Activitatile didactice extrascolare

Cap. I
Prezentarea principalelor activitati extrascolare
Activitatile turistice extrascolare sunt activitati didactice polivalente ,
care pot fi proiectate si organizate de cadrele didactice sub forma de calatorii pe
anumite distante si in anumite spatii , cu o durata limitata. De asemenea , excursiile
sunt o forma de activitate didactica extrascolara , prilej cu care se fac aplicatii in
orizontul local sau pe itinerarii complexe.
In timpul unei activitati turistice extrascolare elevul indeplineste rolul de
turist , pentru ca se deplaseaza in afara domiciliului sau , in scopul recreerii pe plan
spiritual , pentru cunoasterea unor fapte noi si a refacerii psiho-fizice , iar cadrul
didactic are rol de ghid , pentru ca el conduce si indruma elevii pe parcursul
activitatii.
Criteriul care diferentiaza activitatile turistice scolare in tipuri distincte este
forma lor de organizare. In functie de acestea , se disting:
- Plimbarea , adica deplasarea pe jos a elevilor , in parcuri , gradini botanice
sau zoologice , in paduri apropiate , in orase pentru a se recreea , a lua aer ,
pentru a vedea , a descoperi si a cunoaste , pentru -! ore. Distantele
recomandate pentru plimbari se stabilesc in functie de perioada zilei in care
se realizeaza , varsta , mediu , gradul de antrenament , etc . Acestea se pot
efectua in toate anotimpurile , indiferent de temperatura si conditii
atmosferice , cu recomandarea de a se adopta un echipament corespunzator
anotimpului.
- Vizita , reprezinta o varianta de plimbare finalizata cu atingerea unui
obiectiv dinainte stabilit , avand diferite scopuri instructiv-educative. Astfel
de scopuri pot fi : vizita la gradina zoologica , la un muzeu , la un obiectiv
turistic apropiat , la un obiectiv istoric , vizite profesionale la diferite
institutii. "izitele , in functie de obiectiv si distanta pana la aceasta , se pot
organiza : pe jos , cu mijloacele de transport sau mixt. #entru reusita in bune
conditii a vizitei , cadrele didactice trebuie sa se preocupe de realizarea a
doua categorii de activitati:
a$ Informarea personala privind : caracteristicile obiectivului ce urmeaza a
fi vizitat% a posibilitatilor de transport% programul de acces% stabilirea
scopului vizitei etc%
b$ Activitati organizatorice si de informare , transmise elevilor , privind:
- anuntarea zilei si orelor in care se va realiza vizita , aspect ce se va
aduce la cunostinta conducerii scolii , a elevilor si daca este posibil si a
parintilor%
- efectuarea unei scurte expuneri cu caracter informative care sa satisfaca
curiozitatea si sa trezeasca interesul elevilor%
- stabilirea locului de adunare si a duratei vizitei%
- recomandari privind echiparea elevilor , comportamentul pe parcursul
deplasarii si atentionarea lor asupra aspectelor prioritare ale obiectului
vizitat%
- comunicarea costurilor , privind transportul si intrarea la obiectiv.
- Drumetia este o activitate turistica realizata , de regula , in zilele libere , in
aria localitatii de domiciliu sau in cele apropiate , care se desfasoara doar pe
parcursul unei parti din zi sau a unei zile intregi , in functie de ceea ce poate
oferi zona in care se desfasoara aceasta activitate. Aceasta forma turistica se
poate desfasura atat in timpul anului scolar , cat si in perioada cand elevii se
afla in actiuni colective , cum ar fi taberele si concursurile scolare de o mai
lunga durata.
#rincipalele scopuri ale unei asemenea actiuni sunt : recreerea in mediul
natural , dezvoltarea capacitatii de rezistenta a organismului , folosirea factorilor
naturali pentru calirea organismului , formarea unor reprezentari emotionale
privind frumusetile natural ale unei zone geografice , realizarea unei activitati
informationale privind caracteristicile unor obiective &pesteri , vestigii istorice ,
baraje de rauri , fauna si flora zonei , muzee etc. $.
Drumetia se realizeaza prin mersul pe jos , intr-un echipament adecvat
parcursului , abordand o viteza de deplasare corespunzatoare suprafetelor pe care
se deplaseaza &asphalt , nisip , teren accidentat , pe teren plan sau pante , pe poteci
de munte etc. $.
Durata drumetiei va avea in vedere ca aceasta sa se incadreze in partea de
lumina naturala a zilei , iar daca are o durata mai lunga de '-( ore , sa existe
preocuparea ca participantii sa detina alimente adecvate si apa potabila. #e
parcursul deplasarii se vor stabili lideri de grup , plasati in fata coloanei care
imprima un anumit ritm de deplasare , in asa fel incat sa nu se destrame grupul si
sa decida , dupa caz , oprirea deplasarii pentru o pauza de )-!* minute. In timpul
pauzelor de odihna , stabilite la aproximativ (* minute de mers &in functie de
varsta , sex si gradul de pregatire fizica a elevilor$ , se recomanda ca elevii
&transpirati$ , sa nu se culce pe iarba , sa nu bea multa apa , sa se stearga cu un
prosop de transpiratie si sa nu foloseasca alimente greu digerabile.
In situatii neprevazute , cum ar fi surprinderea grupului de ploaie , se
recomanda adapostirea temporara a elevilor pe cat posibil in spatii adecvate , dar
nu sub arbori sau instalatii de inalta tensiune , care pot favoriza fenomenul de
traznet. Daca acest lucru nu este posibil , atunci actiunea de inaintare pe traseul
stabilit trebuie intrerupta , procedandu-se la intoarcerea spre locul de domiciliu ,
unde odata ajunsi se vor lua masurile corespunzatoare de combatere a racelii
&dusuri calde , frectii , masaje adecvate , repaus la pat , incalzirea spatiului de
locuit$.
- Excursia reprezinta o forma de turism atractiva realizabila pe parcursul
anului scolar , pentru realizarea careia se antreneaza importante mijloace
organizatorice , materiale si financiare , in concordanta cu durata si
dificultatea fiecarei actiuni.
Durata medie a unei excursii poate fi de -' zile in tara si de +-* zile in
cele cu caracter international , cu un mijloc de transport avand ca scop
recreerea , vizitarea , informarea , studierea.
Dupa scopul propus , excursiile pot fi :
a$ preliminare , organizate inaintea predarii unui capitol sau teme , cu
scopul de a-i pregati pe elevi pentru intelegerea si asimilarea
cunostintelor ce se vor preda%
b$ de comunicare de noi cunostinte%
c$ finale , organizate dupa incheierea predarii unui capitol sau a unei teme ,
in scopul consolidarii , sistematizarii si fixarii cunostintelor.
n funcie de coninutul obiectivelor ce se urmresc:
1. excursii efectuate ,n natur-, de cunoa.tere a peisajului geografic
!. excursii de cunoa.tere a anumitor obiective economice .i social / culturale
0n timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de ,nv-1-m2nt, ,ns-
observa1ia, compara1ia, ,nv-1area prin descoperire, problematizarea, demonstra1ia
.i interdisciplinaritatea se situeaz- ,n prim plan.
Scopul leciei - excursie:
a. in!ormativ
Aprofundarea cuno.tin1elor de geografie fizic- asupra unor regiuni ale 1-rii care
cuprind majoritatea formelor de relief
3intetizarea cuno.tin1elor de geografie uman- ,n str2ns- leg-tur- cu specificul
cadrului natural
Dezvoltarea orizontului de cunoa.tere prin ,mbinarea cuno.tin1elor de istorie,
literatur-, religie, sculptur- etc. cu specificul cadrului natural .i cu regiunile
str-b-tute
b. educativ
Cultivarea sentimentului de m2ndrie patriotic- prin declan.area de emo1ii,
aprecieri asupra frumuse1ilor fizice, economice, religioase ale teritoriului 1-rii .i
,mpletirea cu elemente de istorie a trecutului .i prezentului poporului rom2n
Dezvoltarea capacit-1ilor de comportament, de integrare ,n grupul turi.tilor, de
cooperare ,ntre indivizi
4ormarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de
poluare a mediului .i cultivare a unei educa1ii ecologice .
"biective operaionale:
a. co#nitive:
3- indice pozi1ia itinerarului excursiei ,n cadrul 1-rii, desprinz2nd conexiunile
dintre mediul geografic .i om
3- analizeze aspecte fizico-geografice, etnografice .i folclorice de pe parcursul
excursiei
3- comunice fondul general al cuno.tin1elor privind semnifica1iile,
particularit-1ile .i importan1a principalelor monumente istorice, de cultur- vizitate
3- recunoasc- procesele .i elementele geografice
3- coreleze resursele .i obiectivele economice din regiune cu specificul
cadrului natural
3- valorifice intra .i interdisciplinar con1inutul informa1iilor dob2ndite
b. a!ectiv-atitudinale:
3- aprecieze morala cre.tin- rom2neasc-, frumuse1ile florei .i faunei zonei
vizitate
3- rememoreze la fa1a locului istoria 1-rii ,n str2ns- leg-tur- cu cadrul natural
c. psi$omotorii:
3- contribuie la dezvoltarea sim1ului de orientare geografic-
3- citeasc- .i s- interpreteze harta
3- ,.i dezvolte capacitatea de educa1ie ecologic-
- Expeditia scolara este o calatorie cu durata mai lunga &de obicei *-(
zile$, facuta de un grup organizat , cu scopuri stiintifice , de cercetare sau de
a face o activitate social-utila : stabilirea unor trasee montane si marcarea lor
, refacerea unor marcaje in munti , culegerea unor plante medicinale ,
participarea la lucrarile unui santier arheologic , sub indrumarea unor
specialisti , etc.
Dupa obiectivele cercetate , in functie de nivelul de cunostinte si
deprinderile practice ale elevilor , expeditiile se grupeaza in mai multe
tipuri:
a$ expeditia geologica , prin care se urmareste cercetarea stiintifica a unui
fenomen geologic : un vulcan , o pestera , un zacamant , o mina , o apa
subterana , un torent , structura unei vai , structura solului dintr-o
microregiune etc%
b$ expeditia geografica , prin care se urmareste cunoasterea stiintifica a
unor forme de relief : munte , deal , podis , campie , lunca sau a
repartitiei ecologice a unor plante sau animale% se poate realiza si
cercetarea unei asezari urbane sau rurale , vizitarea unor intreprinderi si
alte obiective industriale , agricole , etc.%
c$ expeditia de stiintele naturii , prin care se urmareste cercetarea
stiintifica a unor fenomene biologice ca , de ex. : conditiile de
dezvoltare a unei specii de plante intr-o regiune oarecare , aria de
raspandire a unei plante , conditiile de adaptare , mediul in care se
dezvolta un anumit animal &capra neagra , ursul brun . rasul , cocosul de
mesteacan$ , etc.%
d$ expeditia cu tematica istorica , prin care se urmareste cercetarea unui
obiectiv cu caracter istoric : o cetate , un drum vechi , un monument , o
inscriptie , etc.%
e$ expeditia etnografic-folclorica , prin care se urmareste cunoasterea si
documentarea asupra unor obiceiuri si datini , a cantecelor populare ,
strigaturilor , a unor indeletniciri stravechi , etc.
- %abara scolara este un spatiu amenajat pentru cazarea , relaxarea si
instruirea elevilor. Activitatile din taberele scolare sunt conduse de profesorii
insotitori &un profesor la * elevi$ , carora li se asigura gratuitate , de un
director , precum si de persoane special pregatite , denumite animatori de
vacant ce vor indeplini anumite atributii.
Cap. II
Pre#atirea unei excursii
In pregatirea unei excursii este necesar respectarea anumitor reguli. 5
excursie va incepe intotdeauna cu stabilirea itinerarului. #roblema aceasta
este , cu siguranta , mai importanta si mai dificila decat pare la prima vedere.
6ai ales pentru excursiile scurte de -! zile / aparent simple / itinerarul
trebuie sa fie intocmit cu deosebita grija , astfel incat deplasarea sa fie cat
mai interesanta , dar sa nu degenereze intr-o cursa continua de la un obiectiv
la altul.
Alcatuirea itinerarului se face in functie de mai multi factori : tema ,
varsta excursionistilor , pregatirea lor fizica , anotimp , timpul disponibil ,
mijlocul de transport , modalitati de aprovizionare si cazare , cantitatea
bagajelor necesare , posibilitati materiale , etc. In primul rand , trebuie avuta
in vedere atractivitatea excursiei &frumusetea peisajului , surpriza intalnirii
unor obiective interesante , animale sau plante rare , comori ale muzeelor ,
pregatirea unor bucate noi , specific tipului de excursie sau bucatariei
localnicilor / de ex. , preparatele culinare pescaresti din delta$ . 7ste indicat
ca itinerarul sa cuprinda cel putin doua-trei astfel de puncte de atractie .
Chiar in timpul calatoriei cu mijloacele de transport in comun , cand aceasta
dureaza mai mult de doua ore si trece prin locuri mai putin interesante sau se
petrece dupa ce s-a lasat noaptea / este bine sa se prevada organizarea unor
jocuri , mici concursuri atractive , auditii muzicale , etc.
Anotimpul este cel care conditioneaza , in primul rand, multe din
elementele de baza ale excursiei . Astfel , nu se va pleca in expeditie iarna la
mare sau in Delta , nici pe itinerarii montane lungi . In schimb , acest
anotimp este prielnic pentru excursii cu teme citadine : literare , muzeale , la
monumente istorice , la obiective industriale , etc . Desigur , si muntele este
deosebit de frumos si atractiv iarna , prielnic pentru iubitorii de schi si sanius
sau pentru alte jocuri de gheata si zapada / dar numai in preajma cabanelor ,
pe drumuri bine cunoscute si circulate , in etape scurte si parcurse pe lumina
buna si timp favorabil . In timpul primaverii , desi mai persista unele din
conditiile de iarna &in special la munte$ si apare pericolul inundatiilor ,
durata luminoasa a zilei este in crestere ca si temperatura , ceea ce permite
organizarea de excursii in zone subalpine si chiar alpine , luand totusi masuri
de prevedere . "or fi evitate zonele cu pericol de avalanse sau de inundatii.
"ara este anotimpul cel mai prielnic excursiilor in orice zona , de lunga
durata , pe teme variate si complexe , bogate posibilitati de joc si agrement ,
cu folosirea intensa a innoptarii in cort , coliba , hamac si a posibilitatii de a
pregati lesne mancarea cu mijloace proprii.
Tema sau obiectivul de baza urmarit , stabilit de acasa , constituie alt
criteriu important de alegere a unui itinerar. Astfel , un traseu va fi stabilit
pentru a intalni , sa zicem , unele specii botanice si faunistice specific zonei
geografice a 6untilor 8eamtului si alt drum daca este preferata tema unei
excursii cu caracter literar 9pe urmele lui :ogas , prin 6untii 8eamtului; .
Daca tema aleasa are ca scop cunoasterea de ansamblu a zonei montane,
de exemplu masivul 4agaras , itinerarul de vara va fi stabilit tinand seama de
timpul disponibil , experienta drumetilor , posibilitati de hrana si de
adapostire pentru noapte . Desigur , intr-un masiv muntos pot fi stabilite
multe trasee diferite , dar tinand seama intotdeauna de amplasarea cabanelor
din zona .
4oarte util este sa fie cunoscute si drumurile forestiere care pot deschide
turistilor acces spre multe obiective interesante : chei , rezervatii , pesteri ,
monumente ale naturii , etc .
3e va avea grija la stabilirea itinerarului , ca grupul de excursionisti /
chiar daca este alcatuit doar din '-( persoane / sa fie cat mai omogen ca
varsta , posibilitati fizice si preocupari .
:artile turistice si materialul documentar vor ajuta enorm la alegerea
traseelor si la intocmirea programelor potrivit dorintelor , intereselor si
posibilitatilor noastre .
Mijlocul de transport determina in mod hotarator stabilirea unui itinerar.
#entru calatorii la distante mai mari se recomandafolosirea mijloacelor de
transport in comun , in primul rand trenul , apoi autocarele<microbuzele si
vapoarele . Acestea asigura deplasari suficient de rapide , economice si
permit transportarea lesnicioasa a intregului echipament necesar &inclusiv
corturi , saltele , schiuri etc.$ . #rin folosirea combinata a acestor mijloace de
transport se poate realiza apropierea de orice obiectiv touristic din tara ,
urmand ca sectiunile cele mai interesante din traseu sa fie parcurse cu
piciorul.
In sfarsit , nici un itinerar nu poate fi definitivat mai inainte de a folosi
cat mai atent =
Documentarea
Documentarea , ca si itinerarul , trebuie pregatita de acasa , urmand ca
pe traseu sa fie completate , din surse locale : agentii si birouri de turism ,
muzee , discutii cu cetatenii intalniti , etc.
Documentarea are doua directii principale :
a$ cea referitoare la itinerar &alegerea celui mai interesant traseu , mijloace
de transport , locuri de popas , cazare si surse de alimentare$.
Informatiile necesare se culeg din harti , planurile oraselor , ghiduri
turistice , internet , precum si din mersul trenurilor , microbuzelor ,
vapoarelor . Cu ajutorul acestora se stabileste traseul general al
excursiei, punctele de intrerupere si de continuare a calatoriei , timpul
de stationare la locurile de innoptare%
b$ cea referitoare la obiectivele care pot fi vizitate si la materialul
informativ pe care il pot furniza . 3e stabilesc astfel unele amanunte si
trasee locale ale itinerarului , cat si o mai deplina cunoastere si
intelegere a obiectivelor ce urmeaza a le intalni in teren . In acest scop ,
pot fi folosite atat ghiduri turistice , cat si publicatii referitoare la
monumentele naturii , de arta si istorie-arheologie , de muzee si case
memoriale , la unele manifestari cu caracter folcloric , etc . De
asemenea , pot fi vizionate diapozitive si filme documentare.
In mod suplimentar &mai ales pentru excursiile si expeditiile scolare
pe o tema literara$ este recomandabil sa se faca apel si la surse de
documentare literara , citind scrieri in versuri si proza referitoare la
regiunile si localitatile cuprinse in itinerar .
Documentarea inceputa acasa continua pe traseu . In primul rand se
culeg informatii de la localnici , ce pot fi uneori inedite si extrem de
interesante.
Ec$ipament si materiale
Inaintea oricarei calatorii , turistii , trebuie sa se pregateasca si sa
alcatuiasca atat un echipament individual , cat si unul necesar intregului
colectiv. De regula , in pregatirea bagajelor se constata doua tendinte
diametral opuse : unii se incarca inutil cu tot ce le cade in mana zicand
9ca-i mai bine sa prisoseasca decat sa lipseasca; , iar altii o pornesc
9lejer; spunandu-si ca 9se vor descurca la fata locului; .
>oate acestea pot fi evitate daca se opereaza in mod ordonat ,
dinaintea plecarii . 3e va intocmi o lista / inventar de echipament
individual , dupa titlul excursiei , anotimp , scop , mijlocul de transport
si particularitatile fizico-geografice ale regiunii unde se face deplasarea
si o a doua lista a materialelor colective . #rioritate va avea cea de-a
doua lista , dupa care urmeaza intocmirea inventarului personal . 3e
procedeaza la impartirea rationala a aprovizionarii cu materiale ,
echipament si alimente . 3e stabileste cine si ce adduce pentru
echipamentul colectiv : cort , toporisca , galeata din material plastic &cu
capac$ , oala si cratita din aluminiu , un aparat pentru incalzit mancarea
&aragaz de voiaj$ si combustibilul necesar , briceag universal , franghie ,
lantern , trusa de cusut , trusa medicala , aparate pentru inregistrari
audio / vizuale , caiet , pix , harta , ghid turistic , un joc &sah , rumm?$ ,
eventual echipamente de cercetare &ciocan geologic , cutii ,pungi , coli
de hartie pentru ierbare , etc.$ , materiale de pescuit si , - in sfarsit / ce
alimente , in ce cantitati si in ce ambalaj &vor fi evitate cele din sticla$.
@agajele trebuie sa fie facute , controlate dupa inventar si
depozitate intr-un singur loc , cu ! -!( ore inaintea plecarii . Astfel
exista mai multa garantie ca nu se uita nimic esential.
I6#5A>A8> : din bagajele individuale nu trebuie sa lipseasca a$ o
trusa sanitara &fie si improvizata intr-o punga de material plastic$ % b$
obiectele necesare toaletei zilnice , inclusiv pentru spalatul dintilor % c$
hartie igienica sau servetele % d$ material pentru intretinerea sau
reparatia echipamentului &ata ,ace , nasturi , gaici , ace de siguranta ,
sireturi pentru incaltaminte$ % e$ lanterna si baterii de rezerva % f$
ochelari de soare &chiar si iarna$.
#entru intregul grup este recomandabil sa fie luate : a$ harta
turistica a regiunii in care se face deplasarea % b$ instrumente de
orientare in teren &busola , altimetru , termometru , binoclu , barometru$%
c$ un ceas / desteptator de tip voiaj % d$ un termometru medicinal % e$ o
mica oglinda % f$ crema de protectie contra razelor solare % g$ un ghem
de sfoara % h$ cateva pungi de material plastic si din hartie % i$ dopuri si
capsule pentru sticle % j$ folii din material plastic.
Cap. III
%ipuri de turism
&. %urismul montan:
6untele poate fi strabatut in toate anotimpurile , dar , toamna , este de
preferat organizarea excursiilor montane pentru stabilitatea conditiilor
meteorologice . "ara ofera avantajul unor zile lungi / indicate pentru
parcurgerea unor trasee care depasesc )-B ore de mers pana la punctul de
innoptare . 3i imbracamintea este mai usoara in acest anotimp . Iarna se
merge cu atentie , pe drumuri scurte si numai dupa ce au fost consultati
ghizii locali in privinta conditiilor specifice . 7xcursiile se fac numai in
grupuri si se evita cazarea in corturi daca majoritatea turistilor nu poseda o
experienta verificata.
Echipamentul va fi stabilit in functie de dificultatea traseului , durata
excursiei si / in parte / de varsta excursionistilor . 8u se va porni pe munte
in haine de plimbare pe strada , ci intotdeauna , se va folosi un echipament
adecvat , care sa apere corpul de intemperii si pericole , mentinandu-i
sanatatea si rezistenta la efort . Acest echipament trebuie sa fie usor si
rezistent , calduros si comod . "a fi evitata imbracamintea stramta &in special
pantalonii$ care stanjeneste miscarile , provoaca rosaturi , oboseste muschii
si nu pastreaza caldura corpului . "or fi preferate obiectele de imbracaminte
din lana si bumbac . #uloverele si camasile din materiale sintetice nu sunt
indicate . 7le sunt mai putin calduroase si nu absorb transpiratia . Aceleasi
incoveniente le prezinta si hanoracul tesut din fire sintetice , in plus , el se
sfasaie cu usurinta daca este agatat . 8umai contra apei de ploaie este
folositoare o pelerina impermeabila lucrata din folie de material plastic , nu
din tesatura &cum sunt fasurile$ prin care apa patrunde usor.
Bagajul va fi pastrat in rucsac , nu in sacosa de mana si in nici un caz , in
geamantan C Astfel se va face un effort mai mic si , avantaj major , mainile
vor fi libere.
A7C56A8DAAI 3D#EI678>AA7 :
a$ #entru a preveni eventuala udare si a gasi usor obiectele de care aveti
nevoie , ambalati-le in pungi din material plastic , pe categorii : lenjerie ,
imbracaminte groasa , imbracaminte pe timp de ploaie , batiste si ciorapi ,
imbracaminte pentru plaja , obiecte de toaleta , trusa medicala , trusa
pentru reparatii vestimentare , vesela si tacamuri , etc.%
b$ 7vitati imbracamintea care se inchide cu fermoare , caci se pot deteriora
si sunt dificil de reparat%
c$ #antalonii vor fi confectionati din stofa groasa , rezistenta , croiti dupa
modelul celor pentru schiori &spre a putea fi introdusi cu capetele in
bocanci$ , dar fara a fi stramti pe corp%
d$ #uloverul de turist va fi mai lung decat cel obisnuit . :anoracul va avea
buzunare in care se pot pastra la indemana : briceagul , lanterna , harta ,
busola , unele alimente &zahar , glucoza , ciocolata , biscuiti$%
e$ #e munte se poarta doua perechi de ciorapi odata : mai intai ciorapii de
lana si peste ei cei de bumbac . Ciorapii de lana vor fi pe masura , fara
carpituri in relief . Inainte de a incalta ciorapii e bine sa tamponati talpile
si pielea dintre degete cu pudra de talc . Astfel , veti evita transpiratia
excesiva , rosaturile , degeraturile si veti pastra o buna circulatie a
sangelui . Ciorapii vor fi purtati bine intinsi si rasfranti peste bocanc ,
pentru a permite aerisirea picioarelor . 3chimbati zilnic ciorapii C dupa ce
faceti o baie calda la picioare . #entru a preveni transpiratia excesiva ,
turnati in apa de clatit doua linguri de formol la + - F litri de apa calduta .
>ineti picioarele in aceasta baie F / * minute . 8u stergeti picioarele ude
, ci tamponati-le usor cu prosopul.
f$ Incaltamintea are rolul de a proteja picioarele de traumatisme si de frig .
7a trebuie sa fie comoda si deja purtata B / + zile in mersul obisnuit prin
oras . 8u plecati niciodata la munte &ca si in oricare alta excursie$ cu
bocanci noi C Daca sunt prea largi , bocancii vor produce rosaturi % cei
prea stramti jeneaza la mers , incetinesc circulatia sangelui , fac bataturi
sau basici dureroase , iar iarna permit aparitia degeraturilor . 8u mergeti
cu bocanci cu clame / pentru schiori , care par mai rezistenti % desi
impermeabili , sunt incomozi si foarte obositori . "ara , preferati ghete
sau , pe drumuri mai usoare , ghete de baschet , nu tenisi . #entru
protectia pielii si talpii bocancilor sau ghetelor , vara , acestea se ung cu
unsoare speciala , lichida si se expun la soare . 5peratia se repeta de ! / '
ori . Iarna vor fi ceruiti si lustruiti cu crema de ghete obisnuita . Daca s-au
udat , lasati-i sa se usuce la temperatura camerei % nu langa surse de
caldura , fiindca se scorojesc.
Alimentatia turistului la munte trebuie sa fie variata , bogata in calorii
si vitamine , fara un consum mare , cantitativ . 3e va manca bine
dimineata si seara , iar la pranz mai usor , cam un sfert din ratia zilnica
totala . 4oarte indicate sunt compoturile diferite , ambalate in cutii de
metal . Geama lor poate fi dublata cu apa / chiar rece / la care se mai
adauga putin zahar sau glucoza si zeama unei lamai sau portocale . 3e va
consuma mancare calda cel putin la o masa pe zi . Dimineata se va bea un
ceai cald , bine indulcit si cu lamiae , sau o cafea ori cacao slabe , dar
indulcite . Ea urcus mai indelungat &peste doua ore$ se vor face scurte
popasuri si se vor consuma : glucoza , zahar , ciocolata , bomboane ,
napolitane , citrice , mere / care combat setea si satisfac nevoia
organismului de vitamine si saruri minerale . 3e va bea , de preferinta ,
apa minerala . 8u carati la drum prea multe alimente % in nici un caz
mezeluri C Completati-va aprovizionarea cu alimente de la cabane ,
magazinele muncitorilor forestieri , stane . Dn adaos util si delicios il
constituie fructele padurii : fragi ,mure , zmeura , afine , catina , macese ,
alone / bogate in vitamina C . In zonele de deal se pot consuma cirese
&amare$ , mere si pere &9padurete;$ , iar uneori chiar nuci . In timpul
popasurilor scurte evitati sa beti apa % e suficient sa va clatiti gura si daca
/ acolo unde aveti posibilitatea - va spalati pe fata , pe maini si pe
picioare . Daca sunteti incalzit si transpirat , dup ace ati depus un effort ,
nu beti apa rece de izvor sau din termos . Abia dupa un popas de un sfert
de ora , beti incet un pahar de apa , chiar mai putin , daca mai aveti de
mers . Daca apa gasita pe traseu intr-o sursa naturala vi se pare
impurificata , sterilizati-o cu un dezinfectant , chiar daca acesta ii
modifica putin gustul . Astfel , puteti folosi o pastila de hipermanganat de
potasiu la doi litri de apa sau cinci picaturi de tinctura de iod . 3i mai bine
este daca aveti posibilitatea sa o fierbeti in clocot timp de ) / !* minute.
#e munte , apa minerala poate fi inlocuita cu apa potabila obisnuita in
care se adauga ' / ) grame sare la litru .
A>78>I7 :
a$ nu faceti baie in apele reci ale lacurilor si raurilor de munte , fie
chiar vara %
b$ nu va avantati la inot in apa lacurilor de munte % pot surveni
accidente mortale ca urmare a socului pe care-l resimte organismul
din cauza diferentelor bruste si mari de temperatura %
c$ daca pe traseu va surprind norii sau ceata si va invaluie , asteptati
pana cand trec , sau continuati-va drumul cu multa prudenta , numai
pe poteci marcate %
d$ ultimul coechipier va ramane langa semnul vechi de marcaj , pana
cand aude semnalul celui din fata ca a fost descoperit un nou semn %
e$ pe timp de ploaie cu descarcari electrice nu va continuati drumul ,
dar nici nu va adapostiti sub arbori sau clai cu fan , ci in scobiturile
de sub stanci sau asezati cat mai aproape de pamant , acoperiti cu
pelerine impermeabile sau cu folii din material plastic . 8u ramaneti
in picioare , ci stati asezati ghemuit , ca broasca . 8u folositi umbrele
cu parti metalice . Abandonati toate obiectele metalice pe care le
purtati , la distanta de cel putin ** metri %
f$ pentru a evita intalnirile cu animale salbatice , in timpul mersului ,
e bine sa discutati cu voce tare , spre a va face simtita prezenta .
Aceasta nu inseamna insa exces de zgomote si o comportare
necivilizata fata de natura , prin strigate , vociferari , casetofoane sau
aparate radio date la maxim , etc . Ea mersul prin zone impadurite
sau cu tufisuri se va purta un mic ciomag cu care se va lovi in copaci
sau tufe . In acest fel , animalele prevenite , inclusiv viperele , fug .
5 primejdie poate fi intalnirea cu o ursoaica cu pui . In acest caz ,
cautati sa ramaneti nemiscati , calmi , pentru ca animalul sa nu se
infurie . De obicei , ursul e pasnic si pleaca singur imediat ce
adulmeca omul . 7vitati sa hraniti ursii C Dneori , intalnirile relativ
apropiate &) / * metri$ se petrec prin zone cu multa vegetatie , in
special tufe de zmeura sau mure . Daca animalele sunt zarite la
vreme vor fi evitate , cu calm . Daca nu , grupul va ramane unit %
nimeni nu paraseste grupul luand-o la fuga C 3trigati tare si
amenintati cu batul sau toporisca . Aamaneti impreuna si daca /
totusi / sunteti atacati , asezati-va spate in spate si aparati-va cu
ciomegele , toporisca , cutitul , tevile cortului , pietre . 8oaptea , cea
mai buna arma de aparare este focul , care inspaimanta toate
animalele %
g$ avalansele se produc mai ales la inclinari ale pantelor de peste F H .
3e va evita strabaterea crestelor la scurt timp dupa ce a nins mult ,
fiindca s-au asezat mase mari de zapada afanata , nestabila .
#ericolul e mult mai mare primavara . Daca trebuie sa treceti totusi
prin zone unde banuiti ca este pericol de avalansa &mai ales in pante
de forma concave$ , nu mergeti in grup , ci pastrand o distanta de
aproximativ ** metri intre persoane . Astfel , in caz de accident ,
cei ramasi in afara zapezii vor putea sa-i salveze pe cei blocati .
Iarna evitati circulatia pe creste , unde zapada se aduna depasind
stanca si formand o 9treapta; care ramane suspendata in aer . 7ste
indicat sa se sondeze terenul cu batul de schi &sau un bat oarecare$ ,
chiar la fiecare pas , in zonele suspecte %
h$ porniti la drum dimineata numai daca ati dormit cel putin opt ore %
culcati-va seara devreme si treziti-va , vara , la ora ) / B dimineata .
Gilele cu vant puternic sunt periculoase pentru ascensiuni % asteptati
pana cand vremea se linisteste %
i$ daca urcati in grup , mai ales cu mai mult de ( excursionisti , nu va
imprastiati unul de altul . Inaintati in formatie mereu aceeasi , pentru
a se putea verifica usor daca un coechipier lipseste %
j$ la coborari pe pante repezi fara poteca ori pe terenuri surpate se
merge in zig / zag . 3e va pastra o distanta mai mare intre
coechipieri si se va avea grija a nu se pravali pietre de pe drum peste
cei din fata , nu se va sprijini mana sau piciorul pe pietre , varfuri de
stanca sau radacini de plante decat dup ace le-a fost verificata
soliditatea %
I$ daca cineva trebuie sa coboare intr-o prapastie &pentru a recupera un
obiect pierdut sau a culege un esantion de roca , ori o planta , pentru
a fotografia sau a filma$ , se va lega cu un nod dublu de franghie in
jurul pieptului , iar capatul franghiei va fi bine fixat de un arbore
solid aflat cat mai aproape de marginea denivelarii .
2. Excursia pe ape :
Dna dintre cele mai antrenante , instructive si atractive forme de
turism este excursia cu diferite ambarcatiuni pe apa : lacuri , raurile
interioare , Dunare .
5glinzile lacurilor ofera prilejul primelor antrenamente si a unor
expeditii de durata mai scurta , lipsite de unele primejdii &ex. de
lacuri : E. 3nagov , E. Izvorul 6untelui , lacurile Deltei$ .
De la linistitele lacuri se va trece la cursurile unor rauri de
campie si numai dupa aceasta , cand s-au format stabil deprinderile si
s-a acumulat suficienta experienta , se poate organiza o calatorie pe
ape de munte sau pe Dunare .
#regatirea grupului va incepe cu un examen medical obligatoriu.
Cei cu tulburari cardiovasculare &chiar de minima importanta / cum
ar fi tahicardia$ sau gastrointestinale , reumaticii , etc. nu pot fi
admisi ca membri ai unui grup care face o calatorie pe apa mai lunga
de ! / ' ore . 4iecare membru al echipajului trebuie sa stie sa inoate
bine .
#entru antrenamente trebuie rezervate cel putin ! / ( zile
inaintea plecarii in expeditie . 3e va incepe cu un program obisnuit
de pregatire fizica generala , constand in gimnastica , alergari , jocuri
dinamice si continuate cu exercitii de inot si canotaj . "a fi urmarita
rezistenta la efort fizic si la inot , perfectionarea tehnica a vaslasilor
si coordonarea miscarii acestora , dezvoltarea simtului de echilibru .
>oate acestea se dobandesc prin antrenamentul zilnic , care va incepe
cu un program divers de doua ore si va continua pana la atingerea
unui timp de lucru de opt ore .
Jrupul navigatorilor , chiar daca nu depaseste trei membri , va
avea un capitan care va stabili &cu asentimentul tuturor$ programul
de antrenamente , sarcinile speciale ale fiecaruia , traseul ,
echipamentul , programul de cercetari , activitatile zilnice , etc.
A7C56A8DAAI :
#entru a evita unele situatii neplacute , pierderi materiale si
primejdii , este bine sa fie avute in vedere / atat in cursul etapei
pregatitoare , cat si , mai ales , in timpul calatoriei / cele ce urmeaza:
a$ indiferent de tipul ambarcatiei , toate bagajele vor fi ambalate pe
grupuri de obiecte &imbracaminte , alimente , medicamente ,
aparate , etc.$ care vor fi puse separate in cate un sac din material
plastic , bine legat la gura % sacii cu materiale importante &aparat
de fotografiat , filmat , radio , binoclu etc.$ vor fi prevazuti cu
flotoare din material plastic expandat &poros$ capabile ca / in caz
de cadere / sa le mentina la suprafata apei %
b$ actele si banii se pastreaza asupra persoanelor intr-un portivizit
introdus in punga din material plastic %
c$ trusa medicala este necesara la drum . 7a va cuprinde si substante
pentru prevenirea si tratamentul muscaturilor de insecte %
d$ in bagaje vor fi incluse : doua lantern , chibrituri , bricheta ,
tablete de spirt solid , un mic aparat de radio si baterii de rezerva %
e$ barca va fi dotata cu doua cutii goale de conserva pentru
evacuarea apei care se poate infiltra eventual in interiorul
ambarcatiunii %
f$ toate bagajele se leaga de ambarcatie cu sfori groase sau guta &din
material plastic$ %
g$ la drum vor fi luate si cele necesare pentru dormit , prevazand
posibilitatea de a innopta in aer liber , in lunci si la marginea
padurilor . :amacurile impletite sau din panza de cort , ori
improvizate din paturi sunt cele mai indicate % eventual un cort
usor . 8oaptea , se iau in tabara toate bagajele , care se leaga de
crengile unor arbori &spre a le feri de furnici$ . Ambarcatiunea se
trage bine la mal , se leaga cu un lant de fier si se incuie cu un
lacat % tabara se instaleaza intotdeauna pe lumina , catre apusul
soarelui %
h$ daca se navigheaza cu plute mici , cu barci sau caiace , intr-un
grup care depaseste numarul de trei persoane , este bine ca
echipajul sa fie distribuit in cel putin doua ambarcatiuni care sa
circule la mica distanta una de alta . Cel care are mai multa
experienta in navigatie va merge in ambarcatiunea din fata si va
cauta continuu 9firul apei; , fasia mai rapida a curentului sau
portiunile lipsite de obstacole si primejdii %
i$ la cataracte , diguri si alte obstacole , se va trage la mal ,
ambarcatiunea va fi golita si transportata peste zona
nenavigabila , dupa care vor fi aduse si reinstalate bagajele %
j$ in lunile fierbinti de vara navigatia se face dimineata , intre orele
B - si dupa / amiaza , intre ) / F . In rastimp , se face popas
la umbra si se aranjeaza un program de cerectare , masa , jocuri ,
lecturi %
I$ in timpul zilei se poarta pe cap sapca sau palarie alba , iar pe corp
un maieu de bumbac %
l$ nu se navigheaza niciodata noaptea sau pe timp de ceata ori
ploaieC "aslind ritmic , fara sprinturi , in sensul curentului apei ,
pot fi parcursi zilnic aproximativ '* Im in opt ore %
Alimentatia
8avigatia cu vasle sau padele duce la un mare consum de
calorii , ceea ce face necesar un regim alimentar mai abundent si
variat , bogat in lichide si vitamine proaspete .
Apa va fi luata totdeauna din surse de pe uscat si pastrata in
bidoane , invelite in carpe ude . #roviziile de apa se improspateaza
ori de cate ori se iveste ocazia , dar cel putin odata la ! ore . #entru
orice eventualitate se iau si ! / ' litri de apa minerala .
Data fiind expunerea indelungata a ambarcatiei la soare , vor fi
alese numai alimente rezistente la alterare : oua fierte , branzeturi
topite sau de tip cascaval , carne conservata in cutii de metal ,
legume si zarzavaturi proaspete , fructe crude , sare , paine , biscuiti
&in pachete mici ambalate$ , zahar , miere , ceai si cafea solubile ,
ciocolata , lapte praf si amestec de lapte praf cu cafea si zahar ,
bomboane , nuci si alune indulcite % lamai , portocale , mere sau
sucurile acestora , imbuteliate , suc de rosii .
#ainea se pastreaza separat intr-o punga din polietilena , dar
impreuna cu cateva mere sau castraveti spalati ori cu un cartof
curatat de coaja , care vor contribui la mentinerea ei proaspata si
pufoasa .
@arca nu va fi supraincarcata % alimentele se iau numai pentru
doua zile si apoi , se face periodic , reaprovizionarea pe parcurs .
Dimineata si seara se bea cate un ceai fierbinte din flori de tei si
amestecate cu menta si musetel sau cu sunatoare si flori de salcam ,
bine indulcit si cu lamaie . 3eara nu se bea cafea sau ceai cu cofeina ,
fiindca favorizeaza insomnia .
In timpul navigatiei pot fi consumate sandvisuri , fructe ,
dulciuri , ceai sau cafea slabe &calde , din termos$ , siropuri de fructe
cu apa minerala si suc de citrice . 8u se va consuma absolut deloc
bauturi alcoolice .
A>78>I7 : Inaintea plecarii in cursa , trebuie avut in vedere
posibilitatea ivirii unor accidente si luate masuri de prevenire si
combatere . #rintre eventualele pericole , cele mai frecvente pot fi :
insolatia , rasturnarea ambarcatiunii , ciocnirea , etc.
#entru fiecare participant la excursia pe apa , trebuie sa existe in
ambarcatiune cate un colac sau o centura de salvare . Acestea vor fi
pastrate la indemana , degajate de bagaje si nelegate . In cadrul
antrenamentelor , fiecare coechipier trebuie sa exerseze de cateva ori
folosirea rapida a mijlocului de salvare atat din barca , cat si din apa .
Conducatorul expeditiei va trebui in mod obligatoriu sa simuleze
la antrenamente ciocnirea si rasturnarea ambarcatiei , caderea
accidentala a unui om la apa si masurile de salvare , printre care si
respiratia artificiala .
Apele curgatoare navigabile
#entru excursii de scurta durata este buna orice apa cu adancime
constanta de cel putin +* cm , cu un curs uniform / lipsit de vartejuri
si caderi / fara multe obstacole si nu prea repede .
#entru expeditii mai lungi se prefera rauri navigabile , care trec
prin locuri pitoresti si au un debit suficient de apa , mai ales vara ,
lipsite de obstacole numeroase si grele . Desigur , se poate naviga
numai pe o portiune a raului , care ofera conditii prielnice .
#rincipalele rauri interioare navigabile , partial , sunt : 3iretul ,
6uresul , @ega , Kiul , 5ltul , dar si Dunarea &de la Drobeta >urnu
3everin si pana la mare$ .
3. 'area (ea#ra si Delta Dunarii
7xcursiile si expeditiile la mare si in Delta Dunarii se intreprind
mai ales in timpul vacantei de vara , dar si in lunile mai sau
septembrie cand specificul florei si faunei din Delta ofera o larga
paleta de informatii si impresii calatorului venit din afara acestei
zone de un pitoresc deosebit .
#entru a cunoaste eficient aceste locuri , ele trebuiesc parcurse
neaparat cu piciorul si cu barca , iar innoptarea sa se faca la corturi .
8u cu autocarul si nu numai in statiunile cuprinse intre 8avodari si
6angalia trebuie sa fie organizate excursiile , dar si in sate , in
muntii Dobrogei &care au o infatisare unica in tara noastra$ sau in
preajma asezarilor de pescari din Delta .
@ogatia vegetatiei si a faunei de nepretuit interes , frumusetea
deosebita a peisajelor , permit turistului alegerea unui itinerar
interesant , care-l conduce de la 6angalia pana la 3fantu Jheorghe .
Aceasta este posibila mai ales vara , cand exista numeroase si variate
mijloace de transport . Dar o excursie frumoasa si mai linistita in
Delta si la mare este posibila inca din luna mai . Amatorii de raritati
pentru colectii din natura , amatorii de fotografie si film nu vor
ramane dezamagiti nici in luna septembrie , nici in prima jumatate a
lunii octombrie .
>uristii care doresc sa afle o plaja buna cu nisipfin si o portiune
de mare cu apa curata , pot sa mearga la 3fantu Jheorghe / plecand
din >ulcea cu vaporul clasic sau cursa rapida . Cazarea se face in sat,
masa este asigurata in special din bucate pescaresti / este multa
liniste si sunt multe locuri minunate pentru excursii cu barca , de
exemplu , pe canale , trecand pe langa vechiul far .
Cu privire la echipament , se recomanda a se purta in timpul
zilei , pe cap , o palarie sau o sapca din panza subtire si sa preferati
pantaloni scurti , sorturi , costum de baie . Alimentatia va fi usoara ,
mai ales in timpul primei primei jumatati a zilei : cateva sandvisuri
cu branzeturi , legume , oua fierte , masline , fructe si sucuri de
fructe , lamaie / consumate in portii mici si in mai multe reprize .
7vitati complet grasimile &inclusiv untul si margarina$ , mezelurile ,
conservele de carne . @eti multa apa minerala , ceaiuri si cacao slaba,
eventual cafea solubila , fara cofeina . Dimineata si seara poate fi
bauta o ceasca de lapte cald , preparat din lapte praf adus de acasa .
Inainte de a pleca la mare este bine sa va pregatiti , sa va
antrenati mergand la strand , piscina , rauri , lacuri , de cel putin ) /
B ori , pentru a va deprinde organismul cu bai de aer si apa . Daca nu
sunteti bronzat deloc , incepeti cu expuneri scurte la soare de cate )-B
minute pe fata , spate si partile laterale . Dupa aceasta stati cel putin
(* de minute la umbra si beti multe lichide . 6ariti zilnic durata
expunerii cu cate ) / + minute , alternand solarizarea cu umbra si
racoarea . Dup ace iesiti din apa marii , stergeti-va cu prosopul ,
fiindca picaturile de apa ramase pe piele focalizeaza razele solare si /
ca urmare / apar arsuri lenticulare . Intrati in apa numai dupa ce ati
stat la soare .
>impul cel mai bun de plaja este cuprins intre orele L / si
B / + . 8u faceti plaja intre orele ' / ) , deoarece curba de
intensitate maxima a radiatiei solare este atinsa la ora ( / perioada
favorabila insolatiilor .
8u inotati la scurt timp dupa ce ati mancat abundent si nu
intrati brusc in apa prea rece % pot surveni carcei .
A7C56A8DAAI :
- cand inotati deprindeti-va sa plutiti pe spate ca o pluta , chiar fara a face
miscari laterale , corpul va fi sustinut de maini printr-o miscare a palmelor in
cerc , ca niste zbaturi . 7ste o pozitie de mare folos in caz de carcel ,
dezorientare sau pur si simplu pentru a va recreea %
- invatati sa inotati expirand in apa si inspirand in aer . Altfel veti putea
inota si pe sub valuri , fara a va irosi fortele pentru a lua valurile in piept %
- inotati intre valuri % astfel acestea va vor ajuta impingand corpul in directia
in care va indreptati %
- nu plecati niciodata singur in largul marii la o distanta mai mare de !** m
de tarm C 3e pot ivi pe neasteptate moment de dezorientare sau de oboseala
brusca ori un carcel . Cand sunt cel putin doi inotatori , panica este evitata si
ajutorul asigurat %
- in tot timpul inotului trebuie sa aveti ca punct de reper tarmul . Intoarcerea
din larg la tarm nu se face perpendicular la linia acestuia , ci oblic . "alurile
marii spargandu-se , formeaza contracurenti exteriori si interiori % ca
urmare , cand te apropii de tarm perpendicular pe linia lui ai de luptat cu
doua forte : contracurentii de la suprafata si cei din interiorul apei . Daca te
apropii insa oblic de linia tarmului , curentii se preling pe langa corp si-ti
lasa posibilitatea de a inota in conditii normale , fara eforturi suplimentare %
- ascultati intotdeauna de sfaturile si indicatiile salvamarilor .
Cap. IV
(orme de securitate re!eritoare la deplasarile in timpul excursiilor
pe drumuri publice
&. Privitor la circulatia pietonilor
#ietonii circula numai pe trotuare , iar in lipsa acestora , pe
potecile laterale drumurilor publice . Daca nu exista trotuare sau
poteci , pietonii vor circula , unul dupa altul , numai pe partea
stanga a drumului public , cat mai aproape de marginea acestuia
si , daca este posibil , in afara partii carosabile . #e sectoarele de
drum unde este instalat indicatorul 9Drum obligatoriu pentru
pietoni; , acestia vor circula numai pe portiunile astfel
semnalizate .
#ietonilor le este interzis sa circule pe sectoarele de drum
semnalizate cu indicatorul 9Accesul interzis pietonilor; si sa
foloseasca partea carosabila a drumurilor publice pentru jocuri ,
plimbari ori stationari in grup .
#ietonii vor traversa drumurile publice numai la semnalul
de culoarea verde al semaforului , prin locurile semnalizate cu
indicatoare sau marcaje , prin pasajele denivelate ori , in lipsa
acestora , pe la coltul strazilor .
#entru a traversa drumurile publice , pietonii sunt obligati :
a$ sa se asigure ca pot trece fara a periclita siguranta lor , ori a
circulatiei , tinand seama de distanta si de viteza vehiculelor
care circula pe drumul public %
b$ sa traverseze perpendicular pe axa drumului % odata angajati in
traversare , sa mearga in pas vioi , sa nu intarzie sau sa se
opreasca , fara motiv intemeiat , pe partea carosabila .
#ietonilor le este interzis sa se angajeze in traversare prin fata
sau prin spatele tramvaiului , autobuzului , troleibuzului sau a
oricarui autovehicul oprit sau stationat .
Cand se deplaseaza in coloana de excursie pe drumuri
publice , cadrele didactice se vor aseza unul in fruntea si altul in
incheierea coloanei de elevi . Aceeasi masura de prevedere va fi
luata si la mersul pe potecile montane si , in general , oriunde pot
surveni pericole . 8u va fi permisa elevilor iesirea din coloana sau
ramanerea in urma .
). Circulatia calatorilor cu mi*loace de transport in comun
Calatorii sunt obligati sa astepte in statie , pe trotuar sau pe locul de
refugiu , sosirea autovehicolelor destinate transportului in comun de
persoane.
Calatorilor le este interzis :
a$ sa urce , sa coboare ori sa deschida usile autovehiculului in timpul
mersului acestuia %
b$ sa calatoreasca pe scari sau pe partile exterioare caroseriei
autovehiculelor , ori stand in picioare in caroseria autocamioanelor,
sau in remorcile tractoarelor %
c$ sa distraga , prin discutii , in timpul calatoriei atentia
conducatorului de autovehicul .
+. ,e#uli cu privire la circulatia biciclistilor
@iciclistilor le este interzis :
a$ sa circule pe trotuare %
b$ sa se tina cu mana de alte vehicule in mers sau sa circule in
spatele acestora la mica distanta %
c$ sa circule fara a avea mainile pe ghidon si picioarele pe
pedale%
d$ sa circule cate doi sau mai multi in acelasi rand , in afara
competitiilor sportive organizate %
e$ sa transporte alte persoane pe bicicletele prevazute cu un
singur loc , cu exceptia copiilor pana la + ani , daca bicicleta
este prevazuta in fata cu un suport special %
f$ sa circule pe drumurile publice nationale , daca in directia in
care se deplaseaza , exista drumuri sau poteci laterale care pot
fi folosite de biciclete %
g$ sa transporte obiecte voluminoase sau grele , care stanjenesc
conducerea bicicletei sau circulatia celorlalte vehicule %
h$ sa invete sa conduca bicicleta pe drumurile publice %
i$ sa circule pe sectoarele de drum unde intalnesc indicatorul
9Accesul interzis bicicletelor; .
,e#uli de comportare in timpul excursiilor
Cand porniti la drum luati numai atatea bagaje cat sunteti siguri ca le
puteti transporta singuri , fara a fi nevoie ca pe traseu sa faceti apel la
altcineva care sa va poarte rucsacul sau macar o parte dintre obiecte .
8u lasati tovarasii de drum sa va astepte . #unctualitatea trebuie sa fie
calitate indispensabila oricui , nu numai in drumetie . Dn tren pierdut sau
ratacirea de colectiv din cauza unei intarzieri de cateva minute poate rata
programul intregii excursii . Cautati sa ajungeti la punctul de intalnire cu
cateva minute mai devreme decat ora stabilita .
n calatorie cautati sa nu iesiti cu nimic din comun : adoptati o
tinuta decenta , corespunzatoare sexului si varstei . Jrija fata de felul cum
va imbracati este o dovada de respect fata de voi si , mai ales , fata de
altii .
In mijlocul de transport fiti politicosi cu cei din jur . Daca aveti
cunoscuti printre persoanele din compartiment , salutati-i . Aaspunsul la salut este ,
pentru un om politicos , obligatoriu . #rimul saluta barbatul cel mai tanar . Daca
dati mana cu cei cunoscuti , evitati sa le intindeti o mana moale . #ersoanele in
varsta ofera mana celor mai tineri si niciodata invers . 3e intinde totdeauna mana
dreapta . Daca o situatie exceptionala va oblige sa dati mana stanga &dreapta , de
exemplu , e ocupata cu bagaje$ , sunteti obligat sa va cereti scuze . 8u retineti si nu
strangeti 9voiniceste; mana care vi s-a oferit . Cand dati mana cuiva scoateti
manusa .
Cautati sa va aranjati bagajele si sa ocupati locul in compartiment sau
autocar , fara a-i deranja pe ceilalti din jur .
8u va antrenati in discutii zgomotoase si nesfarsite cu colegii de grup
sau calatorii din compartiment . 3usotelile , comentariile , chiar strecurate la ureche
, nu sunt politicoase , deranjeaza pe ceilalti calatori . Cereti permisiunea colegilor
de compartiment de a utiliza aparatul de radio , casetofonul , mpla?er-ul .
7vitati un du-te-vino continuu pe usa compartimentului . 8u uitati ca pe
fereastra mai doresc sa priveasca si altii , asa ca nu o ocupati in intregime
rezemandu-va cu coatele . Admirati peisajul fara exclamatii stridente .
Intr-un vehicul aglomerat nu ezitati nici o clipa sa oferiti locul vostru
unei persoane mai in varsta , cu copil in brate sau unei femei .
!a cabana respectati linistea celorlalti turisti . >ipetele , strigatele ,
comportarea zgomotoasa nu sunt facute pentru jocurile de cabana . Aadeti cu
decenta . Cand se rade nu se astupa gura cu mana .
Daca sositi seara tarziu la cabana , instalati-va cu cat mai putin zgomot .
"eti aprecia aceasta dovada de politete fata de ceilalti , cand si altii va vor trata la
fel . Dsile se inchid si se deschid incet , cu mana , si nu se trantesc . 8u alergati pe
holuri . #este tot pastrati curatenia . Inainte de a intra in cabana , stergeti bine
incaltamintea , scuturati-va picioarele de apa sau de zapada , daca este cazul .
Jrija fata de bunurile obstesti este o indatorire cetateneasca . 8u le
deteriorati . Aespectati si pastrati cu grija inventarul cabanei . Dimineata , inainte
de a pleca , faceti patul in care ati dormit pentru a-l lasa asa cum l-ati gasit .
Cand sunteti in drumetie , mergeti in ordine , liniste si cu decenta . #e
sosele si drumuri publice se impune cunoasterea si respectarea cu strictete a
regulilor de circulatie . 4iecare participant va ramane in campul visual al celorlalti .
Ajutati-va ori de cate ori este nevoie tovarasii de drum , excursionisti din
alte grupuri si straduiti-va sa nu le faceti greutati de nici un fel . 4iti atent la ceea ce
se intampla in jur si interveniti cand puteti fi de folos .
Aveti incredere in colectivul si conducatorul excursiei % sprijiniti-l de
fiecare data cand are nevoie .
6arcajele si tablitele indicatoare , semne atat de pretioase mai ales in
drumetia de munte , nu trebuie stricate sau 9imbogatite; cu inscriptii , mesaje ,
desene , etc . 8u va 9distrati; niciodata schimbandu-le directia % poate fi un fapt cu
consecinte grave pentru cei ce vin dupa voi .
Eocul unde ati poposit si ati mancat sa nu iasa cu nimic in evident din
cadrul inconjurator firesc , dupa ce l-ai parasit . 8u faceti focul in padure in nici o
imprejurare C
8u poluati in nici un fel natura . 8u aruncati la intamplare ambalaje ,
borcane , hartii , peturi , cutii de conserve , etc. Depuneti toate resturile intr-o
groapa pe care o astupati cu pamant , nisip sau pietre .
8u va scrieti numele pe scoarta copacilor , stanci , stalpi indicatori ,
peretii pesterilor sau alt 9loc vizibil; . Amintiti-va de cuvintele lui Calistrat :ogas :
"Toti cati trecusera pe aici # calatori # poate # ca si mine # isi zgariasera numele lor
in scoarta neteda a fagilor $ %u drept sau fara drept # gaseam vinovati # in gandul
meu # pe toti acesti zgarietori de copaci # care avusesera desertaciunea vrednica
de ras de a&si eterniza numele in pustiu ' si cu atat mai mult ii gaseam vinovati # cu
cat mi se parea mie ca urma omului in aceste locuri rapea ceva din maretia
singuratatii si se amesteca jignitor in sublimul intregului( .
Cand vizitati o pestera , chiar nepazita , nu rupeti stalactite sau
stalagmiteC
#rin locurile pe unde treceti puteti intalni pasari si animale rare ori specii
de plante unice care va bucura privirea si va trezesc emotii placute , de neuitat .
Admirati-le cu discretie , eventual fotografiati-le , dar nu le faceti nici un rau . De
pilda , pelicanii din Delta Dunarii sunt ultimii descendenti din starpirea marilor
zburatoare de balta . 7i si-au facut in rezervatiile din Delta singurul mediu optim
de regenerare de pe intreg continentul european . Capra neagra , podoaba de rara
frumusete si agilitate a inaltimilor si a crestelor inexpugnabile , da muntilor nostril
un semn de noblete si-i asaza sub pecetea peisajelor inedite .
8u rupeti , ci ocrotiti cu respect toate acele plante rare care sunt in paza
legii si a omeniei . Dintre acestea , mentionam : garofita #ietrii Craiului &)ianthus
callizonus$ , floarea de colt &!eontopodium alpinum$ , sangele voinicului
&*igritella nigra si *$ rubra$ , usturoiul cheilor &Allium obli+uum$ , etc .
Cap. V
Activitati ce trebuiesc realizate de pro!esorul or#anizator al unei excursii
stabilirea traseului excursiei si a principalelor obiective turistice ce urmeaza
sa fie vizitate %
realizarea unei activitati de informare detaliate privind modalitatile de
deplasare &cu transportul in comun si<sau pe jos$ %
cunoasterea caracteristicilor terenului din zona care urmeaza sa fie parcursa %
stabilirea modalitatilor de cazare si servire a mesei %
posibilitatile de aprovizionare cu alimente si apa , pe parcursul excursiei %
posibilitatile de recreere a elevilor si formele de educatie care vor fi
abordate%
procurarea unor ghiduri turistice , harta , busola , care vor fi utilizate pe
parcursul excursiei %
stabilirea etapelor excursiei %
stabilirea costurilor excursiei , cine le suporta , ce obligatii revin
participantilor %
documentele de confirmare a serviciilor turistice &cazare , transport $ %
popularizarea excursiei si aducerea la cunostinta elevilor a caracteristicilor
traseului si a activitatilor ce vor fi organizate %
realizarea inscrierilor , respectand o serie de cerinte , cum ar fi : varsta
apropiata , starea de sanatate optima , comportamentul disciplinat , etc.
In activitatea de pregatire a excursiei se vor organiza intalniri de lucru cu
elevii in care se vor rezolva urmatoarele probleme :
formularea cerintelor privind : echiparea specifica traseului care
urmeaza sa fie parcurs , formarea rucsacului , aprovizionarea cu
alimente , apa , lanterne , medicamente , etc. %
prezentarea avizului medical %
stabilirea comandamentului excursiei , cu responsabilitati precise %
formularea cerintelor de ordin comportamental .
Cap. VI
Planul unei excursii
#lanul unei excursii cuprinde trei etape :
I. "r#anizarea excursiei - cu doua !aze :
1. In prima faza se fixeaza tema , itinerarul de parcurs ,
obiectivele, documentatia bibliografica , aplicatiile practice ,
posibilitatile de cazare , costul , mijlocul de transport .
2. In cea de-a doua faza sunt pregatiti elevii : li se incredinteaza
sarcini , se recomanda echipamentul necesar , li se dau sfaturi , se
fixeaza reguli %
II. Des!asurarea excursiei pe itinerarul stabilit . #e parcursul
derularii activitatii , elevii isi vor nota anumite informatii si
observatii care urmeaza sa fie utilizate intr-un material ce va fi
prelucrat in cabinetul de geografie sau sala de clasa .
Conducatorul stiintific , care este cadrul didactic organizator ,
va allege momentul psihologic ideal pentru interventiile sale .
III. Evaluarea . Intorsi la scoala , elevii vor prezenta materialele
realizate sau adunate de ei ,vor face informari insotite de
fotografii , vor realiza un panou sau vor elabora referate ce pot
fi folosite in cadrul lectiilor sau cu prilejul altor actiuni .
Colectivul de pro!esori propunatori :
#rof. #EACI8>A JA@AI7EA , 3coala 96anolache Costache 7pureanu; , @arlad
#rof. I4>767 C5A87EID , 3coala 96anolache Costache 7pureanu; , @arlad
#rof. >A6A3A8D C583>A8>I8 , 3coala 96anolache Costache 7pureanu; ,
@arlad