COMUNICAREA INTERPERSONALA

CURSANT: Panescu Iuliana- Stefania

GRUPA 7, Dambovita
Cuprins:
1.C!unicarea-"efinitie
#. Tipuri "e c!unicare
$. C!unicarea interpersnala
%. &ariere in c!unicare
'. (ee")ac*-ul in c!unicarea interpersnala
+. Sfaturi pentru pti!i,area c!unicarii cu parintii

&i)li-rafie
M tt .O clas/ este 0nainte "e tate un !e"iu "e c!unicare1 23ean 4
Clau"e (illu5 6

1. Ce este c!unicarea7 2"efinitie6
Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument spiritual al omului
n procesul socialiarii sale! Comunicarea umana se ocupa de sensul in"ormatiei verbale,
preentata n "orma orala sau scrisa si de cel al in"ormatiei non verbale, repreentata de
paralimba#, miscarile corpului si "olosirea spatiului!
#. Tipuri "e c!unicare
$volu%ia miraculoas& 'i continu& a comunic&rii umane a "&cut ca ast&i s& e(iste o ampl&
tipologie a acesteia, disting)ndu*se numeroase tipuri de comunicare socio*uman&! Ast"el
Adler 'i Rodman
+
propun mai multe criterii de clasi"icare a comunic&rii umane:
*dup& criteriul preen%ei sau absen%ei inten%iei e(plicite de a comunica, distingem
comunicare re"le(& ,spontan&, neinten%ionat&, prin stereotipuri comportamentale, grimase,
)mbet, pl)ns, inter#ec%ii etc-, comunicare purposiv& ,prin arsenalul lingvistic propriu*is, dar
'i prin mimic&, gestic& diri#at& etc-
*dup& modul speci"ic la care se recurge se pot identi"ica tipuri 'i subtipuri!
Un prim tip ar "i comunicarea nonverbal& cu cele trei subtipuri ale sale: alternativ& , tam*tam,
crest&turi pe lemn, "oc, "um, vestimenta%ie, culori etc-, preverbal& ,distan%a, postura, mi'carea,
gestica etc-, postverbal& ,desene, "iguri, "otogra"ii, repreent&ri gra"ice etc!-! Un al doilea tip
ar "i repreentat de comunicare paraverbal& ce asocia& elementele speci"ice comunic&rii
verbale cu semne de alt& natur&: al"abetele ./RS$ 'i 0RA122$, sistemul 021SS pentru
surdo*mu%i etc! Nu n ultimul r)nd, vom vorbi despre comunicarea verbal&, ale c&rei
componente sunt : intona%ia, ritmul, ortogra"ia, sunetele 'i cuvintele etc
*dup& domeniul sectorial sau domenial privind lucrurile e(ist& comunic&ri specialiate:
politic&, militar&, cultural*artistic&, religioas&, #udiciar&, civic&, medical&, educa%ional&,
pedagogic&, 'colar&!
$. C!unicarea interpersnala * este cea mai importanta "orma de comunicare si cel
mai des "olosita! /amenii nu pot evita acest tip de comunicare3 e(istenta lor sociala depinde
de abilitatea cu care pot anga#a discutii cu altii! 4iata de "amilie, relatiile cu prietenii,
activitatea pro"esionala, toate depind de aceasta calitate! Comunicare interpersonala se re"era
la comunicarea "ata n "ata! Acest tip de comunicare este important pentru a te ntelege pe tine
si pentru a construi relatiile tale cu ceilalti! Pentru a realia acest lucru trebuie devoltata
capacitatea de autoanalia, autocunoastere, autoe(punere c)t si cunoasterea barierelor si
"actorilor perturbatori care ngreuneaa procesul comunicarii! 5reud considera ca a te
autocunoaste, a "i complet onest cu tine nsuti constituie un e"ort uman deosebit deoarece
aceasta onestitate cu sine reclama cautare, descoperirea si acceptarea de in"ormatie despre
sine si o dorinta de autoper"ectionare! 6n comunicarea didactic& vom nt)lni ca tipuri de
comunicare interpersonal&, comunicarea:
a! direct&
b! de grup
c! indirect& ,mediat&-
+
R!, Adler, G!, Rodman, apud 1!, Dumitru, D!, Ungureanu, Pedagogie i elemente de psihologia educaiei, Cartea Universitar&, 0ucure'ti,
7889, p! 7:;!
%. &ariere in c!unicare
0loca#ele comunic&rii pot avea o asemenea intensitate, nc)t ntre in"orma%ia transmis& 'i
mesa#ul perceput s& e(iste di"eren%e viibile! Comunicarea ine"icient& cauea& singur&tate,
con"licte, probleme n "amilie, insatis"ac%ii pro"esionale, stres psi<ologic, boli "iice 'i c<iar
moartea, atunci c)nd comunicarea este complet ntrerupt&!
6n raporturile interumane $! 2imbos identi"ic& patru tipuri de bariere personale care bloc<ea&
comunicarea: )ariere cau,ate "e cnte5tul sci-cultural ,con"lictul de valori 'i lipsa
cadrelor de re"erin%a, condi%ionarea 'i manipularea prin mass*media, pre#udec&%ile, di"eren%ele
culturale-3 )ariere cau,ate "e frica en"e!ic/ ,n"runtarea, agresivitatea, principiul
competi%iei, reisten%a la sc<imbare, lipsa ncrederii n sine-3 )ariere cau,ate "e atitu"inile
in"i8i"ualiste ,comportament egocentric, necunoa'terea propriei persoane, sentimentul de
incompeten%& sau ine"icien%&, lipsa de obiectivitate 'i realism, pasivitate e(cesiv&-3
)ariere referitare la rela9iile in"i8i"--rup ,marginaliarea, lipsa de
autenticitate, iolare-!
Lenar" Saules considera ca n procesul de comunicare pot interveni:
)ariere "e li!)a: ,acelea'i cuvinte au sensuri di"erite pentru di"erite persoane, starea
emo%ional& a receptorului poate de"orma ceea ce aude, ideile preconcepute 'i rutina
in"luen%ea& receptivitatea, di"icult&%i de e(primare, etc-3 )ariere "e !e"iu ,climat de munca
necorespunator, "olosirea de suporturi in"orma%ionale inadecvate, etc-3 )ariere "e cncep9ie
,e(istenta presupunerilor, e(primarea cu st)ng&cie a mesa#ului de c&tre emi%&tor, concluii
pripite asupra mesa#ului, lipsa de interes a receptorului "a%& de mesa#-!
Si"ne; S<re identi"ica trei tipuri de bloca#e ce constituie reale probleme in realiarea
procesului de comunicare: )ariere "e r"in e!9inal ,teama de a nu comite gre'eli,
nencrederea "a%& de superiori, colegi, di"icultatea de a sc<imba modul de g)ndire, dependen%a
e(cesiv& de opiniile altora, etc6= )ariere "e r"in cultural ,dorin%a de a se con"orma
modelelor sociale, dorin%a de apartenen%a, slaba capacitate de a trans"orma sau modi"ica
ideile, etc6= )ariere "e r"in percepti8 ,incapacitatea de a distinge ntre cau& 'i e"ect,
re"uul de a sesia, de a releva, incapacitatea de a de"ini lucrurile, ngustarea e(cesiv& a
punctului de vedere-!

'. (ee")ac*-ul in c!unicarea interpersnala
Pentru o bun& comunicare, este important s& 'tim s& culegem "eedbac=ul, adic&
in"orma%iile care se ntorc de la interlocutor, "ie prin cuvinte, "ie prin intermediul limba#ului
nonverbal! 5eedbac=ul este reac%ia de r&spuns care se ob%ine dup& ce am trimis un mesa# 'i
care produce, la r)ndul s&u, un alt "eedbac= '!a!m!d! 5eedbac=ul poate "i considerat un "actor
de control al comunic&rii, deoarece permite s& veri"ic&m e"ectul pe care l*au produs mesa#ele
noastre asupra altora! Prin "eedbac= ne e(prim&m asentimentul sau deacordul, acceptarea sau
respingerea, n%elegerea sau nen%elegerea, claritatea sau con"uia!
(ee")ac*ul p,iti8: este un mesa# de con"irmare, n care se aprob& ceea ce a spus
cel&lalt ,de e(emplu, lauda-!
(ee")ac*ul ne-ati8: este un mesa# de negare a ceea ce s*a spus ,de e(emplu, critica-!
1n"irmarea: este o comunicare patologic&, pentru c& nu ia n considerare ceea ce a spus
cel&lalt! Adesea este transmis& printr*o comunicare nonverbal& ,de e(emplu, prin ntoarcerea
"e%ei n alt& parte-! .odelul circumscris ne aminte'te co*responsabilitatea pe care o avem cu
interlocutorul n de"inirea unei rela%ii de comunicare: acest model a"irm& c& o atitudine de
predominare induce o atitudine de supunere 'i adesea c<iar de revolt&, dar 'i o atitudine
pasibil& de a induce e(act inversul s&u!
Simetria 'i complementaritatea nu sunt poi%ii rigide: e(periment&m n continuu ast"el de
situa%ii n diverse loca%ii, n "unc%ie de conte(tul n care comunic&m, c&ci acesta clari"ic&
ulterior rela%ia dintre doi interlocutori: de e(emplu o "ra& rostit& la o 'edin%& important&
cap&t& alt& importan%& dec)t atunci c)nd este rostit& n alte mpre#ur&ri!

+. Sfaturi pentru pti!i,area c!unicarii cu parintii
$caterina Adina 4ramas ne sugerea& c)teva s"aturi pentru o comunicare interpersonal&
e"icienta:
6ncerca%i s& cunoa'te%i p&rin%ii, ceea ce i interesea&, munca lor, "amilia lor3
6nt)mpina%i ntotdeauna p&rin%ii cu bl)nde%e, "ace%i*i s& se simt& bine veni%i3
6ncerca%i s& "olosi%i sugestiile pe care p&rin%ii vi le*ar putea da ! Atunci c)nd ei simt c&
ideile le sunt luate n serios, aproape sigur se vor implica mai mult n spri#inirea
copilului 'i a 'colii3
G)ndi%i la p&r%ile bune ale copilului 'i men%iona%i p&rin%ilor acele lucruri pe care el le*a
"&cut bine !
Asculta%i cu aten%ie 'i cu interes3
P&stra%i*v& mintea desc<is&3
Ar&ta%i interlocutorului , prin mimic& - interesul dumneavoastr& pentru ceea ce spune3
>ine%i lec%iile desc<ise pentru p&rin%i 'i, n general, da%i*le voie s& asiste la anumite
lec%ii3
1mplica%i p&rin%ii la acele lec%ii 'i activit&%i la care v& pot a#uta , nu numai material -, ci
c<iar cu unele in"orma%ii suplimentare, aspecte din s"era lui de preg&tire 'i activitate
socio pro"esional&! Programa%i nt)lnirile cu p&rin%ii n 'edin%ele periodice, ast"el nc)t
acestea s& "ie un moment de colaborare 'i de rela(are3
Nu etic<eta%i copiii n "a%a grupului de p&rin%i 'i nu emite%i #udec&%i de valoare care s&*i
st)n#eneasc& pe unii p&rin%i3
5i%i poitivi, ave%i desc<idere c&tre opiniile p&rin%ilor3
Nu re"ua%i niciodat& dialogul c)nd e vorba de a lua o deciie3
Armonia%i punctele de vedere ale "amiliei cu ale dumneavoastr& 'i cu ale
speciali'tilor, dac& e nevoie de o aviat&3
$(plica%i orice deciie a%i luat3
Sintetia%i mereu discu%iile re"eritoare la luarea unei deciii3
Decide%i numai dup& ce v*a%i s"&tuit cu "amilia3
Centra%i*v& deciiile pe o viiune c)t mai adecvat& despre copil 'i c&uta%i s& ave%i
obiecte comune cu "amilia3
Ce mi*am propus eu a "ost optimiarea comunic&rii n grupuri mici de elevi! Am ncercat
s& realie cu ace'tia e(erci%ii interactive 'i activit&%i n cooperare, care au pus problema
stabilirii grupurilor de lucru! Au "ost activit&%i la care gruparea s*a "&cut pre"eren%ial, dar de
cele mai multe ori am realiat eu grupele sau alegerea s*a "&cut aleatoriu! 6ntre colegi am
sesiat rela%ii de acceptare sau respingere, care pe parcurs s*au modi"icat! Activitatea comun&
a generat discu%ii, dar c)nd au avut reultate cooper)nd au nceput s& se apreciee ntre ei!
.etodele de lucru n grup viea& un comportament activ 'i interactiv! $levii au devenit
mai receptivi, mai curio'i, buni vorbitori, gata s& g&seasc& solu%ii noi!4oi preenta c)teva
te<nici "olosite pentru optimiarea relatiilor interpersonale:
Te<nica "e lucru: Micrfnul !a-ic - Te!a: .Cine sunt7 Cine e>ti71
$levii vor "ormula ntreb&ri cu a#utorul unui micro"on! $levul care propune ntreb&rile se
apropie de un coleg! 6ntreb&rile sunt de tipul: ?Spune*mi despre tine!!! Cum te nume'ti@, C)%i
ani ai@, C)%i "ra%i ai@, Ce culori %i plac@, Ce desene animate %i plac@, etc! Cel&lalt r&spunde 'i
prin procedeul 'ta"etei se apropie de alt coleg, propun)nd ntreb&rile sale! Activitatea continu&
n dependen%& de num&rul colegilor 'i diversitatea ntreb&rilor! Scopul e(erci%iului este
devoltarea abilit&%ilor de comunicare interpersonal& 'i socialiare a elevilor!
Met"a R.A.I. Te!a: .Ce se afl/ 0n clas/71
$levul numit cu declan'area #ocului arunc& mingea 'i "ormulea& o ntrebare pentru elevul
care o prinde3 $levul r&spunde la ntrebare, arunc& mingea altui coleg pun)ndu*i o alt&
ntrebare!
6ntreb&rile sunt legate de obiectele care sunt n clas& 'i de rec<iitele 'colarului: ?Ce se a"l& n
"a%a clasei 'i e mare, neagr&@ ,tabla-3 ?Ce "olose'te elevul pentru a scrie n caiet@ ,stiloul-3 ?Ce
se a"l& n "a%a b&ncilor@ ,catedra-3 ?Ce se a"l& pe catedr& 'i are culoarea verde@ ,catalogul-,
etc!
$(erci%iu de comunicare prin imagini Tema: ?Scrisoare "&r& cuvinteA
$levii trebuie s& realiee n grup o scrisoare de "elicitare pentru iua prietenului lor din grupa
dar scrisoarea trebuie realiat& doar prin desene, nu cu a#utorul cuvintelor! $i au desenat
mpreun&: un tort cu lum)n&ri, baloane colorate, un cloBn, cadouri, o sticl& de suc, mai mul%i
copii, o cutie cu bomboane!
Devoltarea comunicarea interpersonale se poate realia si prin "olosirea metodelor activ
participative*$(ploia Stelara, .etoda Palariilor Ganditoare!
0ibliogra"ie:
Cursul de "ormare de "ormatori
1 R!, Adler, G!, Rodman, apud 1!, Dumitru, D!, Ungureanu, Pedagogie i elemente de
psihologia educaiei, Cartea Universitar&, 0ucure'ti
1 4rasmas, $caterina Adina, Consilierea i educaia prinilor, 0ucure'ti, 7887, ARA.1S,
1nternet