Energia hidrogenului Pile de Combustie

Unica sursa de energie care a alimentat civilizatia noastra pana in acest secol a fost
energia solara inmagazinata sub forma de energie chimica, prin procesul de
fotosinteza, in surse regenerabile ca lemnul, apele, vintul sau in combustibili fosili
precum carbunele, petrolul, gazele naturale cu intervale de formare de ordinul
milioanelor de ani.
Una dintre problemele principale, de a carei solutionare depinde dezvoltarea
civilizatiei umane, este asigurarea cu energia necesara dezvoltarii activitatilor de baza
care conditioneaza evolutia progresiva a nivelului de trai al populatiei globului
terestru. Cantitatea de energie consumata de omenire a crescut , din epoca primitiva
pana acum de 2,5 milioane de ori. Omenirea a trecut, in domeniul energiei, de la
lemn la carbune in sec. XIX, de la carbune la petrol in sec.XX iar acum exista indicii
ca se pregateste o a treia tranzitie. umea pare a fi in pragul unei noi ere, a
tehnologiilor avansate si a noi combustibili. Intrebarea este cat va fi ea de mare si
rapida. !ranzitia in domeniul energiei va putea fi o revolutie tehnologica sau doar
evolutie.
"aca va fi o revolutie, omenirea va vedea in curand modalitati noi si complet diferite
de a produce si a folosi energia. #lectricitatea ar putea fi generata de surse cu poluare
zero si folosita, apoi, pentru a genera hidrogen, care, la randul lui, ar alimenta
consumatorii cu poluare zero.
"aca rezultatul va fi o evolutie, s$ar putea ca omenirea sa continue sa foloseasca unii
combustibili poluanti %carbunele, petrolul, gazul natural&, gasind modalitati noi, mai
curate si mai eficiente de utilizare a lor. 'utomobilele si centralele electrice isi vor
dubla sau tripla randamentul, reducandu$si poluarea cu ()*. In loc sa fie construite
cu centrale termice si aparate de aer conditionat, locuintele, birourile si chiar satele
indepartate ar putea fi echipate cu pile de combustie $ dispozitive compacte,
ultracurate, care produc electricitate prin procedee chimice, avand ca produse
secundare apa complet pura, caldura si foarte putina poluare atmosferica sau aproape
deloc.
Principiile de functionare si tipuri de pile de combustie
+osibilitatea obtinerii energiei electrice prin conversia directa a energiei chimice a
aparut odata cu ideea desfasurarii in sens invers a fenomenului de electroliza al apei.
In anul ,-),, "av. a realizat acest lucru utilizand carbonul drept combustibil si acidul
nitric drept oxidant. Cercetarile au fost continuate ulterior de Ost/ald, 0ernst,1aber
s.a.
Conversia directa a energiei chimice in energie electrica evita veriga energiei termice
si, deci, randamentul de transformare nu va depinde de limitele Carnot. #nergia
eliberata la oxidarea combustibililor conventionali, care e utilizata in general sub
forma de caldura, poate fi convertita direct in energie electrica cu un randament
excelent, intr$o pila de combustie. 2e produc reactii redox in care are loc oxidarea
combustibulului si reducerea oxidantului cu o pierdere din partea unuia si un castig
de electroni pentru celalalt. Orice element galvanic implica o oxidare la polul negativ
%pierdere de electroni& si o reducere la cel pozitiv %castig de electroni& iar pilele de
combustie tind sa separe cele doua reactii partiale in sensul ca electronii schimbati
trec printr$un circuit de utilizare exterior.
Fig. 1 Schema de functionare a unei pile de combustie
1-electrozi porosi; 2-electrolit; - apa in flu!ul de gaz; "-curent electric.
+entru desfasuararea procesului, este necesara realizarea unui element continand un
anod , un catod si un electrolit care poate fi alimentat direct cu un combustibil si cu
aer %figura.,&. Oxigenul necesar arderii combustibilului este ionizat la catod, ionii
migrand apoi in electrolit pentru a a3unge la anod unde se produce oxidarea
combustibilului.
Principiul de functionare
+entru a explica modul de functionare al unei pile de combustie se utilizeaza cea mai
simpla pila si anume aceea care functioneaza cu hidrogen si oxigen. +rocesele cinetice
ireversiile asociate unei pile de combustie constau intr$o serie de rectii de oxido4
reducere. Un comustibil notat 5'6 este transportat la anodul poros unde este adsorbit
pe suprafata acestuia, apoi disociat in ioni si electroni intr$un proces de oxidare.
Ulterior, are loc migrarea electronilor de la anod si eliberarea gazului ionic la
suprafata anodului.
Fig.2 Schema de principiu a unei pile de combustie #2-$2 cu electrolit bazic
In electrolit bazic trebuie asigurat transportul ionilor '
z7
de la anod la catod, impotriva
campului electric rezultat pe axa campului imprimat electrochimic. a catod, se
intalnesc ionii %sositi prin electrolit&, electronii %sositi prin circuitul exterior& si
oxidantul notat cu68 5. 're loc reactia de reducere, rezultand produsul de reactie ce
trebuie eliminat. +ila de combustie se compune deci, din trei elemente9 electrolitul,
electrozii si rectantii %un combustibil si un oxidant&.
:om exemplifica o pila de combustie folosind drept combustibil hidrogenul, drept
oxidant oxigenul, electrolit alcalin hidroxid de potasiu %;O1& si electrozi ce 3oaca si
12
<az combustibil
O
2
sau aer
=
2
>
,
212 >1O
$
>12O
12 nereactionat
12O vapori
O2
212O
'nod Catod
1O
$$
;O1
>e
$
>e
$
rolul de catalizatori %pentru electrodul de hidrogen platina neagra, paladiul, iridiul iar
pentru cel de oxigen nichel, alia3e 0i$'g&, in figura =.

Fig. Schema de principiu a unei pile de combustie #2-$2 cu electrolit acid
In timpul functionarii electrozii nu sufera nici o modificare structurala ei servind doar
ca suport pentru reactii? la anod are loc oxidarea catalitica a hidrogenului atomic iar la
catod reducerea catalitica a oxigenului atomic. @enomenul de oxidare si reducere
catalitica are loc in regim trifazic %gaz$solid& la suprafata catalizatorului conform
reactiei globale9
1
2
7,A2O
2
1
2
O.
In cazul electrolitului bazic %;O1&, au loc urmatoarele reactii.
a catod oxigenul este adsorbit la suprafata electrodului unde reactioneaza cu apa,
rezultand ionii hidroxil si perhidroxil conform reactiei9
O
2 %adsorbit&
71
2
O72e
$
%1O
2
&
$
7 %1O&
$
.
Ionul perhidroxil este nedorit deoarece reduce tensiunea pilei datorita fenomenului de
polarizare si, de aceea, se cauta indepartarea lui prin folosirea de catalizatori adecvati.
Beactia ideala este9
O
2 %adsorbit&
721
2
O7>e
$
>%1O
$
&.
're loc un transport al ionului hidroxil %1O
$
& de la catod la anod unde se produce
reactia cu hidrogenul pe suprafata catalizatorului anodic9
a anod au loc reactiile9
21
2

%gaz&
21
2 %adsorbit&
>1
7
,
>1
7
7 > %1O
$
&>1
2
O 7>e
$
.
'dsorbtia hidrogenului pe suprafata catalitica a anodului produce atomi activi de
hidrogen conform rectiilor de mai sus.
%mportanta electrodului de hidrogen a celui de o!igen
#lectrodul de hidrogen %anodul& trebuie sa asigure9 adsorbtia moleculei de hidrogen,
activizarea ei, promovarea reactiei cu ionul hidroxil.
#lectrodul de oxigen %catodul& trebuiesa permita adsorbtia oxigenului molecular,
promovarea rectiei cu apa.
@olosirea electrolitului acid modifica reactiile in felul urmator9
a anod9
21
2 %adsorbit&
>1
7
7>e
$
.
1
2
O
12
212
>1
7
=A2O2
'nod Catod
1
7
>1
7
acid in
solutie
>e
$
>e
$
O
2
sau
aer
O
2
nereactionat
1
2
O vapori
Ionii

de hidrogen difuzeaza prin electrolit pana la catod unde are loc reactia cu
oxigenul rezultand apa.
a catod9
>1
7
7=A2O
2 %adsorbit&
7>e
$
1
2
O
2
71
2
O.
@ata de pila cu electrolit alcalin cea cu electrolit acid asigura transportul ionic cu ioni
de hidrogen fata de ionul hidroxil %1O&
$
iar apa ca produa al reactie globale va rezulta
la catod %figura.=&.
+entru a avea o reprezentare a ordinului de marime a tensiunii rezultate se foloseste
reactia globala9
1
2
7,A2O
2
1
2
O, unde $<C75D,- ;calAgmolC72=D,,;3Agmol
# C$<AE@C2=D,))A2(F>(=C,.22(:
2e obtine o tensiune de ,,22( : la o temperatura normala %25GC&. In realitate
tensiunea poate scadea destul, datorita fenomenului de polarizare care inglobeaza o
serie de pierderi de potential. +ierderile de potential reprezimta, de fapt pierderi de
energie datorate mai multor cauze cum ar fi9 polarizarea de concentratie, polarizare
datorata mecanismului de reactie, polarizarea de activare si polarizarea ohmica.
Important de precizat este ca de la o densitate de curent de ,) m'Acm
2
polarizarea
ohmica devine foarte importanta putand duce la pierderi care sa anuleze tensiunea
electomotoare a tipului de pila considerat.
Probleme tehnice specifice ale pilelor de combustie
Randamentul pilelor de combustie
'limentate cu hidrogen, +C il transforma prin procedee chimice in apa curata si in
electricitate. +oluarea si zgomotul sunt zero. +ilele de combustie pot sa functioneze si
cu combustibili bogati in hidrogen $ ca gazul natural sau metanolul, de exemplu.
Chiar daca acestia produc o oarecare poluare a aerului, ea este mult mai mica decat in
cazul motoarelor conventionale. #manatiile de oxizi de azot, de exemplu, sunt deseori
atat de mici, incat nu pot sa fie masurate cu instrumentele, care se gasesc in ziua de
azi pe piata. Cat priveste randamentul de ansamblu, cele mai slabe pile de combustie
sunt superioare celor mai bune motoare conventionale. Un motor de automobil
obisnuit, de exemplu, functioneaza cu un randament de aproximativ 25* $ restul de
benzina pierzandu$se sub forma de caldura $ in timp ce o pila de combustie
comparabila functioneaza cu un randament dublu, putandu$se atinge chiar si
randamente de D5*.
@iind compacte, silentioase si cu o poluare scazuta sau zero, pilele de combustie pot
sa fie amplasate si in centrele oraselor sau chiar in cladiri locuite, eliminandu$se
necesitatea cablurilor si a traseelor de cabluri, cu pierderile de energie
corespunzatoare. a fel de important este faptul ca energia calorica dega3ata de pilele
de combustie poate sa fie folosita pentru incalzirea sau racirea aerului. +ilele de
combustie sunt de3a folosite experimental, iar in Haponia si 2U' exista linii de
asamblare, care au inceput sa le produca.
Electrozii pilelor de combustie
Cele trei faze de reactie a gazului cu lichidul pe suprafata catalizatorului prezinta
dificultati de tratare datorita zonei mici de reactie. 'vand pori de mici dimensiuni la
suprafata de contact cu electrolitul si pori de mari dimensiuni pe cealalta parte,
lichidul va patrunde doar pe o anumita portiune in electrod, aceasta depinzand de de
presiunea gazului si structura electrodului. In acest fel, se obtine o mare suprafata de
reactie care depinde de uniformitatea distributiei porilor pe suprafata
electrodului.Catalizatorul poate fi activat prin imersarea matricei poroase intr$o
solutie catalitica,urmata de uscare si incalzire.
2$a constatat ca o patura inactiva de metal sinterizat cu pori foarte fini care acopera un
strat catalitic cu pori mai mari poate sustine presiunea in exces a gazului, fara pierderi,
pentru ca lichidul umple porii mici datorita tensiunii superficiale.
#lectrodul este realizat prin presarea si sinterizarea unui amestec fin de nichel si
otel,nichel$aluminiu,sau nichel$zinc. 'luminiul si zincul sunt mai tarziu inlaturati
printr$o reactie electrochimica,rezultand o structura poroasa care contine particule
active de nichel.
Fig." &ecanismul reactiei trifazice in electrodul poros
In concluzie,electrozii folositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii9
stabilitatea structurala necesara pentru crearea si mentinerea suprafetei
gazAelecrolit si pentru realizarea circulatiei reactantilor?
buna conductibilitate elecronica astfel incat sa se asigure transferul
electronilor spre si de la centralele de transfer de sarcina?
rezistenta al coroziunea provocata de elecrolitii puternic disociati%acizi,baze&?
activitate buna electrochimica necesara promovarii procesului de electrod?
contact de interfata amxim pentru a permite realizarea unor densitati de curent
mari?
rezistenta la tendinta de blocare a centrelor active cu produsi de coroziune?

Electrolitul pilelor de combustie
+entru ca o substanta sa indeplineasca rolul de electrolit intr$o pila de combustie este
necesar sa fie indeplinite cateva conditii9
stabilitate chimica ridicata in raport cu cei doi electrozi pentru a nu reactiona
cu ei?
puncte de topire si fierbere ridicate pentru pilele care functioneaza la
temperaturi inalte?
conuctivitate predominant ionica si absenta conductivitatii electronice
#lecrolitii lichizi cei mai uzuali sunt solutii bazice sau acide,fenomenul de transport
chimic fiind similar cu cel de la electroliza solutiilor apoase.2unt folositi la pilele care
functioneaza la temperaturi scazute.
#lecrolitii solizi capata in viitor o tot mai mare importanta pentru pilele de combustie
care functioneaza la temperatura inalta sau 3oasa.
#lecroliti in stare topita reprezinta un alt tip de elecroliti intrebuintati in constructia
pilelor de combustie%carbonati in stare topita&.
'u fost realizate pile de combustie care fuctioneaza la D))GC cu elecrolit format
dinttr$o matrice ceramica umpluta cu carbonat topit."rept reactanti,s$au folosit oxidul
de carbon si oxigenul
.
In pila au loc reactiile9
a catod9 I O
2
7CO
2
72e
$
CO
=
J
a anod9 1
2
7 CO
=
J
1
2
O 7 CO
2
72e
$
CO7 CO
=
J
2 CO
2
72e
$
Combustibili si o!idanti
# necesar a corela tipul combustibiliolor folositi cu pretul pe care il are fiecare dintre
ei. 'ceasta problema %combustibili folositi& intereseaza in principal din punct de
vedere economic si tehnic adica daca surplusul de investitie compenseza surplusul de
siguranta si folosire a unui anumit tip de combustibil.
$!idanti
Cel mai uzual oxidant este aerul datorita oxigenului pe care il contine. !otusi cel mai
folosit dar totodata si cel mai scump este hidratul de hidrazina, deci se pune problema
gasirii unui combustibil care sa$l substituie . "aca electrolitul sau electronii
reactioneaza cu bioxidul de carbon si alti componenti ai aerului, atunci se foloseste
oxigen pur care este evident mai scump. 2e mai pot folosi diverse substante, care pot
elibera oxigenul9 acid azotic, apa oxigenata, perclorati.
Combustibili
+entru a putea fi utilizati intr$o pila de combustie, combustibilii trebuie sa posede o
serie de proprietati fara de care nu se asigura o buna functionare a pilei, cum sunt9
reactivitatea anodica?
reactivitate nula sau mica fata de electrolit?
eliminare usoara a produselor de combustie?
solubilitate in electrolit?
conservarea conductibilitatii electrolitului?
volatilitate?
stabilitate chimica in conditii normale?
corozivitate redusa?
securitate in utilizare, toxicitate redusa?
'abelul 1
()anta*ele si deza)anta*ele principalelor tipuri de o!idanti folositi in pilele de combustie
Oxidantul 'vanta3e "ezavanta3e
Oxigen lichid
Oxigen gazos comprimat
la ,5)$2)) atm
puritate
disponibil sub presiune
functionare buna a
electrodului
dificultati in transport
greutate mare a recipientilor
pierderi prin evacuare
Oxigenul din aer disponibil peste tot
nu necesita rezervoare
posibilitati de racire
diluat de gaze inerte
performante mai scazute
puritate partiala redusa
impuritati care trebuie
eliminate %CO2, 2&
'pa oxigenata asigura, la electrod, contactul
triplu
simplitate in utilizare
instabilitate
nu se poate recupera
pret relativ ridicat
'cid azotic pret relativ scazut
asigura randamente bune
regenerabil cu O2
coroziunea materialelor
membrana separatoare de
spatiu anodic
nu e reglabil cu aer
'lti oxidanti
peroxid de calciu
perclorat de litiu
stocare usoara la volume mici cost ridicat
risc de explozie
O serie de combustibili indeplinesc aceste cerinte, pe primul loc situandu$se
hidrogenul. 2e mai folosesc9 metanolul, alcooli, hidrazina, hidrocarburi etc.
1idrogenul este cel mai convenabil combustibil datorita proprietatilor sale9
reactivitate buna, difuzie rapida, polarizare de electrod redusa etc. +rin oxidarea
hidrogenului, se produce apa care este un produs nepoluant, iar folosirea lui se face la
temperatura abianta, cu o aparatura simpla. 1idrogenul poate fi folosit in mod direct,
sub forma de hidrogen gazos depozitat in recipiente corespunzatoare. "epozitarea
hidrogenului si vehicularea lui constituie cea mai delicata problema a pilelor care
folosesc acest combustibil.
'lta posibilitate este aceea de a folosi substante chimice care contin hidrogen si pe
care pot sa il elibereze doar in momentul functionarii pilei. Un astfel de produs este
amoniacul %01
=
& care poate fi depozitat relativ usor, acesta prin disociere producand
hidrogen si azot conform reactiei9
temperatura
201
=
=1
2
70
2
.
In acelasi scop, se mai folosesc combustibili organici, cum sunt9 metanolul si
hidrocarburile usoare.
1idrazina are avanta3ul ca poate fi stocata fara probleme in solutie concentrata %F)*&
de hidrat de hidrazina %0
2
1
>
&. Inconvenientul hidrazinei este acela ca este foarte
scumpa, ceea ce face ca aplicatiile ei in cazul pilelor de combustie sa se rezume la
domeniul militar.
Combustibili organici ca9 metanol, Kerosen, combustibili lichizi se pot folosi dupa o
prealabila reformare a lor pentru a se obtine un amestec de hidrocarburi gazoase
usoare, oxid de carbon si hidrogen. 2e folosesc electrozi de platina, electroliti acizi si,
drept oxidant, aerul.
Utilizarea directa a gazulului natural pentru a produce curent electric elimina filiera
traditionala a termocentralelor. +ilele de combustie care folosesc gaz natural
functioneaza la temperatura inalta, cu electrolit topit sau solid.
@olosirea directa a hidrocarburilor usoare este ingreunata de reactivitatea lor chimica
redusa la temperatura ambianta si de aceea, unele pile de combustie functioneaza la
aproximativ ,)))G C. 2e pot folosi amestecuri de hidrocarburi ieftine rezultate ca
deseu din procesele chimice care, de obicei, sunt eliminate sau arse. Conditiile severe
de coroziune implica materiale scumpe si deficitare, ceea ce avanta3eaza folosirea
electrolitilor solizi chiar daca este necesara o temperatura mai mare de functionare.
'ipologia pilelor de combustie
Clasificarea pilelor de combustie se poate face dupa mai multe criterii care tin seama
de anumite particularitati comune %combustibilul folosit, tipul electrolitului,
temperatura de functionare etc.&
"upa tipul combustibilului pilele se impart in9
pile cu combustibili gazosi
pile cu combustibili lichizi
pile cu combustibili solizi
In functie de electrolitul folosit, avem urmatoarea clasificare9
pile cu electrolit lichid
$ topitura de carbonati
$ acid %solutie apoasa&
$ bazic %solutie apoasa&
pile cu electrolit solid
$ membrana din rasina
$ schimbatoare de ioni
$ cu structura cristalina
Cel mai uzual mod de a clasifica pilele este acela care tine seama de temperatura de
functionare, astfel9
pile de temperatura 3oasa %reci& care functioneaza intre 2)$-)GC?
pile de temperatura medie %calda& care functioneaza intre 2))$=))GC?
pile de temperatura inalta %fierbinti& care functioneaza intre >))$-))GC si in 3ur de
,)))GC.
#ste evident ca aceste structuri ordonatoare se suprapun partial? de exemplu o pila
fierbinte are electrolitul solid sau in stare topita, iar combustibilul nu poate fi decat
gazos sau solid care este adus in faza gazoasa. Un alt mod de a clasifica pilele este
acela care are in vedere cum se consuma combustibilul9
directe %combustibilul se consuma in mod direct fara transformari
intermediare&
indirecte %combustibilul sufera o serie de transformari inainte de a intra
in pila&.
Pile directe hidrogen o!igen +#
2
$
2
,
'cest tip de pile consuma in mod direct hidrogenul , putand functiona la diverse
temperaturi, datorita reactivitatii ridicate a acestuia. 2e pot folosi diversi electroliti, iar
in loc de oxigen se poate folosi aerul. +rima pila de combustie 1
2
4 O
2
a fost realizata
in anul ,-=( de <rove si dezvoltata, dupa ,(==, de 8acon.
+ile de temperatura 3oasa % fig. , & functioneaza, de regula, cu electrolit alcalin %;O1&
sau acid %1
2
2O
>
& in solutie apoasa, avand avanta3ul unei largi palete de catalizatori si
deci si de electrozi. +ila cu electrolit bazic asigura puteri specifice duble fata de cea cu
electrolit acid, dar exista pericolul carbonatarii electrolitului cu bioxidul de carbon din
aer.
+ile de temperatura medie 4 functioneaza cu hidroxizi topiti amestecati cu o solutie de
;O1 la temperaturi de aprox. 2))GC. "esi asigura cea mai mare putere specifica, pila
prezinta acelasi inconvenient cu pilele de electrolit ;O1 solutie si anume
carbonatarea insotita si de o corodare severa a recipentilor.
+ile de temperatura ridicata 4 functioneaza cu electroliti din carbonati alcalini topiti la
>)) $ -))GC sau solizi la temperaturi de aprox. ,)))GC. "esi are cele mai scazute
puteri specifice datorate unor randamente slabe de reactie, aceste pile, indeosebi cele
cu electrolit solid, permit utilizarea unor amestecuri de gaze deosebit de ieftine, care
rezulta ca subproduse de reactie in industria chimica. Un alt avanta3 consta in faptul
ca poate fi folosit direct aerul. Cea mai recenta pila de acest tip pusa la punct de firma
Lestinghouse foloseste un combustibil format din FD* 1
2
, 22* CO si ,,* vapori de
1
2
O la o temperatura de ,)))GC. +ila are forma tubulara la interiorul careia se gaseste
catodul % electrodul de aer & constituit de un strat subtire de ,mm de strontiu dopat cu
lantan si mangan. Urmeaza, in ordine, substratul poros de forma tubulara cu diametrul
de ,2 mm si grosimea de , mm din ErO
2
stabilizat cu CaO, electrolitul sub forma de
film de >) Mm din zirconiu stabilizat cu .triu , iar la exterior este depus electrodul de
combustibil %anodul& sub forma unei pelicule subtiri formata dintr$un cermet poros
din niche si zirconiu de aprox. ,5) Mm. @unctionarea se realizeaza prin trimiterea unui
3et de aer prin interiorul pilei, iar la exterior se vehiculeaza amestecul carburant,
conductia ionica realizandu$se cu a3utorul ionilor O
2$
. a o tensiune de ).F= : s$a
obtinur o inensitate de 2- ' care corespunde unei densitati de curent de ),25 'Acm
2
% fig. 2&.
Pile care utilizeaza alti combustibili decat hidrogenul
"ificultatile legate de producerea, stocarea si transportul hidrogenului, precum si
pretul sau ridicat, au facut sa se dezvolte pile care folosesc drept combustibili alte
substante.
+ile cu hidrocarburi 4 sunt caracterizate printr$o slaba reactivitate chimica si o
instabilitate a electrolitului in timp. #ste de preferat utilizarea hidrocarburilor in pile
indirecte.
+ile cu alcooli si derivati oxigenati 4 au avanta3ul unei mai mari reactivitati a
combustibililor si a unor preturi medii. "intre toti monoalcoolii, doar metanolul poate
reactiona complet pana la bioxid de carbon % la temperatura 3oasa &. +erformantele de
putere ale acestor pile sunt comparabile cu ale acelora care functioneaza cu
hidrocarburi.
+ile cu derivati ai azotului. "e cel mai mare interes se bucura pila cu hidrazina care
are performante foarte bune in privinta puterii specifice, in plus, hidrazina se poate
dizolva in electrolit, simplificand constructia pilei. 're dezavanta3ul ca este scumpa si
dega3a o cantitate mare de compusi cu azot. 'moniacul este avanta3os ca pret, dar
randamentul pilei este convenabil doar la temeperaturi medii? poate fi folosit atat
direct, cat si indirect, cand se descompune in azot si hidrogen.
Pile speciale.
In aceasta categorie pot fi incluse pilele regenerative cu metale alcaline si pilele
redox9
$ pilele alcaline %regenerative& utilizeaza sodiul sau potasiul sub forma topita, circulate
continuu, cu formarea intermediara a unor amalgame cu mercur. +uterea specifica este
buna, dar necesita surse exterioare de caldura pentru regenerarea metalului alcalin % se
poate utiliza caldura reziduala de la centralele nucleare &?
$ pila redox functioneaza prin asocierea unui generator electrochimic la fiecare
electrod, rezultand de fapt, doua sisteme oxido$reducatoare separate, fiecare cu
electrolitul sau % fig. = &, oxidanti si sisteme de circulare proprii.
+ile indirecte 4 utilizeaza combustibili care sufera transformari chimice sau fizice
inainte de a intra in pila. "e exemplu, carbunele reactioneaza cu aerul conform
reactiilor9
,& C7CO
2
2CO
2& 2CO7O
2
2CO
2
'stfel, reactia de oxidare completa a carbonului pana la bioxid de carbon este
decompusa in doua trepte. +rima reactie are loc intr$un reactor de gazeificare, iar a
doua are loc intr$o pila de combustie % fig. > &.
8ioxidul de carbon rezultat din pila de combustie este reciclat prin reactor, iar caldura
care se dega3a din reactia a doua poate fi folosita pentru mentinerea procesului din
reactor deoarece prima reactie este puternic endoterma. +ila de combustie
functioneaza la -)) $ ,)))GC cu un amestec de 1
2
si CO care rezulta din gazeificarea
carbunelui. #lectrolitul este solid, asa cum s$a aratat la pila de temperatura inalta.
Incepand de la o anumita putere critica minima, dega3area de caldura devine
suficienta pentru a compensa pierderile termice. Calculele arata ca, in cazul folosirii
unor izolatii termice corespunzatoare, temperatura poate fi mnetinuta prin dega3area
proprie de caldura.