Sunteți pe pagina 1din 45

Universitatea "Al.I.

Cuza" Iasi,
Facultatea de Matematic a,
Specializarea Matematic a-Informatic a
Lucrare de licent a
Teoreme de existent a in R si R2
Coordonator: Student:
Conf.dr. Liviu Florescu Vartic Raluca
Iasi, 2008
i
Capitolul 1
Introducere
Desi constituie o introducere, lucrarea nu se limiteaz a la o prezentare general a
sau, dimpotriv a, evit a o prezentare prea particular a. Toate faptele expuse se
leag a, pentru c a aceast a lucrare este centrat a n jurul unei teoreme primare
de existent a. La nceput, se introduc unele notiuni, propozitii si metode
de baz a, iar apoi se demonstreaz a o teorem a de existent a (numit a n text
teorem a principal a) si, n sfrsit se discut a unele aplicatii.
Lucrarea mai cuprinde si prezentarea unor elemente importante din teo-
ria multimilor de puncte si a unor notiuni de baz a (continuitatea functiilor,
compactitate, conexiune si echivalenta topologic a).
O teorem a de existent a este una care arm a c a ecare problem a dintr-
o anumit a clas a destul de larg a are o solutie de un anumit tip. Astfel de
teoreme constituie adesea structura de baz a a unei probleme considerate.
Teorema de existent a care va demonstrat a n aceast a lucrare r aspunde
la ntrebarea: " cnd se poate rezolva n raport cu r o ecuatie de forma
,(r) = ?". Aici ,(r) este functie sau expresie denit a pentru numere
reale r aate ntr-un interval [c. /]. Problema este: r [c. /] astfel nct
,(r) = ?
Subliniem c a nu sunt c autate metode pentru determinarea valorii lui r n
cazuri particulare. n locul unor astfel de metode se caut a un criteriu larg,
aplicabil ec areia dintre numeroasele si diferitele probleme, pentru existenta
sau neexistenta solutiei.
Criteriul dat de teorema principal a cere notiunea de continuitate a unei
functii; demonstratia teoremei de bazeaz a pe dou a propriet ati topologice a
intervalului [c. /] numite compactitate si conexiune.
Primul capitol se numeste " Preliminarii " si cuprinde urmatoarele sub-
capitole :"Spatiul R
k
" ("Structura de spatiu vectorial al lui R
k
", "Relatia de
ordine pe R
k
", "Structura topologic a uzual a pe R
k
", "Operatii cu siruri con-
vergente"), "Elemente de topologie n R
k
" si "Continuitate"; aceste subcapi-
ii
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE iii
tole cuprind denirea si dezvoltarea detaliat a a urm atoarelor elemente funda-
mentale: distanta dintre dou a puncte, metrica euclidian a pe R
k
, omotetica
unei multimi cu un num ar real, norma euclidian a pe R
k
, produsul scalar,
multimi m arginite, compacte si conexe, sfere nchise si deschise, vecin atate,
siruri, convergent a, continuitate, compactitate si conexiune.
Prin detalierea acestora s-a facut trecerea la capitolul al doilea "Teoreme
de existent a n cazul unidimensional".
n acest capitol am prezentat "Teorema I de existent a", urmat a de o serie
de aplicatii ce vor pune n evident a consecintele acesteia.
Pentru redactarea lucr arii am folosit Scientic WorkPlace.
Capitolul 2
Preliminarii
2.1 Spatiul R
/
2.1.1 Structura de spatiu vectorial al lui R
k
Vom nota cu (respectiv ) planul (spatiul cu trei dimensiuni) orientat si
cu
R
2
= R R = (r. ) : r. R = (r
1
. r
2
) : r
1
. r
2
R
R
3
= R R R = (r. . .) : r. . . R = (r
1
. r
2
. r
3
) : r
1
. r
2
. r
3
R
Aplicatiile:
,
2
: R
2
. ,
2
(r. ) = 1(r. )
si
,
3
: R
3
. ,
3
(r. . .) = 1(r. . .)
sunt bijectii. Vom identica n mod curent un punct din plan (spatiu) cu o
pereche ordonat a (triplet ordonat) din R
2
(R
3
).
\ _ R
2
(R
3
). ,
2
()(,
3
()) se numeste imaginea plan a (n spatiu) a
multimii .
Exemplul 2.1 Fie = (r. ) R
2
: r
4
_
2
. Imaginea plana a mul timii
1
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 2
este por tiunea ha surata din gura 1 de mai jos:
(r. ) 1 11 111 1\
r
2
+ - - -
+r
2
+ + - +

2
r
4
+ - + -
= = 1 ' 111
Distanta dintre dou a puncte
Fie (r. . .). (n. . n) R
3
si e d distanta dintre aceste dou a puncte;
atunci:
d =
_
d
2
1
+ (. )
2
=
_
(r n)
2
+ ( )
2
+ (. n)
2
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 3
n cazul particular al planului (deci dac a . = 0) se obtine
d =
_
(r n)
2
+ ( )
2
iar pe dreapt a
d = [r n[
si deci se reg asesc formulele cunoscute pentru distanta dintre dou a puncte n
plan si pe dreapt a.
Inspirati de aceste cazuri particulare vom introduce o distant a ntre dou a
puncte arbitrare din R
k
.
Denitia 2.1 Aplica tia d : R
k
R
k
R
+
data prin
d(r. ) =
_
(r
1

1
)
2
+ (r
2

2
)
2
+... + (r
k

k
)
2
.
unde r = (r
1
. r
2
. .... r
k
) si = (
1
.
2
. ....
k
) se nume ste distan ta dintre
punctele r si .
Distanta dintre punctele spatiului R
k
are urmatoarele propriet ati:
Teorema 2.1 1.
d(r. ) = 0 == r = (2.1)
2.
d(r. ) = d(. r). \r. R
k
(2.2)
3.
d(r. ) _ d(r. .) +d(.. ). \r. . . R
k
(2.3)
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 4
Demonstratie. Vomdemonstra numai proprietatea 2.3 . Fie r = (r
1
. r
2
. .... r
k
),
= (
1
.
2
. ....
k
), . = (.
1
. .
2
. .... .
k
) R
k
; atunci, utiliznd inegalitatea lui
Cauchy-Schwarz-Buniakowski
(
n

i=1
c
i
,
i
)
2
_ (
n

i=1
c
2
i
)(
n

i=1
,
2
i
)
obtinem [d(r. .) +d(. .)]
2
=
n

i=1
(r
i
.
i
)
2
+ 2
_
n

i=1
(r
i
.
i
)
2
n

i=1
(
i
.
i
)
2
+
n

i=1
(
i
.
i
)
2
_
n

i=1
(r
i
.
i
)
2
+ 2
n

i=1
(r
i
.
i
)(
i
.
i
) +
n

i=1
(
i
.
i
)
2
=
=
n

[
i=1
(r
i
.
i
) + (.
i

i
)]
2
=
n

i=1
(r
i

i
)
2
= d
2
(r. )
Denitia 2.2 O func tie d care la orice doua puncte r. ale unei mul timi
A asociaza un numar pozitiv d(r. ) si care verica proprieta tile 2.1, 2.2,
2.3 din teorema precedenta se nume ste metrica pe A. Metrica denita n
deni tia 2.1 se nume ste metrica euclidiana pe R
k
.
n R
2
adunarea a dou a puncte r = (r
1
. r
2
) si = (
1
.
2
) se face dup a
regula paralelogramului ilustrat a mai jos:
Suma este r+ = (r
1
+
1
. r
2
+
2
); vom deni dup a acelasi model adunarea
n R
k
.
Denitia 2.3 Fie r = (r
1
. r
2
. .... r
k
), = (
1
.
2
. ....
k
) R
k
si t R;
denim adunarea prin r + = (r
1
+
1
. .... r
k
+
k
) si nmul tirea cu scalari
prin
tr = (tr
1
. .... tr
k
).
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 5
Fat a de aceste dou a operatii R
k
se organizeaz a ca un spatiu vectorial real,
adic a sunt vericate propriet atile:
1. r + ( +.) = (r +) +., \r. . . R
k
(asociativitatea adun arii).
2. 0 = (0. .... 0) R
k
a..r + 0 = r, \r R
k
(0 se numeste element
neutru la adunare);
3.\r R
k
, (r) R
k
a.. r + (r) = 0 (r se numeste opusul
elementului r).
4. r + = +r, \r. R
k
(comutativitatea adun arii).
Din propriet atile 1. 4. deducem c a (R
k
. +) este un grup comutativ.
5. t(r +) = tr +t. \r. R
k
, \t R.
6. (t +:) r = t r +: r, \t. : R, \r R
k
.
7. (t:)r = t(:r). \t. : R, \r R
k
.
8. 1r = r, \r R
k
.
Denitia 2.4 Fie r R
k
si _ R
k
. Denim r + = r + :
mul time translata cu r daca t R. t = t . se nume ste omotetica
lui cu t .
Denitia 2.5 Fie r = (r
1
. .... r
k
) R
k
; numarul pozitiv
|r| = d(r. 0) =

_
k

i=1
r
2
i
se nume ste norma elementului r.
Propozitia 2.1 Se nume ste norma euclidiana pe R
k
orice aplica tie de forma
|| : R
k
R
k
, |r| =
_
r
2
1
+r
2
2
+... + r
2
k
cu proprieta tile:
1. |r| = 0 == r = 0
2. |t r| = [t[ |r| . \ t R. \ r R
k
3. |r +| _ |r| +|| . \ r. R
k
In particular, pentru / = 1 avem
|r| = [r
1
[
iar pentru / = 2
|r| =
_
r
2
1
+r
2
2
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 6
Exemplul 2.2 Norma denita pe 1 este |r|
1
= [r
1
[ +[r
2
[ +... +[r
k
[ . r 1
Pe 1
k
putem deni mai multe norme, si anume:
|r|
o
= max[r
1
[ . [r
2
[ . .... [r
k
[
|r|
p
= (
n

i=1
[r
i
[
p
)
1
p
. j _ 1
r = (r
1
. r
2
) R
2
: |r| _ 1 = r = (r
1
. r
2
) : r
2
1
+r
2
2
_ 1)
r = (r
1
. r
2
) R
2
: [r
1
[ +[r
2
[ _ 1
r
1
+r
2
_ 1 (ecuatia care taie axele n punctele (0. 1) si (1. 0) ==un p atrat
cu diagonala egal a cu 2).
Denitia 2.6 Fie r. . . R
3
(sau R
2
); spunem ca . este ntre r si si
notam cu r . situa tia n care
d(r. ) = d(r. .) +d(. .).
Mul timea [r. ] = . R
3
: r . se va numi segment cu capete r si
.
Mul timea [r. ) = . R
3
: r. sau r. se va numi semidreapta
cu originea n r si care trece prin .
Mul timea (r. ) = [r. )'[. r) se va numi dreapta care trece prin punctele
r si .
Deni tii similare se pot da pentru segmente, semidrepte sau drepte din
R
2
.
n propozitia urm atoare se dau caracteriz ari ale segmentelor, semidreptelor
si dreptelor din R
3
.
Propozitia 2.2 Fie r. R
3
; atunci:
1. [r. ] = (1 t)r +t : t [0. 1].
2. [r. ) = (1 t)r +t : t _ 0.
3. (r. ) = (1 t)r +t : t R = r +t( r) : t R.
Demonstratie.
1. Fie t [0. 1] si . = (1 t)r +t; atunci
d(r. .) = |r .| = |t(r )| = t |r |
si
d(. .) = | .| = (1 t) |r |
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 7
de unde rezult a:
d(r. .) +d(. .) = |r | = d(r. )
si deci . [r. ]. Reciproc, \ . [r. ], d(r. ) = d(r. .) + d(. .); e
t =
d(x;z)
d(x;y)
[0. 1]. Urm arind ca suport gura de mai jos, obtinem:
z
3
x
3
y
3
x
3
=
d(x;z)
d(x;y)
= t de unde .
3
= r
3
+t
3
tr
3
= (1t)r
3
+t
3
. Similar,
.
2
= (1 t)r
2
+t
2
, si .
1
= (1 t)r
1
+t
1
, deci
. = (1 t)r +t.
2. . [r. ) == . [r. ] sau [r. .] == t [0. 1] a..
. = (1 t)r + t sau : [0. 1] a.. = (1 :)r + :.. Ultima
egalitate se mai scrie . = (1
1
s
)r +
1
s
iar t =
1
s
_ 1. Rezult a c a
. [r. ) == t _ 0 a..
. = (1 t)r +t.
3. . (r. ) == . [r. ) ' [. r) == t _ 0 a.. . = (1 t)r + t
sau : _ 0 a.. . = (1 :) +:r; ultima egalitate se scrie
. = (1 t)r +t
unde t = 1 : _ 1.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 8
Produsul scalar
Fie r = (r
1
. r
2
), = (
1
.
2
) R
2
si e unghiul

r0; denim atunci (r. ) =
|r| || cos o. Observ am c a dreapta care trece prin punctele 0 si r este
perpendicular a pe dreapta ce trece prin 0 si dac a si numai dac a (r. ) = 0.
Asa cumputemconstata , cos o = cos(o
2
o
1
) = cos o
1
cos o
2
+sin o
1
sin o
2
=
y
1
|y|

x
1
|x|
+
y
2
|y|

x
2
|x|
=
x
1
y
1
+x
2
y
2
|x||y|
Rezult a deci c a (r. ) = r
1

1
+r
2

2
; acesta ne permite s a extindem acest
produs la R
k
.
Denitia 2.7 Fie r = (r
1
. .... r
k
), = (
1
. ....
k
) R
k
; numim produs
scalar (sau produs interior) al vectorilor r si numarul real:
(r. ) =
k

r
i

i
i=1
Vom spune ca vectorii r si sunt perpendiculari daca (r. ) = 0; vom nota
aceasta situa tie cu r l .
Propozitia 2.3 Produsul scalar pe R
k
are urmatoarele proprieta ti:
1. (r. ) = (. r). \r. R
k
2. (r +. .) = (r. .) + (. .). \r. . . R
k
3. (tr. ) = t(r. ). \r. R
k
. \t R
4. (r. r) = |r|
2
_ 0. \r R
k
5. [(r. )[ _ |r| + || _
1
2
(|r|
2
+ ||
2
) . \r. R
k
(Inegalitatea lui
Cauchy)
Demonstratie.
1. Este evident a.
2. (r+. .) =
k

i=1
(r
i
+
i
).
i
=
k

i=1
r
i
.
i
+
k

i=1

i
.
i
= (r. .)+(. .). \r. . . R
k
3. (tr. ) =
k

(t
i=1
r
i
)
i
= t
k

i=1
r
i

i
= t(r. ). \r. R
k
. \t R
4. (r. r) = |r|
2
_ 0 . \r R
k
este evident
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 9
5. \r. R
k
, (r t. r t) _ 0 sau (r. r t) t(. r t) _ 0 ==
(r. r) t(r. ) t(r. ) + t
2
(. ), \t R ; deci discriminantul acestui
trinom de gradul doi trebuie s a e negativ, de unde:
[(r. )[ _ |r| || .
Observatia 2.1 Din propozi tia precedenta remarcam ca
1 _
(r. )
|r| ||
_ 1. \r. R
k
. r ,= 0 ,= .
Rezulta atunci ca exista un unghi unic o [0. :] astfel nct
cos o =
(r. )
|r| ||
Vom spune ca o este unghiul dintre vectorii r si (unghiul

r0 ); regasim
astfel formula din cazul / = 2:
(r. ) = |r| || cos o. \r. R
k
.
2.1.2 Relatia de ordine pe R
k
Denitia 2.8 Fie r = (r
1
. .... r
k
), = (
1
. ....
k
) R
k
; spunem ca r este
mai mic dect si notam cu r _ situa tia n care r
1
_
1
. .... r
k
_
k
.
Observatia 2.2 Rela tia denita este reexiva, adica:
1.
r _ r. \r R
k
.
antisimetrica, deci:
2.
r _ si _ r antreneaza r = .
si tranzitiva, deci:
3.
r _ si _ . antreneaza r _ ..
Aceste proprieta ti caracterizeaza rela tiile de ordine; deci _ este o
rela tie de ordine pe R
k
. Acesta ordine nu este totala; de exemplu (0. 1)
nu este comparabil cu (1. 0) n R
2
.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 10
Denitia 2.9 O mul time _ R
k
este marginita superior n R
k
daca exista
un majorant pentru , deci daca exista un element r
0
R
k
astfel nct
r _ r
0
. \r .
O mul time _ R
k
este marginita inferior n R
k
daca exista un minorant
pentru , deci daca exista un element r
0
R
k
astfel nct r _ r
0
. \r .
O mul time este marginita daca este marginita superior si marginita infe-
rior.
n gura de mai jos se ilustreaz a o astfel de situatie n R
2
:
r
0
este un majorant iar
0
un minorant pentru multimea .
Teorema 2.2 Orice mul time nevida si marginita superior (marginita infe-
rior) din R
k
admite margine superioara (margine inferioara).
Demonstratie. Presupunem c a r
0
= (r
0
1
. .... r
0
k
) R
k
este un majorant
pentru multimea nevid a . Fie 1 = c R : r = (c. r
2
. .... r
k
) ;
1
este o multime nevid a si m arginit a superior de r
0
1
n R. Rezult a c a exist a r
1
= sup
1
R. Ration am similar pentru celelalte coordonate si g asim r
2
. ... r
k
margini superioare pentru
2
. ....
k
. respectiv. Fie r = ( r
1
. .... r
k
) R
k
.
Rezult a imediat c a r este marginea superioar a a multimii . Similar se
arat a c a dac a este m arginit a inferior = inf .
Denitia 2.10 Fie r
0
R
k
si : R, : 0; mul timea
o(r
0
. :) =
_
r
0
R
k
: d(r. r
0
) =
_
_
r r
0
_
_
< :
_
se nume ste sfera deschisa cu centrul n r
0
si de raza : iar mul timea
1(r
0
. :) =
_
r
0
R
k
: d(r. r
0
) =
_
_
r r
0
_
_
_ :
_
se nume ste sfera nchisa cu centrul n r
0
si de raza : .
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 11
Observatia 2.3 n cazul particular / = 3 sferele deschise sunt exact sferele
geometrice pline fara coaja, iar sferele nchise sunt sferele pline din spa tiu.
Pentru / = 2, sferele deschise (nchise) sunt discurile geometrice deschise
(nchise); n cazul / = 1 sferele deschise sunt intervale deschise iar sferele
nchise sunt intervale nchise (centrul este n mijlocul intervalului iar raza
este egala cu jumatate din lungimea acestuia).
2.1.3 Structura topologic a uzual a pe R
k
Denitia 2.11 Fie r
0
R
k
; o mul time \ _ R
k
se nume ste vecinatate a
punctului r
0
daca exista un numar : 0 a. . o(r
0
. :) _ \ . Vom nota
cu 1(r
0
) mul timea tuturor vecinata tilor lui r
0
; 1(r
0
) este o submul time a
mul timii T(R
k
) a tuturor par tilor lui R
k
. Evident ca \r R
k
. \: 0.
o(r. :) 1(r).
n gura de mai jos, \ _ R
3
este un con plin cu vrful n
0
iar r
0
este
un punct n interiorul lui \ ; dup a cum se poate constata din gur a, \ este
vecin atate pentru r
0
dar nu este vecin atate pentru
0
.
Teorema urm atoare pune n evident a cteva propriet ati importante ale multimii
vecin at atilor unui punct.
Teorema 2.3 Fie r
0
R
k
, \r R
k
e 1(r) mul timea vecinata tilor lui r.
Atunci sunt ndeplinite urmatoarele proprieta ti:
1. \ 1(r
0
). \ _ \ =\ 1(r
0
).
2. \
1
. \
2
1(r
0
) =\
1
\
2
1(r
0
).
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 12
3. r
0
\. \\ 1(r
0
).
4. \\ 1(r
0
). \ 1(r
0
). a.. \ 1(r). \r \.
5. \
0
,= r
0
. \ 1(r
0
). \ 1(
0
) a.. \ \ = ?.
Demonstratie. Vom schita demonstratia doar pentru ultimele dou a propri-
et ati.
4. Oricare ar \ 1(r
0
) exist a : 0 astfel nct o(r
0
. :) _ \ ; atunci
\ = o(r
0
. :) 1(r
0
) si \r \. d(r. r
0
) = |r r
0
| < :. Fie
:
1
= : |r r
0
| 0; \ o(r. :
1
). d(. r
0
) = | r
0
| _ | r| +
|r r
0
| < :
1
+|r r
0
| = : deci o(r
0
. :). Rezult a c a o(r. :
1
) _
o(r
0
. :) _ \ ceea ce antreneaz a \ 1(r).
5. Fie
0
,= r
0
; atunci : =
1
2
d(r
0
.
0
) =
1
2
|r
0

0
| 0. o(r
0
. :)
1(r
0
), o(
0
. :) 1(
0
) si intersectia celor dou a vecin at ati este vid a.
ntr-adev ar dac a ar exista un element comun r atunci 2 : = d(r
0
.
0
)
_ d(r
0
. r) +d(r.
0
) < : +: = 2 : ceea ce este absurd.
n practic a este mai dicil de operat cu notiunea general a de vecin atate;
unele vecin at ati, cum ar de exemplu sferele, ofer a simplic ari ale rationa-
mentelor.
Denitia 2.12 Fie r
0
R
k
; o familie de mul timi 1(r
0
) _ T(R
k
) se nu-
me ste sistem fundamental de vecinata ti daca:
1. 1
0
(r
0
) _ 1(r
0
);
2. \\ 1(r
0
). \ 1
0
(r
0
) a.. \ _ \
Exemplul 2.3 Urmatoarele familii de mul timi ofera exemple de sisteme fun-
damentale numarabile de vecinata ti pentru un punct r = (r
1
. .... r
k
) R
k
:
1. (a)
_
o(r.
1
n
) : : N
+
_
.
(b)
_
n

i=1
(r
i

1
n
. r
i
+
1
n
) : : N
+
_
.
Avnd la dispozitie notiunea de vecin atate putem trece la studiul conver-
gentei sirurilor n R
k
.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 13
Denitia 2.13 O func tie , : N R
k
se nume ste sir de vectori n R
k
;
vom nota, \: N, ,(:) = r
n
= (r
n
1
. .... r
n
k
). Sirurile de numere reale
(r
n
1
)
nN
. .... (r
n
k
)
nN
se vor numi sirurile de coordonate asociate sirului (r
n
)
nN
.
Ca si n cazul real, vom folosi pentru sirul , nota tia mai sugestiva , =
(r
n
)
nN
sau pur si simplu (r
n
). Pentru a indica mul timea _ R
k
ca mul time
de valori pentru sirul , vom nota (r
n
) _ .
Fie , : N R
k
un sir; sirul q : N R
k
se nume ste sub sir al sirului
, daca exista o func tie strict crescatoare , : N N a.. q = , ,. Daca
notam ,(:) = |
n
, \: N atunci un sub sir al sirului , este q = (r
l
n
)
nN
unde (|
n
)
nN
este un sir strict crescator de numere naturale.
Denitia 2.14 Fie (r
n
)
nN
_ R
k
un sir de vectori si e r R
k
; vom spune
ca sirul (r
n
)
n
converge la r daca oricare ar o vecinatate \ 1(r) exista un
rang :
0
N astfel nct oricare ar : _ :
0
, r
n
\ ; vom nota aceasta prin
r
n
r sau, cnd vrem sa marcam spa tiul n care are loc convergen ta,r
n

R
k
r.
Sirul (r
n
)
nN
_ R
k
este convergent daca exista r R
k
a. r
n
r;
vectorul r se nume ste limita sirului convergent (r
n
). Un sir care nu este
convergent se nume ste divergent.
A stabili natura unui sir nseamna a stabili daca el este convergent sau
daca este divergent.
Propozitia 2.4 Un sir (r
n
) _ R
k
este convergent la r daca si numai daca
sirul de numere reale (|r
n
r|)
nN
este convergent la 0. (Fie (r
n
) _ R
k
. r
R
k
, atunci r
n

R
k
r == |r
n
r|
R
0).
Demonstratie. " =" : Presupunem c a r
n
r si e 0 arbitrar; atunci
sfera o(r. ) 1(r) si deci exist a :
0
N a.. \: _ :
0
. r
n
o(r. ) ceea ce
este echivalent cu |r
n
r| < . Deci |r
n
r| 0.
" =" : Presupunem c a |r
n
r|
R
0 si e \ o vecin atate arbitrar a a lui
r. Din denitia vecin at atilor, exist a : 0 a.. o(r. :) _ \ si astfel exist a
:
0
N a.. |r
n
r| < :, \: _ :
0
. De aici rezult a c a pentru orice : _ :
0
,
r
n
o(r. :) _ \ .
Convergenta unui sir de vectori din R
k
se reduce la convergenta sirurilor
de coordonate asociate lui.
Teorema 2.4 Fie sirul (r
n
)
nN
_ R
k
. r
n
= (r
n
1
. ..r
n
k
). \: N si e r =
(r
1
. ..r
k
) R
k
;
r
n

R
k
r == r
n
i

R
r
i
. \i 1. ... /.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 14
Demonstratie. Demonstratia teoremei rezult a din inegalit atile:
[r
n
i
r
i
[ _ |r
n
r| _
_
/ max[r
n
i
r
i
[ : i = 1. ... /. (2.4)
ntr-adev ar, dac a presupunem c a r
n

R
k
r atunci |r
n
r| 0 si, din prima
inegalitate a relatiei 2.4, r
n
i
r
i
. \i = 1. .... /.
Reciproc, dac a \i 1. .... /. r
n
i
r
i
R
, atunci \ 0. :
i
N a.
[r
n
i
r
i
[ <

_
/
. \: _ :
i
. (2.5)
Fie :
0
= max:
i
: i = 1. .... /; \: _ :
0
si \i = 1. .... /. : _ :
i
si atunci, din
relatia 2.5. [r
n
i
r
i
[ <
"
_
k
, de unde
_
/ max[r
n
i
r
i
[ : i = 1. ... / < .
Utiliznd inegalitatea din dreapta relatiei 2.4 rezult a c a |r
n
r| 0 si deci
r
n
r.
Propozitia 2.5 1. Daca un sir este convergent, limita sa este unica.
2. Daca un sir este convergent, el este marginit. Un sir este marginit daca
mul timea valorilor este marginita.
3. r
n

R
k
r =|r
n
|
R
|r| .
4. Daca ntr-un sir schimbam ordinea termenilor natura sa nu se schimba
iar n cazul n care este convergent limita sa ramne aceea si.
5. Daca unui sir i adaugam sau i suprimam un numar nit de termeni,
natura sirului nu se schimba, iar n caz de convergen ta nici limita.
6. Orice sub sir al unui sir convergent converge la aceea si limita.
Demonstratie. Deoarece convergenta sirurilor n R
k
este echivalent a cu
convergenta sirurilor de coordonate, demonstratia propriet atilor 1, 4, 5 si 6
se bazeaz a pe propriet atile similare ale sirurilor de numere reale.
2. Fie (r
n
) R
k
convergent si e r R
k
limita sa; atunci |r
n
r| 0.
Pentru = 1, :
1
N a.. |r
n
r| < 1, \: _ :
1
. Not am cu
: = max
_
_
r
0
_
_
.
_
_
r
1
_
_
. ....
_
_
r
n
1
1
_
_
. |r| + 1;
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 15
atunci \: N, |r
n
| _ :. ntr-adev ar, dac a : < :
1
, atunci este
evident a inegalitatea iar dac a : _ :
1
,
|r
n
| = |r
n
r +r| _ |r
n
r| +|r| _ 1 +|r| _ :
Rezult a c a r
n
: : N _ 1(0. :) si deci (r
n
) este un sir m arginit
(multimea termenilor s ai este o multime m arginit a).
3. Presupunem c a r
n

R
k
r; atunci, cum
[|r
n
| |r|[ _ |r
n
r| . \: N
rezult a c a
|r
n
|
R
|r| .
Observatia 2.4 Fie (r
l
n
) si (r
p
n
) doua sub siruri ale lui (r
n
). Spunem ca
sub sirurile (r
l
n
) si (r
p
n
) epuizeaza sirul (r
n
) daca |
n
: : N ' j
n
: :
N = N.
2.1.4 Operatii cu siruri convergente
Propozitia 2.6 Fie (r
n
), (
n
) _ R
k
. r. R
k
. (t
n
) _ R si t R, atunci:
1.
r
n
r

_
= r
n
+
n
r +
2.
r
n
r
t
n
t
_
=t
n
r
n
t r
3.
r
n
r

_
== (r
n
.
n
) (r. ).
Demonstratie.
1. Deoarece r
n
r si
n
, |r
n
r| 0 si |
n
| 0; concluzia
este o consecint a a inegalit atii:
|r
n
+
n
(r +)| _ |r
n
r| +|
n
| .
2.
|t
n
r
n
t r| _ |t
n
r
n
t
n
r +t
n
r t r| =
[t
n
[ |r
n
r| +[t
n
t[ |r| .
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 16
Deoarece (t
n
) este convergent la t (deci este si m arginit) iar (r
n
) este
convergent la r, din inegalitatea de mai sus rezult a c a
t
n
r
n
t r.
[(r
n
.
n
) (r. )[ _ [(r
n
r.
n
)[ +[(r.
n
)[ _
|r
n
r| |
n
| +|r| |
n
| .
Deoarece (r
n
) este convergent la r si (
n
) este convergent la (deci si
m arginit), rezult a din relatia de mai sus c a
(r
n
.
n
) (r. ).
Teorema 2.5 Orice sir crescator si marginit converge la marginea supe-
rioara a mul timii termenilor sai.
Orice sir descrescator si marginit converge la marginea inferioara a mul timii
termenilor sai.
Demonstratie. Fie (r
n
)
nN
_ R
k
un sir cresc ator si m arginit, unde \:
N. r
n
= (r
n
1
. ..r
n
k
). Tinnd cont de denitia relatiei de ordine rezult a c a
\: N. \i 1. .... /. r
n
i
_ r
n+1
i
. n plus (r
n
) ind si m arginit, exist a
r = (r
1
. ..r
k
) = supr
n
k
: : N. Rezult a atunci din teorema de convergent a
a sirurilor monotone de numere reale c a r
i
= lim
n
r
n
i
si astfel rezult a c a r
n
r.
Corolarul 2.1 Orice sir monoton si marginit n R
k
este convergent.
Teorema 2.6 (Lema lui Cesaro) Orice sir marginit n R
k
are sub siruri
convergente.
Demonstratie. Vom face demonstratia n cazul particular / = 2. Fie (r
n
)
un sir m arginit din R
2
, r
n
= (r
n
1
. r
n
2
). \: N si e r
0
= (r
0
1
. r
0
2
) un minorant
iar
0
= (
0
1
.
0
2
) un majorant al multimii termenilor sirului; atunci, \: N,
rezult a c a r
0
1
_ r
n
1
_
0
1
si r
0
2
_ r
n
2
_
0
2
.
Sirul (r
n
1
)
nN
ind m arginit n R, varianta scalar a a lemei lui Cesaro ne
asigur a existenta unei multimi innite `
1
_ N si a unui punct r
1
R
a.. (r
n
1
)
nN
1
r
1
. (r
n
2
)
nN
1
este subsir al sirului (r
n
2
)
nN
; ind la rn-
dul s au m arginit, exist a o multime innit a `
2
_ `
1
si un punct r
2
R
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 17
a.. (r
n
2
)
nN
2
r
2
. Sirul (r
n
1
)
nN
2
este subsir al sirului (r
n
1
)
nN
1
si deci
(r
n
1
)
nN
2
r
1
. Rezult a atunci c a sirul (r
n
)
nN
2
este un subsir al sirului
(r
n
1
)
nN
convergent la r = (r
1
. r
2
).
n cazul general demonstratia este similar a.
Fie (r
n
) un sir m arginit din R
k
, r
n
= (r
n
1
. ..r
n
k
) . \: N si e r
0
=
(r
0
1
. .... r
0
k
) un minorant iar
0
= (
0
1
. ....
0
k
) un majorant al multimii terme-
nilor sirului; \: N si \i 1. .... / rezult a c a r
0
i
_ r
n
i
_
0
i
.
Sirul (r
n
1
)
nN
ind m arginit n R, varianta scalar a a lemei lui Cesaro
ne asigur a existent a unei multimi innite `
1
_ N si a unui punct r
1
R
a.. (r
n
1
)
nN
1
r
1
. Subsirul (r
n
2
)
nN
1
al sirului (r
n
2
)
nN
ind la rndul
s au m arginit, exist a o multime innit a `
2
_ `
1
si un punct r
2
R a..
(r
n
2
)
nN
2
r
2
. n acelasi mod obtinem multimile innite `
2
_ `
3
_
... _ `
k
si punctele r
3
. .... r
k
R a.. (r
n
3
)
nN
3
r
3
. .... (r
n
k
)
nN
k
r
k
.
Sirurile (r
n
i
)
nN
k
sunt subsiruri ale sirurilor (r
n
i
)
nN
i
, \i 1. .... / si
deci(r
n
i
)
nN
k
r
i
, \i 1. .... /. Rezult a atunci c a sirul (r
n
)
nN
k
este
un subsir al sirului (r
n
)
nN
convergent la r = (r
1
. .... r
k
).
Denitia 2.15 Un sir (r
n
)
nN
_ R
k
se nume ste sir Cauchy sau sir funda-
mental daca \ 0. :
0
N a.., \:. : _ :
0
, |r
n
r
m
| < . Rezulta
imediat ca un sir (r
n
) este sir Cauchy daca si numai daca \ 0, :
0
N
a.. \: _ /
0
, \j N, |r
n+p
r
n
| < .
Propozitia 2.7 Fie (r
n
)
nN
_ R
k
, r
n
= (r
n
1
. .... r
n
k
), \: N; sirul (r
n
) este
sir Cauchy n R
k
daca si numai daca sirurile sale de coordonate (r
n
1
)
n
. .... (r
n
k
)
n
sunt siruri Cauchy n R.
Demonstratie. Demonstratia este o consecint a imediat a a inegalit atilor:
[r
n
i
r
m
i
[ _ |r
n
r
m
| _
_
/ max [r
n
i
r
m
i
[ ; i = 1. .... / . \:. : N
(2.7)
ntr-adev ar, dac a (r
n
)
n
este sir Cauchy, atunci \ 0, :
0
N a.. \:. : _
:
0
.
|r
n
r
m
| < .
Din prima inegalitate din 2.7 rezult a c a, \i 1. .... /. [r
n
i
r
m
i
[ _ |r
n
r
m
| <
deci sirurile (r
n
i
)
n
sunt siruri Cauchy n R. \i = 1. .... /.
Reciproc, dac a presupunem c a, \i = 1. .... /, sirul (r
n
i
)
n
este sir Cauchy
n R, atunci \ 0. :
i
N a.., \:. : _ :
i
. [r
n
i
r
m
i
[ <
"
_
k
. Fie atunci
:
0
= max:
1
. .... :
k
; \:. : _ :
0
,
_
/ max [r
n
i
r
m
i
[ : i = 1. .... / < si
utiliznd inegalitatea a doua din 2.7 obtinem |r
n
r
m
| < ceea ce arat a
c a sirul (r
n
)
n
este sir Cauchy n R
k
.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 18
Teorema 2.7 (lui Cauchy) Un sir (r
n
)
nN
_ R
k
este convergent daca si
numai daca este sir Cauchy.
Demonstratie. Teorema se poate demonstra usor pe baza propozitiei prece-
dente si a variantei scalare a teoremei fundamentale a lui Cauchy. Astfel un
sir de vectori (r
n
)
nN
din R
k
este convergent dac a si numai dac a sirurile sale
de coordonate sunt convergente (teorema 2.4); teorema lui Cauchy pentru
siruri de numere reale ne asigur a atunci c a (r
n
)
n
converge dac a si numai dac a
sirurile sale de coordonate sunt siruri Cauchy si, conform propozitiei prece-
dente, aceasta are loc dac a si numai dac a (r
n
)
nN
este sir Cauchy. Putem s a
prezent am si o variant a direct a de demonstratie care urmeaz a aceeasi linie
cu demonstratia teoremei lui Cauchy din R.
Necesitatea: Presupunem c a sirul (r
n
) este sir convergent n R
k
; atunci
exist a un r unic n R
k
a. r
n
r. Rezult a c a \ 0. :
0
N a.. \: _ :
0
.
|r
n
r| <
1
2
. Atunci \:. : _ :
0
. |r
n
r
m
| _ |r
n
r| +|r
m
r| < .
Sucienta:
1. Fie (r
n
)
nN
_ R
k
un sir Cauchy; vom ar ata nti c a (r
n
) este m arginit.
ntr-adev ar, pentru = 1, :
0
N a.. \: _ :
0
. |r
n
r
n
0
| < 1.
Rezult a c a |r
n
| _ |r
n
r
n
0
| + |r
n
0
| < 1 + |r
n
0
|. Atunci, : N,
|r
n
| _ ` = max|r
0
| . |r
1
| . .... |r
n
0
1
| . 1 +|r
n
0
| ceea ce arat a c a
(r
n
) este m arginit.
2. Deoarece (r
n
) este m arginit putem utiliza lema lui Cesaro pentru a
pune n evident a un subsir (r
l
n
)
l
n
N
convergent la un element r R
k
(aici (|
n
)
n
este un sir strict cresc ator de numere naturale).
Fie 0 arbitrar. Deoarece (r
n
) este sir Cauchy, exist a :
1
N a..
|r
n
r
m
| <

2
. \:. : _ :
1
. (2.8)
Deoarece (r
l
n
)
l
n
N
converge la r. exist a :
2
N a..
_
_
r
l
n
r
_
_
<

2
. \: _ :
2
(2.9)
Fie :
3
= max:
1
. :
2
; \: _ :
3
rezult a |
n
_ : _ :
1
si : _ :
2
si astfel din
inecuatiile 2.8si 2.9 obtinem:
|r
n
r| _
_
_
r
n
r
l
n
_
_
+
_
_
r
l
n
r
_
_
<

2
+

2
=
ceea ce arat a c a r
n
r.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 19
Teorema 2.8 (lui Cantor) Fie (r
n
)
nN
_ R
k
si (:
n
) (0. ); daca sunt
ndeplinite condi tiile:
1. 1(r
n
. :
n
) _ 1(r
n+1
. :
n+1
). \: N.
2. lim
no
:
n
= 0.
atunci exista r R
k
a..
o

n=0
1(r
n
. :
n
) = r.
Demonstratie. \:. j N. (r
n+p
) 1(r
n+p
. :
n+p
) _ 1(r
n
. :
n
) de unde
_
_
r
n+p
r
n
_
_
_ :
n
. (2.10)
Cum :
n
0, rezult a c a (r
n
) este sir Cauchy. Teorema lui Cauchy ne asigur a
existenta unui element r R
k
a.. r
n
r. Dac a n relatia 2.10 trecem la
limit a pentru j obtinem, tinnd cont de proprietatea de continuitate a
normei, |r r
n
| _ :
n
, \: N. ceea ce arat a c a r 1(r
n
. :
n
). \: N.
Dac a
o

n=0
1(r
n
. :
n
) ar mai contine un element , atunci |r
n
| _ :
n
,
\: N; rezult a c a r
n
. Cum limita unui sir convergent este unic a,
r = .
Denitia 2.16 Fie r R
k
. _ R
k
; spunem ca:
1. r este punct aderent pentru mul timea daca \ ,= ?. \\ 1(r);
vom nota cu

mul timea punctelor aderente ale mul timii si o vom
numi aderen ta sau nchiderea mul timii .
2. r este punct de acumulare pentru mul timea daca \ r ,= ?.
\\ 1(r); vom nota cu
0
mul timea punctelor de acumulare ale
mul timii si o vom numi derivata a mul timii .
3. r este punct interior pentru mul timea daca 1(r); mul timea
punctelor interioare mul timii se nume ste interiorul mul timii si se
noteaza cu

.
4. r este punct izolat al mul timii daca exista o vecinatate \ 1(r) a..
\ = r.
5. Mul timea este mul time nchisa daca =

.
6. Mul timea este mul time deschisa daca =

.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 20
2.2 Elemente de topologie n R
/
Teorema 2.9 Fie r R
k
. _ R
k
; atunci:
1. r este punct aderent pentru daca si numai daca exista un sir (r
n
) _
a.. r
n
r.
2. r este punct de acumulare pentru daca si numai daca exista un sir
(r
n
) _ r a.. r
n
r.
3. este mul time nchisa daca si numai daca oricare ar un sir conver-
gent (r
n
) _ . lim
n
r
n
.
Demonstratie.
1. Fie r

; \: N
+
. o(r.
1
n
) 1(r) si deci (r
n
) o(r.
1
n
) . Atunci
(r
n
) este un sir de puncte din si |r
n
r| <
1
n
. \: N
+
, de unde
r
n
r. Reciproc, dac a exist a un sir (r
n
) _ convergent la r, atunci
\\ 1(r). :
0
N a.. \: _ :
0
. r
n
\ . n particular, r
n
0
\
de unde \ ,= ?. Rezult a c a r

.
2. Caracterizarea este evident a dac a tinem cont de : r
0
== 0
a.. o(r. ) _ .
3. Fie o multime deschis a, deci =

, si e (r
n
) _ un sir convergent
la r; din punctul 1. = r

= . Reciproc, presupunem c a orice sir
convergent din are limita n . Stim c a _

; \r

. (r
n
) _
a.. r
n
r si astfel r . Rezult a c a

= deci este multime
nchis a.
Exemplul 2.4 1. Sferele nchise sunt mul timi nchise; sferele deschise
sunt mul timi deschise. ntr-adevar, daca am presupune ca o sfera n-
chisa 1(r. :) nu este mul time nchisa ar rezulta ca 1(r. :)1(r. :);
atunci = |r |: 0 si deci o(. )1(r. :) ,= ?. Fie . un punct
din intersec tie; atunci |r | _ |r .| +|. | < : + = |r |
ceea ce este absurd. Fie acum o(r. :) o sfera deschisa arbitrara din R
k
;
sa aratam ca este vecinatate pentru orice punct al ei. Fie o(r. :)
si = : |r | 0. Vom demonstra ca o(. ) _ o(r. :) de unde
va rezulta ca o(r. :) este vecinatate pentru .\. o(. ) . |. r| _
|. | +| r| < +|r | = : ceea ce arata ca . o(r. :).
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 21
2. Fie =
1
'
2
' (0. 0) _ R
2
unde
1
= (r. ) R
2
: 1 iar

2
= (r. ) R
2
: _ r
2
1. Imaginea mul timii este schi tata
n gura de mai jos:
Atunci

=

1
'

2
' (0. 0). unde

1
= (r. ) R
2
: _ 1.

2
=
2
= (r. ) R
2
: _ r
2
1.

=

1
'

2
.

= (r. )
R
2
: 1, sau < r
2
1 ; punctul (0. 0) este singurul punct izolat
al mul timii . Mul timea
1
este mul time deschisa iar mul timea
2
este mul time nchisa. Mul timea nu este deschisa nici nchisa.
3. Mul timea = tr + : + (1 t :). : t. : R din R
3
(gracul unui
plan care trece prin punctele r. . .) este o mul time nchisa n R
3
fara
puncte interioare.
Propozitia 2.8 1.

_ _

.
0
_

.

= '
0
.
2. Mul timea punctelor izolate ale mul timii este egala cu

0
si deci
cu
0
(un punct aderent pentru este sau punct de acumulare sau
punct izolat al mul timii ).
3. r
0
== r r
4. O mul time este nchisa daca si numai daca
0
_ .
5. O mul time este deschisa daca si numai daca este vecinatate pentru
orice punct al ei.
Demonstratie.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 22
1. \r

. 1(r) si deci r ; \\ 1(r). r \ , deci \ ,= ?
ceea ce spune c a r

. Am ar atat deci c a:

_ _

.

0
_

rezult a imediat din denitia punctelor de acumulare. Din cele
demonstrate pn a acum rezult a c a '
0
_

.Fie acum un element
arbitrar r

; dac a r atunci r '
0
. Dac a r , , \\ 1(r),
\ r = \ ,= ? (r este punct aderent pentru ). Rezult a c a
r
0
. Aceasta demonstreaz a incluziunea invers a

_ '
0
.
2. Fie r un punct izolat al multimii si e \ o vecinatate a sa a. \ =
r; atunci r _

si evident c a r ,
0
. Invers, dac a r

0
atunci din 1. r ; cum r ,
0
exist a o vecin atate a sa \ a..
\ r = ?; atunci \ = r si deci r este punct izolat al
multimii .
3. Este evident a.
4. Din 1.

= '
0
; este nchis a dac a si numai dac a =

= '
0
ceea ce este echivalent cu
0
_ .
5. Este o consecint a imediat a a denitiilor multimilor deschise si a punctelor
interioare.
Propozitia 2.9 1. este mul time nchisa daca si numai daca R
k
este
mul time deschisa.
2.

este mul time nchisa (cea mai mica mul time nchisa care con tine
mul timea ).
3.

este multime deschisa(cea mai mare multime deschisa continuta in
multimea ).
Demonstratie.
1. Presupunem c a este multime nchis a ( =

); pentru a demonstra c a
R
k
este deschis a trebuie s a ar at am c a R
k
=

\
R
k
. Incluziunea

\
R
k
._ R
k
este asigurat a de 1. Fie acum r R
k
; rezult a c a
r , =

. Exist a deci o vecin atate \ a lui r a.. \ = ? sau,
echivalent, \ R
k
. Ultima incluziune ne asigur a c a R
k
este o
vecin atate a punctului r si deci r R
k
.Reciproc, e R
k
multime
deschis a si r

. Dac a presupunem c a r , atunci r R
k
=
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 23

\
R
k
si deci R
k
1(r). Cum r

ar trebui ca (R
k
) ,= ?
ceea ce este absurd. Deci ipoteza r , este fals a, de unde rezult a c a
=

si deci este multime nchis a.
2. Demonstr am c a

= . Din propozitia 1 stim c a

_ . Presupunem
c a incluziunea invers a nu are loc si e atunci r

. Deoarece r nu
este punct aderent pentru , exist a o vecin atate \ a sa a.. \ = ?.
Exist a o vecin atate \ 1(r) a.. \ 1(). \ \. Deoarece r .
\

,= ?. Fie atunci \

= \ 1(). \ \. Deoarece
r . \ ,= ? = contradictie. Fie acum 1 =

1 o alta multime
nchis a ce contine ; \r . (r
n
) _ _ 1 a.. r
n
r. Cum
r = lim
k
r
n
1 =

_ 1.
3. Demonstratia este asem an atoare celei de la punctul precedent; se demon-
streaz a c a

=

.
Denitia 2.17 Fie _ R
k
o mul time marginita; : 0 a.. _ 1(0. :);
atunci \r. . d(r. ) = |r | _ |r| + || _ 2 :. Deci mul timea
d(r. ) = |r | : r. este marginita n R si deci exista
o() = sup|r | : r. R
+
Numarul o() se nume ste diametrul mul timii .
Teorema 2.10 (lui Cantor) Fie (1
n
)
nN
un sir de mul timi nchise nevide
din R
k
; daca sunt ndeplinite condi tiile:
1. 1
n
_ 1
n+1
. \: N.
2. lim
no
o(1
n
) = 0.
atunci exista r R
k
a..
o

n=0
1
n
= r.
Demonstratie. Fie r
n
1
n
. \: N.(1
n
sunt multimi nevide). Atunci,
\:. j N. r
n+p
1
n+p
_ 1
n
=
_
_
r
n+p
r
n
_
_
_ o(1
n
) 0
=(r
n
) sir Cauchy n R
k
si deci converge la un r R
k
. Dar,\: N. (r
m
)
mn
_
1
n
= r 1
n
. \: N. Deoarece o(1
n
) 0, intersectia acestor multimi nu
poate contine si alte puncte.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 24
Denitia 2.18 O mul time _ R
k
se nume ste mul time compacta daca pen-
tru orice sir de elemente din se poate gasi un sub sir convergent la un punct
din .
Teorema 2.11 O submul time din R
k
este compacta daca si numai daca este
marginita si nchisa.
Demonstratie. Fie _ R
k
o multime compact a. Presupunem mai ntai c a
nu este marginit a, rezult a c a nu exist a nici o sfer a nchis a centrat a care s a
contin a multimea .
Deci, \: N
+
. r
n
1(0. :) = (r
n
) _ , cum este compact a,
exist a (r
l
n
)
nN
un subsir al s au convergent la un punct din . Pe de alt a
parte, \: N
+
.
_
_
r
l
n
_
_
|
n
_ : ceea ce duce la concluzia absurd a c a acest
subsir este nem arginit. Deci ipoteza c a este nem arginit a este fals a.
S a ar at am c a este nchis a. Fie (r
n
) _ un sir convergent si e
r = lim
n
r
n
; deoarece este compact a exist a un subsir (r
l
n
) al sirului (r
n
)
convergent la un punct = r
l
n
r; cum limita unui sir convergent
este unic a = r = . Deci lim
n
r
n
= este nchis a. Reciproc, s a pre-
supunem c a este o multime m arginit a si nchis a din R
k
si s a consider am un
sir (r
n
) _ = (r
n
) este m arginit
L:Cesaro
== (r
l
n
) _ convergent. Deoarece
este nchis a lim
n
r
l
n
. Deci este compact a.
Exemplul 2.5 Submul timile nite ale lui R
k
(orice sir de elemente dintr-o
astfel de mul time con tine un sub sir constant),sferele nchise(mul timi margi-
nite si nchise), segmentele nchise sunt mul timi compacte.
2.3 Continuitate
2.3.1 Functii vectoriale de mai multe variabile
Denitia 2.19 Fie /. | N
+
. _ R
k
si , : R
l
. r = (r
1
. .... r
k
)
,(r) = ,(r
1
. .... r
k
) = (
1
. ....
l
) R
l
1. / = | = 1, , se nume ste func tie reala de o o variabila reala.
2. / 1. | = 1 . , : _ R
k
R, , se nume ste func tie reala(scalara) de
mai multe variabile. r = (r
1
. .... r
k
) ,(r) = ,(r
1
. .... r
k
) R
3. / = 1. | 1 , : _ R R
l
, , se nume ste func tie vectoriala de o
variabila. r _ R ,(r) = (
1
. ....
l
) R
l
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 25
4. / 1. | 1, , se nume ste func tie vectoriala de mai multe variabile.
, : _ R
k
R
l
Exemplul 2.6 Fie r
0
.
0
R
k
; , : R R
k
. ,(t) = r
0
+ t(
0
r
0
). \t R
este o func tie vectoriala de o variabila. Gracul lui , este dreapta care trece
prin punctele r
0
si
0
. Restric tia acestei func tii la intervalul nchis [0. 1] are
drept grac segmentul de capete r
0
si
0
.
Fie r
0
.
0
. .
0
R
3
, necoliniare, , : R
2
R
3
. ,(t. :) = t r
0
+:
0
+(1
t :) .
0
. \(t. :) R
2
, are drept grac planul care trece prin r
0
.
0
si .
0
.
Limite de functii
Denitia 2.20 Fie o func tie , : _ R
k
R
l
. c
0
si 1 R
l
; Spunem
ca func tia , are limita 1 n punctul c daca \(r
n
). r
n
. r
n
,= c , sirul
valorilor ,(r
n
) are limita 1
lim
xa
,(r) = 1 == \(r
n
). r
n
. r
n
c avem ,(r
n
) 1
Observatia 2.5 Deni tia precedenta poate reformulata astfel: lim
xa
,(r) =
1 == pentru orice sfera o(1. ) _ R
l
exista o sfera o(c. o) _ 1
k
a sa fel
nct, oricare ar r o(c. o)c. ,(r) o(1. ).
Propozitia 2.10 (Semnul unei functii cu limit a) Fie , : _ R
k
R
si c
0
; daca exista lim
xa
,(r) = 1 ,= 0 atunci o 0 a.. \r o(c. o)
c. ,(r) 1 0 (func tia , are acela si semn cu limita sa 1 pe o vecinatate
a punctului c).
Demonstratie. Deoarece 1 ,= 0. =
[L[
2
0. o 0 a.. \r c cu
|r c| < o. |,(r) 1| < . Rezult a deci c a \r o(c. o) c.
1
1
2
< ,(r) < 1 +
1
2
.
Dac a 1 0 rezult a c a ,(r)
L
2
0 iar dac a 1 < 0. ,(r) <
L
2
< 0. n
ambele cazuri ,(r) are acelasi semn cu 1 si deci ,(r)1 0.
2.3.2 Functii continue
Denitia 2.21 Fie , : _ R
k
R
l
. \c . Func tia , este continua n c
daca pentru \(r
n
)
nN
. r
n
c atunci ,(r
n
) ,(c). Func tia , este continua
pe daca ea este continua n orice punct din mul time.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 26
Propozitia 2.11 Fie , : _ R
k
R
l
. \c
1. Daca c este punct izolat pentru atunci , este continua n c.
2. Daca c este punct de acumulare, atunci , este continua n c daca si
numai daca func tia , are limita n c si valoarea limitei este ,(c).
Demonstratie.
1. Presupunem c a c este punct izolat pentru =o 0 a.. o(c. o) =
c. Fie \(r
n
)
nN
_ . r
n
c :
0
a.. \: _ :
0
. r
n
o(c. o) =r
n

o(c. o) = c = r
n
= c. \: _ :
0
= \: _ :
0
. ,(r
n
) = ,(c) =
,(r
n
) ,(c).
2. Presupunem c a c este punct de acumulare, c
0

" =" : Presupunem c a functia , este continu a n c. Fie un subsir oarecare
(r
n
)
nN
_ . r
n
c. r
n
,= c =,(r
n
) ,(c) =lim
xa
,(r) = ,(c)
" = " : Presupunem c a exist a lim
xa
,(r) = ,(c). Fie un subsir oarecare
(r
n
)
nN
_ . r
n
c
:
0
. \: _ :
0
. r
n
,= c =,(r
n
) ,(c)
:
0
. \: _ :
0
. r
n
= c =,(r
n
) = ,(c) =,(r
n
) ,(c)
Fie `. ` innite, `. ` _ N. `l` = N a.
_
_
_
\: `. r
n
,= c. (r
n
)
nN
subsir pentru (r
n
)
nN
=(r
n
)
nN
c =
=(,(r
n
))
nN
,(c)
\: `. r
n
= c =(,(r
n
))
nM
,(c)
2.3.3 Operatii cu functii continue
Teorema 2.12 1. ,. q : _ R
k
R
l
. \c . ,. q continue n c
(a) , +q : R
l
continua n c.
(b) t , : R
l
continua n c, pentru \t R.
(c) (, q) : R
l
continua n c, (, q)(r) =
l

i=1
,
i
(r)q
i
(r).
(d) |,| : R
+
continua n c, [|,(r
n
)| |,(c)|[ _ |,(r
n
)|
|,(c)|
2. , : _ R
k
R
l
. \c . q : 1 _ R
l
R
n
. \/ 1. ,(c) _ 1, ,
continua n c, / = ,(c) 1. q continua n 1 = q , : _ R
k
R
n
este continua n c.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 27
Propozitia 2.12 Daca , : _ R
k
R. c . , continua n c si ,(c) ,= 0,
atunci :
1. ,(c) 0. o 0. \r o(c. o) . ,(r) 0.
2. ,(c) < 0. o 0. \r o(c. o) . ,(r) < 0.
Demonstratie.
1. c
0
. , continu a n c == lim
xa
,(r) = ,(c) ,= 0 (conform 2.10)
2. c
0
. o 0. o(c. o) = c =\r o(c. o) . ,(r) = ,(c)
2.3.4 Functii continue pe multimi
Propriet ati ale functiilor continue pe multimi
Denitia 2.22 Fie r. R
k
. O func tie : [c. /] R
k
, continua pe seg-
mentul [c. /] _ R, cu proprietatea ca (c) = r si (/) = se nume ste drum
sau arc ce une ste r cu . Mul timea G

= ([c. /]) = (t) R


k
: t [c. /]
se nume ste gracul arcului .
Denitia 2.23 O mul time _ R
k
se nume ste mul time conexa prin arce
daca pentru orice doua puncte r. exista un drum care une ste r
cu a.. G

_ . O mul time deschisa si conexa prin arce se nume ste


domeniu. _ R
k
se nume ste convexa daca pentru orice doua puncte r.
segmentul [r. ] _ .
Exemplul 2.7 Orice sfera deschisa sau nchisa din R
k
este mul time convexa
( si deci conexa prin arce).
Un cerc din R
2
este o mul time conexa prin arce care nu este convexa.
ntr-adevar, e C(r. :) = R
2
: | r| = :; \n. C(r. :). c. ,
[0. 2:) a.. n = r + (: cos c. : sin c) si = r + (: cos ,. : sin ,). Vom pre-
supune ca c _ ,. Atunci aplica tia : [c. /] R
2
denita prin (t) =
r+(: cos t. : sin t). \t [c. ,] este un drum ce une ste n si si G

_ C(r. :).
Este evident ca, pentru n ,= . [n. ] C(r. :).
Teorema 2.13 Fie , : _ R
k
R
l
; daca mul timea este conexa prin
arce si func tia , este continua pe atunci mul timea valorilor lui ,. ,(),
este conexa prin arce n R
l
.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 28
Demonstratie. Fie n. ,() dou a puncte arbitrare si e r. a..
n = ,(r) si = ,(). Deoarece este conex a prin arce, exist a o functie
continu a : [c. /] _ R R
k
a.. G

_ si (c) = r. (/) = . Atunci


, : [c. /] R
l
este functie continu a.
_
_
_
n = ,(r) = ,((c)) = (, )(c)
= ,() = ,((/)) = (, )(/)
G
(f)([a;b])
= ,(([c. /])) _ ,()
Deci, , este un arc ce uneste n
cu si a c arui grac este inclus n ,().
Observatia 2.6 Imaginea printr-o func tie continua a unei mul timi convexe
este mul time conexa prin arce, dar nu este n mod obligatoriu, convexa.
Propozitia 2.13 O mul time _ R este conexa prin arce daca si numai
daca este interval.
Propozitia 2.14 Fie un interval.Spunem ca func tia , : _ R
k
R are
proprietatea valorilor intermediare sau proprietatea lui Darboux pe daca
\r. , cu r < si \` situat ntre ,(r) si ,(), . (r. ) astfel nct
,(.) = `.
Denitia 2.24 Fie , : _ R
k
R
l
. Func tia , se nume ste uniform
continua pe daca : \ 0. o
"
0 a.. \r. cu
|r | < o =|,(r) ,()| <
Observatia 2.7 1. , continua pe daca si numai daca : , este continua
n orice punct al mul timii == \r . \ 0. o
";x
0 a..
\ cu | r| < o =|,() ,(r)| < .
2. Daca o func tie este uniform continua pe atunci ea este continua pe
. Reciproca nu este adevarata (spre exemplu func tia ,(r) = r
2
).
Propozitia 2.15 Fie , : _ R
k
R
l
. Func tia , este uniform continua
pe daca si numai daca \(r
n
). (
n
) _ .
r
n

R
k
0 =,(r
n
) ,(
n
)
R
k
0
Demonstratie. " = " : (r
n
). (
n
) _ . r
n

n

R
k
0; \ 0. o 0 a..
|r | < o =|,(r) ,()| <
:
0
N. \: _ :
0
. |r
n

n
| < o =|,(r
n
) ,(
n
)| < =
[,(r
n
) ,(
n
)] 0
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 29
" == " : Presupunem prin reducere la absurd c a , nu este uniform
continu a pe . Adic a:
0. \o 0. \r

a.. |r

| < o dar |,(r

) ,(

)| _ .
Fie o =
1
n
\: N
+
. r
n

n
cu
|r
n

n
| <
1
:
si |,(r
n
) ,(
n
)| _
==
r
n

R
k
0. ,(r
n
) ,(
n
)
R
l
0.
Deci |,(r
n
) ,(
n
)| 0 = Contradictie.
Exemplul 2.8 , : R R. ,(r) = r
2
. r
n
= : +
1
n
.
n
= : = r
n

n
=
1
n
0 == ,(r
n
) ,(
n
) = (: +
1
n
)
2
:
2
= :
2
+ 2 +
1
n
2
:
2
2 =, nu
este uniform continua.
Denitia 2.25 Fie , : _ R
k
R
l
. Func tia , se nume ste func tie
Lipschitziana pe daca 1 0 a.. |,(r) ,()| < 1 |r | . \r. .
Propozitia 2.16 Daca , este Lipschitziana pe atunci , este uniform con-
tinua pe si deci continua.
Demonstratie. Presupunem ,Lipschitzian a cu constanta Lipschitzian a
pozitiv a (1 0)
\ 0. o =
"
L
a.. \r. , |r | < o. |,(r) ,()| _ 1|r | <
1 o =
Exemplul 2.9 ,(r) = sin r este func tie Lipschitziana.
Teorema 2.14 (de invariant a a compactit atii) Fie , : 1 _ R
k
R
l
.
1 - compacta n R
k
. , continua pe 1 =,(1) este compacta n R
l
.
Demonstratie. Presupunem prin reducere la absurd c a ,(1) este m arginit.
Adic a \: N. r
n
/ a.. |,(r
n
)| _ :.(r
n
)
nN
= / - compact a = |
n

+. r / a. r
l
n

R
k
r =,(r
l
n
) ,(r) si
_
_
,(r
l
n
)
_
_
_ |
n
_ :. \: N (Fals
pentru c a ,(r
l
n
) este convergent si ,(r
n
) nem arginit)
,(1) _ ,(1).
Fie ,(1) = (
n
) _ ,(1) a..
n

R
l
= r
n
_ 1- compact a
=|
n
+. r / a.
r
l
n

R
k
r =,(r
l
n
) ,(r) (2.11)
,(r
l
n
) =
l
n
(2.12)
?? si ??=,(r) = . ,(r) = . ,(r) _ ,(1) =,(1) nchis a.
CAPITOLUL 2. PRELIMINARII 30
Teorema 2.15 (lui Weierstras) Fie , : 1 _ R
k
R(| = 1). 1 - com-
pacta n R
k
, , - continua pe 1 =r
n
. r
m
1 a..
,(r
n
) _ ,(r) _ ,(r
m
). \r 1.
Teorema 2.16 (lui Cantor) Daca , : 1 _ R
k
R
l
, 1 este mul time
compacta si , continua pe 1 , atunci , este uniform continua pe 1.
Demonstratie. Presupunem prin reducere la absurd c a , nu este uniform
continu a pe 1. Atunci:
r
n
.
n
1 cu r
n

n
0, ,(r
n
) ,(
n
) 90. Adic a 0. ` _ N
innit a cu |,(r
n
) ,(
n
)| _ . \: `
(r
n
)
nN
_ 1. `
1
_ ` innit a si r 1 a.. (r
n
)
nN
1
r
(r
n
)
nN
1
_ 1. `
2
_ `
1
innit a si 1 a.. (
n
)
nN
2
.Deci si
(r
n
)
nN
2
r
, continu a pe 1 =(,(r
n
))
nN
2
,(r)
(,(
n
))
nN
2
,()
(r
n

n
)
nN
2
0
`
2
_ N =|,(r
n
) ,(
n
)| _ = Absurd.
Capitolul 3
Teoreme de existent a
n acest capitol vom particulariza unele din rezultatele prezentate n Capi-
tolul I cu scopul de a obtine o serie de aplicatii n algebr a, geometrie si
analiz a.
3.1 Teorema I de existent a
Acest paragraf este dedicat formul arii teoremei principale de existent a, teo-
rem a ce se va dovedi o consecint a imediat a a unora din teoremele prezentate
n capitolul precendent.
Prezent am mai nti urm atoarea teorem a general a:
Teorema 3.1 Fie A _ 1
k
o mul time compacta si conexa prin arce si , :
A (R. j
1
) o func tie continua. Atunci ,(A)-mul timea valorilor func tiei ,-
este un interval nchis si marginit n R.
Demonstratie. Fie ,(A) un interval compact n R. Din teorema 2.11 rezult a
c a intervalul ,(A) este multime nchis a si m arginit a. Si e ,(A) - conex a
prin arce n R.Din ambele rezult a c a ,(A) este un interval.
Urm atoarea teorem a, consecint a imediat a a teoremei 3.1, o vom numi
Teorma I de existent a.
Teorema 3.2 Fie c. / R, c < / si , : [c. /] R o func tie continua.Atunci
r
1
. r
2
[c. /] a.. ,(r
1
) = inf ,(r) : r [c. /] si ,(r
2
) = sup ,(r) : r [c. /].
n plus \ [,(r
1
). ,(r
2
)]. r [c. /] a.. ,(r) = .
Demonstratie. [c. /] este multime m arginit a si nchis a n (R. j
1
). Din teo-
rema 2.11 rezult a c a [c. /] este multime compact a si n plus stim c a [c. /]
este si multime conex a n (R. j
1
) . Din teorema 3.1, ,([c. /]) este un interval
31
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 32
nchis si m arginit. Deci, :. ` R , : _ ` a.. ,([c. /]) = [:. `].
Rezult a c a r
1
. r
2
[:. `] a.. ,(r
1
) = : si ,(r
2
) = ` si evident
: = inf ,(r) : r [c. /] . ` = sup ,(r) : r [c. /] . \ [:. `] =
,([c. /]) deci r [c. /] a.. ,(r) = .
Observatia 3.1 Teorema 3.1 pune n eviden ta faptul ca o func tie continua
pe un spa tiu metric compact si conex are o valoare minima si una maxima si
ia orice alta valoare intermediara.
Aceasta teorema, ct si consecin ta ei, teorema 3.2 , au o serie de aplica tii
importante n analiza, algebra si geometrie, aplica tii pe care le vom prezenta
n paragraful urmator.
3.2 Aplicatii
3.2.1 O teorem a de punct x
Teorema 3.3 Fie [c. /] _ R si , : [c. /] [c. /] o func tie continua; atunci
r
0
[c. /] a.. ,(r
0
) = r
0
(un asemenea punct se nume ste punct x pentru
aplica tia ,).
Demonstratie. Aplicatia identic a i : [c. /] [c. /], i(r) = r, \r [c. /],
este o functie continu a, rezult a c a functia q : [c. /] [c. /], q = , i este
continu a pe [c. /].
Dac a q(c) = 0 atunci ,(c) = i(c) = c si deci c este punct x pentru ,.
Dac a q(/) = 0 atunci ,(/) = i(/) = / si deci / este punct x pentru ,.
Presupunem acum c a q(c) ,= 0 ,= q(/). Deoarece, n acest caz ,(c)
(c. /], ,(/) [c. /) rezult a c a ,(c) c 0 si ,(/) / < 0 sau c a q(/) < 0 <
q(c). Rezult a din teorema 3.2 c a 0 q([c. /]) adic a r
0
[c. /] a.. q(r
0
) = 0,
deci ,(r
0
) i(r
0
) = 0 de unde ,(r
0
) = r
0
.
Observatia 3.2 O func tie , : [c. /] [c. /] are gracul cuprins n patratul
[c. /] [c. /]. Teorema precedenta spune ca daca , este continua atunci gra-
cul ei intersecteaza bisectoarea care une ste vrfurile de coordonate (c. c) si
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 33
(/. /) ale patratului men tionat.
3.2.2 Aplicatiile unui cerc ntr-o dreapt a
Lema 3.1 Fie C un cerc n (R
2
. j
2
)(o mul time de forma

o o, unde o este
o sfera deschisa) si : : C C func tia care asociaza ecarui punct punctul
diametral opus; atunci : este bijec tie si :
1
= :.
Demonstratie. Fie C(r
0
. :) =

o(r
0
. :) o(r
0
. :) = r : j
2
(r. r
0
) = :
cercul cu centrul r
0
si raz a :. Atunci
r +:(r)
2
= r
0
de unde :(r) = 2r
0
+r. \ r C(r
0
. :)
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 34
r = (r
1
. r
2
) r
0
= (r
1
0
. r
2
0
) :(r) = (
1
.
2
)
_

1
= 2r
1
0
r
1

2
= 2r
2
0
r
2
_
_
_
= 2r
0
r
r = 2r
0

= 2r
0
+r
(Operatiile mentionate sunt op-
eratiile uzuale ale spatiului vectorial n R
2
)
:(r) :() = r de unde j
2
(:(r). :()) = |:(r) :()| = |r | =
j
2
(r. ). Deci : este izometrie si deci este aplicatie continu a si bijectiv a si
evident :
1
= :.
Teorema 3.4 Fie C un cerc n R
2
si , : C R o func tie continua. Atunci
exista pe C doua puncte diametral opuse care au aceea si imagine prin ,.
Demonstratie. S a consider am aplicatia q : C R dat a prin q = , , :
unde : este aplicatia denit a n enuntul lemei precedente. Deoarece , si
: sunt continue, rezult a c a q este functie continu a pe C; multimea C este
conex a si compact a. Rezult a din teorema 3.1 c a q(C) este un interval nchis
si m arginit.
Fie r
0
C si
0
= :(r
0
)
q(
0
) = ,(
0
) ,(:(
0
)) = ,(:(r
0
)) ,(:(:(r
0
))) = (, :)(r
0
)
,(:(:
1
(r
0
))) = (, :)(r
0
),(r
0
) = q(r
0
), de unde q(r
0
)q(
0
) = q
2
(r
0
).
Dac a q(r
0
) = 0 atunci ,(r
0
) = ,(:(r
0
)) si r
0
, :(r
0
) sunt punctele diame-
tral opuse c autate.
Dac a q(r
0
) ,= 0 atunci q(r
0
) q(
0
) < 0. Rezult a de aici si din faptul c a
q(C) este un interval, c a 0 q(C). Deci, r
1
C a.. q(r
1
) = 0; atunci
,(r
1
) = ,(:(r
1
)) si deci r
1
si :(r
1
) sunt punctele diametral opuse c autate.
Observatia 3.3 Daca identicam n mod uzual un plan geometric cu R
2
si
o dreapta cu R, atunci teorema precedenta arata ca pentru orice aplica tie
continua a unui cerc ntr-o dreapta, exista o pereche de puncte diametral
opuse cu aceea si imagine. O aplica tie interesanta a acestei teoreme este
urmatoarea: sa identicam un meridian oarecare al globului pamntesc cu un
cerc si sa consideram aplica tia care face sa corespunda oricarui punct de pe
meridian temperatura la suprafa ta pamntului n punctul men tionat; aceasta
func tie este presupusa continua. Atunci, exista doua puncte diametral opuse
pe meridian n care temperatura este aceea si.
3.2.3 mp artirea ariilor
Vom numi domeniu n spatiul R
k
o multime deschis a si conex a prin arce. Fie
un domeniu m arginit n (R
2
. j
2
) si e C =

o o un cerc n (R
2
. j
2
) cu
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 35
proprietatea c a este o submultime a sferei deschise o = o(r
0
. :). \r C
e r
0
= :(r) punctul diametral opus lui r (conform lemei 3.1) si e 1
x
diametrul ce uneste r cu r
t
.
Lema 3.2 \r C exista o dreapta unica 1(. r) perpendiculara pe 1
x
care
mparte n doua par ti de arie egala.
Demonstratie. Vom remarca mai nti c a ind deschis a si m arginit a are
arie si aria lui este egal a cu m asura Lebesgue a lui . S a consider am r C
xat si s a alegem un sens pe diametrul 1
x
.
Consider am functia , : (1
x
. j
2
) (R. j
1
) denit a prin ,() = aria portiunii
din domeniul situat a la dreapta coardei perpendiculare pe 1
x
ce trece prin
.
Evident

,() ,(
0
)

_ 2:j
2
(.
0
). Atunci \ 0. o =
"
2r
0.
.
t
1
x
j
2
(.
0
) < o = j
1
(,(). ,(
0
)) =

,() ,(
0
)

_ 2:j
2
(.
0
) <
2:
"
2r
= .
Rezult a c a , este uniform continu a pe (1
x
. j
2
) si , este continu a pe
(1
x
. j
2
). Deoarece (1
x
. j
2
) este spatiu conex prin arce (este homeomorf cu
un interval din (R. j
1
) ) atunci rezult a c a ,(1
x
) este un interval n R.
,
0
(r) = c:ic(). ,(r) = 0 deci exist a 1
x
a.. ,() =
1
2
c:ic().
S a presupunem c a exist a dou a puncte
1
.
2
1
x
cu ,(
1
) = ,(
2
) =
1
2
c:ic() si
1
,=
2
si e Q portiunea din o plasat a ntre coardele perpen-
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 36
diculare ce trec prin
1
si
2
.
Deoarece este conex a si intersecteaz a cele dou a segmente de cerc din care
este format

o Q rezult a c a Q ,= ?.
Fie . Q; dar si si Q sunt mutimi deschise deci Q \ (.).
Rezult a c a :
1
0 a.. o(.. :
1
) _ Q.
::
2
1
_ c:ic(Q) = c:ic(Q'Q
2
)c:ic(Q
2
) = ,(
1
),(
2
) = 0
ceea ce este absurd. Deci 1
x
unic a.. ,() =
1
2
c:ic. Vom nota cu
1(. r) dreapta ce trece prin acest punct si este perpendicular a pe 1
x
.
Observatia 3.4 Fie r
A
punctul n care dreapta 1(. r) intersecteaza di-
ametrul 1
x
.Observam ca 1
x
= . : . = (1 `)r
t
+`r. ` [0. 1]. Rezulta
ca ` = `
A
r [0. 1] a.. r
A
= (1 `)r
0
+` r.
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 37
Lema 3.3 Func tia q : (C. j
2
) (1. j
1
) q(r) = `
A
(r) \r C este continua
pe C.
Demonstratie. Fie c C si e C
A
punctul n care dreapta 1(. c) inter-
secteaz a diametrul 1
c
si n , intersectiile lui 1(. c) cu C; e r C si /
0
,
/
00
dou a drepte perpendiculare pe 1
x
ce trec prin n si .
Fie Q portiunea din o situat a intre /
0
si /
00
. Deoarece n cele dou a p arti din
care este format oQ se gaseste cte o parte din de arie cel mult
1
2
c:ic()
rezult a c a 1(. r) se va a intre dreptele /
0
si /
00
, deci r
A
Q. Rezult a c a
[`
A
(r) `
A
(c)[ _ c unde c este distanta ntre dreptele /
0
si /
00
.
Fie c proiectia lui r pe 1
c
. Din asem anarea triunghiurilor rn si rr
0
c
rezult a
c
j
2
(n. )
=
j
2
(c. r)
j
2
(r. r
0
)
=
j
2
(c. r)
:
de unde c =
1
r
j
2
(n. ) j
2
(c. r) _
1
r
2: j
2
(r. c). Rezult a c a q este continu a
n C si cum c este arbitrar pe C rezult a c a q este continu a pe C.
Teorema 3.5 Fie si 1 doua domenii marginite n (R
2
. j
2
) ; atunci exista
n R
2
o dreapta care mparte ambele domenii n par ti de arii egale (identi-
cam (R
2
. j
2
) cu un plan geometric).
Demonstratie. Fie o(r
0
. :)o sfer a n (R
2
. j
2
) care contine domeniile si 1
('1 este multime m arginit a) si e C =

o(r
0
. :) o(r
0
. :). \r C not am
cu 1
x
diametrul ce trece prin r.
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 38
Din lema 3.2 rezult a c a exist a dou a drepte 1(. r) si 1(1. r) unice cu
proprietatea c a mpart domeniile si 1 n dou a p arti de arii egale.Fie r
A
si r
B
punctele n care 1(. r) si 1(1. r) taie 1
x
si e numerele `
A
(r) si
`
B
(r) din lema 3.3. Consider am functia / : (C. j
2
) (1. j
1
) denit a prin
/(r) = `
A
(r) `
B
(r) . \r C. Din lema 3.3 rezult a c a / este functie
continu a. Observ am c a /(r
0
) = `
A
(r
0
) `
B
(r
0
)
r
A
= [1 `
A
(r)] r
0
+ `
A
(r) r = [1 `
A
(r)] r
00
+ `
A
(r
0
)r
0
unde r
00
= r
(punctul diametral opus lui r
0
). Rezult a c a `
A
(r
0
) = 1 `
A
(r) si deci
/
0
(r
0
) = 1 `
A
(r) (1 `
B
(r)) = `
B
(r) `
A
(r) = /(r).
Fie r C; dac a /(r) = 0 atunci `
A
(r) = `
B
(r) de unde rezult a c a
r
A
= r
B
si deci 1(. r) = 1(1. r) este dreapta cerut a.
Dac a /(r) ,= 0 atunci /(r)/(r
0
) = /(r) [/(r)] = /
2
(r) < 0. Multimea
C ind conex a si compact a putem aplica teorema 3.1 care spune c a /(C) este
un interval nchis si m arginit. Deoarece /(r) si /(r) apartin lui /(C) rezult a
c a 0 /(C). Deci r
0
C a.. /(r
0
) = 0. La fel ca mai nainte rezult a c a
1(. r
0
) = 1(1. r
0
) este dreapta cerut a.
Teorema 3.6 Fie un domeniu plan marginit; atunci exista doua drepte
perpendiculare care mpart domeniul n patru par ti de arii egale.
Demonstratie. Consider am ca si mai nainte un cerc C care contine n in-
terior domeniul . \r C e 1
x
dreapta perpendicular a pe 1
x
care mparte
n dou a parti egale si 1
x
dreapta paralel a cu 1
x
care mparte n dou a
p arti egale(1
x
este dreapta perpendicular a pe diametrul perpendicularei pe
1
x
, care mparte n dou a p arti egale).
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 39
Fie 1
x
, Q
x
, 1
x
si o
x
ariile celor patru regiuni n care 1
x
si 1
x
mpart
. Atunci
_
_
_
1
x
+Q
x
= 1
x
+o
x
si
Q
x
+1
x
= 1
x
+o
x
.Din aceste relatii prin adunare si sc adere
rezult a c a
_
_
_
Q
x
= o
x
si
1
x
= 1
x
. Dac a 1
x
= Q
x
atunci 1
x
si 1
x
rezolv a problema.
Fie functia , : (C. j
2
) (1. j
1
) denit a prin ,(r) = 1
x
Q
x
\r C. S a
demonstr am c a functia , este continu a. Deoarece , este diferenta a dou a
functii, este sucient s a ar at am c a functia q : (C. j
2
) (1. j
1
), q(r) = 1
x
este continu a.
Fie c C xat si r C.
Trecerea de la perechea (1
c
. 1
c
) la perechea (1
x
. 1
x
) se va face n dou a etape.
Rotim 1
c
1
c
n jurul punctului lor de intersectie 1 cu un unghi egal cu arcul
cel mai mic cuprins ntre c si r. Perechea obtinut a (1
0
c
. 1
0
c
) va format a
CAPITOLUL 3. TEOREME DE EXISTEN T

A 40
din drepte paralele cu (1
x
. 1
x
). Apoi printr-o translatie ducem (1
0
c
. 1
0
c
) pe
(1
x
. 1
x
).

1
0
c
1
c

_ aria triunghiului curbinliniu c


0
1r
0
_ 2:j
2
(c
0
. r
0
) = 2:j
2
(c. r),
: ind raza cercului. Aria zonei de cerc l dintre dreptele paralele 1
0
c
si 1
x
este _ 2:n, unde n este distanta dintre 1
0
c
si 1
x
. La fel aria zonei de cerc \
dintre 1
0
c
si 1
x
este _ 2: , unde este distanta dintre 1
0
c
si 1
x

1
0
c
1
x

_ l +\ _ 2:(n +)
Fie , punctul de interesectie ntre 1
c
si 1
x
. Deoarece 1
c
si 1
x
mpart n
p arti egale si este conex a, este n interiorul cercului si deci j
2
(j. ) < 2:.
Folosind o asem anare de triunghiuri rezult a c a n < 2j
2
(c. r) si < 2j
2
(c. r).
Obtinem atunci
[q(r) q(c)[ = [1
x
1
c
[ _

1
x
1
0
c

1
0
c
1
c

2:j
2
(c. r)+
2:(2j
2
(c. r) + 2j
2
(c. r)) = 10:j
2
(c. r)
\ 0. o =
"
10r
0 asa c a \r C cu j
2
(c. r) < o = j
1
(q(r). q(c)) =
[q(r) q(c)[ _ 10:j
2
(c. r) < . Rezult a c a q este continu a n c si cum c a
fost ales arbitrar pe C rezult a c a q este continu a pe C. Deci functia , este
continu a.
Fie un punct pe C cu proprietatea c a diametrul 1
y
este perpendicular
pe 1
x
. Atunci 1
y
= 1
x
si 1
y
= 1
x
de unde 1
y
= Q
x
si Q
z
= 1
x
. Deoarece
1
x
= 1
x
rezult a c a ,() = 1
y
Q
y
= Q
x
1
x
= Q
x
1
x
= ,(r). Deci
,(r) ,() = ,
2
(r)
Dac a ,(r) ,= 0 atunci, functia , ind continu a pe compactul conex C, ,(C)
este un interval care contine dou a puncte de semne contrare. Atunci 0 ,(C)
si deci r
0
C a.. ,(r
0
) = 0. Pentru acest punct 1
x
0
= Q
x
0
= 1
x
0
= o
x
0
si deci dreptele 1
x
0
si 1
x
0
r aspund problemei puse.
Bibliograe
[1] Chinn W.G. , Steenrod M.E. , Introducere n topologie, Editura Tehnic a,
Bucuresti, 1981
[2] http://www.math.uaic.ro/~lo/
41