1) Anatomia clinica a faringelui rapoarte laterale.

- raport cu spatiul maxilo-vertebro-faringian care este impartit in:

a) spatiul glandular extern care cuprinde parotida
b) spatiul cervical subglandular care este impartit in:
b1) compartimentul posterior cuprinde pachetul vasculo-nervos al gatului, nervii IX, XI, XII,
simpaticul cervical si lantul ggl jugulo-carotidian.
b) compartimentul anterior artera carotidiana ext. si prenlugirea farigiana a gld. !arotide
2) Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.
- este alcatuit din: amigdala faringiana "us#a, amigdalele tubare $erlach, amigdalele palatine si
amigdala linguala a lui %ran#e.
- are fct. &e aparare
amigdalele din cercul lui 'alde(er repre)inta oragane limfoide secundare ce produc "imfocite * cu rol
in imunitatea celulara si "imfocite + cu rol in imunitatea umorala.
- repre)inta primul releu in impactul cu mediul extern
- recunoaste selful de non-self si are capacitatea de stergere a clonelor contra propriilor proteine.
- spre pubertate involuea)a, amigdalele palatine ramanand singurele ce-si pastrea)a capacitatea de
aparare.
3) Angina banala.
a) angina acuta eritematoasa
- de etiologie virala
- poate preceda angina acuta eritamato-pultacee
- simptome: debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- hipertrofia ggl subdigastrici
- bucofaringoscopic congestie difu)a a mucoasei faringiene cu hipertrifia amigdalelor si edem al
valului si luetei
- tratament: - local antiseptice: %aringosept, ,trepsils
- simptomatic antitermice, antiinflamatorii: -spirina, !aracetamol, +ioparox
b) angina acuta eritemato-pultacee
- etiologie microbiana : streptococ beta hemolitic, stafilococ, pneumococ
- simptomatologie debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- bucofaringoscopic hipertrofie amigdaliana . exudat pultaceu cu depo)ite galbui. ,e pot forma psudo-
membrane.
- adenopatii subangulomandibulare
- examenul bacteriologic evidentia)a microbul
- leucocito)a
- forma cu streptococ beta hemolitic se poate complica cu /--, glomeruronefrita acuta, cardita
reumatismala.
- tratament - local - antiseptice: %aringosept, ,trepsils
- general antibiotic conform antibiogramei: de ex. !enicilina $ . 0oldamin in )iua 1 si 12.
In formele recidivante se recomanda amigdelectomia dupa 3-2 saptamani de la puseul acut.
4) Angine din cursul bolilor de sange.
- dpv. 4linic poate semna cu angina acuta erotemato-pultacee.
- pot aparea ca semne de debut in cadrul bolilor de sange
a) -ngina cu monocite:
- apare in mononucleo)a infectioasa
- apar un exudat pultaceu, ulceratii, necro)a 56 odinofagie . disfagie
- adenopatie cervicala asociata, hepatosplenomegalie
- hemoleucograma leucocito)a cu limfomonicito)a
- evilutie -3 saptamani
- tratament antibiotic pt prevenirea infectiilor . vitaminoterapie
b) -ngina din leucemia acuta:
- apare ca o angine eritematoasa sau ulcero-necrotica
- adenopatii multiple cervicale, axilare, inghinale
- astenie, anemie
- hemoleucograma leucocito)a. ,e face punctie medulara
- tratament tratarea afectiunii de fond de catre un hematolog. -ngina se tratea)a cu antibiotic .
antiseptice locale
c) -granulocito)a:
- angina grava cu ulceratii profunde amigdaliene.
- fara adenopatii
- tratament tratarea afectiunii de fond de catre un hematolog. -ngina se tratea)a cu antibiotic .
antiseptice locale
5) Angine ulceroase superficiale.
- interesea)a stratul epitelial
a) -ngina herpetica:
- origine virala
- clinic febra, stare generala alterata, disfagie intensa
- bucofaringoscopia roseat)a pe amigdale si pilieri . ve)icule albe sidefii
- fara adenopatie cervicala
- coexista herpesul na)o5labial
b) -ngina aftoasa:
- transmiterea infectiei de la produse lactate infectate
- ferbra, dureri ale membrelor, greata, varsaturi, diaree
- bucofaringoscopic ve)icule alb-cenusii pe fata inverna a obrajilor, limba, val palatin, amigdale,
faringe
- tratament gargairisme, antiseptice locale, badijonari cu nitrat de argint 27.
c) -ngina din 8ona-8oster:
- locali)are pe ramificatia nervului glosofaringian, unilateral pe care apar ve)icule mici cu un
lichid clar.
- febra, hipereste)ie in teritoriul nervului, sialoree
- tratament vit. +1, +1 . antalgice
d) 9erpangina
- determinata de virusul 4oxsac#ie
- febra, cefalee, anorexie
- bucofaringoscopic ve)icule cu continut rosietic pe val, lueta si amigdale
6) Angine din cursul bolilor infectioase.
a) -ngina scarlatinoasa:
- apare in cursul scarlatinei
- actiunea e determinata de streptococul beta hemolitic
- enantem rosu al mucoasei faringiene si al amigdalelor
- amigdale hipertrofiate . exudat pultaceu
- tratament penicilina . de)infectante locale.
b) -ngina rubeolica:
- enantem . exantem
- adenopatii cervicale si occipitale
c) -ngina rujeolica:
- precedata de catar al cailor respiratorii
- enantem la nivelul valului palatin sub forma de pete rosii
d) -ngina micotica:
- apare in 4andido)a
- bucofaringoscopie depo)ite mici albicioase
- disfagie . jena dureroasa
tratament antiseptice locale . antimicotice
) Angine ulcerati!e profunde.
a) -ngina ulceroasa 0oure:
- frecvent la tineri, cu debut insidios
- ulceratie necrotica la nivelul polului superior amigdalian . adenopatie
- tratament badijonare local cu sol. de clorura de )inc . amigdalectomia dupa o luna de la puseu.
b) -migdalita fu)ospirilara:
- ulceratii pseudo-membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa faringelui, gingii si in cavitatea
bucala
- apare dupa avitamino)e, infectii locale, boli infectioase
- ferbra, cefalee, disfagie dureroasa
- locali)are unilaterala
- adenopatie subangulomandibulara
- bucofaringoscopia hipertrofiea . congestia amigdalelor . depo)it albicios la nivelul polului
superior
- tratament solutii antiseptice locale, gargarisme, vitaminoterapie . antibioticoterapie
") Angine cu false membrane.
- e determinata de angina difterica si streptococica
- amigdala este hipertrofiata si inflamata
- prin indepartarea falselor membrane apar ulceratii si sangerari
- alterarea starii generale, febra, tahicardie, astenie
- se face confirmarea bacteriologica
- tratament : seroterapia . antibiotice: !enicilina $, -moxicilina . tratament local
#) Amigdalita cronica.
5 inflamatie cronica a amigdalelor palatine
a) -migdalita cronica hipertrofa:
- in special la copii
- amigdala creste de volum dupa fiecare proces inflamator amigdalian
- amigdala este crescuta de volum 56 da jena respiratorie si la deglutitie, tuse seaca, modificarea
vocii
- adenopatie cervicala
b) -migdalita cronica scleroasa:
- este caracteristica adultilor
- clinic: angine acute frecvente. ,en)atie neplacuta la deglutitie, miros fetid, tuse seaca, oboseala
- bucofaringoscopie: amigdala redusa de volum cu mici )one necrotice
- tratament: gargarisme . antiseptice . antibiotice. :lterior se practica amigdalectomia
1$ ) %nfectia de focar amigdaliana semne clinice si de laborator.
5 repre)inta o afectiune inflamatorie nesupurativa. !oate determina reumatism articular acut, cardita
reumatismala si glomerulonefrita.
- clinic: dureri lombare, dureri la niv. articulatiilor. -stenie.
- bucofaringoscopia amigdale palatine marite de volum
teste la laborator: hiperleucocito)a, ;9, crescut, fibrinogen crescut, -,"< 6 ==u, pre)enta !4/.
,umarul d &11'&upuratiile spatuilui retrostilian
-denoflegmonul retrostilian esti situate in spatiul retrostilian,cu un grad de gravitate crescuta dat. /ap.
cu art. carot. Interna. &e)voltarea se face pe seama gang latero-cervicali jugulo-carotidieni
superiori,infectia provenind cel mai des de la o angina cu etiologie frecvent streptococica sau
stafilococica. 4linic:febra 3>-2=,stare gen modificata,disfagie,poate apare torticolis cu inclinarea capului
si imopbilitatea spre partea bolnava.palparea regiunii stero-cleido-mastoidiene este
dureroasa.+ucofaringoscopia arata bombarea peretelui lat al faringelui,cu impingerea ant si mediana a
lojei amigdaliene.?volutia supuratie in @-1= )ile,cu tendinta spre exteriori)are cervica#la sau faringiana
a puroiului sau prin abcedarea si a celorlalti gang jugulo-carotidieni,dand nastere la adenoflegmonul
laterocervical.4omplicatii:hemoragie prin erodarea art carotide ,tromboflebita de vena jug
int,mediastinita.*ratamentul:chir p cale externa,prin drenajul colectiei p marginea ant a musc sterno-
cleido-mastoidian,dupa prealabila confirmare prin punctie.,e adm
antibioterapie,antiinflamatorii,antitermice si antalgice .
&12'(omplicatiile la distanta ale anginelor acute'
,unt de etiologie bacteriana: septicemia ,bacteriemia si septicopioemia.,epticemia amigdaliana: repr o
grava compl .?ste rara dat antibioterapiei energice ce ne sta la dispo)itie in present. !oate avea etiologie
polimicrobiana, cu punct de plecare de la un focar amigdalian ulcero-necrotic. !ropagarea se face direct
sau prin circ venoasa sau prin contiguitate prin afectarea ganglionilor si ulterior a peretelui venos
jugular.4linic ,pe langa semnele anginei mai apar: brusc febra si frison,facies teros,sdr
hepatorenal,torpoare,delir, sau semen din determinarile septice secundare.&iag: hemocultura si
accesoriu prin insamantari si antibiograma. -dm antb se face in asociere cu hialuronida)a,heparina, si
antiinflamatorii de tip corti)on,tratamentul fiind efectuat de regula intr un serviciu de specialitate de boli
infectioase.
&13')legmonul*abcesul) periamigdalian'
/epr supuratia tes conj lax situate intre capsula amigdalei si peretii lojei.,upuratia este
intrafaringiana,prin trecerea germenilor prin capsula.?tiologie:strept b-hemolitic la care se asocia)a
frecvent anaerobi.?xista forme: -fleg ant ,intre amigdala palatine si pilierul ant.in care se constata
bombarea pil ant ,cu amigdala impinsa in jos si indarat,cu bombaea valului pal de partea le)iunii si
edemul luetei.in cateva )ile poate apare un punct de necro)a prin care in ca) de fistuli)are se elimina
puroi cremos si f fetid.-fleg posterior situate intre amigdala si pilierul post,se obs bombarea pil post cu
impingerea amigd hipertrofiate si eventual depo)ite purulente,edem al# mucoasei laringiene.?demul
luetei arata o colectie a abcesului. In evolutie poate abceda spontan catre a@a )i sau se poate complica
cu hemoragii,celulita cervicala, mediastinita,sau chiar septicemia.4linic se caract printr un debut la -3
)ile de la aparitia anginei eritemao-pultacee,cu accentuarea disfagiei,a durerii unilaterale,otalgie reflexa
si uneori trismus.<data cu constituirea colectiei vocea e na)onata ,durerea se accentuea)a, hipersialoree,
trismus,disfagie intense insotita de febra,frison,cefalee,halena fetida. /egiunea cervicala de partea
le)iunii este impastata si dureroasa.*ratamentul de electie este chir,precedat de punctie in punctul de
maxima bombare. ,e asocia)a antibioterapia 1= )ile,apoi se recomanda amigdalectomia la -3 sapt de la
puseul acut
&ub14'Adenoidita cronica'
/epr hiperpla)ia amigdalei faringiene a lui "usch#a,insotita de inf cronica,denumita popular
ApolipiB.%recventa in copilarie inte 3-C ani.!redomina limfantismul si infectia."imfantismul este o stare
constuitionala,caract prin hiperpla)ia limfoida generala cu micropoliadenopatie ,teg si muc palide,
anemie, tulb tiroidiene.9iperpla)ia este favori)ata de mediul ambient,indeosebi de clima rece si
umeda."a copilul mare se insoteste si de o amigdalita cronica hipertrofica.4linic: obstructie
na)ala,rinoree si perdea muco-purulenta pe peretele post al faringelui, cu tulb resp mai ales nocturne ce
pot ajunge pana la apnee nocturna.In timp apar modificari ale masivului facial-faciesul
adenoidianDretroprognatism,bolta ogivala,dentitie vicios implantatanpir na)ala subtireE."ipsa de
ventilatie a trompei ? antrenea)a otite seroase, cu hipoacu)ie de transmisie./esp bucala antrenea)a tulb
anoxice si in metab calciului,de) stature-pond insuficienta,cu tulb
reflexe,subfebrilitati,enure)is.+ucofaringoscopia-congestie a piliarilor ant,hipertrofia amig
palatine./inoscopia post-formatiuni tumorale moi,boselate,ce ocupa plafonul si obstruea)a orificiile
coanale in divertse procente.
&et inf permanente ca adenoidite acute ,cori)e repetate,otite,laringite,traheo-bronsite.*ratament-
extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical,prognosticul depin)and de precocitatea
interventiei.,adesea necesitant la copilul mai mare amigdalectomia.
Indicatiile adenoidectomiei:obstructie na)ala,otita medie seroasa,episoade de otita medie supurata
acuta,apnea de somn,manifestari ca infectii de focar.
4ontraindicatii:infectii recente ale cailor resp sup,tulb de coagulabiliotate,despicatura palatina.
15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului+!ezi sub 14,amigdalitele acute
interesea)a in special amigdalele palatine-cau)a-imunitate deficitara.
-genti implicati - stafilococ,streptococ,haemophilus.
4linic:sen)atie de corp strain,durere la inghitire,otalgie reflexa,modificarea vocii, posibila adenopatie
ganglionara cervicala, febra, cefalee.
+uofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa,cu depo)ite purulente posibile la nivelul
criptelor.
*ratament:local-antiseptice si antiinflamatorii plus antibioterapie.
-migdalita acuta linguala-rara aparuta la pacientii amigdalectomi)ati ca o reactie hipertrofica
compensatorie limfatica sau dupa le)iuni de corp strain sau alimnte.
4linic:disfagie la ba)a limbii cu otalgie reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau mobili)area limbii.
posibila coexstenta a edemului glotic si adenopatiei subanguomandibulara.
&16')ibromul rinofaringian.
/epre)inta tunora locali)ata la nivelul na)ofaringelui, ce prin de)voltare poate determina o
simptomatologie grava.?ste denumita si tunora sangeranda a pubertatii masculine,intalnindu-se in
special intre >-= ani si avand ca factori favori)anti posibili tulburari endocrine.*umora se situea)a in
cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-faringe , fose na)ale, sinusuri,orbita si rar
endocraniu.-natomo-patologic are aspectul unei tunori netede, de culoare rosie, uneori boselata, la
palpare avand consistenta renitenta sau dura.!oate pre)enta mici ero)iuni ,dar nu ulcerea)a.Insertia
tunorii este sesila pe cadrul coanal, fata inferioara a sfenoidului sau aripa interna s apofi)ei
pterigoide.0icroscopic se pre)inta ca un fibroangiom avand vasele fara pereti proprii, reali)and
adevarate lacuri sanguine ce det sangerari spontane sau la cele mai mici traumatisme.+oala poate debuta
printr-un sindrom de obstructie na)ala unilaterala, ce apoi se paote bilaterali)a si prin epistaxisuri, ce
devin din ce in ce mai abundente si frecvente,det anemie./inoscopia ant arata congestie, sta)a si uneori
o prelungire na)ala a tumorii.Fu se recomanda tuseul brutal al cavumului si biopsierea, datorita
posibilelor hemoragii.?x clinic se completea)a prin radiografii ale masivului facial, angiografie selective
carotidiana externa, ce permite si emboli)area retrograde a tumorii, cat si 4*.&$ diferential se face in
speciall cu vegetatiile adenoide, chisturile de retentie, sarcomul,polipul sinuso-coanal.*ratamentul este
chir,constand in exere)e tumorii pe cale transfaciala.
&1'(ancerul de rinofaringe+simptomatologie-tratament.
-pare in special la varsta adulta.!unctul de plecare este peretele lat al faringelui in special in foseta
/osenmuller, urmat de peretele sup. ,e descriu 2 modalitati de debut-adenopaticDC=7), manifestat prin
tumefierea gang cervicali, in special jugulo-carotidieni sup, ce devin ficsi nedurerosiG - rinologic, ce
pre)inta cori)a unilaterala si obstructie na)ala, rinoree muco-purulenta cu striatii sanguinolenteG -otic, ce
stimulea)a diferite grade de afecatare otica, de la simplul catar la otita supurata, pre)entand hipoacu)ie
de transmisie unilaterala, acufene, otalgie reflexa, tenace si rebela la tratamentG -neurologic, pre)entand
sindrom cefalalgic in casca sau durere locali)ata in vertex, nevralgie pe unul din ramurile nv
trigemen.4el mai frecvent este afectat nv oculomotor extern datorita situarii sale in apropierea vf
stancii,iar cand este afectat concomitant si nv trigemen det sindromu $radenigo. !rin adenopatia satelita
jugulo-carotidiana sup , pot fi afectati frecvent ultimii 2 nv cranieni.*ratamentul este preponderant
radio-chimioterapic.4hir se adresea)a adenopatiilor latero-cervicale in care se practica evidare gang
radicala urmata de radioterapie la distanta, prognosticul ramanand re)ervat.0odern, pt a iradia cat mai
putin tesuturile sanatoase din jurul tumorei,se practica radioterapia localaDbrahiterapia), prognosticul
inbunatatindu-se simtitor, vindecarile fiind in peste 2=7 din ca)uri.
&1".(ancerul de amigdala palatina.
?piteliomul de amigdala debutea)a insidios, cu o jena amigdaliana , sen)atie de corp strain, otalgie
reflexa si adenopatie subangulomandibulara.!oate aparea ulceratie la niv amigdalei ce se paote extinde
spre pilieri si faringe.In perioada de stare, aspectul tumorii este burjonata, ulcerate, sangeranda la
atingere, dura la palpare.&isfagia se accentuea)a, apar semen de impregnare tumorala. &g po)itiv se
face prin exam clinic, biopsic si tomografic.4a locali)are se intalneste mai frecvent la polul superior al
amigdalei, cu prognostic mai bun fata de locali)area la polul inf, ce det rapid extensie spre ba)a limbii si
faringe.In functie de stadiu tratamentul consta in extirparea largita a amigd palatine urmata de evidarea
gang si tratamentul complementar radio-chimioterapic.In fa)ele avannsate, cand tumora a invadat per
faringian se poate incerca o faringo-amigdalectomie transmandibulara cu plastie de lambou musculo-
cutanat."imfoepiteliomul evoluea)a mai lent,amigdala avand aspect de masa moale, vegetanta cu
adenopatie cervicala bilat, cu grad de malignitate crescut."imfoamele maligne sunt mai rare, cu
hipertrofie amigdaliana uni sau bilat, urmata de ulceratii si adenopatii.?volutia tumorii este rapida cu
prinderea si a altorr gang locali.&g se pune anatomo-patol.*ratam este este chimio-radioterapic.
&1#.(ancerul de .ipofaringe.
?ste repre)entat in general de epitelioame, interesand sinusul piriform si mai rar peretele post al
faringelui.,e obiectivea)a dupa adenopatia latero- cervicala, cu disfagie, sialoree, otalgie reflexa,
ulterior aparand halena fetida, blocajul sinusurilor piriforme, cu stop alimentar.4and prinde gura sup a
laringelui, dat tulburari de fonatie si respiratie.&g se pune prin laringoscopie indirecta, endoscopie, 4*
si confirmare histo-patol prin biopsie.*ratament:extirparea monobloc a tumorii prin faringo-
laringectomie partiala sau totala, evidare gang radicala, urmata d radio-chimioterapie.4and tumora este
extinsa si nu permite exere)a chir se face doar radio-chimioterapie.*rat cu metronida)ol imbunatateste
re)ultatele radioterapiei.
&2$.(orpii straini faringo+esofagieni.
<prirea unui corp strain la nivelul faringelui si esofagului se intalneste mai frecvent la copil si mai rar la
adultii ce au tulb de deglutitie, edentate, psihopati.Fatura corpilor straini este variata:alimente, diferite
obiecte inghitite accidental.-cestea se opresc in faringe sau la nivelul ,?,.-nclavarea corpului
strainDcs) det reactii variabile ce depend de forma cs."e)iunile det sunt la niv mucoasei, putand duce la
perforarea peretelui, cu det unor complicatii septiceDsupuratii cervicale si mediastinale,pleure)ii, fistule)
sau perforatii vasculare .,imptomatologia: un cs mai voluminous, in hipofaringe sau la ,?, poate det
cri)e de sufocare sau sincopa reflexa, cs mai mici det durere pasagera, o sen)atie de greutate, o jena cu
iradiere intrescapulara. &isfagia mecanica sau dureroasa repre) semnul cardinal, depin)and de marimea
corpului, reactia de inflamatie si spasmul local.In timp cs det ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii
generale, accentuarea disfagiei, sialoree, fetiditate. In situatia producerii perforatiilor dispar semnele de
supuratie sau semnele toxico-septice generale grave, ca urmare a instalarii supuratiei mediastinale .&g:
exam radiologic simplu sau baritat, esofagoscopia.*ratamentul:-ambulator :calmarea bolnavului cu
fenobarbital,se inter)ice ingestia de paine sau alte alimente in scopul impingerii spre stomac,
antispastice, atropina, antiinflamatorii si antibioticeG-in spitalG extractia corpului stain prin
esofagoscopie,extractia chir se face cand nu se re)olva prin esofagoscopie pe calea cervicala, toracica
sau abdominala.&renaj si antibioterapie pt evitarea complicatiilor septice.
- e urina hematurie, cilindrurie, albuminurie.
&ubiect 21 Anatomia clinica a foselor nazale+perete e/tern
!eretele extern-in partea antero-sup-fata interna a apofi)ei ascendente a maxilarului sup, mai indarat
osul lacrimal si apoi labirintul etmoidal. &edeubt-fata inetrna a maxilarului superior continuata indarat
de lama verticala a palatinului si apofi)a pterigoida a sfenoidului.
! peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse corneteDinf,mijl,sup)care delimitea)a meaturi si
in care se deschid orificiile cavitatilor anexe a foselor na)ale

&ubiect 22. Anatomia clinica a sinusurilor fetei+ma/ilare-frontale-etmoidale
a)sinusurile maxilare- se deschid in meatul mijl printrun orificiu G forma de piramida. +a)a piramidei
corespunde peretelui extern al foselor na)ale. !eretele anteriorcoresp fosei canine ."a partea sup pre)inta
orificiul canalului suborbitar
!eretele postinf separa sinusul de fosa )igomatica si pterigomaxilara.
!eretle sup subtire separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si pre)inta in grosimea sa canalul
suborbitar
0arginea inferioara este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor molari
b) sinusurile frontale- cavitati sapate in grosimea osului frontal .
!eretele ant in raport cu regiunea sprincenara si frontala
!eretele postsup in raport cu sinusul longitudinal sup ,meningele,si fosa cerebrala ant.
!eretele inf in raport cu orbita, cu celulele etmoidale ant si bolta foselor na)ale
!eretele intern este format din septul intersinu)al
4analul fronto-na)al face legatura intre ba)a sinusului frontal si partea inalta a meatului mijl
c)"abirintul etmoidal-este format din celule pneumaticeD1->)impartite in grupe:
-antinf a caror orificii se deschid in meatul mijl G
-postsup se deschid in meatul sup
%ata externa Dlama papiracee) are raport cu continutul orbitei
%ata interna ia parte la formarea peretelui extern al cavitatii na)ale
,uperior au raport cu sinusul frontal
Inferior au raport cu sinusul maxilar

&ubiect 23 &indrom secretor nazal
/inoreeana)ala : seroasa,mucoasa,mucopurulenta,purulenta,hemoragica,pseudomembranoasa,sub forma
de cruste si uneori ca)eoase
a) rinoreea claraDhidroreea) . 4au)e :infectia na)ala banala-vasodilatatie puternica G
la indivi)ii in varsta-consecinta unei insuficiente renale functionale G rinita catarala la copil sau
adolescentG traumatism cranianG rinita spasmodica
b)rinoreea purulenta-bilaterala si fenomene inflamatorii in cori)a banala sau gripala - r
serosanguinolente ,cu false membrane in difteria na)ala
- r la sugar in primele sapt de viata in sifilis hereditar
-r unilaterala in sinu)ita acuta supurata,cronica supurata,corp strain ,tumori maligne ale foselor na)ale
&ubiect 24. &indrom de obstructie nazala
a)<bstructie organica-cau)e G la sugar-se manif prin dificultate la supt,lipsa de de)voltre a foselor
na)ale G ex-imperforatia choanala,vegetatiile adenoide,rinite acute banale G
lacopil - vegetatiile adenoide, rinita cronica, deformatii palatine G
la adolescent - rinite cronice catarale,hipertrofice,polipo)a na)ala,deviatia
de sept traumatica,tumori benigne ,maligne
b)<bstructia functionala : intalnita in ca)uri : 1. individ la care obstacolul respiratiei na)ale a fost
indepartat dar care a pierdut obisnuinta de a respire prin fosele na)aleG . fosele na)ale sunt anormal de
largi si totusi individ acu)a dificultatea de a respira prin fosele na)ale. ,ituatie intalnita in o)ena
4onsecintele obstructiei na)ale-perturbarea ventilatiei pulmonare
- alterarea vocii
- anosmia
- malformatii scheletice
- tulburari intelectuale si psihice
- infectia cailor respiratorii
- accidente reflexeDcefalee,rinita spasmodica,cri)e astmatiforme)
&ubiect 25. )unctia respiratorie nazala
0ucoasa na)ala datorita structurii morfologice are rolul de a incal)i,ume)i si purifica aerul
respirator.?tajul mijlociu este )ona ventilatorie principala in timp ce etajul inferior are un rol
minor.4urentul inspirator merge de-a lungul septului si fata interna a cornetelor fara a patrunde
inmeaturi 4urentii aerieni sufera modificari ,coordonate de un mecanism cu rol valvular la nivelul
vestibulului na)al si un mecanism cu rol vasomotor situat la nivelul foselor na)ale.In repaus volumul
aerului inspirat este de circa @-> lHmin.
:me)irea aerului este asigurata de secretia celulelor caliciforme si a glandelor seromucoase,astfel incat
aerul inspirat este saturat cu vapori.
!urificarea aerului incepe in vestibulul na)al unde sunt oprite particolele mai mari de catre peri apoi in
fosele na)ale, unde intra in actiune cilii si mucusul na)al.0iscarea ciliara normala este conditionata de
stratul de mucus cu grosime si vasco)itate adecvata si necesita o serie de conditii :
umiditate,temp,presiune osmotica,echilibru ionic.-ctivitatea ciliara este influentata si de ph-ul mucoasei
na)ale care varia)a intre I,I-C,I
26.)0102(0303 45&6%703030% 2A8A3
det de infectia cu stafilococ auriu a unia sau mai multor foliculi pilosebacei.-pare la diabetici,la cei
cu insuf hepatica etc.
In forma simplapunct galben centrat de un fir de par si cu reactie inflamatorie periferica intensa si
trades la exte prin tumefire rosie,dureroasa a aripei nasului.&urerea spontana este
intensa,pulsatila.frecvent se asocia)a ascensiuni febrile.Dmai multe furuncule5furunculul antracoid)
4omplicatia frecventa5infectie venoasaDvena faciala)5flebitaHtromboflebita venei faciale.
tromboflebita sinusului cavernosDprotu)ia globului ocular,edem palpebral si conjunctival,parali)ia
oculomotorilor ,cecitate,.semen gen de septicemia si meningocefalite.
*ratam:aplicarea de pulveri)atii cu solutii antiseptice si pome)iDoxid de galben de
mercur,aureomicinaoxacilina).antibioterapiegenarala.
/adioterapia in do)a antiinflamatorie determina involutia furunculului surprins in fa)a incipienta sau
diminua fenomenele inflamatorii secundare daca este aplicta in fa)a de colectare.
2.1%2%65 (192%(5 :%;51619)%(5
/initele cronice repre)inta inflamatii cornice ale mucoasei na)ale de etiologie diversa care
determina manif. rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul
le)iunilor anatomo-patologice.
/initele hipertrofice sunt afectiuni ce se caracteri)ea)a prin hipertrofie pasagera sau definitive a
cornetelor inferioare si a mucoasei na)ale.
!re)inta forme:&I%:8? si "<4-"I8-*?.
,unt mai mult un s(mptom decat o maladie,insotind de cele mai multe ori deviatia de sept,vegetatiile
adenoide,fenomenele alergice rinosinusale sau diverse tulb generale,endocrine sau neurovegetative.
J/.9.&I%:8?: %actori favori)antitulburari de ventilatie na)alaGactivitatea in atmosfera bogata in
prafGrolul favori)ant al climatului rece si umedGabu)ul de alcool si tutunGutili)area frecventa de
medicamente cu actiune la nivelul foselor na)ale.
-nat-clinic se disting forme de hipertrofie care se succed evolutiv:forma congestiva puraDdistensia
temporara a tesutului erectil submucos)si forma conjunctivaDhipertrofia este definitiva-proliferarea tes
conjunctiv in profun)ime)
4linic:obstructie na)alaDin special noaptea si la caldura).rinofaringite.infect descendente laringo-
traheo-bronsice.
/inoscopia antcornetul inf rosu violaceu ,turgescent,umplind toata fosa na)ala,retractindu-se la
aplicarea de sol vasoconsttrictoareDadrenalina)
in forma conjunctiva obstructia este permanenta cornetul are aspect muriform,nu se mai
retracta la aplicarea de sol vasoconstrictoare.
*rat:cauteri)ari electriceHchimice ale cornetelor,injectii sclero)anteHinterventie chirDtubinectomieHluxatia
cornetului inf.)in forma conjuntiva.
J/.9."<4-"I8-*-:hipertrofia co)ilor de cornet,co)ile de sept nasal si cornetele buloase.
9ipertrofia co)ilor de cornet consta intr-o proliferare conjunctiva a portiunii post a cornetelor,vi)ibile la
rinoscopia post.determina obstructie a foselor na)ale,sen)atie de corp strain intre nas si git sau otite
seroase.*ratam :galvanocauteri)are sau ablatia chir.
4ornetele mijlocii buloase :disppo)itia anatomica congenitala a unei cellule etmoidale in cornetul
mijlociu ce apare voluminous obstruind spatial dintre sept si peretele extern si meatul
mijlociu.tratam:re)ectia capului cornetului mijl.
2".1%2%65 (192%(5 A619)%(5
/initele cronice repre)inta inflamatii cornice ale mucoasei na)ale de etiologie diversa care
determina manif. rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul
le)iunilor anatomo-patologice.
/initele atrofice sunt afectiuni inflamatorii cornice ale foselor na)ale ce se caract prin atrofia
acesteia si largirea anormala consecutive a foselor na)ale. !re)inta forme : simple si o)enoasa.
/initele atrofice simple sunt consecutive infectiilor grave ale mucoasei foselor
na)aleDscarlatina,difteria,lues,cauteri)ari excesive,pudre iritante toxice,praf,pulberietc)
,impt:jena respiratorie na)ala.
*ratam:instilatii na)ale de diverse sol cu rol in favori)area secretiei na)aleDlugol 3ori I pic pe
)i)Gbadijonare cu sol +onain a ggl sfeno-palatin.
/inita atrofica o)enoasaDo)ena)atrofie,fetiditate si pre)enta de crustae galben-ver)ui pe
mucoasa foselor na)ale.
-nat-pattransf fibroasa a intregului tes conjunctiv al foselor na)ale,transf pavimentoasa a epit
cilindric al mucoasei,disparitia celulelor mucipare,a cililor vibratili si a glandelorGvasele pre)inta o teaca
scleroasa care diminua calibrul.
4liniccefalee,jena respiratorie functionala.
*ratam:medicamentosindepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor,folosirea de subst
congestionante ptr stimularea secretiei ,vitaminoterapie -,+,4,?, pulveri)atii sau aerosoli cu
antibiotice,cure teramle.chirurgicalstimularea vasculari)atiei foselor prin simpatectomie periarterialaa
aterei maxilare interne.micsorarea de calibru a fosleor na)aleDintroducerea de grefoane cartilaginoase
intre mucoasa si peretii ososi).
2#)etmoidita acuta si cronica
a.etmoidita acuuta la copilapare la orice virsta ca urmare a unui guturai in aparenta banal.frecvent
survine in rma unei epidemii de gripa sau cu oca)ia unei febre eruptiveDscarlatina,pojar)
infectia etmoidului se poate exteriori)e spre unghiul intern al orbiteiun edem simpluDforma
fluxionara)Hforma supurata-subperiostica.
4linic:edem al regiunii frontale al carui centru ocupa unghiul supero-intern al orbitei si care destined
pleoapa sup.adeseori globul ocular este impins in jos si inainte de un edem al tes din cavit orbitara.in
formele fluxionare edemul dispare spontan in timp ce in formelGe suppurate tumefactia creste,devine
dureroasa la presiune,tegum devine violaceu si puroiul se exteriori)ea)a..febra mare.stare generala
alterata.
*ratam:antibioterapiepenicilina.
!tr formele in care edemul progresea)a--.inci)ie arciforma in lungul marginei inferioare a sprincenei si
se prelungeste pe dosul nasului cu drenajul colectiei.
b.etmoidita cronica supurata-pre) forme1.asociata la o sinu)ita banala,maxilara,sfenoidalaG
.limitata numai la etmoid.
1:le)iuni anatomedem inflamat al mucoasei etmooidale urmat de osteita rarefianta a
sept.intercelulareetmoidul devine un burette purulent.
4linic:in etmoidita ant-durere spontana la presiunea unghiului intern al orbiteiDsemnul lui grunKald)Hin
etm post-asimptomatica--.scurgere purulenta in rinofaringe-obiectivata la rinoscopie prin pre)enta
puroiului deasupra cornetului mijlociu sip e rinofaringe.
.obstructia completa a orif cel etmoidale prin le)iuni inflamat si cicatriciale--.puroiul ramine sub
tensiune in etmoid care este transformat intr-o cavitate unica prin necro)a septurilor
intercelulare.clinic:cefalee cu sediul frontalHoccipital.
*ratam:etmoiditele deschise se tratea)a mai intai cu antibiotice,sulfamide,vaccinuri cu actiune
locala.daca tratam med nu determina re) favorabila dupa @-1= )ileetmoidectomia pe cale
endona)ala.la sinu)ita frontala asociata se intervine pe cale externa.
3$.&%208%6A <A=%3A1A A(06A &% (192%(A.
1.,IF:8I*- 0-XI"-/- -4:*-inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu
pct de plecare de obicei na)al sau dentar.
?tiologia si patogenia:
Jrinogena:onstructia prin edem a mucoasei prin deviatia inalta de sept etcG
Jdentara:infectii propagate de la nivelul primilor molari si al doilea premolar G
Jinfectii de vecinatate:infectii secundare dupa o sinu)ita fronto-etmoidalaG
Jtraumatisme:fractura maxilarului superior cu hematom supuratetc.
,imptomatologie:
-)sinu)ita maxilara acuta de origine na)ala:
a.cataralaapare in cursul unui guturai banal sau gripal.durerea este redusa la o usoara greutate a
capului si se propaga la nivelul dintilor avind intensitate moderata.?volutia se face spre vindecare in
cateva )ile.
b.purulentadurerile survin aproape simultan cu cori)a sunt foarte vii,cu character nevralgic,cu sen)atie
de plenitudine in hemifaciesul respective./inoreea este mai intai clara apoi timp de I-C )ile se elimina
puroi de culoare galbena,brun sau chiar singerinda./inoreea dispare in aproximativ o
saptamina.*ratam:antalgice ,antibiotice,daca in a I-a )i nu cedea)a durerea la adm de analge)icese poate
considera ca puroiul este in retentie in sinusul maxilarpunctie a sinusului maxilar cu evacuarea
puroiului prin ostium dupa prealabila aplicare de vasoconstrictive in meatul mijlociu.
+)sinu)ita maxilara acuta de origine dentaraeste acuta numai in aparenta-in realitate este o sinu)ita
cronica latenta acuti)ata de o interventie dentaraacumularea de puroi in sinus fara a altera mucoasa si
numai daca infectia dentara persisita,mucoasa se infectea)a si devine sinu)ita propriu-)isa.
4linic:in cursul an ilor precedenti pacientul a suferit o durere dentara destul de vie ce a incetat ulterior
aparitiei unei carii profunde sau in urma unui ttratam paliativ.dupa extractia dintelui afectat survine cri)a
de sinu)iata acuta intregul facies este dureros,obra)ul se tumefia)a si in ca)uri favorabile un puroi
fetid se elimina prin alveola golita sau prin nas.In timpul cri)ei de sin acuta este necesar extractioa
dintelui bolnav.daca este vb de un simplu epiem ,sinu)ita se tratea) a prin spalaturi sinu)ale si
introducrea acului de puncutie ptr antibiotice,corti)on,etc.
.,IF:8I*- 0-XI"-/- 4/<FI4-de obicei este de origine rinogena,evidentiind germeni saprofiti
ai foselor na)ale deveniti patogeni,alteori puroiul este microbian .
4linic:durere si rinoree purulenta. /inoreea purulenta determina prin inghitire tulburari gastro-
intestinale si traheobronsite descendente prin aspiratie."a examenul rinoscopic se evidentia)a puroi
variabil in cantitate in meatul mijlociu.
*ratam:actiune directa asupra sinusului.--6punctii repetate si introducera de antibiotice cu
corti)onGtratam chir drenajul sinusului in meatul inferior.
31. &inuzita frontala acuta si cronica
&inuzita frontala acuta 5afectiune inflamatorie recenta, difu)a si nespecifica, locali)ata la mucoasa
sinusului frontal, in absenta oricarui trecut patologic specific sau in conditii de restitutio ad integrum
histofi)iologic, in urma unei inflamatii anterioare.
%i)iopat:-inflam meatului mijlociu cu blocarea )onelor de drenajG
-secretiile se acumulea)a intr-o cavitate inchisa, germenii saprofiti devin patogeni, apare transformarea
purulenta a continutului endosinusal.
4au)e:disfct imunitare, particularitati anatomice, tumori si traumatisme.
4linic:-debut relativ brusc, cu dureri unilaterale in reg supraorbitaraG
-obstructie na)ala unilaterala .rinoree purulenta
!araclinic:-endoscopie, /x standard, 4*-re)ervat ca)urilor cu iminenta de complicatii.
-lte forme clinice:
-sinu)ita frontala blocata-dureri atroce, obstructie na)ala, fara rinoreeG
-sinu)ita frontala recidivanta
-sinu)ita frontala barotraumatica-durere violenta.epistaxisG
-sinu)ita frontala postraumatica-complicatie a unei fracturi de sinus frontal.
*ratament:-medicamentos:decongestionante topice, antibioticeD1=-12)ile, conform antibiogrameiG
amoxicilina.ac.clavulanic, cefalosporine de generatia IIHIII, macrolide-claritromicina, chinolone)G
-chirurgical-doar in ca)uri re)istente sau cand la 4*-6obstructie ostialaDtrepanaropunctia peretelui
anterior si lavajul sinusului).
&inuzita frontala cronica5infectia sinusului frontal cu durata 63luni, secundara obstructiei indelungate
a meatului.
4linic:vagi dureri frontale, rinoree purulenta posterioara unilaterala, .H-obstructie na)ala.
?ndoscopia na)ala: blocarea inflamatorie a meatului mijlociu.
4* ofera diagnosticul de certitudine
*ratament:-medical-initial aceeasi combinatie de antibiotice, decongestionante, antiinflamatoriiG
antibioterapia-minim 3-2saptamini.
-chirurgical: in functie de cau)a-polipectomia, chirurgia cornetului mijlociuG punctia si drenajul
sinusului.
32. (omplicatiile endocraniene ale infectiilor nazale si sinusale
-. *romboflebita sinusului longitudinal superior
-edem frontal voluminos median asociat cu semne de hipertensiune intracranianaG
-pot apare: semne de deficit motorHcri)e Lac#sonieneHcoma.
&iagn po)itiv: angio-/0F
*ratament: -medicalDantibiotice in do)e mari parenteral si antiedematoase)
-chirurgical-pentru focarul infectios rinosinusal.
+. *romboflebita sinusului cavernos
4linic: sdr. septicemic . edem palpebral. chemo)is si exoftalmie.
?xam fund de ochi:dilatarea venelor retinieneG
-daca are frison-6hemocultura de urgenta.
-punctia lombara-6meningita purulenta.
&iagn e confirmat de angio-/0F.
*ratament: antibiotice in do)e mari parenteral.corticoterapie.heparinoterapie.
4. 0eningita purulenta
4linic: cefalee intensa, febra, somnolenta, redoare de ceafa.
!unctia lombara: lichid purulent.
*ratament: antibiotice in do)e mari parenteral, antibioticele trebuie sa treaca bariera hemato-encefalica.
-cura chirurgicala a sinu)itei.
&. -bcesul cerebral-apare in special secundar etmoidosfenoiditelor fulminante cu germeni f. virulenti
sau pe un teren tarat imunologic.
4linic: cefalee, febra, ,$ proasta, varsaturi spontane . semnele de supuratie sinusala.
?x 4* e obligatoriu.
*ratament: antibiotice in do)e mari parenteral, drenajul chirurgical al abcesului si cura chirurgicala a
sinu)itei.
%. <steomielita oaselor craniene-apare d obicei ca o complicatie a sinu)itelor frontale
?volutia-spre agravare:edem prefrontal si supraorbitarG dureri intense, fotofobie, accentuarea rinoreei
purulente, febra 2=.
&iagn:4* -li)a corticalei osului frontal.
*ratament: antibioterapie -3saptG chirurgical al osteiteiMsinu)itei frontale-prin abord extern.
33. (omplicatiile e/ocraniene ale sinuzitelor > complicatii orbitare
-. 4elulita preseptala
-edem palpebral superiorDfara implicare orbitara)din cau)a scaderii drenajului venos
-lipsa afectarii mobilitatii globului ocular.mentinerea acuitatii vi)uale.lipsa exoftalmiei.
*ratament: antib parenterale.antiinflamatoareMdecongestionante na)ale.
+. 4elulita orbitara-inflamatie difu)a a grasimii orbitare
-edemul antrenea)a exoftalmia si chemo)isul
-la aparitia semnelor de imobilitate a gl. ocular sau scaderea -; 56decomprimarea orbitei pe cale
externa sau endoscopic endona)al.
&iagn: 4* cu contrast-arata colectiaG cresterea densitatii grasimii orbitare
4. -bcesul subperiostal5colectie intre os si periorbita
-locali)are mediala MsupG necesita drenaj chirurgical.
&. -bcesul orbitar-urmea)a evolutiei celulitei orbitare
-abordul chirurgical: extern, sustinut de tratament. parenteral antibioticMantiinflam.
In toate ca)urile de complicatii trebuie tratata si sinu)ita cau)atoare.
34. 6umorile benigne ale foselor nazale
-caracteri)ate prin marea lor diversitate de forme anatomopatologice.
-. !apiloamele-marimi diferite, consistenta variabila, pot fi confundate cu polipiiG au tendinta la recidiva
4linic: epistaxisuri repetate, obstructie na)ala
/inoscopie:formatiuni tumorale vegetante, sesile, ce sangerea)a usor.
4*:extensia tumorala, distructii osoase
+. -denoamele-deriva din glandele sero-mucoase ale pituitarei si se gasesc pe sept sau cornete
-bine delimitate, marimi variabile, gri-ro)ate
-locali)area in port sup a fosei na)ale predispune la fenomene de li)a osoasa cu complicatii de
vecinatate.
&iagn:endoscopic, eventual 4*
*ratament: chirurgical, sub control endoscopic
4. %ibroamele-provin din periost, apar mai aler pe peretele lateral, au culoare gri-rosiatica si sunt
sesileDaderente de os)
&iagn de certitudine: histo
*ratament: chirurgical
&. 0ixomul si gliomul-f rare la niv foselor na)ale, se confunda cu polipii banali.
?. <steomul-semne functionale cind tumora are dimensiuni importante.
:neori singurul simptom e cefaleea.
*ratament: chirurgical, re)ervat ca)urilor simptomatice.
%. 4ondroamele-adultul tanarG in special in partea inf si ant a septului na)al sub o mucoasa normala
4linic: obstructie na)ala
*ratament: chirurgical
35. ;olipoza rinosinusala banala
-f frecventa la adult, exceptionala la copil
?tiologie: cau)e infectioase, vasomotorii, imunoalergice sau iritatii banale nespecifice repetate
-natomie patol: sediu in meatul mijlociu sau sinusuri
-histologic:invelis epitelial cu celule cubice si tesut conjunctivHvascularHmixoidHedematosHfibromatos.
,imptome: sdr obstructie na)ala progresiva, cu rinolalie inchisa, hipersecretie seromucopurulenta,
stranut, cefalee cu sen)atie de tensiune na)ala si anosmie.
,emne obiective-rinoscopie: mici formatiuni polipoase ce ocupa meatul mijlociu sau un polip mare ce
obstruea)a fosa na)ala sau un polip gigant vi)ibil atat la nivelul narinei cat si la niv coanei, ce
obstruea)a complet fosa si da anosmie.
!araclinic: ex /x al sinusurilor-etmoidita manifesta
-cercetarea tolerantei la aspirina
-cautarea unui astm bronsic asociat
-bilant alergologic complet
*ratament: chirurgicalDablatia polipului si chiuretarea etmoidului anterior pe cale endona)ala)
-scopuri: repermeabili)area fosei na)ale Mevitarea consecintelor polipo)ei asupra permeabilitatii tubare
si a urechii medii.
In plus: antibioterapie si antiatopice.
36.Alergia rinosinusala+etiopatogenie- simptomatologie'
-f frecv cu implicarea unei reac de sensibili)are indusa alergenic cu formare de -c specificiG Imunitatea
poate fi : nespecif D naturala neutrali)ea)a mai multi alergeni ) sau specif D actionea)a este asupra unui
singur alergen)G/eactiile se produc proport cu intensitatea agresiunii -g--c si cu gradul de sensibili)are
a orgG -lergenii pot fi : completi D proteici ) incompl D haptene )G *ipuri de reac alergice: 1.anafilactice-
alergie rinosinusalaG .citotoxice-incompatibil sanguine si /hG 3.complex ag--c boala serului si nefrita
alergicaG 2.hipersensibil intar)iata-grefe transplant. In alergia rinosinusala -c tip Ig $,Ig ? se fixea)a pe
mastocite si ba)ofile cu elib de med chimicD histamine,bradi#inina,!g) se prod vasodil ,edem,hipersecr
si polipi-manif de rinoree,stranut,obstructie na)ala.&upa etiologie: rinite alegice si infecto-alegiceG
,e)oniereD febra de fan,mucegai,acarieni,ag bact si profesionali).,imptome: sdr alergic naso sinusal-
rinoree stranuturi in salve ,obstr na)ala si plenitudine na)ala si prurit oculo-na)al. /inoscopia ant: muc
na)ala cu aspect turgescent,tumefiat acoperit de mucus,sangerare minima si polipi in meatul mij. %orme
clince: polipo)a spasmodica periodica Dpolen)-cri)e repetate chiar in cursul aceleasi )ile .Ncongestie
conjunctivala si lacrimale , eo)inofilie, exema ,edem Ouin#eG /inita spasmodica aperiodica-
pneumoalergeni, ag bact ,med si alimenteG /ino-sinu)ite polipoide-polipi la niv cel etmoidale sau
sinusului max ce det obstructia foselor na)al, bilateral, obstructie, eo)inofilie.
3.Alergia rinosinusala+ tratament.
&e lunga durata, se actionea)a in mai multe directii: suprimarea alergenului, desensibili)area specifica
sau nespecifica pt a opri formarea de anticorpi, evitarea conflictului alergen--c, modificarea pragului
reactional al terenului, suprimarea focarelor infectioase cronice, supr de para)ito)e. *rat, este de feluri:
general si local. $eneral: trat specific de desensibili)are si trat simptomatic care cuprinde: med
antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si med modificatoare ale terenului. -) med antialergice
nespecifice: antihistaminice de sinte)a, gamaglobuline, cromogl(cat disodic. +) med antiinflamatorie:
corti)on 4) med antiinfectioasa: antib si vaccinuri Dsulfamide,eritromicina sau cicline. Fu se da
penicilina)G &) med modificatoare ale terenului: sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare,
simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat neuroendocrin. "ocal: vasoconstric locale Dcocaina, efedrina,
adrenalina) cu scopul de a debloca fosele na)ale. ,e pot utili)a asocieri efedrina si hidrocorti)ol instilatii
sau aerosoli. 4orti)onu se poate aplica local si in injectii in
mucoasa cornetului inf. !t diminuarea in vol a cornetului inf se mai pot utili)a si electrocoagulare,
galvanocauteri)are, cauteri)ari chimice, crioterapie. *rat chirurgical este indicat numai pt sinu)ice
cronice alergice rebele la tratament si pt polipo)e na)ale obstruate care produc tulburari accentuate in
resp.
3".6umori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale'
tumori maligne epiteliale si conjunctive. /areori matasta)ea)a. *umorile benigne ca :adenomul,
papilomul pot degenera in carcinoame. *umorile epiteliale na)ale au originea mai frecv din etmoid si
mai rar pe cornetul inf si septul na)al. *umorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ, destructiv,
se ulcerea)a si sfacelea)a usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor na)ale si ale sinusurilor in
timp ce tumorile conjunctive au un caracter expansiv, rapid.*umori epiteliale: -)epiteliomul pavimentos,
se intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si sfenoidal. +) epiteliomul cilindric mai frecv
la nivelul etmoidului 4) cilindromul rar intalnit cu tendinta la metastat)are minima &) nevocarcinomul
cel mai agresiv, det metasta)e generale. *umorile conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom
fibroblastic, mai rar osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom. &ebutul este insidios, nedureros, det fen
variabile de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sangeG epistaxisurile frecvente si
obstructie na)ala accentuata. in perioada terminala tumora se de)volta in diferite directii: trompa lui
?ustache, orbita, endocraniu, piramida na)ala, fata, palat si apar metasta)e osoase, pulmonare, gangl.
-)4ancerul de sept na)al det rapid jena resp si epistaxisuri putin abundente dar frecv. ,arcomul septului
na)al este des confundata cu o tumora benigna sangeranda, de aceea orice formatiune suspectata va fi
larg ridicata. +) cancerul de etmoid si fosa na)ala, cel mai frecv, perioada lunga de timp se de)v in
labirintul etmoidal, nepre)entand forme directe. 4linic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida, persistenta
la tratament. ?xam rinoscopic: meatul mij polipi simptomatici de aspect banal. *umora se extinde spre
orbita deplasand globul ocular. &iag diferential cu sifilis, rinoliti, etmoidite cronice supurate asociate cu
polipo)a na)ala. 4) cancerul de sinus maxilar se de)v in sinusul maxilar, se manifesta prin rinoree
purulenta, fetida, hemoragica, unilaterala. &et dureri dentare, rebele la trat. *umora evoluea)a prin
erodarea peretelui ant al sinusului maxilar exteriori)andu se spre obra). *reptat este interesat intreg
masivul facial. &urerile sunt in general violente, deoarece este interesat nervul maxilar sup. &iag
diferential cu afectiuni inflamatorii, tumori benigne, nevralgii dentare, trigeminale.
3#.5pista/isul+ principii de tratament'
3 etape :1 9emosta)a locala D medicamentos ):
calmare pac, eliminare cheaguri din %F, aplicarea sol vasoconstric,aneste)ice xilocaina -27G repaus
pac in semise)and. compresiune digitala pe aripa nasului cateva minD dir sau prin tampon )G cauteri)area
chimica Dcu perle de nitrat de ag)sau electr D cu laser)G compresiune cu sonda fole( ,tamponament na)al
ant Dcompresiv daca e abundant . fasa de tifon imbibata in subt uleioase si hemostatice)tamp post la
batrani,la 9*-,-*,,prin interesarea a sfenopalatineD tampon in sonda nellaton in rinofaringe .tamp ant:
2@-1h .-+ cu urmarire la 1 h D preventive sinechii)G
. hemosta)a regional D chir ): in hemoragiile grave-prin emboli)area selective retraograda Da etm) sau
ligaturi vasc D a car ext),re)ectie septala submuc,circumscrierea )onei hemoragice cu laserG3. hemosta)a
generala D medicamentos hemostatice Dvenostat,vitP.4,etamsilat). corect echil hemodinam.-coresct
hidro-electroliticaG 2. *rat etiologic : 9*-,af cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii
4$. :ematom septal' colectie sangvinol. ,ubmucoasa D intre pericondru si periost) in partea ant a
septului, cau)a post traumaticaG &g:prin rinoscp antDdurere,obstructive na)ala bilat)G 4omplicatii:
suprainfDabces septal)G *rat: inci)ie,drenaj,tamponament compresiv)
41.)racturile piramidei nazale.
In urma unui traumatism, se reali)ea)a cu sau fara deplasare. /epunerea in po)itie normala a piramidei
na)ale si contentia ei iar in interior recalibrarea foselor na)ale
cu restabilirea funct acestora. !ot fi deschise dau inchise. %racturile fara deplasare pot fi uni sau
bilaterale, nepunand probl de trat. %racturile de deplasare pot interesa scheletul osos, piramida na)ala,
septul na)al si masivul facial. %racturile prin soc ant-post, in Qcarte deschisaR, cu separarea oaselor
proprii pe linia medianaG asupra septului fracturile de tip Larjava(, cu linie de fractura ant-post sau
)drobirea acestuia. -lte tipuri de fracturi: "e %ort I,II si III Dori)ontale), verticale si combinate D'alter).
?xam clinic: Inspectia daca este precoce, inaintea aparitiei edemului si hematoamelor permite
observarea deformarilor osoare si cateodata a traiectului de fractura. !alparea permite evidentierea
crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfi)emului subcutanat. *ratament: chirurgical,
manevra de reducere a fracturii urmata de contentia piramidei na)ale. %racturi deschise: transformatea
fracturii deschise in fractura inchisa prin suturarea plagii, se face corespun)ator pt a evita osteita.
42.Anatomia clinica a urec.ii e/terne'
parti: pavilion si conduct auditiv externG pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu
marele ax vertical, ant mastoidei. %ata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic reliefuri
cartilaginoase, inf lobul urechii. %ata int: conf inversa externei, in 1H3 ant aderenta la peretele lateral al
capului. %ormat din: schelet fibrocartilaginos, aparat musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu
tegument mobil. 4onductul auditiv extern: repr un tub aerat, de forma neregulata, de I mm. !unct de
plecare din conca pana la timpan, curbat ori)ontal in , italic. !t vi)uali)area timpanului se tractionea)a
pavilionul in sus si indarat. Intern: structura osoasa, ext: structura fibrocartilaginoasa. /-!<-/*?: ant:
articulatia temporo mandibulara, post: cel antrale, profund cu nervul facial, inf: loja parotidiana, sup:
ba)a craniului, ext: se deschide in conca printr un larg orificu iar extrem int pre)inta un sant in care se
insera conturul timpanului.
43.9talgia etiologie' durere resimtita de bolna! in urec.e.
&atorata unor afectiuni auriculare: -otodinie, sau poate fi det de o le)iune din vecinatatea urechii.sau
chiar de la distanta: otalgie reflexa. -fectiuni care det: -) afectiuni alea pavilionului si conduct aud ext:
traumatice,contu)ii,plagi, hematoame, otite ext cu diferite etiologiiDmicrob, micotica, alergica, )ona
)oster), le)iuni prin inghet sau arsuri, corpi straini endogeniDdop cerumen, dop epidermic), sau exogeni
Danimati-insecte, inanimati-margele, plastic), tumori suprainfectate ale pav si cond aud ext. +) afectiuni
ale urechii medii: otita, traumatisme, cancerul urechii mediiG 4) afectiuni ale )onelor vecine: cavitatii
orale: inf dentare, herpes, neopla)ie. %aringelui: inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese,
tumori ale faringelui in toate cele 3 etaje, afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo
mandibulare. &) afectiuni la distanta: ale laringelui: tuberculo)a laringiana, tumorile coroanei laringieneG
stiloida lunga-sdr ?agleG tiroida:le)iuni inflamatorii, tiroida subacuta Suervain, hemoragie dintr un chist
sau nodul tiroidian. Ischemia miocardului. ?) isterica: la femei cu de)echilibre endocrine.
44.(lasificarea otitelor'
<tite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. <tita supurataDgripala, sugarului,
persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita medie cronicaG <tita medie cronica: poate fi cu timpan
inchisDotita seromucoasa cronica) si cu timpan deschis. <tita cu timpan deschis are forme: otita medie
supurata cronica simpla Dotoreea tubara) si otita medie suparata cronica propriu )isa Dosteitica).
4lasif otite
<tita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita barotraumatica,ot.congestiva
<tita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata D etiol infectioasa )
<tita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroade)iva
<tita cronica cu timpan inchis Dsupurate): sechele cictariceale,timpano-sclero)a
45.9tite e/terne:
otita ext acuta-inf pielii urechii ext.obstr 4-? cause: trauma locala, suprinf, fenom alegice agent pat:
strepto Deri)ipel-otalgie, prurit, otoree sero purul, sen) de tens locala ) stafilo- le) se pot ext la niv
mastoidei, parotidei si art temporo mand Dcand e implic piocianicul). *rat: elimin cruste si secretiilor,
rivanol hidrocorti)on acetat ains ab pe cale generala si debridare chirDnecro)a)