din
T.U.E are ca subiect dispozitiile generale privind actiunea externa si de securitate comuna. In cadrul acestora se mentin noutatile
introduse in materie PESC prin T. constitutional precum si in cea de aparare prin preluarea majoritatii prevederilor in aceste
domenii. A fost introdusa posibilitatea unei stranse cooperari intre statele membre in domeniile de securitate si aparare. Deciziile
cu implicatii militare sau de aparare vor fi luate cu votul in unanimitate.
Un rol important in cadrul PESC il vor avea 2 functii de rang inalt in structura institutionala europeana si anume: presedintele
Consiliului E. si Inaltul Reprezentant pentru PESC.
Tratatul a adus si unele schimbari adoptand noi reglementari privind extinderea numarului misiunilor Uniunii in domeniul apararii
de la cele din prezent de mentinere a pacii si gestionare a crizelor la actiuni comune de dezarmare, misiuni de consiliere si
asistenta in domeniul militar, misiuni de prevenire a conflictelor dar si misiuni de combatere a terorismului.
T.L. introduce in premiera o clauza de aparare reciproca conform careia in cazul in care un stat membru ar face obiectul unei
agresiuni armate pe teritoriul sau, celelalte state membre sunt obligate sa ii acorde ajutor si asistenta prin toate mijloacele de care
dispun.
9. Clauzele de solidaritate
In cadrul T.L. au fost incluse asa numitele clauze de solidaritate intre statele membre prin care se arata ca U.E. si statele sale
membre actioneaza in comun si in spiritul solidaritatii in cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist ori al unei
catastrofe naturale sau provocate de om. In acest sens Uniunea trebuie sa mobilizeze toate instrumentele de care dispune inclusiv
mijloace militare puse la dispozitie de statele membre pentru:
a.prevenirea amenintarii teroriste pe teritoriul statelor membre; protejarea institutiilor democratice si a populatiei civile de un
eventual atac terorist; acordarea de asistenta unui stat membru pe teritoriul acestuia in cazul unui atac terorist.
b.acordarea de asistenta unui stat membru pe teritoriul acestuia la solicitarea autoritatii sale politice in cazul unei catastrofe
naturale sau provocate de om.
Pentru toate aceste masuri statele membre trebuie sa se coordoneze in cadrul Consiliului.