SLrucLura sl esLeLlca loculrll

ln cadrul meLropolel.






LeonLe CrlsLlna Marla, gr. 33.8


SLrucLura sl esLeLlca loculrll ln cadrul meLropolel.







AceasLa lucrare dezbaLe sublecLul loculrll ln meLropola moderna, recunoasLe sLadlul de
aLrofle generala ln care se slLueaza acesL program de arhlLecLura ln prezenL sl lncearca un
sLudlu despre ce ar lnsemna loculrea moderna, cu prlvlre la omul ce o deflnesLe sl la conLexLul
ln care aceasLa se lncadreaza. La se sLrucLureaza ln sapLe subcaplLole, dupa cum urmeaza:
uespre repere ln esLeLlca
uespre arhlLecL, loc sl omul care ll loculesLe
MeLropola sl caLallzaLorll schlmbarll
Cmul-masa sl ellLele
unlLaLlle ecologlce sl spuma lul SloLerdl[k
Medlul lnLern al bulel"
Concluzle




SLrucLura sl esLeLlca loculrll ln cadrul meLropolel.

rlmul acL de creaLle esLe un puncL bun de plecare penLru anallza elemenLelor esenLlale
ce compun dlferenLa dlnLre loculnLa sl medlul consLrulL lnchlpulL sl reallzaL de archlLecL sl lumea
creaLa de uumnezeu. Se va lnLelege analogla dlnLre uumnezeu-lume sl archlLecL-loculnLa, ca
una lnLre macro sl mlcro arhlLecLura sl penLru a susLlne comparaLla lnLre cele doua medll de
vlaLa creaLe de dlvlnlLaLe sl de om. uumnezeu cel fara de lncepuL" a creeaL lumea dln nlmlc,
prln puLerea cuvanLulul. ArhlLecLul are nevole de unelLe sl maLerle prlma ca sa-sl rldlce
gandurlle sl cuvlnLele lnLr-o forma ce respecLa o serle de regull lmpuse prln lsLorle, flzlca sl
pslhologle. vom vorbl despre loculre penLru ca esLe, sau ar Lrebul sa fle mlcro-lumea
proLecLoare a flecarula, lumea ce se regenereaza sl pasLreaza echlllbrul ln orlce slLuaLle, lumea
ln care naLura esLe clcllca sl frumoasa.
ulscuLam despre esLeLlca naLurll care pasLreaza, acolo unde nu a fosL aLlnsa de om, o
frumuseLe recunoscuLa de orlce sublecLlvlsm, cu foarLe puLlne excepLll. naLura vlrglna are, ln
esenLa callLaLl esLeLlce pozlLlve.
1
AcesL puncL de vedere pare lnlLlal unul lmplauzlbll, lnsa are
mulLl adepLl sl puLlne argumenLe conLrare. uespre arLa lnsa, nu se va puLea conLura acesL
verdlcL fara a fl conLesLaL. ArLa poaLe fl supusa erorll umane. ue exemplu, ln 1821, plcLorul de
pelsa[e !ohn ConsLable a spus n-am vazuL ceva uraL ln vlaLa mea". ln aceeasl perloada !ohn
8uskln aLragea aLenLla asupra efecLelor negaLlve ale lmpacLulul omulul asupra naLurll. Allen
Carlson face o Lrecere ln revlsLa a mal mulLor publlcaLll sl auLorl care susLln ldea ca naLura esLe
ln esenLa reperul de frumuseLe al omenlrll. 8oberL LllloL pune lnsa alLa problema , poaLe doar
una de Lermlnologle pana la urma. Ll susLlne ca umbrele dellcaLe ale padurll de eucallpL sau
fasclnaLla pe care o poaLe sLarnl un anumlL pelsa[ sunL reacLll la naLura, nu reacLll ce Lln de

1
Allen Carlson, AesLheLlcs and Lhe LnvlronmenL: Lhe AppreclaLlon of naLure ArL and ArchlLecLure , 8ouLledge,
2004, pg 73
esLeLlca
2
. Ll vorbesLe despre modallLaLea de evaluare a esLeLlcll care nu poaLe prlvl decaL
oblecLe creaLe lnLenLlonaL, un arLefacL, care poaLe fl supus unel anallze dln puncL de vedere
lsorlca, geograflca, culLurala, s.a.m.d. Ll spune ca naLura nu esLe arLa sl prln urmare reacLllle la
naLura nu ar fl reacLll la esLeLlca.
enLru a merge mal deparLe ln ldeea de a compara loculnLa cu lumea dln puncL de
vedere esLeLlc, esLe necesar sa aducem caLeva conLraargumenLe declaraLlel lul LllloL, sl anume
ca LoL ce exlsLa esLe supus unel apreclerl esLeLlce, fle ca poaLe fl caLalogaL ca arLefacL sau nu.
Mal mulL, naLura poaLe fl arLa, daca conslderam vallda aflrmaLla ca !"#$% '()"*%'(% %+!(#% %'(%
)"()". ln plus, conslder ca deflnlLla arLel esLe asLfel consLransa numal la oblecLe, lucrurl ce poL fl
creaLe de om, a carul prlnclpal lnsplraLle, esLe, poaLe paradoxal poaLe penLru LllloL, chlar
naLura. vom accepLa ca naLura cuprlnde LoaLa arLa sl poaLe sLarnl reacLll de Llp esLeLlc. ,Ca un
anume lucru nu esLe un arLefacL nu lmpllca, cu aLaL mal puLln nu sLabllesLe ca acesLa esLe
nedemn de a fl un oblecL care sa aLraga aLenLla dln puncL de vedere esLeLlc. Sl doar daca ar
exlsLa o obsesle narclslsLa lrezlsLlblla penLru urmele lasaLe de eforLurlle omulul , lucrurlle nu ar
puLea fl prlvlLe ln mod esLeLlc ln lume fara a ne lngrl[ora, sau a ne slmLl amenlnLaLl de llpsa
sLaLuLulul de arLefacL al acesLora", remarca foarLe sarcasLlc Allen Carlson.
3

Asadar, puLem concluzlona, pe scurL, ca aLaLa vreme caL o lucrare de arLa vlzuala are ca
reper un elemenL exlsLenL ln naLura, acesLa are sanse reale de a sLarnll reacLll pozlLlve dln puncL
de vedere esLeLlc, daca ln lnLerpreLarea plasLlca a elemenLulul nu lnLervln facLorl care sa
lmpledlce aceasLa.
enLru a conLlnua ln demersul nosLru lnLelegere a spaLlulul desLlnaL loculrll, LsLe necesar
sa lnLelegem parcursul creaLlel de arhlLecLura sl unelLele acesLela, penLru a vedea ln ce masura
omul poaLe conLrola sl compune dlverse elemenLe penLru a reallza o mlcro-naLura lnLr-o
loculnLa.
MeLoda de gandlre a arhlLecLurll esLe ln prlnclpal non-verbala, ceea ce esLe foarLe
lmporLanL de noLaL, avand ln vedere ca aLaL de mulL dln gandlrea noasLra esLe verbala. SunLem

2
8oberL LllloL, laklng naLure, lnqulry, 1982, vol 23, pg 84
3
ldem 1, pg 79
oblsnulLl ca aLuncl cand vrem sa exprlmam ceva, sa foloslm cuvlnLe, deoarece llmba[ul Lrupulul
exprlma cu greu convenLll preclse. ArhlLecLll, lnsa, comunlca sl se expllca prln desene, desene
care survln unel gandlrl vlzuale, spaLlale sl de ordonare.
4
Scopul flnal al deslgn-ulul de
arhlLecLura esLe o reprezenLare planlmeLrlca ce respecLa anumlLe convenLll, penLru a LransmlLe
mal deparLe rezulLaLul procesulul de gandlre vlzuala. AcesL rezulLaL vlne de flecare daLa ca
urmare dlrecLa a nlvelulul de educaLle prlmlL de arhlLecL sl a capaclLaLll lul de a cuprlnde LoL
procesul de creaLle ce prlvesLe arhlLecLura, de a lnLelege lsLorla sl funcLlonallLaLea sl de a
prezlce neceslLaLl vllLoare. AcesLe condlLll de care deplnde rezulLaLul fac ca oblecLul de
arhlLecLura sa fle lnLoLdeauna masura perloadel lsLorlce ln care a fosL consLrulL, rareorl
adapLabll la neceslLaLlle vllLorulul. un exemplu bun esLe perloada ce a survenlL revoluLlel
lndusLrlale, faLa de perloada ce o precede. ArhlLecLura de callLaLe a LrecuLulul se Lransforma ln
monumenL, nu evolueaza ln arhlLecLura regeneraLa dupa regullle prezenLulul, asa cum naLura
se adapLeaza la orlce condlLll nol de medlu fara sa consLrulasca alLare penLru specllle ce n-au
reuslL sa lndure caprlcllle evoluLlel. AceasLa poaLe fl prlvlLa ca o neceslLaLe a omulul de a lsl
semnallza momenLele de apogeu al culLurll, ln orlce domenlu sl un respecL penLru lsLorle sl
radaclnlle socleLaLll. uar arhlLecLura unel luml de 6 mlllarde de oamenl nu mal esLe una care sa
creasca dln ceea ce a fosL caLalogaL ca fllnd de callLaLe. ArhlLecLura globallzarll se deparLeaza de
la naLura sl de la monumenLele LrecuLulul prln lncercarea dlsperaLa de a slsLemaLlza rapld
neceslLaLlle omenlrll sl de a le rezolva eflclenL sl economlc. LflclenL va lnsemna lnLoLdeauna ca
un calcul flnal va avea un rezulLaL pozlLlv, ceea ce lnseamna ca avanLa[ele conLrabalanseaza
compromlsurlle. ConsLaLam compromlsul depersonallzarll loculnLel ca plerdere colaLerala ln
consLrucLla de adaposLurl penLru 6 mlllarde de oamenl. LoculnLa dellmlLeaza un spaLlu ln care
perlcolele nu poL paLrunde, un spaLlu ln care frlca nu exlsLa, penLru ca omul se lncon[oara de
lucrurlle pe care le lnLelege penLru a-sl crea o zona de conforL.
Cmulul nu ll mal esLe poslbll sa lnLeleaga lumea ln LoLallLaLea evenlmenLelor care au dus
la prezenLul ln care LralesLe sl a celor care lmpllca schlmbarlle vllLoare. Lumea e mare. Cmul are
nevole sa lsl clrcumscrle aproplerlle sl deparLarlle ln masura ln care le poaLe lnLelege. Asa ca
lncepe sa Lralm ln mlcro-luml, subdlvlzlunl lnLellglblle sl Langlblle ale lumll. LoculnLa ca ml[loc de

4
Mlchael 8rawn, ArchlLecLural 1houghL, Lhe ueslgn rocess and Lhe LxpecLanL Lye, ArchlLecLural ress
recreere a maLrlcel ocroLlLoare sl de deflnlre a celul ce o loculesLe esLe asLazl ln marlle orase un
produs ln serle, ca sl mulLe alLe lucrurl care ne populeaza vleLlle. A locul lnLr-o casa se refera
numal la a Le regasl ln spaLlul camerelor el, ln spaLlul lnLlm. Casa nu mal esLe un nucleu al unul
slsLem care oferea lucrurl-care-cresc-sl-se-coc, esLe doar un nucleu ln lmedlaLa sl apasaLoarea
aproplere a alLor nuclee.
Asadar, asLazl loculnLa esLe un rezulLaL pragmaLlc al slLuaLlel economlce exlsLenLe lnLr-o
lume dln ce ln ce mal mare, o lume ln care omul care se deflnesLe prln slne sl prln ceea ce ll
lncon[oara sl esLe lncolLlL lnLr-un spaLlu personal dln ce ln ce mal mlc, sl lmpllclL mal LenslonaL
de ceea ce ll dellmlLeaza. ArhlLecLul care ar puLea rezolva aceasLa slLuaLle ar fl unul cu puLerl
aproape supra-naLurale, penLru care Lehnologla sl unelLele arhlLecLurll sa fle aLaL de clare, lncaL
sa coroboreze lmpreuna cu preocuparea penLru pslhologla umana la a produce un rezulLaL care
sa ll permlLa omulul un conforL personallzaL ln care sa poaLa vleLul.
Care poaLe fl soluLla unel unlLaLl de loculre care sa se plleze pe neceslLaLlle economlce,
dar sa permlLa omulul, ln spaLlul resLrans care ll esLe pus la dlspozlLle, sa o personallzeze cu
LoaLe lucrurlle care ll creeaza conforL sl nu-l produc angoase? CdaLa obLlnuL un asemenea
medlu se poaLe vorbl sl despre consLrulrea unel esLeLlcl pozlLlve ale acesLula, penLru a
augmenLa experlenLa loculrll unlce sl adapLaLe flecarula sl a conLrlbul la ferlclrea personala.
vom lncerca sa dlscuLam despre lnLeracLlunl lnLre loculnLa sl om sl nu aLaL o redeflnlre a relaLlel
lnLre cele doua, caL poaLe o un demers lLulLlv de a descrle ceea ce ar puLea fl.
8elaLllle percepLual lnerenLe pe care le avem cu medlul flzlc sufera deformarl mal marl pe
masura ce ne orlenLam caLre o exlsLenLa medlaLe de non-uman. ConseclnLa fapLulul ca sunLem
meLropollzaLl ne LransporLa lnLr-o paradlgma necunoscuLa ln care nu mal sLlm unde sunLem.
ueparLele dlspare. 1oLul e aproape. ALuncl ce mal creeaza conforLul? CaLallzaLorll acesLel
Lransformarl ln evoluLla noasLra sunL descoperlrlle Lehnologlce. nu sunLem doar prlnsl ln cursa
de a pasLra sl culLlva proprla noasLra reallLaLe, cl sunLem pusl ln slLuaLla de a purLa o lupLa
nleLzcheana de a ne regasl locul ln spaLlu. La aceasLa mal conLrlbule o colecLle de alLe forLe ce
lnLeracLloneaza lnLre ele sl cu nol ln ceea ce cunoasLem ca fllnd meLropola. lndlvldul poaLe
asLfel echlllbra balanLa ln mod consLlenL numal prln creaLlvlLaLe sl lnvenLlvlLaLe personala sl
sponLanelLaLe. ArhlLecLul va lncerca sa consLrulasca o lume ln care lndlvldul sa lsl consLrulasca
un loc, cel ce nu beneflclaza de sponLanelLaLea, lnvenLlvlLaLea, sl creaLlvlLaLea necesara vor
ceda locul arhlLecLulul penLru a gasl soluLla.
8evenlnd la ldeea mal pragmaLlca de ansamblu de loculre poLrlvlLa omulul dln
socleLaLea de asLazl Lrebule sa ne punem sl lnLrebarea - clne esLe acesL om?
uaca arhlLecLul s-ar adresa acesLul om-masa despre care vorbesLe CrLega y CasseL cand
deflnesLe socleLaLea ln care Lralm, aLuncl problema ar devenl slmpllsLa ln sensul ln care
socleLaLea doar vrea, nu lmaglneaza, decl nu poaLe conLesLa. oaLe o arhlLecLura a regaslrll
loculul se adreseaza ellLelor, celor care lnca ll mal cauLa sl nu s-au lasaL aLrasl ln vrla socleLaLll
de hlperconsum.
3
C socleLaLe ln care ellLele ocupa un procenL dln ce ln ce mal mlc, lar masele
devalorlzeaza LoL ce ll se adreseaza prln refuzul de a face orlce eforL lnLelecLual sau de alLa
naLura penLru a crea, nu a consuma. . Masele s-au hoLaraL sa avanseze caLre prlm-planul vleLll
soclale, sa oocupe locurlle, sa foloseasca lnsLrumenLele sl sa se bucure de placerl rezervaLe
pana asLazl celorl puLlnl. LsLe evldenL, de exemplu, ca locurlle care n-au fosL nlclodaLa
lnLenLlonaLe uzulul celor mulLl, penLru ca au dlmenzlunl llmlLaLe, sunL lnundaLe de mulLlml,
aslfel oferlnd o manlfesLare vlzuala sl expllclLa a noulul fenomen: masa, fara a lnceLa sa fle
masa, lnlaLura cu forLa mlnorlLaLlle."
6

SLeven Poll spune: ,-./%"#%*(%0% '12(#0% )0% /%"$%/(#%# '# #*(%*'#()(%) #*(%0%$(1)0) '1*(
%$0#/')(% 3% 4)+#0#)"#()(%5 6 "%7!0() #+/!("#7) $!+%"$#)0101# *1 %'(% 3!)" *%$%')")8 %'(% %'%*(#)0) /%*("1
$10(1") )"9#(%$(1"## ,
7

Asadar, daca o arhlLecLura noua a loculrll ar vrea sa se lmplemenLeze ca soluLle penLru
regaslrea slnelul, aceasLa Lrebule sa lnceapa cu cel al caror slne n-a fosL compleL slelL de
socleLaLea moderna sl care lnca mal vlbreaza la frumos, chlar sl aLuncl cand acesLa se obLlne
prln eforLurl proprll, ln Llmp lndelungaL. Se adreseaza celor care mal sLlu sa-sl consLrulasca un
Lel sl sa lucreze penLru a-l obLlne. LsLe vorba despre o arhlLecLura a comunlcarll, a eforLulul
lnLelecLual sl a armonlel lnLre doua sfere - cea Lehnlca, ce deLlne lnformaLla sl lnsLrumenLele sa
o consLrulasca - sl cea umana, a lnLelegerll profunde a neceslLaLllor omulul modern. Se va pornl

3
!ose CrLega y CasseL, 8evolLa maselor, PumanlLas, 8ucure;Ll, 1994, p 13
6
ldem 3, p 13
7
SLeven Poll, henomena and ldea ln Clobal ArchlLecL 11, 1okyo: A.u.A., 1993, p.17
de la o celula de loculL penLru a reallza un slsLem celular care, desl ln flnal va fl unul aproape la
fel de ordonaL ca sl cuLluLele aparLamenL sLlvulLe fara pregeL una pesLe alLa pana la lnalLlml dln
ce ln ce mal marl, va conLlne spaLlul necesar flecarula dlnLre ocupanLl, asa cum ll poL valorlflca
el cel mal blne. 1ehnologla ne permlLe orlce, dar nu ne ofera Llmpul sa avem rabdare. LsLe un
demers care conLravlne cu clclul aglLaL al slsLemulul de producLle-consum.
lnsa acesL slsLem poaLe resLablll lnLr-o anumlLa masura locul ellLelor, al mlnorlLaLllor
care se dellmlLeaza de mase prlnLr-o anumlLa callLaLe excepLlonala. AsLfel creand dln nou
aceasLa ordlne a celor ce au acces la acesL produs sl cel care Llnd caLre a avea acces caLre acesL
produs,dln dorlnLa de a se consldera ellLa, se sLabllesLe o noua LlnLa penLru mase. ln clclul
!"#$%& $( )%* + !"#$%,-.( ./ 01&1 !(/-"% 1 ,"(1 .)%2.1 $( )%* 01&()#" sLa soluLla perpeLuarll
unel arhlLecLurl nol, cu condlLla ca dlferenLele de callLaLe sa fle lnLocmal cele care se poLlvesc
omulul masa. Avand acesL nlvel scazuL de educaLle, se presupune ca omul-masa poaLe aprecla
numal pana la un puncL frumuseLea lucrurllor. AcesL puncL Lrebule conLrolaL sl poaLe sa
consLlLule un momenL de educaLle.
vom lncerca acum Lrecerea acesLor prlnclpll lnLr-un cadru mal pragmaLlc sl mal reallsL
care prlvesLe un concepL al spaLlulul ln care omul se regasesLe. ornlm de la ldeea ce exlsLa de
2000 de anl, concepLul sferelor, penLru a crea bazele unel relnLerpreLarl moderne, o
desfasurare care merge mal deparLe de concepLual uumnezeu esLe o sfera al carel cenLru esLe
pesLe LoL sl a carul clrcumferlnLa nu esLe nlcalerl."
8
lndlvldul meLropolel moderne lnLelege sl
LralesLe prln acesL dlcLon. eLer SloLerdl[k, al caror flgurl ale gandulul - sfere sl lmblnarl de sfere
- spuma, consLlLule modul lul de a crea o sLrucLura onLologlca ce ar lncorpora LoaLe fllnLele,
oamenll, anlmalele, planLele sl maslnlle. Sferele, conform lul SloLerdl[k, reprezlnLa spaLlal
coexlsLenLel, spaLlu despre care oamenll nu reusesc sa lnLeleaga ca esLe essenLlal penLru
lnLelegerea fllnLel umane. 8elaLllle dlnLre sfere sl dlverslLaLea scarllor acesLora exlsLa sl colnclde
cu spuma, lmaglnea-gand care reprezlnLa socleLaLea.
9

ueflnlLla flzlca a spumel se descrle prlnLr-un slsLem mulLlcameral ce conLlne spaLll
formaLe prln preslunea gazelor sl Lenslunea suprafeLelor, care se llmlLeaza sl se deformeaza
reclproc conform cu legl geomeLrlce desLul de sLrlcLe. AceasLa lnLerpreLaLa ca o reprezenLare a

8
8eLLlna luncke, AgalnsL CravlLy. 8eLLlna luncke dlscuLa cu eLer SloLerdl[k, ArLforum, 2003 (leb/Mar), p.27-29
9
ldem 7
vleLll meLropolel consLlLule o analogle care esLe deflnlLa dln puncL de vedere formal sl
sLrucLural. AceasLa meLafora moderna, desl SloLerdl[k neaga ca ar fl o meLafora, creaza o
lmaglne reLorlca a unor bule separaLe de pereLl subLlrl, care sunL puLernlc lndlvlduallzaLe, dar
probabll conecLaLe la vecLorl de comunlcare medlaLa prln Lehnologle, care ne aLrlbule o parLe
dlnLr-un slsLem seml-rlgld. AceasLa lmaglne poaLe fl doar una care descrle cum Lralm, dar poaLe
reprezenLa sl ln mod concls cum vorblm despre ce ne lncon[oara. SloLerdl[k conflrma ca
modallLaLlle naLural de comunlcare prln llmba[ s-au dezvolLaL penLru o lume a subsLanLelor
sollde sl grele
10
. Acum arLlculam experlenLele modenulul sl posL-modernulul cu cuvlnLe ce
exprlma greuLaLl mlcl(llghLness) sl oblecLe unlLare, llpslLe de lmblnarl, ceea ce deflnesLe o lume
axaLa pe moblllLaLe sl pe usurarea poverllor.
AcesLe lmaglnl-gand ale lul SloLerdl[k sunL lmprumuLaLe sl dln expresla ecologlca a
unlLaLll. unlLaLlle ecologlce exlsLa ln campul pslhologlc, soclal, sl al comporLamenLulul uman sl
sunL deflnlLe ca flld auLo-generaLe, ca avand loc ln Llmp sl spaLlu sl o llmlLa lnLre caracLerlsLlclle
lnLerne ale acesLora sl evenlmenLele peLrecuLe ln medlul exLerlor. llecare dlnLre ele au o relaLle
cu facLorll exLernl sl lnLernl, denumlLa nlsa ecologlca sl au callLaLea de a fl flablle ca spaLlu.
SloLerdl[k spune despre casele noasLre ca sunL consLrulLe ca nlsLe slsLeme lmmune sl ca
aparLamenLul sl sLadlonul sporLlv (se refera la programe ce se adreseaza maselor) sunL cele mal
lmporLanLe lnovaLll arhlLecLurale ale erel moderne. Ll leaga acesLe funcLlunl de nol sl de
famlllarlLaLea pe care o sLarnesc ln subconsLlenLul nosLru, dar sl mal lmporLanL, le caLegorlsesLe
ca pe nlsLe funcLlunl care deflnesc ambele capeLe ale lnsLalaLlel aLmosferlce". AceasLa deplnde
foarLe mulL de modallLaLlle noasLre proprll de a lnLelege proxlmlLaLlle ln mod lnconsLlenL.
Ldward 1 Pall deflnesLe aceasLa ca: sLudlul despre cum un om sLrucLureaza ln mod lnconsLlenL
mlcro-spaLlul - dlsLanLa dlnLre oamenl pe parcursul schlmburllor zllnlce dlnLre el, organlzarea
spaLlulul ln casa sl ln alLe cladlrl, sl ln ulLlma lnsLanLa cel al orasulul.
11
uln neferlclre cel care au
cuprlns sl valorlflcaL acesLe cunosLlnLe despre comporLamenLul uman sunL cel care au consLrulL
spaLll desLlnaLe manlpularll omulul penLru casLlgul commerclal. Mal amenlnLaLoare lnsa penLru
sLarea noasLra menLala ln epoca moderna, nu sunL nlsele ecologlce, caL esLe problema
conservarll unel exlsLenLe auLonome ln Llmp ce ne confrunLam cu forLele soclale copleslLoare

10
ldem 7
11
L.1. Pall, 1he Pldden ulmenslon. new ?ork: uoubleday & Company, 1966.
dln cursa comerclala. :;)# #*()# <*#7%"'10 ) 4!'( =0!2)0#>)( $1 )?1(!"10 =%!+%("#%#8 )/!#
@)+)*(10 ) 4!'( =0!2)0#>)( $1 )?1(!"10 $)/#()0101#5,
12

ln vlaLa complexa a meLropolel, omul esLe sub preslunea consLanLa a unel vleLl cere
funcLloneaza dln puncLual A ln puncLual 8 sl apasa pe modul ln care slmLlm locul sl spaLlul.
lmpllcaLllle arhlLecLurale sl urbane ale consLrucLlel de loculnLe asLazl ar Lrebul sa resplnga
speculaLllle caplLallsLe sl sa conLlna un program penLru lnLeracLlune sl mlscare. Mal mulL, va fl
necesar ca omul-masa, loculLorul meLropolel sa-sl reevalueze relaLla flzlca sl pslhlca cu
arhlLecLura. MeLodele ln care o vom folosl ar Lrebul relnvenLaLe. CdaLa puse ln pracLlca sferele
lul SloLerdl[k, cu o sLrucLura pe care Lehnologla o va pune la dlspozlLle, se va pune problema
unel evoluLll a medlulul lnLern al acesLor sfere, o eLapa mal deLallaLa a procesulul de ldenLlflcare
a omulul cu spaLlul pe care ln loculesLe.
un apendlce la Leorla sferelor prlvesLe modallLaLea de a capLusl" unlLaLlle ecologlce de
loculL, ln asa fel lncaL aceasLa sa lnLenslflce experlenLa senzorlala sl esLeLlca a loculrll. CaLeva
Leorll lnLeresanLe sunL expuse de kamlel van krel[ ln carLea sa Sensory ldenLlflcaLlon ln
archlLecLure"
13
. AcesLa vorbesLe despre hegemonla lmaglnll sLaLlce, despre nevola omulul de a
se relaLlona cu ceva ce ll esLe famlllar sl nu-l provoaca angoase sl de mulLlLudlnea de slmLurl
care au fosL negll[aLe de deslgnerll de lnLerlor sl de arhlLecLl ln consLrulrea unul medlu loculbll
care nu provoaca dlscomforL. ln afara sLlmulllor vlzuall, olfacLlvl, LacLlll sl audlLlvl, van krel[
subllnlaza lmporLanLa sLlmulllor klnesLezlcl sl vorbesLe despre hapLlclLy", un domenlu nou al
slmLurllor care prlvesLe sLlmull pe care ll poaLe slmLl plelea, dar nu se refera sLrlcL la LacLll.
:@#%0%) %'(% $%0 +)# 7%$9# '# $%0 +)# '%*'#2#0 3#*("% !"=)*%00% *!)'("%8 %'(% /"#+10 *!'("1 +#?0!$
3% $!+1*#$)"% '#$ %0 +)# %44#$#%*( 3#*("% /"!(%$(!"## *!'("##5 A9#)" '# $!"*%) %'(% )$!/%"#() 3% 1*
'(")( 3% /#%0% (")*'/)"%*(B C(#*=%"%) %'(% /)"#*(%0% !$9#0!"8 *)'101#8 =1"## '# 1"%$9#0!" *!)'("%5
DE

ArhlLecLura ochlulul deLaseaza sl conLroleaza, pe cand arhlLecLura hapLlca" lmpllca sl unesLe.
SenslblllLaLea LacLlla lnloculesLe lmaglnlle vlzuale ce dlsLanLeaza cu maLerlallLaLe lnLenslflcaLa,
aproplere sl lnLlmldaLe.
13
ln carLea lul kamlel van krel[ se reclama prlvarea de acesLe experlenLe

12
ldem 7
13
kamlel van krel[, Sensory ldenLlflcaLlon ln archlLecLure, pdf, 2008
14
Ashley MonLagu, 1ouchlng: 1he Puman Slgnlflcance of Lhe Skln, new ?ork: Parper & 8ow, 1986, pg.3
13
kamlel van krel[, Sensory ldenLlflcaLlon ln archlLecLure, pdf, 2008, pg 21
senzorlale sl se dlscuLa pe larg modallLaLl prln care acesLe aspecL ar puLea fl remedlaLe de
arhlLecLll pe care ll preocupa aceasLa.
ln lnchelere vom consLaLa ca exlsLa ln lume aceasLa preocupare penLru lmbunaLaLlrea
callLaLll loculrll, ca esLe de[a o problema sLrlngenLa care a preocupaL mal mulLe mlnL lce
acLlveaza ln mal mulLe domenll: arhlLecLura, fllosofle, pslhologle, lnglnerle, s.a.m.d. uemersul
de a lnLelege omul modern a fosL de asemenea pe larg dezbaLuL, ln asa fel lncaL un sLudlu
orlenLaL caLre o lnLelegere a capaclLaLll omulul de a relaLlona cu loculnLa sa sl modallLaLlle ln
care poaLe face asLa esLe poslbll. AcesLa coroboraL cu sLudll de arhlLecLura sl evoluLla
Lehnologlca poL produce un rezulLaL flnal care sa revoluLlonlze culLura loculrll umane sls a
creeze un medlu nou de dezvolLare penLru un om nou.
1oaLe acesLea raman lnsa Leorle pana cand va fl necesara o moblllzare coerenLa sl
compacLa a unel echlpe plurldlsclpllnare care sa alba (penLru ca, dln neferlclre acesLa esLe
moLorul marllor descoperlrl asLazl) susLlnerea economlca necesara penLru a demara un asLfel
de prolecL avangardlsL. AceasLa susLlne ldeea prezenLaLa mal sus conform carela soluLla loculrll
vllLoare va funcLlona, lnalnLe sa a[unga la mase, ln slsLem resLrans sl de ea vor beneflcla lnLal
ellLele - fle ele cele care lnLeleg eforLul sl sacrlflcllle personale necesare consLrulrll unul asLfel
de sLablllmenL, fle cele care pur sl slmplu au puLerea economlca.
rln prlsma fapLulul ca spuma lul SloLerdl[k sl ldeea unlLaLllor ecologlce de loculL se
lnsplra dln naLura sl sunL maLerlallzarea spaLlulul nosLru menLal, lmpreuna cu preocuparea
penLru modallLaLea prln care medlul lnLern al acesLora acLloneaza asupra slmLurllor prlmare ale
omulul, acesLe soluLll ale loculrll moderne se propun dln sLarL ca nlsLe soluLll esLeLlce numal
prln fapLul ca se lnsplra dln ceea ce esLe prln convenLle conslderaL frumos.
uespre cum LoaLe acesLea, odaLa puse ln opera ca oblecLe de arhlLecLura vor neceslLa o
adapLare penLru producLle ln masa, nu cred ca se poaLe dlscuLa lnalnLe sa se reallzeze ca soluLle
reala. rovocarea sLa ln maLerlallzarea acesLor Leorll.





Allen Carlson, AesLheLlcs and Lhe LnvlronmenL: Lhe AppreclaLlon of naLure ArL and
ArchlLecLure, 8ouLledge, 2004

8ober LllloL, laklng naLure, lnqulry, 1982, vol 23, pg 84
Mlchael 8rawn, ArchlLecLural 1houghL, Lhe ueslgn rocess and Lhe LxpecLanL Lye, ArchlLecLural
ress

!ose CrLega y CasseL, 8evolLa maselor, PumanlLas, 8ucure;Ll, 1994

SLeven Poll, henomena and ldea ln Clobal ArchlLecL 11, 1okyo: A.u.A.,1993

8eLLlna luncke, AgalnsL CravlLy. 8eLLlna luncke dlscuLa cu eLer SloLerdl[k, ArLforum, 2003

Pall, L.1., 1he Pldden ulmenslon. new ?ork: uoubleday & Company, 1966.
kamlel van krel[, Sensory ldenLlflcaLlon ln archlLecLure, pdf, 2008

Ashley MonLagu, 1ouchlng: 1he Puman Slgnlflcance of Lhe Skln, new ?ork: Parper & 8ow, 1986

kamlel van krel[, Sensory ldenLlflcaLlon ln archlLecLure, pdf, 2008