F o i a b e s e r i c s c a s i s c o l a s t i c a .

Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia

si Fagarasiu.
Apare in 1 si 15 st. n. a fa-carei luni.
Abonamentele de cate 6 11. v. a. pre anu se se adreseze ||| Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate
la tipograti' a seminariuiui gr. catolicu in Blasiti. |j| la redactiuni.
Anul u IV.
Bl a s i u l De c e mb r e 1890.
Nr . 5.
Me t r o po l i t ul u
^ Dr. JOANU VANCEA de BUTEASA.
(Sc hi t i a b i o gr a fi c a ).
Dupa c t u ne vo r u a jut a po t e r i l e , de c a r i di s pune mu
di n da r ul u l ui Do mne di e u, ne vo r a u ni s ui a fi s pr e
fo l o s ul u s i pr o s pe r a r e a , s pr e i nfl o r i r e a s i i na i nt a r e a
i n t o t e pr i vi nt i e l e a Ar c hi di e c e s e i s i a Pr o vi nc i e i
no s t r e b e s e r i c e s c i ".
Cuvnt a r e a r o s t i t a de a c t ua l ul u no s t r u Ar c hi pa s t o r i u i n
11 Apr i l u 1869, Ia i ns t a l a r e a s a de Me t r o po l i t u.
1. In dilele acestea, cndu ambiiuni meschine,
aspiratiuni personale si interese egoistice pre inulti
uu-i lasa a conlucra la realisarea aspiratiuniloru si
la promovarea intereseloru generale ale natiunei si
besericei nostre ; astadi, cndu si celea mai snte
cuvinte de beserica si naiune suntu in g u r a multor' a
numai nesce mijlce pentru ajungerea unoru scopuri
personale sau chiar' pentru a impiedec realisarea
idealului, spre care tintesce si beseric' a si naiunea :
este bine se ne folosimu de ori ce ocasiune spre a
pune inaintea generatiunei presente esemplulu aceloru
barbati, cari in cerculu loru de activitate lucra diu' a
nptea numai pentru binele comunu fra a vna nici
aur' a popularitatei, nice recunoscinti' a publica, si se
multiamescu numai cu liniscea si mngierea suetesca,
ce li-o procura implinirea detorintieloru si faptele cele
bune, imitndu in acst' a pre dragalasi' a viorea, care
se retrage intre primele frundiulitie resarite sub ra-
zele srelui de primavra, si de acolo 'si respndesce
in tote partile mirosulu seu placutu si recreatorul.
Unu astu-feliu de barbatu este si Escelenti' a Sa
Preasantitulu Domnu Metropolitu Dr. Joanu Vancea
de Buteas' a, si pentru ace' a bine este, c din inci-
dentulu iubileului seu episcopalii de 25 ani se aruncmu
o privire scurta preste viti' a lui si activitatea lui
binecuvntata de 25 ani, in cari a pastoritu c
episcopu si metropolitu in sinulu sntei beserice
greco-catolice, cci prin acst' a vomu perpetua nesce
fapte, cari attu generatiunei presente, ctu si gene-
ratiuniloj'u fiitorie voru servi de esemple poternice spre
totu ce teste santu, nobilu si folositoriu besericei si
neamului romauescu, si vomu face evidentu, ctu de
importanta este serbatrea jubilaria din 3 Decembre a. c.
2. Cunu stejariu ramurosii si stufosu, care nu lasa
a se desvolt la umbr' a sa semnti' a arboriloru strini,
ce-lu incungiura, st si astadi in comitatulu Bihorului
comun' a gr.-cat. Vasiadu (Vasad), incungiurata din tote
prtile de comune, deosebite de dns' a si dupa limba
si dupa religiune. Est e un' a dintre acele comune
romnesci, pre care nice venturile pestilentise ale
66
Nr. 5.
doctrinelor, eterodoxe n' au potut' o clti dela reli-
giunea cea adeverat a, nice evenimentele politice si
uneltirile strine nu au potut' o despoi pana acum
de caracterulu ei curatu romanescu.
In acesta comuna se nasci in 18 Maiu 1820
actualulu nostru Metropolitu din prinii sei George
Vancea si Florian' a Nistoru. Famili' a nobila Vancea
'si trage originea din Buteas' a in tienutulu Chiorului,
unde dupa tota probabilitatea in tempuri vechi se
asiediase unu ramu alu familiei Vancea din comun' a
Vancesci in Maramurasiu. Despre famili'a Vancea se
face amintire si in diplomele nobililoru romni din
Apsi' a, intre altele iu donatiunea regelui Sigismundu
dela anulu 1406, unde e vorb' a si de Vancea si
Alesandru fiii lui Vladu.
Anii primi ai vieii i petrecu actualulu nostru
Metropolitu sub grigea si crescerea parintiloru sei
si mai cu sema a mamei sale Florian' a, femeia cu
tote virtuile adeverate impodobita, intre cari escelau
fric'a de Domnedieu, iubirea nvpiata catra fiii sei,
veghiarea neadormita asupra binelui loru fisicu si
moralu, si simtiementu delicatu pentru nefericirea dea-
propelui: tote virtui, cari straplantandu-se in sinulu
inului ei Joanu, au luatu in acest' a direciunea si
dimensiunile grandiose, cari se potrivescu cu chiamarea
si positiunea lui inalta. Mai cu sema iubirea adeverata
si adnca, care se manifestza, nu in cuvinte seci, ci
in fapte de binefacere, a eredit' o densulu dela mama-sa.
Attu a fostu de mare iubirea mamei catra fiiulu
seu Joanu, inctu de acest' a nu s'a potutu despart
nice dupace densulu s'a asiediatu ca Metropolitu in
Blasiu, unde l'a insocitu si a petrecutu cu elu pana
candu Domnedieu a chemat' o la o vitia mai buna,
lasandu aci pre pamentu intre toti, cari au cunoscut' o,
suvenirea fapteloru ei de caritate, cu cari ajuta pre
veduve, orfani si seraci in totu tempulu si cu tota
liberalitatea.
Mam' a Metropolitului nostru este inmormntata
in cemeteriulu de langa beseric' a parochiala gr.-cat.
din Blasiu, unde i s'a redicatu unu monumentu cu
inscriptiunea: Aci drme in Domnulu Florian' a Vancea
n. Nistoru, Mam' a Metropolitului Joanu, nscuta la
anulu 2792. si mrta in 1872".
Inca in anii cei mai fragedi ai prunciei a datu
Metropolitulu nostru semne invederate de o minte
agera si de aptitudini estraordinarie pentru invetiatura.
De ace' a dupace a cercetatu doi ani scol'a din Vasiadu,
la anulu 1831 f tramisu in sclele normale greco-
catolice din Oradea-mare, unde sub conducerea lui
Josifu Godsi' a, barbatu absolutu de gimnasiu si docente
veteranu si forte practicu, a studiatu doi ani, anume
in anii scol. 1831/ 2 si 1832/ 3.
Sub Episcopulu de pia memoria Samuilu Vulcanu
f primitu in seminariulu tinerimei greco-catolice ro-
| mne din Orade c alumnu in fundatiunea Episcopului
Darabantu, unde deja in anulu primu a remasu orfanu
!; de iubitulu seu printe. Aci avii de superioru rectoru
pe canoniculu Michailu Talncs, r de vicerectoru
mai ntaiu pre preotulu Petru Iliesiu, apoi pre Stefanu
Dume, si in urma pre Joanu Pap, care mai tardiu
deveni rectoru si canonicu-abate. Prelegerile din
studiele gimnasiale si din cursulu filosoficii le-a cer-
cetatu in sclele calugariloru regulari catolici, numii
I canonici Premonstratensi. Aci a avutu de profesori
pre Eugeniu Fabo in el. I. si II. gimnasiala, Martini
' in cl. III. si a IV, Em. Vercsik in retorica sau cl.
V. si Morvay in poetica sau cl. VI., r in cursulu
filosoficu pre Jos. Bradeker (filosofa), Lad. Godofr.
Krausz (istoria), Adam Krajcsovics (matematica), Andr.
; Novczky (religiune), Aloisiu Vass (limb'a magiara)
s Joanu Faliczky (fsica).
Ctu s'a destinii densulu intre conscolarii sei
in gimnasiu, dovedescu nunumai testimonele lui emi-
! nente, ci si urmtori' a intern piare.
Joanu Danutiu alias Daniel, carele a repausatu
acum de curundu in Posionu si a lasatu o fundatiune
| de 30, 000 fl. pentru pruncii greco-catolici romni,
| mergundu odat in Seminariulu tinerimei romne, c
' se visiteze pre colegulu seu Joanu Pap, care era
pusu de instructoru peste alumnii Seminariului, 'lu
afla esaminandu pre seminariti. Fericitulu Danutiu
puse unele ntrebri si Metropolitului nostru, de a
crui respunsuri precise si corecte remanendu uimitu,
cerca cu totu feliulu de intrebri, c se-lu incurce
si se 'lu faca c se d respunsu mai pucinu corectu
din limb' a latina,
li Tota incercarea lui inse facia de Metropolitulu
! nostru, care pre atunci era in prim' a gramatica, cum
se numi I. cl. gimn, remase zadarnica, ceea-ce
i nt r' at t ' a l'a frapatu, inctu inainte de ast' a cu vre-o
civa ani intalnindu-se din nou cu Metropolitulu
nostru, pre care de mai multe decenie nu-lu vediuse,
' cu o bucurie nespusa i aduse aminte de acesta
| intemplare, asecurandu-lu, c de atunci a invetiatu
a-lu stima si iubi mai multu, dectu pre ori cine
altulu. C unu semnu de iubire si ncredere nemar-
j ginit fericitulu in Domnulu Joanu Danutiu a dispusu
i apoi in testamentulu seu, c Metropolitulu nostru se-i
! fia eredele universalu si se se ingrigsca, c averea lui
se ajung la destinatiunea determinata prin testamentu.
3. Vediendu Consistoriulu greco-catolicu de Orade,
c la an. 1841 intre elevii Seminariului de acolo
nici unulu nu a absolvatu studiele gimnasiale si cursulu
filosoficu cu succesu mai splendidu si cu portare
mai frumsa, dectu Metropolitulu nostru, si c nici
unulu nu avea o chiamare asia de adeverata la statulu
preoiei, nici insusiri asia escelente, c Densulu, totu *
in acelu anu l'a tramisu la Vien' a in Seminariulu
numitu Stadt-Convict, er' mai tardiu Barbareum. C
alumnu alu acestui institutu a ascultatu sciintiele
teologice in celebr' a Universitate din Vien' a, avendu
de profesori pe erudiii br ba i : Joanu St ark in
istori' a besericesca, Josifu Scheiner in vechiulu tes-
tamentu, Josifu Kaerle in limbile semitice, Venceslau
Kozelka in noulu-testamentu, de Gapp in dreptulu
canonicu, Richter in pedagogia, Joanu Schwetz in
teologi'a dogmatica, Fri t z in teologi'a morala, Mich.
Schauberger in teologi'a pastorala, Franc. Schmidt in
metodica si catechetica si Godinger in dreptulu civilu,
attu publicu ctu si privatu alu Ungariei.
Intre conscolarii sei a fostu totudeauira celu
dintiu, si si-a atrasu nunumai iubirea profesoriloru,
ci si stinva si admiratiunea conscolariloiu sei. Despre
acestea avemu o mrturisire solemna fcuta de o
persona venerabila.
De odat adec cu Metropolitulu nostru se afla in
Seminariulu din Vien' a la Sta Bai' bar' a" si fostulu Me-
tropolitualu Ruteniloru din Galiti' a Josifu Sembratovicz,
care de presente petrece in Rom' a. Acest' a in an.
1886, candu Metropolitulu nostru era mpreuna cu
toti Episcopii sei sufragani in cetatea eterna, se folosi
de acesta ocasiune spre a-si reinoi legaturile de
amiciia cu fostulu seu colegu, chiemandu la pranzu
attu pre Metropolitulu nostru ctu si pre Episcopii
notri sufragani. In mijloculu prnzului se redica
betranulu Sembratovicz si cu lacremi de bucuria, cari
i straluciau in ochi, 'si aduce aminte de dilele fericite,
cndu impreuna cu Metropolitulu nostru se aflau n
Seminariu si totu odat accentua stim' a si iubirea
estraordinaria, de care se bucura Metropolitulu nostru
la conscolarii sei din Vien' a, si calitile escelente,
cu cari acel' a ii intrecea pre toti. Cu alta ocasiune
mrturisi Metropolitulu Sembratovicz naintea scrii-
toriului acestoru sire, c Archiereulu nostru nunumai
in studiele propuse a fostu celu dintiu, ci pre lenga
ace' a a invetiatu si limb' a francesa, er' limb' a germana,
pre care nu avuse ocasiune de a o studia acas, si-a
nsusit' o asia de perfectu in scriere si vorbire, in
ctu singuru intre toti conscolarii sei romni si ruteni
a fostu in stare se depun din studiulu pastoralului
esamenu in limb' a germana, si nu in cea latina, cum
fceau ceialalti tineri romni si ruteni.
In societatea tineriloru romani, cari pre tempulu
acel' a ascultau la universitatea din Vien' a, Metro-
politulu nostru er forte iubitu si stimatu pentru
inim' a lui deschisa, cu care pre toti -i imbratisi, si |
pentru naturelulu seu vioiu, care -lu fcea placutu in
societatea loru. Din tempulu acel' a s'au pastratu
cele mai dulci suveniri despre densulu chiar' si la
tenerii greco-orientali, cari erau la universitate, si
dintre cari unii acum ocupa positiuni inalte in sinulu
besericei greco-orientale, carea atunci nu-si tramitea
ii tinerii la sclele protestantice, ci cu preferintia la
' sclele catolice, fiinduc tienea contu de diferinti' a
enorma, ce esista intre doctrinele besericei greco-
.
j
orientale si intre sect' a protestantiloru.
4. Dupa absolvarea cursului teologicii si depunerea
| i rigorosului primu din studiulu biblicu si limb' a greca
J si limbile semitice, Archipastoriulu nostru se reintrse
i la anulu 1845 in dieces'a de Or adea- mar e si la 10
:
j
Augustu 1845 cu ocasiunea consacrarei besericei din
!| Vasiadu fii chirotonitu de preotu celibe, apoi aplicatu
in cancelari' a diecesana c actuariu si protocolistu
: pana in 19 Novembre 1845, cndu fii dispusu de
I capelanii in Macovi' a (Mak). lng renumitulu pa-
I rochu si vice-protopopu gr. cat. Ignatiu Balcu de
!| Bistr' a, barbatu desteptu si limbistu mare, care si
| i acum traiesce retrasu in pensiune. Aici inse petrecu
i numai pana iu 7 Decembre a acelui'a-si anu, cci
j ; Episcopulu Erdlyi tiindu convinsu, c modestulu ca-
! pelanu din Macovi' a attu pentru eruditiunea sa, ctu
' si pentru portarea sa esemplara este chiamatu dela
J: Domnulu, c se devin unu factorii importanii in
j beseric' a nstra, -lu rechiam din Macovi' a si-lu tra-
mise din nou la Vien'a. in institutulu numitu la
i Sntulu Augustine unde se primescu numai acei
i preoi, cari se pregateseli pentru obtienerea laurei
I de doctoru in teologia, si cari au se devin, asia
; dicndu, flrea clerului catolieu din monarchia.
I La Vien' a pleca tinerulu candidaii de doctoru
; in snt' a teologia in 24 Decembre 1845 si sosi acolo
1
in 2 Januariu 1846. In Augustineu a avutu de di-
rectoru supremu pre Ignatiu Feigerle, parochulu curtei
imperiale, r' de directori in studie pre Josifu Co-
j lumbus, Bartol. Widmer, J. M. Hnsle, Fr . J. Rudi-
lj gier, si Josifu Strossmayer. Sub conducerea acestpru
I barbati eruditi a depusu doctoratulu in sciintiele
I teologice, si in 31 Juliu 1848 plec de acolo spre a
! se reintrce in dieces' unde din Augustu 1848
|: pana in Juniu 1849 funciona c archivariu, proto-
; colistu, si vicenotariu consistorialu, si c profesoru
i, preparandialu si apoi fii numitu de secretariu episco-
ii pescu, oficiu care l' a portatu in tmpuri forte grele,
!
, cum au fostu anii absolutismului celui mai rigorosu.
Episcopulu avea intr' nsulu incredere forte mare si
pentru ace' a -lu iniia in tte lucrurile mai momen-
tse. Astu-feliu d. e cndu se tieneau conferintiele
referitrie la reactivarea Metropoliei gr. cat. si in-
fiintiarea dieceseloru de Gherl' a si Lugosiu in curtea
' episcopsca, zelosulu si eruditulu secretariu inca lu
parte la acelea in calitate de procuratorii alu acteloru,
ce se recereau iti tte direciunile. Pentru activi-
tatea lui neobosita si virtuile lui deosebite fu propusu
mai trdiu Majestatei Sale spre a fi denumitu de
canonicu in capitululu gr. cat. de Oradea - mare.
Denumirea acst' a urm in anulu 1855. Dupa aceea
9*
a functionatu in calitate de secretariu si canonicu a
latere, de Directoru alu cancelariei diecesane si de
inspectorii scolasticu diecesanu, lasndu in tote direc-
iunile urme de o activitate binecuventata si plina
de succese binefacetorie. Mai cu sema a escelatu
prin nim' a lui semtitoria pentru nefericirile seraciloru,
orfaniloru si veduveloru si celoru lovii de sdrte, pre
cari din venitele sale modeste de canonicu -i ajut
cu liberalitate, si unde nu potea intinde ajutoriu
materialu, nim' a lui nobila afla totudeaun' a unu cu-
ventu de mngaiare si de alinare a suferintieloru.
Faim' a virtutilorn si meriteloru sale se respndi
in tote prile, si astu-feliu Majestatea Sa Imperatulu
si Regele nostru Apostolicu a facutu cea mai ni-
merita alegere, cndu dup mortea iui Joanu Alexi
a primului Episcopu de Gherl' a -lu denumi n 4 Juliu
1865 de Episcopii alu acestei diecese. Snti' a Sa
Pap' a Piu IX -lu preconis in 25 Septembre 1865
er ' in 3 Decembre aceluia-si anu la serbatdrea In-
trarei in beserica a Nascatorei de Domnedieu, adec
nainte de acest' a cu 25 ani, fii consacratu de Epi-
scopu in beseric' a catedrala din Oradea-mare prin
Episcopulu de acolo Josifu Papp Szilgji de Ilyesfalva.
In 28 Januariu 1866 -si ocup scaunulu epi-
scopescu din Gherl' a in presenti' a Capitolului, Vi-
cariloru foranei, protopopiloru si deputatiloru clerului
diecesanu, si intre cele mai vii espresiuni de bucuria
din partea toturoru celoru buni.
5. Are totudeaun' a o misiune grea acel' a, care este
chiamatu dela Domnedieu se conduc destinele unei
diecese tinere si inca nu deplinu organisate, cum era
pre tempulu acel' a dieces'a Gherlei. Noulu Episcopii
inse si-a implinitu-o cu zelu neobositu in decursulu
tempului de 3 ani si 3 luni ctu a sttu in fruntea
diecesei sale.
nainte de tote a voitu se cunosca omenii, im-
pregiurrile si starea diecesei, a crei pstorire -i er
incredintiata. Pentru aceea continu visitatiunile ca-
nonice incepute de antecesorulu seu, cercetndu in
anulu 1866 si 1867 tiemitulu Naseudului, Becleanului,
Deesiului si Gherlei, visitndu besericele si scolele,
intretienendu-se cu credincioii sei din tote clasele
poporatiunei, informndu-se dela toti despre starea
loru si predicndu cuventulu lui Domnedieu cu zelu
imvapaiatu si apostolicu si cu unu farmecu propriu
toturoru cuventariloru sale. Pre toti i indemn la
statornicia in credinti' a cea adeverata si la eserci-
t area virtutiloru cretine, dela cari depinde inaintarea
omului pre pamentu si mntuirea lui eterna.
Numai din archivulu diecesei Gherlei se voru
pote scote la lumina tote faptele, cari au se arete
activitatea desvoltata de acestu archiereu pentru in-
florirea si inaintarea acelei diecese. Aici observmu
pre scurtu, ca dieces'a de Gherl' a n' avea tipografia,
si Elu a infiintiat'o. Esistinti' a Seminariului die-
cesanu nu era asigurata, si Elu a asecurat' o, mijlo-
I cindu din Fondulu religionariu o subventiune anuala
: de 14, 180 fl. Parochiele din prile adnecse se aflau
intr' o stare precari a: Elu le-a esoperatu o dotatiune
! anuala de 10, 000 fl. din Fondulu religionaru ungaru.
Comun' a besericesca c atare, unde resiede Episcopulu,
|: afara de scol'a elementara poporala, er lipsita de
1 ori ce instituii de invetiamentu, si Elu a pusu basa
la infiintiarea unei scole romne centrale in Gherl' a,
esoperndu pentru ea nesce obligaiuni de ale im-
| prumutului naionalii in valore de 20, 000 fl. Esoper
| o subventiune de 1000 fl. pentru scol'a romna gr.
cat. din Lapusiulu ungurescu. Mijloci din Fondulu
religionariu sum' a de 17, 224 fl. pentru edificarea
| besericei din Simleulu Silvaniei, la carea mai trdiu
J se adause totu de acolo sum' a de circa 2000 fl. Totu
\ din acelu Fondu esoper unu salariu pentru cape-
lanulu din Simleu, si unu adausu de 105 fl. pre anu
la salariulu vicariului din Selagiu. A facutu paii de
lipsa pentru sistemisarea unui postu de spiritualu
greco-catolicu la corectoriulu din Gherl' a, si-i mijloci
1
din cass' a statului o dotatiune anuala de 920 fl. Se
ingrigi, c din banii scolei centrale din Gherl' a se se
cumpere pentru ace' a scola o casa cu 4500 fl. si o
I gradina frumdsa cu 2300 fl. A mijlocitu infiintiarea
unui postu de capelanu in armat ' a comuna la regim.
Nr. 63. Pentru fondulu viduo-orfanalu diecesanu a
esoperatu sum' a de 16, 161 fl.
La intrepunerea lui s'a obtieuutu inca unu
i alumnatu in Seminariulu teologicu din Vien' a pentru
!
clericii din dieces'a Gherlei.
A organisatu Seminariulu teologicu diecesanu si
l'a provediutu cu statute.
; O diecesa seraca, precum suntu de comunu die-
cesele nostre, numai asia pote inflori, deca averile
|! parochiale se administreza conscientiosu, si se intre-
i i buintieza numai pentru promovarea culturei intelectuale
si religioso-morale a poporeniloru din respectivele
' parochii. De acestu adeveru fiindu petrunsu si ze-
i losulu Episcopu, se ingrigi de redigerea unui statutu,
| dupa care se se administreze conscientiosu averile
besericesci si scolastice din tota dieces'a. Ed si
primulu Siematismu alu clerului diecesanu, pentru c
in acesta carte si pre venitoriu se se represinte icon' a
fidela a diecesei sale.
Alipirea Lui neclatita catra beseric' a cea ade-
I verata catolica, zelulu invapaiatu pentru promovarea
binelui spiritualu a turmei sale cuventatorie, meritele
; ctigate pentru bunstarea diecesei Gherlei atrasera
ateniunea sntului Scaunu apostolicu ocupatu atuncia
de marele Pontifice Piu I X; care dreptu recunoscintia
pentru acele merite si virtui, conferi Episcopului de
Gherl' a la anulu 1867 nu numai titlu de conte Ro-
Nr. 5
mnu, ci si demnitatea de Prelatu domesticu si asis- ,
tente la Tronulu Pontificiu.
6. In 7 Septembre 1867 mo re nemoritoriulu Archi-
episcopu si Metropolitu Alesandru Sterc' a Siulutiu, si
dupa mortea lui in tote prile Provinciei nostre \
besericesci se manifesteza cele mai vii ingrigiri cu
privire la venitoriu.
Inse Donmedieu a voitu, c in sinulu besericei j
nostre se fia unu pastoriu, a crui anima palpita numai |
pentru binele besericei sale, si care veghi cu ochi
neadormii, c beseric' a nostra se iesa neatinsa si din ||
aceste impregiurri grele. In acesta aciune TIU des- j ;
volta o activitate sgomotdsa, ci o activitate intielepta,
energica, binecuvntata si plina de succese.
Dovada despre acest' a suntu paii facuti de !
Densulu pentru sustienerea dreptului, ce din tmpuri
strvechi l'a avutu clerulu gr. cat., de a-si alege pre ,
succesorulu Metropolitului din Alb' a-Julia, respective
a Episcopului de Fagarasiu.
Temerile, c acestu dreptu intre impregiurrile |
dela anulu 1867 se va sista, erau generale. !
Aceste temeri se oglindeza forte viu in repre-
sentatiunea fcuta de Capitululu din Blasiu inca in
luir'a lui Septembre 1867 ctra Majestatea Sa Im-
peratulu si Regele nostru Apostolicu, pentru a se
concede esercitiulu nestirbatu alu acestui dreptu. !
Acesta cerere fii tramisa comisariului regescu
Pechy din Clusiu spre a o inaint la inaltulu tronu.
Inse Capitululu nu se multiami cu at t ' a, ci se adresa
si ctra Episcopii sufragani ai Provinciei besericesci,
;
c acesta cerere se o spriginesca la ocasiune bine-
venita cu tdta poterea cuvntului loru apostolicii.
Ocasiune binevenita se oferi forte curundu si actele ;
referitorie la acesta causa importanta suntu o dovada
eclatanta despre tactulu, intielepciunea, energi' a si \
sciinti' a, cu care Episcopulu Gherlei a sciutu indu-
plec pre Ministrulu de culte si instruciunea publica
de atunci baronu Eotvos, c se propun elu insusi |
Majestatei Sale concederea dreptului de alegere cu
ocasiunea completarei scaunului metropolitanii din
Blasiu. Totu aceste act e voru adeveri la tmpulu
seu si desinteresarea nobila personala a Episcopului i
de Gherl' a in acesta afacere momentosa, a crei des-
legare fericita in partea ei cea buna numai Lui are
de a se multiami.
In 11 Augustu 1868 s'a indeplinitu actulu ale-
gerei de Archiepiscopu si Metropolitu in beseric' a
catedrala din Blasiu in presenti' a comisariloru regesci:
Ales. Dobr' a Episcopulu Lugosiului si Alesandru Bo-
hetielu capitanulu districtului Naseudu.
La acesta alegere a obtienutu Joanu Vancea
Episcopulu Gherlei 59 voturi,
Canoniculu Tim. Cipariu 49
Canoniculu J. F. Negrutiu . . . . 36
Acesti' a trei tura apoi propui Majestatei Sale
pentru denumirea unui' a dintre dnii de Archiepiscopu
alu Alb' a-Juliei. Majestatea Sa denumi pre meri-
tatulu Episcopii alu Gherlei prin diplom'a regsca din
21 Novembre 1868. Pontificele intari denumirea prin
bul' a de dto '21 Decembre 1868, r' instalarea se
efeptui in 11 Aprilu 1869. Totu in anulu acel' a
Majestatea Sa denumi pre noulu Archiepiscopu si
Metropolitu de consiliariu intinui de sttu.
7. Ocupndu-si scaunulu metropolitanii cu devis' a
pusa in fruntea acestei schitie biografice, inaltu Prea-
santi' a Sa s'a nisuitu din tote poterile a o si realis.
nainte, de tote si aici cerca a cuusce omenii si
impregiurrile, pentru c in conformitate cu lipsele
archidiecesei se pota face binele, ce si l'a propusu.
De ace' a in trei ani dupa olalta si anume in 1869,
1870 si 1871 si apoi in anii 1874 si 1876 ntre-
prinse obositre visitatami canonice prin diecesa, si
chiar' si prin partile mai deprtate ale acelei' a, cum
suntu Vicariatulu Fagarasiului (1874) si tractulu
Muresiului (1876). In aceste visitatiuni canonice
desvolt o activitate estraordinaria. De multe ori
predica cuvntulu lui Domnedieu si de 46 ori pre
di, totudeaun' a dupa lipsele poporului din respectiv' a
comuna. Entusiasmulu si bucuri' a, cu care era in-
timpinatu pretotindenea, chiar' si din partea greco-
orientaliloru si a strainiloru, nu se pote descrie,
binefacerile materiale si spirituale ale dnsului cu
aceste ocasiuni nu se potu numera.
In anulu Domnului 1869 in dilele 2022 Oct.
tieni Sinodo archidiecesanu. In acestu Sinodu s'au
adusti 50 de canone disciplinane impartite in 6 sec-
iuni, dintre cari seciunea I. tractza despre regiilarea
tienerei cultului divinii; II despre ndemnarea po-
porului la frecuentarea besericei ; III. despre predicarea
cuvntului lui Domnedieu; IV. despre promovarea
moralitatei in cleru si poporu; V. despre impartirea
proventeloru parochiali intre antecesora si succesoru ;
VI. despre regularea si provederea spirituala a pa-
rochieloru.
Totu in acestu Sinodu s'a prelucratu si o lege
electorala provisoria pentru congresulu provinciei metro-
politane gr. cat. romne de Alb' a-Julia.
In acestu Sinodu si-a esprimatu Metropolitulu
cu cuvinte caldurse buciir' a, care era bucur' a toturoru
credintiosiloru besericei gr. cat., dicndu : ca ce
schimbare martia, ce evenimentu diferentu intre
tmpulu trecutu si celli presinte ! Ce'a ce era mai
inainte sufragnea unei Metropolie de altu ritu, desi
asemenea catolicii, adi sta mndra ncununata cu
demnitatea unei Metropolie independente dela al f a
asemenea siei; ce' a ce inainte de asf a cu 20
ani susternea casele sale, c subordinata, unui fora
de disciplina diferena, adi primesce ea casele so-
FOFA BESEMCESCA SI SCOLASTICA.
Nr. 5.
roriloru sufragane, c se le decid cu potere de dreptu
apelabilu mimai la foru papale delegaii de sntulu
Scaunu Apostolicu din tempu in tempu".
8. In 9 Novembre 18G9 insocitu de secretariulu
seu Dr. Victoru Mihlyi actualulu Episcopii de Lu-
gosiu, pleca din Blasin si nu-si pregeta a caletori la
cetatea eterna spre a salut pre urmatoriulu sntului
Petru, a se incbin la mormentulu ss. Apostoli, preste
care se ridica gigantic' a cupola a Basilicei sntului
Petru, spre a sruta pamentulu strabuniloru notri
stropitu de sngele milioneloru de martiri, dar' mai
vertosu spre a lua parte la Conciliulu Vaticanu, unde
a fostu chiamatu c Archiepiscopu. Aici a petrecutu
din 22 Novembre 1869 pana in 30 Juniu 1870 si
a desvoltatu o activitate si a desvelitu o eruditiune
teologica, care nu mai era obiceiu a se vede in be-
seric' a orientala de cudu s'a incliisu sirulu Parintiloru
din cele de ntiu optu vecuri ale besericei. Attu
este de interesanta petrecerea Escelentiei Sale in
Rom' a pre tempulu Conciliului Vaticanu, inctu credemu
a face unu serviciu forte placutu cetitariloru notri,
descriindu-o celu pucinu in liniamentele ei generale.
Escelenti' a Sa a vorbiii de repetite ori in con-
gregatiunile generale ale acestui Conciliu, si si-a facutu
si in scrisu observrile sale nimerite la proiectele
decisiuniloru conciliarie.
Astu-feliu in Congregatiunea a cincia generala
tienuta in 30 Decembre 1869 a vorbiii despre schim-
brile, ce trebuiau dupa prerea Densului se se faca
in proiectulu referitorii! la erorile rationalistiloru.
In 17 Februariu 1870 convenindu cu Cardinaulu
Capalti presiediutele deputatiunei sinodale in trebile
disciplinarie, si venindu vor ba despre asiediemintele
besericei catolice de ritulu grecescu, Escelenti' a S'a
Domnulu Metropolitu nu a intrelasatu a accentua
Eminentiei Sale, c institutiunile besericei grecesci
prin posesiunea nentrerupta de mai multe vecuri au
trecu tu in vieti'a poporului greco-catolicu. Din care
causa chiar' interesulu besericei catolice poftesce, c
acele institutiuni legitime se se lase neatinse din partea
Conciliului Vaticanu.
In 5 Martie mergndu la locuinti' a Cardinalului
Capalti, a accentuaii din nou inaintea acestui eminentu
barbatu, c ritulu si disciplin'a Besericei grecesci,
asiediata de Ss. Prini si pstrata cu scumpetate c
o pretiosa motenire dela strbuni, nu trebue se se
nesocotesca de Conciliulu ecumenicu, ci besericei gr.-
catolice trebue se se lase deplina libertate, c in cele
disciplinarie se se desvdlte pre bas' a legislatiunei sale
canonice. Cardinaulu aprobandu prerea Escelentiei
Sale si apretindu motivele ei, a promisu din partea
sa totu spriginulu in acesta direciune. Incntatu de
bunavointi' a si intieleptiunea acestui Cardinalii, in 20
Mart i e 1870 Escelenti' a Sa a presentatu aceluiai
j Cardinalii unu memorandu importantu subscrisu si de
Episcopulu Oradei-mari Josifu Papp-Szilgyi, in care
se spunu pre largu motivele, pentru cari ritulu si
disciplin'a besericei greco-catolice trebue se se pstreze
nestirbate. Cardinaulu se grbi a dechiar Escelen-
tiei Sale Domnului Metropolitu, c a vorbitu si cu
ceialalti presidenti ai Conciliului Ecumenicu si cu t o i i
au recunoscuii, c beseric' a greco-catolica si mai
vertosu provinci' a nostra besericesca nu pdte fi supusa
decisiuniloru disciplinarie, ce s' ar' afla cu cale a se
aduce pentru besericele de ritulu latinu ori de alte
rituri orientale, cari nu se tienu de beseric' a grecesca.
In 26 Februariu 1870 Escelenti' a S'a Domnulu
Metropolitu si-a presentatu in scrisu observatiunile
Sale relativii la partea prima diii proiectulu (schema)
importantu despre beseric' a lui Christosu, er' in 12
Martie si-a presentatu observatiunile pururea memo-
rabile la partea a dou' a din acelu proiectu.
In 30 Martie 1870 tienendu-se a 37 congrega-
tiune generala, in care a venitu pre tapetu capulu III.
din Constitutiunea de Fide catholica", Escelenti' a
S'a, desi capulu respective proiectulu acest' a era pre-
lucraii cu consideratiune la observrile fcute mai
inainte in scrisu din partea Parintiloru Conciliului,
totui se sui pre amvonu si rosti o cuvntare classica,
in care propuse mai multe emeudamente cu privire
la acelu proiectu, dintre cari patru au si fostu primite
in Congregatiunea generala dela 6 Aprilie. Vorbirea
acest' a a placutu forte tare Parintiloru Conciliului,
er" Cardinalii Presidenti au tramisu numai de ctu
sub siedintia la Escelenti' a S'a pre Episcopulu din
St. Polten Josifu Fessler secretariulu Conciliului, c
in numele Presidiului se gratuleze Escelentiei sale
Domnului Metropolitu pentru observatiunile nimerite
din ace' a cuvntare.
Un' a dintre cele mai interesante pagine in istori' a
Conciliului Vaticanu si in istori' a nostra besericesca
o formeza inse cuvntarea rostita de Escelenti' a S' a
Metropolitulu in Congregatiunea generala din 2 Juni u
1870 asupra proiectului (schemei) despre beseric' a lui
Christosu. Vorbirea acest' a, despre care speramu, c
la tempulu seu se va pote publica, a tienutu aprdpe
o ora, cu tdte c unele documente diutr' ens' a numai
s'au citatu, dar' nu s'au si rostitu. Ateniunea Pari n-
tiloru Sinodului a fostu dintre cele mai incordate, si
a produsu o sensatiune si o impresiune forte mare.
Episcopi din tdte prile lumei, intre cari amintimu
pre Archiepiscopulu din Pari s, Sens, Avignon, Milano,
Muuchen, Kalocsa, Leopol, etc. au gratulatu Esce-
lentiei s'ale, cudu dupa cuvntare mergea la loculu
seu, er' alii au alergatu in decursulu siedintiei, c
se gratuleze vorbitoriului, care abia sosise acas la
cuartirulu seu, si Episcopulu Muncaciului Pankovics
Nr. 5.
a si intratu la densulu, c se -lu felicite, si se-i spun
iinpresiunea adenca produsa prin aceea cuventare.
Dupa amedi s'a presentatu o deputatiune numerdsa
de Episcopi, cari in numele Episcopatului Ungariei
au interpretatu multiamit' a si felicitrile acelui Epis-
copatu. Iu deputatiune au fostu Alesandru Bonnaz
Episcopulu Csanadului, Micii. Fogarasy alu Transil-
vaniei, Stefanu Lipovniczki alu Oradei -mari , Sigis-
mundu Kovcs alu Quinque-ecclesiei. Joami Perger
alu Casioviei, Emericu Szabd alu Sabariei, Gabrielu
Mrissy ausiliariulu Archiepiscopului de Agri' a, er'
Cardinalulu Schwarzenberg din Praga si Josifu Stross-
inayer Episcopulu Bosniei si alu Sirmiului in seninii
de gratulatiune si-au tramisu biletele lorii.
Spre a se slabi in ctu-va impresiunea produsa
de vorbirea Escelentiei Sale Metropolitului nostru, s'a
simtitu indemnatu a-i respunde in congregatiunea gene-
rala dela 13 Juniu insusi Cardinalulu Pitra, auctorulu
renumitului opu: Juri s Ecclesiastici Graecorum
Historia et Monumenta" si celu mai invetiatu intre
Cardinalii din Rom' a cu privire la trebile besericei
grecesci.
La observrile cam esagerate ale Cardinalului
de Pi t ra a respunsu apoi Escelenti' a S'a Metropolitulu
in congregatiunea generala din diu' a urmatore, adec
din 14 Juniu 1870. Acesta cuventare inca si mai
lunga dectu cea din 2 Juniu, a produsu o sensa-
tiune nespusa. Scoborandu-se vorbitoriulu de pre
amvonu, indata au alergatu la elu unu numeru in-
semnatu de Episcopi din tdte naiunile mai nsemnate si
cu cea mai intima cordialitate l'au gratulatu, folosindu-se
fiesce care de terminii, ce li-au dictatu semtiemintele
produse si strnite prin acest' a cuventare, care va
remane memorabila attu cu privire la obiectulu de
sub discutiune, ctu si cu privire la reducerea aser-
tiuniloru Cardinalului Pi t ra la valdrea loru adeverata.
Archiepiscopulu Alesandru Franchi. care fusese Nuniu
Apostolicu la Madridu er' mai tardiu Cardinalu, a
laudatu acesta cuventare mai vertosu pentru modera-
tiunea stilului, care esprim adeverulu fara se vateme
pre cineva, er' Episcopulu Zwerger din Seckau gra-
tulandu Escelentiei Sale' s'a esprimatu c pentru
moderatiunea lui in stilu, pentru logic'a lui clara,
precisiunea terminiloru, pentru dovedirea celoru afirmate
si pentru spiritulu lui de conciliatiune bucurosu l' ar'
ascult si deca ar' cuvent cu orele intregi. In 16
Junie Archiepiscopulu francesu din Alby a istorisiii
Escelentiei Sale, c fiendu densulu in diu' a precedenta
in audientia la Pap' a, a spusu Pontificelui, c Metro-
politulu de Alb' a-Juli' a a tienutu o vorbire forte buna,
la ce Snti' a S'a si-a esprimatu complacerea. Sub im-
presiunea estraordinaria a cuventarei Escelentiei sale
s'a semtitu indemnatu Cardinalulu Pitra a las,
fiendu densulu morbosu, se i se cetesca in con-
gregatiunea generala dela 18 Juniu 1870 o cuventare,
: care va remane memorabila in istori' a besericei nstre
:
greco-catolice, pentru-c Cardinalulu si-a retractatu
tote cele ce erau cam vatematre in cuventarea sa
din 13 Juniu cu privire la beseric' a grecsca, si
acesta retractare si-a sigilat'o cu o espresiune, care
nu numai a fostu o satisfacere neateptata data Esce-
lentiei sale Metropolitului, ci si o dovada eclatanta,
c acelu Cardinalu a sciiitu uni cu profund'a lui
scientia si inalt' a demnitate de principe alu besericei
i! catolice si cea mai mare umilintia de monacu.
Acestea cu privire la partea avuta de Escelenti' a
i s'a Metropolitulu nostru in lucrrile Conciliului
Vatican u.
\ Nu potemu trece cu vederea nici liturgi' a celebrata
de Escelenti' a sa Metropolitulu in presenti' a Parintiloru
i Conciliului Vaticanu. Escelenti' a sa fii adec invitaii
din partea presidiului Conciliului a celebra in 28 Ia-
nuariu 1870 sant' a liturgia chiar' in aul' a siedintieloru
sinodale, cari se tieneau in bratiulu dreptu a crucei
colosale formate de spatiulu internii alu besericei
sntului Petru. Escelenti' a Sa primi cu plcere acesta
, invitatiune si Vineri diminti' a in 28 Januari u se
duse la St.-Petru in Vaticanu, se imbrac iu vestminte
; archieresci, avendu langa sine de ajuttori pre Joanu
|| Szab atunci canonicu in Orade, r' acum episcopu
: in Gherl' a, si pre secretariulu seu Victoru Mihlyi,
acum episcopu in Lugosiu, amendoi mbrcai in ornate
diaconesci. La semnulu datu din partea Presidiului,
Escelenti' a S'a Domnulu Metropolitu intrndu in aul' a
; sinodala, toti Prinii adunai se scular, si dupa ce
a sositu la altariu, incep snt' a liturgia a sntului
Joanu Gura-de-auru; si fieudu-c dupa calindariulu
i besericei grecesci chiar' in diu' a aceea se serba
nchinarea onoratului lantiu a sntului si intru totu
ludatului Apostolii Petru, s'a intemplatu, c chiar'
1 in Basilic'a Vaticana, lng motele sntului Pet ru
:| si naintea Besericei intregi represntate prin Episcopii
sei de pre tota suprafaci'a pamentului, a marturisitu
Escelenti' a Sa prin cuvintele din tropariulu dilei si
cu auctoritatea besericei grecesci, c sntulu Petru
este ,,-ptr'a credintiei
11
si mai ntiu dectu Apostolii
pre scaunu siedietoriu
u
. La prile de cpetenia a
sntei liturgie, precum inainte de prefacere si nainte
de cuminecare, ceremouiarulu papal u, care sttea
lng altariu, la semnulu ce-lu primi, d de scire
j Parintiloru, c ce parte a Liturgiei se celebrza,
pentru-c densii se-si pota tace rogatiunile. ndatinate
dupa ritulu loru la acelea prti din snt' a liturgia.
Dupa snt' a liturgia Escelenti' a sa Domnulu Metropolitu
trecndu prin mijloculu aulei, din partea unui Epi s-
copii din Ungari' a fu salutatu romnesce cu unu se
traisca" !
Amu inregistratu si acestu evenimentu, pentruc
7 2 FOFA RE8ERICESCA SI SCOLASTICA. Nr. 5.
pentru nti' a ora au resunatu accentele linibei rom-
nesci inaintea representantiloru din lumea i nt rega!
Sub durat ' a Conciliului Vaticanu Escelenti' a S'a
a depusu in manile Sntiei Sale Pap' a Piu alu IX
unu meniorandu importanii despre beseric' a unita, er'
Episcopului Gibbons din Nord-Carolin' a in Statele
Unite ale Americei Septentrionale, care acum ocupa
prim' a demnitate in beseric' a catolica din Statele-Unite,
a datu unu respunsu detaiatu in scrisu la 10 intrebari
puse de acelu Episcopii despre naiunea romna in
genere si in specie despre Romnii unii cu beseric' a
Romei. De acestea respunsuri voia Ilustrulu Episcopii
se se servesca la compunerea unui opu, in care nu
numai se fiica cunoscui pre Romni, ci se combat
si pre protestanii din Americ' a, cari diceau, c mai
vertosu pentru ace' a nu se intorcu in senulu besericei
catolice, pentru c invetiaturile loru (greite) nu suntu
numai a Protestantiloru, ci si ale besericei grecesc!.
In contr' a acestor' a voia Episcopulu se ar et e, c
credinti' a, riturile si disciplin'a besericei grecesci in \
substantia este un' a cu credinti' a, riturile si disciplin'a
besericei catolice si asia de beseric' a grecesca, care
-i osndesce, Protestanii nu au dreptulu de a se
folosi spre proptirea eresieloru lorii.
Cine scie, ci omeni voru fi intorsu aceste des-
luciri ale Mitropolitului nostru in sinulu besericei
catolice, care facil de atuncia in coce progrese estra-
ordinarie in Ameri c' a?!
Pre ctu tempu a fostu Escelenti' a Sa in Rom' a
a lucratu din tote poterile, c parochi' a romana gr.-
cat. din Sighetulii Marmatiei se se scota de sub
jurisdictiunea Episcopului rutenii din Muncaciu si se se
treca sub jurisdictiunea Episcopului romnii de Gherl' a.
Solicitrile Archiereului nostru, pre lng tota
opositiunea fcuta de Episcopulu din Muncaciu, care
inca er in Rom' a, au avutu resultatu favorabilu,
precum se vede din decretulu S. Congregatiuni de -|
Propaganda Fide din 6 Maiu 1870 care se incepe cu |;
cuvintele: Hodiernus Metropolita Fogarasiensis et
Alba-Juliensis Sacrae Congregationi de Propaganda |
Fide pro negotiis ritus orientalis nuperrinie signiti- i|
cavit" etc. !
Fiindu inca in Rom' a si audiendu Escelenti' a Sa
Domnulu Metropolitu despre reorganisarea tribunaleloru i
judectoreti din Ungari' a si Transi l vani a, cu datulu
1
18 Aprilie 1870 a rogatu pre Ministrulu de justiia ji
Horvth, c la conferirea posturiloru se fia cu drepta 1
consideratiune si la Romnii greco-catolici, spre care
scopu a si asternutu Ministrului o consemnare de 55
brbai gr.-cat. cari ar' pote ocupa posturi importante
in justiia incependu dela Curia pana la judecatoriele !
cercuale.
Totu pre cndu er in Rom' a a primitu Esce-
lenti' a s'a scrisorea Consistoriului metropolitanii de
| dto 16 Aprilie 1870. Nro
8 i 2
prin care i se fcea
451
cunoscuii, c Ministrulu de culte si instruciunea
!| publica a resolvitu negativu cererea, ce i se aternuse,
|: c se conceda tienerea unui Congresu besericescu alu
;! Provinciei greco-catolice de Alb' a-Juli' a. In urm' a
acestei incunoscientiri Escelenti' a sa cu dto 1 Maiu
j 1870 a rogatu din nou cu totu deadinsulu pre Minis-
|; trulu de culte si instruciunea publica, c in intere-
j! sulu inflorirei besericei gr. cat. se conceda adunarea
I Congresului Provinciei metropolitane gr.-cat. de Alb' a-
'! Jul i' a. Caus' a acst' a apoi a ajunsu pana in cabinetulu
!| Majestatei S'ale.
In tine observmu, c in 26 Junie 1870 Esce-
celenti' a Sa a primitu dela deputaii romni din ca-
mer' a Ungariei urmatrea t el egrama: Recunoscintia
filiala adeveratului Archipastoriu, zelosului vindice alu
vechti doctrine si traditiuniloru vere catolice-apostolice
Intrepidului defensorii alu drepturiloru Ecclesiei greco-
catolice ! Provedinti' a divina Ve protga! Spiritulu
Sntu Ve asiste!" In 30 Junie sr' a Escelenti' a
; Sa a plecaii din Rom' a si in 12 Julie 1870 a sositu
\ in pace la Blasiu
In anulu JL873 smtindu-se necesitatea ardietre
de a d a unu avntu mai mare culturei nstre poporale,
Escelenti' a Sa a convocaii unu congresu archidiecesanu
compusu din preoi si mireni. In siedintiele acestui' a
tienute din 14 Juniu 18S3-- s'au adusu decisiuni
salutarie cu privire la organisarea si regularea scleloru
nstre poporale din intrga archidieces' a.
9. Iniiativei acestui Congresu este a se multiami
si infiintiarea Fondului scolasticu archidiecesanu, in
care Escelenti' a Sa Metropolitulu a versatu unu ca-
pitalu de 6000 fl. La acestu capitalii adaugndu-se
sumele oferite de alti brbai iubitori de cultur' a po-
porului nostru, si taxele incurse dupa cununie, astadi
acelu Fondu, este in stare a subveniona mai multe
scle gr. cat. espuse periclului, si numera unu capitalu
de preste 24, 000 fl. v. a.
In anulu 1875 a convocatu alu doilea congresu
compusu din preoi si mireni, care s'a ocupatu mai
vrtosu cu cestiunea dotarei parochieloru. Acestu
congresu s'a tienutu din 1621 Juniu 1875 si a
pregatitu si unu statutu pentru regularea si dotarea
beneticieloru archidiecesane.
In anulu 1880 s'au chiamatu la resiedintia toti
portatorii oficieloru protopopesci si in cointielegere cu
ei s'a facutu o nua impartir a protopopiateloru din
Archidiecesa, pentru ca acestea se se pota administra
mai usioru si mai cu succesu.
Alu doilea sinodu archidiecesanu l' a tienutu Prea-
snttulu Domnu Metropolitu in anulu 1882, in care
') Evenimiutele acestea din Rom'a s'au estrasu diu unu diuariu
manuscrisu pregatitu de Dr. Victoru Mihlyi, pre atunci secretaria
metropolitanu, r' acum Episcopu in Lugosiu.
Nr. 5. 73
nunumai a publicatu decretele Conciliului provincialu
primii, ci a datu si o instruciune ampla cu privire
la procedur' a, ce trebue se o urmeze protopopii si
parochii, pentru c si in comunele mai srace se se !|
pota infiinti scole pentru cultur' a poporului nostru. |'
Alu treilea Sinodu archidiecesanu l'a tienutu in ~
1889. Inca inainte de tienerea acestui Sinodu Esce- I
lenti' a Sa Domnulu Metropolitu a depusu unu capitalii 1
de 5000 fl. si astu-feliu a facutu inceputulu la unu
Fondu pentru ajutarea preotiloru, cari prin betrnetie jj
seau morburi provenite tara de vin' a loru, aru fi in-
capabili de a mai funciona si a-si ctiga pnea de j
tote dilele. Sinodulu amintitu s'a ocr.patu cu sta- \
tutele acestui Fondu creatu de Metropolitulu, apoi a ,
regulaii Fondulu viduo-orfanalu, a reorganisatu Esac-
toratulu archidiecesanu si a stabiliii procedur' a, ce
au se o urmeze preoii notri intru stirpirea concu-
binateloru.
Nu este intentiunea uostra a descrie pre largu
ctu au contribuitu aceste sindde la inaintarea si in- ;!
florirea archidiecesei nostre, cci scopulu nostru este 1
numai a present o schitia fidela a celoru petrecute, ;
pentruc pre bas' a ei istoriografulu se pota la tempulu
seu depinge icdn' a completa a fapteloru implinite. j '
10. Un' a dintre gloriele cele mai splendide ale sntei |
Uniri este nisuinti' a Besericei greco-catolice de a l
lucra necontenitu pentru cultur' a poporului romnescu;
er' mijlocele, de cari acesta Beserica s'a folositu in
pri m' a linia spre ajungerea acestui scopu maretiu, au {
fostu mai cu sema scolele din Blasiu. I
De aceea si Escelenti' a Sa Metropolitulu nostru ,
pentru perfecionarea acestoru scole a sacrificatu cea j |
mai mare parte din poterile sale spirituale si ma- !
teriale. Astu-feliu in anulu 1879 a largitu sistemulu \
de invetiamentu in Seminariulu nostru archidiecesanu,
adaugendu la studiele teoretice de mai inainte si
urmatdriele obiecte de invetiamentu: Ritulu orientalu, j
Cantulu si Tipiculu besericescu, apoi Dreptulu civilu,
Economi' a rurala si Medicin' a pastorala, voindu pre
calea acest' a a forma nesce preoi, cari nu numai in
lipsele spirituale, ci si in cele materiale se pota fi
folositori poporului nostru. In anulu 1889 a dispusu, ,
se se mai propun teologiloru si Filosofi'a cretina,
Liturgic' a si Oratori' a sacra, pentru" ca clericii se se
nzestreze cu totu aparatulu scientificu de lipsa in
dilele nostre. La tote studiele a aplicatu brbai de
specialitate, er' la studiele strictu teologice numai
doctori in ss. teologia; si fiindu-c la Seminariulu
nostru inainte de venirea Escelentiei Sale se semti ;
lipsa forte mare de manuale, a imbarbatatu, ajutatu
!
j
cu consiliulu, si chiar' si cu mijloce materiali pre '
mai muli profesori, c se prelucre manuale corespun- j
diatdrie, cari se suplinesca manualele scrise in limbi '
l
strine si manuscrisele defectudse si pagubitdre pro- I
greului scientificu. Pentru binele materialu si inain-
tarea religioso-morala a clerului tinerii, adec a
clericiloru, a facutu totu ce pot face unu Archiereu
bunii si unu printe adeveratu. Anume in anulu
1885 a dispusu, c pre spesele Fondului seminarialu
si a Tipografiei seminariale se se ridice in partea de
ctra piatia o aripa nua la edificiulu seminarialu cu
unu capitalii de circ' a 18, 000 fl., pentru c pre calea
acst' a clericii se-si capete o locuintia mai comoda.
Nu trece mai nice o di de serbatre ori de Domineca,
in care Escelenti' a Sa se nu cerceteze pre clerici
spre a li asculta contiunile si a-i indemn parintiesce,
se-si cultive mintea si nobiliteze inim' a si se-si insu-
sisca tte virtuile de lipsa la unu preotu. La
esamenele loru totudeaun' a ia parte si-i esaminza
Ehi insusi spre a se convinge in persna despre pro-
gresulu, ce umilii fiacare l'a facutu in studie.
Nu mai pucinu inse s'a interesaii de prosperarea
gimnasiului. Aici amintimu, c profesorii la venirea
Escelentiei Sale in Blasiu aveau numai 500 fl. salariu,
r' acum profesorii ordinari au salariu de 700, 800
si 900 fl., si pre lng ace' a cei cstorii capeta si
relutu de cuartiru. Mai multi inse dintre profesori
dca computarmi si venitele accidentale, ce li s' au
asecuratu au unu salariu, care trece preste 1000
fl. v. a. S'a ingrigitu mai departe, c profesorii cei
mai noi toti se fia censurati la vre-o universitate din
patria, si spre scopulu acest' a pre unii i-a ajutoratu
si din casset' a s'a privata. Multe din manualele
edate pentru scle de profesorii nostri, le-a revediutu
ehi insusi si pi e multi auctori i-a remuneratu si din
casset' a sa privata. Profesoriloru cstorii le-a fa-
cutu tte nlesnirile posibile pentru subsistintia, aju-
tndu-i cu mprumuturi usire din Fondurile nstre,
c se-si pota cumper seau edifica case, asia inctu
dintre profesorii cstorii dela tte sclele din Blasiu
numai vre-o trei si si acesti' a dintre cei mai
tineri suntu fra de case proprie. Pentru c
profesur' a se nu mai fia o cariera, de care cinev' a
se dorsca a se scapa dupa unu anu doi de serviciu,
a intemeiatu Fondulu pentru pensionarea profesoriloru
si a socieloru loru, la care Escelenti' a Sa a con-
tribuitu in anulu 1889 sum' a de 3000 fl. Acestu Fondu
cresce totu mai tare cu cuotele solvite de profesori
si cu ajutriele prestate de Fondurile de instruciune. A
invinsu Esc. Sa chiar' si cu jertfe materiale tte piedecile,
ce le intimpin la provederea instituteloru cu mijlocele
de invetiamentu. Asia din casset' a sa privata a datu
in anulu 1889 unu ajutoriu de 2000 fl. pentru procu-
rarea aparateloru de gimnastica si de fisica, pentru
navuirea museului de naturalie si museului filologicu
si pentru deschiderea a due sale nue in edificiulu
gimnasialu.
In anulu trecuii s'a edificatu si o sala pompsa
10
de gimnastica in partea de catra beseric' a parochiala
cu unu capitalu de 10, 000 fi. versatu din Fondulu
basilitanu. Preste totu nu s'a retrasu nici dela cele
mai mari sacrificie attu din partea sa ctu si din
partea Fonduriloru archidiecesane, pentru c insti-
tutele nostre de invetiamentu se stee attu in privinti' a
mijloceloru de invetiamentu, catu si a poteriloru
didactice la celu mai inaltu nivelu. Insa oper' a
cea mai mreia pentru educatiunea si instruciunea
tinerimei din Blasiu este Seminariulu studentiloru
gimnasiali, care se redica maiestosu in partea de catra
resaritu-miedia nopte a piatiei Blasiului in legtura cu
ari p' a cea noua a Seminariului teologicu, portndu iu
fruntea sa inscriptiunea Joannes Vancea Metropolita
scientiis et pieti juventutis rom. gr. cat. " Acestu
Seminariu s'a redicatu si deschisu in 1884 pre spesele
proprie ale Escelentiei Sale costndu la 36, 000 fl. v. a.
In launtrulu edificiului suntu 20 de incaperi,
intre cari mai multe sale spatiose. Din incaperile
aceste, trei mai mici suntu destinate de locuintia pentru
trei superiori, anume unu rectoru si doi prefeci de
studie. Doue din alele cele mai mari suntu destinate
de musee, in cari locuesce tinerimea preste d. In
musee fia-care tinerii -si are mes' a sa provediuta cu
locu de tieuutu crile, pulpitu de tienutu alte obiecte
si locu pentru lumina. Studenii din gimnasiulu su-
perioru locuescu in o sala, cei din celu inferioru in
cealalt. Cinci din celelalte incaperi suntu destinate
pentru dormitu, si anume cei mai mari dormu in 3
sale din etagiu, era cei mai mici dormu in celelalte
doue sale din parteru. Iu dormitoriele destinate
pentru cei mai mari dormu mai pucini, era in cele
destinate pentru cei mai mici dormu ceva mai muli,
pentruc astu-feliu nice la unii nice la alii se nu se
strice aerulu tare preste nopte. Fia-care tineru -si
are patulu seu in dormitoriu provediutu cu o tabla
de lemnu imbracata cu cartonu, cu care se acopere
patulu preste d, c astu-feliu vestmintele de patu se
remana scutite de pulverea, ce se redica, candu se
mat ura dormitoriulu. Tote alele de dormitu suntu
provediute cu ventilatorie, cari curia in contin/iu
aerulu in decursulu noptei.
O sala din cele mai spatiose este destinata
de refectoriu. Refectoriulu este coloritu in stilu mo-
derau si provediutu cu mese imbracate in pnza cerata,
ce dupa pucina spelare cu sponghia uda totudeaun' a
se pote tiene multu mai usioru curata c alta
pnza.
O incapere este destinata de chilia pentru
celi morbosi, provediuta cu tote cele de lipsa in o
at are chilia. O alta incapere este destinata de
scalda de ierna, in care fia-care tineru in decursulu
iernei se pote scalda de trei ori in apa incaldita, de
orece scald' a dupa higien' a si moderna si antica este
o recerintia principala pentru desvoltarea corpului si
sustienerea sanatatei, abstragere facundu dela rece-
rintiele curatianiei. O alta incapere este destinata
de chilie de curattu, in care tinerimea si curia
vestimentele si incaltiamintele, c nu cumva indepli-
ninduse lucrurile aceste in musee si dormitorie, in aceste
se se corumpa aerulu spre detrimentulu sanitariu alu
tinerimei. O alta incapere este destinata de chilie
pentru morbosi la casulu, cndu se ivesce vre unu
morbu lipitiosti, c se nu se infecteze si ceialalti.
Celelalte incaperi suntu destinate pentru lipsele eco-
nomice, precum culina, cmara, chilia de servitori scl.
Pentru pstrarea schimburiloru si albituriloru semi-
nariulu e provediutu cu doue dulapuri mari asiediate
in etagiu. Dulapele unulu pentru gimnasiulu su-
perioru, si altulu pentru celu inferioru suntu pro-
vediute cu despartieminte pentru unulu fia-care tineru,
si fia-care despartiementu -si are numerulu seu, care
se imprima si pre tote schimburile si albiturile tinerului,
ce folosesce acelu despartiementu, c astu-feliu vest-
mentele se nu se pota schimba. Dulapele suntu
pururea inchise, si chiaile suntu la superioru, care
nu le deschide dectu Smbta ser' a, cndu fia-care
tineru si-ia schimburi pre Domineca, si dupa ace' a
candu se asiedia cele aduse dela spelatu. Er a pentru
ldi si cofere, in cari tinerimea -si tiene ver' a vest-
mintele de ierna, si iern' a cele de vera, precum si
alte vesmtimente, ce nu le folosesce, este o localitate
anumita. Pentru celea ce le folosesce in continuu
suntu dulape cu cuere in ambe museele.
In curtea Seminariului este adaptatu unu parcu
frumosu constatatoriu din carari si grupe de vegetatiuni,
in cari suntu plantai arbori si alte plante si flori de
decore. Parculu s'a adaptatu de o parte pentru c
se contribue la sanetatea tinerimei, tienenduse aerulu
totu curatu in giurulu institutului, de alta parte
pentru c cu ajutoriulu lui se se desvolte semtiulu
esteticii si de curatiania in tinerime.
In o parte a parcului din curtea institutului
este adaptata o gimnastica de casa, care nu numai
in genere vorbindu este o recerintia sani t ari a, ci
si in specia o atare recerintia in urm' a impregiu-
rariloru, in cari se afla instruciunea media in presente.
Impregiurarile tempului de astdi suntu de asia, ctu
dela tinerime se poftesce t are multa siedere pre bance
in scola. Siederea multa debiliteza musculatur' a si
nervii. Esercitiele gimnastice inse paraliseza multu
debilitarea acest' a a musculaturei si a nerviloru, prin
ce se ajuta tare multu si dasvoltarea fisica si estetica
a corpului, tienerea lui in stare sanetosa si incungurrea
multoru morburi. Afara de acea intarinduse musculatur' a
si nervii preste totu tinerulu devine mai pucinu apli-
catu la vitiuri mai cu sema secrete. Aceste au fostu
motivele de higiena si moralitate, pentru cari in
Nr. 5. 75
parculu institutului s'a adaptatu pentru tinerime si o
gimnastica de casa.
Institutulu pre lng aceste este provediutu si
cu o gradina spatiosa si frumsa, care acum s'a
adaptatu conformu cerintieloru moderne, cu carari,
pl ant age, mese si scaune, in ctu pot se sieda
tinerimea intrga. Cu unu cuventu gradin' a s'a
adaptatu astu-feliu, ctu ea pentru institutu este o
specie de museu seau sala de invetiatu pentru vra.
Acst' a din causa, c dupa ce tinerimea petrece tare
multu pre bancele scolei, asia aerulu liberu si curatu
de gradina -i este tare folositoriu sanetatei si des-
voltarei. Din care causa tinerimea indata ce se des-
primaverza, studiza mai multu in gradina de ctu
in casa, asia ctu chiar' si ocupatiunile scripturistice
si le pot face in gradina, fiendu gradin' a de ajunsu
provediuta cu umbra, mese si scaune frumse si
colorate verde. Totu in gradina este reservatu unu
locu golu, in care se se joce tinerimea primavr' a si
tmn' a, cndu srele inca nu arde prea t ar e
1
) " .
La loculu acest' a credemu, c este bine a aminti,
c liberalismulu falsu a combatutu tempu indelungatu
educatiunea tinerimei in seminane, si acst' a a facut'o
mai cu sma din mncariinea de a contradice si pre
calea acst' a sntei beserice catolice, care totudun' a
a pusu mare pondu pre educatiunea tineretului in
seminane, precum se pot vede din Cannele Conciliului
Tridentinu (sess. XXIII, c. XVIII.) unde se dice :
Cum adolescentium aetas, nisi recte instituatur, prona
sit ad mundi voluptates sequandas ; et, nisi a teneris
annis ad pietatem et religionem informetur, antequam
vitiorum It'uitus totos homh.s -?ossidat. numquam
perfecte, ac sine maximo ac singulari propemoduin
Dei omnipotentis auxilio, in disciplina ecclesiastica
perseveret; sancta Synodus statuit, ut singulae ca-
thdrales, metropolitauae, atque his maiores ecclesiae,
pro modo facultatum, et dioecesis amplitudine, certuni
puerorum ipsius civitatis, et dioecesis, vel eius pro-
vinciae, si ibi non reperiantur, nunieruni in collegio
ad hoc prope ipsas ecclesias, vel alio in loco conve-
nienti, ab episcopo eligendo, alere ac religiose educare
et ecclesiasticis disciplinis instituere t eneant ur".
Dar importanti' a ce-a dat' o beseric' a catolica
educatiunei seminaristice, se vede mai departe, nu
numai din infiintiarea seminarieloru clericale diecesane,
ci si din ntemeierea nenunierateleru institute catolice
de crescere pentru prunci, cum suntu cele din Franci ' a,
Itali' a, Germani' a, Americ' a si din tote partile lumei.
La acsta direciune sanetsa a inceputu a se
intrce acum si acei' a, cari mai inainte o combteau,
ceea ce se vede de acolo, c in dlele nostre chiar'
si unii barbati de statu se ingrigescu de redicarea
l
) Pr o gr a m'a gi mna s i ul ui pr e a nul u s c o l a a t i c u 1886/7.
I instituteloru de educatiuue pentru tinerii del dife-
l ritele scle.
Pentru Blasiu inse iiifiintiarea seminariului a fostu
I chiar' o necesitate attu din caus' a pucinatatei cuar-
j ' tireloru private corespundietorie recerintieloru higienice,
|
!
ctu si din lips'a unui mediu socialu, in care tinerii
|' se pota capet educatiuue potrivita cu instruciunea
j din scla.
j
1
Totu asia de tare i-a zacutu la anim' a Escelen-
j tiei Sale si instruciunea poporala. Dovada despre
I acst' a este preparandi' a din Blasiu, pre care la an.
' 1880 a reorganisat' o, redicndu-o del doue la trei
cursuri, si provediendu-o cu trei profesori de specia-
litate, dintre cari doi -si fcuser studiele pedagogice
I in Prag' a. Si fiindu-c si preparandi' a si sclele
normale din Blasiu erau lipsite de unu localu aco-
modatu, in anulu 1886 a dispusu, se se redice unu
! edificiu frumosu cu etagiu, in care si elevii prepa-
randiali si colarii din norme au sale spatiose si
sanetse. La redicarea acestui edificiu, care se estinde
| j iu partea de catra midia-di del gimnasiu, Esce-
lj lenti' a Sa a contribuiii din casset' a s'a pri vat a
i ; 10, 000 fl. v. a. r' Fondulu basilitanu circa 7000 fl.
! Dovada despre zelulu Escelentiei Sale pentru promo-
i ! varea instructiunei poporale este mai departe scol'a
ii cea noua de fetitie situata in piati' a Blasiului vis-a-vis
i j de beseric' a catedrala. Acestu edificiu provediutu cu
j trei sale de propunere, cu doue chilie de locuintia
l pentru o docentsa si pentru cancelaria si cu buctria
1
si curt e, este redicatu in mare parte pre spesele
\ Escelentiei Sale, care inainte de tete a depusu unu
1
capitalu de 2000 fl., din a crui interese 100 fl. se
j se dee in totu anulu Capitulului Bobianu c des-
dauuare pentru loculu seu, pre care este edificata
i; scol'a, r' 20 ti. se se jntrebuintieze pentru acoperirea
i speseloru impreunate cu spitalul clitiloru instalatu
|! iu edificiulu celu vechiu alu sclei de fetitie. Afara
n de aceea la sum' a de 3000 fl conferita de Fondulu
Simuianu pentru redicarea sclei celei noue de fetitie,
'\ Escelenti' a Sa a adausu din casset' a sa privata
! 2700 fl. v. a. si totu densulu a solvitu si sum' a de
1
circ' a 400 fl. cu care s'au procuratu bance de sistemu
! > modernu si alte recuisite pentru ace' a scla.
Dar' nu numai inflorirea instructiunei in sclele
! din Blasiu a fostu obiectulu de ingrigire a Escelentiei
!
Sale, ci acestu terenu l'a cultivatu Densulu si in
ji celealalte parti ale Archidiecesei sale. Abstragndu
j ! del iiifiintiarea Fondului scolasticu archidiecesanu, la
| care a contribuitu sum' a de 6000 fl. si del Funda-
tiunile intemeiate de Densulu pentru dotarea docen-
tiloru din Fagarasiu si Aiudu, trebue se observmu,
c nu a intrelasatu nici o ocasiune pentru a d unu
avntu mai mare instructiunei poporale ; ceea ce se
vede de acolo, c sub pstorirea lui de aprope 22
ani s'au redicatu in Archidiecesa 253 edificie nue
scolastice, intre cari 93 de materialii solidu, adec
de pitra sau caramida, si 160 de lemnu, si s"au
sistemisatu scle in 167 comune, in cari mai inainte
de 1869 sau nu s'au tienutu scla, sau ace' a nu a
fostu sistemisata cu salariu docentalu prescrisu de lege.
Escelenti' a sa a staruitu, ma a datu si ajutrie
nsemnate, pentru-c in archidiecesa se se redice
beserice nue, cari se inlocuisca besericele desoate
de mai inainte. Staruintiele aceste au avutu resultatu
imbucuratoriu, cci dela 1869 s'au edificatu in archi-
diecesa 82 beserice nue, intre cari 50 de
materialu solidu si 32 de lemnu. Mai asemenea
progresu s'a facutu si cu edificarea caseloru parochiale,
cci si de acestea s'au ziditu din nou 139 intre
cari 39 de materialii solidu si 100 de lemnu.
11. A sositu inse tempulu se spunemu cu pucine
cuvinte si activitatea Escelentiei sale in calitate de
Metropolitu a Provinciei gr.-cat. de Alb' a-Juli' a si
. Fagarasiu. Aci in prim' a linia trebue se amintimu
cele 2 concille provinciale tienute in anii 1872 si
1882. Ambele concilie s'au celebratu in beseric' a
catedrala din Blasiu, celu de intaiu din 514 Maiu
1872, r' alu doilea din 30 Maiu pana in 6 Juniu
1882. Scopulu loru a fostu organisarea Provinciei
metropolitane. Intru ctu s'a ajunsu acestu scopu,
ori cine va pot judeca, dca -si va lu ostenla si
va percurge cei 9 tituli din Conciliulu provincialii I.,
cari tractza despre: credintia, beserica, sinde, bene-
ficiele besericesci, sacraminte, cultulu divinu, vi t i ' a
clerului, ordulu Stului Basiliu, instruciunea junimei
si judetiele besericesci, si cei 6 tituli din Con-
ciliulu provincialu II. cari tractza despre mrturisirea,,
credintiei, constitutiunea Capitulului metra>c
i :
V, "'
*WMW
&
-
r d u l U 1
1
b a s i l l t
-
a
-
n
H) r . pc e dur ' a in casele
matrimoniale, "^Y&c i i ra in casele besericesci civile
si criminale, si despre administrarea averiloru bese-
ricesci si scolastice.
La anulu 1885 a tienutu Escelenti' a sa o conferiutia,
l a care au luatu parte Episcopii sufragani si anume:
celu dela Oradea-mare si Lugosiu in persona, r'
celu dela Gherl' a prin delegatulu seu, asemenea au
fostu de facia si representantii Capituleloru din t o t e
diecesele greco-catolice. In aceea conferintia s'au
stabilitu mai cu sema principele, dupa cari se se
compuna statutele Capituleloru greco-catolice din t o t a
Provinci' a nstra besericsca.
In anulu 1886 a condusu Escelenti' a sa pre toti
Episcopii sufragani la Rom' a pentru a visita mormentulu
ss. Apostoli (limina apostolorum), cu care ocasiune
a asternutu Congregatiunei de Propaganda Fide unu
raportu detaiatu despre starea Archiedecesei nstre,
r' Sntiei sale Pontificelui Romanu cu ocasiunea au-
dientiei din 29 Maiu 1886 a presentatu in numele
1
sufraganiloru sei, caii inca au fostu de facia, o adressa
omagiala primita cu mare bucuria din partea Santiei
| sale. Visitandu Escelenti' a sa pre Cardinalulu Simeoui
Prefectulu Congregatiunei de Propaganda Fide, acest' a
s'a dechiaratu despre Provinci' a nostra cu cuvinte
forte magulitore, dcendu: Ecclesia Vestra praecellit
inter omnes rituum orientalium Ecclesias".
| Pelegrinagiulu acest' a l'a folositu Escelenti' a sa
impreuna cu Episcopii sei sufragani spre a cerceta
mai multe orasie, si anume in trecere spre Rom' a
orasiele: Bologna si Florenti' a, er' dupa plecarea sa
din Rom' a orasiele: Neapolu, Pompeii, Genu' a, urin,
Lion, Paris, Miinchen si Vien' a
In anulu urmatoriu 1887 facendu-se in tota lumea
pregtirile grandiose pentru celebrarea iubileului sa-
cerdotalu de 50 ani a Santiei Sale Sumului Pontifice
Pap' a Leon XIII si din acelu incidentu organisandu-se
in tote prile lumei pelegrinagie numerose, Escelenti' a
sa inca a mersu la Rom' a in fruntea Episcopiloru
sei sufragani, si in 24 Decembre 1887 a depusu la
petiorele sntului Printe omagiele si urrile filiale in
numele intregei Provincie besericesci.
Intre lucrrile Escelentiei sale c Me t r o p o l i t u ^
mai trebue se amintimu in treacatu si conferinti' a
tienuta in i &1 2 J a indemnulu Ministrului Presiedinte
de atunci Lonyai jpentru impacarea Romaniloru cu
Ungurii. AHele mai momentose ale acestei conferintie
s'au publicatu in Nrii 3, 4 si 5 ai Observatoriului"
din 1884 redigiatu de Domnulu George Baritiu, care
inca a luatu parte la conferinti'a aceea impreuna cu
Dr. Ratiu si Elia Macelariu.
Publiculu, rcmg-neg^w,^unosce J\n / > i u S , r f e e politice
r-y^ln intreprinsi de Escelenti' a Sa facia cu legea din
1879 despre introducerea limbei magiare in scolele
poporale; asemenea cunosce attu vorbirea tienuta de
Densulu in Cas' a Magnatiloru in contra acelei legi,
ctu si representatiunea tramisa de Densulu Casei
Magnatiloru in contra legei din 1883 despre scolele
medie. De aceea despre lucrurile acestea si alte
asemenea loru nu ne vomu ocup in detaiu, ci le
lasmu in grij' a istoriografiloru, cari pre bas' a acteloru
le voru pote apreti in tota estensiunea loru.
In fine mai amintimu, c in anulu 1885 Esce-
lenti' a Sa impreuna cu Episcopii sei sufragani a facutu
la Ministeriulu de culte si instruciunea publica o
representatiune importanta in contra ordinatiunei mi-
nisteriale, prin care se restringe jurisdictiunea Con-
sistorieloru diecesane in privinti' a sentintieloru aduse
pentru amovarea docentiloru confesionali.
12. Escelenti' a Sa Domnulu Metropolitu a fostu iu
tota vieti' a Sa unu omu forte crutiatoriu, inse numai
cndu a fostu vorb' a de person' a sa, dela care adeseori
) Caletori'a acest'a se aria descrisa in manuscrisu de Dr.
Augustinu Bunea care inca a percurs'o in societatea Escelentiei sale.
a subtrasu si aceea ce in lumea de acum pucini
brbai -si subtragu. Asia de es. bile (scaldele)
numai odat le-a cercetaii si anume in anulu 1885
in Karlsbad, si si acest' a a facut'o nu din pofta de
distragere, ci la recomandrile intetitore ale mediciloru.
Dela resiedinti' a sa numai atunci s'a departatu, cndu
pusetiunea lui inalta -lu chiem la Budapesta, ori
airea, spre a lu parte Ia lucrri de interesu generalu,
ori la festiviti publice, dela cari nici decum nu potea
lipsi fra de a veni in conflictu cu pusetiunea sa de
dignitariu besericescu.
Dar' deca Escelenti' a Sa a fostu crutiatoriu cndu
era vorba de persdn' a Sa, cu attu mai darnicii s'a
artaii, candu er vorba de representarea demna a
besericei sale, ori de opere de caritate si de binefacere.
Nu attu venitele de cari dispune Escelenti' a Sa,
cci acestea in proportiune cu pusetiunea inalta de
Archiepiscopu si Metropolitu, precum se scie, suntu forte
modeste, ci cu deosebire crutirile lui au fostu isvorulu
aceloru binefaceri, cari li-a revrsaii asupra ndstra.
Si fiindu-c aceste binefaceri si jertfe materiale
suntu cea mai splendida pagina din biografi'a Metro-
politului nostru, credemu, c este bine se le cunosca
mai in detaiu si cetitorii notri.
Unele din aceste binefaceri deja le-am atinsu mai
susu, er' aci le mai reamintimu numai pentru aceea,
c cetitoriulu intr' o singura privire se pota cuprinde
buntatea si nobleti' a de inima a Arehireului nostru.
Escelenti' a Sa a datu din cas-
set' a sa privata diverse ajutore iu
suma de
apoi pentru edificarea si arangiarea
seminariului tinerimei gimnasiale
gr.-cat. din Blasiu sum' a de
Pent ru edificarea institutului
preparandialu si normalu
Pentru Fondulu preotiloru de-
ficieni . . . . .
Pentru Fondulu de pensiune
alu profesoriloru din Blasiu .
Pent ru procurarea mijloceloru
de invetiamentu la gimnasiulu din
Blasiu 2, 000
Pentru B'ondulu scolasticu ar-
chidiecesanu . . . . 6, 000
Pentru Fondulu viduo-orfanalu,
iu decursu de mai muli ani, cte
100 fl. cu totulu preste . . 1,000
Scol'a de fetitie din Blasiu a aju-
t at ' o in decursu de 8 ani pre fia-care
au.u cu cte 100 fl. solvit la mn' a
fostului Directoru Alimpiu Blasianu 800
Pentru edificarea scolei celei
ndue de fetitie in Blasiu circa . 5, 100
15, 356 fl. cr.
36, 000
10, 000
5, 000
3, 000
Pentru scol'a din Fagarasiu
c fundatiune . . . .
Pentru scol'a din Aiudu c
fundatiune . . . . .
A cumperatu dominiulu dela
Bethlen-Szt.-Miklos cu 62, 450 fl.
si l' a destinaii c fundatiune archi-
diecesana. Inse dupa ce in acestu
Dominiu a mai investiii inca dupa
cumperare sum' a de 23, 371 fl. 17
cr., acel'a pana acum' a costa
Pentru repararea si infrum-
setiarea besericei catedrale din
Blasiu circa . . . .
Pentru paramente archieresci
la capel' a metropolitana si beseric' a
2, 047
1,050
85, 821 fl. 17
1,200
catedrala 2, 000
Besericei din Ibasfalu 3, 750
Tec' a 360
Osiorheiu 350
J
Sibiu 237
))
Siorostinu 396

Vintiu 200
,, Cenade . 200
Apahid' a . 200
La o beserica sraca . 1,200
La 11 beserice serace cte
100 fl. cu totulu 1,100
Sum' a 184, 367 fl. 17 cr.
Aceste suntu intre altele sumele mai insemnate,
despre cari ni am pottitu castig pana acum' a cunos-
cintia cert a! In sum' a totala inse de 184, 367 fl. 17 cr.
nu suntu computate mai multe dieci de mii investite
in Dominiulu metropolitanii, si nenumeratele ajutore
caritative date pentru alte scopuri publice filantropice.
13. Escelenti' a Sa a fostu si este pentru noi toti
unu adeveratu Printe, aprinii de aceea iubire n-
vpiata, carea, c se me esprimu cu Stulu Dionisiu
Areopagitulu nu lasa pre celu ce iubesce, c se
fia alu seu, ci -lu face se fia alu acelor' a, pre cari
-i iubesce. Si i nt r' adeveru! iu decursu de preste
doue decenie cine altulu si-a consumaii poterile sale
spirituale si materiale pentru binele nostru mai multu,
dectu El u? Cine a datu mai multe subventiuni tine-
riloru notri, cari s'au pregatitu seau se pregatescu
pre carier' a scientifica? Cine a crescutu mai muli
tineri studeni dela tdte institutele de invetiamentu
din Blasiu, dectu Escelenti' a S'a preabunulu nostru
Metropolitu, care pre muli dintre aceti studeni i-
a provediutu cu cele de lipsa chiar' in curtea Sa?
Cine a ocrotitu mai muli orfani, a mangaiatu mai
multe veduve intristate, si a stersu mai multe lacrime
versate de nenorocii, dectu Jubilariulu nostru Archireu?
Cine a inseninatu mai multe fruni preotiesci ncreite
de suferintiele si lipsele dilnice si ingrigire de sortea
familieloru loru? Nimenea altulu c Metropolitulu
nostru, care averea propria a considerat' o de averea
altor' a si asia nu a intinsu mna de ajutorii! numai
din averea sa prisositdre, ci si din ce' a neaperatu de
lipsa, si nu a datu, dupa sfatulu lui Solomonu, numai
la 7 lipsii, ci deca a venitu si alu optulea, nu Ta
respinsu, ci cu mai multe binefaceri l'a incarcatu de
ctu pre cei 7.
Se se considere numai ceea ce s'a facutu in Blasiu
in decursulu pastorirei Escelentiei Sale, c se se veda
ctu a contribuiii Densulu pentru redicarea, inaintarea
si infrumsetiarea ' acestui oiasielu nensemnaii la apa-
rintia, dar forte importantu in realitate. Abstragendu
dela institutele publice de instruciune, redicate la
initiativ' a Lui ori in parte mare cu banii Lui, preeumu
si dela mai multe case frumose zidite cu ajutore mari date
de Densulu, trebue se. recundsceinu, c Blasiulu n' are
nici o institutiune folositoria, la care Escelenti' a Sa
se nu fi fostu primulu spriginitoriu. Afara de aceea
deca Blasiulu are adi apa condusa prin canale pana
in centrulu seu, acest' a are a se niultianii in parte
nsemnata spriginului moralii si materialu oferitu de
Escelenti' a Sa. Deca Blasiulu s'a potutu mntui
inctu-v' a de noroiulu proverbialu alu stradeloru sale,
acest' a trebue se o atribuimu in mesura mare Esce-
lentiei Sale, care nu a crutiatu spese nsemnate la
asternerea trotoareloru. Deca in loculu unei curi
archiepiscopesci desolate, adi se afla parcuri incantatdre,
este numai meritulu esclusivu alu Archireului nostru,
care cu liberalitatea sa si cu gustulu seu esteticu a
delaturatu multa rugina din trecuii si a straformatu
multe, cari nu se mai potriveau cu tempulu de adi.
Din cele infirate pana aci pre bas
:
a unoru date
secure, cetitoriulu si va pote forma o idee destulu
de limpede despre iubirea nvpiata, cu care iubilariulu
nostru Arcliireu ne-a imbraciosiatu pre noi toti.
14. Dar infaci' a unui astu-feliude printe, ce voru
face fiii lui? De securii, c nici noi nu potemu
remane nepstori si reci, si fiindc nu potemu face
nici unu contraserviciu, care se egaleze binefacerile
primite, vomu folosi cu nsufleire diu' a de 3 Decembre
a. c. in care preabunulu nostru printe implinesce
25 ani dela consecrarea sa de Episcopii, si vomu
contribui fie-care cu obolulu nostru la infntiarea
internatului de fetitie, care are se perpetueze memori' a
acelei dile, dar mai vertosu ne vomu aduna in cas' a
Domnului si acolo cu unu cugetu si cu o anima
vomu inalti rugatiuni ferbinti la troniilu Majestatei
divine, cerendu dela Printele Indurariloru, c pre
Jubilariulu nostru Archiereu se-lu tiena si ocrotesca
in sntate deplina, potere nenfrnta si vietia nde-
lungata, pentru c se-si pdta realis intentiunile nobile,
jl ce le mai are facia de noi toti, si se pdta lucra si
1 mai departe spre mrirea lui Domnedieu, si binele
I
1
sntei beserice!
1 S'a scrisu iu Novembre 1890.
! R e u n i u n e a F e m e i l o r u r o m n e g r e c o - c a t o l i c e
! d i n B l a s i u .
i
i O i nt mpl are norocsa a sortii, carea noi o
!l privimu dc o dispositiune a Provedi nt i ei , a voitu,
c statutele Reuniunei acesteia, aprobat e de Inalatiti
: ministerul de i nt erne, se le potemu da publicitii
i in numerarli acest' a alu fiei nstre, dedicaii dlei
l memorabile clin 3 Decembre, in care Inal t u Pr ea-

!
snttulu nostru Metropoliti! -si celebrza aniver sar ea
|i a 25-a al u consacrarci Sale episcopesci. Amu mi-
ji mitu coincidinti' a acst' a o dispositiune a Pr ove-
{ dintiei, pentru-c intre acst' a serbare si intre
l j Reuniunea numita se afla o l egatura forte strensa.
i Si aievea Escel enti' a Sa, a carni vitia nu a
l fostu si nu este altcev' a, dectu binefaceri si roga-
l i tiune, si in serbarea l ubil eul ui su a voitu c aceste
i , due principii se domineze, esprimndu-si dorinti' a,
I c toti fii Lui se se rge cu deosebita pietate in
Ji acst' a d, si se faca o binefacere, prin contriburea
l | l a ridicarea unui internaii romnescu greco-catolicu
! pentru creseerea adeverata crestinsca a feteloru
\ greco-catolice.
j . La acesta dorintia a Escelentiei Sale, dorintia
|; manifestata si nutrita de ndelungaii tmpii de prea-
i j intieleptulii Archipastoriu, au voitu se corespunda
j ; femeile romne greco-catolice din Blasiu, cndu
dupa consultri repette, in 27 Apri l u a. c. s'au
constituiii in Reuni une, cu scopulu c din part ea
} loru, cari in prim a linea suntii chi amat e si intere-
I sate, se concurg-a cu unu modestii ajutoriu si
j i tributo la real i sarea sntei dorintie a Escelentiei
, Sale, pre deplinii convinse findu, ca Inal t u Acel' a-si
i va primi cu bucuria si fileriulu loru, care vrea se
| fia miculu seninii alu recunosciiitiei din partea loru
j
!
pentru neuumeratel e jertfe, ce le-a adusu deja pre
|! al tariul u besericei nstre.
i ; Reuniunea s i a si inceputu activitatea prin
i siedinti' a cea d' ntia ordinaria a comitetului ti-
} mita sub conducerea presiedintei, Dmn' a Rosal i' a
: Munteanu, in 23 Novembre, si acum nu remane
i altcev' a de dori tu, dectu imbracisiarea reuniunei din
f partea femeiloru romne.
|j Din Statute, cari urmza mai la vale, se pote
| convinge ori si cine despre usiorinti' a de-a pot fi
\ partasiu in conlucrarea acst' a nobila, sub Protecto-
ratul u Metropolitului nostru, l a real isarea unui scopu
sublimii ; si nu este femeia de romnu, care se pota
ave scuse pentru a lipsi dintre membrii reuniunei.
Cti-va cruceri pre anu suntu destui ca cinev' a se
fia celu pucimi membru ajutatoriu, si chiar' de ace' a
nu este permisu a se ret rage. Din picaturi de
plia se nscu inundatiunile, din cruceri se voru
nasee mii, numai se contribuimu. In frunte avemu
pre Capulu nostru beserieescu. Se aret mu recu-
noscinti' a nstra pentru binefacerile Lui, si se-o
aret mu prin ace' a, c nu va remne in Archi -
diecesa, in provinci' a i nt rga, preotsa, femeia, care
se nu ofersca tribvitulu su la acesta reuniune. Se
aret amu ce pote face o conl ucrare armoni osa; se
aret mu ce pote face credinti' a va si liicratre.
Insi nuri l e de membrii ne rogmu s se adre-
seze l a Reuni unea Femei i oru romne greco-catolice"
in Blasiu (Balzsfalva).
D Domnedieu, c se nu resune in pustiu vocea
nstra, d Domnedieu se vedemu ridicaii in tmpulu
celu mai scurtu acestu internaii, care se va pot
numi cu dreptu cuvent u: Int ernat ul u Iubileului
Episcopalii al u I. P. S. Metropolitu Ioanu Vancea".
H.
Statutele Reuniunei Femeiloru Romne greco-
catolice din Blasiu.
I . Titlulu Reuniunei.
i.
Reuni unea v port numel e: Reuni unea Fe -
meiloru Romne greco-catolice din Bl asi u".
I I . Scopulu Reuniunei.
Scopulu reuniunei est e: infiintiarea unui in-
ternaii pent ru fetele greco-catolice, cari frecueiitza
scl' a greco-catolca din Blasiu.
Pr e ctu tmpu reuni unea nu v ave internaii,
-i v fi permi su a sucurge l a aj ut orarea eleveloru
dla scl' a de fetitie greco-catolica din Blasiu.
I I I . Membrii Reuniunei.
3.
Reuni unea st din membr i : fundatori, pre vitia,
ordi nari , ajuttori si onorari.
4. -
a) Membru ftmdatoru est e: fiecare femeia ro-
mna greco-catolica, care contribue, odat pent ru
totucleaun' a, unu capitalii de 50 (cincidieci) floreni.
b) Membru pre vitia est e: fiecare femeia ro-
mna greco-catolica, care contribue odat pentru
totudeaun' a unu capitalu de 20 (duedieci) floreni.
c) Membru ordi nari u es t e: fiecare femeia ro-
mna greco-catolica, care contribue l a anu o t acsa
de 2 (doi) floreni.
:| d) Membru ajutatoriu est e: fiecare barbat u ro-
i mnu care contribue, odat pentru totudeaun' a, celu
' pucinu o suma de 30 (treidieci) floreni, seau la anu
!; celu pucinu o tacsa de 2 (doi) floreni, si fiecare
i , femeia romna, care contribue mai pucinu de 2
{ (doi) floreni l a anu.
i| e) Membru onorariu est e: fiecare individu, pr e
care adunarea general a -lu procl ama de at are.
1 acs a de membru ordinariu si ajutatoriu se
respunde deodat nai nt e pre unu anu.
\ 5.
Pr i mi r ea de membri fundatori, pre vietia, or-
di nari si ajuttori, se efeptuesce pri n comitetu, pre
bas' a unei dechi arat i uni subscrise de celu ce vo-
iesce se se faca membru, er' membri i onorari se
proclama prin adunarea general a.
Membrii din st ri nt at e potu fi numai onorari ,
si numai cu incuviintiarea preal abi l a a Ministeriului
de i nt erne.
I V. Drepturile membriloru.
. 6.
Drept uri l e membriloru suntu ur mat or el e:
a) Part i ci pa l a adunri l e general e, si anume
membrii fundatori, pre vietia si ordi nari , cu votu
decisivii; er' ceialalti cu votu consultativii.
b) Fi ecar e membru capeta statutele reuniunei
si raport uri l e anual i .
V. ncetarea calitii de membru.
Cal i t at ea de membru alu reuniunei ncet a:
a) Pr i morte.
b) Pr i n nerespunclerea tacsei anual i .
VI . Fondulu Reuniunei.
8.
Fondul u reuniunei se formeza:
a) Di n contribuirile membriloru reuniunei de
t6te categoriele.
b) Din venitele petreceriloru, concerteloru, pre-
legeriloru publice si espositiuniloru, ce se voru
ar angi in favorea reuniunei.
c) Di n ereditile, l egat el e si doinirile ce i-se
voru face.
d) Din colectele ce se voru ar angi in favorea ei.
e) Di n sortrile, ce se voru ar angi n favorea
reuniunei, cari inse voru ave se se intemple pr e
l ng observarea regul el oru referitore l a veni t el e
lotto-ului, si cu permisiunea previ a a auctorittii fi-
nant i ari e concernente.
Capitalulu respunsu prin membrii fundatori,
pre vietia si ajuttori, precum si sumele i nt r at e di n
erediti si l egat e, formeza fondulu inalienabilii alu
reuni nnei .
Tot e celealalte veni t e, precum si 80 / o din
interesele fondului se potu folosi spre acoperirea
lipseloru curente al e reuninnei, era celealalte 20 %
se adaugu la fondu in fiecare anu pana endii
fondulu va aj unge la ci fra de 50, 000 fl. (cinci-
dieci de mii), de aici incolo apoi se potu i nt re-
buinti tote interesele fondului, spre acoperirea
lipseloru curente.
> ?
1 0
-
l i est ul u nei nt rebui nt i at u alu veniteloru menite
pent ru acoperi rea lipseloru curente se adauge l a
fondulu inalienabilii alu reuninnei.
i i .
Averea reuninnei se pote el oc:
a) in efecte de val ore notate la bur s a:
h) prin depunere spre fructificare l a institute
de bani, recunoscute de sol i de;
c) in real i t i numai de acelea, cari se receru
spre rcal i sarea scopului reuni nnei .
V I I . Conducerea Reuniunei.
12.
Afacerile reuninnei se conducu:
) prin adunarea gener al a;
h) prin comi t et u:
c) prin presidiu.
V I I I . Adunarea generala.
. 13.
Adunar ea general a se convoca din part ea pre-
sidiului reuniunei, prin o invitare publ i cat a celu pu-
cinu cu 15 dle nai nt e in organul u de publicitate,
ce-lu destina adunarea general a spre acest a scopu.
. 14.
Adunarea general a este ordi nari a si estra-
ordi nari a.
Cea ordi nari a se va ticne de doue ari pre anu,
si anume un' a in lun' a lui Febr. , a l t a in lun' a lui Oct.
La cea din Febr uar iu. afara de alte obiecte,
in totu easulu ar e se urmeze revisiunea ratiocinieloru |
anului trecuii, er" la cea din Octobre statorirea
budget ul ui pre anulu viitoriu.
Adunar ea est raordi nari a se pote convoca numai
in cauri urginti si de mare nsemnt at e, dup de-
cisiunea comitetului, seau la cererea scrisa si mo-
t i vat a a celu pucinu 15 de membri cu votu decisivii
ai reuniunei.
g. 15-
Conclusele adunrei general e, afara de celea
provediute in 16, se aducu cu mai ori t at ea voturiloru
eeloru presenti.
Modulu votarei se v norma prin regul ament ul u
afaceriloru i nt erne.
. 16.
Al egeri l e se efeptuiescu prin vot are cu maio-
ri t at e absol ut a de vot uri .
Conclusele referitrie la modificarea statuteloru
si la desfintiarea reuniunei inse trebue se intru-
nsca due tertial itti a voturiloru toturoru mem-
briloru fundatori, pre vitia si ordinari.
L
T
nu asemenea conclusu numai atunci are valre,
dca obiectulu a fostu indicaii in convocatoriu.
Dca la prim' a adunar e nu se potu intruni
due tertialitti de voturi, in restimpu de 30 de
dle se conchiama al ta adunar e general a estraordi-
naria, esclusivu pentru acestu scopu, in care apoi
se decide cu maioritatea absoluta a voturiloru celoru
presenti.
17.
Agendel e adunrei gener al e suntu :
a) Al egerea comitetului si a barbatil oru de
incredere, precum si denumirea membriloru de onore.
b) Revisiunea ratiocinieloru si darea absolu-
toriului.
c) Statorirea budgetul ui.
d) Modificarea statuteloru.
e) Desfintiarea reuniunei.
/ ) Per tr actar ea obiectelora substernute din partea
comitetului, seau a propuneriloru din partea mem-
briloru.
g) Puner ea in l ucrare a scopului reuniunei.
h) Statorirea regul amentul ui afaceriloru interne
a reuniunei.
. 18.
Autenticarea procesului verbalii alu adunrei
general e se va efeptui prin o comisiune din trei
membri esmisi din snulu adunrei.
I X . Co mi t e t ul u.
j. 19.
Comitetulu se al ege pre unu periodu de t rei
ani, si sta din 12 femei cu votu decisivii, 6 su-
plente si 4 bar bat i de i ncredere cu votu consultativii.
20.
De membru ordi nari u seau suplentu alu comi-
tetului se p o t al ege fiecare femeie romna greco-
catolica, care este membru fundatorii, pre vitia,
ordinariu seau onorariu a reuniunei cu locuinti' a in
Blasiu, r' de bar bata de ncredere, fiecare barbatu
romnii greco-catolicu cu locuinti' a in Blasiu, care
este membru ajutatoriu seau onorariu alu reu-
niunei.
Nr. 5. 81
21.
Comitetnlu tiene cte o siedintia ordi nari a
pre luna.
Se potu tin inse si siedintie est raordi nari e,
de cte ori va cere necesitatea constatata prin pre-
sidenta seau prin 4 membri ai comitetului.
Concluse valide se potu aduce cu mai ori t at ea
absoluta a voturiloru celoru present, si numai dca
afara de presidenta suntu de facia celu pucinu ii
(siese) membri .
Siedintiele se convoca de ct ra presidenta, prin
i nvi t are i nmanuat a fiecrui membru cu due dle
mai nainte.
22.
Agendel e comitetului sunt u:
a) Al egerea presidentei si a vicepresidentei
din sinulu seu.
b) Al egerea cassarei di nt re membrii fundatori,
pre vitia, ordi nari seau onorari ai reuniunei cu
locninti' a in Blasiu.
c) Al egerea secretariului di nt re membri i ajuta- \
tori si onorari ai reuniunei cu locuinti' a in Blasiu. |
d) Reeeperea membriloru fundatori, pre vitia,
ordi nari si ajuttori.
e) A semnarea erogatiuniloru la
/ ) Admi ni st rarea averei reuniunei. !
g) I ngr i gi r ea de nmulirea averei reuniunei
pri n ar angi ar ea de petreceri, concerte, prel egeri
publice, sortri (v. . 8, d), espositimii, colecte si
al t e mijlce corespundiatrie.
ti) Efectuirea concluseloru adunrei general e.
) St at ori rea si subst ernerea l a adunarea gene-
ral a, a proiecteloru ce se referescu l a punerea in
l ucrare, l a desvoltarea si i nai nt area scopului reuniunei.
k) Esami nar ea ratiocinieloru cassarei si pro-
vediute cu observrile sale, subst ernerea loru l a
adunarea general a.
) Compunerea proiectului de budget u si sub-
st ernerea lui la adunarea general a.
m) Fi csar ea terminului convocrei adunrei ge-
neral e, ordinaria si est raordi nari a.
23.
Aut ent i carea procesului verbal u alu siedintiei
comitetului se va efeptui in procsim' a siedintia a
comitetului.
X. Oficialii Reuniunei.
24.
Oficialii reuniunei sunt u:
a) Presi dent ' a si vi ce-presi dent a.
6) Cassier' a.
c) Secretariulu.
Toti se al egu pre trei ani si se potu real ege.
Tote afacerile oficialiloru se indeplinescu gratuiii. !
I: S- 25.
Detorintieie presidentei suntu urmatriele :
a) Convoca si conduce adunri l e general e si
I siedintiele comitetului.
;
; b) Supraveghi aza esecutarea concluseloru adu-
nrei general e si a comitetului.
c) Represi nt a reuniunea facia cu autoriti si
facia cu persemele st rai ne reuniunei.
d) Di spune in interesulu reuniunei in tte ca-
i urile nereservat e pent ru adunarea gener al a seau
: pentru comitetu.
e) Revede din candii in candii cass' a reuni unei .
Vice-president' a substitue pre presi dent a i n
caurile de absentia, mpiedecare seau morte.

ii 26.
\ r< >
f ( (tssier a :
a) Port a esactu ratiociniele reuniunei si le sub-
I sterne comitetului pent ru esami nare si subst ernere
la adunarea general a.
b) Ingri gesce de i ncassarea punctuala a com-
petintieloru reuniunei, conformu instructiuniloru pri -
mite dela comitetu.
c) Raport za la fiecare pat rari u de anu despre
st area cassei.
d) Ori cndu i se va cere din part ea presi -
dentei seau a comisiunei comitetului, art a tte
valorile reuniunei, si st area cassei, si cu unu cu
vntu ar e se se acomodeze strnsu dispositiuniloru
cuprinse in conclusele comitetului si in regul a-
mentulu afaceriloru i nt erne.
27.
Secretari/du implinesce tte afacerile scriptu-
ristice al e reuniunei, si duce procesele verbal i ale
adunri l oru general i si a siedintieloru comitetului.
XI . Dispositiuni generale.
. 28.
Reuni unea si i nt ernat ul u, ce-lu va infiinti,
respective subveniona ea, se pune sub pat ronat ul u
Metropolitului romnu greco-catolicu din Blasiu.
29.
Int ernat ul u ce-lu va infiinti reuniunea, va st
asemenea celoru al al t e institute greco-catolice ro-
mne sub inspectiunea ministrului r eg. ung. de culte
si de instruciunea publica, care inspectiune o va
deprinde pre calea inspectoratului regescu comita-
tensu de scoli.
. 30.
Actele oficise ale reuniunei t rebue se fia pro-
vediute cu subscrierea presidentei si a secretariului.
82 Nr. 5.
31.
Afara de evenimente estraordinarie si nepre-
vediute, numai in acelu oasu se pot desfiiinti
reuniunea, dca numerulu membriloru ei fundatori,
pre vitia si ordinari sa r ' reduce sub 12.
Desfiintiarea ei ar e se se decida prin adunarea
general a, r' averea se va preda in administratiunea
Veneratul ui Capitulu metropolitanii din Blasiu, cu
acea restringere c in prim' a linia se o pota intre-
buinti numai spre scopulu indicaii in acestea statute.
32.
Conclusele referitre l a modificarea statuteloru,
si eventualu in easulu desfintirei reuniunei si cele
referitre l a predarea averei ei, inainte de efep-
tuire, se voru substerne Ministeriului reg. ung. de
interne.
. 33.
In casulu cndu reuniunea s' ar' abate dela
scopulu ei precisatu in aceste statute, in ctu prin
continuarea activitii ulterire s' ar' periclita statulu
seau interesele mat eri al e al e membriloru ei, gu-
vernul u va fi i ndrept at t u se suspi nda act i vi t at ea
reuni unei si se ordoneze i nvest i gat i une normal a,
r' dupa t ermi narea i nvest i gat i unei , conformii resul-
tatului acel ei a, a indator reuni unea la cea mai
esact a respect are a statuteloru, seau a o desfiiinti.
Blasiu, in 27 Apri l i e 1890.
Aceste statute au fosta provediute cu elasul'a de apro-
bare de ctra Inaltulu Minister iu reg. ung. de interne cu
datulu de 4 Octobre 1890, Nr. J70053
V10.
Incuiioscintiare.
La ntrebrile fcute din mai multe parti, c opulu
mieii: Indreptariulu pentru predi cat ori ", va es de sub
t i pari u? si cndu? subscrisulu prin acst' a dechiaru,
c din cause neprevediute si piedece ale tipografiei, nuini-
tulu opu nu s'a potuta inca tipri, de alta part e si numerulu
abonatiloru inca e pucinu, pana de present e abia se urca
la o sut a; cu tte aceste inse am sperantia c celu multa pre
finea anului curentu se sa de sub tipariu, -lu voi tipuri de si
din preamodestulu mieu propriu. Deci din nou recurg la
caldurosulu spriginu ahi veneratului cleru romanu, rogaudu-lu
c din interesulu bine pricepuii alu literaturei nostre bese-
ricesci-nationali si alu culturei poporului nostru, se bine-
voisca a-mi sprigini modest' a lucrare prin binevoitori' a
abonare la numitulu opu at t u de eftinu si de unu practicu
folosu. Mai vrtosu ine intorcu catra fraii preoi din
dieces' a Oradana. Totu cu o cale aducu multiamita pentru
felicitrile si incuragiarile primite in scrisu din diferite
parti dela inai multi demni protopopi si preoi binevoitori.
Cu tota stim' a
Ciulesci in 13 Novembre 1890.
Vasiliu Budescu,
parochu in Csujafalva.
Eseges'a dogmatica din Evang. lui Joanu c. I.
( C o n t i n u a r e d i n N r . 4 ) .
Viersu 3. Relatiunea lumii ctra cuvntulu con-
sista intru ace' a c cuvntulu e creatoriulu lumii.
navia tte, deci natur a, spiritele si omulu. Se
dce: s' au facutu"; absolute, seau cu privire attu
la forma ctu si la materia, adec : s'au creatu. Deci
aici nu pot ti vorba de o singura zidire din materia.
Nu este sinipl'a repetitiune a unei cugetri cndu
adauge: Si far de densulV. Mai susu principal-
minte voi ea se esprime ace' a c tte s'au creatu;
era aici c nu prin altulu cineva, ci prin singuru
cuvntulu s'au creatu tte. In particul' a dia jace
relatiunea cuvntului creatoriu ctra Tatalu. De ra-ce
Fiulu are esenti' a sa din eternu dela Tatalu ; deci si
ace' a c e creatoriu are dela Tatalu, seau dcundu:
e comuniunea ambiloru a Tatlui si a Fiului.
Nu e indoila c Joanu doctrin' a acst' a a
crerii voi de a o opune deadreptulu celoru due
gresiele eretice ce erau pre atunci despre creatiune
prin cutare-va dintre Dieii seau Eroii mai inferiori,
adec prin Demiurgii.
l| Viersu 4. Cu viersulu alu 4-le incepe unu srn
I nou alu ideiloru ; se espune relatiunea cuvntului
creatoriu ctra creatur' a s'a umana, carei' a dintru
inceputu -i era isvorulu de vitia ; se restaurza in
omu viti'a ideala, in specialu in poporulu israeliticu.
Unii astfeliu traducu acestu viersu alu 4-l e: Ce
s'a facutu, intru densulu, vitia era " ; dar' acsta
impartire e violenta, ce a nascutu controversie si la
snii parinti.
Aoyo este si Qr\ = vitia, si inca vitia intru
sine deplinita, dar' in acestu locu se dice a fi vitia
si cu privire la genulu omenescu, seau isvoru datatoriu
de vitia; acel' a dede meniloru nu numai vitia
fisica, ci si vitia spirituala seau ideala. Dca omulu
se afla in statulu, care a voitu Domnedieu se aiba
acel' a in monientulu creatiunii, acel' a se dice a ave
vitia spirituala si ideala. Autorulu si reparatorulu
acestei vieti spirituale este oyog.
De sine ins'asi se po t esca ntrebarea cum
oyog po t fi autorulu si reastauratorulu vietiei ideali
a genului omenescu, nainte de intruparea sa? Evan-
gelistulu respunde: si viti'a era lumin'a (g^ojg)
meniloru", seau oyog era isvorulu lumiuatoriu, adeca
prin revelatiuni si prin gratie seau dar ur i; hoyog a
fostu autorulu a totu adeverulu, asia inctu menii
poteau cunsce pre Domnedieu si relatiunea loru ctra
! acel' a, si astfeliu poteau a trai vitia spirituala. Deci
! in loculu acst' a prin lumina nu suntu de a se in-
tielege daruri naturali d. e. minte, daruri suprana-
turali. Er a de ra-ce se dice n generalu c logos
' e lumin' a meniloru, acsta activitate a cuvntului
Nr. 5.
nainte de intrupare e de a se referi la intregii genuin
omeuescu, pgni si evrei si la ambele staturi ale
genului omenescii, attu la statulu naturei inocente,
ctu si la statulu naturei cadiute. ( aci ubi ce
protoparintii notri fura gonii din paradisu, li-se
dede deja speranti' a Mesiei, si oper' a rescumperrei
s'a preparatu sub patriarchi si acui mai indeplinu
sub Moise. Ma si in popdrele pgne s'a desvoltatu
consciinti' a pecatului si necesitatea penitentiei. Tote
acestea se atribue Cuventului luminatoriu.
Viersu 5. Si lumin'a intru intunerecu lumi-
neza". Aceste dice evangelistulu seu voindu de a
aret c activitatea luminatdria a cuventului a duratu
deja si pre tempulu seu, seau se strapune cu mintea
sa in seclele anteinesiane c si cum ar ti privitoriulu
coruptiuni ce er pre atunci.
Deca lumin' a e cunoscinti' a lucruriloru divine,
si veti' a religioso-morala, asia prin opositiune intu-
uereculu va se fia: necunoscinti' a Iui Domnedieu
superstitiunea, retacirea si coruptiunea. Aci inse
intunereculu se ia metaforice pentru insi-si omenii
cari retacescu intru intunerecu, in specie: pentru
lumea pgna, a carei' a nesciintia si reutate s. Paulu
in ep. catra Rom. 1, 2 destulu de lamuritu o scrie.
Deci evangelistulu dice. Cuventulu neci pre pagani
nu i-a parasi t u de totu, ci i-a l umi nat u pre acei ' a
pri n grai ul u consciintiei, prin darul u internii, asi a
in ctu si densii voru pote face acelea ce suntu
al e l egi i morali. Si intunereculu nu o-a cuprinsu",
va se di ca: poporele pgne remasera in corup-
t i unea loru. Nu au cuprinsu prin credintia lumin' a,
adec pr e Cuventulu si dogenele aceli' a, neci voira
a se ndrept a dela frdelegi.
Viersu 6. 7. 8. Cuvintele pri me din v. 6
s' aru t raduce mai corecii S'a facutu omu, care a
fostu tramisu dela Domnedieu".
Vorbindu Ioanu despre rel at i unca Cuventului
ct ra omeni, unde dsese c Cuventulu e lumin' a
lumii, i veni in minte ret aci rea ce l at i au invetiaceii
lui Ioanu botezatoriulu despre invetiatoriulu loru,
cuget ndu c acest' a ar' fi Mesi' a si l umi n' a lumii.
Deci i nt rerumpe firulu vorbirei si in trei vi ersuri ,
c si intru parintesu refuteza gresi el ' a numita, ar e-
t ndu c e mare deosebire si ant i t esa inte Cuventulu
si i nt re Joanu, cu pri vi re la nat ur' a, demni t at ea si
dest i nat i unea acelui' a. Logos nu e creatu ci e din
eternu, er' Joanu e cr eat u; logos este Domnedieu,
J oanu omu, logos este l a Tat al u din eternu, adec:
Fi ul u Tat l ui ; Joanu e t rami su dela Tat al u, adec:
profetu. Joanu c profeii numai acea destinatiune
avu c se fia intru mrt uri a, se mart uri sesca c
acea lumina nt rupat deja a aparut u in persona
omenesca si c s'a apropiaii mnt ui rea genul ui
omenescu. Deci nu Joanu e Mesi' a seau l umi n' a
ci elu mart uri sesce de lumin' a deosebita de densulu
c prin predi carea lui Joanu toti se creda in Mesi' a.
Acesta destinatiune alui Joanu botezatoriulu de
I a mrt uri si de Mesi' a numai prin cuvinte se
deosebesce dc dest i nat i unea ce cvangel i st i i atribuiescu
! lui Joanu de a predica botezulu penitentiei.
I j Viersu !). 10. Dupa rest ornarea gresi el el oru in-
i i vetiaceiloru lui Joanu botezatoriulu, reapuca erasi
1 firulu ntrerupii alu vorbirei, asi a c cele ce disese
i j pre scurtu in v. 5, acelea le repeteza mai cu t e-
!| meiu in v. 9 si 10 si atunci in v. 11 -si continua
l i vorbi rea mai depart e.
|j Er lumin'a cea adeverata", deci nu Joanu,
! j ci acelu logos despre care vorbi mai susu; elu er
j lumin' a cea adeverat a, seau lumin' a deplinita, care
ar e l umi na dela sine, si totudeaun' a in deplinu lu-
mineza. Cci si Joanu botezatoriulu se dce lumina,
inse l umi na rel at i va, care a primitu l umi n' a del a
altulu, adec dela Domnedieu. Deci J oanu er
numai fclia ardiendu si luminndu (ev. J oanu 5.
35), dar
1
logos e lumin' a deplinita, carea deci lu-
mineza pre toti omenii, adec pret ot i ndenea lucesce.
Ce urmeza e reu t radusu. Mai corecta e t ra-
| ducerea Er lumin'a cea adeverata, carea lumineza
pre totu omulu venindu in lume": Venindu; adec:
El u, logos, Mesi' a. Pr i n fras' a ultima c si ca-
ract eri st i ca se intemneza Mesi' a, care c din
vecuri predsu prin profei, se at ept a se vina in
j l umea acest' a. Densul u si nai nt e de i nt rupare deja
| prin act i vi t at ea sa a fostu acea l umi na i n lume, si
de 6ra-ce l umea e creat ur' a lui, ce se potea at ept a
cu mai mare dreptu dectu c creat ur' a se pri mesca
pre creatoriulu seu si se-i fia cu ascul t ar e? Dar '
j lumea, prin faptele sale nu l' a cunoscutu.
Lumea are deosebite i nsemnat t i : a) i nsemna
uiiiversulu, b) pamentulu, c) genul u omenescu, d)
omenii pecatosi. La loculu nostru lumea se nu-
mesce prin pat ru cuvinte, in loculu din ur ma se
pune pentru omenii pecatosi si mai vertosu pent ru
poporele pgne corupte.
Viersu 11. Cu v. 10 fini evangelistulu calea
ce avea de a repei din doctrin' a despre logos, ce
le dsese deja la v. 5, Deci dar a dupa-ce a des-
fasiuratu act i vi t at ea Cuventului in gener e, adec
ct ra genulu omenescu, i nt ru acestu viersu se va
dce c logos specialminte a nutritu si luminatu pre
poporulu israeliticu.
| Intru ale sale a venitu". Pr i n ale sale s' ar'
pote intielege si lumea, seau baremi genul u ome-
nescu, dar' atunci ar' fi de prisosii repet i t i unea; afara
j de acea in s. scri pt ura a testamentului vechili po-
porulu israeliticu prin eminintia se numesce de pro-
! prietatea, posesiunea lui Domnedieu, deci si l a acestu
! locu e de a se intielege acestu poporu. Logos,